CAPITOLUL 4 DETERMINAREA DURITATI MATERIALELOR METALICE, 1. Notiuni de bazit __ Duritatea este proprietatea materialelor soide de ase opune patrunderi ator corpuri prin suprafata lor. Incercarea durititii se face dupa “tai multe metode, unele mecmice, ele elecironice. * Cele mecanice aplica o solicitare ‘staticd, in domeniul plastic; “ssupra F -Mmaterialului, altele utilizeazS metoda dinamicé-plastict, altele sunt concepute pe baa elasticithtii ‘materialului fncercat gi tn sflrgit, atele apreciaz& duritatea prin zedriere. . Metodele electrohice se bazeazA. F pereactia difertd a materialelor diverse i avand duritagi diferite, lg impactul ‘supra lor exercitat de sunete- sau 757 ultrasunete, produse de aparate lectromagnetice sau magnetostrictive. cs. Sunt standardizate mai multe Minetode de masurare a durititii, printre - Fig. 4.1 sitar: = Metoda Brinell ~ SR EN 10003.1/1977 + Metoda Vickers ~ STAS 492.91 = Metoda Rockwell - STAS 493-91 = Metoda prin zgatiere (Mohs) STAS 1025180, _ In abelul 4.1 se prezinia sinteticcAteva metode de incercare a duritagi, freovent. a 21.1. Metoda Brinell = Incercarea consti in apisarea cu o anumitA forta, a unei bile de ofel de ‘arumit diametru, pe suprafeta materialului de incereat, un anumit timp ¢, Feum se aratt in figura 4.1.Tabelut 4.1 Sinteza metodelor uzuale de determinare a duri ‘Mérimea Hetocla Schema simpliticats ii iorie gs feat dent ‘aria $ Srinell (v0) Ar thie R6) WR E-8 [inns ]ozon Hien final (yr?) 7h torr 4a) rerosarcin!) [ime] = 24m [waw]= te , feta f. rs We Arig A Viekers (wv) [ow] 128 pag = PHeton Le] -Cine] + BR Polali (#8)s: Notéind cu F [daN] forta aplicats asupra bilei de diametru D [mm] si cu suprafata S [mm’] amprentei de diametru d {mm}, duritatea Brinell HB este dati de relajia: 7 LF 2F 5S p(D-D'-d Rezultatul se exprima in unitati conventionale denumite unitai Brinell, > vind valoarea de | kgf/mm’ (aproximativ 1 daN/mm’), Incercarea se aplic&d materialelor avémrd duritatea mai micd de 450 ‘unitati Brinell. Pentru indicarea duritajii ‘Hl obtinuta in conditii normale (D = 10 mm, F = 3000 daN, f =15 s) se foloseste simbolul HB. Pentru alte conditii de Iucru, simbolul este completat printr-un indice, reprezenténd conditiile de incercare, Exemplu: 270HByysqr0 inseamna duritatea Brincll de 270 HB, ‘Yeterminata cu o bila de D = 5 mm si o sarcina de 750 daN, aplicata timp de = 30s. ‘Pentru a putea compara valorile duritatii Brinell stabilite cu bile si sarcini de solicitare diferite, este necesar s& se pastreze o anumita similitudine E geometricd, ce este respectatl dac& unghiul g este identic la toate incerctile. ‘Aceasta se intémpla cand F/D? = K, constanta K fiind numita grad de solicitare. Conform STAS 165-66, K ia valorite :30; 15; 10; 5: 2.5; 1 ts Sarcinile de incercare, in func fie de diametrul bilei si de gradul de ‘solicitare pentru ofel si fonta sunt prezentate in urmatorul tabelul 4.2. Tabelul 4.2 [dan J mm? Parametrii de incercare, pentru ofel $i font Alte materiale se incearcé la alti parametri, precizati in standard,Cunoscind duritatea Brinell, putem aprecia _sproximaty. resem ‘mecanicd la tractiune a ofeluritor, cu ajutorul relajilor: R=3,34HB [N/mm']; 0, = 0,35 HB [daN/mm', 1.2. Metoda Rockwell Inceeae se efeetca n 3 ape 4, c, - fig. 4.2), apisindu-se un ‘conic sau sferic, cu forte diferite tn fiecare etapt si masurtindu-se diferenta e de adéncime a patrunderii penetratorului, intre etapa a i ¢ e=ts- ty spre suprafafa corpului misurat, de la 0 cot8 intetiogrs de ad&ncime E: _ AR = E-e. Rezultatul se exprim& in unititi de lungime, precizate in tabelul 4.1. Fig 4.21.3. Metoda Vickers Aceasta seamana cu metoda r Brinell, dar penetratorul este un varf de piramida patrata, dreapta, din diamant, cu unghiul diedru dintre fetele opuse de 136° ( fig. 4,3). Se masoara diagonalele d; si dy ale amprentei de pe materialul fncercat, se face media aritmeticd ne d a valorilor diagonalelor gi se calculeazi duritatea cu relatia decite in 68° 2 Hv2h= 2Fsin 68" . A qd ~ oy P Fig. 43 L891 FP, fdaN/mm?] Forjele F i valorile timpilor de solicitare sunt standardizate, in functie de materialul de incercat. Metoda se aplic’ lao gama foarte mare de materiale si valori ale duritstilor masurate, . ‘Notarea rezultatelor se face ca in exemplele: - 732 HV (pentru forja de 30 kgf gi timpul t= 10... 15s); : = 732 HV 30/20 (pentru fora de 30 kgf si timpul t= 20s). 1.4, Determinarea duritktii cu aparatul POLDI Incercarea aceasta este dinamic&-plastica gi se utilizeazi la determinarea aproximativa: dar rapida a durititii, mai ales a piese de dimensiuni mari sau greutate mare, care nu permit deteminarea durititii statice, cu aparate de constructie obignuitd (batiuri, laminate, materiale indepozit etc.) ‘Incercarea se face apligdind asupra pigsei, prin intermediul unui penetrator, 0 sarcink dinamicd, ce produce. o deformare plastic& a materialului piesei. Duritatea se determina prin masurarea si compararea dimensiunilor urmelor produse pe piesa de incercat gi pe o epruvetd - etalon. Sarcina dinamic& aplicata poate fi produst: ~prin cderea liberd a unei mase, prin actiunea destinderii unui arc elicoidal precomprimat, = printr-o lovitura de ciocan, aplicaté manual ‘Ultima varianta este-aplicata in cadrul lucrarii practice din laborator.Duritatea dinamicd-plasticd se exprima in general, in mod conventional, in unitati de duritate Brinell echivalente (kgf ym’ ) si se noteaza cu simbolul HB. rAlsturi de valoarca objinuté a duritaiii trebvie menfionat aparatul la care a fost determinatd. Exemplu de simbolizare: HB = 200 (ciocan Poldi). fn fig. 4.4 se prezint& schematic aparatul Poldi cu care se vor desfigura experimentle: bila de ofelcilit 1 este montatd in corpul 2, intre piesa de ineercat $i bara etalon 3, avind 0 duritatecunoscuta. Un arc 4 anuteazA jocurile inte bil, ‘bara etalon si domul 5, asupra chruia se-aplict forta F. ‘Dupa aplicarea nei lovit sri cu tun ciocan de 0,5 ... 1 kg, se compara diametrele urmetor de pe piest - dy $i de pe bara — etalon - d 2, Desfiigurarea experimentelor Dupa_prezentarea_aparatelor de duritate $i a modului de utilizare a acestora, studenjii vor executa in gruputi ‘fie’. san individual unele misurdri de duritate, stabilite de cadrele didactice. Pentru metoda Brinell, se vor face trei incercdri, masurindu-se Fig 4.4 Je fiecare urma doud diametre perpendicular, apoi se va afla media lor ~ d. Valoares duritatit se ia din tabelul Gat de standard, unde este calculatd in functic de aceasta valoare, in final se face media valorilor obfinute din tabel. Miasurarea diametrelor se face-eu un microscop Brinell, ineadrind urma inte doua reticule vizibilr in ocular: nul fix si altul mobil, deplasabit prin rotirea unui gurub de mancvraé S, (fig. 4.5.a). Imaginea virtual® obtinuté este itustratd tn fig, 4.5.6. Sistemul de citire a vatori este similar cu cel de la gublere, dar precizia este de 10 ori:mai mare: scala fixa este gradata in zecimi de mm, iar vernierul d8 valoétéa sittimilor de mm. Pentru metoda Vickers se procedeazA asemanttor, cu deosebirea c& de regula citirea valorii diagonalelor se face pe un ccran, unde este proiectat summa. Pentru metoda Rockwell, de regula fiecare student face determindri individual ¢ isi compara rezultatele cu cele ale colegitor. Pentru determinarea durititti cu aparatul POLDI se tucreazd conform celor precizate u ocazia deserierii aparatului, iar masurarea diametrelor se face ¢@sipentru metoda Brinell, cu deosebirea c& trebuie misurate atat urmele de pe pies ct gi cele de pe bara ~ etalon, Valorile posibile ale acestor urme sunt date tabelar ca in exemplul din tabelul 43, siskm ee iluminare Valoares citith: d = 1,[Link] a) Fig. 45 é Tabelul 43 . Tabete pentru determinarea duritagii Brinell cu ciocanul Poldi, valabile pentru ofefuri in stare netrataté sau recoapts Diamstrul urmei de pe piesa incercath_/mm/ is iy Tis [is [2 [at [oa ]23 [2a [as i6_[i97_ fea _[34 fi 47 [227 | 197 | 164137] 116 198 48_|258~ [298 [197] 166 [1401191701 Diameter faa tae Per tee te [327 [206 [2st [ae [ior [69145195108 |} pebara [ai [365_[319_| 280._[ 248201 [197 [170_[147 [127 HT etalon [23 354311 [276 | 245 [990 [97 Parra 30 (mm) [23 344 305 [372 | 243 [a19- Fis [72 T150_| 24 336 [399 [268 241 [318 | i97 [173 z 52a] 204 [264 [239 [217 [197 26 336[921 [399] 261 [937 [716] 27 Ma_| 314 [285 [2591236 28 341_| 309 [281 [386 [29. 335._[o4 [277 | 3 Boi. | 328] 299, 3 3531322Se vor face demonstrafii de mAsurare a duritiyii eu eparate electronice modeme, cu afigare numericd arezultatelor (fig. 4.6). { 3. Comentaril si concluzil Se vor compara rezultatele diferitilor studenti, objinute 1a incercaree aceleiag!epruvete, prin aceeasi metods, ca girezutatele obtinute Ia incercarea ‘unor materiale diferte, prin aceeasi metoda. eer compart fezultatele objinute la tncerearea aceleiagi epruvete prin metode diferite. Se vor trage concluzii privind: ne vrpebilgie de echivalare informativs a [Link] duritate, = factorii care influenteaza duritatea, 1 aplicabilitatea diferitelor metode studiate, la determinarea burt tunor materiale diferit. RANGEMASTER fearae =. Fig. 4.6CAPITOLUL $ INCERCARI LA INCOVOIERE PRIN SOC In studiul comportarii dinamice a materialelor (1a vibratii si socuri) prezinta 0 deosebitd importanta incercarile standardizate (STAS 1400-75, STAS 7511-81, ‘REN 10045-1/1993, SR EN 10045-2/1994) in cadrul cérora epruvetele sunt supuse In solicit@ri de incovoiere prin soc, pani la rupere, cu ajutorul unor iocane-pendul CHARPY sau ZOD. In cazul incercarii pe ciocane-pendul CHARPY, epruveta se ageaza orizontal, simplu rezemati, astfel; incat sa fie lovith in planul ei de simetrie pe partea opusa srestituri, care poate fi in forma de U sau V. Fig. 5.1 Ciocanul-pendul de tip IZOD este asemtinator, cu deosebirea c& epruveta se fixeazh vertical, blocath pénd Ia nivelui planului de simetrie al crestaturi in forma de V), fiind lovits tn partea superioara a suprafetei pe care s-a practical crestatura, In cazul folosirii epruvetelor cu crestatur& tn V, proprictatea principal determinatd este tenacitatea KV materiahului, exprimata prin energia efectiva We ‘consumati la ruperea epruvetelor in condifii standard. KV = We=Ghy- Ghz. We (1)In cazul —folosirii epruvetelor cu crestatura in U, proprictatea principal determinati este rezilienta (KCU) ce se afl& de regula indirect, prin calcul, cu relatia: KCU = W,/S0, [em*] (5.2) fn care So este aria sectiunii de rupere a epruvetei (cea din dreptul crestdturii: Fig 52 So=bea=b(1-h). fem} (5.3) Rezultatele experimentelor de _incovoiere prin goc trebuie s8 precizeze in mod obligatoriu, in afari de vvaloarea expresa a rezilienjei sau de energia de rupere, urmatoarele elemente: = energia disponibila W. a ciocanului folosit Jf; ~ ad@ncimea crestituri h [mm], = grosimea epruvetei b Imm); separate printr-o linie oblic’, ca in exemplete: Fig. 53 KCU 300/2/5 = 150 Hem? ; KCU 300/3/10 = 250 J/em?. Pentru incercairile pe epruvete cu crestitura in V, indltimea sectiunii a. find constanti (a, = 8 mm), ea nu se mai precizeazA gi rezultatele se noteaz standardizat ca in exemplele: KV300/5=70 J;tenactate, dup ruperea epruvetelor se : mai determina si urmioarele dou LEZ | — elements, care reflecid uncle. aspecte legate de plasicitatea material i de mecanismlfenomenelor de ruper: contract transversal specified si assays €8FaCteral ruperit soars a) La incovoierea oricArui material metalic, ini-o parte a [Link] i tensiuni de inindere, _micgorénd bemans ) secfiunea transversal, iar tn cealls oa Parte par tensiuni de compresiune, marind tenses tansversald a obec. Secjunea rupturit rat cain figura 5.5, jar contract wansversala se Fig 54 caleuleazA eu relaia T= (b-b)/b . 100 % 64) Ci cat este mai mare contractia transversald se apreciaz8 ci plasticitatea materalului este mai buna gi fagii +) caracterul peri epruvetei poate fi fragil sau duet. Aprecierea caracterului ruperi se face in functie de aspectul macroscopic al scestein. Se considera drept sectine de rupere fragltt (eristalind) porjunea cu aspect cxstalin, stbunjos si fucios. Ruperea in aceasta porfune se produce dups planurile crstalografice de minima tezistena gi este denumita rupere prin civ Porjunea care a suferit deformériinainte de rupere [Link] aspect fibros-mat, find considerata ca~ Sectiune de rupere duetili (tenace). Determinarea cristalinitai si fibroztatit se poate face prin dou metode: prin masurare sau prin comparare. Fig 5.5 'b.1) Metoda prin masurare const in determinarea dimensiunilor de rupere fragila a i by rotunjindu-se la un multiply de 0,5 mm. Se detrmind apoi ‘rstlinittea gi fbrozittea, folosnd relate (5) ..(5.9)$i figura 5.6. Aria sectiunii epruvetei, Sp, este definita ca find aria sectiuni initiate transverse a epruvetei in drep'! pianului de simetre al crestturi: Lstimea vitals<6 S,=bea, (mm?) 63 ‘Avia rupturi cristaline, Sj, este definth ea find poriunes din rupturd cu aspect eristalin stralucitor, fr8 deformtr, In majoritatea eazurilor este poriunen centrals. a rupturi, 1, +a,(mm*) 69 ‘Aria rupturié fibrosse, Sq, este defint® a arie a poriunii din rupturd eu aspect neted-mat, cu deforma plastice: Su = S,~ Sy (mm) (5.1) Cristalinitatea, Cr, este definita ca find raportul dintre aria rupturii cristaline gi aria sectiunii epruvetei C,=S;/S.° 100 (%) (5.8) Fibrozitatea, Fb, definita ca fiind raportul dintre aria rupturii ibroase si aria sectuni epruvete: Fy=Sa/ Soe 100. (%) 69) Zon matk Crestture’ 6.2) Metoda [Link] const in compararea cu ochiul liber @ aspectului rupturii, cu seliri de apreciere a caracterului tenace, constitute pentru fiecare tip de ‘epruveta, cum se exemplifioa fn figura 5.7. Este o metodi expeditiva, dar mai putin precis8. Fig. 5.6BO9ggg5o8 2 » ° Hibrozitelea, th 2 fe gpruvek cu the 2mm ‘ Fig. 4.7 12. Desfigurarea experimentelor ‘Student vor asista la prezentarea utilajelorexistente in laborator si vor nota caractristcile tehnice ale acestora, vor misura epruvetele cu care se vor facé demonstragii de tnceredi si vor asista la desftsurarea practicd a unor experimente Se atrage in mod special atentia ci este interzis a se pitrunde in planul de migcare a pendulului,cAnd acesta este ridicat. Dupé ruperea epruvetelor, se studiaz suprafata rupturii si se calculeaxs rezilienta, contractia transversald, fibrozitatea si cristalinitatea, apreciindu-se in procente, caracterul ruperi. 3. Comentarii i concluzi Se vor face aprecieri si comentari privind materialele incercate, incadrarea fn toleranfele standardizate a dimensiunilor si formei suprafe(elor epruvetelor Incercate. ‘In cazul constatirii corectitudinii executiei epruvetei, se va Intocmi un S° Buletin de tucercare, in care se vor inregistra toate conditile in care s-a desfigurat Incercarea si rezultatele incercii