ARHITECT G R I GO REI 0 N ESC U

FOST MEMBRU AL $COAlEI ROMANE DIN ROMA CONFEREN!'AR LA ACADEMIA DE ARHIlECWRA DIN BUCUl~E~lJ

ISTORIA

ARHITECTURII

A.

ROMANESTI

J

DIN CELE MAl VECHI TIMPURI pANA LA 1900

LUCRARE PREMIATA DE SOc. ARHITECTILORROMANI

PREFATA DE D·L PROF. N. IORGA

TlPARUL aCARTEA RO.MANEASCAH, BUCURESTI

MCMXXXVIl

DOMNULUI

PETRE ANTONESCU

.flECTOR Al ACADEMIEI DE ARHITECTURA DIN BUCURE~TI

INCHINA ACEASTA CARTE

FOSTUL' sAu ELEV

PREFATA

I storia artei e aliceoa decal des volta rea tehnice«. Cei mai mul# nu intdeg aceasta §i atunci 1n loc sci aoem 0 viaJti cuprinsd in cadrul ei [iresc §i inain~ tand organic, ni se dii explicafia progresetor me§te§ug-ului f,'ndeosebitele lui campart1:menle.

Un asemenea studiu poale senn istoricului, dar acel care-l face sd nzt-§i inch?>fru.e nici cif. a into wit pr£n aceasta -pe isioric, nici eli in acest domeniu istoricul nu e de neuoe.

A crede aUlel e a lace 0 mare gre§eala de care tn aU domeniu S8 [ac vinov.ati litologii cari merg §i mai departe : fard istorie trag §i concluzii ·istorice.

D-l Grigore Ionescu a euitat greseala. Stapan pc §tiin!a sa de arhstect, el n'a pus numai. aliit1tr£ de ddnsa ceua date istorice, ci a strabdt,ut de istorie anaIizeie salepe cari le-a legai intr''ttn sistem.

E meriiul, pe care am {1:nut sii-l subUniez, al lucrdrii de ta(d.

N., lOR G A

c u van tin a i n t e.

Lucrarea de fata l§i propune sainfa1;l§eze cititorului fazele principale prin care a trecut, dealungul veacurilor, din eele mai vechi timpuri pana la 1900, arta de aconstrui Ia Romani ..

Cum era si firesc, Iipsa unei asemenea carti a fast resimtita, in primul rand, de arhitecti. Unul dintre acestia, d. Arta Cerchez, a propus, In I931, Sooietatii Arhitectilor Romani, instituirea unui concurs pentru intocmirea unei istorii a ar hi tecturii romanesti, oferind in acelas tim p ~i suma de 100,000 lei pentru rasplatirea celei mai bune lucrari prezentate. La acest fond initial s'au mai adaogat apoi lei 50.000, oferiji de d. 1. D. Enescu, presedintele Societstii Arhitecjilor Romani, pentru a constitui premiul a1 If-lea, §1 lei 30.000, oferij.i de d .. Statie Ciortan, decanul Corpului arhitectilor din Romania, drept premiu al III-lea. In I934, juriul acestui concurs _. din care faeeau parte doua din autoritatile noastre in materie: regretatul Gheorghe Balssid. N. Ohika-Budesti - mi-a facut cinstea de a-mi acorda premiul I-iu.

Lucrarea na putut fi totusi publicata 1n forma ei de atrmci, din lipsa fondurilor necesare : ea vede lumina tiparului abia acum, cand apare eu cheltuiala autorului, revazuta 9i pe alocuri Imbunatatita I.

Arta de a construi este conditonata de 0 seama de clemente diferite si Ioarte irnportante, tinand, unele, de mediul geografic (p amant , material de coustructie, clima) , altele de medial cultural vsi stiintific, Daca cercetarea tuturor acestor factorieste necesara Tntelegerii arhitecturii une.i vrerni, elementul tehnic este, fara. indoiala, eel care ocupa locul de frunte. 0 istorie a arhitecturii comporta deci 0 parte cousiderabila de -explicatii tehnice, cu atfit

I) Socictatua Ar!;itcc\ilor Rn)1l:1.ui n biuevoi t sa cmnpere. .~i sa-nli platea~cii anticipat, n n nuinar de volume III valonre de 65.000 lei, smull care ii riimasese disponibil a din premiile oferite de d-nii T. n. Enescu*i Static Ciortan. Till sA mul tumese ,~i pe aceast.a calc pent ru solicitudl nea "rat:! t:"L aUit d-Iu] presedinte cat!l'i intregulllicoUlitet al Societiitii Arh!tc('~ilur Romfini.

8

GRIGORE lONE!:>(U

mai necesare en cat, fara ele, 0 constructie nu poate fi, pe deplin, inteleasa : :;;i a nu£n(elege 1111 edificiu insemneaza a nu fi in masura sa simji si sa realizezi caracterul si frumusetea lui specified.

Dar, dintre toate artele, arhitectura este aceea a carei desvoltare este foarte strans legata 9i de vicisitudinile istoriei.

A socoti dara ca, in acest domeniu, "istoricul nu este de nevoie, "insemneaza a face 0 mare greseala,

Mai mult decat istoria celorlalte arte, istoria arhitecturii trebuie prin urmare prezentata in cadrul firesc al tuturor acestor factori determinanti, Este ceea ce mi-am dat osteneala sa realizez in lucrarea de fata.

Materialul publicat in aceasta carte a fost redus la ceea ce, dupa socotinta mea, constituie esentialul, Astfel, oricat de redusa ar parea intinderea expunerii fata de vastitatea subiectului, imi place sa cred di n'am trecut eu vederea nici un monument din cele ell drept cuvant socotite importante.

Pentru ca Iucrarea sa fie accesibila si utiHi nn .numai specialistilor, ci.;;i unui cere mai larg de cititori, am desbracat textul de discutiunile prea tehnice si, mai ales, de controverse, pe cari, de cate ori le-arn gasit absolut necesare, le-am asezat in josul paginilorvin note.

Deasemenea am mentionat in ncte. si la locurile respective, lucrarile ~'i importante de carl m'am folosit. Cu acest prilej, tin sarmi exprim adanca mea recunostinta fata de inaintasii a carer munca neobosita a contribuit in 8.9a de mare masura la luminarea trecutului nostru pe taramul istoric :;;i artistic. Sa-mi fie, mai ales,ingaduit sa. pomenesc, dintre cei pe cari moartea i-a smuls prea de fimpuriu aeestei viepi, numele iubit allui Gheorghe Bals. Inchegarea completa a partii referitoare la arhitectura moldoveneasca din aceasta carte n'ar fi fost cu putinta fara monumentalele lucrari ale acestui neobosit cercetator.

Descrierea amanuntita, de multe ad obositoare, a monumentelor am inlocuit-o, acolo ~nde mi-a fost posibil, cu imagini, pe cari, pentru usurinta cercetarii, le-arn presarat in text langii san chiar pe pagina unde se gasesc mentionate.

o buna parte din fotografHle utilizate mi-au fost puse la dispozijie In mod binevoitor de Comisiunea Monumentelor Istorice 1 si de Sennciul [oto-

I. Figurile : 3, 32, 39, 43, 48, o r , 64, 72, 73, 75. 76, 81-83 .. 84. 8g. 93. 94, [03. 113.

II 8--n I, 139, 144, 145. 149, 151, 153, 155, 157. ISS, 168, 170, 17 I, 196. 207, 2 II .2l3, 217, 224, 225, 229, 23 J, 233, 234, 239, 24 r, 243, 25;1. 256,257. 259, 263. 264. 271, 273. 285, 289, 290; 292, 295-297. 306, 308, 313. 315, 317. 318, 337--339. 364, 375. 377.

1";']'1 II{ J A A It ill'I''t:( -ru Itll I:O.\l.'\~ Et'T I

9

grajic al Direciiei. Presei din Ministerul Afacerilor Straine t. Altele provin din pretioasa colectie f!. d-lui arbitect Alex. Petit 2. Deasemenea mi-au fost imprumutate cu multa bunavointa cateva releveuri de monumente istorice din bogata colectie a Academie» de Arhiiectu,ra ,I.

Rag pe conducatorii celor trei institujii pornenite, domnii profesor N. Iorga, V. Bratulescu, A. Badauta ~i arhitect Petre Antonescu, si'l. biuevoiasca a primi, ~i pe aceasta cale, multumirilernele alese,

Nu pot sa inchei aceste randuri Hira un cuvant de recunosti.nta adresat sotiei mele, Eliza-Criatiana. harniciei careia datorez muite din desenurile in alb :;;i negru aci reproduse ..

293, ~47, 3;1")' 3,50, 352•

2. Fi.~miLe: 4l, 44. 50, 55,67, 79, 86, .()l, 95, 06. 105. 115, Il7, 125, T 52, 154, 16r, 16z, I78, 1 So, IS!, rSz, I84, l86, 'W2, 205, 218, 238, 242, 284, 286, 300, 303, 305, 312, 32 t , 322, 354,. 355, 3'l<~·

}. Fitrur'ilc: ,8, r o, ()B, 159, r66, r69, 172" l74, 187, 18S, 189, Ig3, 19T, £98,'24.'), 3'24. 343, 301.

1'2$, 136, 148 .. I ';')Q ,
24"4, 2or, "267, 269, Introducere la studiul Arhitecturii romanestl

Din cercetarile specialistilor asupra trecutului bisericesc al Romanilor, 9'i· din consideratinnile de ordin general pe cari le putem face asupra starii culturale §i econornice a stramosilor nostri, pana catre anul 1300, putem deduce ea, inainte de Intemeierea Principatelor, Romanii n'au avut cladiri de diramidii sau piatra t. Desi crestinati de timpuriu 2, lacasurile lor de inchinare au fost eonstruite, Ia inceput, si pentru 0 lunga bucata de vreme, ea §i 10- cuintele lor, din leDIn.

Dupa parasirea Daciei de catre Romani, si in timpul navalirilor barbare, in tinuturile uoastre muntoase, acoperite aproape in intregime cu paduri, si prin vai, viata taralleasca a stramosilor nostri ell greu se aduna la un 10c. Locuitorii acestor tinuturi traiau grupati in sate :;;i erau numai farani cu des~var:;;ire lipsiti de erase a. 'Traind astfel grupati :;;i oeupandu-se cu pastoritul, ell vanatul §i ell plugaritnl, ducand deci 0 viata foarte simpla, lipsita de oriee pr etentii, de multe ori fllgariti din loc in loc, este firese sa admitem ca nu se pricepeau ~i nici nu se gandeau sa dureze constructii puternice din piatra. La inceput, deci, toate locuinjele ea ~i toate lacasurile lor de iuchinare au fost construite, aproape exclusiv, din lemn. Mai tarziu, cand Iocuitorii diIeritelor sate 9i judete au reusit sa-~i faca 0 tara ell 111'1 singur stapanitor

I .. :--J. Iorga, Istoria Bisericii Romtinc?ti, Bucuresfi, I929, vol. 1. p. 33-34.

2. Daco-Rornanii au lost convertrti la crestmism de colonisti veniti din p:irpJe Orientului, ind din cpoca sti'ipanirii rOlllaue, dar de generalizare a nouei religii in Dacia au ponte fi v rba dedit dupil secolul al Ill-lea. Vezi peutru accasta 'hestiuue: V, .Pfir va n, Contribufii epig.'alice La. isioria cl'e~linismul1Ji da!'o'YOl1Uh" Bucuresti, 191 t ; N. IOIga, Histoire des Roumai-ns el de leur ci'uilisatioli, Bucuresti, r922, p. 27-28; A. D. Veleu. Contribttl"ii lo. studiul crestimismului dace-roman S,'D. I-IV, Bucuresti, 1934; C. C. Ciurescu. Istoria Ronuinilor, Ed. II-a Bucurcsti, 1\)35, p. 193 *i urnl.; Stefan Metes, Istoria bisericii §oj a I!i~{ii religioase a Ronuinilor di'l1 TransitI)(.mia. ed. n. Sibiu, 1935, p. 2-Z0.; C. Daicovici, E%ista. monUlniinlo cre$tine in Dacca Traianii din sec /1-1 II? extras (lin ... Arruar ul Inst. de studii clasice" 1933-35. Cluj. 1<)36

). N. Iorgn, l storia Po-porului Romanesc. traducere din limba germanli, .B1ICtl(Cljti,1922 vul . L p. 21) ~i ur m

12

G1UGOUE IONESCU

ridicat din mijlocul lor, atunei abia au inceput sa se gandeasca la constructii mai importante, la zidiri de cetati de aparare, de resedinte domnesti ~i boeresti si de biserici incapatoare ;;i trainice.

Dar, inainte de a ne ocupa eu studierea acestor constructiuni, apartinand unei tari de acorn independente, stiind ca formatiunea poporolui romanesc se initiaza in epoca de romanizare a populatiei dace, care stapanea pe vremea 'lui Traian timrturile din dreapta ;;i stanga Dunarii, din Scitia Minor palla la poalele padurii herciniene, este firesc sa ne punern intrebarea cari sunt originile ~i cum putem explica aceasta arta romaneasca, ale carei inceputuri s .aseaza abia in secolul al XIV-lea, adica in vremea cand natiunea 19i creeazji insfdrsit state de sine staHitoare.

Pentru 0 buna explicate si inte1egere a artei:;;i in special a arhitecturii romanesti, despre care va fi verba in aceasta carte, ered ea nu vor fi lipsite de folos cateva consideratiuni si date asupra civilizatiei si a artelor cari s'au nascut, au murit ori s'au perpetuat intr'un anume fel, in decursul veacurilor, pe pamantul locuit de Romani.

Cuceririle lui Traian, colonizarea si stapal1irea romana neintrerupta de mai bine de un seeol ~i jumatate, au pus pe pamantul Daciei ~i pe populatia lui, peeetie definitive. de romanizare. Obiceiurile, limb a si noua religie crestina le-au primit stramosii nostri, de1a inceput, intr'o curata forma latina. Dupa retragerea lui Aurelian, in urma invaziei Ootilor, retragere care pentru elementul roman atilt de adanc inradaeinat pe pamantul Daciei n'a insemnat 0 distrugere 1, populatia daco-romana s'a gas it numai in camp des chis , fani aparare, -contra invaziilor cari incep epoca marilor naviliri barbare, - Coti, Huni, A vari, Slavi, Maghiari, etc.

Intr'o astfel de situatie, 0 parte din populatie si-a cautat refugiu in munti, a!]a cum faeusera cu cativa secoli mai Inainte stramosii Geti in fata invaziei Bastarnilor germanici si cum vor face deseori, multe secole mai tarziu, stapanitori !}i domnitori romani speriati si vremelnic invinsi. 0 alta parte a populatiei daco-romane a ramas Insa pe loc in campie 9i a continuat sa Iu-creze pamantul stramosesc suportdnd en resemnare jugul barbar, pe care, in anumite imprejurarf, l-a putut prefera chiar anterioarei stiipaniri romane 2. $i astfel, in decursul unei vieti de mai bine de 1000 de ani, Romanii din munte <:;-::111 n~<:trnt npntin<:p nh;('Pl11rilp !':1 llmh!Ol • ('1"; n;n (,,s,,.,nip 111!',:O'l a n <:11ff'rit llnp1f'

• - I' - __

1. Ceea ce s'a scris despre aceastji retragere a fost in mare parte exagernt , Vez.i : N. Iorga, Le pJ'obltme de l'abandon de la Docie, In .. Rev. Hist , du S. E. Eurcpeeu", f924, p. 37-58; St. Mete~, Istoria Neamului Romdnesc, Sibiu, I922. p. 48-55 ~i C. C. Giurescu, op_ cit. p.

~62-"201.

2. Vezi St. Mete:?, ibid.

lSTD IUA ARlllTEC'l'UlUf !tQ11..\.."'IESTI

13·

influente dela stapanitorii ocazionali en cari au fost obligati sa eonvietuiasca o vrerne. Dar cu toate aceste schimbari inevitabile, jondul roman al populatiei s'a mentinut in perrnanenta, atat la carnpie cat :;i la munte. Traditia latina a staruit in limba, 111 felu! de viata ~i in organizatia politica locala.

Nu putern spune 1:ns8.. acelas lucru despre arta romaneasca, nici despre cea taraneasea veche, nici despre cea nona" cad nu an nimic a face cu arta Romei.

Traditiile artei romanesti sunt pe de 0 parte mai primitive, mai vechi de cat arta romana, iar pe de alta mai noi 91 strainecu totul artei:;;i lumii romane. Sunt foarte aproape insa de arta si lumea bizantina, si in special sl avo- bizan tina.

r. Pentru traditiile primitive, trebuie avut In vedere elernentul trac, care se intalneste la baza manifestarilor artistice ale tuturor popoarelor din Sud-Estul Europei, Sapaturile arheologice facute pe tot intinsul teritoriului romanesc, la Oumelnita in Muutenia, la Cueuteni 9i Fedeleseni in Moldova, la Candidiana :;;i Atmageaua Tatarasdi. in Dobrogea, sauin Oltenia la Salcuta, Ianga Craiova, pentru a nu mentiona decat in treacat cateva din cele mai importante Iocalitati, au dat Ia iveala 0 bogatie de obiecte de arta, ceramica cu modele reliefate si pictate, arme de bronz 9i de arama, obiecte de cult, etc., cari, dupa parerea specialistilor, apartin civilizatiei trace 1. Din ce~cetarea acestor obiecte de arta traca, s'a tras concluzia ea populatia carpat~danubiana a avut fara intrerupere 0 activitate artistica remareabila, pe care a transmis-o apoi, catre sfarsitul eelei de a doua epoci de bronz, §1 regiunilor Germaniei orientale.

Fondnl artei bastinase este deci trac §'i traditia acestei arte, pastrata din veac in veac, n'a fast distrusa Jn Dada de Romani, asa dupa cum Barbarii cari au urmat Rornanilor n'au putut distruge caracterul roman al Iirnbii :;i obiceiurilor populatiei romanesti, Broderiile tarane§ti ~;i ciopliturile in lerna eu desenurile lor geometrice amintesc foarte biue aceasta arta traca, care este arta veche a popoarelor din Peninsula Baleanica si din intreg bazinul Mari! Egee 2 •

.I. V eei I. Andriesescn, A sttpra epodi de brone in Romania, in "B ul. Com. Mon. Is t."

VIII, p. 154 lji u t rn; ; Vladimir Dumit.rescu, FauiUes -de Gumelnifa, in .,Dacia" II,. 192:5, p. 29 ~i unn.; Radu ~i Ecaterina Vulpe, Les jouilles de Poiana, in "Dacia" III-IV. 1927-1932. p .. 253 ~i UIIn.; C, C. Oiurescu. op .. oit., p;. 16 /iii urm.

2. Vezi N. Iorga.~i G. Bals, L'art roumain, Paris, X922,. p. 6. Pentr u bogiipa 9i varietatea modelelor de ciopliturf populace, vezi in special AI. Tzigara-Samurca~, Lsucade de ciopliturt ale Jaramdui ,.·oman, Bucurosti, (92-8.

1.4

Gll.IGORE IONESOU

2. Faptul eli arta romaneasca nu are nimic comun ell arta romana pare oarecnm ciudat la prima vedere, intrucat nu numai cil legaturile ell Rorna,

Fig. 1. Biserica din Densus ('ram Hategului}.

Ja Inceput. au fost directe ~i foarte stranse, dar arta care prezintii cele. mai numeroase 9i importante resturi pe pamantul locuit de Romani este arta ro-

15

mana, arta trausplantata in aceasta regiune de eueerirea lui Traian la inceputul secolului 0.1 II-lea d. Chr. Aceasta arta provinciala s'a mentinut 0 bucata de vrerne destul de bine in Dacia. Dupa asezarea in aceste loeuri a Gotilor ca Iederati ai Imperiului, cetatile ~i orasele de pc malul stang 0.1 Dunarii si din Dobrogea au fost restaurate eu ocazia fiecarei incursiuni 9i recuceriri rornano-bizantine in tirnpul lui Constantin eel Mare, at lui Mauriciu :;;1 a1 lui Justinian 1. ar, cu in eputul secolului al II-lea, aceste constructiuni de piatra se naruesc sub nepasarea stapanitorilor ocazionali, si, in afara de unele cetati din Dobrogea, cari mai conservau inca ~i in secolul a1 XI-lea fnrtifica'[iuni din timpuri vechi 2, fortificatiuni cari apoi au disparut 9i ele sub vartejul navalitorilor, din bogatia de monumente romane si rornano-bizantine nu se mai gaseau in secolul al XIV-lea, in epoca de formatiune a Principatelor 9i a unei arhitecturi romanesti de zid, decat mormane de mine, cari ar fi putut furniza noilor mesteri eel mult material izolat de constructie 3. De a directiva 111 eeea ce priveste un fel de a cladi sau un sill de arhitectura nu mai putea fi verba 4.

1. N. Iorga ijli G. Bals, op. di:- p. 7.

2. Vezi N. lorga, Cel« dinl4i cristalizd,i de stat ale Romani/or, tu "Revista Istoricn," 1919. p. 103-113.

3. Poate fi lnentionat aici cazul blsericii romjinesti din Densus, care este construita tn buna parte cu piatra. luaU. din rulnele vechii Sarmizegetusa (fig. I).

4. De!Ji monumentde romane cliidite pI'. panlantul Daciei n'au jucat nici un rol in forrnarea arhitecturii culte la Romani, nu e d.u totU!Ji sa pomenim csteva din aceste importante relieve, atilt de pretioase pentru dovedirea intensei Vie? romane, care a ducat aUtea secole pe pamantul nostru : Podul lui Traian, cliidit peste Dunare la Severin, de arhitectul Apolodor din Damasc, pod din care se pastreaza ijli azi cele doui!. picioare de cap, pe malul TOmB-neSC I}i pe eel sarbesc, precuin si rest uri vizibile, d .. nd ape1e suot scdzute, din pilonii intermediari. AHituri de pod, ruine1e Castrului Drobetis, care era primal punctde sprijin al dominatiei rotna ne iu Dacia (efr. N. Iorga, L'art roumalli, p. 7). In Transilvania, vechea cetate a lui Decebal, Sarmizegetusa, reHi.cuU. de T'raiau ~i botezata ell numele de Ulpla-Trajana : cireul roman de Ia Sarmizegetusa, ale carol mine au inceput sa fie cercetate de cursnd : apoi atatea erase .rornane raspdndite in cupriusul tinutului ca Apulum (Alba-lulls), Napoca (Cluj), Potaisa (Turda), Porolissum, ~. a. In Dobrogea, cetatea Tomis (Constanta) ~i in special cetatea Tropaeum. in car' se gases celebrul monnment at lui 'I'raian, ( n. ridicat ca sa coruemoreze 0 victorie romana asupra localnicilor. Sapaturile cad s'au ficut in vremea diu urma in aceasts cetate au scos Ia iveala resturi rernarcabile de arta romanfl ~i romano-bieantind. Asa, de pilda, pot fi raentiouate : basilica romana eunoscutil. sub numele de "Basilica Forensis" , cllidita probabil pc Ia 316 (vezi V. Parvan, Gelatea Tropaeum ill "Bul. Com. Mon. 1st." IV, 1911, p. 174) precnm ~i biserlcile CIe~tine c1iidite mai tar1'.iu : "Basilica de marmur1l." (refil.cutii de mai mnlte ori paua in sec. 0.1 VI-lea. Vezi planul in Bul, cit. p. 178, fig. 20) un baptisteriu foarte interesant de plan treflat (ibid. p. 1.79, fig. 22). Basilica C [vezi reconstructia dupa aru. Sp. c.egineanu in Bul, cit. p. ISi-ISj' ~i atatea alte resturi de constructil insemnate (c~r. V. Piirvan op. cit.)

16

(JRIGORE lONI~Seu

3. Pentru a explica influentele slavo-bizantine nu trebuie decat sa tinem seams de stransele relatii, politiee 9i religioase in special, cari au existat intre Bulgad si Sarbi pe de 0 parte 9i intre Romani si acestia pe de alta parte, precum 91 de faptul ca. Romanii au trait 0 bucata de vreme alaturi de Slavi, dela call au imprumutat te_rmeni in limba 9i ca. prin urrnare influent a religioasa si artistica sarbeasca, atunci cand Romanii organizati jn Principate sunt chernati la o viata noua, a fost favorizata tocmai de aceste legaturi 91 relatii anterioare, cad au format terenul prielnic unei inrauriri,

Bulgaria si Serbia sunt lari de civilizatie :;>1 arta bizantina, :;;1 desi aceste neamuri au venit peste noi 1}1 s'au stabilit mal tarziu in Peninsula Balcanica, organizarea lor ea state independente este anterioara intemeierii Principatelor romanesti. Este deci firesc ca si arta 91 arhitectura lor national a sa fie mai vechi, Si astfel, date fiind legaturile cari au existat intre ei 91 noi, inraurirea arhitecturii slavo-bizantine asupra arhitecturii romanesti, care incepe cu secolul al XIV-lea, se poate usor explica.

La 679, Bulgarii exist au in Peninsula Balcanica organizati intr'un stat independent. Crestinati, ei se ataseaza catre 870 definitiv bisericii din Constantinopol, si incepand eu aceastaepoca pamantul bulgaresc este semanat ell import ante biserici de stil bizantin, intre cari biserica Rosie de langa Plovdiv (sec .. IX), biserica Sf. Gherman de langa Prespa (sec. X), Sf. Sofia dela Ohrida (sec. XII), Sf. Dumitru §i Sf. Petru 9i Pavel din Tarnciva (sec. XIII §i XIV) §i Sf. Arhangheli din Mesembria (sec. XIV) nu sunt decat cele mai importante.

Arhitectura sarbeasdi, desi mai iutarziata 1, ia totusi 0 desvoltare mult mai mare decat eea bulgareasca. Bisericile bizantine sarbesti cladite in Macedonia, pe vale a Ibarului 9i pe valea Moravei, intre secolul al XII-lea §i juma:tatea secolului al XV-lea, pre cum Stude nit a, cliidita la IIgo de intemeietorul statului, Stefan Nemanian, Oraceanita zidita de Milutin in JUInl anului I300, apoi Krusevat (1377-· I389); Ravanita (I38I), Manasia (I407-I4I8) 9i Kalenici (I427); pentru a nu pomeni decat cateva din cele mai importante, reprezinta tipurile de biserici bizantine -impamantenite 9i transforrnate treptat pana la cea mai completa forma sarbeasea specifica secolulul al XIV-lea. Aceste biserici, §i in special cele de pe valea Moravei, aveau sa exerciteze asupra arhitecturii muntenesti dela inceput influentele cele mai cudoase si mai complete, atat in ee priveste planul cat 9i decorul exterior.

Diu Romanil u'au avut raporturi numai cu vecinii lor Bulgarii si Sarbii ci 9i cu Bizantinii 9i ell capitala lor Constantinopolul, inainte chiar de intemeierea Principatelor. Bizantinii au intretinut trupe Ia Dunare pentru a se

I. S'tatul safbesc se intemeiaza Ia rt65.

17

apara contra Slavilor :;;i a Ungurilor, astfel ca ei au fost in raporturi directe en populatia de pe malul stang a1 fluviuluisi aceste raporturi n'an ramas fara sa aiba 0 influenta asupra vietii civile !jii religioase a Romanilor. Voevczii romani, ce-i drept, Ia inceput i~iorganizeaza statul 9i curtea lor dupa rnoda occidentala a vecinilor dela Nord, a Ungurilor in special, dar odata sustrasi ascendentului unguresc eii$i tndreapta privirea ditre Bizant,

Viata religioasa a Romanilor a fest condusa vreme indelungata de preoj.i locali, cari, parra la interneierea Principatelor, s'au format !jii au stat sub auto-

o

o

lARA

BULCARIA

~

Fig, '1, Ha'rtu tarilor de arhitectura bizalltinii din Pentnsala Balcanica,

ritatea episcopilor bulgari dela Dunare ; 9i cum biserica bulgareasca reprezinta ortodoxia bizantina, organizatia bisericii noastre, ce.t de redusa, a fost ,o;;i ea facnta dupa 'tipicul bizantin, ramamind insa in afara unei ierarhii oficiale.

Cand, mai tarziu, Nicolae Alexandru Basarab se gande~te la 0 consolidare a bisericii romanesti, el cheama la resedinta lui dela Arge9,ca prim mitropolit al Tarii Romanesti, pe episcopal de Vicina 1, Iachint, caruia ii da. titiul de Mitropolit al Ungro-Vlahiei (1359)., Organizatiunea aceasta bisericeasca, cu

1. Vicina, Jocalitate az.i disparuta, care se gaSE'S pe vremea aceea In Dobrogea In gurile DlI\larii. Asupra acestei ~zari, vezi studiul a-lui G. DratiallU in volumul Recherches SUI' Vidna et Cetatea Albd, Bucarest, 1935,

18

GRIGORE IONlilSCU

caracterul ei nou si curat bizantin, se transform a mai tarziu, sub inraurirea curentului sarbesc introdus in Tara Romaneasca de calugarul sarb Nicodern, stabilit pe la I370 in partile Severinului. Ucenicii lui Nicodem patrund si in Moldova, unde, pe la 1390, intemeiaza in apropiere de Cetatea Neamtului 0 manastire de carturari, care este Manastirea Neamtului, refacuta apoi de Stefan eel Mare. Egumenii sarbi stabiliti in manastirile lor din Moldova, dat hind di in aceasta tara. biserica inca nu era organizata ca in '''J'ara Romaneasca, indeplineau si functiunea de sfintire si hirotonire, adica erau vladici. Mai tarziu, unul din acesti egumeni, Iosif, inrudit cu Musetestii, ajunge episcop de CetateaAlba, iar sub Alexandru eel Bun, este recunoscut exarh al Constantinopolului si devine astfel primul mitropolit al Tarii Moldovei (1401) 1.

4. La formarea arhitecturii monumentale, care ia nastere atat in Muntenia eat si in Moldova curand dupa intemeierea Principatelor, alaturi de prGcedeele de constructie tradition ale si de factorii locali preponderenti, contribuesc, dupa cum reese si din cele spuse mai sus, a seama de curente de influente straine, cari aduc de aiurea principii de constructie nona 9i forme deosebite.

Dintre faetorii.locali cari au jucat un rol in formarea arhiteeturii romanesti se pot cita : in primul rand, materialul constructiv pe care mesterii 11 aveau la indemana - piatra, foarte abundenta, caramida, pe care stiau sa 0 fabriee cu u.;;urinta si pricepere 9i lemnul- ; in al doilea rand, clima, care a impus forme speciale de acoperisuri eu pante repezi si streasini proeminente cari sa poata arunea eu usurinta, departe de zidurile cari aveau sa fie uneori atat de impodobite, zapezile mari :1i apele de ploaie. Tot ca factori locali nu pot fi nesocotite deasemenea posibilitatile eeonomice ale tarii, rasboaiele, ravna si priceperea voevozilor stapanitori.

In ceea ce priveste influentele venite de aiurea, se pot distinge doua curente prineipale: unul occidental de arta gotica si romanica, altul oriental de arta bizantina si armeana.

Judecand dupa primele monumente de piatra cladite in Tara Romaneasca ~i in Moldova de atuncisi din cari rama9ite destul de import ante s'au mai putut gasi, se poate afirma ca primul curent de influent a straina vine In Principatele romanesti din Occident. In Ardeal, influentele occidentale sunt deadreptul predominante. Legaturile atat de indelungate ale acestei parti

1. Iosif, ca Mitropolit al Moldovei, se st ablleste la Suceava unde aduce, de Ia CetateaAlba, sieriul en moastele celui rnai nou sfiint recunoscut de Biserica ortodoxa, Sf. Ion-cel-Nou, !joi il a!joeaza in biserica Mirautilor care devine as.tfel Mitropolia tiirii.

t;TO tt!A A turn I~CT(;l([ r lWMASW:i'l'l

19

de 1.ani. ell i:{irik vecinc de a rtii ~i cultura occide ntala justif ica aceasta predOlllin<1nta

r 11 :\'f 11 nteriia de az i, arta occidentale II patn11ls prin inter wed ill! Ardealului : in 'i\[oldova, prin eel a! Ardealului, a1 Poloniei :;;i C;alitici.

l\fOlll1111elltc de st il cnrat roma nic ori go tic s'au cladit, foarte putine in Principatele romanesti, numai la i"IlCCfl.lt, .) deja Intro epo ia ]11 care ul-h·('('tUTU gotica ra pe purictul de a fi panlsita in j:arile ci de bast ina, De aceea sc ~i explica in parte cum curentul de arhitectura occiderrtala, care se face simtit la inceput in primele monumente cladite, este curand inlaturat si inlocuit, chiar din secolul al XIV-lea, de cureritul oriental. Pe de alta parte, planul bisericii got ice ori rornanicc fiind croit dupa cerintele cultului occidental. catolie, iar Rornanii fiind crestini ortodoxi, era 9i natural ca planul lacasurilor lor de inchinare sa fie conform ell cerintele cultului oriental caruia ei apartineau, De aceea, dad primii rnesteri de constructii, cari nu puteau fi Romani, au construit dupa moda si traditiile religioase ale tarii din care fusesera chemati, urrnatorii, printre cari puteau fi de acum 9i Romani, invatati la mestesug de rnesterii straini ramasi in tara, au inceput sa zideasca hiserici dupa tipul cerut de cultul oriental. In acest fel, in Iunteniu, arhitectura se Iibereaza aproape dintr'odata de influentele occidentale, cari, pentru 0 bucata de vrem , continua sa persiste in pictura, In Ioldova 1'11Sa, cand cladiri gotice ori romanice nu se mai zidesc, elementele de arhitectura ~i principiile de ccnstructie gotice sunt pastrate, mai mult chiar, arnplificate si combinate, intrun mod pe cat de original pe atat de armonios, ell elernente bizantine, pe un plan nou bizautin.

Abstractie Hicand de planul basilical, rornanic ori gotic, pe care 11 gasilll in monumentele dela inceputul arhitecturii romanesti, si care, desi de origini occidentale, prez inta totusi impartcala 111 naos si pronaos ceruta de cultul oriental, planul bisericii romanesti este planul bizantin, In Moldova acest plan se compune dintr 'o singura nava lunga, terrninata iutotdeauna catre Rasari ell o absida poligonala sau circulara. Iritcriorul estc lmpartit de ziduri 'transv rsalc ill doua sau mal multe cornpartimente. Prirnul compartiment, in care sc intra de obi .eiu printro u"e .entrnla. taiahl in zidul fatadei de Apus, este de forma drcptunghiulara ori patrata ~i se numeste pronaos. Din pronaos, printr 'o 1.1~e ingusta, se trece intr 'o incapere centra 1 a nurnita tWOS, care arc () forma dreptunghiulara si este de cele rnai rnulte ori largiHi catre Nord ~i ;;lld prin doua abside semi irculare III interior ~i 1 roerninente pe fatadele 12.teralc, sau cateodata, ill Moldova, CUI rinse in gr simea zidului {Piatra, Arbora, Dobrovat, etc.). Pe naos, printr 'un sistern de arcuri cari sunt 0 caracteristica a arhitecturii moldovenesti, in Moldova, sau pe arcuri bizant.ine simple, In Mill>

20

GRlG01U; IO:,!~SCO

tenia, se ridica in general 0 turli'i de proportii svelte §i elegante. Naosului ii urmeaza altarul, care, ridicat en a treapta sau doua fa}a de nivelul celui dintai si inchis in absida care termina biserica sprc Rasihit, este loeul consacrat unde preotul 19i indeplineste principaleIe functiuni religioase, Aeest altar - sau mai corect tucapereacare cuprinde altarul, absida -·la bisericile din Occident se numeste sanctuar, presbyterium sau tribunal 1, iar la cele din Orient, adyton 2 abaton 3 sau bema 4.

Absida altarului e separata de naos fie printr'un zid de piatra ori eihamicia, pictat, fie printr 'un perete de lemn cu icoane. Aceasta despartitoare - x~yxJ...l6e; sau xa"(xeAAol - se chiama tampla, catapeteazma. sau iconostas .. In ea se deschid trei usi, dintre cari, eea centrala se numeste imparateasca-> -. I:: Occident §i Orient poarta sfanta, tiy:1rXl n6J...rXt -. - si prin care, dupa regulile bisericesti, poate intra si e§i numai preotul. In mijlocul absidei se gaseste 0 masa patrata, ridicata pe un picior de piatra, Aceasta este altarul propriu zis, numit la ortorloxi. pristol sau sfanta masa. In dreapta si stanga altarului se gasesc de obiceiu doua nise speciale taiate 'in grosimea zidului §1. Iuminate direct cu eate 0 ferestruie ingllsta ~i mica. Aceste camarute constituesc principalele anexe ale altarului. Ele se gasesc, in Orient, Ia toate bisericile cladite, din eele mai vechi timpuri ale crestinismului, Cea din stanga, 'in peretele de Miaza-N oapte, se numeste proscomidie, sau prothesis, si serveste ca loc de preparare si de pastrare a sfintelor taine : cea din dreapta se numeste diaconicon, sau apodosis,. si e destinata pastrariivestmintelor si odoarelor bisericesti. Alilturi de proscomidie $i d.e diaconicon, cari cateodeta sunt inlocuite de firide mici, simple, taiate in grosimea zidului deasupra nivelului solului si neluminate direct din afara, se gase§te 0 serie de mici nise dispuse de jur imprejur pe curbura absidei 9i cari servesc la pastrarea diverselor obiecte de uz comun san ustensile.

In exterior, planul acesta, de origini bizantine balcanice, prezinta, 91 aceasta numai in Moldova, un caracter foarte occidental, anume, intrebuinteaza contrafortul, aeest element constructiv de atat de mare importanta in arhitectura romanica si gotica.

In Muntenia, pe langa planul triconch, asemanator ell eel din Moldova, care patrunde in .arhitectura munteneasca in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, prin intermediul Serbiei, se mai gasesc : planul central in cruce greaca inscrisa, ell 0 absidacentrala flancata de doua absidiole - proscornidie si dia-

1. Prin analogie cu destinatia pe care aceastji absida 0 avea in basilica civila la Ro-

mani : locul ocupat de ce! care lmpartest e drept atea.

2. Locul secret.

3. Locul Inaccesibfl.

4· Estrada, din cau:di. eli. era mai r'idicat c.u 0 trcapta sau doua deasupra n.aos ul ui.

21

{_'onicon - ell sau Hirasani laterali (ex. bis. Sf. Nicolae Dornnesc din Curtea de Arges. vechea Mitropolie din Targoviste, Snagov, etc.) si planul dreptunghiuIar simplu terrninat ell 0 absida catre Rasarit (San. Nicoara din Cur tea de Arges, a;)ui, rnai tarz iu, Ghergliita, Strehaia, Golesti, Vlacle:;ti-lVIu~cel, etc.).

Constructiunea in general se face din piatra bruta :;;i cararnida. Zidurile au deseori 0 grosime excesiva fata de dirnensiunile mici ale bisericilor. Aceast a grosime variaza intre I.OO m. (la majoritatea bisericilor) pana la 1,60 111. (Neamt) ~i mai tarziu 1,80 111. (Brebu-Prahova) si chiar 2,00 rn. (Solea in Bucovina).

Fajadele sunt construite, in Moldova, in epoca de inflorire a arhitecturii, cu material aparent : piatra bruta san foarte putin Iucrata, cararnida $i p iatra de talie cioplita eu ingrijire, la muehile fatadelor, la cornise (cari sunt rare) ~i la socluri,

Soclul este in general proerninerrt si profilat din belsug. Fatadele sunt impartite in doua zone: una inferioara, in care materialul constructiv predominant este piatra; alta superioara, situata deasupra planului de nastere al boltilor, construita exclusiv din caramida. Decorul exterior este campus din diramida aparenta smaltuita si colorata, asezata in randuri de nise oarbe, cari decoreaza in general partea superioara a fajadelor.

In Muntenia, fat adele sunt de caramida §i piatra bruta asezate in straturi alternative (Sf. Nicolae Dornnesc din Curtea de Arges, San Nicoara}, de piatra de talie cioplita cu foarte mare ingrijire si, in jurul ferestrelor, usilor, etc. bogat sculptata (Episcopia din Arges, Biserica Manastiri! Dealu), de caramida separatain £8.:;;ii alternative de tencuiala si caramida aparenta san, mai tarziu, complet tencuite.

In ceea ce priveste mersul evolutiv al intrebuintarii materialelor, a1 dispozitiunii lui si al formelor, acestea se vor vedea ill capitolele cari urmeaza,

CAP. 1.

Arhitectura de lemn.

1. Din vrernurile indepartate §i intunecate ale existentei poporului romanesc, nu avern stiri precise din cari sa putem injelege pe deplin cum era

Fig. 3. 13iserica. de lerna din GrADl~ti.

organizata biserica §i cari emu preocuparile Romanilor iu ceea ce priveste lacasul lor de inchinare. Se poate afirma totusi di strarnosii nostri, de indata ce au fast crestinati, au prins obiceiul de a cladi bisericute de lemn, cari desigur nu se deosebeauprea mult de casele lor de locuit. Deseori, 0 pestera arnenajata surnar si Insernnata cu 0 cruce la intrare, a fast transformata in bisc-

ISTORLI /I RUI'j'Er::l'l.; III r 1 ((0 MAN 1':1:\'1'1

23

rid!. 1, 9i riu rareori 0 simpla cruce de lemn sau de pia tra infipta in pamant a ~jnut loc de biserica, In timp de rasboaie, voevoaii roman; au ridicat in mljlocul campurilor sau padurilor unde i~i aveau asezarile lor militaresti cruei simple, in fata carora preotul oficia serviciul religios pentru ITI111timea

'---- -------- 1530----,

:Fig. -4. Biserica 0." le1l111 diu Crame'1ti. Sectie '1i plan.

soldatilor credinciosi. In 1683, Serban Carrtacuzino, care ia parte la asediul Vienei, alaturi de armatele turcesti, ridicase in lagarul sau, langa Gatter H61zl, cam unde e azi Schonbrunn-ul, 0 cruce de stejar inalta de 3,50 m.,

1. In Muntenia De stlnt cunoscute doua exemplare din scest fel : bisericuta din Stoencst iCeUt,eni-Muscel, care - judecind dupa 0 zugraveala, interioara infiti~and chipnl ctitorulni - datcaza din timpul lui Nicolae Alexandru Basarab 1134°-1364) ~i capela de aceeasi structur d de l:in.ga maniistirea Bistzita din Oltenia, Cir. N. Ohica-Budesti, Evolulia 4f'hitectuf'ii. in Muntenia. Partea I, "Bu!' Com. Mon. ISt:.",I927 p. 5.

24

GRIGOltE Jl)"l<SCU

in Iata careia, in fiecarf dimineata, un preot oficia Iiturghia. Cand asezarea era de mai Iunga durata, crucea era inlocuita Cll 0 bisericuta. Vasile LUPtl ridicase in 1650, pe cand se af1a in lupta ell Tatarii §i Cazacii, Ia Scheia din Vaslui, unde era codrul capote~tilor, a astfel de bisericuta de lernn 1. Dar biserici de lemn nu s'au construit numai inainte de intemeierea Principatelor, sau, dupa aceea, numai in vrernuri speciale. Regiunile muntoase si

I.

F

L_,

~-----------------~,o _

Fig. 5. Biserica de lemn din ZatrelJi. Sectie ~ plan.

deluroase din Muntenia, Moldova, Bucovina 9i Transilvania sunt semanate cu biserici de lemn a caror existents in timp si spatiu, se explica, prin abundenta materialului lemnos, prin resursele bane9ti modeste ale boierilor sau taranilor ctitori ~i prin priceperea si posibilitajile constructive ale mesterilor locali, obisnuiti sa lucreze cu dibaeie si arta materialul pe care ilaveau la indemana.

Arhitecturii de lemn, considerata ca aria pur populara, cu origine preisterica, i se atribue un rol important in formatit1nea arhitecturii monumentale

r , N. Iorga, Lstoria Bisericii Romdnesti, I. p. 24.

25

de piatra si zid. Lucrul acesta, pentru ce priveste trecutul indepartat , pare sa fie ell prisosinta dovedit. Cind este vorba insa de arhitectura de Icrnn pe <::are l1e-o of era rnonumentele ce ni s'au putut pastra palla acu m, considercnrul acesta preconceput cred ca. trebue inlaturat. Din studiul amariu nt.it al

}'ig.6. Felul de Imbin are '.11 bar nclor 1a col turile iu unghiu drept (Hiserica Jill Zfltrcui)_

constructiilor de lernn existente, unele mai vechi, altele de data mai recenta, reiese ca uu se poate vorbi de 0 perfecta continuitate si de 0 evolutie absolut proprie arhitecturii de lemn, intrucat aceasta evolutie este strans Iegata 9i

26

GRIGORE IONEBCU

conditionata chiar de desyoltarea arhitecturii de piatra ~i zid 1, pe care cea de lemn 0 imita ". Nu este mai putin adevarat insa ca, in arhitectura de Iernn romaneasca, se simte 0 lunga traditie, care ne indreptateste sa credem ca la Romani biserica de lemn a existat din cele mai vechi timpuri, Felul de

,

Fig. 7. Felul de irubinare al barnelor la-colturile in unghiu obtuz (Biserica din Z1ilreni).

asezare al lemnelor in constructia perejilor, aspectul exterior al unor biserici, ca, de pilda, al celei din Grame~ti-Coste~ti, care nu se deosebeste aproape de loc de 0 casa taraneasdi bogata, precum si modurile de imbinari, stabilesc indeajuns 0 linie esentiala de caractere traditionale.

Mai mult, in ce priveste decorul sculptural, unele biserici, in special din Muntenia 9i Transilvania, poarta pe ele pecetia celor mai admirabile exern-

I. Veld pentru. aceastil. chestiune l1i parerile foarte intemeiate ale lui Vladimir Roman Zaloziecky, Gotisohe und Barocke Holskirchen. in den Kar-pathen-Lander», Wien, 1926. p. 9-11. 2. Aceasta 0 putem spune eel putiu pentru vrernurile pe cad Ie cunoastem pana acum prin monumentele cad ni s'au p1istrat. Peritru vtara noastrii, pentru Transilvani a si Moldova in special, rezultatele sunt toarte concludente.

pIe de cioplituri In Iemn pe cari le gasim si ill arta populanl veche, ~i care all la baza acel element trac, acele motive geornetrt e de diverse combinatiuni cad s'au pastrat in popor §i au strabatut veacurile aj ungand pana la noi 1.

Studiind bisericile de Iernn sernanate pe intinsul tinuturilor romanesti, putem distinge ~ trei grupuri principale, apartinand fiecare uneia din cele trei provincii : Muntenia, Moldova sau Transilvania, La acestea am rnai putea adaoga grupul bisericilor din nordu! Bucovinei, dar, desi remarca bile din punct de vedere constructiv, aceste biserici, cu planul lor drept si ell acoperisuri jucate suprainaltate de 0 turIa (Revna) sau chiar de trei (Milie), sunt de influenta ucrainiana sau galitiana, Ele nu sunt nici prea vechi si nid mai ales romanestivIncat nu intra. in C2.drul stu diu lui de fata?

2. In ce priveste arhitectura bisericeasca de lemn, Muntenia este a regiune saraca, Bisericile de lemn muntenesti, raspandite In partea de nordvest si in special in judetul Valcea, sunt din cele mai simple 3.

Au planul campus dirrtro singura

Fig. 8. Biserica d [emil din Zatreni judo Valcea.

Fat ada dinspre Apus.

nava dreptunghiulara, despartita, ca

1. Vez] AI. Tzigara-Samurca!j, op. cit.

2. Biserici de acest tip se gasesc iusa $i pe p.arnantul Moldovei , mult mal [os de regiunile cari se invecinese ell Detains. A~a, de pilda, exisUt una Ia Tibueani in judo Nearnt, care at fi fost eonstruita in 1774 de spatarnl Iordache Cantacuzino.

3. Vezi, pentru astfel de constr uctii, N. Ohlca-Budesti, Cdteva biserici de lemn. din Oltenia, in .,Bul. Com. Mon. Ist;" 1.926, p .. 2-27 !ji V. Draghiceann, Biserica din Grdme~ti, in .,Bul. Com. Mon. Ist." III, p. 108 $1 urm ..

01UUOIUl 10"N1.:SCU

-de obiceiu, printrun perets de Iemn, in pronaos 9i naos. Spre Rasarit, acest plan se termina intotdeuna cu 0 absida poligonala (Zatreni-Valcea, Cramesti-

--- -_- --,--- ~ - - - -

----=-~---:'!-~

i .

. '

.. p_ I

Fig. 9. Biserica din Zatreni. SUllp 9L grinzi dela pridvor.

Costesti. Sf. Nicolae din Dobrusa de jos, etc.) sau, cateodata, dreptunghil11ara <~tefane9ti Scoala- Valcea).

29

Pe partea de Apus, intrarea ill biserica se Iuce pe S b . 1 idi

. . .' , • • : '.. ,u. u un pne vor n 1-

cat pe stalpi impodobiti cu cioplituri. Acest pridvor este 1 bi , d t

. • • '. . w v' .- (e 0 leem rep-

unghiular :]1 cuprinde toata la}lmea fat.adei (Bisericutn de Ia :'Il{mastirea Dill-

tr 'un Lernn, Stefanesti-Scoala diu Vakea, Dobrusa din acelas . d t- . a.)

~ _ A w". "f ~ JU eYI 9. ,L .

Se gases~ 111sa 91 pndvoare pohgonale de un pitoresc deosebit (Zatreni-Valcea), Cele mal multe din aceste

biserici au ridica ta pe- pridvor, ca un trrrnulet deasupra acoperisului, clopotnija.

Constructia este in general bine executata. Peretii de barne de brad sau stejar sunt ridicati pe 0 temelie de piatra, La biserica din Grame!}ti Costesti, al carei plan este decsebit prin aceea ca pune in evidenta atat in interior cat f;;i in exterior pronaosul, naosul si absida, prin retrageri succesive (fig. 4), temelia este foarte inalta, iar aspectul general al bisericii nu se deosebeste prea mult de 0 casa oarecare. Portalul acestei biserici este o dovada si un rernarcabil exernplu de cioplituri de stil popular.

Acoperisurile sunt in general de sindrila.

3. M ult mai saradi in avutii decat Muntenia, Moldova e a tara bogata in bisericute de lemn. Cele rnai multe datand din s,'colul a1 XVIII-lea si al XIX-lea, aceste biserici sunt raspandite in Moldova de Nord, in special pe valea Bistritei si in Bucovina.

Tipul de biserica de Iernn moldoveneasca este decsebit vsi de eel din Transilvania, :;;i de eel din Muntenia. Planul este intctdeuna deseori partea de Vest e. terrninafa, ea ~i cea de Est, eu

Fig. 10. Usc de lemn sculptat l a biserica din Ztttreni- 'i.! f .. lcc.; (descn rde arh. Titus Evolceanu].

trilobat si forate o absida poligo-

nela, Aceasta forma, care nu e Ploprie lemnului, se datoreste fara ludoiala inrauririi pe care au exercitat-o bisericile de zid asupra mesterilor populari constructori de biserici de lemn l., Inratrrirea aceasta, pentru vremurile mai recente, este si rnai accentuata, :}i ea nu se margineste numai la forma planului ci ~i la aspectu1 exterior al construcjiei. Biserica construita din Iernn se acopera en tencuiala, poate §1 pentru 0 mai- buna aparare contra frignlui, dar mai ales se constata 0 preocupare in ce priveste ascunderea adevaratului material din careeconstl"uitii. Mesterii iconstructori sau ctitorii, par sa fie ru~inati de sadicia lor. Neputand cladi, din lipsa de ruijloace, in piatra

sau canlmida, construesc in lernn, cautand sa fasoneze construcjia a§u fel ea aspectul ei sa nu se deosebeasca de eel al unei constructii de zid. Astfel, un exemplu intre atatea, biserrca din DragornirestiNeamt (fig. II), construita din barne de lemn, este complet tencuita 2 .. La ab-

sida altarului, talpa este cioplita astfel meat sa capete 0 cnrba cat mai apropiatd de cere, iar forma aceasta circulara, improprie

mult, acolo unde famine apain ce priveste formele, dupa teh-

30

OlUGOItE JONESCU

\ '

----------t4.H-----------I

Fig. I r , Biserica din Dragomire~ti~Nealllt·. Plan.

'lernnului, estecorectata din tencuiala. Mai rent (Ia ferestre 91 ll9a) , lemnul este lucrat, ni ca. pietrei (fig. I 2) .

Dar Hisand deoparte cazurile speciale, vorbind in general, materiaIul constructiv e de buna calitate : stejar, frasin, sau brad. Constructia facuta cu barne doplite, asezate orizontal 9i imbinate la coljuri, dupa unul din procedeele curente (vezi fig. 6;;17), se ridica in majoritatea cazurilor pe 0 baza de zidarie de piatra ell mortar, sau chiar uscata. Barnele orizontale, la 0 mare parte din biserici, au tost acoperite (tabanite) ulterior ell 0 haina pro-

I. Faptul acesta pare sa fie adrnis *i de d. V. Viitii.!j3UU, care vede toh1~i in blserica de lem.n prototi put biseri dl de 7 j d. efr. Contribtll'i un; ia Cl.tnouJ/erca biserici lOT de lemn din }\If oldoua, in "lnchinare lui N. Iorga", ClUj. 1931, p .. 416.

Teucuiala de piimunt gal bell !Ii pede tecate.

31

tectoar de sipci asezate vertical, jar alt Ie, dupa cum am vaz ut rnai sus au ~rilllit un strat. d tencuiala ata. la exterior cat si in interior (Dragomi~ re~tl-Neamt, \ aduri, ~. a.). Aproap toat aceste I iserici all P latura de Slid (cateodata, mai rar, pc cea de Vest, cum e biserica din catunul Dragn- [eamj) un pridvor deschis sau inchis. Cand pridvorul este deschis, sta l pii car i il sus+in , legati intre ei ell console speciale, sunt foarte frumos 9i artistic irnpodohi] i

i8

58

l. I

I 1,1

I:[g. 12. sa '}i una dill Icrestrcle hiscrlcf diu Drugomircst].

_ tid

014

-eu eioplituri (Rapciuni, Brosteni, Schitul Draga, Gura Hangului, f. Petru si av el din Carlibaba, §. a. : (fig. 6, T7). De obicei, deasupra pridvorului sc malta clopotnita, care apare ca un turnulet cu baleen sprijinit p stalpi ~i as zat deasupra acoperisului (Rapciuru, Bro9teni,~. a.). Cateodata, clopotnita, care e UIJ simplu turn inchis, strapUIlS numai de ferestre, se malta deasupra pronaosului (Sf-til Voevozi din Rediu, Ltrinesti, fig. rB, ~. a.) si nu rare ri apare chiar intro constructi complet izolata de biserica (BistricioaraN arnt, 'f-tii oevozi din Gura Vail).

Irrteriorul este impartit, dupa cerinjele cultului, in trei parti : pronaos. naos si absida altarului, Pronaosul este despartit de naos printrun perete de barrie cu deschideri largi in cari lernnul este cleseori cioplit si Inipodobit (Rap-

32

U HJ GUlt]<: JONJ:o:Sl'U

ciuni, Gura Vail, etc.). Cele doua anexe ale altarului, proscomidia ~i diaconiconul, nelipsite, sunt practicate intre catapeteazma si retragerea absidei altarului, Absidaeste intotdeuna mai ingusta decat naosul, iar catapeteazma. care separa naosul de incaperea altarului, este asezata in naos inapoia liniei de separatie a celor doua incaperi, astfel ca sa lase loc snficient intre ea si absidii pentrn amenajarea anexelor (fig. I5)·

Fig. 13. Biserica de Iernn din Rapciuni, judo Nearnt.

Modul de a acoperi cele 3 incaperi ale bisericilor moldovenesti nu este prea vcl.l ia L, ua:r formele ini:reouin~ai;e, in .lllajul i.~a~t:d I..:d.£,Uliiul, rru sum; proprii lemnului. eel mai simplu mod de a acoperi 0 incapere din lernn ar fi tavanul drept, cand un al doilea acoperis in panta ar proteja intreaga constructie. Dar forma aceasta e In general de data recenta. Tnvelisul eel mai caracteristie cladirilor de Iernn din zona de Nord este invelisul pirarnidal t. Exernplul eel mai frumos de acest fel ni-l ofera biserica din Cabest i, in Nordul Bu-

r. V. Vatai1aull, loa. ell" p. 417.

rSTOIUA ARIDT1GCTI)'IUl ROlJAr.a:,;;,L'l

33

covinei (fig. 19). Plariul acestei biserici este de 0 forma foarte proprie lemuului (fig. 20). Pronaosul este acoperit eu un tavan drept, iar naosul cu 0 piramiua construita din barn • ale carei fete pleaca direct de pe peretii marginast ~i se terrnina in part a de sus intrun mic elise rotund. Indi·1 erea altarului estc acoperita ell uu tavan in trei pante. In exterior, pronaosul ~i al arul su n t acoperite cu un acoperis in trei pante, iar corpul central, naosul, se inalti'i

Fig. q. Blserica de lemn din Draga-Neamt.

deasupra acestora l}i se termina ell un acoperis in 4 pante, acoperis care nu este altceva decat piramida din interior al carei extrados a fast imbracat cu sindrila, Dar aceasta biserica, desi pe pamant rornanesc, este caracteristica j;inuturilor de la Nord; de origine galitiana sau ucrainiana, ea nu poate fi luata in considerare atunci cand vorbirn de bisericile romanesti propriu zise 1. Biserica de lernn moldoveneasca cea romaneasca, daca a pastrat 0

1. Evolutia modului de acoperire eu boiti de lemn, pe care D. Vata~ann, in articolul san mai sus pomenit, cautd, en abllitate, s! 0 stabile asdi. , plecand de la Cabe~ti ~i ajungind la Bistricioara lIi Caliceanca, liDgA Cerniiup, nu mi se pare concludenta.

3

34

GRlGORJ.' IONESCU

linie continua, traditionala, "In ce priveste modul de lucrare a lemnului 9i chiar in ce priveste modul de acoperire, cand este vorba de acoperisul propriu zis, preeminent si cu pante repezi, a avut in schimb drept model biserica de zid. Lasand de 0 parte unele e1emente decorative, ca Tame de

~ 56> LHl

I",

o

~------------------1~OO ------------------~

Pig. IS· Biserica din Rapciuni, Sectie ~i plan.

ferestre, brauri de fringhii rasucite ~i ocnite sprijinite pe colonete ell fusuri rasucite (Dragomiresti, Horodnicul de jos, 9. a.), elemente a caror provenienta de la arhitectura de piatra este de netagaduit, boltile bisericilor de lemn au avut drept model boltile bisericilor de zid. Incaperile bisericilor

35

de zid all Iost iritotdeuna acoperite cu bolti cilindrice (de obicei pronaosujl si ell cupole sferice ridicate pc arcuri deseori impodobite cu nervuri. Ori. toate aceste bolti sunt vizibile numai din interior. In exterior ele r8.111<111 ascunse de un al doilea acoperis, care este acoperisul propiu zis. La bisericile de lernn principiul se repeta intocmai. La cele mai irnportante (1<.9.1:cit1lli, Brosterri, Dragorniresti, Gum Vaii> Cura Hangului, etc.), atat pronaosul cat si naosul sunt acoperite en cate 0 cupola ell bad poligonala, Faptul

)-------1.1;;;

5============I'.m.

Fig. r6,. Detatiul stalptlor de la pridvorul ~i clopotnita bisericii din Rapciuni.

di aceste cupole sunt inspirate de la cele de zid se po ate observa foarte bine Ia Dragomiresti, Ia Rapciuni, etc., unde eupolele sunt construite din scanduri imbinate in Iamb si uluc in nervuri de Iemn, cari desemneaza, ca ~i la cupolele de piatra si earamida (la Trei Ierarchi din Iasi, sau Dragomirna, de pilda) , conturul boltii, Mai mult, functiunea acestor nervuri este, casi III cazul cupolelor gotice, constructiva. Ele Iormeaza scheletul pe care se construeste apoi cupola, exact ca la constructia de zid. Analizand acest fel de vconstructie, se constata deci ea el nu e propriu lernnului, ci reprezinta 0 interpretare abila in lemn a unui mod de constructie in piatra, Acoperisul propriu zis astupa apoi spre exterior, ca la bisericile de zid, toata constructia.

36

QRIGORE lONESC1i

Balta cilindrica se intalneste, construita tot pe nervuri (arcuri dublouri), la absida altarului (Rapciuni, Dragomiresti, Brosteni, etc.jsi mai rar in naos (bisericuta de la Manastirea Putna, pe care cronicarii 0 dau drept . c.e~ mai

,_ hi . ~ l' If Id d d f t f it mult modificari la

UQ"nP . lsenca uID .:La ova, ar care e ap a su er e ~,_~u.~~~ --

I778 si 1871, Inaltarea S-tei ~Tll('i r1;n Horod nicul de Jos, CaJugarita. nit,

Fig. 17. Biseriea din Riipciuni. Pridvorul.

etc.). La bisericile de Iemn de data. mai recenta, bolta cilindrica, construita din scanduri, se gaseste insa in mod curent.

Acoperisul e constrnit intotdeuna deasupra boltilorsi are pante repezi, Materialul eel mai intrebuintat la acoperire este sindrila, dar locul acesteia este luat din ce in ce mai mult de tabla. Streasina este foarte proeminenta, iar la bisericile construite eu mare ingrijire, ea se reazima pe consolele formate din ultimele trei san patru barne ale peretilor laterali, cari, incrucisandu-se La colturi, sunt seoase inafara din ce in ee mai multo Unul din exemplele eele mai reusite de acest fel ni-l of era biserica Sf-tii Petru si Pavel din CarIibaba (fig. 22)_

37

Aspectul exterior a1 acestor biserici, eu lemnul colorat de vremo, eu strea~jna iesita ca a umbrela asupra peretilor simpli si goi si ell acope)iruJ lor [ualt, din care, deasupra pridvorului, rasare turnuletul ell baleen a I clopotuitei, este de un pitoresc rernarcabil. Bisericuta din Rapciuni este in aceasta privinta exemplul eel mai frtllnos (fig. 13) .

4. Arhitectura romaneasca caracter is tic a tinu t urilor de dincolo de Carpaji este arhitectu.ra de Iernn, In afara de ctitoriile razlete :;;i mari, construite din zid §i datorite domnilor Moldoveni sau lVIunteni, (un Stefau-cel-Mare, Mihai Viteazu sau Constantin Brancovean u), biserica trainica de zid construita de maini romane:;;ti pentru eredinciosii religiei crestine ortodoxe este raritate 1. Cauzele sunt in deobste cunoscute.

Preeum Romauii din Muntenia

Fig. IS. Biaerlca din It r iucst.i.

~i Moldova u'au avut biserici de zid inainte de intemeierea Principatelor, tot asa eel din Transilvania, aUte. vreme d.t n'au fast independenti, n'au putut construi eu w:;mrinta dedit biserici si case de Iemn,

Cand, catre rIOO, Ungurii 1§i intindeau autoritatea lor asupra tinuturilor Transilvaniei, Romanii traiau prin aceste loeuri in sate intinse. stapanind' paduri, pasuni si pamant agricol. Ei aveau legea lor bisericeasca si obiceiurile lor, cad s'au merrtinut pana in ziua de azi. Dar stapanirea ungureasca si propa-

I. Ashitectura rornaneascd de zid in Transllvauia. date Hind circumstuutele politrce, .!I avut 0 soarta cu tot.ul dEe.rili1 de ceo. din MlIllteniaf1i Moldova. Lisand deoparte monumentele datortte artei germaue lilt un~r:tre~ti, ad.icii mo nuruerrtele ridicatecu bogatie ~j lux de stiipilnitorii vremeluici ai acestui puut, din. cercetaraa celor cateva. bisericrrte de piatdi cari au lost piuli acnm mai cu a tenti e studia te - vez.i V. V i1 tii;:a nu, Vechil« biserici de pialrrl ,omt1nelfli din juti. Hunedoara, in "AnuaIul CO.!]1. Mon. 1st. Sec tia Transit v ani a", 1<;129. p .. 1-:1;22,-5e paste constata ca cele mai multe diu de au fost rtdicate de credlnciosii apar ti ndud ri tului catolic. Cu toate acestea., atat cele catolice - exceptfmd 1;11111 sau doua - cat lji cele diteva ortodoxe, cum sunt bisericutele din Streiu, Barsal1, Ribi ta, Curasada, 9' a., - vezi, Vitta:;>aulI, op. cit., - sunt toate foarte mici. Ri.dicate numai en seopul deacre~a. adiiposturi de inel1iuare pentru oredinciosi, de au ramas in afara unor preoeupdri artistice mal inal teo Eleu1entde eari se intaIllcsc in planul ca. lii iu co.mpozi tia fllta.deloI lor sunt de originl dife.rite, orientale :lall occidentale, 91 amestecate flira. Dici 0 regula. Se in~cleA"e decica interesul acestor biseriei este Ina! mult Tstoric dedi.t artistic.

ganda catolica n'au fast niciodata favorabile bisericii si poporului roman crestin ortodox. Cu toate acestea, biserica crestina ortodoxa din Transilvania s'a mentinut, si, in sec. al XIV-lea, preotimea romaneasca avea chiar in fruntea ei un mitropolit 1. Fa}8. de saracia lor si de greutatile unei vieti de continua asuprire, Romanii n'au putut cladi iusa pentru casa Dornnului decat biserici de lernnsi aceste biserici semanate pe intinsul tinutului romanesc sunt 0 chezasie a persistentei 9i continuitatii elementului romanesc in Trausilvania. Faptul acesta este recunoscut :]i de studiosii unguri, Astfel, Alex. Marki, in monografia consacrata Judetului Arad, vorbind despre bisericile de lemn spune; "In plasa Halangului 9i in Fig. 19. Blserica din Cii.be~ti. lruiip!;!are extericara. general in satele romanesti, stan pe

coline bisericile de gorun, cioplite adeseori eu gust, ea semn al conservatorismului-poporulni'tt .

Ca tip de plan, bisericile din Transilvania nu se deosebesc prea mult de eele din Muntenia 3. Nava dreptunghiulara simpla, .impar1ita in pronaos si naos, este nelipsita, In partea de rasarit, aceasta na va se terrnina intotdeuna ell 0 absida, de

38

GRlGORE lO~lcSGU

Fig. 20. .Biserlca din Cabel}U. Plan.

obiceiu mai ingusta deed .. t biserica, si care poate fi dreptunghiulara (Rieni judo Bihor, Poiana-Arad, etc.), poligonala ell trei, patru, sau mai tnulte Iaturi (Oci-Arad, Hontisor-Arad, Ohighiseni-Bihor,

1. 1. Lupas, Is/aria biseric8a5cli a Romdnilor Ardekni, Sibiu, 1918, p. 26.

2. Alex. Marki, Monog1'afia judo Arad, apud Coriolan Petranu, Bisericile de lemn din iud.

A1'ad, Sibiu, 1927, p. 4.

3. Materialul complet care ar fi nr cesar pentru un studiu amanurrtit asupra bisericilor de lemn din Transilvania 1nca nus'a publicae. D. Coriolan Petranu a dat insii la lumina 2 volume foarte pretioase, carl cuprind biserielle din juoete1e Arad 9i Bihar, dr. Blsericile de lemn din judo Arad 9i Monumentele istorice ale ju.delului Bihor, Sibiu, 193r. Vezi deasemenea, At. Papa. Biserici vechi de tem« in Ardeal, in "An. Com. Mon. Lst ," Sec1ia Tr'ansilvania 19)0.

t;';'.rOltL\ AI1H tTl>: rru rut lw:uA" J,;$'n

Fig. 2 I. Biserica de lernn din Pildul-de-Sus "1izuta dinspre Rasarit.

39

40

GRIGOItE IONESQO

Apahida-Cluj, Fildul de Sus, 9. a.) 9i cateodata chiar 9i circulara (Ione§ti-Arad). Tipul, foarte raspandit in Moldova, eu doua abside, una spre Rasarit §i alta spre Apus, 'i1 gasim si in Transilvania, in jud. Arad, Somes si rnai ales in judo Bihor I. Un element caracteristic bisericilor ardelenesti este pridvorul §j porticul deschis, ambele sprijinite pe stalpi. Acest pridvor se gase§te fie pe fatada de Apus,

...

Fig. 22. Biserica sfintti Petru ¥ Pavel din Ciirlibaba.

Detalii de strea!1ina: 1. Peretele dinspre Nord. 2. Peretele dinspre Sud. 3. Coltul Sud-Est.

precedand intrarea in biserica, cum e cazul la cele mai multe biserici din Maramures, unde 11 gasim cateodata 9i cu etaj (fig. 28), fie pe latura de Sud, pe care se gase§te in acest caz 1}i intra rea (Hontisor-Arad, Mierag-Bihor), fie pe Iaturile Sud 9i Vest (Plescuta-Arad, Borumbaca-Bihor), fie, insfarsit, pe cele doua. fatade laterale, cum e cazul Ia unele biserici din judo Bihor (Brusturi, Piclau, 'I'ile(,11-':': pte') Tn t()~tp ::tl'Pstp l'::t?nr;. n.,. 01:0',:"':"1. 1"T'i(hr0Tll1 np :flf>_ latura pe C'.Rrp

se gase§te intrarea e pUS in evidenta 2. Trebueste observat insa ca pridvorul

I. Vezi Coriolan Pet ra.nu, op. cit.; At. Popa, loco cit. 2. Corlolall Pet ranu, Jlrfonumentele din Bibor, p. 14.

r"TORIA AHH IT F;{ ''rUrUI R011.ANJ'':''1'1

stabilit in lungul laturilor Sud )i Nord pare mai de graba a avea rolul unor stalpi asezati in lungul peretilor, cu scopul de a sprijini streasina, care e Ioarto 11ll11t iesita. Modul de constructie :;;1 a~ezarea acestor stdl pi pare Sa j ust if in. aceastii asertiu ne r. Biserica din Mierag-Bihor, sau cea de l<inga Chelle TUIZii (fig. 23), sunt foarte edificatoare in aceasta privinta. Unde pridvorul lateral nu exista, streasina .se sprijineste, ca si in Moldova, pe ultimele grinzi ale peretilor laterali, cari,intretaindu-se la colturi, se prelungesc din cein ce mai mult, astfel incat ultima iese in afara cat streasina.

Peretii sunt construiji din b trne asezate orizontal (Blockabau) 9i sunt ridicati de obiceiu pe 0 temelie de zid,

In ce priveste modul de acoperire al interiorului, forma cea maiintrebuintata este balta cilindrica. Pronaosul este in general acoperit cu un tavan drept. Un sistem de grinzi puternice asezate peste tavan sprijineste turnul clopotrritei, care este ridicat intotdeuna deasu pra pronaosul ui (fig. 24). Balta cilindrica acoperind nao-

suI este construita din barne Fig. 23. Biseriea de Iernn l;}ng:1 Cheile T'ur zii.

dispuse in lung si intarite,cand

e rnai Iunga, de unu1 sau mal multe arcuri dublo uri , intinse, acestea din urma, de cate a grinda asezata in planul de nastere al bol}ii~;i unind intre ei

1. D. Corio!.a.n Petranu, fadind aceasta observa tie se intreabachiar dadi nil nevoia de a s.prijini strcasina a Iost origina prid vorulni lateral. CEL Petranu. M onumentele d-in judo Bihor,

p. 14·

42

GIUG01{E lONE8CU

~-I


r-

-- - Fig. 24- Biserica din T'ilecus-Bihor. Sectie ~i pla».

r~'I'(l1t1A .\ltl(I'I'!';f"n HII. l!O~rANE:;i"'1

Fig, 25- Blserica de lemn din Ffldul-de-Sus, Turoni clopotnitei.

43

.44

GRIOORE IONESCU

peretii Nord si Sud. Un acoperis de sindrila cu paute repezi ~i stresini proem inente incoroneaza apoi intreaga constructie.

Pe cand interiorul bisericilor este linistit ~i simplu, prezentand caracterul special constructiilor de lernn, exteriorul, in ce priveste partea superioara a -edificiului, are un foarte pronuntat aer gotic, datorita inrauririi pe care a avut-o asupra arhitecturii de le inn arhitectura de zid contemporana. Acest caracter go tic este accentuat in special . de clopotnija care rasare din acoperis 9i se inalta spre cer ca un adevarat turn de catedrala gotica .

.. Acest turn este prevazut, labisericile de constructie ingrij ita. , cu un Ioisor -deschis pe stalpi, care constitue camera c1opotelor. Cateodata turnul prezinta chiar doua Ioisoare suprapuse (Curechin). Deasupra foisorului se inalta un elegant coif pirarnidal, care, deseori, este intovdrasit de patru turnulete, foarte mici, asezate la baza (fig. 25). Acest coif cu 'tumulete, care se gaseste In mod curent -in Bihar, Cluj 9i Satrnar, este 0 nrma a inrauririi arhitecturii culte occidentale 1.

Din punct de vedereal liniilor exterioare si _al arhitecturii turnurilor in special, bisericile din Transilvania pot fi deosebite in doua categorii : una de mfluenta gotica, alta de inraurire baroca. Turnul gotic este prevazut cu balcoane si acoperit eu un coif foarte inalt, care de multe OIi are aspectul unei sageti (Fildul de Jos). La bisericile de inraurire baroca al carer plan este eel obi~nuit, comun, turnurile sunt greoaie. N'au baJcoan~, ci 0 simpla incapere prevazuta cu ferestre, iarcoiful este campus din acoperisuri suprapuse in forma de bulbi. Aceste turnuri apasa -asupra bisericilor, dandu-le in general t1 n aspect mai greoi 1)1 framantat (Biseric a- din Agris- Bihor : fig. 26 s, a .. ).

Un uspect deosehit prezinta exteriorul biserieilor din Maramures (fig. 2]-28). Lucrate cu 0 arta constructiva remarcabila, au aproape toate pe fatada de Vest pridvoare deschise, spijinite pe stalpi eu admirabile cioplituri, Acoperisul acestor pridvoare ramandnd sub streasina acoperisului navei centrale, se continua de jur imprejurul bisericii, formand un fel de poala proeminenta. Aceasta poala, menita sa apere contra ploilor ferestrele micicari Iumineaza interiorul, este fara indoiaIa 0 Interpretare a acoperisurilor dela bisericile din Bucovina sau din Polonia.

Ornamentatia la bisericile din Transilvania este in general foarte bogata.

Stal.pii pridvorului, nervurile de bolti 91 in special chenarele de usi si ferestre dau 0 dovada de bogatia de modele si de priceperea populatiei indigene de a lucrn cu gust si mare arta lernnul, singurul material pe care fara multa chel-

r. Vezi pentru aceast a chest.iuna p1irerile d-Iui Coriolan Petranu, Origina Iu,.nudlcy bisericilor de lemn. din A rdeal, in "Inchinare lui N. Iorga". p. 336-342.

45

t uiala 11 avea In. indernana 1. Motivele sunt in general de ortgllla poplIlara cresUituri in diverse sensuri , flori au stele incercuite , rarnuri, etc., dar foarudes sunt intrebuintate si motive speciale tehnicei de piatra, ca frillghij rtbLcite, zimti, etc.

Fig. 26. Biserica din Agril/. (Dupa Coriolan Petranu, Bisericil« di1' iud. B·ikor).

Aceste biserici din Transilvania, desi au suferit in ce privest exteriorul influenta arhitecturii gotice si baroce, eeea ee nu Ie scade eu nimic valoarea, au avut Ia randul lor 0 puternica influenta asupra arhitecturii de lemn din tarile

l. Veai , penna aceasta, fruuioasele excmple date de Corioian Petranu, N.lonumentele· din Bihar, pl. LXXXIX-e.

GRIGORE IONESCU

46

'Fig. ·l7. Biserica din Harsana-Maromure;;.

TS1'OlUA ARRI1'ECTU[Ur ROMi\.l"l;;;:;TI

Fig. 28. Biserica din Cuheu-Maramures.

-l7

43

GRIGORE IONESCU

. J ,.:: ...

Fig. 2 o, Biserlca de len: 11 din Dobronlluti j ud, Cernau \i.

ISTO:R 1_\ _\IIIIITE("I'l) It! [ llU)il\:\ E:;T.I

44

vecine Transilvaniei dela Nord si Nord-Vest. S'u afirrnat chiar, vorbindu-se despre bisericile din Cehoslovacia, din regiunea Pod-Karpacka Rus, ca acestea n'ar fi putut exists fiira influenta arhitecturii din Transilvania 1.

In ce priveste imitatia arhitecturii gotice de piatra de catre aceade lenin. trebue sa admitem insa ca nirnic 111:1 e Iortat :;;iservil. Asezarea turnului-clopotnita, foarte elegant si inalt, en galeriile :;;i cu coiful lui foarte ascutit, deasupra acoperisului, ca un caUiret 2, aduna intr'un mod admirabil entre fatad5 toate liniile verticale ale acoperisului, topindu-le, pe masura ce turnul se inalp, intr'o admirabila armonie de forme gotice, care n'ar fi putut sa fie redate In arhitectura de piatra, ceea ce e 0 insusire remarcabila -:;;1 specified arhitectu: ii de lernn din T'ransilvania.

1. Zalozrecky, rp. clt., p. 37.

2. "Dadlrcitet''', dlfpaexpresin lui Zaloziecky.

CAP. II .

..

Arhitectura in Principatul Tarii Romane§ti dela origini la Mireea eel Batran.

1. Epoea nesigura. atnraurirtlcr occidentale.

In vremea cand Basarab I, interneieaz a. , catre 1330, Principatul Tarii Romanesti, t:inuturile sUl.pdrrite de dansul, cum am vazut, n'aveau cladiri biserieesti de zid 1. Primele cladiri deacest soiu au fast ridicate, dupa cum pare natural. in timpul primului stapanitor independent. Cat de numeroase vor fi fast tnsa aceste zidiri de inceput §i cat de import ante , nn putem spune .. Nici un document nu ne vorbeste co preciziune despreele. Totusi ~tim in mod sigur ell in 1352, adica in. anul mortii marelui Basarab I,. existau in Tara Romaneasea, pe langa alte constructii militare san civile, trei biserici : Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arges, care se pastreaza in intregime 91 este una dintre cele mai pretioase ~i vechi podoabe ale arhitecturii muntenesti, San Nicoard din acelasi oras, acum pe deantreguI ruinata, 9i .0 biserica de sti1 romanic in Campu-Lungul Muscelului, delacare nu ne-au mai ramas insa. decat urmele ronda ;iilor.

Carui Domnitor se datoresc aceste ctitorii ?

Dad am tine seama de faptulca Basarab I a murit la I352, asa cum

I. In sil.pii.turHe recent Hicnte la Turnu-Severtn, a'au g!Sit, in curtea Ilceului de acolo fl. bl gri1dlua. publici!.. urmele a doua blserieute de tipul ce1tnai simplu de plan bizantin. Cfr. N .. Ghikn-Bude!jti, QP. ca., fig. 14 ¥ 15. Aceste hiserlcute, de origine sarbeasclt, existau lu.aJute de sec. nl XIV-lea (Ghika, ibid. pag.. 7), dar ele nu pot Ii socotite ca manum:ente ramaDefl:ibltrueli.t pe acea vreme principatul 'filrii Romfinest i rru exista, Mal mult; inca, dintrc donmJl roman! urruas] ai lui. Busarab intel1leetoru1, prirnul care stApane~te in mod efectiv Sf' vuhu.al este Vladis.lav Vlaicu (1364-1380). Cfr , N. Jorga, op. cit. pag. 70.

51

ne spune 0 inscriptio sgariata pe peretele de Miaza- 'oapte al bisericii Sf. Ni-

culae, atunci aceste lacasuri de inchinare cari existau la ace I t·~. t

• • ••• '.. '" c <·a C a a, ar pu ea

fl socctrte.ca ctrtorri ale primului voevod. Dar se pare r'a- "[.[ v de. I' ' ... 1

_ . - "_ ,-lca, pea a nu

1340 treburile Domniei ill Tara Romaneasca erau conduse de Niculae Alexandru,

fiul lui Basarab I, pelltrUc8. acesta din unna, desi a cOlltinuat sa. fie stapanitorul de drept al tarii, dupa toate probabilitatile, se retrasese, poate de batrau:fe,. po.a:e din cat:za de boala, la Carnpu-Lung, unde a si rnurit ill 1352.. Daea bisericile pomenrte mai sus au fost rid.ieate irrtre 1340 si 1352, ceea ce e probabil,~tllnq e firesc sa admitem ca ele se datoresc mal de graba lui Niculae Alexandru,

Cat priveste biserica romanica din Camp u-Lung, unde a fost ingropat Niculae Alexandru si, dupa ca.t se pare, §i batranul Basarab, ea este cea mai

veche biserica romaneasca de zid de care avem cuno~tiinta, si, dintre toate, dat Hind stilul ei, e singu:ra care ar putea fi pe drept 50- cotita ctitorie a primului domnitor,

Nu§tim ce infati§are avea, fiindea a fost daramata cu vremea §i inlocuita cu 0 biserica nona sub careInsa, in urma cercetarilor speciale cari s'au facut in 1925, au fost descoperite temeliile vechei biseriei al carei plan era de forma dreptunghiulara, terminat catre rasarit ell 0 absida poligonaHi. Interiorul era impartit, dupa cerinjele cultului crestin ortodox, in dona incaperi : una mai midi, prima in care se patrundea venind de afara, care era pronaosul, §i una mat mare, naosul. Acesta din urma, foarte mare In raport ell pronaosul. era impartit in sens longitudinal, dupa moda bisericilor din Occident, in trei nave, de doua siruri de staIpi de seetiuue patrata, Peste navele laterale, cari erau pe jumatate 111ai inguste decat nava centrala, exista desigur -·ca si la biserica Radautilor, cu care ctitoria lui Basarab se asemana Hind totusi de forme mai rUd'imentare 1, - 0 galerie continua la care se ajungea printr'o scara in spirala, a carei caja se gasea in colj.ul din stanga al pronaosului (fig. 30).

Dupa caracterele pe cari le prezinta in plan, aceasta biserica, zidita. de mesteri adusi probabil din Ardeal, apartine arhitecturii rornanico-gotice, care in acea vrerne era inca la moda in tarile dill Nordul 9i Occidentul Europei.

Fig. 30. Planul bisericii rcmauice din. Cimpu.I,ung.

1. Vezl mal departe pag. 234 ~i fig. 203 ~i 204.

52

GRIGORE IONESCU

Desigur ca biserica romanica din Campu-Lung nu este singurul monument de inraurire occidentala care s'a ridicat pe parnantul Tarii Rornanesti. La inceput, alaturi de alte biserici romanice sau gotice, eari se vor fi cladit in diverse parti1 ~i despre cari noi nu mai stirn nimic, s'au construit, tot dupa moda occidentala, cetati de aparare si palate dornnesti, a caroT existenta este dovedita de cateva mormane de mine. A9a, de pilda, exista in Arges, pe 0 culme impadurita, zidurile invechite ale cetatii rrurnita Poenari, care a fost cetatea cea veche a Argesului, iar mai la vale, la marginea orasului actual, langa vestita biserica a Sfantului Niculae, exista ruinele palatului domnesc, fosta resedinta a primilor dornni rornani stabiliti la Cur tea de Arge!].

2. Epoea inrAu ri rl lor bizantino-eonstanti n opolita n e.

Dar eurentul de arta occidental a, care determina la inceput zidirea bisericilor, a cetatilor si palatelor dornnesti dupa inoda artei gotice si romanice, slabeste, si inraurirea lui asupra constructiunilor romanesti dispare de indata ce voevozii romani incep a avea legaturi eu irnperiul bizantin si cu marea capitala a acestuia, Constantinopolul.

Nu mai mult decat chiar at doilea vocvod stapanitor al rarji Rornanesti, abia intemeiate, Niculae Alexandru, 19i organizeaza curtea sa dupa curtea imparatil or bizantini, asa dupa cum era alcatuita cea a vecinilor sai, a tarilor din Vidin si Tarnova. Tot acest voevod aduee la Curtea de Arges un episcop, caruia i s'a zis "exarh" adica delegat statornic al Patriarhiei din Constantinopol.

Un domn ca acesta, care avea curte bizantina si episeop bizantin, nu

5

Ftg, 31. Biserica San Nicoara din Curtea de Arge~j- Plan.

1. Ur mele unei biserici gotice au fost descoperite Ia Turriu-Sever in in aria castrul ui Drobetis, unde 0 absidii de stil gotlc este alipitii uriei constructii ce pare de epoca roman s . Cfr. Ghika. op . cir., p. 6.

!.""'rOIU.\ .. \ HIII'!'EC"TC l! II 1:".\1.\:,\ 1':.,:,'1' I

53

mai putea de acurn sa zideasca lacasur i <.1<:: iu'·ltl·llurn•1 rt d - '1 1 .

• ...." _ .' ~ '- c. '- U cca u pa s tl II ~ 1 ce-

rintele cultului bizantin, ~1 mea dupa eel al cJ.l>italei 1'111 . 1 - \ I I N'

". .. "'. < < IJenUU1."-1.ste, 1-

.ulae Alex.anclru, dupa ce va fi desavarsit biserioa de stil rr __ . I' C'

•• w w" .w' . . )J1l:1.IlIC (Ill alll]HI-

Lung, zidita de tatal sau, puue sa se constrUlasca la Curtca de ·\rg. '1: x

.. . ~..... . . (.... c~, .dJlg"l

.asele dornnesti de ac 10, 0 biserica mare d stil bizant in P' care a lnchillJ.t-o

~fantulL1i al carui nume il purta el insu;;ii.

Fig. 32. Bis.'ri it Sill icoarii din Curtca de Arg~i\. l'artc:l superioara a .ibsidci.

Aceasta este bisenca Sf. Niculae Domnesc.

Bisericuta Sfantului Nicoara 1, ale carei ruine pitoresti se vad si azi pe 0 ridicatura de deal deasupra oraselului, fusese zidita poate cu putin inaintea bisericii mari dela Curtea Domneasca. Traditia populara 0 atribue unei Doamne catolice, "Marghita", care ar fi fost sojia Iegendarului intemeietor al 1'ari.i Romanesti, Negru Vodii. Daca avem in vedere indicatiile pomelnicului de1a

I. Nicoarii in graiul poporului insemneaza tot Nlculae.

54

GRIC10RE ION],srU

biserica din Campu-Lung, aceasta Marghita a traditiei ar putea sa fie Maria, prima sotie a lui Niculae Alexandru, desi catolica a fost ceo. de a doua sotie a voevodului, Doarnna Clara.

Bisericuta aceasta, foarte pretioasa ea monument istorie, care, dupa arhitectura ei 9i mai ales dupa felul cum e conceput planul (fig. 3I), n'a putut fi, asa cum vrea traditia, catolica, ci crcstinii ortodoxa, este primul exernplu de arhitectnra bizantina pe care 11 gasim in tara noastra. Era a constructie modestji. Se eompUJ1ea dintr'o nava dreptunghiulara, terminata spre Ri1- sarit eu 0 absida poligonald, dccoratd sprc exterior ell firide!ji arcade oarbe, dupa tipul traditional 0.1 artei bizantine orientale $i pro-

Fig. 34. Biserica Sin Nicoa..rii vAzutii dinspre Rasiirit.

(Dupii N. Ohika-Budestl).

Pilonul de zidiirie de dirimidii care' se vinciale (fig. 32). Interiorul era impartit i'n-, vede in fund a fast un turn. poate de

tr'un pronaos de forma dreptunghiulara $i I obaervatte, poate clopotni~l. adaugat

iDtr'uu naos, mai lung, care era separat de bisericli mai til.rziu.

~ ~tai printr'un zid plin si gros strapuns de 0 use ingustii. Absida in mtenor este in arc de cere si are in dreapta si stanga doua nise serni-circu- 1are mult rnai .. d vb'"

mal mici, oua a sidiole, can constituesc cele doua anexe principale

ale . altarului, proscornidia si diaeoniconul (fig. 33)'. Semicalota care acopere absida centrahi este eonstruita din cAramizi inguste, dispuse, dupa procedenl

Fig. 33. Blserica San Nicoarli

Absida vlzutii. din interior. (Dupa N. Ghika-Budesti].

I ",TO I! I A ,\ 11 HIT J.:U!·lHtU JWMANE;;;T I

55

telmicei biaa ntinc 1, in evantai 2. Naosul, asa dupa cum reese foarte clar din plan ~i din zidurile cari se mai tin ~i au In picroare, era aCI)]lf.'rit ell 0 holta semicilindrica, continuii, Intaritu de dona arcuri dublouri,

Intermediari in transrniterea acestui nou Iel de a clacli se pare cii nc-uu fast, In inccput, popoarele balcanice, cari aveau, pe vrernca cand Principattll Tarii Romanesti abia se Intemeiase. 0 institutie bisericeasca binc organizaUi ~i 11n numar important de oonstructii religioase z idite dupii ccrintclc urhitcctnrii bizantine 3.

Dar stilul curat bizantin, eel care stralucise la Constantiriopol ill vcacurilc XI si XII, ni-l Infati§eaza in toata frumusetea 7i puritataa lui, biscrirn :-:'1'.

1. A. Cnoisy. L'an, d'C batir ehe;; les Bytantin~, PAris, 1883, p. 76.

2. La f¢I este consf,ruit1i semlcalota obsidiolei din sUnga. La cea din on':! pta cn ra.tu t, zile sunt displUle pe Iat .. Dealtiel,ra.zi!. sEeret l'iind mica, absidiclele puteau fi acopcritc orlcum

3. Asupi'aoriginii bisericii San Nicoara pare rile snrrt imparp.te. D. N. Ghlka-nude~ti 0 socoteste inrucUli ell pa:r:adisul Bogdan-Sel'ai din Constantinopol (op. cit. p _I r}, lucru oarecum discutabil, mai ales caud est e verba de sisternul de bol ti . Vezi plauul paraclisul ni ill N. Ghfke-Budesti, ibid. fig. 18.

D. O. Taftali crede, in sehimb, eil. San Nicoara nn-i dedi.t 0 capel.ii fiiciind parte dill seria de biseric:ufe de tipul acelora din 'rrapezi~l1; de Hi.ng1i T§.rnova. CI.t. 0 .. Tafrali, Monuments l,yzantins de Curte-G do Af'ge$,.Parls, 1931, P.3o, G. Baliji,tn urrna pubUdi.rii eartH d-lui Tafruli, eombate pare.rile acestuia aratand motivele pentrncari I'll socoteaca nu se ponte tIlC:! afirnra. mai ales numei prin com.pira~ie de planuri, cum faced-l Tafral], ca. San. Nicoarfi 5C tragc dill seria decapele bulgiite~ti maisus pomenite. Cfr. G. Bals, in BYZI'1ttion, VII, 1932, P.599-001.

Ca planul biseticu~eiSin Nicoara este asemi1niUor cu celal c:1torva. capele din 'frapel,ita., dupa cum este asenui:nato;r ~i cu eel al bjsericii :Sf. Dumitru din 'l'arnova, datflnd dill sec nl XII-lea [vezi Andre Proti.tch, L'Arehiellctu1'e bulga1't, SoHa 1924, p_ 26 ~i fig. 2t} Iucrul este evident, dar piIa.litrH augajati1n ziduriIe Iaterale Ill. fo,arte multe din acestc capcle - V. V IJ, XIII, etc .. - nu sus~iDea\l, a;;a cum crede d·l Tafrali, 0 ealota sferica, intrudl.tarClirilc duhlcuri ca:ri uneauacegti piIaftri forman un dreptunghi foa-rte alungit iuseIlsnl transversal. Nu illscmneaz{i di pe un astfe1de. dreptunghi nu se poate tidiea o cupola •. dar I.n aeest eaz un sistenrcemplicat de arcnri at fi trebuit- sa ad~dL planuI dreptunghtular Ia 0 l:lazit pot-rata, care ar fj_ f.ost mult mol midi. Despre aij,a (leva lIl,Sa- nu poate. fi Yorba-Did Ia capelele bulgareij,ti ruai sus pomenttc si nici la Sin Nicoar1i,. unde cere doua arcnri dublouri din naos, ale c~or picioare .existii ind, (Iou inclieapi sigure asupra boltH care acoperea biserica, "i .care nu putea fi decat un seruictlindru. La Ador mire a Maicii Dornnulni, san Else-new, Olari. tot din Curtea de Arge.~ (fig. 38t), pe care D, Tafrali 0 socoteste ca daU.nd din. aU1l1 1300, naosul, a dim! structurji difera de cea de la S. Nicoara,este in adevar acoper lt cu 0 cupola.

Biserlca jusa, ,.,prenoi.tai cu zidiirie iu 186g"cum ne spun\! inscriptio In care se citcstc *i data trodi~ionala de 000, este din a doua jUlJ.1atate a sec. xvn; dova.da forma pl anului ~i traseul bol~ilor caracteristice acestei vremi, Schita de plan. p.ubHcata de D. 'I'afrali nu corespunde en realitatea. Vezi planuI exact fU N. Ghika-Budesti, Evolulia Arlliteetufii. In Muntenia, partea 3-0, Bucuresti, 1933. pl. CCXLI. Asupra inecuslstentel traditiei crouologice ucceptate de D. Tafrali, vezi Toeilescu Biserica Olari din C, de Arge~, ill " All. Aead. Rom , 1886, VIII,. S_ IT-o. p. 158-

56

GRIGOI!E IONESCU

-iculae Domnesc, ctitoria lui Niculae Alexandru. Biserica Domneasdi din Curtea de Arges a fost zidita ell putin inairrte de anul 1352. 0 inscriptie in limba slavona, descoperita dupa rasboi, ~i care fusese zgariata pe mortarul

Fig. 35. Biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arge!1.

proaspat al aidului dinspre Miaza-noapte al bisericii eu ocazia mortii lui Basarab I, ne dovedeste aceasta 1. Intr'adevar, in interior, pe partes de jos a

I. CercetlitorH monumentelor noastre ~i istoticii au datat in mod diferit aceasta biseridi, Grigore Tocilescu a soeotea din seeolul al XIII-lea (efr. "Analcle Academiei", 1886, Tome VIII. S. n-a, p. 161) ; Ia fellasa sa se inteleaga. AI. Odobeseu, OPere ,amp/ete, vol. III. 1908, p. 22, iar Petre Antonescu, judecdnd-o numai dupa arh1tectur~!}i companlnd-o cu bisericile asetnanatoare din Constantinopol. a fost condus s4 0 atrrbue epocii dintre secolii al IX-lea !}.i a1 XI-lea, cfr. _<f,hi'eetura religiaasa la Romani, extras din .. Literatura ~i Arta Roman.a'·, Bucuresti, 1908. D. Onclul, I. Bogdan !?i N. Iorga, intr'un raport adresat Comis.iunii Mon. Ist. 0 aratau ea inceputii.

I RT()H I ,\ JlIUI L'n;1 -ruuu lHnrJiNJ" :;iTI

57

peretelui din stanga al naosului, se poate citi : "In anul 6860 (adical·' -. 0» l

., A L .t I B b V" ~ »o= a

Campu- ung, a mur: 1na1'C e asara. oevod, ceea ce Insemne'aZ;'l c;; 1

"C c, a acea

data, data biserica nu era chiar in constructie, fapt care ar ex-plica In· parte

usurinta ell care s'a sapat in mortarul dintre doua siruri de caramizi inscriptin rnai sus pornenita, era in orice caz netencuita. Savar:;;irea lacasului s'a Bent apoi Cll incetul, ceva mai tarziu, dar biserica era in orice caz g;ta in vrernca lui Nieulae Alexandru, care 1,:;;i ingropase chiar in ea un copil 1. Pictura se pare 1USa ca a fast faeuta mai tarziu de Radu I, voevod de scurta 91 uu denjuns de bine cunoscuta dornnie, dar de vrednica si rodnica activitate coustructiva

. ,

fapt pentru care urmasii sai l-au confundat, se pare deseori, ell legcndarul

Negru-Voda, intemeietor de Tara si ctitor de nurneroase biserici si manastiri 2.

Biserica Sf. Niculae Domnesc este monumentul eel mai important si de eel mai curat stil bizantin pe care i1 avem in Muntenia. E de dimcll;i lIID mari 3, si are un plan dreptunghiular, inaparenta foarte simplu, terrni na t

de Basarab 111 zugravitd de urrnasii sal Alexandru 11i Radu 1. efr. "Bul. C. M. 1.",1915, p, !iI -l.n· D. Onclul revenind asupra chestiunii 11i bazdndu-se pe ccnsideratiuni de ordin istoric tn legatura cu picture bisericii, intare11te afir ma ti uni le raportului precedent; efr. In chestia bisllyicii Domne~ti de la Curtea-de-Arges, "Bul. C. M. 1.". 1916, p. 49-65. Separat, si dupa descopcriri nona, D. N. Iorga atribue biserica lui Nieolae Alexandru (1340-1364); efr. Istoria Poporului Romdnese, p. 19. D. C. C. Giureseu crede tnsa ea a fost Inceputa tot de Basarab ~i numai termiuatii de Nieulae Alexandru ; efr. op. cit., p. 36r. D. O. Tafrali, dupd ce contesta, ell san. fara dreptate, autenticitatea unei parti din iuscrrptia descoperrta dupa razboiu pe perctele de Nord al bisericii, faciiud uuele considerattuni de ordin istoric reltgios ~i avfmd in vcdere alte inscrtptii pe cad d-sa spune ca le-a putut descifra pe prirnul strat de pictura ~i dintre cari una ar fi con tirrut clriar data de 1261. ere de cii. biserica a fost zidiUi. illtrc 1236-r240 ~i pictaUi 21 alii mal tarziu, adica la 1261; efr. Monuments byzantins de Curtea-de-Arges, p. ]04 .~i mill.; pentru Inscrtptitle de pe picturi vez.i !ji D. Onclul,loc. (it. p. 49--65.

1. C. C. Giurescu, op, cit. p. 4 I r.

2. C. C. Giurescu, ibid. Intrun articol recent, D. Aurel Sacerdo tea nu, st udi ind temeHile unor zid uri vechi diu j urul bisericii precurn :;;i resturile de ddarie gasi te sub pardoseala actualei biserici, ajunge la concluzia di pe acest loc a exiatat 0 bisericuta anterioara domniei lui Basarab si. eli aceasta diril.mandu-se Nicolae Alexaudru a zidf t in locul ei biserica Sf. Niculae. Zidirea .acesteia diu urma s'ar fi Hicut dupa 1343. dar biserica era gata, cu picturi cu tot. lnaiute de I369 (efr. Mormantul de 10, Arges fi sidirea biscricii Domnefti. extras din "Bul. C. M. I." Fasc. 84, 1935, p. I-LZ) Consideratiunile pe cari d-sa se bazeaza ca sa stabileascii data 13GS. desi logice, mi se par totusi nesnficierrte. In le:g1itura eu aceasta, d-sa crede deaseruenea ca .morruantul deseoperit in 1920 in Biserica Sf. Nicolae Dornnesc din Curtea de Arge~, nu este nici (11 lui Basarab, asa cum spune d-I N. Iorga,op. cit., p. 19, nici a1 lui Radu I, a!1a cum crede d. C. C. Oiurescu, op, cit., p. 415-418, ci al unui voevod dinaintea lui Basarab 111gropat in v echi a biserica.

3. Dimensiunile exterioare sunt : 14,56 liirgime si 21,35 Ill. lUllgime pinii la zidul din care ies absldele. Naosul in interior mii.soadi. II,SO m .. liirgime l1i 12040 Iu ngirue pilna la linia catapetezmei. Este 0 biserica mare fata de celelalte constructii biz(llltine cu care Sf. Niculae de

58

QRIGOIlE IONESGO

spre rasarit cu 3 abside poligonale : una, centrala, mare si ina1ta cat corpul principal al bisericii, iar celelalte doua, mai mid i'i mai joase, asezate deoparte si de alta a celei centrale si acoperite separat. Intrarea se gaseste pe fatada dinspre Apus, unde 0 indipere foarte Ingusta, pronaosul, acoperita ca si absidiolele mai jos, formeaza un fel de vestibul In fata incaperii centrale, care este naosul ,

Deasupra usii care da din pronaos in naos, frumoasa ~i vechea icoana a hramului, f. Niculae, ne infatii'eaza sub trasaturile rigide, caracteristice picturii bizantine , chipul sever al ctitorului.

Naosul este impartit de patru stalpi dispusi pe un patrat central in trei compartimente lungi, tr i nave: una centrala, mare, ;;i dona laterale, mai mici, care se termina fiecare spre Rasarit eu cate 0 absida sernicirculara in interior :) poligonala spre exterior.

Prin felul cum e boltit, naosul are 0 forma speciala, care se numeste in cruce greaca inscrisa. forma pe care 0 lute1egem mai bine daca facem 0 tji.etura orizontala deasupra celor patru stalpi centrali, dud dipatam figura unei crud care in plan este cuprinsa - inscrisa - in dreptunghiul deterrninat de zidurile exterioare ale naosului 1. Bratele crucii, In spajiu, sunt determinate

l a Curtea de Arge~ se aseamana.. Bisericile de acest tip, afare. de Pantocraiorul diu Constantinopol, care masoara 16.00 m, in Hirgime si tot aUt de Is U!}B naosului pin! la inceputul absidei sunt in general mid, dimensiunile lor, in naos, varlind intre 9 ~i 10 m. : Bu4Tum-dj~mi din ConstanUnopol, KiJi'sse-diami din acelas oras, KazlJndjilar-djami din Salonic, etc. efr. Charles Diehl. Manuel d'art by,antin, Paris, 1925, Tome I, p. 438.

I. Forma simbolica a crucii a fost intrebuintata de crestini psntru constructiile lor ~ndi din secolul a1 IV-lea, atat in Orient cit ~i in Occident: Cfr. Diehl, op. cil. p. 434-435. Felul in care aeeasti fonna a fost redati in planurlle bisericilor este insA foarle variat, Dintre toate tipurile de plan in cruce, cel care s'a bucurat de 0 atenpe deosebita in Inmea constructorilor bizantim intre secolele al X-lea lJi 81 XIII-lea, tip adaptabil ell lllJurln~i la biserici de dimensiuni dUctite l}i care reprezenta in acelruj timp expresia fideHi a unui g~st rafinat, este pla nul in Cruce gTeactI insCf·isd. Asupra orighili acestui tip. parerile savantilor carl s'au ocnpat cu studiul artei bizantine sunt dilerite. Intre alp.i, Strzygowsld crede cA planul in cruce greaci a plecat din Iran ~i, prin intermedin! Annemel, s'a raspanrut in arta cre~tina din Orient. Cfr. Ursprung der Ch"istli. elle" Kirchenkunst, Leipzig,I92o, p. 61-62. Louis Brehier ii atribue 0 crigine bleantina. Crr. L'a,' byzannn, Paris, 1924. p. 80, n. I. Millet crede in schimb CR el s'a nascut in. Asia Mid., sub Impulsul trnd1liei grecestr, ~i ci de aid a trecut apoi la Constantinopol: efr. L'Asie Mineure, J905. I. p. lob. Ipoteza aceaata este acceptata ~i de Charles Diehl, op. cit. 437, n, 2.

Planul in cruce gread deriva de fapt. in mod normal, prin evolutie, din pJanul basilieal en cupolA. Veri pentru acesta din urma, Charles Diehl, ap. cit. p. 96-100 1;i 432-433. precum ~i Fran~is Benoit, L'ArchitecluTe, l'O .. ient medieval d moderne, Paris. 1912, p. 148-149. In adevlir, inca din secolul al VI-lea, Ia St. Irena din Constantinopol, cele patru arcuri semicilindrice cari suspn cupola dinspre Rasarit schiteaza forma unei crud eu bratele neegale. Forma de eruce apare clar datorita fnptulw ca arcadele de In etajul navelor laterale au .fost suprirnate,

1,',01(1.,\ '\11111'1'1';'"1'1'[(11 I!('~\A:-:E:;\'J'I

l

, ,

_~ .. -; ,:_J

Fig, 36. Biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arge~.

Sectie !,Ii plan.

GRIGOItE IONE$CU

de 4 bolti semi-cilindrice, care se sprijinesc deoparte de aidurile incaperii iar de eel alta pe cei 4 stalpi, Spatiile ramase intre bratele crucii si dreptunghiul in care se inscrie crucea sunt acoperite ell bolti semi-cilindrice , joase 91 dispuse perpendicular pe axa transversaUi. a naosului. In centru, pe patratul determinat de eei patru semi-cilindri mari si prin intermediul a patru bolti, cari sunt niste triunghiuri sferiee numite "pendentivi", se ridica un tambur, circular in interior §i poligonal in exterior, peste care este asezata o cupola sferica, Tamburul, care are 16 Iaturi inguste decorate eLI arcade oarbe, este gaunt numai de patru ferestre inalte, taiate in fetele din cele dona axe principale ale bisericii. Cele patru brate ale crucii, inaljate in jurul bazei tamburului, sunt acoperite separat astfel indl.t in exterior ele sunt puse ill evidenta si sunt terminate, trei, eu frontoane rotunjite, iar una, cea dinspre Rasarit, se continua c u a bsidacen trala (fig. 36).

Arhitectura exterioarae sirnpla dar plina de distinctie, Materialul de constructie este lasat aparent : fii§ii de piatra bruta dispusa In paturi orizontale, alternate cu benti de canimida facute din cate trei siruri fiecare. Ferestrele au fost Hirgite catre jumatatea seeolului al XVIII-lea,ciind au Iost deasernenea incadrate ell fame de piatra impodobite en sculpturi caracteristice acesteiepoci.

J ocul maselor arhitectonice, absidele elegante acoperite separat, arcadele sernicirculare . construite din carami.zi dispuse radial, cari subliniaza, pe fatade, -dupa moda biz antina, structura boltilor interioare, cornisele deasemenea bizantine, formate din caramizi dispuse pe diagonals .. si alcatuind mtraturi §i iesituri ca. dinpi de fierastrau, precum §i turla eentrala rasa rita dintr'o baza in forma de prisrna patrata, dau monumentului un aspect de elegant a si de soliditate in acelas timp din cele mai remarcabile.

iar arcurile Nord ~ Sud au fost prelungite pana la:r.idtuileerterioare. Evolupa este I;li mai limpede la Sf, Sofia din Salome-veri planul in Fr. Benoit, op. cit .. pl, 91, fig. IX~¥ mai ales la alte douA biserid din seeolw al IX-le.a: Gul-d,:amf ~i Hodja-Muslaja·diami 8.mbeledin Con.stantinopol. La iaceast a din unna, arcadele dintre nava eentral1i ~i navele laterale au fest suprimate !ltilt la parter cAt §i Ia eta], astfel ea partea centrala este HLsatii libeta,. iar cele patrn arcuri

-cari desemneazll in spa~iu bra\e1ecrucli suat perfect vizibile. Ve:r.i plan.ul in Benoit, iind., Ug.

XIII. Tipul de plan in cruce greaca inserisll, perfect constltuit, jJ gasim ius.!'i eeva mal tilrz.iu, tot in Co nsta ntinopol , la Budrum-Dfami din prima jumatate a secolului al XI-lea, cfr. Benoit, 01'. cit, p. 131 ~i la T'heotokos cunoscuta mai ales sub nttm.ele de Kilisse diami-, din a doua juma.tate a secolului al XI-lea, cfr. Diehl, op. cit., p. 442; vezl ~ planurile aeestor bfsericl la DIehl, ibid, fig. 208, p. 450 :ji fig. 201, p. 4':18. 1ipul aceste de plan se raspande9te apoi, inc,epand din secolut 81 Xl l-Iea. aUt la Constantinopoi - Pantooratorul, clliditil la 1124 ~ cat lli la Athena}{o.pnica1'ca lli Stinti;, Teodori, din sec. XII -, in Calabria - - Cattolica di Stilo §i San Marco di Iiossano, sec. XII - iu insula Cypru !1i in toad. Peninsula Balcaaica, inelusiv Muntenia.

181'0 JtJ A A JU:UTECT un u IWMkr...- Eb'l: 1

61

Biserica Sf. [iculae Domnesc din Curtea de Arges, asa cum se prczinta. este un reprezentant fidel si caracteristic al tipului de plan in cruce greac(t

Fig. 37. Biserica Sf. Niculae Doiunese din Curtea de Arges. Vedere perxpcctivri. (Dupa. Ull desen de D-naarh. Virgtnla Haret. reHicut de autor},

inscrisa de origine constantinopolit ana 1. Sub infati;;area ei de azi, dator ita unei recente si intelepte restaurari a arhitectului Grigore Cerkez, ea este, tot-

I. D. O. Tafrali, in Iucr area pomenita mai sus, ineeareii sa demonstre7.C ea Sf. Niculu« Dornnesc din Curtea de Argei) se trage, ca 'ii San Nicoara, din grupul de bisericute biza ntine-bulgare*ti de lingii T'arno va, (op. cit. p. 29-30\. D-sa trece de la pl auul bazilical en () singuru.

,62

GRIGORE ION.E:SCU

odata, dupa cum s'a mai spus, una dintre podoabele cele mai de pre] ale arhiteeturii romanesti 1.

3, Epoca inniuririlor serbo-bizantine.

Cu biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arges, influenta directa .a arhitecturii bizantine din Constantinopol asupra arhitecturii Tarii Romanesti ia sfarsit. Aparitia Turcilor in Europa, chemati sa la parte 1a Iuptele dintre imparatii Constantinopolei, cari cautau sa se inlocuiasca unii pe altii, schimba -eu totul drumul influentelor bizantine in Tara Romaneasca. Cand, mai ales .acestia pun stapanire pe orasul Gallipoli si, mai apoi, pe cetatea Adrianopolului, Grecii, Bulgarii si Sarbii din Apus, nu mai au zile de Iiniste 2. 0 buna parte din locuitorii instariti ai acestor tari, in special ai Bulgariei si Serbiei, boeri

_1 _

navA, tip Slin Nicoan'i-ceeaee este un lucru-la planul in cruce greae.a inscrisa,--ceeaC'eeste cu totul altceva - stabilind evohrtia tipului prin capela no. III din Trapezita ~i SJinl'i1 A1'hangheJi -din Mesembria. La aceasta din urmd, pilai'}trll peste cari se ridie! cupola -la capel a no. III din Trapezita, nu cred di poate fi votba de cupola - sunt proeminenti. C1Utd se detai'}e9.za acei'}ti pilalJtri de zidurile laterale, spune d-sa, Hisand Intre ei i'}i zid don! nave laterale, ciipatim planul -in cruce greacii de 19. Sf. Niculae din Curtea de Arge~; (op. cit. p. 24 ~l urm). Exemplul acesta.

-ca oricare altul, poate servi pentru a explica dlferenta intre un plan bazilical simplu lJi unul

in cruce greacii inscrid. A admite wi ca de la Capela III din Trepezita s'a trecut la Sfintii -Athangheli din Mesembria i'}i apoi de aci la Pantocratorul din acelas ora~, - de tipul ~f1Uttului Nicula.e din Curtea de Axgei'} - ar insemna sa admitem ca. _planul in cruce greaca inscri.sa a'a nascut, sau eel patin S'9. relnventat,in Bulgaria, intre secolele al XlII-lea ~i al XIV-lea. -eeea ce md dol TafraU nu pare a crede, atunci cand, revenind, aIirma eli. bisericile ~i capelele de Hinge Tarnova au ca prototip monumente eonstantinopolitane ca Zeirek-djami, Budrum, djami Kilissidiami, ~i .. Mefa-djamj" (sic). Cfr. op. oit., p. 28. (Me/a-d;ami. nume inexact dat de Pulgher bisericii pe care Salzenberger 0 numeste Theotokos, este una !jli aceeasi cu Kilisse-djami. Cfr. Diehl, op, cit. p. 442, n. I. ).

1. Alituri de biserica Sf. Niculae Domnesc, D. N. Ohika-Budesti descrie frumoasa i'}i interesanta bisericuta din Nicopole (Bulgaria), ziditli, spune d-sa, fara si arate isvoarele pe cari se bazeaza, in timpullui Vlaicu- Voda (1364-1380). Clr. Evolulia Al'hiteclurii in Muntenia, I, p. I I. Aceastii biseridi, pe care Andre! Prctrtch 0 dateaza, cu mai multa dreptate, ered, din sec. al XIII-lea, cfr. l' A rchileciure bulgar«, p. 32, cuprinda intte zidur!le ei tipul clasic de plan in cruce greach cu bratele egale. Pronaosul 1ngust, care era ina.ltat en dona turnulete, a dispiirut de mult. Na-osul, foarte mic, se termini'i spre Rasarit cu 0 singura absfda, Bratele crucii sunt acoperite cu arcur! seiuiclllndrice late, i ar t atnburul turlei .. spre deosebire de eel al biserlcii din Curtea de ArgC!jl, se rldica peste patratul central sprijinindu-se pe patru arcuri inguste ridicate pe console ~i alipite arcur ilor mari. Aceastd dispozitie vorn regasl-o, mal tatziu, Ia biserica de origine

_~ __ \.._ 'L.!' L~_ ... .. ..... ow .~ ....... •

............ -V-L#'.&&.-Cl...l...lI....Uu~. B. JD.i:U.U'j.:)UC.11 \....UZ1<:l. VC7.J p.

2 Gallipr)Ji, primul punet strategic din Europa pe care au pus stllpanire T'urcii, a fost cucer it in 1354. iar Adr ianopoli J I ani mai taniu.

k.t·1 W I \ .\ It 111'fIo:,"1'I H II

uJ

;;i carturari. cauta un refugiu In fata invaxici tllrce~ti, pe cafe il gasesc in Tara Romaneasca. Acesti straini aduc Cl df ".

1 311)11 III Prillcipat, diu pi.rile lor.

curente noi de arta )ii cultura.

In aceste Imprejurari, in Oltenia in jurul 'ct-Vii 0...: . .: lui •

Y f"... ." A '~.C\CIJIlIIUI, SC iucepe

catre I370, ara arnestecul Voevodului roman 0 vial'a hi,,' ... .... _

... ~. ' ..~ ... enc-casea IlOlla ~I 111-

tensa care avea sa determine nu numai 0 mare Inehcere lturii _ ..

• •• • • c a ell lInl)il victu

bisericesti a Romamlor, dar sa aduca chiar si metodc si pr: '" '.

. y v ncrpn 1101 III a rta

de a construi. Un eaJugar sarb, Nicodern fugit in partile noastre de f . t"

l' ... .. , .. A' . . ·ne-a arUl1ca a

de 1 urci asupra tan! sale. sa stabilit In jurul Severinului si a c1a"cl't I- A

... ., 1, .l pus

de aeeasta cetate, en mesteri

adusi din tara sa, 0 frumoasa constructie in stil bizantin, Aceasta este celebra manastire Vodita, care a devenit imediat un pretios focar de cultura sarbeasca in tara noastra. Ajutat mai apoi in opera sa de Domnul roman Vlaicu-Voda :ji de urmasii acestuia, Nicodem i§i continua. activitatea ~i mai cladeste in muntii Gorjului. pe 0 inaltime bogata In izvoare si inconjurata de paduri, a doua sa ctitorie, manaatirea Tismana 1.

Fig. 38. Biserica Maniistirii Yodita.

Planul reconstitnit.

Bisericile acestor dona manastiri sunt primele cladiri pe pamantul 'farii Rornanesti ridicate dupa tipul bisericilor sarbe9ti-bizantine.

Din manastirea Vodija rr'a mai ramas nimic, jar din biseriea ei, in urrna sapaturilor executate eu ingrijire in 1927. s'au putut scoate la lumina cateva ziduri, cari permit relevarea intregului ei plan. Era de tipul sarbesc al planulu i trilobat. Avea in fata un pronaos de forma dreptunghiulara, In care se putca

r, N. Iorga, Istori« bisericii ,.olll!1.nefti, I, p. 55, Se pare jusa cii. cti toria lui Nicodeui rr'a fost la inceput dedit 0 mod stii diidire de lemn. Biserica de rid, care exista ~i axi, ~i hi :1 carei zidire va fi cont riburt design!" cu m unca lui ~i Nicodem, a fost ridicata in orice caz ell banii lui Radu 1. Itrtrun document din 1387 •. Mlreea eel Batrin, vorbi nd desprc Hanastire:J Tismana. spune eli ea 0 a fost ziditi din temeUi de "sfant ri"iposatul piril1teJe" Sal! Rudu veevod, Cfr. C. C_ Giureseu, op. cit. p. 41.8. Dopa cum reiese din alte documentc. tot conterupo-

- -

rune, Radu, murind, 1'110:1 ~'('t1"..~t 11::; t-p.rIT'l;Y'tp l-.;~pri,...o:a~ '["ip ,...gr,c. ":l 8(;;-'1"51+-1"\ ap"". f_....,.,+,.f;:::lo Si t1'1"'n ...... ~'" ~:;;11

I" ~r"n DQn T {T lRl;l

intra prin dona porti : una taiati1in axul fatadei de Vest, alta, laterala, pe partea de Sud. Pronaosul era separat de naos, asa dupa cum va fi de ad inainte la to ate bisericile pana catre inceputul secolului al XVI-lea, de un zid plin, stra-

puns de 0 use. Naosul, de forma dreptunghiulara alungita in sensul axei prineipale a bise ric ii , se termina spre Ras1irit eu 0 absida centrale care inchidea altarul, jar centrul, limit at de patru iesituri caracteristiee planului sarbesc, peste cari se ridicauarcuri late, se largea in laturi, spre Nord si 'Sud, cu dona abside semicirculare la interior si poligonale la exterior (fig. 38). Peste patratul central, se ridica la inceput, desigur, 0 turIa inalta. eu cupola sferiea.

Intr'o stare perfecta, dar totusi mult transfcrmata in decursul vremurilor, ni se inHlti~eaza. biserica mdnsstirii Tismana.

Ca plan, ea nu difera de cea a Voditei, iar absidiolele, cari flancheaza aeum cu forma lor curioasa

absida eentrala, sunt desigur datorite unei transformari posterioare (fig. 39). In interior, biserica produce 0 irnpresie de intimitate si lnaItare. Nu mai este lungimea acea care domina, ci inaltimea. Caracterul acesta esential, in opozitie ell biserica bizanti-

64

ORIGORE toNESCO

~'

Fig, 39. Biserica mallastirii 'ftsmana. Sec~e ~i plan.

ISTORIA A RH lTEeT' li H Ll !l n~, .. \1' ssr j

65

na orientala, care de obicei este joasa si di! 0 irupresie de stra ngere §i de reculegere, este specific arhitecturii bizantino sarbesti

Naosul este suprainaltat de 0 'turla de sec+-i~ll1e oct . It 't; t lr . t

• ~.. ~. v ~()g()n,1 ,I ,t d .l 111 e-

nor cat ~1 la exterior, sfaq;lta cu 0 cupoleta sferica. Trccerea dela patratul

de b.az"a al .ac:stei turl~ Ia turla ~r~priu = nu se mai face, dupii moda bizantma, P~lll interrnediul pendentivilor, C1 prin mijlocirca unci constructii de origine mal de graba armeana, numita"trompa de Illlghi" (trompe d'allglC'). Baza tur1ei se ridica pe patru arcuri circulare puternice, doua transversale, mai late, si doua Iongitudinale, mai inguste, flancate de doua nise joase, acestea din urrna sap ate in picioarele eelor dintai. 0 turla asemanatoare eelei de pe naos, dar mai joasa, se ridiea pe pronaos.

Lucrarile de refaeere pe cad le-a suferit biseriea in deeursul vremurilor, si in special in timpu1 domniei IuiOheorghe Bibescu, au rnodificat mult aspectul dela Inceput al rnonumentului. Cercetarile facute de curand 1 au dovedit ca biserica a avut. in fata un fel de pridvor deschis, care inconjura pronaosul vsi se ridica pe acesta paua la 2/3 din inaltimea lui (fig. 40). Fatadele, la randul . lor, erau decorate eu un sir de firide oarbe, cad, asezate pe mijlocul zidurilor, .incingeau constructia dintr'o parte in cealalta a pridvorului

Alaturi de activitatea constructiva a dilugarilor si mesterilor lui Nicodem, domnul roman Mircea eel Batran, continuand seria ctitoriilor legate de nurnelc evlaviosului sau inaintas ;;;i parinte, Radu I 2, zideste. eatre sfarsitul secolului, la 1389, in judetul Arge~, manastirea Cotmeana, iar peste patru ani, in tinu-

Fig. 40. Blserica mflnastir'ii T'ism aun (dupa 0 gravura veohe),

I. Rszultatul Iucrarrlor de restaurare ;;i al cercetarilor Htl.ute eu prieepere de d. arh.

Em. Costeseil a fast publicat in "Bul. Com. Mon. 1st." 1934. Cfr. VirgH Driighiceanu, Consideraliutli asapra vechimt:i Bisericii. Mdniistil'ii T-ismana, p. 1-6.

2. Intr'un document din 1418, Radu I este numit ctltor, aliituri de Mircea eel Batr'an, at at la Cotrneana eat §i Ia Cozia. Cfr. Oiurescu, op. tit. p. 410.

66

GRIGORE IONESCU

turtle frumoase ale Valcii, inalta ctitoria sa cea mai de seama, manastirea Cozia.

Ca plan, bisericile acestor doua manastiri se leaga inca de tipul construetiilor sarbesti : Cozia, In mod perfect; Cotmeana, foarte vag. Arhitectura lorexterioara, insa, pune in evidenta elemente deosebite, cari se datoresc unor curente noi de influente. Biserica manastirii Cotmeana imbraca un decor caracteristic monumentelor balcanice, iarCozia, pe 0 haina bizantino-sarbeasca, pune

Fig. 41. Biserica rnanastirii Coda \"Azutii din fata.

elernente de decor sculptural, de Inraurire armeano-caucaziana, elemente cari, Ia Cozia eel putin, Yin in Tara Romaneasca tot pe drumul Serbiei, Fatadele, cu decor foarte asernanator ~i impdrtite ca si la Cozia in trei zone orizontale de catre dona brauri continue de piatra, ale bisericii din . Kruseva], cladita intre I377-1389, adica ell cativa ani inaintea Coziei, ne sunt suficiente pentru a ne deslusi in aceasta privinta 1.

r , Vezi Gh. Bal~. 0 vizitd la cdteua biserici din Serbia, Bucuresti , I9Il, fig. 23; Gabriel )Cillet. L'ancien art serbe, Paris, 1919. pag. J9[-197.

t$TOH I A A II arrEC'1'lJltlf ltOMANE$T[

67

Biserica manastirii Cozia a suferit multo reparatii si transformari in timpul celor einci see ole ~i jumatate de viata, pe cari le are. ltirna lucrare de restaurare Hicuta de Cornisia Monumentelor Istorice i-a redat insa frumoasa ei infati~are de altadata, prin iniaturarea tuturor ada.l1giriior suparatoare pee

Fig. 4~ Biserica mal1astirU Cozia. Sectie ~i plan.

cari Ie primise, eu exceptia pitorescului pridvor deschis, sprijinit pe_ coloane de piatra cioplite cu mestesug §i bogatie, care a fostc onstruit pe fatada de Apus, catre 1700. Iritrarea in biserica se face pe sub acest pridvor. Interiorul, de reusite proportii, cuprinde un pronaos ' patrat, aeoperit ell 0 bolta cilindrica dispusa in lung pe axa bisericii-, un naos foarte lung, 0 absida centrala, care in-

1. Deasupra prouaosului Sf" pare eil era la ineepnt 0 indipere spatioasd, cam in felnl celei care a existat ~i la Sisojevil.t. in Serbia Vezi G. Bals, In privin(a Cosiei, in .. Bul. Com. Mon. Ist.", 1933 p. 33.

GRIGOlm IONESCU

chide altarul spre Rasarit,. si doua abside Iaterale (fig. 42) . Prm reuu ae 001· tire, naosul este impartit in sens transversal in trei travee distincte: una centrala, care determine! in plan un patrat, peste care se ridica turla, si doua marginase, mai inguste 91 aproape egale intre ele, una catre Rasarit, alta catre Apus. Tur1a se ridica pe patru arcuri : dow 1 transversale, cc nstituite din ciIi ndri cari acoper cele doua travee marginase, \?i dona longitudinale, inguste. aJipite peretilor laterali Nord 9i Sud. Acestedin urma sunt flancate de cate dona arc uri egale ca grosirne, dar rnai joase 9~ de raza mai mica, taiate In picioarele celor doua travee marginase ~ prelungite pana la pardoseala in chip de mise (fig. 42). Structural vorbind, arcurile longitudinale si nisele cu picioarele lor sunt alipite direct zidurilor laterale. Prin aceasta alipire, se obtine in partea de sus a bisericii 0 reducere sirntitoare a Hirgimii naosulni, fapt care permite, in aceeasi masura, micsorarea diametrului tarlei '. Aceasta reducere de Iargime diutaHi de constructor in partea superioara pentrua stabili un echilibru mai sigur turlei, nu se face atat de simtita in partea de jos a i.ncaperii,care trebuia sa ramae cat mai spatioasa, - datorita prezenjei celor patru mse taiate in picioarele celor doi puternici cilindri transversali.

Procedeul acesta de origine sarbeasca al alipirii arcurilor Iongitudinale cari sustin turla la zidurile laterale ale biserieii nu ramane flira a avea un ~fect si asu pra aspectul ui exterior al partU su perioare a fa tadelor.. In adevar ~ Zldurile la:terale,' cari se gasesc in partes superioara dublate ea grosime, se opresc la exterior mai [os decat arcurile a1ipite lor. Un alt zid se ridica apoi, pana lain1lltimea necesar.a,· numai peste arcuri .. Se capata astfel pe fatade, Ia parte a snperioara, 0" retragere a zidului spre interior, ceea ce da nastere Ia o poala cu un acoperis separat pentru zidul exterior propriu zis (fig .. 41 -9i 44).

In exterior, zidarltJ, este facuta cu material aparent: piatra cioplita'~;i caramida, alternandu-se. Abside1e sunt decorate in partea superioara eu arcuri de piatra sculptata, sprijinite pe colonete tot de piatra, en fusul facnt din impletiturica 0 franghie. Aceste colonete se prelnngesc in partea inferioara, pana jos, cu coloane drepte (fig. 43), Ferestrele sunt incadrate eu chenare depiatra seulptata. In zona superioara a fatade1or, 9i deasupra fiecarei ferestre se gase~tecate 0 rozet a de piatra traforata ,,8. jour". Arcurile ferestrelor si ramele rozetelor sunt dublate de cate 0 banda formata din flori de teracota

r , Basa tudei se ridici!. exact peste arcurile marl ale naosului. Tam.burul t urlei se sprijine l:nsa, 1n mare parte, pe 4- are uri mal mid, ridicate pe console ~i aHpite arcurtlor mari (f.ig .. 42). Prin dispocipa aceaata, pe care 0 gasim !1i la biserica veche din Nicopole, diarnetrul turle! se mic¥>reaza i1i mai mult, jar in caz ul de fa~a se corijazii ijIJ suprefa t.a de baza a turlei.car(" trebuta sa fie un patrat perfect ~j care din cauza greselilor de trasare rexnltase din plan un drept-. unghlu.

lS'l'ORIA AltRITEC'XrJRII ROMANESTJ

Fig. 43. Blserica manasHrii Cozia, Detaliu de fa~ada.

69

70

GRIGORl!: IONESCU

in chip de stele, inglobate in mortar. Aceasta banda de teracota, care Incinge un arc de earamida, sau de caramida altern and cu piatra, este familiara bisericilor din Mesembria §i Tarnova 1, precum §i celor din Serbia 2.

In decorul exterior, pe cand piatra tai ata , caramida, arcurile de caramida si impodobirea lor cu ornamente de teracota urmeaza technica cunoscuta a scoalei bizantine provinciale, piatra cioplita si sculptura, in genere formats din motive geometrice si impletituri, tdideaza 0 technica specials diferita de

Fig. 44. Biserica m5.niistirii Cozia viizutii dinspre Rasltrit.

acea a sculpturii bizantine. Reiese deci vadit £aptul conlucrarii mai multor mesteri de provenienta deosebita.

Mult mai simpla 9i ca plan si ca fajade, biserica manastirii Cotmeana aduce 0 modificare esentiala in modul de a decora peretii exteriori, In interior, biserica e foarte simpla : 0 nava unica, dreptunghiulara, terrninata spre Rasarit ell 0 absida semicirculara - flancata de dona nise joase proscomidia si diaconiconul- 9i acoperita eu 0 bolta continua in sernicilindru (fig: 45). Pe partite laterale, cele doua abside, mai joase dec at absida centrala, par sa £i

1. Vezi Andre Protrtch loco cit., p. 27 ~i 45.

2. Gh. Bal~, loc, cit., p. 29.

71.

f ost adar~ga:e .. c1orpui ui principal ulterior, dar Ii) orice caz foa rte en rand d II pfl z.idirea hiserrcn .

Fatadele, construite exclnsiv din diramida aparerrta, sunt decorate ('11 fir ide oarbe inalte !]i inguste. cari ocupa toata in<iltimea zidurilor pana aproaps

Fig. ~5. Biserica mii:nAsti:d.i Cotmeaaa.

Plan. Pridvorul ~i clopotntte de deasupra lui au fost adanga:te mult mal tarziu.

de cornisa. Areurile semicirculare eu cari se termine aeeste firide - sunt COl\Sstruite din caramizi dispuse in lung pe muche 9i sunt dublate d; un sir de discuri-butoni de teracota smaItuita. colorati in cenusiu 9i verde. Acestc discuri sunt de un sir de caramizidispuse pe lat (fig. 46). Firide absol ut

~~~~~I~~'C==-~c::::::::J:c:::::l~c=:::::.~r.:

~A1~~~~90~~'=c:::::nc:J

Fig. 46. Par tea supe1"ioara a firidelor de pe Iatadele hiserieil m5nastirii Cobneana. (Dupu N. Ghika-Budesti},

asemanatoare si ca mod de constructie ::..1 arcurilor §1 ca decor - ell deosebirc nurnai ca. sunt puse pe fajade construite din fa~i de piatra alternand ell di.ra· mida - se gasesc pe absida bisericii Shintului Dumitru din Tarncva 2

1. N. Gliika-Budesti, op cit., p. 17.

2. Vezl Protifch, loco cit., p. 27. Hg. 22.

72

GRIGORE IONECU

La inceputul secolului al XV-lea, se pare ca existau in Tara Romaneasca ditiva rnesteri zidari, locali, cari invatasera mestesugul de a cladi alaturi de mesterii adusi in tara de prin alte parti. Desigur artei acestor mesteri se datoreste zidirea bisericutii din Bradet. judo Arg 9.

~:..__-----

/

/

o

Fig. -17. Biscrica dill BrAdet. Sectie si piau.

Clad ita in prirnii ani ai secolului al XV-lea, probabil sub domnia lui Mircea eel Batdi.n,. bisericuta din Bradet reproduce in mic si rnult simplificate planul si oranduiala zidurilor 9i a boltilor bisericii mari a Manastirij Cozia (fig. 47)· Spre deosebire de aceasta insa. si datorita faptului ca naosul e rnult mai ingust, la Bradet hula se ridica direct pe arcurile mari, iar traveele mar-

ISTOltIA AltBrTEcru 1(U ltOUXN1';Sl'I

73

:gina~e, ale caror bolti se sprijinesc mai rnult pe zidul lateral 1, SUl1t limitate. spre patratul pe care se ridica turla, de cate un arc dublon ingusr.

Materialul de constructie intrebuintat este din eel mai cornun ~i rustic. piatra nelucrata, bolovani 9i earamida ordinara de mana. Dispozitiunea lui

Pig. 48, Biserica din Bradet.

in cons tructie urmeaza 111sa foarte de aproape pe cea bizantina dela Sf. Niculac Domnesc din Curtea de Arges, sau chiar pe cea dela Cozia, in care fa§iilc -or izontal e tencuite au fost iulocuite eu straturi de piatra,

I. Rostul celor doua nise cad flancheazli., de 0 parte ~i de alta, absidele later ale, sprijinind arcurile turle! dupa modul de constructie siirbesc de 1a Coria. pare ca' nu mal e tn~de8.

CAP.,. III

Arhitectura in Muntenia dela Mircea eel Batran secclutul al XVI-lea (1400~1583).

la sfa.rsitu~

I

1. Faza inniuririlor armeano-georgiene ~i otomane.

Iufluenja artei armeano~georgieneasupra arhitecturii romanesti a fost semnalata de multa vreme de eel. carl s'au ocupat cu studiul monumentelor noastre istorice ~i al arhitecturii bizantine 1.

Arta armeneasca veche a jucat, dupa cum seetie. la inceput, un rol destul de important in forrnatiunea arhitecturii bizantine 2. Ea avea insa sa

r , C:;lsvi~ ".rv.;:.i.l.~';;t:Y.. priub"'~ .:;.;;;idi.i:i.t~~ i:,V~t,p.t,~ ~i"i;u.ilii'~,.i. care ~,~L;t~ ~ii:ti"~ uj"i.id.iiJ:eiitl(;~1C""" hisericii de la Curtea de Arge~ ~i cele ale unor biserjci din Caucaz, Cfr. Biserica Episcopalfidin C, de Arge;, in "An. Acad Rom.," 1886, p. 162. B. P. Hasdeu, surprins de aspectul exterior al biseridi, atfit dt: apropiat de eel al rnoaumentelorarmenesti. a afirmat chlar ca Biseriea Episeopalii din Curtea de Arge.'ji a fost zi,dita de constructorii armeni din regiunea Vanemigra~i in sec. al. XlII.lear ~i eli Neagoe Basarab, la inceputul secolulut al XVI-lea, u'a fs.cut decat s'o reataureze. C;f, r;lymologiCllm Magnwn, A, Choisy, Iaca.nd ccnsratarea cii Valea Dunar] pare, din punet de vedere al ar hitecturif decorative, 0 colonie varmeneasea, spuue, cu oarecare exagerare dealtfel, d.bi;s~rici.h: de Ia Curtea de Arge.'ji, T!i.rgovi!jlte ~i Dragorutrna, nu au nici un ornament care sa IlU apaqie Armeniei. Cfr. Histo.iretilJ l'Archit.ecture, vol. II, p. 61. Mai recent,.'jii ell mai mult:io precizhine , AI. Busufoceunu a aditat,in linU generale, eeea ce arhitecturn rOlUaneasci'i datoresteArmenlei, cfr . Lnlluences armeniennes dMIS j'ayddtcetuYlJ religieuse du Bas-Danube: Paris, 19'<'7. [Corum uuieutfon fuite au I·o:r Congres des sciences bistoriques). ; jar Gil, nab;;, dupa ce intr'un studi tf. publieut in 1911 aemnalase influenta indirect1i a Arrnetriei prin i ntermediul Serbiel, asupra hi. serici i M5.nastlrfi Coaia, (de. 0 lIizild la cdteva biserici din Serbia), cerceteazactl amiinuntime tout;}. .rr hi tec tur n decorativede origine odentaHi a monumentelor mllntene~ti l1i moldovenesti, prec.izo'U(r {'t'e,," ce este armenesc, georgian, caucaztan, psrsan, arab sao otoman, Cfr. Influences annellinl1Jl's d georgiennes sur I'Qrchite.cture roumaine, Valenii de Munte, 1931. (Communication faite au Ll l-euuCCJngres des Etudes Byzantines, A tllenes. 1930).

2, Vez i 1. Strzygowski, Die Bautrunst dey Armeility ·Ilnd Europa, :2 vol , \V.ien 1918, !iii Cit, Diehl . .1frH1ud d'Art By zantin, vol. I, p. 102-106.

111ai exe rcite , in unire eu adele georg iana persana caueazl·all"·· t '

, ,< -, '" ~1 0 'oman3

asupra uno! monumente cHidite. dupa secolul at X-lea in Peninstll~ Balcanl

si in orientul Europei, 0 inraurire pe cat de curioasa pe atat de jmporta:~~~ .~xpansiunea .a:easta tarzie a ~rtei a~mene:;;ti in Europase datoreste, in speeial, prezenjei m aceste locuri a unui mare numar de ernigrati armeni, abili constructori 91 foarte priceputi cioplitori de piatra. Ace~ti rennrniti mestesugari, in eea mai mare parte fugari din tara lor de tearna acel uiasi popOI turcesc care, inceparrd din seeolul al XIV-lea, avea sa huge spaima ~i in toa:.ta Peninsula Balcanidi.,erau stabifiti in Nord-Estul Europei, in colonii organizate, inca dinaintea anului 1000. In secolul al X-lea ii ga:sim in Ungaria, unde voravea apoi 0 ,:Terra Armeniorum"; in secolul al XI-lea la Kiev ve-

,

niti direct de1a Ani, iar in secolul al XII-lea centrul lor eel mai important

era Lwow-ul din Polonia, de unde s'au raspdndit apoi :;;i la noi, in Bucovina, Moldova ~i Transilvania,

Ce datoreste arhitectura romdneasod Armeniei. Lasand de 0 parte arcurile piezise caracteristice boltilor mol dovenesti , arcuri cu ajutorul carora se micsoreaza diametrulcupolelor si cari, dupa toate pro babilitatile, ne-au venit din Iran prin intermediul Armeniei 1, inraurirea artei arrnenesti asupra constructiilor romanesti se face simtita mai ales in domeniul arhitecturii decorative. 'fouta podoaba de ciubuce rotunjite de piatra 91 sculpturi, cari imbraca biserica M5:nastirii Dealulni din Targoviste. toate pietrele inflorite ale Episcopiei din Curtea de Arges, turIa Dragornirnei din Bucovina ~~ eel putin pentru ce priveste ideea de a 0 aeoperi in intregime cu ornamente -·!;>itoate pietrele dantelate ale fatadelor bisericii 'I'rei Ierarhi din Iasi, se datorese unor maini abile ~i bine CIlnoscatoare ale artei din Armenia 9i din regiunile invecinate, cari se gaseau in sfera influentelor arrnenesti.

Drumurile pe cari aceasta arta a patruns in Romania, precum 9i epocile in cari se constata inraurirea ei In Muntenia §i Moldova, sunt diferite.

In Muntenia, inca de pe vremea lui Mircea eel Batran, aparuse 111 deeorul exterior at bisericii tnanastirii Cozia 0 seama de elemente sculptura:1e - fusuri de colonete formate din ciubuce de piatra irnpletrte ea 0 franghie, rozete compuse eu motive geornetrice si impletituri, lintouri e1.1 decor floral stilizat, etc. ~.~~~ elemente de 0 structure speciala si de provenierita noua, a caror origine trebuie cantata mai de grab a in arta armerreasca !iii caucaziana decat in cea bizantina .. In ce masura aceste elemente arrneano-caucaziene. venite In. Cozia prin intermediul Serbiei, a~ contribuit la formarea decofnluiexterior

I. Cfr. Gh. Bals, Surune particulariU des !JouleS moldaves, in "AllUanli Acad. Rom. Bul. de la section historique". Tome, XI, I924, p. 7-16.

7& '.

.~

76

GltI()On," IONEI';CV

a1 bisericilor cad s'au cladit in decursul secolului al X\--lea, nu stirn, fiindcl din perioada de timp care se intinde dels Mircea eel Batrau la Radu eel Mare nu ni s'a pastrat nici un monument.

esi perioada aceasta a fost frarnantata de razboaic aproape continui si de certuri pentru domnie, desi Dornnii s'au bueurat numui de stapaniri senrte si au fost preocupati rnai mult de grijile dinafara si de pastr" rea domniei decat de treburile bisericesti, istoria ne vorbest tctusi de lll~iniistiri si biserici, si inca importante, cladite in aceasta epoca, monument ca r i, in nenorocire, au disparut, Asa de pilda, Vlad Tepes a zidit Mana.:::tirl':I Comana, refacut a rnai tarziu de Radu $erban, ~i 0 biserica la '1'arg/j r in Pr;lh<)\'a: tot el ar Ii ridiea t un Hica~ de inchinare pe locul ocupat astazi de hiserica Iui K eagoe Basarab dela nagov 1; boierilor Craiovesti li se atribuo --:;;i documeutele dovedesc di ei au cladit - 0 frumoasa biserica ridicata ill partite de Nord ale judetului Iehedinti, in Strehaia 2,-ora~ care pare s5. fi fast pe atunci resedinta Banilor Craiovei - biserica refacuta apoi in secolul al X\-I1-1ea de Matei Basarab. Tot lor li se atribue intemeierea, in judej nl I.~OIj. a manastirii Bistrita, cl5.dire care intrecea chiar, in frumuseje, pe aceen din Strehaia, ~i uceasta cUir<lmata la 1840 ~i inlocuita cu alta, Radul eel Frurnos, a Interneiat rllana.stirea Tangana~ului din Ilfov 3, care se pastra inca pe la I050, iar Vlad Calugarul (1482-1495) a cladit schitul Babelor si manastirea Glavaciocului din Vlasca 4. Alatun de aceste monumente, un numar considerabil de alte biserici, mai rnari sau mai mici, all fost cladite pe pamantul Tarii Rornanesti in aceasta epoca 5, -dar, lucru eiudat §i inexplicabil, nimic din eIe nu ni s'a pastrat.

Ajungem astfel la dornnia lui Radu eel Mare (I4QS), Iiul lui Vlad Calugarul, caruia supranumele "cel Mare" i se cuvine dad. nu pentru evlavia lui, rnai mare decat acea a tatalui sau caruia i se spusese "Calugarul" pentru acelas motiv, macar pentru rninuna tul Hic:a~ dumnezeesc cu care si-a inzestrat tara II.

r . N. largo spune ca piatra de mormflnt Ura inscrtptie, care se gii.'l("5t.' tn actuala biserica poate Ii acca a lui Tepes, dar crede ca acesta a gasit rnanastirea intemeiatl'l de nlt-ii dinatutea lui ~i el u'a Hiclit dedit s'o inU.reased pentru a-lli face din ea un loc de ,I(iapost pentr u zilele de primejdie .

:2 N. Iorgn, I stori a Bisericii ronuinosti; 1, p. J25,

3. N. Iorga, ibid p. lIS

4. Idem, ibid.

,5. Vezi , N. lorga. I storia Bisericii romi1nclti, vol. I ~i II. ['('lItT" Oltcnia vezi deasern mea, lon Donat, Fundal'iile religioase ale Olteniei, in "Arhivele Oltcilld" Nr. 86-88, p. Z(,z-3-f6,

6, N. lorga, Lstoria Rom4nilor £'/'1 Chip uri it I CQllltf, Craiava, 1 'I.! I, p, 109.

lSTORlA AIlIIlT1K'Tl_;Jllr ROMA:-<;E$'tl

77

In adevar el cladeste cea mai iml)Ortanta <;1· U-l'U' f '" - ~

, -'~ _ <1 rumoasa biserica

romaneasca din cate fusesera zidite pana at u nc] biseri -" y ••• _

_ - - ,_, lsenca manastrru

Dealulu~i, ~ a~ezat~ pe .col~na. de peste apa Idomit~i, d.easupra Targovistei, - CaJlva am mal tarziu, Neagoe Basarab ridica lu marginea oraselulu] Curtea de Arges, pe locul vechei Mitropolii, vestita biscrici'i a Episcopiei de Arges,

Cercetand aceste dona importante monumente, se constata, atfit in pla)lurile cat si in fatadele lor, 0 nota noua si originala, care face ea aceste doua hiserici cladite la inceputul secolului al XVI-lea sa se deosebeascs cu totul de cele anterioare, mai vechi cu aproape un secol, siin a caror intreaga compozitie influentele straine se puteau distinge ell usurinta. Planurile lor sunt 0 prelucrare originala a tipurilor anterioare impamantenite in Muntenia, Din acest punct de vedere, caracterulIor muntenesc ne indreptate::,;te sa credem ea cle au fast eoneepute de vreun mester loeal-- poate acelas la Deal co: 91 Ia Arge~bun cunoscator al monumentelor noastre mai vechi, Desi din punct de vedere al forrnelor 9i al structurii prezinta caracterul specific scoalei sarbe§ti din care face parte Cozia, in ce priveste aspectul lor decorativ, Iatadele sunt croite dupa modele orientale. Felul cum e dispus decorul, precum 9i oruamentele care-l compun, 9i intre cari predomina cele de origine armeneasca, sunt 0 dovada di rnesterii decoratori ;;i cioplitorii de piatra, fara indoiala straini, erau buni cunoscatori ~i dibaci interpreti ai arhitecturii din Armenia si din regiunile dominate de arta ei. A§a fiind, cele dona biserici dela Deal .<,;;i Arges, in intregul lor,sunt rezultatul unni prooes de forrnatie 10: care au contribuit decoratori 9i pietrari straini, alaturi de mesterul de ba~tin<l, care, dupa toate aparentele, a fost adevaratul arhiteet. A9a se ~i explica prc)nuntatul caracter rornanesc al acestor monumente, cari, desi la prima vedere par exotice, sunt totusi un produs original local, cu insusiri particulare ce nu se intalnesc in monumentele nici unei aIte tari.

Biserica Miindstirii Dealului, zidita de Radu eel Mare la 1502, e de plan trilobat. Naosul cu absidele 1aterale §i cu absida altarului sunt de tipul sarbesc dela Vodita (fig. 49). Turla, putin mai malta decat cea dsla Cozia, se jnalta ca si aeeasta, - fanl intermediul eelor patru arcusoare sprijinite pe console iusa -, pe patru arcuri : doud Iongitudinale, egale ~i flancate de nise neegale, :;;i doua transversale, late -- eel dinspre altar mai lat decat eel dinspre pronaos, - asa cum erau arcurile Voditei. Pronaosul este insa de un tip cu totul nou: un dreptunghiu alungit, impartit de un puternic arc dublou in doua compartimente neegale. Compartimentul mai ingust, euprins intre zidul despartitor at naosului de pronaos :;;iintre arcul dublon, este acoperit de doua turle .mici, ridicate de 0 patte pe zidurile laterale, §i de alta pe un arc median dispus longitudinal in acelas plan vertical cu axul biserieii ~i sprijinit pezidul

78

GHWORE lONESGU

Q .., '\ ~ *" s

r ~ I , } ] ! J 1 1 I

[ ! !

Fig. 49. Biserica m anastiri! Dealului. Sectie ~j plan. (Dupa G. Bals).

IST010A ,\ttH['L'I;("J'UJUI U()~JA:;;E\lTI;

79

despartitor al naosului ~i pe arcul dublou, Partea din pronaos rarnasa spre Apu5, de forma aproape patrata, este acoperita eli 0 bolt a cilindrica dispusa in lung pe axa bisericii.

Fig. 50. Biserica manastirii Dealului,

80

GRlOORE lONESCU

Fatadele sunt impartite in doua registre de un brau de piatra profilat, care incinge biserica pe la jumatatea inaljimii, Fiecare registru este apoi decorat en 0 serie de arcade oarbe terminate in arc de cere in plin eentru, construite din toruri de piatra de sectiune circulara (fig. 50). In registrul inferior. se deschid, intre arcade si in zidurile pronaosului si ale absidelor, ferestre dreptunghiulare, ineadrate cu rame de piatra, iar in eel superior, deasupra ferestrelor, rozete de piatra ajurata.

Intrarea se gaseste pe fatada dinspre Apus, taiata in axul panoului decorativ central, ale carui ciubuce rotunjite incadreaza la un loc si usa si firida de deasupra ei, in care se gaseste zugravita icoana hramului. Celelalte doua panouri cad flancheaza intrarea sunt acoperite pe toata suprafata ell 0 migaloasa impletitura deseulpturi geometrice, cari prind intre ele doua placi cu inscriptii. Partea superioara a zidurilor se termina cu 0 puternica cornisa bogat profilata 1}i acoperita separat, ca si la Cozia, cu 0 poala continua. Acoperisul propriu zis al biseridi se ridica pe zidul retras construit 'in corespondenta eu arcurile eari sustin turla centrala 1.

Bazele turlelor, cari sunt niste prizrne de sectiune patrata, au fejele decorate cu panouri dreptunghiulare de sculpturi formate dintr'o impletitura marunta. de motive geometrice. Pe fejele laterale ale bazei turlei rnari, aceste panouri sunt conturate in partea de jos in forma de sernicercuri in cari se

inshiu apoi acoperisurile absidelor 2. .

Biserica Episcopald din Curtea de Arge§. Episcopia din Arge~, sau biserica Mesterului Manole, cum i-a zis vreme mdelungata popornl, este fa.ra 10- dciala monumentul celrnai curios ~i eel mai interesant in acelas timp, pe care ni l-a Iasat secolul a1 XVI-lea 'in Muntenia. Putine biserici rornanesti s'au. bucurat de atata faima §i, mai ales, niciuna n'a fast atat de duios cantata de legendele populare ca Episcopia din Arge9' desi atat in Muntenia cat /ji in Moldova - in aceasta din urma mai ales - avem monumente a caror importanta, din multe puncte de vedere, este netagaduit mai mare.

Cand, catre I512, vechea mitropolie din Curtea de Arges zidita probabil de organizatorul bisericii rornanesti, Niculae AIexandru, caznse in ruina 3,

I. Vezi pcincipiul la biserica Cozia, pag. 68.

2. Partea 9uperioarA a turlelor dimpreuna cu cupolele au suferit 0 refacere In timpul domniei lui Gheorghe -Bibescu.

3· Croniea anonirna a Tarii Rornanesti , vorbind despre faptele lui Neagoe Basarab (1512- 1522), spune in legaturA eu Episcopia din Arge1j; "sparse-Neagoe-mitropolia din Arge~ din temelf a ei ~i zidi in locul ei altii sfiinta. biserica cioplita ~i netezita /1i sapata eu flori 1ji au prins pe din Hiuntru 'toat.e pietrele una cu alta pe din dos en scoabe de fiel cu mare Die~te/jug IIi au varsat plumb de le-au intiirit !ji au Hicut prin mijloeul tindei bisericii 12 sHilp! inalti tot de piatra clopliti ~i inviirtiti foarte frumos /ji mirrunatf , carl inchipuesc 12 apostoli".

1.-;·J:<I\{1 A .~ RU1'J'Jo:V£L' HJ 1 H(I~lA~ i·:<:<'t'J

caul Damn din neamul Craiovestilor, Neagoe Basarab, so gandi sa ridico in locul ei 0 biserica extraordinara, de 0 bogatie uimitoare, cum nimeni nu rnai clarlise PfLn;l atunci. ~i pentru ca noul edificiu sa reziste vremurilor ~i sa preamareasca deapururi nuroele ctitorului sau, materialele cele mai bune au fast alese faraeconomic,. iar punerea lor in opera s'a facut, asa dupa cum ne relateaaa cronica anoaima a farii Romsnesti. cu 0 tehnica desavar?ita, Piatra intrebuintata in constructie, uncalcar de buna calitate, grauntos ?i de culoare galbue, a fast adusa din earierele dela Albe~ti de langa Campu-Lnng .. Marmora 9i mazaicul de cari tinuturile romane!}ti nu dispuneau, au fast in schimb aduse ell marl eheltneli, cat se pare, dela Constantinopol.

M e§ten1.. Pentru a realiza opera clarita, Neagoe Basarab a faeut apel la a searna de mesteri priceputi, dintre can,.dupa toate aparentele, n'au Iipsit nici cei, cari realizasera pentru inaintasal san Radueel Mare minunata ma.nastire din Dealu1 Targovistei, cu care biserica dela Arge§ are rnulte insusiri comune. Uncle relatari pretindca Neagoe Basarab, cafe si-ar fi petrecut 0 parte din tinereje la Constantinopol, uncle s'ar fi ocupat intre altele ~i ell supravegherea lucrarilor de construcjie ale unei moschei, ar fi adus en sine, cdnd s'a intors in tara, un arhitect ell numele de ManoIli din Niaesia 1, care lucra la ConstantinopoI. Alaturi de acest me:}ter,car€ ar fi deci arhitectul Episcopiei din Arge9' Insusi Neagoe a luat 0 parte destul de activa la constructia biserieii sale.

81

Fi'g. :S I.. Domulta Roxanda, men lui N ell.gee B asarab. d upa 0 pictnra m urula de 1a Curtea de Arg~

(Muzeul de arta.religi.eflsa dill Bucuresti},

I. Niaesia de care este Jegat aumele lui' ManoW ar putea sa fie una din eele dOlla 10' caIit1l.~i alcaror nuraaactual se apropie de acesta ; N-ysia liiJlga actua.lul Aldin, vec.hiul Tralles diu Asia Mica, san Nyssa din. Capadocia, pl'ovincie situaU 13 Apus de Armenia. err. Gh. Bals, [n/.ltlences arm en i enlllJS , p. 12.

(;

82

GlUGORE IONESCT'

Fig. 52. Tabloul votiv al Episcopiei de Arge~. Familia lui Neagoe Basurab (Muzeul de arta religioas:l din Bucuresti).

lSTORIA A HHYn:c-rc RII I:tOMAl'H;f;Tl

83

Dad aceste relatari sunt adevarate, atunci arhitect.ul :'I'Ianolii, din care poezia populara a facut pe "Me~terul Manole ", a carui duioasa legenda este cuuoscuta de toata suflarea romaneasca, ar fi mai degrab{l un arrnean, care lucra Ia Constantinopol, de unde a fost apoi adus in Tara Rornaneasca. Dispoz itia decorului si felul ornarnentelor dela Arges sunt de natura sa justifice aceasta origine a arhitectului, care, dupa parerea noastra, u'a fost decat decoratorul, ~ poate, din unele puncte de vedere, si sfatuitorul - mesterului care a conceput biserica in intregul ei. Fe cand cel dintaiu stapanea mestesugul decorativ arrnenesc isi era in acelas timp in curent si ell ceea ce se realiza in acest domeniu si in acea vreme la Constantinopol, eel de al doilea era, un bun eunoscator al monurnerrtelor noastre mai vechi, si, mai ales, un abil interpret aI principiilor constructive cari tineau de scoala sarbeasca.

Inceputa probabil in 1512, sau poate foarte cunind dupa aceasta data, biserica a fost terrninata, pentru ce priveste arhitectura, in anul 1517. Mai rarnasese 1nSa de facut decoratia interioara, sicum fondurile banesti ale Domniei se secatuisera, biserica fu tarnosita fiit_a aceasta podoaba, in 1517. In 1526 insa, ginerele lui Neagoe, Radu dela Afumati, in scurta §i vesnic turburata sa domnie, gasi totusi ragazul necesar si banii cu cari realiza, in chip onorabil, zugraveala interioara a vestitei ctitorii. Dar mesterii din urma, cari au refacut biserica transformand-o, conform dorintei Regelui Carol I, in mansoleu al familiei regale, au socotit ca, aceasta pictura e de mica valoare artistica si, desprinzand-o din tencuiala bU1"du~ita care avea nevoe de intarire. au inlaturat-o 1. In' locul ei, pe. zidurile netezite, pictura noua, culorile vii si poleiala de aur impra:;;tiata far~ economie peste tot, imbogateste in mod silnic i nteriorul aruncand asupra lui 0 nuanja de veselie ce nu-si gaseste locul 1Utrun lacas de inchinare, si ell atat rnai malt intr'un mausoleu.

Planul ~'i b61(ile, Planul bisericii cuprinde doua parti, cad se vad Ioarte bine atat din exterior cat si din interior; un naos in forma de trefla si un pronaos desvoltat de forma dreptunghiulara, iesit fata denaos cam in felul cum se vede la unele biserici moldovenesti cladite in vrernea lui Stefan eel Mare, dar mult mai pronuntat decat la acestea (fig. 53). Structura naosului aruinteste inca principiile de constructie sarbesti, Patratul peste care se ridica hula este determinat de arcuri longitudinale cluble si de cilindri transversali,

r . Resturile cele mai import.ante ale acestor picturi, precum ~i inscri ptia lui Radu dela Af utna ti , au fost, din fericire, trunsportata ~i depuse spre p1istrare in Muzeul de Artii religioasa di 11 nucure~ti.

84

GRI (1(jltE ION.l!:Sl'lJ

inta.riti, eu cate un arc dublou (fig, 54). Interiorul naosului este luminat de noua ferestre taiate cate trei in fiecare absida 1. Pronaosul, de forma dreptunghiulara, dispus cu latura mai lunga perpendiculara pe axa biserieii, cuprinde in mijloc, de partea naosului, un fel de pridvor sprijinit pe doisprezece staIpi dispusi in plan dupa un patrat. Partile laterale ramase dincolo de acesti stalpi servesc ca Iacas de ingropare 2.

5

o

Fig. 53, Biserica Eplscopala din Curtea de Arges, L'luu ,

Separatiunea Intre naos 9~ pronaos nu se mai face, ca la biserieile anterioare cunoseute, printr'un zid cu use la mijloc. 9irul celor patru coloane dispuse catre naos inlocueste zidul plin de odinioara, iar un chenar de poarta prins intre cele doua coloane centrale aminteste locul usii,

Turla naosului, faarte inalta, este, ca :;;i acea a bisericii l1Iflllastirii Tismana, de sectiune octogonala atat la interior cat ~i la exterior, :;;i ridicata pe

1. Modul acesta 'de a tliia trei ferestre intr'o a bsids il iutiilnim pentru primn oara la biserica Bridet din judo Agre~. Vez.i pag. 72. fig. 47.

2. Dispoaf tiunea aceasta este excelenta ~i mult mai ingenioasli. decat gropnita moldoveneasca, introdusd intre pronaos ~i naos, care crei azji 0 separa tiune intre piir~ile bisericii, lungind-o ~i stridindu-i unitatea.

I STO RL\ A It HlTE{ T [T]UI H 0)1 Ai\ESTl

85

patratul de baza prin interrnediul a patru trompe de unghiu 1. Pronaosul are trei turle : ~na ~~re, cilindric~,. ridicata peste pat:-a tul celor doisprezeee stalpi , ~i doua mal mici, laterale, ridicate pe cele doua patrate determinate la col-

Fig. 54. Bisertcn 'Episcopal d din Cur tea de Arges. Sectic i.Ollgiturl;n<lia.

I. Fnai rrta ca biserica sa fi fost reiacuta de rest auratorul Regelui Carol I, arhitectul Lecomte du Nouy, aceste trompe erau conice iusa foar te plate. Restauratorul, care a schi mbat m nl t aspectul eel veehi al bisericii, Introducand elemente noi !iii .. dreg1inrl" unele Imperfectiuni car i diideau totusi un caraeter deosebit monumentului, a inlocuit aceste trompe plate cu un fel de planuri inclinate, carl, plecand de la i.ntersectia extradosurilor arcurilor mari, se termina la ini'iltimea planului de nasters al tamburului octogonal, unificdndu-se ell un fel de suprafata conica.

86

(: I:l,J UORE IONESCU

turile dinspre Iatada de Apus. Turla mare de pe pronaos se ridica pe patratul central prin intermedin! unui trunchiu de con, a carui baza se incepe in chip de piramida si se unifica apoi cu conul.

Aspectul exterior. Fatadele sunt irnpartrte in doua registre de un braui format din ciubuce de piatra impletite ca 0 fnlnghie 1. Registrul inferiorvcare sta deasupra unui socIu puternic de piatra de talie profilat dupa modelul soclur ilor rnult iesite si bogat profilate arrnenesti ;>i georgiene (fig. 57), este decorat en 0 serie de panouri drepturighiulare, incadrate fiecare de cate 0 rama dubla de ciubuce de piatra rotunjite 2. Fiecare panou cuprinde cate o fereastra dubla pe fetele pronaosului si simpla pe abside, Ferestrele SHut toate incadrate cu rame de piat rfi, impodobite pe toata latimea lor eu sculpturi minutioase:;;i bogate LI. Registrul superior este decorat ell 0 sene 111- treaga de firide Jargi, inconjurate, ca ~ipanouriJe dejos, de ciubuce de piatra, dar cari aici se intorc Ia extremitatea superioara si forrneaza arc uri in sernicerc inlantuite. Fiecare punct de intretaere al acestor areuri este decorat en un buton de piatra ~i fiecare firida primeste in rnijloc cate 0' rozeta sculptata de piatra, dirrtre cari, cele corespunzatoare ferestrelor din registrul de jos sunt ciopJite ,,2. jour", iar celeIalte umplute ell 0 tesatura de motive geornetrice.si florale taiate in relief (fig. 58-59). Deasupra firidelor se intinde 0 cornrsa fermata din doua siruri suprapuse de stalactite si alveole de stil arab, de

,,--------

.~ ~

1. Br aul aeesta,ea element decoratf v format din ciubuee de piatra riisuclHi ea 0 frin· ghie, care in arhi tectur a rom aneasca apare pentru prima oara la Curtea de Argelj, il gasim !Ii in alte tari, fie decor and 0 cornisa, fie Incadrand 0 ulja sau 0 fereastrji. Intrebuintat ins! ca la Argelj, adieu inehingalld 0 conatr uctie sub san la nivelul planului de nastere al bol tilor, n u-I gasim dedit in Armenia Iji in regiunik cari au suferi t influentele arteiucestela. Cfr. Gh Ba15,. Influences arminienn~s et georgiennes, p. 8.

2. Aceste panouri, ca Iji cele de pe registrul superior, Iji, deal tfel , ca 9i cele de la biserica Ma.nastirii Deal ului, nau nici un rol constructrv. Ele sunt pur Iji simplu decorative. Faptul acesta reiese :;;i diu felul cum sunt corrstr uit.e. Piet rel e arc uri lor, {ltiit Ia Deal ciit Iji pe registrul superior de la Arges, 1111 sunt aparelnte radial ci numai orizontal i1i vertical; profilele,cari Ill. Deal sunt i ntrate in raport ClI fats. zidului, iar l a Argelj aplicate in relief pe fatade, sunt doplite Ia Int arnplare in blocurile de piatta car'i constituese zidul, asa cum se giisese deseori l1i in Armenia .'?i Georgia (CIr. GIl. Hal:;;, QP. cis., p. 7). 14a t urla mare de Ia Argelj ins!, unde panoul este ~trapuns de ferestre, ciubucul inconjur ator este truat Ia arc radial, odata ell piatra care-l poar'ta ,

C:it priYel1te dispozi tia arcadelor oarbe pe Iatade, ele se in~iruesc unele dupa altele filri!. ~atie Se(l.llla de unghi urile Iutrfinds sau iei1inde ; deseori ehlar,cum e cazul la biserica de Ia Deal ~i Ja monumentele ins·pirate a poi dupa aceasta, arcadele depe registrul superior, mai nurneroase, sunt asezate oricurn fati!. de cele de pe registrnl inferior, intocmad ca ~i in moaumentelsdin Georgia ~j Armenia.

J- Lnca drar sa ferestrelor cu rarne late de pi atr a impodobi te cu sculpt.uri este opreferi ntii '.1 nrest.er i lor -decornt or i ar rnerri ,;;i georgieni. Cfr _ Gh. Balli. op . cu., p. 10.

1;;1'On L\ .\IUJ !T~(.T[m! I uO~IA:\ ~;>jTI

87

Fig. 55, Biserica EpiscopalA din Curtea de Argel]. '.

88

forme perfect geometrice, savant ~i rninutios lucrate (fig. 60). 0 poala de acoperis, ca la rnanastirea Dealnlui, acopera aceasta cornisa, iar deasupra ei zidul fajadelor se mai continua putin si primeste pe el 0 friza decorata ell sculpturi florale in relief. Bazele turlelor, cari sunt toate prizrne de sectiune patrata, sunt decorate ell 0 tesatllr~ continua de flori ~j ornamente geomet rice de eli verse origini

Fig. 5('. Hlsericn hpiscopalii din Cur tea de Arges. Ornrunent in jurul lind fcrcstre (d II pa Rcissen b rger).

1. In ceea ce privestc oruamenta tia, atilt a turlclor c~t l;li a panourilor de pe Iatade, ea .ste, sprme Oh Hal"i (loc. l-it. p. 9-10), lin arnestec ciudat de motive urmenesti, caucaziene. pcrsane, arabe "ii ctcurane, fara sa mai vorbi m de ele utcrrtel e pe cari Ie gii.sim de la [nceput in arta cresttua, l;li caroru tn mod general Ii se spune bizantme. Pentru a preciza mai bi ae origina aceatui decor, chestiunea trebne prj vita din doua puncte de vedere : mai i.ntal dispozitia genera.lll. II ornamentelor, adicll pri ncipl ile diredi ve, apoi ornrunentele in siue. adieu motive!e, la carl putem sa mal adauglhn, insHlr~it, feluJ cum sunt tratate. In prlmul caz se constatji un bel'111J.( de ornamente care sfi'ir~~te prin a turbura aspectul Imiilor de arhitecturu, rHind totodat a irnpresia eli rnouurnentul este iesit din scara : caracter comun cdificiilor din Armenia. Caucazia *i din ~arile ell arta inrudita ell aeea arrneneasca.

In al doilea rand, desi nu perfect asemauatoare. - cloplitoril d· piatra or ientali nu copiau dcaltfcl intocusui uroti vele ci Ie var iuu 13 i nf ini t, dand astfel dovada de virtuoz it.ate ~i talent - motivele sunt tot usi Ioarte in.rudite ell c Ie din Armenia. si Georgia. Tnsfar$it, f'elu I .urn sunt tratate, pcrlectio l ur-r nl ui , sigur auta ciopllt ut ilor ~i chipul C1101 stint modelnt.. or II a llJentelo.!. apropie at at biserica de 10. Arges, C"i"it ~i PI' cea de la Deal, dl" modelele orientale.

89

Baza turlei mad de pe naos este terminata cu 0 cornise de alveole !iii stalactite asemanatoare celei de pe fatade. Turlele propriu zise sunt decorate

Fig. 57. lliserica Episcopala din Curtea de Arge:;;. (Prom de soclu) .

ell panouri incadrate de ciubuce de piatra 9i au fiecare cate 0 Iereastra in m ijloc. La turla mare, aceste panouri sunt terminate in arc de cere, iarcornisa de deasupra, dirnpreuna cu acoperisul, urmeazji xnirba lor; Ia turla de pe pronaos, panourile sunt dreptunghiulare. cornisa dreapta si suprainaltata de o coroana de flori trilobate, cioplite in piatra, iar la turlele mici, panourile, dimpreuna ell ferestrele lor, sunt rasucite fata de verticala, Ia 0 turI.ii de1a dreapta la stanga, la alta, dela stsnga Ia dreapta (fig. 64) I .

..Ii _ I~x·e.tuple de tllr.nuJete' sucite 'C$! 12 A :Tgef '8~'~i.ll! 1~ _4:.drianopoJ; 1~ un tt!iJ1~r~t ~J gi~ ... ruiel Hetseh-Sherifli , din 1.140: 111. FiUppopoli, 111. Ull minaret al giamiei Irnaset ~i chiar la Conatarrtinopol tot la un minaret de moschee. eft. Bals, ep: ca., p. 12, n. r ,

90

D1UGOR~~ }0NESC{J

Pig. 58-59. Biserica Episcopala din Cur tea de Airgel1. Rozete decorative (Dupa Reissenbcrgcrj.

Fig. (10. Biserica Episcopala din Curtea de Arges. Fr.agmen t din cornisa.

IST')IlIA All BTl' I::(TIi KI[ II (nIA:;';J::;;'TJ

91

Fig. 6l. Blserica Episcopalii din Curtea de Argelj. Detaliu de faladii. (Fotografie dinainte de restaurare).

92

GRIG01tE roN.ES('IT

Acest fel de impodcbire, atat de bogata, ne mai vazut in Tara Romaneasca panaabll1ci, dii bisericii dela Arg~un caracter cu totul deosebit,

Pig, 62, Hiscricn Episcopala <lin Cur tcu tie Argc$, Stalp din proriaos.

Fig. 63. Biserica I~:piscopala din Curtea de Arge~. Pereastra de la turin pronaosului. (Du pa Reissenberger).

a~ezand-oin randul celor mal importante monurnente din intreaga lun.e h iza n tina.

Alaturi de biserica, trebueste pus :;;1 frumosul aghiasrnatar, - (COl1-

93

structie mica, ridicata pe patru stalpi 9i acoperita en 0 cupola, - care, ~ltuat in fata bisericii, servea ca loc de preparat aghiaSlll<L si de Iacut rugaciuni in aer liber.

Pig. 64- Biserica EprscopaHi din Curtea de Arges, T'urlele pronaosului (Fotografie dinain te de restaurarej,

94

GRIGOHE WNESCU

2. Faza inrauririlor bizantine dela Muntele Athos.

Valorosul domnitor, care a dat tarii unul din ceJe mai preticase moun mente de arhitectura romaneasca, nu s'a rnultumit cu 0 singura cladire a carei importanta era suficienta pentru a-i vesnici, a~a cum i-a si vesnicit, numele. F.I mai pune sa se zideasca, aproape de sfarsit.ul domniei lui, alte doua biserici, a carer valoare, din punct de vedere arhitectonic, nu este ell mult mai midi decat cea a monumentului dela Arges. Tot asa cum nu s'a multarnit cu 0 singura cladire, nu s'a multumit nici eu un singur fel de a zidi. Pentru eele doua din urma ctitorii ale sale, biserica manastirii Snagov si vechea 1\1itropolie din Targoviste, Neagoe Basarab aduce alti mesteri, tot atat de' valorosi ca si cei cari ridicasera biseriea din Arges, dar cunoscatori ai altui fe! de a cornbina planuri si al altui mod de a impodobi fatade. Acesti mesteri cladesc, unii, biserica din Snagov, care, ca plan, ;;i in parte chiar si ca elevatie, se inspira dela unele monumente dela Muntele Athos, iar altii, Vechia Mitropolie din Targoviste, dupa tipul eonstantinopolitan al bisericii Domnesti din Curtea de Arges.

Biserica manastirii Snagov, ramasa singurateca pe malul lacului cu acelas nume, strajuita doar de un turn clopotnita, a fost zidita de Neagoe Basarab in 1517.

Planul ei este planul comun bisericilor - catolicoanelor - dela Muntele Athos 1, adica planul treflat combinat cu tipul bizantin constantinopolitan, in care turla naosului este ridicata pe patru stalpi dispusi pe un patrat central (fig. 65). Ca si la biserica Domneasca din Curtea de Arges, cei patru cilindri cari sustin turla determins in plan sitn spatiu 0 cruce greaca, Spatiile cuprinse Intre bratele crucii, eari in plan dau suprafete patrate completand patratul eel mare in care' este inscrisa erucea, sunt acoperite ell cate 0 cupola minuscula, ca la majoritatea bisericilor atoniee. Bratele crucii, atat de distincte in interior, in exterior insa nu se va"d ; ele raman ascunse sub acoperis. Altarul bisericii, foarte desvoltat, ridicat eu 0 treapta fata de naos si separat de acesta printr'o tampla de zid, ·se compune dintr''o absida centrala de sectiune sernicirculara, flancata de doua absidiole. A bsida centrala corespunde eelor patru stalpi ai naosului, iar absidiolele sunt construite in prelungirea spatiului liber ramas intre stalpi si zidurile exterioare. Separate de absida centraia prin zidurile groase cari sprijinesc cilindrul central prelungit pana la absida, absidiolele constituesc doua incaperi distincte, ca doua bisericute in miniatura , aeoperite cu

L Vt:zi. G. J3ul:;, Soli!Ii des-pre arhitetlura Sj6niulwi Mwnt« in "Flul Com. Mon. tst.' r o i j. p. 1- .. 9·

I ';TOIHA A IHI !'1'EC'l'Ulf1 r IHUt.At<.Ef:'l'1

~

,---

o

o

Fig. 65. Biserica de la Snagov. Sectie !?i plan.

95

96

(l,[tHJOllE ION:gSCU

cupola !}i terminate la randul lor cu abside 1, Comunicatia intre ele~i absida centrals se face prin cate un gol in arc de cere.

Tipul acesta de absidiole, proscomidie si diaconicon, il gasim Ia toate catolicoanele atonice. Casim chiar 9i exemplul acoperit cu cupola la catoliconul manas'tirir Vatopedi 9i la eel al mfinastirii Dochiar in 2.

Pronaosul de forma patrata, separat de naos printrun zid strapuns de trei goluri, are aceeas dispozitie ea si naosul, adica are centrul ocupat de patru stalpi dispusi pe un patrat si meniti sa sustie 0 turla. Felul de boltire difera illsa de eel al naosului. In adevar, cei 4 cilindri mar i, cari in naos formau bratele crucii, in pronaos sunt redusi la patru arcuri , late numai cat capitelul stalpilor ceutrali peste cari se descarca. Parjile laterale, adica spatiile cuprinse intre aceste azcuri si zidurile marginase, sunt acoperite cu bolti in sfert de cilindru, cari se intersecteaza la colturi dupa muchii intrande.

Acest pronaos, care da impresia unui lucru adaugat, ca dealtfel si multe dintre pronaosurile catolicoanelor dela Muntele Athos+, este contemporan cu biserica , dar fusese constrrrit la inceput pe 0 serie de stalpi liberi ca un Iel de pridvor deschis (fig, 66). F081te curand dupa terminarea lui golurile dintre stalpi au fast tosa zidite, intrucat clima tarii noastre nu permitea ca o construe-tie atat de importanta, menita sa adaposteasca deseori a mare mullime de credinciosi, sa ramse deschisa in timpul iernii.

Dar Iantezia aceasta a arhitectului de a concepe un pronaos deschis a dat posibilitate mesterilor zidari sa lase posteritatii a buna proba de dibacia lor in arta de a eonstrui. In adevar, felul cum au fost Iucrati stalpii acestui pronaos, pre cum si formele :;;i calitatea caramizilor intrebuintate la zidirea lor, dovedesc a tehnica desavarsita, Dad acesti mesteri au fost pamanteni, sau streini, e greu sil precizam, data fiind mai ales disparitia monumentelor importante cari vor fi fast cladite din caramida inaintea Snagovului. In ce priveste planul, originea lui atonica e jDsa sigura. E foarte probabil ca vreunul din mesteri sa fi fost adus chiar dela Muntele Athas. Neagoe Basarab avea stranse legaturi religioase 9i cultnrale eu dilugarii si mai marii Peninsulei Sfantului Munte ", si legaturile acestea sunt in masura sa explice posibilitatea veni.rii in

1. L iuceput, Se pare cii absidiolale erau supr ainaltat.e de cate 0 turin. Ta bloul yolk

rte illfapli ::I7ii biser ica ell 4 turle: una pe pronaos. una pe naos !ii doua pe altar. _, C, Ba.ll1. op . cit,~ pag, 44, fig. II.

J, (;. Bals. ibid" pag. 18,

.!. Dupii Radu eel Mare. care incepe retacerea din temelii a lUiinastidi CutlunlUl1. Neagoe

Ilus.nab corru n • 1 " 'I'd' ,7 t J'

. . . ua ucr urr C ZJ lUy u.rnu 111 araa nuua - portul, compus diritro cladire care are

l'l("IU n t a call1<<ari]or' ~i lif t " __.,

,., pescsr: " I en e. sopr oane pe ntr u plistratul bllredor - acestei manasbn.

97

n

i ~ .'.

i I

Fig. 6'). Biser ica dela Snagov. Detaliul sUlpilor de la pronaos. (Dupa N. Ghika-Budestf].

7

98

CiRIGORl~ roNES{T

tara a unor rnesteri din aceste locuri, Dar, din examinarea arhitecturii exterioare a bisericii Snagov, rezultaca acesti mesteri s'au aplicat numai la trasarea planului, la dispozitiunea lui 91 a boltilor, iar in ceea ce priveste exteriorul, au conlucrat ell alti mesteri de alta provenienta, sau poate chiar Iocali, intrucat In afara de faptul cii absidele latera Ie sunt inaltate astfel incat cornisa lor

Fig. 67. Billerica de la Snagov vAzuU dinspre Rasarit.

re continua, la acelas nivel, cu cornisa restului bisericii, ca la multe biserici dela Muritele Athas (Caracalu, Xeropotam, paraclisul Sfantului Brau 1a Vatopedi.

cil.rein i se zicen <lin aceast~l cauz a Lnvr s.cea mare a TarH Romfinesti Iu 1515, tot Neagoe darueste !1lanastirii Dlonisiu un chivot pentru pastr area moastelur Sf-lui Nifon , chi vot care reprezirrta 0 bisericf cu cinci turle decorat.a in dtipul E'piscopiei din Curtea de Arge~ de clIriil1,i terH1innta (cfr. G, Bnl~. ep . cit, p. 39),. Iar in 1320 zideijlte ell cheltuiala sa turnul ucelciasi ndnilstiri, cfr. Bals ibid.

!"'TOBIA AIJTlITEiTt"lUf HOlIANEf;<1'1

99

Fig, 68. Biaerica de In Snagov. Det.aliu de fapdii (Absida).

100

GIll GOUE IONESCU

etc.) mrruc in fatade, 91 mai ales la turla, nu aminteste arhitectura atonidi 1.

Arhiteetura exterioara a bisericii Snagov este in intregime din caramida aparenta, Turla, foarte inalta, ridicata pe 0 scunda baza patrata, este 0 prizrna de sectiune dodecagonala. Muchile fetelor ei sunt Intarite de cate 0 colonita construita din caramizi SJ eciale ell cozi, iar fieeare fata este formatii dintr'o succesiune defiride cad se strimteaza ai se retrag din ce in ee, sfarsindu-se In partea superioara Cll arcuri sernicirculare concentrice. In ultima firida se deschid doua ferestre foarte lungi ~i inguste, deasernenea suprapuse.

Fatadele sunt decorate eu dona serii de firide suprapuse. Cele de l-e partea inferioara , en dublu are, sunt intrate in raport ell Iata zidului ; cele de pe partea superioara sunt construite pe picioruse iesite in chip de pilastri ;;i sunt incoronate de 0 serie de arcuri cari se inlantuesc, construite din diramiz.i dispuse ea zirntii de Ierastrau, separate de siruri dispuse pe 1at (fig. 68). Aceste arcuri, dirnpreuna en Iiridele lor, se miiresc in dreptul pronaosului, unde zidaria urnple golnrile dintre stfl1piicari Iusesera construiti la inceput ell iuteutia de a liisa pronaosul deschis. Acesti stalpi, construiti din caramida de labricatie specialii , an [iccare 0 sectiune diierita si insiruirea lor intr'o serie

- de goluri inalte ~i elegante uvea sa fie de Ull efect decorativ din cele mai apreciabile (fig. 66).

Cu ultima sa etitorie, Vechea Mitropolie din Targoviste, cladita la 1518, Neagoe Basarab da Tarii Romanesti cea mai mare biserica dill cate se cladisera pana In acea vreme.

Mesterii can zidesc aceasta biserica, poate aceeasi can lucrasera si la Snagov, combina planul de origine constantinopolitana in cruce greaca inscrisa, a1 bisericii Sfantului Nieolae Dornnesc din Curtea de Arges, cu dispozitiunile nona dela Snagov, dand iarhitecturii romanesti un monument de exceptional a importanta, atilt ca forme, cat si ca marime 2, monument care, printr'o surprinz lito are neintelegere, a fost daramat pana. Ia pamant intr'o epoca recenta, cand valoarea cladirilor vechi incepuse sa fie inteleasa,

I. Nu trebue!}te totusi nesocotitii analogia care exista oareCl.ll11,- ca d ispozi te si forme, tlU ca material- intre arcadele de la Snagov ~i cele de pe Iatadele catoliconului minastiril Dochiariu (vezi G. Bals. op . cit, pag. 33, fig. 52), dupa cum nu tre bueste nesocotit nici Iaptul d Ioar te multo di ntro catolicoanele sijiaraclisele de la Athos au fost in urrna tencuite !}i vopsite

astfel incit structur a lor o·riginala ne ramine ascunsa. .

Pentru arhi tectura Muntelui Athos, vez.i de asemenea H. Brockhaus, Die Kunst in denAthos-Kliistern, Leipzig; 1891, '\li Kondakoff. Monuments de I'art chretie» Ii ]'AtJt.os, Petersbourg, 1902.

2. l,ungimea i nterioara, fara pridvor, 23,50 m., cu pridvor 37,50 llL; liirgime 12_00 ill.

tOI

Biserica, de forrna dreptunghiulara avea ca si eea del' S"' .

. " ~ ~ . .." .'/ a . ll.lgov, I iarte«

dinspre Rasant, Ctl cele trei abside foarte desvoltata (fig 69) I ~b sidi I

. . .' . . ."\ SIlO ell"

man ~n separate de absida centrala, erau acoperite cu ate 0 cupoleta . ")'

a mat-

:ata pe turle. Alt~. patru cupolete egaI:, joase, se ridicau pe spatiile cuprinse

l~ltre bratele crucn. Pronaosul, foarte rngust, era despartit de naos printrun z~d strapuns de cinci usi si era acoperit de dona turle mici dispuse pe Hit uri ~I 0 bolta centrala, In fata pronaosului exista, cladit dupd modelul naosului dela Suagov, un mare exonartex sau pridvor deschis, sprijinit pe 0 serie de

Fig. 69. Veehea Mitropolie din Tfirgoviste, Plan. (Dupd arh. G. Sterian).

coloane. Centrul acestui pridvor era ocupat de patru stalpi, pe cari se ridicau patru cilindri 9i 0 turla, iar colturile lui, cuprinse intre cilindrii cari, ca 91 III naos, determinau 0 cruce greaca, erau acoperite de patru cupole. dintre cari cele doua dinspre Apus, suprainaltate de doua turle,

Ca forma si dispozitiune, exonartexul dela Targovi~te este 0 interpretare justa si Iidela a naosului de Ia Snagov ; avea insa ell. totul alta functie. Dispus In Iata pronaosului, el a fost construit ca pridvor deschis si constitue astfel. spre deosebire de naosul dela Snagov, prirnul exernplu de pridvor pe stalpi in arhitec ura romaneasca 2.

In exterior, cilindrii cad determina bratele crucii sunt subli niati, atat la naos cat :;;i la pridvor, prin frontoane rotunjite in cad se deschid ferestre : la naos, trei, la pridvor, dona. Fajadele, foarte simple, emu construite din cara-

I" E posi bil ca aceasta partedinspre Rasari t, biseriea propri u zisa, sa f i exists t inai nte de Neagoe, care va fi reHicut-o adaugandu-i apoi pridvorul Ioarte asemanator ell eel de la Snagov. PJ:u1Ul bisericii . .!1i mai ales aspectul fatadelor!1i felul cum se legau de pridvor, pledeaza in favoarea aeestei asertiuni.

2. Prlmul pridvorinchis apare in Moldova la blserica M:inastirii Neamtu , Vezi mai departe.

102

GRIGORJ:; lONESCU

rnida t;;i aveau 0 cornisa cornpusa din cararnizi dispuse in zirrrti de ferastrau, sub care fugea un )ir de arcusoare, sprijinite pe console, dupa moda rornanica

(fig. 70) 1

--::-: -;-- ;-. -_-:' --0,---::-, -r- - ...

Fig. 70, Veclic a Mitropolie din Targ.ovi:)te, (Releveu de ar h. C. Sterian).

3. Epoea de forrnatie a unei scoli locale.

La inceputul secolului al XVI-lea, odata cu constructia celor dona zidiri :de seama, biserica manastirii Dealului si Episcopia din Curtea de Arges, arhitectura romaneasca se gaseste indrumata pe 0 cale nona. Sirul eel lung al monumenteJor in a carer arhitectun'i se pot ceti ell usurinta inrauririle straine se

I. Aceste arcusoare decorative, carl in arhitectura rornaneasca apar izolat, sunt comune in arhitectura sdrbeasca , Prezenta lor, alat.uri de eoloanele de ciid.midii eu fusuri riisucite pe cad le am giisit :)i l a Snagov, ar pute a constitui un indidu eli mesterul zidar care a lucrat la cele doua din ur m a ctitorii ale lui Neagoe cunostea unele rnonumente sarbesti *i inspecia! bisericile Sf. Fecioard din Prizren, S], Sofia din Ohrida si Catedrala din Pee, ale caror pridvoare deschise sunt r idicate pe ° serie de arcade sprijinite pe stalpi asemanator! eu eel dela Suagov ~i Tiirgovi!}te. Aceste trei monumente £iirbe~ti sunt insa mult mai v echi, iar pr idvoarele 1::>. au fast respectiv eonstruite in 1307, 1314, 1328. Cfr. A. Grabn., L'orieine des jev,ades pei1zles des eglises moldaoes, in "Melangec offerts a N. Iorga", Paris, J933, p. 377.

l,;T<HOA A 1( H I'1'lcC:I'U HU LlI)~lJ};E,j1'l

103

starseste. Dupa moartea lui Neagoe Basarab, arhiteetnra din 11 untenia si 01- tenia se libereaza de orice influenta venita de aiurea, ,i toate mOll1l111~ntele cladite dupa aceasta epoca sunt un produs pur local ;,re:jterii cari le clad esc nu mai cauta, si nici nu mai au de ce cauta, modele straine ; ei se inspira direct dela bisericile ridicate in Tara Romaneasca 111 epocile anterioare. Dar nici acestea nu SU11t luate toate drept mode1. A:?a, de pilda, IJe cand tipul de plan de origini sarbesti al bisericii rnanastirii Cozia - reprodus ll1c,l dela inceputul sec. at XV-lea de mesteri locali la bisericuta din Braclet, jud. Arge.']alaturi de planurile putin mai complicate dar rornanesti ;;i de decorul exterior atat de bogat al bisericilor manastirii Dealului si Episcopiei din Curtea de Arges, se impun tot mai mult atentiei mesterilor ziditori de biserici, tipul atonic dela Snagov rarnane izolat, iar tipul constantinopolitan al bisericii Dornnesti din Curtea de Arges, dupa ce apare in timpul lui Neagoe Basarab la Mitropolia din T:hgovi;;te, apoi catre 1532 la bisericuta din Hartiesti-Muscel, va mai fi reprodus in mod cu totul.exceptional- ~i numai ca plan, intrucat decorul exterior urmeaza curentul vremii -la biserica Domneasca din Targoviste, ditre sfarsitul secolului al XVI-lea, si, pentru ultima oara, la biseriea Sf. Dumitru din Craiova, constructie care fusese ridicata sub domnia lui Matei Basarab.

In ultima analiza, se poate constata ca dintre toate tipurile de monurnente cladite pana la inceputul secolului al XVI-lea, cele cari raman sa serveasca de model mesterilor vii tori sunt tocmai cele al caror plan si decor sunt 0 interpretare romaneasca a planului si decorului de origini exotice, adica acelea cari sunt rezu1tatul transformarii diferitelor elemente straine artei rornanesti, elemente cari au fost insa alese si transformate de gandirea mesterilor Iocali, cari Ie-au prelucrat dupa simtirea lor, asa cum se potriveau mai bine ell firea 9i cu fondul suf1etese al intregului popor.

Gasindu-se acum in tara mesterii capabili sa zideasca biserici si tara ajutorul strainilor, la inceputul secolului a] XVI-lea, alaturi de monumentele mari ca ,biserica manastirii Dealului, Episcopia din Arge§ sau Mitropolia din Targoviste, s'au cladit 0 searna de bisericute modeste de tara, a carer arhirectura simpla este invaluita intr 'un foarte pitoresc aer local. Toate aceste bisericute sunt cladite dupa acelas tip: planul eel mai simplu, treflat, compus dintr 'un altar, un naos si un pronaos. In ceea ce priveste rnaterialul constructiv el se reduce la piatra bruta si caramida.

Demna de luat in seama inainte de toate este bisericuta din Hartiesti-Muscel. c1adita (sau poate numai refacuta, pe ruinele unei biserici mai vechi), in anul 1532, de un boer anume Laudatu 1, bisericuta care ca plan, Iacand abstractie

1. N, Iorga, Inscrip/ii, I, pag. 126.

tCJ4

(:nWOHE !ONES 'U

de pridvorul adaugat, reproduce in mic biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arges, cu deosebirea di absida altarului, unica la Hartiesti, este lipita direct de sernicilindrul dinspre Rasarit al cupolei, asa cum Sf vede la unele biserici sarbesti (fig, 7I).

Dar. pe cand biserica din Hartiesti, cu pIa nul ei drept 9i c u cupola naosului ridicata pe 4 puncte libere, apare ill aceasta vreme ca 0 exceptie, tipul caracteristic secolului OIl XVI-lea este tipul trilobat, care in a doua jumatate

Pig, 71. Biserica din Hartie~ti-Ml\scel. Plan

a secolului se presinta sub aspecte destul de variate, atat ca plan cat 91 ca decor exterior mai ales.

Studiind monumentele cladite in decursul secolului al XVI-lea §i comparsndu-le unele eu altele, dupa forma planului 91 chipul de boltire, ele se pot grupa in trei clase distinete.

Prima clasa, si cea mai bogat reprezentata, cuprinde bisericile de plan treflat simplu, eu absida altarului semicirculara, cu naos suprainaltat de 0 turla si cu pronaos dreptunghiular acoperit de 0 balta. cilindrica. Aceste monumerrte au ea prototip biserica din Bradet-Arges, recte, biserica Coziei.

A doua clasa este reprezentata de doua monumente (Bucova]; si Tutana), cari au acelas plan ell cere din prima clasa, cu singura deosebire ca pronaosul, la una redus, la alta foarte desvoltat in Iungime, este acoperit cu cate doua cupole sau turle, dispuse dupa modelul bisericii manastirii Dealului.

A treia clasa cuprinde cateva biserici al carer plan are pronaosul supralargit dupa tipul bisericii Episcopale din Curtea de Arges (Paraclisul Coziei ~i biserica din Cobia-Dambovita).

Grupand insa aceste biserici dupa arhitectura lor exterioara, ceea ce mi se pare mult mai logic, intrucat aceasta determina Iormatia unui stil romanesc,