Liviu Rebreanu

A studiat la coala militar la opron, apoi la Academia militar

Ludoviceum din Budapesta, a fost ofier regimentul al doilea de
honvezi regali din Gyula, Ungaria si a demisionat n 1908. In 1910 era
funcionar la primria din Vrarea, Bistria-Nsud si guvernul de la
Budapesta cerea extrdarea lui. A fost arestat si inchis, in inchisorile
Vacaresti si la Gyula a continuat sa scrie. A fost eliberat dup cteva
luni si a lucrat ca notar.
A debutat in 1908 la Sibiu, cu nuvela Ofilire, urmata in 1909 de
povestirea Codrea (Glasul inimii) si de nuvela Rafuiala, in revista
Luceafrul.
A plecat la Bucureti si a fost angajat la publicaia Ordinea, apoi a fost
secretar de redacie la Falanga literar si artistic si la Convorbiri
critice. In 1911 ajungea la Craiova, ca secretar al Teatrului Naional, in
1928 era numit director al Teatrului Naional din Bucureti, funcie pe
care a deinut-o pn in 1929.
La Craiova s-a cstorit cu actria Fanny Radulescu.
In 1912 aprea volumul de nuvele Frmntri, apoi Golanii si
Mrturisire in 1916, Rafuiala in 1919.
In 1920 a publicat primul roman, Ion, pentru care i s-a decernat
premiul Academiei Romne. Au urmat volumele de nuvele Catastrofa
si Norocul (1921), Cuibul visurilor (1927), Cntecul lebedei(1927), Iic
trul dezertor (1932).
Dup romanul Ion a publicat alte romane sociale cum sunt Criorul
(1929), Rscoala (1932), Gorila. A publicat in 1940 romanul poliist
Amndoi, volumele de teatru Cadrilul(1919), Plicul (1923), Apostolii
(1926).
Romanele psihologice scrise de Liviu Rebreanu sunt: Pdurea

spnzurailor (1922), Adam i Eva (1925), Ciuleandra (1927), Jar

(1934).
In 1930 a condus Direcia Educaiei Poporului, in anul 1932 tiprea la
Bucureti revista Romnia literar.A fost preedintele Societii
Scriitorilor Romni i membru al Academiei Romne din 1934, in 1941
era numit din nou director al Teatrului Naional si director al
cotidianului Viaa. n anul urmtor a inut conferine despre cultura
romneasc intr-un turneu susinut in Germania si Austria.
A murit in 1944 la Valea Mare, judeul Arge.