Linux Terminal Server Project - LTSP

Prezentare detaliata

CE ESTE LTSP?

Tehnologia terminal server redefineste notiunea de statie de lucru. Terminalele sunt o solutie in
plina ascensiune, unul din elementele esentiale ale revolutiei informatice a inceputului de secol
ce are la baza integrarea in reteaua informationala si lucrul in echipa. Linux Terminal Server
Project este, in esenta, revolutia ale carei beneficii se simt direct in buzunar.

Pentru a intelege notiunea de terminal server respectiv terminal putem face o paralela cu un
calculator ce are atasate mai multe monitoare si tastaturi de la care se poate lucra simultan.
Acest calculator este terminal serverul (pe el se executa toate procesele), iar monitorul respectiv
tastatura reprezinta terminalul (care are doar functie de afisare si introducere date).

Datorita faptului ca terminalul in sine are doar aceasta functie el poate fi un PC slab, de
exemplu un 486 ce are nevoie doar de placa de retea. Folosirea ca terminal este o metoda
eficienta, foarte ieftina, de a refolosi calculatoarele uzate moral si de a reduce costurile solutiilor
ce folosesc hardware nou.
TERMINAL SERVER - este un calculator mai puternic ce va deservi terminalele.

Prin server nu se intelege implicit un calculator foarte scump. Spre exemplu,

pentru 4 terminale se poate folosi un workstation obisnuit in zilele noastre
(CPU 1.3Ghz, 256Mb Ram, 20Gb Hdd, 10/100 Ethernet - hardware ce costa
~200 euro). Un server cu CPU 2.4Ghz, 2Gb Ram, 2x 120Gb Hdd RAID,
10/100/1000 Ethernet - hardware ce costa ~800 euro - poate sustine 20 pana la
40 de terminale.

Ruleaza ca sistem de operare GNU/Linux si are instalate aplicatiile folosite de

catre utilizatorii terminalelor.

Updateuri-le software se fac doar pe server, ele fiind valabile pentru toate
terminalele legate la el.

Updateuri-le hardware ale serverului se reflecta direct asupra vitezei de executie a aplicatiilor
rulate de utilizatorii terminalelor.

Este singurul care are nevoie de protectie impotriva penelor de curent sau a defectiunilor
hardware (obtinuta prin folosirea UPS-ului sau prin redundanta la nivel de disk-uri, surse de
curent, etc).

Pentru server puternice se recomanda folosirea diskurilor in RAID 1 (mirroring), astfel se

asigura redundanta datelor. Sunt de preferat diskurile SCSI celor IDE in aceste configuratie,
deoarece ofera performanta marita in cazul acceselor concurente.

Placa de retea trebuie sa suporte viteze de transfer de 100Mbps sau chiar 1000Mbps, deoarece
sesiunile Grafice X-Windows presupun un trafic ridicat. Ideala in configuratiile foarte mari este
folosirea unu switch cu cel putin un port gigabit la care sa se lege serverul. Se pot folosi mai
multe placi de retea simultan (bonding sau fail over) pentru a creste viteza de transfer sau
pentru redundanta.

Cea mai utilizata componenta hardware a server-ului este memoria pe un asemenea server si
pretului scazut o face necostisitoare. Ca o regula de baza, pentru un terminal se folosesc 50Mb
de Ram peste cei 200 necesari pentru server (o regula mai mult decat permisiva, in mod strict
13Mb Ram sunt suficienti).

Server-ul se poate folosi si ca statie de lucru, in cazul configuratiilor low cost unde existenta
unei masini aditionale este foarte importanta.

SWITCH - componenta hardware ce asigura interconectarea in retea a statiilor de lucru.

Transferul datelor la viteze foarte mari este esential functionarii normale a terminalelor, de
aceea se pune accent pe urmatoarele lucruri:

Datorita diferentelor de arhitectura este strict recomandata folosire unui Switch in locul unui
Hub.

Traficul sustinut la viteze mari implica folosirea unui Switch cu un backplane mare. Doar
echipamentele mid-level si high end respecta aceste conditii. Un switch de 30 euro NU este
solutia deoarece nu functioneaza la viteza maxima si nu rezista la trafic sustinut pe toate
porturile, viteza scade simtitor si apar blocari.
Cand se folosesc mai mult de 10 terminale devine avantajoasa utilizarea unui switch cu cel
putin un port gigabit la care sa fie legat serverul. Este usor de apelat la o asemenea solutie
deoarece costurile placilor de retea gigabit respectiv ale switchurilor cu porturi gigbit sunt
reduse (si intr-o continuua scadere).

Ca marci recomandate Allied Telesyn, HP, Cisco si alte echipamente din aceeasi clasa. In functie
de cerinte (bonding, port trunking, fail over) se poate selecta modelul necesar.

Ca si exemplu, pentru o retea cu 6 terminale se poate folosi un Switch Allied Telesyn Layer 2
Unmanaged cu 8 porturi 10/100Mbps, model AT708F care costa ~70 euro. Pentru o retea cu 20
de terminale se poate folosi un Switch Allied Telesyn Layer 2 Managed cu 24 porturi
10/100Mbps + 2 porturi 10/100/1000Mbps, modelul AT-8326GB ce costa ~600 euro. Intr-
adevar, preturile sunt mai mari decat ale unor produse no name dar calitatea este mult
superioara. Switch-ul este un echipament la care nu trebuie sa faceti rabat, diferenta de pret este
pe deplin meritata.

Pentru transferul in retea sa se realizeze la viteza maxima se vor folosi cabluri UTP CAT5,
pentru retele gigabit este nevoie de UTP CAT 5e.

TERMINAL - sau Client Usor sau X Terminal este calculatorul la care utilizatorii lucreaza
(workstation).

Functia acestuia este doar de a afisa imaginea si de a comunica cu serverul prin intermediul
retelei. Din aceasta cauza configuratia sa poate fi destul de slaba.

Pe post de terminal ce afiseaza doar text (dumb terminal) se

poate folosi orice calculator, incepand cu 386 cu 4Mb Ram.

Un terminal grafic X-Windows (X Terminal) are nevoie de mai

multa putere pentru a afisa imaginea si pentru a face fata
traficului de retea generat de aceasta. Un minim necesar este
486 cu 8Mb de Ram, insa bus-ul ISA incetineste afisarea
imaginii si transferul in retea, putandu-se folosi numai placi de
retea ce functioneaza la 10Mbps. Desi este posibila folosirea
unor astfel de terminale, un inceput bun il reprezinta un
Pentium 75 cu 16Mb ram. O astfel de masina poate fi folosita pe
deplin ca terminal grafic avand avantajul bus-ului PCI si a placilor de retea la 100Mbps. In cazul
in care este nevoie de mai multa memorie se poate recurge la folosirea memorie swap prin NFS,
direct de pe server.

Terminalele nu au nevoie de piese in miscare, cum ar fi hard disk sau coolere, acest lucru le
mareste durata de viata, scade posibilitatea aparitiilor unor defectiuni si reduce zgomotul de
fundal, ceea ce le face o alegere excelenta pentru functionarea in medii ca fabrici, hale de
productie, unde statiile de lucru obisnuite nu se pot folosi datorita vibratiilor si a prafului.

Nu este nevoie de hard disk. Terminalul booteaza de pe placa de retea, in cazul in care placa nu
ofera aceasta posibilitate se poate boota de pe disketa sau de pe CD (chiar si de pe hard disk
daca este stricta nevoie).

Pe post de terminal se pot folosi si calculatoare non x86, ca de exemplu Macintosh si Sun. Exista
pe piata si terminale dedicate care pot fi refolosite cu succes ca X-Terminale.
Un mare avantaj financiar si ecologic il reprezinta faptul ca se pot utiliza calculatoare depasite
moral. Astfel dispar cheltuielile pentru upgrade si nu mai este necesara reciclarea
echipamentelor.

Terminalele NU au nici un software instalat, serverul este cel care le pune la dispozitie sistemul
de operare si care executa programele folosite de utilizatori.

La terminale se pot atasa imprimante, camere video sau scannere; de asemenea ele pot folosi
placa de sunet, iar CDRom-ul sau floppy-ul atasat unui terminal poate fi folosit in retea.

PLACA DE RETEA - reprezinta un element esential in functionarea unui terminal.

O sesiune X-Windows normala solicita un trafic constant de minim 2Mbps. In cazul in care se
ruleaza aplicatii ce presupun reimprospatarea rapida a imaginii (ex: se urmaresc filme ce
ruleaza pe sever) cerintele de banda cresc simtitor. Astfel un terminal grafic poate folosi o placa
de retea de 10Mbps pentru a rula la o viteza decenta, totusi, trecerea la 100Mbps se simte in
viteza de afisare a imaginilor.

Ideal terminalele folosesc placa de retea ca mediu de boot. Exista doua tehnologii ce permit
incarcarea unei imagini de boot: EtherBoot si PXE. In functie de cerinte este necesara alegerea
unei placi de retea ce suporta una din cele doua tehnologii.

Folosind Etherboot placa de retea stie sa isi autoconfigureze adresa IP si sa incarce direct o
imagine bootabila (in cazul nostru Kernel-ul Linux). Pentru a adauga aceasta capacitate unei
placi de retea se foloseste un EPROM special pe care este scris driverul placii impreuna cu
cateva instructiuni de baza. Memoria EPROM se programeaza folosind un inscriptor special,
mai apoi este inserata pe placa de retea.

Tehnologia PXE are la baza o alta abordare, in 2 pasi. Placa de retea deja include un ROM ce
contine un instructiuni rudimentare care ii permit placii sa se autoconfigureze si sa incarce un
fisier special cu un intreg driver pe care sa-l execute (primul pas). In urma executiei acestui
fisier "invata" sa incarce imaginea de boot ce contine Kernel-ul Linux (cel de-al doilea pas). In
acest caz nu mai este necesara inscriptionarea unei memorii speciale.

In cazul in care nu este posibila scrierea unui EPROM cu cod EtherBoot acesta poate fi scris pe
disketa sau cd si este executat automat la bootare, dupa incarcarea sa procesul este acelasi ca in
cazul unei placi cu EPROM. Deoarece memoria in care este scris BIOS-ul nu este ocupata total
(in cazul multor placi de baza), folosind un mic truc se poate scrie codul EtherBoot in zona
libera.
EXPLICAREA PROCESULUI

Probabil ca va intrebati cum decurge intreg procesul si cum poate un terminal rula aplicatii la
viteza serverului.
Pe scurt, fara prea multe amanunte tehnice.

Serverul ruleaza GNU/Linux ca sistem de operare. Peste distributia Linux se instaleaza

software-ul specific Terminal Server-ului, ce este de fapt un alt sistem Linux minimal impreuna
cu fisierele de configurare pentru terminale precum si programele necesare comunicarii cu
acestea.

Terminalul initiaza secventa de boot si cere o adresa IP. El este identificat de catre server si i se
ofera o adresa IP si un fisier ce reprezinta imaginea de boot (Kernel-ul Linux). Acesta este
downloadat de pe server, incarcat in memorie si executat. Deoarece nu are hard disk sistemul
de fisiere este montat prin retea de pe server. In acest moment sunt executate fisierele de pe
server ce contin configuratia specifica terminalului, se porneste o sesiune X-Windows de pe
terminal care se leaga la X-Windows-ul de pe Sever ca si client. Odata legatura facuta pe ecran
apare login manager-ul de pe server, utilizatorul se poate autentifica pe server. De aici inainte
toate aplicatiile ruleaza pe Server, singurele sarcini ale Terminalului ramanand acelea de a afisa
imaginea si de a sustine comunicarea cu serverul.

APLICATII SOFTWARE

Aplicatiile folosite de utilizatorii terminalelor lucreaza pe server, adica folosesc procesorul,

memoria ram si harddiskul acestuia, in consecinta viteza de rulare este cea de pe server.

Managementul avansat al memoriei si procesorului sub Linux permite rularea simultana a sute
de instante ale aceluiasi program fara a se ocupa direct proportional si procesorul respectiv
memoria. Spre exemplu o instanta Open Office ocupa 37Mb din memoria Ram, orice instanta
aditionala ocupa 0.5Mb Ram, asadar 1 utilizator Office foloseste 37Mb iar 50 de utilizatori
folosesc 62! Mb din Ram. Daca un singur utilizator foloseste deja Office timpii de incarcare sunt
practic redusi la zero deoarece computerul are deja in memorie Office-ul, toti utilizatorii
urmatori accesand-ul instant.

Nu este nevoie decat de o singura instalare a aplicatiilor software, pe server. Terminalele nu

implica nici un fel de intretinere software. Nu exista pericolul infectarii cu virusi sub Linux, iar
virusii de Windows sunt inofensivi.
In Linux sunt disponibile pachete software echivalente celor folosite sub Windows (cu care sunt
interoperabile).

Pentru cerintele de baza: office, browsing, email exista aplicatii mature, specializate:

Open Office - ca suita Office, compatibila MS Office (este asemanatoare ca aspect, are
aceleasi functii generale, poate importa si salva in formate Microsoft Office).
Mozilla - ca Internet browser (suporta diferite interfete, poate arata la fel ca Internet
Explorer, are incorporate functiile sale).
Evolution - ca si client e-mail (usor de folosit, asemanator Outlook, foarte bogat in
functionalitati, imun la virusi).
Gaim - pentru instant messaging (poate lucra simultan ca si client Yahoo Messenger,
MSN Messenger, ICQ, IRC, Jabber - de asemenea exista si clienti separati pentru fiecare
serviciu de instant messaging).
La acestea adaugam medii de dezvoltare, programe de grafica, clienti IRC/IM/DC,
jocuri, programe multimedia, playere pentru filme samd. De remarcat ca exista
numeroase aplicatii de acelasi fel, diversitatea este asigurata, in functie de gusturi aveti la
dispozitie o plaja larga de aplicatii din care puteti alege.

Linux-ul are o singura interfata grafica, serverul grafic X Windows, care ofera suport pentru
cele peste 100 de window managerele. Cele mai populare sunt KDE si Gnome. Pentru cei
impatimitii Microsoft exista XPde, o clona a interfetei Windows XP ce face trecere la Linux
practic insesizabila. Asadar in ceea ce priveste aplicatiile aveti asigurata compatibilitatea si
diversitatea, pe langa stabilitate, flexibilitate, scalabilitate si ... gratuitate!

UNDE SE PRETEAZA O ASEMENEA SOLUTIE?

Solutiile bazate pe terminale sunt foarte potrivite anumitor domenii in care avantajele lor pot fi
exploatate la maxim. Intr-un birou, este nevoie ca toate statiile de lucru sa aiba CDRom si
floppy disk? Se folosesc hard disk-urile la adevarata lor valoare? Este nevoie ca pe fiecare statie
sa fie instalate aceleasi programe atunci cand se pot instala pe un singur server care ofera
redundanta a datelor si protectie impotriva caderilor de curent? Este normal ca un computer sa
devina uzat moral intr-un an de zile? si sa fie nevoie de upgrade-uri continue hardware si
software pentru a tine pasul cu evolutia tehnologica? Raspuns general: NU! Asadar, LTSP se
poate folosi in scenarii ca:

Birou de firma.
Internet Cafe.
Centre de informare.
Centre pentru colectarea datelor (baze de date).
Laboratoare - pentru cursuri ce presupun folosirea calculatoarelor.
Laboratoare de informatica.
Laboratoare pentru dezvoltare software.
Info Kiosk-uri.
Banci.
Medii de productie (hale industriale, uzine).
SOLUTII COMERCIALE

Abordarea centralizata nu este o noutate in lumea IT, ea fiind prezenta inca de la inceputurile
informaticii, mainframe-urile fiind computere puternice cu multe terminale. Costurile imense
au facut ca ele sa nu fie accesibile utilizatorilor de rand motiv pentru care s-a trecut la masini
mai slabe dar de sine statatoare. Datorita evolutiei rapide calculatoarelor astazi s-a ajuns sa
avem calculatoare foarte puternice care sunt in mare parte nefolosit la adevarata lor valoare si a
caror durata de viata ajunge uneori sa fie de 6 luni (dupa care devin perimate moral). In aceste
conditii este foarte avantajoasa revenirea la un sistem centralizat, avantajele clare ale acestuia
fiind disponibile acum la un pret mai mic per statie.

Exista astfel solutii proprietare, comerciale. Cele mai populare sunt cele oferite de Citrix, Sun,
IBM si HP. Unii din producatori ofera hardware si software, altii doar partea software (Citrix),
pentru platforme Microsoft Windows sau Unix.

ALTE SISTEME DE OPERARE

Din diferite motive s-ar putea sa fiti constransi sa folositi si alte sisteme de operare. Linux-ul
poate folosi sesiuni grafice X-Windows de pe alte sisteme de operare tip Unix (ex: Solaris,
*BSD). Putin mai diferit stau lucrurile in ceea ce priveste Microsoft Windows. In aceste conditii
se pot adopta mai multe solutii:

Dual Boot: Terminalul este un computer obisnuit care are un meniu special la bootare ce-i
permite fie sa incarce MSDOS/Windows fie sa booteze din retea sub Linux. Pe langa avantajele
unui sistem centralizat este si acela ca nu se ocupa spatiu cu instalarea unui sistem Linux pe
fiecare calculator.

Emulare: Exista emualtoare comerciale cat si open source ce permit rulearea a numeroase
aplicatii Windows sub Linux, inclusiv jocuri. Unul dintre cele mai populare este Crossover
Office optimizat pentru Microsoft Office, Macromedia si Adobe; alaturi de acesta este WineX
optimizat pentru jocuri, ambele au la baza Wine, un emulator open source. De asemenea sunt si
emulatoare ce permit rulearea unei sesiuni windows de sub linux, folosind o masina virtuala,
ex: Win4Lin, VmWare, Bochs.

VNC: Acesta este un client gratuit, multi-platforma, ce va permite lucrul in retea pe alte masini.
Instaland un server VNC pe o masina Windows toti utilizatorii terminalelor o vor putea utiliza
secvential.

RDESKTOP: Un client free pentru Windows NT Terminal Server si Windows 2000 Terminal
Services, capabil de a folosi nativ protocolul RDP pentru a accesa desktop-ul utilizatorului NT.
Utilizand RDP utilizatorii terminalelor pot lucra simultan, transparent, pe serverul Windows.

Folosind aceste ultime doua metode puteti integra in retea masinile Windows de care este
stricta nevoie. Pot fi folosite de catre orice utilizator, se reduce simtitor costul licentelor. Acest
tip de hibrid este des intalnit in locurile in care s-a produs o migrare spre modelul centralizat
bazat pe Linux, unde inca este nevoie de o parte din vechile aplicatii.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Avantajele folosirii tehnologiei terminal server:

Cost

Majoritatea aplicatiilor ce ruleaza sub Linux sunt gratuite, de unde si o reducere a costurilor de
licentiere.

Nu este necesar upgrade-ul software sau hardware.

Se pot refolosi PC-uri vechi, neupgradabile.

Se elimina costurile pentru cdrom, floppy, tape drive, modem, UPS, porturi paralele/seriale etc.

TCO scazut. Acesta reprezinta costul achizitionarii initale plus costurile de mentenanta
(intretinere), costuri recurente ce depasesc cu mult valoarea initiala a produsului. Cum acestea
dispar in cazul terminalelor TCO-ul scade drastic.

Performanta

Folosirea simultan a memoriei RAM precum si a hard-disk-urilor serverului principal. Ex: Toti
utilizatorii folosesc o singura copie a web browser-ului incarcat in memorie. In cazul PC-urilor
ce ruleza Windows fiecare utilizator are nevoie de o copie individuala a programului in
memorie, de unde si irosirea memoriei. Deoarece memoria este utilizata simultan in acest
sistem se fac economii foarte mari pentru zeci, chiar sute de terminale.

Terminalele pot rula programe atat pentru Linux cat si pentru alte sisteme de operare (inclusiv
MSDOS sau Windows).

Backup-urile sunt centralizate iar securitatea este asigurata intr-un singur loc, pe server.

Zgomotul este eliminat deoarece terminalele nu contin piese in miscare (ventilatoare sau hard-
disk-uri).

Protectie totala impotriva virusilor, acestia nu pot ataca terminalele deoarce ele nu au hard-
disk-uri. Numai serverul trebuie protejat, economisindu-se astfel sume importante de bani ce
trebuiau alocate cumpararii de antivirusi.

Serverul poate avea hard-disk-uri mari, rapide ce pot fi configurate pentru redundanta folosind
RAID.

Se poate folosi ca server o masina dotata cu mai multe procesoare sau chiar si super-
computere/clustere in cazul in care exista sute de utilizatori.

Terminalele sunt extrem de rapide deoarce timpii de incarcare sunt complet eliminati odata ce o
instanta a unui program este rulata.

Intretinere

Toate instalarile, modificarile, update-urile software sau hardware se fac pe numai serverul
central.

Doar server-ul are nevoie de conditii speciale de climatizare si protectie impotriva penelor de
curent - aer conditionat, mediu izolat de praf, UPS. Terminalele nu au nevoie de aceste conditii.

Este nevoie de foarte putini administratori pentru a intretine un astfel de sistem, cheltuielile de
personal fiind scazute. Centralizarea face munca administratorului foarte comoda.

Termen de viata estimat pentru terminale - pana la 20 de ani - fara upgrade-uri software sau
hardware.

Dezavantaje

Aceasta solutie isi are si dezavantajele ei, acestea ar fi:

Este improprie pentru statiile pe care se face editare video, care sunt destinate jocurilor 3D sau
altor aplicatii ce necesita un flux constant de imagine la un numar mare de cadre per secunda
datorita limitarilor retelei. Acesta ar putea fi folosite daca se recurge la o conexiune gigabit in
retea, insa deocamdata costurile totale sunt prea mari, impediment ce va fi depasit in curand
daca se mentine trendul descrescator al preturilor.

Aplicatiile Linux sunt asemanatoare celor ce ruleaza pe Windows, ceea ce inseamna ca nu sunt
identice, exista unele diferente. Suportul pentru interoperabilitate nu este perfect, in definitiv nu
este perfect nici intre versiuni diferite ale aceluiasi program sub Windows (daca luam in
considerare Microsoft Office).

Este nevoie de o perioada de acomodare si invatare cu sistemul Linux, aceasta perioada implica
niste costuri. Costuri pe care le puteti privi ca pe investitii, deoarece abilitatile dobandite in
aceasta perioada va vor usura munca si va vor spori eficienta in viitor, implicit vor aduce bani.

Aceasta solutie nu este destinata persoanelor ce au cunostinte fixe, sunt speriate de nou si de
ideea de a invata sau a caror cunostinte se rezuma la reflexe vizuale. Mintile inchise la nou sunt
cea mai mare piedica in calea abordarii unor astfel de solutii ce revolutioneaza modul de lucru.

TCO redus. Daca aveti sume imense in bugetul IT ce trebuiesc cheltuite o astfel de solutie este
improprie deoarece implica economii majore.

STUDIU DE CAZ

O analiza comparativa a costurilor initale pentru legalizarea, modernizarea si extinderea

departamentului IT al unei microintreprinderi folosind platforme software Windows/Microsoft
respectiv GNU-Linux/Open Source.

Pentru acest exercitiu am modelat urmatorul scenariu:

O firma ce are deja achizitionate 4 statii de lucru si o imprimanta, ruland pe o platforma

Windows/Microsoft, dintre acestea doar una ruleaza software licentiat.

Se doreste:

intrarea in legalitate cu software-ul folosit precum si modernizarea acestuia;

interconectarea statiilor de lucru in retea pentru a se putea usura munca in echipa;
adaugarea a minim 2 noi statii de lucru;
o previziune asupra costurilor extinderii retelei pentru a se putea hotari cate alte statii
noi se pot achizitiona in limita bugetului disponibil;
Am plecat de la premisa ca firma model se afla intr-o perioada de legalizare, consideram ca in
aceasta situatie se afla majoritatea clientilor nostri si ca presupunerea noastra corespunde strict
realitatii IT din Romania.

Rezultatele finale sunt rezumate in tabelul de mai jos impreuna cu o reprezentare grafica:

Nr Statii/Platforma Windows Linux Hw Nou Linux Hw P.O.

6 statii 4290 € 3070 € 2830 €
12 statii 9270 € 5650 € 4690 €
18 statii 16080 € 8740 € 7060 €
24 statii 21450 € 11320 € 8920 €

Dupa cum se poate observa costul solutiilor bazate pe GNU-Linux si Software Open Source
(OSS) este intre 40% si 60% din cel al unei solutii pe platforma Windows. Aceste raporturi
procentuale se regasesc si in costurile totale de utilizare. (TCO).

Hw Nou - Componente Hardware noi.

HW P.O. - Componente Hardware folosite anterior (monitoare noi).

Varianta detaliata a studiului de caz este disponibila on-line la:

http://www.sns.ro/download/studiu_ltsp.pdf

Acest document este disponibil on-line la http://www.sns.ro/download/prezentare_ltsp.pdf

Aveti permisiunea de a redistribui acest document atat timp cat forma sa ramane intacta.
Suntem de acord cu folosirea de pasaje/portiuni sub o clauza de utilizare corecta.
Putem fi contactati prin e-mail la office@sns.ro sau direct pe web la http://www.sns.ro
© 2003 SC System & Network Solutions SRL.