1.

Obiectul si metoda statisticii

1.Particularitatile obiectului statisticii - se produc într-un număr mare de cazuri individuale care permit desprinderea esenţei lor din
punct
de vedere statistic;
- se caracterizează prin variabilitate,deoarece sunt rezultatul acţiunii unui număr mare de
factori de
influenţă de natură diferită;
- sunt forme individuale de manifestare concretă
- acţiunea unor factori de influenţă se compensează reciproc, deoarece ei se manifestă în
sensuri diferite;
- se produc si se manifestă în condiţii de incertitudine

2.Obiectul de studiu al statisticii Il reprezintă fenomenele de masă(stochastice) sau fenomene de tip colectiv, care prezintă
proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp si spaţiu dar si sub
raport organizatoric

3.Ce fenomene studiaza statistica? Este stiinTa care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor
de masă, fenomene care sunt supuse legilor statistice ce se manifestă în condiŃii concrete,
variabile în timp, spatiu si organizare socio-economică.

2 Notiunile fundamentale ale statisticii

1.Notiuni si concepte folosite in demersul Colectivitatea statistică

statistic Unitătile colectivitătii
Caracteristica statistică
Date statistice
InformaŃia statistică

2.Ce este colectivitatea sau populatia statistica? Totalitatea elementelor de aceeasi natură, ce sunt supuse studiului sta-tistic, au o serie de
trăsături esenŃiale comune si sunt generate de acelasi complex de cauze esenŃiale

3.Ce sunt unitatile statistice? - sunt purtătoare de informatii, reprezen-tând elementele componente ale
colectivitătii statistice

4.Ce sunt caracteristicile statistice? Desemnează însusirea, proprietatea, trăsătura comună unitătilor unei colectivităti statistice,
retinută în programul statistic pentru a fi înregistrată si care are valori diferite de la o unitate la
alta (exemple de caracteristici pot fi: vârsta, greutatea, sexul, nationalitatea, ocupatia, cifra de
afaceri etc.)

5.Ce sunt datele statistice? Sunt mărimi concrete obtinute din experi-mente, observatii, numărare, măsurare sau calcule.
Prin date statistice se întelege o caracterizare numerică, cantitativă, obtinută de statistică,
despre unitătile colectivitătii observate.

3.Metode de cercetare, prelucrare si prezentare a datelor statistice

1.Programul de observare statistica Observarea statistică, constă în culegerea de informatii, după o metodologie unitară, pentru
toate unitătile colectivitătii.

2.Principii fundamentale impuse observarii autonomia metodologică, confidenţialitatea, transparenţa, specializarea, proporţionalitatea si
statistice deontologia statistică

3.In ce consta programul observarii statistice? • scopul observării

• obiectul cercetării sau colectivitatea cercetată
• unitatea de observare
• programul observării
• formularele si instrucţiunile de înregistrare

4.Criteriile dupa care se grupeaza metodele de

inregiatrare statistica a) după modul de organizare a activitătii social-economice
b) după timpul la care se referă datele:
c) după numărul unităŃilor înregistrate

5.Principalele tipuri de lucrari de inregistrare recensământul , rapoartele statistice, anchetele prin sondaj, ancheta statistică, observarea
statistica. părţii principale, monografia, ancheta integrată în gospodării, ancheta asupra forţei de muncă
în gospodării, ancheta structurală în întreprinderi, observarea pieţei ţărănesti

6. Etapele sistematizarii statistice • centralizarea;

• gruparea sau clasificarea datelor si calculul indicatorilor statistici absoluţi;
• calculul indicatorilor derivaţi;
• prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de: serii, tabele si grafice
7.Ce reprezinta gruparea statistica este o centralizare pe grupe a unităţilor unei colectivităţi în care caracteristica de
grupare este o variabilă în funcţie de care unităţile colectivităţii sunt repartizate în grupe
distincte cât mai omogene.

8.Notiunile de baza folosite de metoda gruparii • caracteristica de grupare;

• intervalul de grupare

9.Felurile intervalelor de grupare.

10.Metodele de prezentare a rezultatelor

prelucrarii primare sau secundare a datelor Intervalele de grupare pot fi:
• intervale egale si neegale;
• intervale închise si deschise;
• intervale cu variaţie discretă si cu variaţie continuă

11.Continutul tabelului (simple/pe • titlul tabelului

grupe/combinate) • predicatul tabelului

12.Seria statistica prezentarea paralelă a două siruri de date, în care primul sir prezintă caracteristica de
grupare (atributivă, de spaţiu sau de timp), iar cel de-al doilea, rezultatul centralizării
fenomenelor, adică
numărul de unităţi din fiecare grupă.

13.Elementele de baza ale graficelor titlul graficului, scara de reprezentare, reţeaua graficului, legenda , sursa datelor, notele
explicative , graficul propriu-zis

14. Principalele tipuri de grafice cronogramele si diagramele polare, histograma, poligonul si curba frecvenţelor, cartogramele
si cartodiagramele

4.Indicatorii statistici

1.Ce sunt indicatorii statistici? Este expresia numerică a unor fenomene, procese, activităŃi sau categorii economice si
sociale, delimitate în timp, spaŃiu si structură organizatorică.

2.Functiile indicatorilor statistici. de măsurare, de comparare, de analiză sau sinteză, de

estimare, de verifi-care a ipotezelor, de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

3. Ce sunt marimile relative? este rezultatul comparării, sub formă de raport, a doi indicatori statistici, si arată printr-un
singur număr câte unităŃi din indicatorul raportat revin la o unitate a indicatorului bază de
raportare

4.Etape in folosirea marimilor relative

• alegerea bazei de comparare, care trebuie să fie în funcţie de gradul de interdependenţă
dintre
caracteristici;
• asigurarea comparabilităţii datelor care formează raportul, din punctul de vedere al gradului
de
cuprindere a elementelor, cât si al metodologiei de culegere si prelucrare;
• alegerea formei de exprimare a mărimilor relative, care trebuie să corespundă scopului
cercetării si
care se poate concretiza sub formă de: coeficienţi, procente, promile, prodecimile.

5.Variatia si asimetria

1.Ce plus de cunoastere aduc indicatorii de

variatie? • verificării reprezentativităţii mediei ca valoare tipică a unei serii de repartiţie;
• verificării gradului de omogenitate a seriei;
• comparării în timp sau spaţiu a mai multor serii de repartiţie după caracteristici independente
sau interdependente;
• cunoasterii gradului de influenţă a cauzelor după care s-a făcut gruparea unităţilor statistice
înregistrate si separării cauzelor esenţiale de cauzele întâmplătoare. După gradul de
generalitate se disting:
• indicatori simpli ai variaţiei;
• indicatori sintetici ai variaţiei

2.Care sunt indicatorii simpli ai variatiei? • Amplitudinea absolută a variantei (A)

• Amplitudinea relativă a variaţiei (A%)
• Abaterile individuale absolute (di)
• Abaterile individuale relative (di%)

3.Ce caraterizeaza indicatorii de variatie? Caracterizează gradul de variaţie luând în consideraţie toţi termenii seriei

4.Ce este abaterea medie liniara.dezavantaje Arată în medie cu cât se abat termenii seriei de la media lor
 Prezintă dezavantajul că nu ţine seama de semnul algebric si acordă aceeasi importanţă atât
abaterilor mici, cât si abaterilor mari. Acest indicator este un indicator concludent numai dacă
seria prezintă un grad mare de omogenitate.

5.Ce este dispersia? Iσ xI este un indicator care înlătură neajunsurile abaterii medii liniare, este un indicator
abstract, nu are formă concretă de exprimare si arată modul în care valorile caracteristicii
gravitează în jurul mediei. Dispersia măsoară variaţia totală a caracteristicii studiate datorită
cauzelor esenţiale si întâmplătoare

6.Abaterea medie patratica sau abaterea

standard, sau abaterea tip. ( ) x σ , este un indicator care acordă fiecărei abateri importanţa cuvenită, prin ridicarea la
pătrat a abaterilor. Abaterea medie pătratică este mai mare decât abaterea medie liniară

7.Coeficientul de variatie intervalul de valori cu

interpretare

8.Aplicatie-abaterea medie liniara

9.Aplicatie-dispersia, abaterea medie patratica

10.Aplicatie-coeficientul de variatie cu
interpretare

6.Sondajul statistic

1.Ce etape cuprinde cercetarea selectiva? • descrierea statistică

• inferenţa statistică sau extinderea

2.Ce este inferenta statistica?

Inferenta statistica este actiunea de generalizare a rezultatelor de la un esantion
la întreaga populatie, cu un grad calculat de (in)certitudine.

3.Ce este descrierea statistica?

4.Ce presupune principiul alegerii aleatoare? sau probabilistice presupune extragerea unităţilor din colectivitatea generală după jocul
hazardului, fiecare unitate componentă având sanse egale de a fi aleasă în esantion. Acest
tip de extragere se aplică de obicei când nu se cunoaste structura colectivităţii totale.

5. Ce presupune principiul alegerii rationale?

6.Care sunt procedeele de constituire a are la bază un criteriu prestabilit si se aplică atunci când colectivităţile sunt grupate în grupe
esantionului folosite in practica? tipice, deci cu o structură cunoscută.
7.Care sunt principalele tipuri de selectie?

În practica statistică se folosesc mai multe tipuri de selecţie care sunt dictate de anumite
particularităţi:
• gradul si forma de variaţie a caracteristicii studiate;
• modul de organizare a colectivităţii totale;
• modul de repartiţie teritorială a unităţilor;
• procedeul de formare a esantionului.
Se disting următoarele tipuri de selecţie:
• selecţie întâmplătoare simplă;
• selecţie mecanică;
• selecţie tipică (stratificată);
• selecţie de serii;
• selecţie în mai multe trepte;
• selecţie secvenţială (în cazul controlului calităţii produselor);
• selecţie subiectiv organizată (dirijată).
Fiecare tip de selecţie presupune calcularea următorilor indicatori:
• eroarea medie de reprezentativitate ( ) x σ ;
• eroarea limită (Δx);
• volumul esantionului (n);

8.Ce este agumentul functiei Gauss Laplace ? Coeficientul „z” este argumentul funcţiei Gauss – Laplace, care se găseste în tabele
statistice

9.Cand se utilizeaza procedeul extinderii directe?

Acesta se utilizează când se dispune de informaţii obţinute prin observarea totală.Acest
procedeu constă în
estimarea parametrilor colectivităţii generale pe baza rezultatelor selecţiei statistice.

Analiza legaturilor dintre fenomenele si procesele

1.Tipuri de legaturi dupa numarul

caracteristicilor – legături simple, când caracteristica endogenă, rezultativă, este studiată în funcţie de o
singură
caracteristică exogenă: y = f(x) (exemplu: suprafaţa comercială si valoarea vânzărilor);
– legături multiple când se studiază dependenţa unei caracteristici endogene în funcţie de
două sau mai
multe caracteristici exogene: y = f(x1, x2, ... xn);

2.Tipuri de legaturi dupa directia legaturii

– legături directe, când modificarea factorului x presupune si modificarea variabilei
rezultative y în
acelasi sens (x creste →y creste; x scade → y scade);
– legături inverse, când caracteristica dependentă se modifică în sens contrar faţă de
modificarea lui x
(x creste → y scade si invers). Exemplu: cresterea calităţii managementului duce la scăderea
cheltuielilor de
producţie;

3.Criterii de clasificare a legaturilor statistice

• După numărul caracteristicilor independente (x) luate în studiu.

- Legături simple: Y=f(x), când se studiază dependenŃa dintre o variabilă rezultată (y) si o
variabilă
factorială (x).
- Legături multiple: Y =f(x1,x2,...,xn), când se studiază legătura dintre o caracteristică
dependentă (y) si
două sau mai multe caracte-ristici independente (x).
• După directia legăturii:
- Legături directe, când caracteristica dependentă (y) se modifică în acelasi sens cu
caracteristica
independentă (x).
- Legături inverse, când caracteristica dependentă (y) se modi-fică în sens invers,
caracteristicii
dependente (x).
• După expresia analitică a legăturilor
- Legături liniare, acele dependenŃe care pot fi exprimate cu ajutorul funcŃiei liniare (y = a +
bx).
- Legături neliniare, acele dependenŃe care pot fi exprimate cu aju-torul funcŃiilor neliniare
(parabole,
hiperbolă, funcŃie exponenŃială etc.)

4.Care sunt metodele simple de studiere a - metoda seriilor paralele independente;

legaturilor statistice? - metoda grupărilor;
- metoda tabelului de corelaŃie;
- metoda grafică.C228

5.Ce sunt metodele parametrice si care sunt Metodele parametrice sunt metode analitice de măsurare si analiză a legăturilor dintre
acestea? fenomenele si procesele social-economice si depind de natura specifică a fenomenelor
cercetate si de natura informaţiilor de care se dispune, adică de numărul factorilor luaţi în
studiu.
metodele parametrice
6.Care este intervalul de valori a coeficientului
de corelatie si cum se intrepreteaza?
7.Aplicatie-determinarea coeficientului de
corelatie.
8.Aplicatie-determinarea parametrului a si b.
9.Care sunt metodele neparametrice si pe ce se
bazeaza?
10 Aplicatie;coeficientul Spermen
1.Ce este o serie cronologica?
2.Proprietatile seriilor cronologice
3.Alegerea bazei de comparare
4.Indicele cu baza fixa
5.Indicele cu baza in lant
6.Ritmul de crestere sau scadere
7.Aplicatii;modificarea absoluta cu baza fixa si
cu baza in lant, indicii cu baza fixa si in
lant,modificarea medie absoluta
- metoda regresiei;
- metoda coeficientului de corelaŃie;
- metoda raportului de corelaŃie;
- metoda analizei dispersionale
Coeficientul de corelaţie are valori cuprinse între –1 si +1, adică satisface inegalitatea: -1 ≤
ry/x ≤ 1.Intervalul de valori al coeficientului de corelaţie se poate interpreta astfel:
0 ≤ r ≤ 0,2 - între variabilele x si y nu există legătură sau este foarte slabă;
0,2 ≤ r ≤ 0,5 - legătura este slabă;
0,5 ≤ r ≤ 0,75 - legătura este de intensitate medie;
0,75 ≤ r ≤ 0,95 - legătura este puternică;
0,95 ≤ r ≤ 1,00- legătura deterministă de tip funcţional.
Parametrul „a”. Este valoarea lui y când x = 0, deci intersecŃia dreptei cu axa oy.
Interpretarea
economică a lui „a” se realizează în strânsă legătură cu problema analizată.
Parametrul „b”. Este numit „coeficient de regresie”, a cărui interpretare este următoarea:
b=0, variabila y nu depinde de variabila x, ele sunt independente
b#0, cele două variabile sunt dependente astfel:
b> 0, legătura este directă
b< 0, legătura este inversă
• Coeficientul de asociere
• Coeficientul de contingenţă
• Coeficientul de concordanţă Fechner
• Coeficienţii de corelaţie a rangurilor
• Coeficientul lui Spearman
• Coeficientul Kendall
8.Serii cronologice
Seria cronologică, numită si serie dinamică sau serie de timp, este constituită dintr-un sir de
termeni care reflectă evoluţia unei variabile complet definite, sub formă de intervale de timp
sau momente
• Ritmul mediu de crestere sau scădere (R ) evidenţiază cu câte procente se modifică în
medie fenomenul analizat pe toată perioada de calcul: R = I −100
8.Aplicatii:indicele mediu de dinamica, ritmul
mediu de dinamica.
Prognoze pe baza modificarii medii asolute, a
indicelui mediu
9.Metoda mediilor mobile:aplicatii
1.Aplicabilitatea indicilor
2.Clasificarea indicilor dupa sfera de cupridere.
3.Clasificarea indicilor dupa destinatia lor.
4.Clasificarea indicilor dupa baza de raportare ,
dupa modul de calcul si dupa felul structurii.
5.Aplicatii: indicii individuali,indicele preturilor
de consum,indicele costului vieti,determinarea
influentei factorilor cu ajutorul indicilor
6.Proprietatile indicilor.
1.Ce cuprinde avutia nationala?
2.Ce reprezinta resursele de munca?
Metoda mediilor mobile( MMM) numita si glisanta sau alunecatoare este o metoda simpla care
se foloseste in cazul seriilor de date care reflecta fenomene sezoniere. Metoda consta in
calcularea unor medii partiale, formate din 3-5 termeni. Reprezentarea grafica a acestor
fenomene se realizeaza sub forma unor grafice tip „ferastrau
9.Indicii statistici
Indicii au o largă aplicabilitate în lucrările statistice, în analiza si în planificarea economică,
datorită faptului că reflectă cu multă expresivitate si în mod analitic schimbările care au loc,
rolul si influenţa diversilor factori în variaţia fenomenelor
1) După sfera de cuprindere a fenomenului, distingem două categorii de indici:
– indici simpli sau individuali si elementari (i);
– indici compusi sau/de grup (I
– indici cronologici sau indici ai dinamicii sunt acei indici care fac comparaţia cu nivelul
specific unei perioade trecute sau unui moment anterior. Acesti indici realizează o analiză
diacronică sau longitudinală;
– indici teritoriali sunt cei care realizează o analiză sincronică, transversală, deoarece la baza
comparaţiei stă nivelul unei colectivităţi similare, localizate într-o altă unitate administrativă
sau într-o altă zonă geografică;
– indici ai planului sunt cei care se calculează prin raportarea nivelului planificat la realizările
precedente, obţinându-se astfel un indice al sarcinii de plan sau prin compararea nivelului
realizărilor curente cu nivelul planificat, obţinându-se astfel informaţii despre gradul de
îndeplinire a programului
– cu bază fixă;
– cu bază în lanţ.
– indici agregaţi, obţinuţi prin raportarea unor sume
ale elementelor agregate;
– indici sub formă de medii;
– indici calculaţi ca raport de medii
– indici cu structură variabilă;
– indici cu structură fixă;
– indici ai variaţiei structurii
Indici individuali se calculează la nivelul unei unităŃi a colecti-vitătii analizate astfel
Cei doi factori, în funcŃie de care se exprimă Y, indicii indivi-duali vor fi:
indicele preturilor de consum - masoara evolutia de ansablu a preturilor marfurilor
achizitionate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatia unei tari,intr-o perioada curenta
fata de o perioada anterioara considerata baza de comparatie.
Indicele costului vietii - Paasche,spre deosebire de Laspeyres,pt. a defini indicele preturilor
pondereaza preturile bunurilor cu cantitatile din perioada curenta.
10.Indicatorii potentialului economic
- cuprinde avuţia acumulată, resursele naturale si resursele spirituale
- reprezintă numărul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care
dispune de ansamblul capacităţilor fizice si intelectuale ce îi permit să desfăsoare o activitate
utilă.
3.Ce este populatia activa, dar populatia
ocupata?
4.Rata generala de activitate,rata de dependenta
economica,rata de intretinere,rata somajului-
definitii
5.Ce reprezinta:
energointensivitatea,electrointensivitatea,
metalointensivitatea?
1.Ce caracterizeaza agregatele
macroeconomice?
2.Care sunt metodele de calcul a PIB?
3.Ce este pretul factorilor?
4.In ce preturi se pot exprima indicatorii de
rezultate?
5.Formula de calcul a indicatorilor in preturi
comparabile-indicatorul real
6.Ce este cursul de schimb?
7.Ce este paritatea puterii de cumparare?
1.Ce este balanta de plati externe?
2.Ce sunt rezidentii?
3.Ce sunt nerezidentii
Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste,
care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă utilizată sau neutilizată.
Aceasta este alcătuită din populaţia ocupată si someri.
Populaţia ocupată în mod curent include persoanele active (de 14 ani si peste) care timp de
cel puţin o zi sau o săptămână din perioada de referinţă au desfăsurat o activitate economico-
socială, pentru obţinerea de venituri salariale sub formă de plată în natură sau alte beneficii.
Rata generală de activitate (RGA) este raportul procentual între numărul persoanelor active
(PA) si numărul total al populaţiei (P).
Rata de dependenţă economică, un indicator extrem de important, se calculează ca raport
între populaţia în afara limitelor vârstei apte de muncă si populaţia în vârstă aptă de muncă.
Rata de întreţinere se calculează ca raport dintre populaţia inactivă si populaţia activă.
Rata generală a somajului (RGS) se calculează ca raport procentual între numărul de someri
(S) si populaţia activă civilă (PAC).
– energointensivitatea, care exprimă consumul de energie primară (echivalent huilă) ce
revine la 1000 lei PIB sau VN;
– electrointensivitatea, care exprimă consumul de energie electrică exprimat în KWh pentru
obţinerea unei unităţi (1000 lei) PIB sau VN;
– metalointensivitatea, care exprimă consumul integral de metale pe o unitate monetară PIB
sau VN.
11.Agregatele macroeconomice
- mărimea si structura producţiei naţionale, evoluţia acesteia în timp, iar prin corelarea cu alţi
indicatori macroeconomici se calculează si se analizează eficienţa valorificării potenţialului
economic atât la nivelul ansamblului economiei naţionale, cât si pentru elementele sale
structurale (ramuri, sectoare economice etc.).
• metoda de producţie sau metoda valorii adăugate
• metoda de repartiţie sau metoda veniturilor
• metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor
se pot exprima la preţurile pieţei sau preţurile factorilor. Trecerea de la o categorie de preţuri
la alta se face cu ajutorul relaţiei:
• preţul factorilor = preţul pieţei – impozite indirecte + subvenţii de exploatare. sau
• preţul factorilor = preţul pieţei – impozite indirecte nete
• impozite indirecte nete = impozite indirecte – subvenţii de exploatare
- este preţul care trebuie plătit pe piaţa devizelor în valută străină pentru
obţinerea unei unităţi valutare naţionale
- exprimă câte unităţi montare naţionale sunt necesare pentru a cumpăra
într-o altă ţară un anumit volum de bunuri, volum pentru care în ţară se cheltuieste un anumit
cuantum de unităţi monetare naţionale.
12.Balanta de plati externe
(BPE) este un document statistic in care sunt rezumate sistematic, pentru o perioada data ,
tranzactiile economice ale unei tari cu restul lumii. BPE nu se ocupa de plati, ci de tranzactii
- rezidentii unei economii reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care au interes
economic in teritoruiul economic al tarii respective
sunt: -persoane fizice si juridice straine aflate in afara teritoriul national;
-cetatenii tarii respective care si-au mutat centrul de activitate sau de interes in strainatate.
-filialele si sucursalele intreprinderilor nationale stabilite in strainatate ;
-turistii, oamenii de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati temporar in acea tara.
4.Ce este teritoriul economic?
Teritoriul economic al unei tari nu corespunde neaparat cu zona delimitata de frontierele
politice.
Teritoriul economic cuprinde:
-teritoriul geografic administrat de guvern;
-spatiul aerian;
-apele teritoriale;
-teritorii din apele internationale asupra carora are drepturi exclusive;
-enclavele teritoriale din restul lumi;
-zonele libere;
-depozitele de granita.

5.Definiti centrul de interes economic. - al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara atunci cand exista
plasamente( domiciliul, locul de productie, spatiile destinate altor utilizari) pe teritoriul
economic al tarii
respective si unde intentioneaza sa se angajeze in activitati si tranzactii economice la o scara
areciabila pe o
perioada nedeterminata sau limitata in timp, dar nu mai scurta de un an.

6.Ce este gradul de deschidere a economiei? (GDE) unei tari sau ventilarea internationala a PIB-arata masura in
care comertul exterior contribuie la realizarea PIB.

7.Ce reprezinta gradul de acoperire a platilor (GA) exprima gravitatea dezechilibrului

prin incasari? GDE = (E/I) 100
Astfel: GA< 100% arata un sold deficitar;
GA=>100% arata un sold excedentar.

13.Statistica activitatii de comert exterior

1.Ce reprezinta pretul FOB? Pretul FOB (Free on Board - Liber la Bord) reprezinta pretul la frontiera tarii exportatoare, care
include valoarea marfii, toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare, precum si
toate taxele suportate pentru ca marfa sa fie incarcata la bord

2.Ce reprezinta preturile CIF? Pretul CIF (Cost, Insurance, Freight - Cost, Asigurare, Navlu) reprezinta pretul la frontiera tarii
importatoare, care cuprinde atat elementele componente ale pretului FOB, cat si costurile
asigurarii si transportului intrenational.