Analiza Complexă a Conflictului

Suport de curs
Sesiune de formare 21 – 23 Mai 2015

Formator: Bianca Cseke

Cu multe mulțumiri pentru toți participanții și în mod special pentru Andra Tănase,
Otilia Fogorasi și Mihail Brînzea care au îmbogățit prin intervențiile lor conținutul
programului de formare. De asemenea mulțumirile merg către Andra Tănase și Otilia
Fogorasi care au susținut și editarea acestui suport de curs.

Proiectul : I4P România- „Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România” ;

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România;
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine formatorului.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org și
http://www.fondong.fdsc.ro

1
Cuprins

1. Contextualizare

2. I4P: O scurtă introducere

3. Elemente Teoretice de Bază și Instrumente de Analiză a Acestora: Conflict,

Violență, Transformarea Conflictelor

4. Analiza Complexă a Conflictului: Abordări

5. Analiza Complexă Conflictului: Instrumente

6. Studiu de Caz

7. Concluzii

8. Bibliografie adnotată

2
 1. Contextualizare

Trainingul „Analiza Complexă a Conflictului” are loc în cadrul proiectului „I4P Romania-
Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România și își propune să implice 30 de
participanți activi în domeniul analizei și rezoluției conflictului într-un proces interactiv de
formare și networking care să sublinieze informații esențiale din domeniu, să evidențieze și să
testeze anumite abilități specifice și să sublinieze și să practice valorile necesare unui
profesionist în domeniu. În cadrul și în urma cursului participanții, precum și organizațiile și
instituțiile pe care le reprezintă, se vor putea informa și conecta la rețeaua „Infrastructuri pentru
Pace România (I4P Romania)”, devenind o resursă importantă la nivel de societate în
înțelegerea și prelucrarea conflictelor.

Pentru inițierea unei rețele specializate în domeniul transformării conflictelor și a practicilor

restaurative una dintre zonele de expertiză de baza este aceea a analizei conflictelor, astfel fiind
identificată și tematica programului de formare. Ulterior, în cadrul proiectului vor fi abordate
și două alte teme fundamentale și complementare acestuia, respectiv Practici Restaurative și
Design-ul Interventiilor de Pace. De ce analiza complexă a conflictului? Deoarece invariabil în
procesele de abordare și analiză a conflictului ne vom confrunta cu observații: ‚e complicat’,
‚sunt multe rădăcini ale problemei’, ‚povestea e lungă’. In același timp, de numeroase ori în
momentul în care am asistat sau citit o analiza a conflictului, aceasta este făcută parțial și
simplist de genul ‚conflictul este între X si Y, problema (atenție, singular!) de bază este și
sursele sunt generale (politicul, comunicarea etc) și incomplete. În acest curs propunem o
însușire, cel putin la nivel de conștientizare și conceptualizare a complexității analizei unui
conflict și identificăm și câteva direcții în care analiștii pot merge în descifrarea acestei
complexități. Perspectiva adoptata în acest curs este aceea a școlii de transformare a
conflictelor, abordare inspirată din lucrările și cursurile de formare ale lui Johan Galtung și ale
altor membrii ai rețelei TRANSCEND, ale Lisei Schirch, ale lui John Paul Lederach, ale lui
Mary B Anderson și a multor participanți în cadrul cursurilor de formare ale PATRIR și a altor
organizații cu care am colaborat.

3
Pe parcursul celor trei zile de training, participanții vor dobândi însușiri teoretice și abilități
practice prin prezentări interactive, prin analize de situații, discuții facilitate, aplicații practice
cu joc de rol, lucru individual și în echipă. In cadrul cursului participanții vor înțelege
conceptele de pace, violență și conflict și vor aplica metode de analiză complexă care să permită
cartarea și înțelegerea conflictului. De asemenea, participanții vor învăța și vor conștientiza
impactul pe care îl are conflictul prin intermediul exemplelor concrete și vor cunoaște
modalități de adresare ale conflictului utilizând metode non-violente.

Acest suport de curs poate fi folosit atât pentru o revedere a procesului de formare cât și pentru
a servi drept referință în acțiunile viitoare de multiplicare a informațiilor și consolidare și
promovare a rețelei I4P Romania. Atât în cadrul cursului cât și aici menținem un ton non-
formal, adresându-ne direct cititorului-cursant-practician, utilizând repere teoretice dar în
același timp punând accentul pe experiențe și experiențial. Din acest motiv prezentul suport de
curs include atât o parte elaborată înaintea cursului cât și discutiile, analizele și rezultatele
obținute în cadrul cursului desfășurat la Cluj-Napoca.

1. I4P: O scurta introducere

Când vine vorba de conflict, fiecare stat are în mare măsură stabilite propriile mecanisme de
soluționare a diverselor tipuri de conflict. Majoritatea țărilor se confruntă însă cu diverse lacune
instituționale când trebuie să gestioneze conflicte, deoarece în cele mai multe situații acestea
nu dispun de instrumentele, resursele și structurile necesare pentru a gestiona situația de
conflict. În alte state se ignoră cu desăvârșire posibilitățile de soluționare pașnică și se recurge
la instrumente care au la bază violența, acestea fiind adânc înrădăcinate în cultura și în natura
umană.

Termenul de infrastructuri pentru pace este cel mai adesea asociat cu zone de conflict și țări
măcinate de diverse forme de violentă directă sau cu conflicte în stadiu de escaladare. Conceptul
în sine însă poate fi implementat cu ușurință și în țări care experimentează tensiuni la nivelul
societății și au de-a face cu alte tipuri de violentă, precum cea culturală și structurală cu scopul
de a transformă conflictele aflate într-un stadiu incipient și de a consolida pacea.

Infrastructuri pentru pace este un termen care cunoaște o paletă largă de propuneri de definiții
deși se află încă în etapă de definire, fiind un termen nou, abstract și complex, care dovedește
diverse posibilități de transpunere în realitate în funcție de context. În general țările cu risc de

4
instablitate sau în prag de război au nevoi de structuri și de mecanisme de cooperare la diferite
niveluri ale societății, însă în orice context actorii interesați de pace pot contribui la menținerea
acesteia prin dialog, consultare și cooperare. În cuvinte simple, o infrastructura pentru pace
poate fi considerată începând cu un sistem din care să se elimine cauzele care pot provoca
situații conflictuale până la construirea unui forum în care diverși actori implicați să împartă
experiențe, să dialogheze și să își aducă aportul propriu în a influența atât structurile
guvernmentale cât și mentalitatea maselor pentru a preveni, a media sau a transforma
conflictele. Autori reprezentativi în domeniul păcii au fuzionat mai multe definiții într-una
singură :

« Infrastructurile de pace constau în diverse forme interne și angajamente

interconectate dintre părțile implicate în conflict și altele interesate. Elementele lor de
organizare pot fi stabilite în toate etapele de pace și în procese de dialog, la toate
nivelurile societății având diferite grade de incluziune. Scopul infrastructurii pentru
pace este de a asista părțile implicate (prin consolidarea capacităților sau consiliere),
procesul (prin mediere) sau prin implementarea rezultatelor procesului (prin
monitorizare) » 1

Rețeaua Societății Civile privind Infrastructurile pentru Pace (I4P Internațional) are propriile
perspective și definiții ale conceptului. Această rețea este o mișcare în curs de dezvoltare la
nivel internațional, care cooperează cu diverși actori ai societății civile, cu membri ai
ONGurilor și cu reprezentanți ai structurilor guvernamentale cu scopul de a sprijini, a construi
sau a consolida mecanismele instituționale pentru soluționarea pașnică a conflictelor. La această
rețea internațională dorește să se conecteze și rețeaua care urmează să se formeze la nivel
național în contextul est-european, I4P România în urmă proiectului A« I4P România-
Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România A». Deși rețeaua funcționează la nivel
internațional, un model universal de I4P nu este disponibil la nivel global, deoarece această
structură se adaptează în funcție de context și de nevoile din societatea respectivă.

1
What is Peace Infrastructure?Furthering the Conceptual Debate, in: “Peace Infrastructures”, B. Unger/K.
Planta/B. Austin, http://www.berghof-
foundation.org/fileadmin/redaktion/Publications/Handbook/Dialogues/dialogue10_peaceinfrastructures_com
plete.pdf, (3.06.2015).
5
I4P Internațional Network identifică însă anumite aspecte generale care se pot regăsi în
stabilirea unei infrastructuri pentru pace la nivel național, precum :

- Dezvoltarea anumitor mecanisme instituționale care trebuie să fie adaptate la cultură și la

contextul fiecărei țări în parte. Aceste mecanisme trebuie susținute la toate nivelurile existente
în societate, de la planul local până la cel regional și național.

-Adoptarea unei strategii de colaborare și de cooperare a părților implicate pentru rezolvarea

conflictelor folosind instrumente bazate pe dialog și non-violență.

Astfel I4P poate lua diverse forme în funcție de necesitate și de context, de la comitete pentru
pace, forumuri naționale de pace, colaborare și consultare pentru pace și peacebuilding, sisteme
de alertă timpurie și centre de analiză a conflictelor. De asemenea reprezentanți ai autorităților
guvernamentale pot dobândi abilități și competențe în transformarea conflictelor pe care să le
transpună ulterior în politici publice. Una din cele mai importante componente ale conceptului
de I4P este promovarea unei viziuni comune în societate și înrădăcinarea unei culturi a păcii.

Infrastructuri de pace au fost gândite și implementate în cel puțin 14 țări sub această denumire,
un scurt rezumat al inițiativei din cadrul fiecărei țări fiind disponibil pe pagină web a rețelei
I4P Internațional. Exemple de succes pot fi considerate însă infrastructurile pentru pace din
Africa de Sud, Ghana sau Kenya. În Africa de Sud de exemplu s-au construit diverse mecanisme
la nivel local, regional și național reușind să oprească escaladarea violenței în urmă alegerilor
din 1994, în timp ce în Ghana a fost instaurat un Consiliu Național de Pace în 2005, care a
asigurat alegeri electorale pașnice și un transfer de putere lin.

În contextul românesc, influențat incontestabil de situațiile conflictuale la nivel regional și

global AIDRom și PATRIR își propun crearea unei infrastructuri pentru pace și a rețelei I4P
România prin proiectul „I4P România- Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace Romania”.
Acest proiect reprezintă eforturile noastre inovative pentru a crea o rețea de organizații non-
guvernamentale alături de membri ai mediului academic, jurnaliști, asistenți sociali, juriști,
mediatori, membri ai comunităților religioase, reprezentanți ai minorităților, experți și membri
ai instituțiilor care manifestă în activitatea lor interes pentru pace, dezvoltare, comunicare non-
violentă, transformarea conflictelor și reducerea violenței. Acest grup va fi format cu scopul de
a înțelege, a gândi, a concepe și a construi un sistem de politici non-violențe pentru consolidarea
unor structuri de pace în România.

6
În cadrul acestui proiect membri ai grupului țintă vor putea participa la mai multe activități, ca
de exemplu la sesiunile de formare și atelierele pe care le vom susține cu tematică relevantă
profilului infrastructurii, precum și la elaborarea unui White Paper (document de politici
publice), pentru a fi propus autorităților. Conștienți de importanța păcii și de pericolul
conflictelor care prezintă riscul de a degenera în violență, facem un prim pas în consolidarea
păcii la nivel național.

2. Elemente Teoretice de Baza și Instrumente de Analiză a Acestora: Conflict,

Violența, Transformarea Conflictelor

Punctul de plecare pentru analiza complexă a conflictului este diferențierea între două noțiuni
de bază: aceea de conflict și cea de violență. De multe ori folosite interschimbabil, aceste două
concepte sunt fundamental diferite, diferența constând și în existența unui punct de intervenție
(în engl. entry point) în fază de conflict, specific abordării transformative.

Pentru o abordare inductiva, propunem două exerciții în acest sens.

EXERCITIU 1: DIAGRAMA VENN Primul exercițiu constă în completarea cu exemple a

urmatoarei diagrame de tip Venn:

Ganditi-vă la urmatoarele sarcini:

- Incercați să găsiți exemple concrete din viața

de fiecare zi pentru fiecare zonă a diagramei
(Conflict Violent, Conflict Non-Violent, și

CONFLICT Violența fără Conflict)

- Gândiți-vă la o reprezentare realista a acestei
VIOLENTA
diagrame. Care ar fi zona cea mai mare:
Conflict fără Violență? Violență fără
Conflict? Conflict Violent? Justificați!

EXERCITIU 2: PUMNUL Exercițiul acesta implică găsirea unui partener. Unul dintre
parteneri ține pumnul strâns, celălalt are la dispoziție 30 de secunde pentru a-l deschide. Cum
7
procedați? Ce tehnici/strategii folosiți? Ce simte fiecare dintre partenerii de joc? Cum putem să
asemuim acest exercițiu unui conflict? Ce concluzii putem trage despre deosebirea dintre
conflict și violență?

EXERCITIUL 3: HARTIA ALBĂ Putem aici menționa și exercițiul folosit în cadrul

programului de formare în care
fiecare participant este rugat să ia o
foaie de hârtie albă și să-și imagineze
și apoi să deseneze ce reprezintă
pacea pentru el/ea. Apoi,
împărtășește unui coleg/unei colege
semnificația desenului respectiv.
Pasul urmator constă în schimbul
între cei doi a desenului și indicația
de a „distruge” (uneori formulată ca
și „faceți razboi”) foaia de hârtie a partenerului. Pentru aceasta se dă un orizont de timp scurt
(30 secunde – 1 minut), facilitatorul urmărind dinamica din sală, reacțiile participantilor,
repetând instrucțiunea fără să menționeze că este obligatoriu. Dacă este intrebat(ă), „chiar
trebuie?” facilitatorul răspunde obiectiv „Eu am spus că aveți 30 secunde pentru a distruge foaia
colegului.” La expirarea timpului participanții sunt invitați să se uite în jur la „rezultatele”
obținute și să schimbe din nou foile, astfel încât fiecare să primească foaia pe care o desenase
inițial. Sunt rugați să „repare” (sau să „restaureze pace initiala”) și pentru aceasta din nou au 1
minut. Exercițiul se încheie cu o sesiune de analiză care poate fi ghidată de întrebări cum ar fi:
Cum v-ați simțit desenând ceea ce reprezintă pacea pentru voi? Cum ați acționat când ați primit
instrucțiunea de a distruge? Ce ați simțit atunci? Ați observat o dinamică a conflictului? Cum
v-ați simțit în momentul în care a trebuit să reparați? Ce a durat mai mult? De ce am făcut acest
exercițiu? Obiectivul principal al acestui exercițiu a fost înțelegerea faptului că în conflict există
opțiunea de a merge atât către violență cât și pe o cale nonviolentă, totul este să conștientizăm
această opțiune. Un alt obiectiv este acela de a „simți” experiența unui conflict și de a
conștientiza diferite elemente ale acestuia.

8
De la acest exercițiu se poate trece ușor la conceptualizarea conflictului. Noțiunea de conflict
este folosită destul de general și asociată unei experiențe negative. Mai jos sunt prezentate
câteva definiții des întâlnite în literatura de specialitate:

Friedrich Glasl definește conflictul ca pe o interacțiune între agenți – indivizi, grupuri sau
organizații – în care cel puțin un agent simte incompatibilități între gândirea/ideile/percepțiile
și/sau sentimentele sale și ale celuilalt agent (sau celorlați agenți) și resimte acțiunile celuilalt ca
pe o intimidare (Glasl, 1999)

L. A. Coser aduce în definiția conflictului noțiunea de putere: „Conflictul este o luptă între valori
si revendicări de statusuri, putere si resurse în care scopurile oponenților sunt de a neutraliza,
leza sau elimina rivalii” (Coser, 1967, p. 8).

O alte perspectivă privește conflictul ca pe „o situație în care oameni interdependenți prezintă

diferențe (manifestate sau latente) în ceea ce privește satisfacerea nevoilor și intereselor
individuale și interferează în procesul de îndeplinire a acestor scopuri” (Donohue & Kolt, 1992,
p. 3).

În abordarea noastră, și similar cu definiția concepută de către Hocker și Wilmot (2001)

conflictul este definit că și o percepere a unor scopuri incompatibile între două sau mai multe
părți . Ceea ce este important de reținut este că acest conflict este o percepție care se poate
dovedi adevărată sau falsă, percepție care în general este o sursă de tensiune. Din acest motiv
conflictul uneori este definit prin asocierea cu o tensiune. Și ca și orice tensiune aceasta se poate
dovedi o sursă de creație sau poate degenera către violență, așa cum simplificat se reprezintă în
diagrama de mai jos.

Fig. 1 Opțiunea fundamentală în conflict

CONFLICTUL CREATOR
Violenta

Conflict

Transformare
Nonviolenta
CONFLICTUL DESTRUCTIV

9
Conflictul în sine nu este ceva neapărat negativ iar ceea ce este cu siguranță este parte integrantă
din viață oricui. În ultimii 10 ani nu am întâlnit printre miile de participanți la training-uri nici
o singură persoană care să nu fi avut conflicte. Fie în familie, fie la locul de muncă, fie în
comunitatea unde locuiesc sau la nivel macro- global, conflictele ne înconjoară. Violența apare
doar când în mod sistematic eșuăm să le abordăm constructiv și creativ. Va puteți gândi la
exemple de conflicte care au avut o rezolvare pozitivă? Competițiile între orașe pentru anumite
titluri (de genul „capitala a....”) duc de multe ori la o dezvoltare internă a acelor zone. Sau,
intrând chiar în domeniul nostru, exemple de genul organizației Combatanți pentru Pace din
Israel și Palestina, care s-au transformat din inamici în cadrul unui conflict armat în parteneri
în conștientizarea nevoilor ambelor comunități, sunt grăitoare în acest sens. Realitatea este că
nu este ușor să ne gândim la astfel de exemple, acestea nefiind mediatizate și din păcate fiind
încă sub nivelul unei mase critice.

Reținem faptul că violența este doar una din alternativele de „rezolvare” a unui conflict, o
alternativă indezirabila din mai multe puncte de vedere, în principal datorită faptului că implică
direct sau indirect vătămarea fizică, psihică sau morală a cel puțin unei părți aflate în conflict,
și de cele mai multe ori este un fenomen care se amplifică și răspândește ducând la escaladarea
negativă a conflictului inițial.

Inspirându-ne din definiția lui Galtung, definim violența ca pe o limitare a capacității umane
de a-și exercită drepturile fundamentale, fie că este vorba despre drepturi socio-economice sau
politice și culturale. Începând cu 1969 Johan Galtung definea violența ca pe cauza diferenței
între actual/de facto și potențial pentru că mai apoi în 1990 să rafineze această definiție:

Văd violența ca pe o insultă evitabila la adresă nevoilor umane de bază, și mai general la adresă
vieții sieși, o insultă care reduce nivelul real al satisfacerii nevoilor sub nivelul potențialului
posibil. Amenințările de violență sunt de asemenea violență. (Galtung, 1990, p. 292) 2

2
Aceasta a doua definiție a violenței dată de Galtung apare în lucrarea sa Violența Culturală (1990).
10
Dacă am văzut ceea ce poate însemna încadrarea pe drumul violenței, pentru înțelegerea
opțiunii 2, transformarea mai întâi ne putem opri asupra spectrumului de posibile „rezolvări”
ale unui conflict, spectrum creat de către Hizikias Aseefa din perspectiva nivelului de implicare
al părților aflate în conflict.

În domeniul nostru ne vom concentra asupra părții din dreapta a spectrumului, parte
caracterizată printr-o participare ridicată a tuturor actorilor implicați într-un conflict la
identificarea soluțiilor dezirabile și a procesului de implementare a acestor soluții. Un criteriu
de calitate pentru o bună analiză a conflictului este implicarea și participarea părților într-un
efort colaborativ.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă transformare, sau punctul TRANSCEND propunem un
nou exercițiu:

11
EXERCITIU 4: PORTOCALA Exercițiul constă într-un scenariu ușor. Imaginați-vă doi
copii și o portocala. Ambii copii spun „Eu vreau
portocala!” Găsiți cât mai multe „rezolvari” ale
acestei situații. Țineți cont de faptul că acest
exercițiu a fost utilizat în varii grupuri de la copii,
grupuri reprezentând societatea civilă sau chiar
diplomați. Am observat că, de cele mai multe ori cei
responsabili cu eforturile de pace la nivel înalt, cum
ar fi diplomații, găsesc cele mai puține soluții (2-4), pe când copiii găsesc mult mai multe soluții
(20+).

Rezultatele acestui exercițiu se pot carta pe diagrama următoare, diagramă care reprezintă
diferite opțiuni de rezolvare a unui conflict și arată și unde este plasat punctul TRANSCEND.

O explicație a acestui exercițiu poate fi vizualizată și on-line accesând următorul link:

https://www.youtube.com/watch?v=J_n3p3Q4CzY .

Introducem cele ce urmează trei instrumente de bază, provenite tot din lucrările lui Johan
Galtung, iar apoi preluate pe larg în majoritatea lucrărilor de specialitate, în ceea ce privește
înțelegerea conflictelor, a violenței și a posibilităților de transformare: triunghiul conflictuliu,
triunghiul violenței și triunghiul păcii.

12
Așa cum ABC-ul stă la bază alfabetizării, există și o alfabetizare în știință păcii. ABC-ul
conflictului ilustrat în triunghiul de mai jos, descrie cum în orice conflict există un ABC
( Atitudini, Comportamente (B de la termenul behaviour din limbă engleză), și Contradicții)
care trebuie descoperit pentru o mai bună înțelegere a conflictului respectiv.

Fig. 2. Triunghiul conflictelor (după Johan Galtung, „Peace by peaceful means”, 1996)

Printre comportamentele des citate în cazul unui

conflict sunt agresivitate, coalizare și suprapunerea
normativă prin adăugarea unor judecăți (bine- rău,
noi-voi, victimă a€ “ agresor etc), încruntare,
retragere, impunere, justificare, dar și încercarea de a
găsi soluții, colaborarea etc.

Dintre atitudinile des menționate sunt frica,

sentimentul de revoltă, singurătatea, senimentul de
lipsă influenței (powerlessness) etc.

Contradicțiile, definite că lucruri care nu se pot

schimbă în contextul în care contextul (regulile
jocului) nu se schimbă aparțin de dorință de a exprimă un drept într-o societate autoritare,
dorință de a fi modern într-o societate tradiționalistă sau de a educa non-formal o societate
bazată pe sisteme educaționale arhaice.
13
Un alt instrument este triunghiul violenței, o contribuție tot a lui Johan Galtung și care este
folosit pentru a ilustra complexitatea fenomenului de violență. Triunghiul violenței identifică
trei tipologii ale violenței: Directă (ceea ce se vede) Structurală (constituită din instituții,
regulamente, politici, sisteme care susțin actul violent, structurile discriminatorii fiind exemple
clasice în acest sens) și Culturală (ansamblul de valori, credințe, și percepte care justifică actele
violente). În același timp, acest instrument ne indică și faptul că orice act violent are pe lângă
manifestarea directă, aspecte structurale și culturale.

Fig. 3 Triunghiul Violenței după Johan Galtung

Pentru a transforma conflictul și a reduce tipurile de violență, instrumentul următor, numit și

Triunghiul Păcii propune că și ingrediente principale: nonviolența, empatia și creativitatea,
astfel încât comportamentele să fie adresate prin nonviolență, atitudinile să fie întâmpinate cu
empatie iar contradicțiile să fie abordate cu creativitate.

Într-un volum apărut în colaborare cu PATRIR, Sabin Mureșan (2005) descrie pe larg fiecare
dintre cele trei componente menționând cum:

Empatia Abilitatea de a ne imagina, a vedea, a înţelege sentimentele, experienţele şi

perspectivele celorlalţi, de a privi situaţia din perspectiva lor, de a recunoaşte
problemele, nevoile şi scopurile care pot fi importante pentru ei / ele şi a încerca

14
 să înţelegem de ce sunt acestea importante. Empatia nu înseamnă neapărat să fim
de acord cu revendicările partenerilor la conflict ci să le înţelegem nevoile ca fiind
reale şi importante.

Nonviolenţa Nonviolenţa este unul din cele mai eficiente instrumente pentru luptă socială şi
crearea unui sentiment de putere, încredere şi securitate în comunităţi.
Nonviolenţa poate fi principială - bazată pe credinţa în sacralitatea vieţii, a non-
rănirii, non-uciderii şi / sau strategică - bazată pe eficienţa sa ca metodă de
rezistenţă. Câteva exemple de acţiuni nonviolente: obţinerea independenţei Indiei,
lupta pentru eliminarea regimului apartheid din Africa de Sud, mişcările pentru
eliminarea segregării în sudul S.U.A., cele mai multe mişcări civile şi populare
din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică ce au înlăturat regimurile autoritare,
lupta populară din Filipine [...].
Creativitatea Creativitatea este abilitatea de a vedea lucrurile din perspective diferite, de a
imagina rezultate şi soluţii constructive şi variate. Este necesar ca soluţiile
creative să includă un răspuns eficient şi real la toate doleanţele şi scopurile
părţilor, să ţină cont de cultura şi tradiţiile comunităţilor şi să poată transforma
conflictul într-un mod creator3.

Figura urmatoare prezintă și acest Triunghi al Păcii

3
Muresan, Sabin, Ina Curic si Kai F Brand Jacobsen. 2005. Prin Razboi Spre Pace: Un Drum Inchis - experiente
irakiene- Editura Eikon, Cluj Napoca.
15
Fig. 4 Triunghiul Păcii

NONVIOLENTA

EMPATIE CREATIVITATE

4. Analiza Complexă a Conflictului: Abordări

Adusă în atenția practicienilor din ce în ce mai des ca etapa esențială a oricărei intervenții sau
proiect, analiza conflictului a devenit un pas indispensabil al procesului transformațional sau
de rezolvare a conflictelor. Astfel o bună cunoaștere a ei este în mod evident responsabilitatea
oricărui profesionist în domeniu, fie el manager de proiect, mediator, negociator, jurnalist sau
cercetător.
Înainte de a intra în detalii referitoare la diferitele abordări de analiză a conflictului, atragem
atenția asupra a trei termeni folosiți și ei uneori interschimbabil, dar care au înțelesuri diferite,
lăsând folosirea lor că un indicator al fineții abilității de analiză și al responsabilizarii în
abordarea respectivului conflict.

16
Cartarea implică vizualizarea diferitelor aspecte ale conflictului (probleme, actori,
evenimente).

Analiza merge un pas mai în profunzime și consista în interpretarea și generarea de ipoteze și

teorii asupra diferitelor dinamici dintre respectivele aspecte ale conflictului (probleme, actori,
evenimente).

Evaluarea/Apreciarea aduce un grad și mai înalt de complexitate și implicare având ca și

componentă o intenționalitate legată de intervenție, respectiv presupune identificarea unor
puncte de intervenție, presupune vizualizarea și interpretarea cu scopul clar al găsirii unor
modalități de a transforma respectivul conflict. Aceast proces se face de obicei în contextul mai
larg al designului unui proiect sau proces de transformare, prevenție sau practici restaurative.
(Din acest motiv cursul nostru folosește termenul de „analiză complexă” situându-se în
principal la acest nivel, atât practic prin ceea ce am acoperit că și informații și exerciții cât și
prin natura obiectivelor de învățare pe care cursul și le propune în cele două zile).

În momentul în care vorbim de analiza complexă a conflictului, recunoaștem necesitatea

parcurgerii tuturor acestor etape care sunt complementare și secvențiale așa cum arată imaginea
de mai sus.

Există deja o gamă largă de abordări ale analizei conflictului, tabelul de mai jos oferind o privire
de ansablu asupra diversității metodologice întâlnite în cadrul organizațiilor care se ocupă cu
rezolvarea/ transformarea sau managementul conflictelor sau a agențiilor de dezvoltare care au
printre prioritățile lor pacea și securitatea. Aceste agenții (ex. USAID, CIDA, International
Alert, Saferworld, diferite agenții ale ONU, CDA, Banca Mondială etc), alături de universități
și centre de cercetare sunt în continuare actorii cei mai implicați și preocupați de dezvoltarea
unor metodologii și instrumente specifice.

17
Scop Nivel Potențiali Asumpții/ Metodologie Resurse
utilizatori Premise
Analiza Strategică a Planificare Agenții multilaterale Combină O combinație între O echipă de analiză (5
conflictului strategică la sau parteneri dimensiunile analiză de membri). Întâlniri de
SCA – DFID - DEV nivel de țară economice, și documente și consultare
sau regional politice; consultații în teren
– se poate structuri, actori
aplica și la și problemele
nivelul sursă
programelor/
proiectelor
regionale,
naționale sau
locale
Manual Nivel local și Managerii de proiect Orientată pe O combinație între Variază între câteva
beneficii/probleme nivel de (ONG), lucrătorii din abordarea din analiză de ore în situații de criză
Analiză, analiza proiect teren perspectiva documente și până la consultații mai
impactului și drepturilor consultații de teren detaliate sunb formă
(re)design-ul sub formă de de workshop-uri
proiectului workshop-uri
CARE – DEV/HA
Analiza cadru a Nivel Cei care planifică și Orientată pe Listă: studii, Analiza intensivă a
conflictului – național, dar staff-ul din cadrul dimensiunile workshop-uri, resurselor prin
Planificare strategică poate fi organizațiilor socio- consultații cu consultații și
la nivel de țară adapt și la multilaterale economice ale actorii implicați și workshop-uri
CAF – World Bank - nivel conflictului consultanți
DEV (sub)regiona
l
Analiza conflictului și Nivel Diplomați, donatori și Orientată pe Analiză continuă Analiză de
definirea național și ONG-uri dinamica condusă de documente, sesiuni de
răspunsurilor - local conflictelor organizațiile instruire și workshop-
Avertizare timpurie și societășii civile uri
planificare strategică locale
la nivel de țară
FEWER - PB
Lista cauzelor Nivel Organizații milti- și Orientată către Capacitate externă Limitată – analiză de
(rădăcină) a național și bilaterale ale cauzele de cercetare documente
conflictului – regional donatorilor, actori rădăcină și
Comisia Europeană - diplomatici cauzele
DEV structurale ale
conflictului
Lucrând cu conflictul Local și Staff-ul organizațiilor Orientată către Colecție de Workshop-uri, întâlni,
– abilități și strategii național locale și al ONG- înțelegerea instrumente pentru consultații
de acțiune – Răspuns urilor internaționale conflictului analiza
la conflict; Analiza participativă a
conflictului și conflictului
planificare la nivel de
program – PB
Înțelegerea Național, ONG-uri de Orientat către Colecție de Variabilă, depinde de
contextelor turbulente regional dezvoltare, răspuns la instabilitate instrumente, utilizarea
– Analiza urgențe/dezastre, politică cronică abordare flexibilă instrumentelor,
instrumentelor pentru advocacy în conjuncție cu analiză de documente
actori umanitari – abordarea Do sau consultații
World Vison – DEV/ No Harm
HA
Do No Harm – Local Donatori, staff-ul Orientare pe Worshop, Workshop
proiectul de capacități ONG-urilor local și factorii care integrarea în
locale pentru pace – internaționale divizează sau procedurile
Analiza conflictului, conectează standard
monitorizarea actorii aflați în
proiectelor și analiza conflict
impactului
Cadru de analiză a Național, Staff-ul amabasadelor Orientată pe Capacitate externă Costuri pnetru
conflictului și sectorial și a organizațiilor indicatori ai de cercetare și pregătirea și
politicilor - Analiza donatoare conflictului workshop-uri implementarea work-
conflictului, intern și a shopurilor, poate
Planificare strategică incapacității include participarea
la nivel de țară statului de a consultanților externi
Institutul Clingendale răspunde la
- DEV conflict

18
 Averizare timpurie și Național ONU și alte agenții Orientat spre Sesiuni de Materiale de training,
măsuri de prevenție – donatoare, ONG-uri securitatea și instruire, costuri de facilitare a
UN Staff College – drepturile workshop-uri workshop-urilor și
ALL omului sesiunilor de instruire
Cadru de analiză a Național Agenți ai Domeniu larg, Analiza Analiză de
conflictului – organizațiilor sinteză a altor documentelor, documente, vizita în
Planificare la nivel de donatoare, parteneri instrumente workshop, țară, muncă de
țară și proiect de implementare, alți urmărirea monitorizare
USAID - DEV oficiali integrării în
guvernamentali SUA strategia
programelor
Analiza conflictului Național, Donatori, agenți ai Domeniu larg, Combinație de Costurile de
pentru proiectarea și proiect ONG-urilor, sinteză a altor analiză a organizare a
implementarea manageri de proiect instrumente documentelor și workshop-urilor și a
proiectelor – cercetare pe teren, consultațiilor
Analiza conflictului, nstrumenete pentru
planificare la nivel de analiza
țară și proiect participativă a
GTZ - DEV conflictului

Metodologia FAST – Național, Ministere, agenții de Analiza Colectarea datelor Necesită multe resurse
Avertizare timpurie, poate fi dezvolatare, ONG- evenimentelor pe teren, analiza pentru a menține
evaluarea riscurilor aplicat la uri, organizații (cantitativ și documentelor rețele locale de
Swiss Peace nivel internaționale calitativ) informare și rețeaua
DEV - FP subregional de analiză specializată
Manual de diagnostic Național, Lucrători în domeniul Conceperea Preponderent Costuri de organizare
al conflictului – regional dezvoltării strategiilor de analiză în cadrul și susținere a
Evaluarea peacebuilding, workshop-urilor workshop-ului
conflictului și a cu dovezi
agenților empirice
CPR/CIDA
DEV - PB
Inițiativa pentru o mai Program; Societăți naționale de Orientat către Analiză și instruire Depinde de
bună programare – național, Crucea Roșie și redresare și dimensiunea evaluării
Evaluarea regional, Semiluna Roșie, reconciliere pe și de durata instruirii
conflictului, instruire local delegați și alți membri termen lung,
IFRC – HA ai staff-ului prin
intermediul
ajutorului
internațional
Sursa: www.conflictsensitivity.org

Ceea ce se recunoaște, indiferent de abordarea sau nivelul conflictului alese (familial, regional,
sau macro-), este faptul că o cunoaștere în profunzime a naturii conflictului cu care se lucrează
este esențială. Vorbim, atât în cadrul acestui curs de analiză cât și mai departe când vom aborda
și întreg ciclul de design al unei intervenții de necesitatea unei abordări strategice și sistemice.
Aspectul strategic ține de cunoașterea foarte bună atât a elementelor de anliza cât și a
obiectivului pentru care se face analiză și a modalităților optime de a implementa procesul.
Aspectul sistemic implică o rigoare aparte a procesului de analiză, acoperirea tuturor
dimensiunilor necesare, precum și înțelegerea dinamicilor existențe între aceste dimensiuni (la
fel că și într-un ecosistem).

19
Ca și componente de bază ale analizei complexe a conflictului avem:

 Contextul istoric, social, cultural, economic și al conflictului, acestea făcând parte din
așa-zisul profil al conflictului.
 Dinamica conflictului care include atât o investigare în istoricul conflictului cât și o
evaluare a stadiului în care acest conflict se găsește.
 Formularea specifică (de tip SMART) a conflictului și apoi identificarea cauzelor și
efectelor conflictului. Este foarte important ca această formulare să adreseze acele
scopuri incompatibile de care se vorbește în definiția conflictului și să se evite formulări
generale sau care etichetează.
 Intervențiile existențe care fie contribuie la escaladarea sau de-escaladarea conflictului
 Identificarea structurilor și a tiparelor culturale care pot fi catalizatori ai violenței dar și
a structurilor și a tiparelor culturale care pot contribui la stabilirea sau restabilirea unui
climat de pace.

Tabelul de mai jos poate fi folosit și ca o listă de verificare referitoare la aspectele care
trebuie acoperite într-o analiza de conflict.

Analiza Complexă a Conflictului

CINE? Părțile implicate – Nevoile lor, Pozițiile, Interesele, Capacitățile

UNDE? Unde are loc conflictul în ce tip ce context socio-economic și politic?

DE CE? De ce a apărut conflictul? Cauzele rădăcină

CE? Care sunt factorii care conduc conflictul sau îl ameliorează? (Connectors and Dividers)

CUM? Cum este menținut conflictul? (Relații, Structuri, Resurse, Neajunsuri)

20
 CAND? Când a apărut conflictul? Care este stadiul în care conflictul se află acum?

Sursa: Adaptat dupa Lisa Schirch. Conflict Assessment and Peacebuilding Planning: Toward a Participatory
Approach to Human Security. Boulder, CO: Kumarian Press, 2013

5. Analiza Complexă a Conflictului: Instrumente

Intrumentarul utilizat pentru analiza conflictului s-a dezvoltat și el considerabil în ultimii ani,
diferiții autori având păreri uneori divergente asupra care este cel mai modern instrument și
care sunt ușor învechite. Ca și exemplu, unii colegi aleg să nu mai utilizeze copacul conflictului
(instrument derivat din copacul problemă) argumentând faptul că acesta este un instrument mult
prea liniar pentru a reprezenta complexitatea și circularitatea cauzelor și efectelor dintr-o
situație de conflict. Propunem o luare la cunoștință a acestor critici și în același timp o abordare
în care expertul în transformarea conflictelor, cel care cunoaște cel mai bine posibilitățile oferite
de contextul conflictului în care lucrează să aibă libertatea și responsabilitatea de a decide
paletarul cu care va lucra.

În acest curs vom introduce în cele ce urmează o întreagă listă de instrumente utilizate pentru
a răspunde la fiecare din întrebările cheie identificate în secțiunea precedentă, iar apoi ne vom
opri asupra unui set de 10 instrumente, pe care le găsim esențiale pentru formarea oricărui
expert în domeniu.

METODE
Evaluarea Strategică a Conflictelor
Analiză Sistemică a Conflictelor
Evaluarea (Capacității) Instituționale
Ghidul de Cartare a Conflictelor după Wehr
Ghidul de Cartare a Conflictelor după Hocker PIN (Poziții, Interese, Nevoi)
Wilmot
INSTRUMENTE
Harta actorilor și a problemelor
Hărți geografice cu zonele și părțile implicate
Cartarea punctelor fierbinți
Cartarea aliniamentelor de putere
Surse și Piloni ai Conflictelor
Copacul Conflictului (Problemei)
Triunghiurile Conflictului și al Violenței
Linia temporală (timeline)
Puncte de Intervenție (entry points)

21
 Conectori și Divizori (Connectors and
Dividers)
SWOT (Puncte Tari, Puncte Slabe,
Oportunități și Amenințări)

Indiferent de abordare, unul dintre instrumentele inițiale este harta actorilor. Această este o
reprezentare grafică a celor care au sau pot avea un rol în conflict, a relațiilor dintre ei și a
influenței (puterii) pe care aceștia o au.

Întrebările de ghidaj pe care le putem pune în momentul în care elaborăm o hartă a actorilor
sunt:

 Cine sunt protagoniștii conflictului (indivizi sau grupuri)?

 Cine beneficiază de pe urma acestui conflict?
 Cine are de pierdut?
 Ce fel de relații există între ei și de ce tip (alianță, conflict, inexistentă etc)? Cât de
puternice sunt aceste relații?
 Pe cine am uitat? (NB: dintre actorii de multe ori uitatăm să menționam propria
instituție/organizație, sau media locala, liderii informali etc)

22
Mai jos găsiți hărțile actorilor elaborate pentru studiile de caz incluse în programul nostru de
formare.

23
Complementar cu harta actorilor, se poate aplica ulterior instrumentul PIN (Poziții, Interese,
Nevoi) sau asa - zisă „ceapă”. Acest instrument, mult folosit în procesele de mediere și dialog,
este util atât pentru analiza în profunzime a actorilor cât și pentru a evalua posibile puncte de
intervenție.

24
 Ce spunem că dorim. De obicei
„fațada” fiecărui actor in conflict.
Exprimate adesea formal si
POZIŢIILE imperativ, au uneori o valoare de
justificare sau legimitizare.

Ce dorim cu adevărat. Nu sunt

INTERESELE mereu exprimate, deși pot fi.
Ele sunt legate de motivația
pozițiilor adoptate. Acestea
sunt negociabile și adesea se
transforma în timp.

NEVOI Ce trebuie să avem. Galtung le

leagă fie de identitate,
LE supraviețuire, libertate sau
bunăstare. Acestea nu sunt
negociabile dar pot fi îndeplinite în
mai multe feluri.

Un alt instrument la care se recurge de multe ori este linia temporală (timeline). Acest
instrument ajută la vizualizarea evenimentelor cheie din cadrul conflictului. Instrumentul este
cel mai bine de utilizat în munca cu grupurile aflate în conflict și printr-o metodologie
participativă care aduce împreună aceste grupuri și le oferă posibilitatea de a înțelege
perspectiva celuilat în ceea ce privește anumite evenimente din secvența cronologică a
conflictului. Un exemplu de eveniment cu valențe simbolice diferite pentru grupuri diferite
poate fi considerată data de 1 decembrie care pentru români a însemnat eliberare și integrarea
teritorială, iar pentru maghiari a însemnat dezintegrarea teritorială a Imperiului Austro-Ungar.
Utilizat cu succes acest instrument scoate in evidență faptul că există nu doar o istorie ci mai
multe istorii ale conflictului iar descoperirea lor colaborativa poate fi în sine un element nu doar
de analiză ci și de transformare a conflictelor.

25
Pentru a adăuga complexitate acestui instrument se pot separa și structura evenimentele cartate
pe linia temporală în categorii precum: evenimente sociale, momente de escaladare, momente
de dialog, și se poate combina această linie temporală cu un grafic al escaladării conflictului,
instrument inclus în handout-urile distribuite în cadrul cursului.

Exemplele de mai jos ilustrează diferite tipuri de timeline existente și folosite în domeniul
transformării conflictelor. O tendință recentă este aceea de digitalizare a acestui instrument care
a devenit și interactiv (vezi exemplele citate în handout-uri).

Figura 5 Modele de Timeline al Conflictului

Sursa: http://blog.thomsonreuters.com/index.php/tag/timeline/4

4
Sursa: http://blog.thomsonreuters.com/index.php/tag/timeline/
26
Sursa: https://www.recordedfuture.com/conflict-breeds-cyber-attacks/ 5

Trecând de la înțelegerea istoricului și dinamicii conflictului către explorarea cauzelor și

efectelor acestuia, propunem două instrumente: copacul conflictului (copacul problemei) și
modelul „piloni și surse” (pillars and sources).

5
Sursa: https://www.recordedfuture.com/conflict-breeds-cyber-attacks/
27
Copacul conflictului este un instrument simplu care pune conflictul ca și trunchi și apoi
vizualizează efectele ca și ramuri ale conflictului iar cauzele conflictului ca și rădăcini ale
acestuia.

Pentru o analiză complexă și sistematică, cauzele fundamentale se pot trece prin filtrul liniilor
de falie identificate de Galtung că fiind domeniile mari generatoare de contradicții în cazul
oricărui conflict. Reținem că cel puțin 3-4 dintre aceste linii de falie se regatesc în orice conflict
la unul dintre următoarele niveluri:

28
 Gen Național

Generațional Cultural

Politic Religios

Social Ideologic

Economic
Normalitate
/ Devianță

Securitate
Relații de
străin/vecin

Teritorial
Mediu /
Natură

Adaptat de către PATRIR după: Johan Galtung

Mai jos găsiți modelele de copac al conflictului elaborate pentru studiile de caz incluse în
programul nostru de formare.

29
Un instrument asemănător este „piloni si surse” (Pillars and Sources) sau Pilonii Triunghiului
Intors (Inverted Triangle), model introdus de Fisher et al (2000) în cadrul manualului Lucrând
cu Conflictul (Working with Conflict). Acesta are ca și scop vizualizarea elementelor - surse
și piloni - care alimentează și mențin o stare de fapt conflictuală. Adesea în situații de conflict
există instituții sau atitudini care mențin conflictul în loc, împiedicând o soluționare pozitivă a
acestuia. Aceste instituții și atitudini pot fi vizualizate cu ajutorul acestui instrument ca fiind
pilonii care mențin conflictul. Ideea de transformare este direcționată mai ales înspre structural,
implicând faptul că eliminând unul sau mai mulți piloni, destabilizăm conflictul. Exemple de
piloni pot fi: lipsa coordonării și cooperării între ONG-uri, lipsa încrederii atât la nivelul
societății cât și în instituții, așteptarea ca "marile puteri" să decidă soarta conflictului, tipuri de
politici și instituții care implementează aceste politici în favoarea/defavoarea unui anume grup
din cadrul conflictului, probleme legate de limbă. În ceea ce privește al doilea element al
instrumentului, sursele, sunt cauzele rădăcină sau contradicțiile care stau la baza conflictului.
Exemple de surse pot fi: sărăcia, încălcarea flagrantă a drepturilor omului, inegalitățile de orice
fel.

30
De reținut este că acest instrument se poate folosi îmbinat cu triunghiul conflictului și cu
arborele conflictulului, după cum apare ilustrat în figurile de mai jos.

Fig. 6: Pilonii triunghiului întors

Sursa: Working with Conflict Manual, Zed books and Responding to Conflict, Simon Fisher et all, UK, 2000.

Cum spuneam anterior în acest suport de curs, diferența între analiză și evaluare este aceea că
evaluarea situației (assessment) se face cu o intenție clară de intervenție. Instrumentul următor
este specific acestui nivel. Matricea RPP (Reflective Peace Practice) - Strategii de Implicare:
Opțiuni este un instrument dezvoltat de către Catherine Barnes în Confruntând războiul
(Confronting war) și poate fi utilizat pentru identificarea punctelor de intervenție atât la nivelul
actorilor cât și la nivelul de tipului de transformare, fie ea individuală sau la nivel social, politic
și economic. Un exemplu de astfel de intervenție în caz de conflict este de a lucra cu experți (în
varii domenii) la nivelul transformării lor individuale pentru a putea genera propuneri de
schimbări legislative mai inclusive care pot contribui la o schimbare socială, politică sau
economică.

31
Multe dintre aceste instrumente se regăsesc aplicate în studiul de caz prezentat în cadrul cursului
și în secțiunea următoare.

6. Studiu de Caz

În ceea ce privește aplicarea câtorva dintre instrumentele de mai sus am ales un studiu de caz
despre conflictul din Moldova – Transnistria din perioada 2005 – 2009, perioadă în care
împreună cu echipa din organizația PATRIR am lucrat asupra acestui conflict. După cum
menționam în partea teoretică, organizația noastră a fost invitată de către două organizații ale
societății civile de pe ambele părți ale conflictului. Acest lucru este important pentru că a oferit
legitimitate intervenției avute, având deja încrederea actorilor din teren.

Deși studiul de caz nu este unul exhaustiv, acesta este mai degrabă utilizat aici pentru a evidenția
câteva dintre instrumentele prezentate în partea teoretică a acestui suport de curs.
Moldova și Transnistria se află la granița estică a României, între România și Ucraina. Conform
datelor statistice din 2004 populaţia totală a Moldovei era de 3,383,332 locuitori. Etnicii
moldoveni reprezintă o majoritate covârşitoare în proporţie de 75.8%, în timp ce doar 2.2% s-
au declarat români. Alte grupuri etnice includ ucraineni – 8.4%, ruşi – 5.9%, găgăuzi – 4.4%,
bulgari – 1.9%, şi alte grupuri minoritare în proporţie de 1.0%. Populaţia urbană şi cea rurală

32
se împarte în 38.6% respectiv 61.4%. Doar 2.8% din etnicii moldoveni declară că limba lor
maternă este alta decât molvovenească/română (în principal rusă). Din totalul etnicilor
ucraineni 31.8% declară rusa ca limbă maternă. Din totalul etnicilor găgăuzi 5.8% declară că
vorbesc rusa ca limbă maternă. Dintre bulgari 13.9% indetifică rusa ca limbă maternă. Datele
arată că din 58.8%, 16.4% vorbesc de obicei moldovenească/română, şi 16% care declară că
'vorbesc de obicei rusa' demonstrând astfel existenţa a două limbi majoritare care domină
arealul lingvistic moldovenesc şi greutatea lor politică.6
Cele mai recente date în ceea ce priveşte populaţia transnistreană (recensamântul din 2004)
arată că numărul este de 558,000 de locuitori. Conform purtătorului de cuvânt al Parlamentului
RMN Evgeniy Shevchuk, aproximativ o treime din populaţie a părăsit regiunea începând cu
anul 1990. Împărţirea populaţiei în urbană şi rurală este de 68% respective 32% . Cele mai des
citate împărţiri ale populaţiei în Transnistria sunt după cum urmează: 30% - moldoveni, 28% -
ucraineni, şi 26% - ruşi. Grupurile minoritate includ, de asemenea, bulgari, everi şi polonezi.
Majoritatea ruşilor trăiesc în oraş, în timp ce majoritatea ucrainenilor şi moldovenilor trăiesc în
sate (adeseori sate monoetnice).7 Chiar dacă guvernământul RMN (Rebublica Moldovenească
Nistreană) a adoptat 3 limbi ca limbi oficiale (rusa, moldoveneasca şi ucraineana), limba rusă
predomină nu numai mediul urban, ci întreaga sferă publică, incluzând guvernarea, educaţia,
serviciile şi mass-media. Funcţionarea limbii moldoveneşti şi ucrainene în sfera publică este
limitată la câteva funcţii simbolice (câteva nume de străzi, bancnote, câteva semne oficiale care
sunt traduse în moldovenească în alfabet chirilic, mai rar se traduc în ucraineană, şi de cele mai
multe ori cu greşeli gramaticale.
Conflictul Moldova-Transnistria este considerat de multe din comunităţile internaţionale ca şi
un „conflict îngheţat”, pentru că imaginea duşmanului, precum și perceperea mutuală greşită şi
neîncrederea în elite chiar și după 15 ani de confruntări armate, într-o anumită fază populaţia
ca întreg a avut două schimbări semnificative:
(i) un nivel scăzut al cooperării sistemice între nivelul de mijloc şi cel de vârf al societăţii în
ceea ce priveşte divizarea generată de conflict.

6
Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova,
Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-
%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).
7
Ibid., Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena
Bobkova, Bianca Cseke,
http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-
%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).

33
(ii) costuri economice şi sociale ale conflictului, care deşi experimentate în mare măsură de
către populaţia de pe cele două maluri, nu sunt direct identificate sau asociate cu conflictul.8
În ciuda faptului că s-au desfăşurat un număr semnificativ de proiecte de-a lungul anilor, care
au avut un anumit succes, concentrându-se pe întărirea cooperării între cele doua tabere, în
domeniul mass-mediei, societăţii civile şi tineretului în angajamentul de construire a păcii, au
fost câteva încercări de a face vizibile, în mod direct, costurile economice şi sociale ale
conflictului şi beneficiile cuantificabile pentru pace într-un mod care este uşor accesibil şi
potrivite pentru populaţia şi elitele de pe ambele maluri ale râului. A fost, de asemenea,
recunoscut de către autorii proiectului IMPACT faptul că există necesitatea pentru iniţiative
mai fezabile şi cuprinzătoare pentru îmbunătăţirea proceselor de pace, care au la îndemână
potenţialul creativ şi de analiză al experţilor comunităţilor de pe cele două maluri ale râului
Nistru şi regional.

Unul dintre instrumentele utilizate a fost Harta Actorilor adaptat după John Paul Lederach –
piramida actorilor. Este important de asemenea de menționat că această hartă a actorilor este o
sumarizare a cartărilor făcute împreună cu grupurile aflate în conflict prin intermediul
workshop-urilor avute cu aceste grupuri.

8
Ibid., (4.06.2015).

34
Putem observa actorii importanți atât din Moldova și Transnistria, cât și actorii internaționali
care participă la încercarea de soluționare a acestui conflict.

În ceea ce privește cauzele rădăcină (sursele) și pilonii (atitudinile sau structurile care mențin
conflictul) acestui conflict putem să le observăm utilizând instrumentul Pilonii triunghiului
întors.

35
9

În ceea ce privește punctele de intervenție, opțiunea a fost de a lucra cu membrii ai societății

civile cât și cu experții (din domeniul, social politic și economic) care contribuie prin
propunerile lor la formarea de politici publice și de a contribui la construirea capacităților
acestora în ceea ce privește construirea păcii și transformarea conflictelor prin mijloace pașnice.
Un alt punct de intervenție sunt Pilonii asupra cărora ne-am axat au fost lipsa cooperării și
coordonării dintre ONG-uri prin construirea încrederii între aceste grupuri, lipsa comunicării și
lipsa încrederii.

Cu scopul specific de a consolida munca în comun a ONG-urilor de analiză şi a analiştilor

experţi independenţi de pe cele două maluri ale râului Nistru, Rusia, România şi Ucraina a fost
creat proiectul IMPACT. Scopul acestei cooperări a fost să se realizeze o analiză comună a
efectelor socio-economice asupra conflictului politic extins şi să dezvolte propuneri de politici
care să contribuie la dezvoltarea de strategii concrete şi opţiuni pentru transformarea
conflictului. Pentru a ajunge la scopul principal al proiectului – de a influenţa constructiv
instituţiile politice şi executive de luare a deciziilor şi de a influenţa opinia publică despre
costurile conflictului Moldova-Transistria – activitaţi ale fazelor proiectului 2007-2009 au
inclus:

9
Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova,
Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-
%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).

36
  Consolidarea iniţiativelor de colaborare în reţea şi înţelegerii reciproce a cercetătorilor
şi analiştilor experţi, într-un cadru regional practic şi de cooperare care include Moldov-
Transnistria, Ucraina, România şi Rusia.
 Construirea capacităţii pentru comunitatea de experţi prin schimbul şi oferirea
experienţei internaţionale din zone similare şi legate de zone de conflict şi din domenii
relevante.
 Dezvoltarea capacităţii de a fi receptiv în ceea ce priveşte conflictul şi participarea
cercetătorilor din domeniul socio-economic şi din partea instituţiilor de analiză.
 Angajarea în cooperarea practică a experţilor regionali, concentrându-se pe investigarea
şi evidenţierea costurilor economice şi sociale ale conflictului şi beneficiile păcii în
Moldova–Transnistria.
 Experţii de pe ambele părţi ale diviziunii conflictului muncind împreună pentru a sprijini
alternativele de politici în parteneriat cu mass-media.
O parte importantă a proiectului care a avut loc anterior şi în timpul scrierii acestei colecţii de
eseuri o serie de ateliere care promovau dialogul experţilor desfăşurate la: Vadul lui Vodă
(Moldova), Tiraspol, Odesa şi Lazurnoe (Ucraina).10

Un film documentar despre povestea umană a costurilor socio-economice ale conflictului din
Moldova- Transnistria a fost realizat pe lângă cele trei volume cu privire la analiza conflictului
și propuneri de soluționare pașnică a conflictului.
Acest documentar este o poveste nespusă a construirii păcii din ultimii 20 de ani, intitulată
„Transnistria – Cand armele au fost reduse la tăcere”; și de asemenea un raport sociologic bazat
pe cercetare unică desfăşurată pe ambele maluri ale Nistrului, concentrându-se pe „Bunastarea
socială şi economică a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului in condiţiile conflictului
ingheţat”; precum și raportul de analizei economică, care se concentrează pe „Costurile
conflictului Transnistrean şi beneficiile soluţionăriii lui”.

10
Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova,
Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-
%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).

37
 7. Concluzii

Considerăm acest proces de formare ca și o investiție în calitatea proceselor de transformare a

conflictelor pe care participanții le vor implementa în comunitățile lor, și de asemenea pe care
rețeaua I4P România le va susține.

Riscurile unei analize în care nu se omit aspecte ale conflictului, sau a unei analize parțiale sau
fușerite, sau a unei analize în care nu există legitimitatea celui care intervine includ:

 Blocajul conflictului
 Agravarea problemei și escaladarea conflictului
 Punerea în pericol a părților aflate în conflict
 Reducerea încrederii în posibilități de soluționare transformativă sau restaurativă
 Compromiterea legitimității proprii și colegilor implicați în acest domeniu

Accentuăm în cadrul cursului următoarele:

 Un conflict poate fi o oportunitate de a evita violența și ca în orice conflict există

opțiunea de a încerca să îl transformăm creativ, non-violent și empatic
 În transformarea conflictului este bine să cunoaștem si să îl definim exact și să fim
conștienți de atitudinile, comportamentele și contradicțiile care îl compun
 Dacă situația cu care lucrăm a ajuns la violență, pentru a o aborda ne uităm în ansamblu
atât la manifestări directe cât și la structurile care o susțin și fibra culturală care menține
o justificare a actului violent.
 În momentul analizei, ținem cont de profilul conflictului (social, cultural, politic și
economic), de istoriiile conflictului, de actorii implicați și potențial implicați, de
momentul în care acest conflict se află și de punctele de intervenție existente (fie că
acestea sunt reprezentate de o disponibilitate a actorilor, de existența unor resurse pentru
transformare, sau de evenimente ce ar putea cataliza un proces pozitiv de transformare,
reconciliere sau prevenție).
 Pentru a lucra în domeniu este necesară o foarte bună conștientizare și sinceritate
referitoare la poziționarea mediatorului / expertului în relație cu conflictul, dacă există
posibilitatea de imparațialitate sau multiparțialitate și de asemenea dacă dispunem nu

38
doar de cunostințe dar și mai important de abilitățile necesare și dacă în momentul în care
lucrăm în domeniu putem reflecta valorile nonviolenței și multiparțialității în ceea ce facem.

Una dintre așteptările și speranțele noastre extinse cu apreciere pentru expertiză și capacitatea
cursanților este ca ei să folosească instrumentele din acest curs, în cadrul activităților lor și să
continue să crească nivelul de conștientizare și informare asupra importanței unei analize
complexe a conflictului. Mai mult sperăm că aceste instrumente vor deveni parte din strategiile
de acțiune ale societății civile active în domeniu, ale mediatorilor ca profesioniști ai
transformării conflicelor și ai practicilor restaurative, ale oamenilor de presă, ale cadrelor
didactice și ale autorităților și instituțiilor din România. Apreciem interesul pentru I4P
România, cursul ne-a confirmat necesitatea acestei idei și așteptăm cu interes informațiile
despre cum s-a făcut multiplicarea și ne așteptăm să implementăm împreună I4P în spirit
UBUNTU.

8.Bibliografie adnotată

 Building Peace. Sustainable Reconciliation in Divided Societies, John Paul

Lederach, Washington, DC: United States Institute of Peace, 1997.

Lederach sublinează nevoia de a trece dincolo de diplomația tradițională pentru construirea

păcii și de a folosi o abordare holistică asupra fenomenului. Autorul încurajează perspectivele
pe termen lung și nevoia de a găsi resurse în cadrul societății și de a maximiza contribuțiile din
exterior în vederea construirii păcii.

 Conflict Assessment and Peacebuilding Planning: Toward a Participatory

Approach to Human Security., Lisa Schirch, Boulder, CO: Kumarian Press,
2013

O lucrare care prin exerciții practice oferă o imagine de ansamblu asupra planificării,
proiectării, monitorizării și evaluării conflictelor ți consolidării păcii. Autoarea prezintă
instrumente pentru îmbunătățirea planificării și a implementării în domeniul construirii păcii,
contribuind cu exemple din viața reală la securitatea umană.

39
  Confronting Conflict. A First-Aid Kit for Handling Conflict., Friedrich Glasl,
Hawthorne Press (UK), 1999.

In această lucrare autorul prezintă instrumente care contribuie la analiza, înțelegerea și

conștientizarea conflictului oferind soluții practice pentru soluționarea acestuia.

 Increasing Interest in Infrastructures for Peace, Paul van Tongeren,

http://www.i4pinternational.org/files/189/5.incressing+interest+in+i4p.pdf,
(3.06.2015).
Autorul argumentează necesitatea infrastructurilor de pace si iși susține argumentația prin
exemplele oferite din Africa de Sud, Ghana și Kenya. Paul van Tongeren prezintă avantajele
economice prevenirii conflictelor prin intermediul I4P și analizează impactul și lectiile învățate
în urma implementării I4P în Africa de Sud, Ghana și Kenya.

 I4P International Network, http://www.i4pinternational.org/infrastructures-for-

peace (3.06.2015).
Site-ul web al rețelei I4P International oferă informații despre rețea, despre infrastructuri pentru
pace și exemple specifice, precum și informații despre ultimele noutăți în domeniu.
 Peace by Peaceful Means- Johan Galtung, Sage Publications, 1996

Cartea cuprinde patru părți care abordeaza aspecte teoretice ale păcii. Acestea se refera la teoria
păcii prin referire la ipostazele epistemologice de pace și manipulare non-violentă și creativă a
conflictului. Autorul exploreaza de asemenea teoria dezvoltării din perspectiva violenței
structurale și teoria civilizației din perspectiva violenței culturale.

 Razboi Spre Pace: Un Drum Inchis - experiente irakiene- Muresan, Sabin, Ina
Curic si Kai F Brand Jacobsen. 2005. Prin Editura Eikon, Cluj Napoca

Autorii au scris aceasta carte în urma experienței lor din Irak, unde au participat la un program
de mentorat și transfer de experiență pentru organizațiile neguvernamentale irakiene. Acest
material descrie activitatea autorilor și analizează conflictul irakian din perspectiva studiilor de
pace.

40
  Transcend and Transform: An Introduction to Conflict Work, Johan Galtung,
London: Pluto Press, 2004.

Acesta este un manual practic despre rezolvarea conflictelor, care sugerează cum să se
soluționeze conflicte prin creativitate la diferite niveluri, de la conflicte interne, personale până
la conflicte internaționale între state-națiuni. Cartea se bazează pe patruzeci de conflicte reale
și este împărțită în șapte capitole intitulate după zilele săptămânii. În cartea să, Galtung
subliniază transformarea conflictelor prin metodă TRANCEND, luând în considerare faptul că
toate conflictele se nasc egale și au același drept de a fi prelucrate prin "transcendență" (a trece
dincolo de ele) și transformare. Autorul oferă exemple de conflicte între persoane (micro),
conflicte în cadrul unei societăți (meso), conflicte între state și între națiuni (macro) și conflicte
între religii și civilizații (mega). Cartea oferă tehnici de prevenire a conflictelor la toate
nivelurile de organizare.

 Working with Conflict Manual, Zed books and Responding to Conflict, Simon Fisher
et all, UK, 2000.

Acest manual este o resursă importantă pentru cei care lucrează în zone de conflict și de
violență, deoarece prezintă tehnici atent elaborate de-a lungul anilor pentru analiza conflictului.
Exemplele oferite cuprind cazuri din întreaga lume, ca de exemplu Cambogia, Afganistan,
Africa de Sud, Irlanda de Nord, Kenya.

 Transformarea Nonviolentă a Conflictelor: Manual de training pentru un curs de

formare a formatorilor, Ruth Mischnick, publicat de PATRIR in 2006.

Acest manual a fost elaborat cu scopul de a identifica, de a sintetiza și de a explica transformarea

conflictelor din mai multe perspective. Acesta cuprinde definirea conceptelor de baza precum și
propuneri de exerciții utile în procesul de înțelegere a transformării conflictelor.

 What is Peace Infrastructure?Furthering the Conceptual Debate, in: “Peace

Infrastructures”, B. Unger/K. Planta/B. Austin, http://www.berghof-
foundation.org/fileadmin/redaktion/Publications/Handbook/Dialogues/dialogue1
0_peaceinfrastructures_complete.pdf, (3.06.2015).

41
Aceasta lucrarea reunește șapte autori care scriu despre pace, structuri de dialog, lipsuri și
conexiuni precum și despre coalițiile de dezvoltare umană ca și componentă a infrastructurii de
pace.
 Safer world resources, http://www.saferworld.org.uk/resources/view-resource/148-
conflict-sensitive-approaches-to-development-humanitarian-assistance-and-
peacebuilding (Capitolul 2)

Acest pachet de resurse documentează practica curenta, cadrele disponibile și lectiile invățate.
Acest pachet este proiectat pentru guverne, donatori și societatea civilă implicate în dezvoltare,
asistență umanitara și de consolidare a păcii.

Proiectul : I4P România- „Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România” ;

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România;
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine formatorului.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org și
http://www.fondong.fdsc.ro

42