A.

DNEI"RQV

NAUFRAGIUl·

* ...

EXPERIENIEtE PROFESQRULUI tEONOlOV

Colecf!a ",Pov:esfiri ~fiintifico-fanfastice" Anul VIII - N". 172 - ianuarie 1962

....

'. J

Coperta- desen: DUMITRU I'ONESCU

NaufraQiul

La 'il'tcepUlul aeestei povesuii, un .operator oj unui post de ioliolocaiie terestru istoriseste peripetiile pilolului Kostea Kruqtov .'$i ale lui Egor f$amrai, speeialist In steiistica astraliJ,. Aeestia ciilatO'reau pe 0 nava eosmicd spt e Luna, spre a v eriiica 0 ipoteza eu privir€ 10 otiqinea sistemului nosrru ·pIanetar. In timpuJ zbotului, tocneta lor se eioCl1e~te de un meteorit fji se rupe Ln doua "ca 0' scoic& useota". Una dintre jumcltiilile nav.ei S8 departeazQ de Samrai, in vreme ce cealaltii pare cd a InCremenit oliiiuii de el.

(Uemare di~ mnniiruZ trecut)

"la, te uita, ce boroboata" -. se gi11di Eqor ~;i pasr instinctrv spre fragmentul sau. Dar picioarele i se btiHi.baneau fara nai,lIl,a III gol ~i nu se misca din loco La gindul eli nu-sr-poata dirija miscarile, il trecu 0 sudoare rece. Observa ca acea jumatate a navei unde, probabil, a ramas Kostea lucea acum in razele Soarelui ca 0 ste]uta de-abia vizibi.la, Lunaatirna tmobila deasupra lui. Pamintul era !a stinga, Soarele - direct in fata ochilor, Totul S'El oprise in acest ocean nesfirsit, Ortce miscare -incetase ....

In sinea IUi, Egor i:~i spuse ea, in genera.!, nu e' -chiar at~t de ingrozitm sa fii suspendat in spatiul universal. Aici nu existau de fapt rrotiunile de ",sus" sau de "j(')s". Teate directiils erau identice st de ace.ea, cum s-a exprimat el, "n-aveai unde cadea". Propriu-zis, el, fireste, ca-

dee undeva, dar-llU-l?i dadea seal,Ull. '

Cit de des a repetat el studentilor StU de pe Pamint cunoscuta teza a mecanicii privitoare Ia faptul ca in spatiul libel' nu e posibil cu nici un fel de mijloace sa rl etermmt starea de miscara uniforma ~'i liniare. C1:l tonte

aeestea, n-a putut niciodata sa- presupuna di mdscarea in spstiul Iiber € chier attt de "insesizabiHin! De fapt e1 se,mi~ca. tnrr-o narecare directie, iar in raport eu PaOllrl'tul viteza lui era egaIa eu aproximativ doisprezecs kilometri pe secunda.

, La gindul acesta, un nod i. se urea in gH, Privea ell tristate mai ales Ia epava rachetei, care stiitea nemiscata, ca pe un pcstament - invizibtl, Is citiva pa,'?i de el.

AP0,i E"ger i:;;iarundi ochii ell amaraciune la cerul atlt de neobisnuit :;;1 de mar,et, care se intindea deasupra lUi, sub el, in t01rte_ p-arWe, Era 0 sfe1'ii neCf!lra f,li uriaf?a, llJiIDi,nata de stele :;;i de inca trei corpuri cos-mice, pentru el atft de ounoscute .si doe dXi;rgi. Dintre toate Pamintul ere eel rnai mare. bin dreapta era sdHd_atin razele stra'luoitoare ale Soarelui :;;i amintea de 0 nria;;;a luna in al doilea .patra1; al ei. Totodatii "plalleta strEilucea de 0 1'UreGIa U11if@1'lha albas1!ra,-astlel,di 11'-1.;1 pute-ai 9.e:Qs€bi nimic pe s-l'lJprafcq,a sa. Sus era ~tirbitlll Crai 'NQU, sub razele ciiruia 8 (DUll:J" ,pe jum€i'tatea 'intuneca;Ui 8 P.ilimiIitLtl'Qi, of-, .tau·'I1lu p'lJi:tine J?En:)eCihi de indfagClsUti. ~i lntze aoeste corpu'ricer~ti se V'adea Soarela, o : flaca.ra "S;tr'aluc,tt:oa~e,

orbitoare. ,

Filra gr-entate recuncscu -p-e bolta toate constelatfilest stelele diu ambele emiSfe;r·e, Le Ve·tle"a diatr-o data, ca;ci ll'j,mic'nu~l fum;W~c1hea ,sa ~le pr,iiV':eascii dim 'tGa,;te directiile L1.iIl!ivEttsuJui. ,ua--,ga MraFe, Crucea 5)u&ulllJi ~i rPa~ull £tra~ [1il~<'!eau Ia ,fel 'ilte ta.re ;peste ,el . .'!jii aed-est1<1D,t-u.cl.lui. -Oa lin ariu 'de aF~irit, Galea :r"aptelui Imoj~e'a l!lni''lhersUJl.

-EgoF (';a~nta 1m. '¢Ire'&ptl€l, sa li:_@-:q:sie,Laiia ,da~ioI9eea

-:}f-Iili amifit! Gte -stesua 'preViaZtlta de el, ,aJJ:_eea care tre-

-:IDutcJ. ~sii>-devil'ia GUfl'I-n~ vli-zdl3Hii, .r,),)'a,re J'l~am Sa (Q;puc '.S-f.}

:roai .",ad!?" -s-e9'll'tdi,ti eu 'am~a'DaCimHll.

Din "'Ni@11 ·ilm.c-eE€8: sa se ~&'Ptr~-pi:e "die ,fiintuF:aniil.'I1,ei, ·"laJ' , Jia-l'a.:$i urera ,sneGe.\S,Mai JIill1J_lt - :alfea irn;pTE!S-ia - ea ~pa.v-a .sse .d~:arfa !<l'1ooh€l:e A;tnwl. r,.Pr:0.b,aroH ail 1a -.oMQGJIiI,e:a .ou I :mieteuTitul s-a produs 'UE, UJjl€lr 'iin'wu1s i-tFltrio ~aiTte" -

pr,esu..puse RgEl[,

11 a'pu_~a g:l'0'Gl-za ll-a '~-.indu'l· oa "VIa, l~arotne' "bu· de-sa v,i'll?ire sinqur in acest uniwe-Jis fa'Fa "Mil'~it. ~i >atullci 'i~i<;l,iiluSre eminte .de rachete tty iljUIt0.l-Ul ,e;areia Jpatea ,ffi_ce .unale

mf;:ca'E-i. .

l' C0l'lstel<t'liia 'P'ffUN'ul, !sau jPalVo,,- ~'£!;ibjja. .-;fain oe~~fa ~sudicii . (,n, (,1.).

P1ri.~~\Ul ~atl §lnlll a £08* sfu.l ~j:tl!Rg~ pe, Ko_sjea. Renun~a msa l'epeiih~, iad @ pielldu:se' elln. veders pe cea U@;"1i!. ~:Q,ua jumatate a navei, HGitihi afuncisii se ap:o;opie

de epacva sa, .

ApaS"d 1!l!e raaneta cl:edalIl,lateml'e de pe piept, ceva ~uieJja in spate I',li i.).:itr-b G'lipji, ti'<iiejnd'l1-se daasupra r.nirrei raclietei, jiusepu sa se' depilTieze 'de ea in sus. 'tna mina d'e- J!l£ manerti)i', dar rni.;;eineOl ~ontjnua din cauza ilUie'i:'t~ei. "La n.ail1a, .Hcl'lm 11-0' sa ll'ld~, mai OPI~'SC" 9i rna VQl. departa to.'t mai mul! d.e epav&', Cum sa dirijez aceasra

- blestemata de Hl.<.<:het'a ?"

De-abia atunci naufragi.atul observa tn 'll1te~ioT:ul costill~:t11ui de s~J:lf&:zyd.ru. chiar aeole unde s€ fbt:ea~a casca, a tahlifa pe care strlliuc,e'an dteva litere verzui. em repede: ,;ReZiel'viillle oxig,eft - 12' ore, incal'Zire - 12 O;De, Racheta - impuls echivalent doua, suts kilogrammetri. Pentru di'tijare - mina rlreapta inti);lsa .in directia d0l:ita" .

Lumd cunostints. 'de acest seurt instructaj, :;;aHU'ai ar>asa diu nou ell mina stinga pe d;E!,clan~atoi:uI rachet(H ~i intmse 'miFl,a dreapta ~nSPJe r'fuh:a$ita navei.. cere se .. a1'la acum 'd'eparte de e1. Sf)re satlstaotta 111~, ineepu sa .se ap;ropie :repede $i Cl!ltlnGL se (filla. in i<11t.erio:ml ei. R~sWir&: oa..1'ectt.r:n usurat,

Ci1feva mirnite, t4111\ldu-;;e de ll1a;rginea peretelud, stjitu ~e podeaua a ceea ce inainte fusese cabina raehetei, tl mira faptul di nava se despicase }">8 0 lin.i;e destul de dreaptli, Avea impresta eli rachetoplautu fusese pur si simplu tiHat in doua. did doar la vreo d(l)u~zeci de centimetri daasupra perdoselei S8 zi.'l:rea un. crif'iciu )WlIorm datorit S!trapnng,elii de ditre meteorrt, Bag1n4 mtna inaceasta spar1Sura, Egm se a~eza pe mar,glnea p.0delei f,lf-$l Msa pi.eiQarelesa-i atirl'l.€ hu viq:,

P:riviI'lQ d:e,aiupra, c.a::pultti, Lji;L difu~l11 sea).'lla ,Cd Luna s~ maritse sim;tit0.T. ]ntelese c~ in to![ aGes~ fimrp zbn!na'S~ eu 0' vtteza luia$a in directia Uunij' $i €la, dupa CUm se vade, va carlea neaparat pe snprafata ei.

"Dadi-i' verba sa rna: pJ'a.bu~esc, atunci barera eu eapuI spre Pamint" - deeise f$ainl'ai. Se ditara pe carcass ra:eh~tei $~. se a$'8za acolo ell picioarele spre Lune.

~ez'U a$a rnult limp, priwind mar..e-p.a ta'cuta a spatinlui cosrntc, Linistea era intrerupta claar de tic-tacul csa-

,S

sului de suo bacrbie si -de usorul zumzet aJ. m.otOl'u1ui oe f.acea sa treaca aerul pnn aparatu] de reqenerare chimrca,

~l'l vreme ee Semrzrisedea pecarcasa Iostului rachetoplatl$i, eu caput jndreptat spre globul terestru, privea distrat, aproape filozofic universul din jurul sau; iata ce se pstrecea pe Piimi nt.

Dupa cum am mai SPllS, chiar in clipa dnd am remarcat pe eca anul osciloscopulut doua rachete in Ioc de una, a sunat telefenul -de pe masa mea. Am. ridicat receptorul $i de indata am auzit qlasul puternic al sefului men, Nikolai Andreevici Draghin, comandantul traseului cosmic pamint-l.una.

-- Ce vezi -dumneata pe eeran?! striga el atit d€ tareincit mie imi zbtmii trmpanul,

~ Doua rachete ... , raspunsei eu, desi inca nu-mi eredeam ochilor.

- Dubleaza puterea de radiatie a radtolocatorului, Treci pe undele centimetrtce. DEi drumul blocului automat de inregistr-are coordonata a vitezei ambelor corpuri, Urmjireste fihii intrerupere datele radiolocatdrului. Vei Iucra intr-o gmpa trieoordona:toare, Irnpreuna ell statiunile din Kamceatka ~i Siberia rasariteanit Peste cit'eva minute vei retransmite rachetoplanului de interventie ultrerapidf LAS-11 toate datele observatiei pe banda 0 mie doua sute - 0 mie doua snte zece megahertzi. Afjteapta no) dispozttit.

Clasul din receptor tiku.

Am dublat puterea de emisie a postului, am trecut pe unde. mult mai scurte, am extins cereetarea pe erizontale. "MllscuIHele" verz! devenira f0art'e stralucitosre si se departara una de alta la 0 d}stanNi mult mai mare. Fe eeran se pU~easesiza difarenta dintre valorile vitezelor celor doua epave. Eram uimit de marea 'deosebire dintre v'itezele calor doua corpuri de origine necunoscuts. Ce se intimplase acolo ?

Din Ron suna telefonul. Ma ehema Kamceatka.

~ Transmite prin liadi.o Ia Simaiea coordenatele si viteza ambelor epave. Informatiile :;;i elementele traisctoriei vor Ii prelucrate acolo din totalitatea datelor, Lucrarils vor ifi dublate la Centrul de coordonare ~i ealcul al 'navigatiei.cosmiee din Indonezaa !

6

- Ce- Inseamna toate astea?! Despre ce epave evorba? il intrebat grabi.t iDe tovarasul din Karnceatka, - Cum.: mr stii ? Raeb;eta s-a ciocnitde un meteorit $i s-a rupt in d0\iI~.

- In do-na 1 sH'igai. Dar oamenii, ee s-a intirnpl.at cu oemenii ?

- Asia inca nu se stie. Nu exista nici 0 legatura cu ei. Se cunoaste dear cii inainte de naufragiu si-au imbraeat costumels de scafandru ...

- Dar €e importanta are asta ?

N-am mai primit nici un raSpl1ns.

Am conectat linia de radioreleu Mosceva-Siraeiz a $i am cuplet Ia ea toate Instalatiila de mssurat. Dupa ee, de la Centrul de calcul din Simeiza, un gIas Iinistit de femeie mi-a comunicat : ea et prnnesc in bune conditii datele de obssrvare ale postului rneu, mi-am atilltit privj:rUe asnpra ecranului 1?i mi-am luat capul in miini, diuUno sa-mi reprezint ce se_lntimplase. In acsst 'Limp, in cabina mea a intrat chiar Draghin .

. - Pregater;;te-te de retransmisie, Imei:liat isi ia zbo-

rul LAS-11. .

Incotro? tntrebai eu.

_:_. Cum, iljl>cotro? SiH salveze pe oarneni I

- Cre deti di dupa 0 asemenea croenire mat poate fi vorba de ...

- lnceteazs cu asemenee fleacuri I striga e1. A vern date precise ca inainte de catastrofa erau in costume TIe scafandru,

- ~i €e-i en asta? Dadi S8 sfiirima rachetoplanul, ee costume de scafandru ...

- tti dai seama ce spui j'l Nava s-a rupt bine, exact asa cum trsbuia sa se rupa.

Am fi'icut ochii mari, far a sa inteleq nimic,

_ Constructia rachetei ;'Ii lni:regul calcul de rezistent a au fost astfel Hitute tneit la 0 ciocnire cu un me .. tsorit mare sa se desfaca in: dona fragmente egale, iar. planul secjiurrii. sa caGla pe directia de izbire a met~?ri::tului. Toernai aceesta este necesar pentru ca oamenn sa scape, Daca navele noastre inasemenea cazuri s-ar sfar ima in tandari ca 0 sticla s.parta, atunci, in loc de dcua UTrn8, pe eeran ar aperea citeva zed. Proba1;>ilitatea ca oamenii sa sufere ar fi astfel IDUlt mai mare. Asa il1sa sintem aproape siguri ca n-au patH nimic.

- Aproape, spuset' ·eu -tris!, Intotdeauna spunern "aproape" ...

- Nu ip:telegi dicl.aca proba'Qilitatea ctocnirh rachetei ell, meteorltul e midi, probabihtatee ca acela~i meteorit sa-l nimereasca pe unul Cilintre co:smoilliil.l,lti este ~i mai neluse-mnata, iar ca sa-i loveasca demiata pe ainiE.doi . este apil'oa,pe ego.ala GU zero.

- b~n 110U "aproape" ...

- Uite ce-i, spuse DiL'agbjR fara sa>-:;;i· ascl!mdll mit'lia,

n-am aCl1ID timp siHi tin, 0 lectie despre teo1'i(l' probabiHtatii:. Trebuie sa prkepi i-nsa un Iucru : n-avera dreptul sa-i par.asim pe0ame"1lii nl'1~tr4: in spatiul cosmic ~i n-o vtim fael.'l ni:ci6clata. 1.i s-a il'lti:mplat 0 nenerocire ; .tretnrie sa. fie s~lvati.

- Ca ·sa"j g.~S€$;ti acolo, i,n Cosmos, .e ca !iii Gum ai cauta un, ac Lutr-un car cu. N.n, l'I10rm:aii .eu,

- IaJ; 111.1 :;;tii ce v'G?J:be~ti. De-abia in spatiu.l Iiber e mai usor sa gase!?ti un ern decit pe Pfu:n[nt .. Undel~ ra-, diofonice se rasptndesc acolo f.a:rasa fie dispersate, ;liMa ebstaccle, fara .sa fd:e reileGtaie liLe alte ehie{:te -decit eele cautate. Raportul dintre semnal;;i ecou e epNm. Duar acolo poti observa cu oea mai !l!ual',e clar~t&t€ t,a,b~.oul radiolocatorulue. Inesarca nrum.:<ti sa prinZ'i pe Pamint doua asemenea in..fime epave ell -u~ ap_arat ca a-s1!a. Nici pomeneala 1 Aid iDSa, iata cum se vede: ca in oglinm !

Draqhin ciodini -cu o:eg'etml pe eoranul radio:.J.ocato~

rulut. ,

In ac,:e.asta vrerne, din partea stinga -a e.era:auJ,ui i~i Mien ,a~.<uitia inca un punct verde &tr,alucit OT. Se plasase pe -~;rbita nava cosmica de salvere. Fe <ili:f'e:ren:tiat!iirapaIUra dasele cu privire Ia viteza ei,

- lata, a ~i pornit! e:x:da.ma !7eful privind .tllifel'entlatorul. ,$apt€, opt, .zece,rj.0iS~ii'ezeC:!i! si jU':mata-t'e S;pl~ndid !

L-a,m privH: ~.i .am dial din unreri, De ee :se'iiluc_ma ~ Vitoez:a rash€!'to:plfr)l!u1ui ay-ariat era cam aceea'~i.

- Nu-i nici. 0 l1,ans:a sa-i ajunga pe rumfragiat'i, spusei ea, p.r'iv.jndll~l pe Dr.aghin, Se V0r pra:b:u~i pe, Luna: inai:nJe ea LAS 'sa fa:d. j;t,lma:ta.1iea drumului pina, acole ..

OI:ag;hin ma,i j;n;tii se hlr.o:;;i, apo~ se al?'e·za i]l~-~uJl._f0- t@-liu l;i inee:t, fara .sir SB g;fii~eas·car ifi>i aprin:seCi> ~lgar&. NJi:.ci e cli:pa'Bu.~~i }ua Genii d.~ 1:a mine. Pupa 0 pa1iz;a mi se adres"a eu talme in gl\i!?, dar r.et-in1.l1.t :

~ Am tmpresia di durnneata ai d~zut din Luna.

- N-'am Iest acolo niciodilUi $,i nici n-asn 'Ide g:if:ld <sa merg.

~ Cu at[t mai bine, spl1,se'el $i, fiir'ii sa astepte protestul men, adiiuga ': Problema este, dtag1;ll,mey, G-a 'n,lciadata cei do'i €ala:tori, auzi : n:ici0datii nu -se 'VOT pocabu',;i pe Luna.

- 'bar unde, peMal'te '1 gl~mii eu amar: Dirpa cite

:~ti':u, au.zburet tri'fliu9i spre Luna.

___:. Da. ttt im'aginezi 'illsi§ C1.1ID :ibtfra101?

'R:ecurtos€, lmi reprezenteun aoest lUGIU fearte ~tmrar. - $tii de ce, In lo,t': de zece ore de ZbOT, racheto-

plsD01e ,IlQa:stre melig douazeei, ba chiar mai mult? Nu . ~t;ii 11 'I!}ocaor e simplu: pen~nil sscuritatee eMa>ter1:ei, ~trasetll.e ale's nu conform ,tiaiectdtiei .(dicl.erii Clirtl€.te pe

1i'.u:n.a, .Gi l1\l\':li rute h:i]"Jerjj(!)liee, l'nlele"g'i, liriperlit).1i@e!

Aceasta inseamna ca dadi, mergint( pe a ce!l'S'l: a, tt--'aj,'et:torie, lf$.va nu va fa'Ce riict 0 I1Hl.nevra,atundi va eirre()n~ j ttl' a L una I a 0 di:S,ta:n:ta cl:e a pl"o~im!iti v fi ai'zeci rnii de. ki101net:Fi -$i se voa '17eint0arce pepamirtt.

- Vreti"S'Ei' spu:neti <fa ttai-ec1;oria hip'eFh@Uea 'lnc0njeut:a Pa-min:IiU1 'I;li Luna, fara a :ajunge la '0 di"ltanlii utide

'sa $'e ~¥odue'a 0 ,ciocni'1'e '? intrebai eu. .

- Exact. Este 0 curba, iRchiSa, ce' euprinde ~"anij,n tu t ~~i.::tuna: ~i, 'Qupa, cum 'i;i-am niai spus, ,aad.i 'nCl.V'ele no as'ire '1'1-.1:1.,1' :ji'iHl:eniciUn fiel de manevia, n.r>al'atinge nt~jo€tai'ta su.f>:cafa"ta calor dona eorpim.

- ~tfect, ~im1Dii eu, Dtntr-o Clafa mi se Fidi~'a~ HI' piatT§. de pe inima. Inseamna ca ranfll1'e "doar "'sii-i p"ti'hdem .pe naufJ.:agia;li iJe -p"Ei ,;carusel'id'" €l'e si-a pterdut dire'clia ,?

- Da, "9-i tl~el:luie:s-a"i~~lm atifa'titn,p Cit .mai 'B:U ''1~ea rszervette ex.igen .;;i eilLcl:u.p'i. 4cceft1>ta"o v'S. tf<i'ee 'LA?S 11"

Din Simeiiza ni-cs-a .tel'&to1\lat ·Ga ·elem:entl:'li'e t'raiettOl';iei ' eel'tl1l' dtnrii, epctive ~e 'tel: ans'mft fa:r~ l,ti tI'el'upere "pilotului de pe LAS-ll. Ap.0i 5.i'o~i .;;i ontl(oyrama ~de 1,a cemandantol navel de salvare, care anunta Ca vede bine epavele. Aieeasta ii~U$ura erientarea $of ccrectarea zborului : pe ratUdlocat6nil de pe LAS se vadea nu numai pozitia celor doua jtint'uri, d ,o;;i a sa psoprre.

Spra dilnineata postuj meu si-a Incetat actrvifatea, de0a:r.ec,.ePiftm5n.tU:I .s-a 1bto'l'S 'cu cea,lalta elnisfera soreLuna. Totusi 'n-am plecat de la telefon i)i;:teptind ca~ll-

,

nicatele colegilor de la antipozi. Cind Ia ner a l-aS1H'it soarele. ni. s-a transmis din Rio de Janeiro di LAS-ll s-a Intflnit ell prima epava si a luat un om. Era Kostea Krtiqlov. Dupe 40 de minute am fost mformati despre salverea lui :';ia:p:uai. Atunci cind J-au tras paracuets ae salvare, el dorrnea. Mai avea oxigen si enerqreelectnca peatru inca dona ore !?i junratete.

Mai departe, aventura a devenit mai putin palpitanta.

LAS a mtrat in deriva in jural Lunii, asteptind combustibilul care i-a fost expediat pe bordul unei rachete fara pilot. S-a inters pe Pamint 1a 65 de me de Ia deeolare.

Inainte .de a 11'l:eheia, ar fi interesant sa ne reamintim cite eeva despre teoria probebrlitath, Dupa cere· intimplate m-am giudit mult timp Ia aceasta ramura a stiintei si am ajuns la concluzia e~ ea nu tinde sa prezica eu precizie evenirnentele. Ea ne arata numai cit de des ne putem astepta la apariti a :;;i repetarea un or Ienomene. Poruind de aici, sav antii, inginerii ~i constructorri elabowa-za ·asemenea mijloace pentru zborurtle cosmiee care sa asig1.1Te maximum de. securitats pasaqecilor. Despre faptul ca rachetele interplanetare si Intrequl sistem de navigatie l;>l salvare sint eficace sta marturie tot ce s-a po:vestit mai inainte.

Iar Kostea Kruglo.v r;;i Egor Samrai sint acum la masa, l~i beau 'berea :;;i discuta eu aprilild~re planul urmetoarai dmHorii pe Luna. La urma urmei, trebuie sa se rezolve pentru totdeauna problema daea satelitul nostru natural s-a rrrataeit" ori' nu,

- Intre altele, spunea Kostea, aceste costumasa de scafandru ar trebui dotate cu un radiotelefon, ea sa poti auzi mllzica de pe Pamlnt si sa ·ai posibihtatea sa. schimbi vreo c;loli.a euvmts ell tov:a.ralj'ul tau care, intre timp, a -ajuns la douazeci-treizeci de mii de kilometri mai de-

-parte. AsHel nu va mai fi chiar atit de plietisitor sii-ti

petrect vremea in Cosmos.

Traducer e de DAN1AZARESCU [Dupa revista "inanie~Si1a" nr. 5/1958)

EXRerientele profesorului t.eorioxov I

Sedeam In rindul al treilea 1a -parterul amfiteatrului mare 91 priveam CUI?-1 rrrina mecantca seria cu creta pe tabla neagra: "Salutam pe participantii 1a contermta pentru automatizare J"

Mina term.ina 'haza, puse cu yrija creta pe rnasa ~i Q sterse eu a cirpa uda. Apoi ii saluta pe de}egatii entuziasmati.

Isbucni un r.opot de aplauze,

Cui ii e1'a1.,1 aclresate aceste aplauzo ? Miinii me canice care apasase sinqura pe butonul de pe carucior pentru a parasi sala, continuind 5asalute maiestuos asistente de seventt r Lainceput se parea cil ei ii sint adresate, Apoi iusa au intelas cu totii ca este Iipsit de sens sa: saluti 0 masins.

Savantii 9i inginerii se aplaudau pe ei tnsisi. Era 0 situatie cu totul neobisnuita.

Alaturl de mine sedea un om marunt, slab, chel, cu capul ca 0 para. Fara a. arata 0 prea mare ardoare, el aplauda parcii numai din politete, urmarmd ell un zimbet ironic mina eare p1.irasea sala pe carucior.

~ Pe dumneavoastra nu v-a cucerit aceasta realizare? il intrebai en.

- Priviti, din ea atima un cablu.

- Dar cum altf-el? Dear 'nu sfintul duh este eel care

o dirijeaza !

Omul S8 strimba.

- Totuldepinde de ce se intelege prm "d.lthul stint", Daca undele radiofonice se numesc astfel...

Era clar ce voia ,sa spuna,

11

- Cine- stie de ce n-au oonstruit un emit at or eu banda larg,a si un receptor pentru transmtterea impulsurilor de comauda , asti:izi nu-i dificH sa fa:ci un aseraenea lucru ehiar cind impulsurite de transmis 51nJ foarte. nl1meroas€ ~.

El rtdica din; umeri $inU raspunse nimtc.

III acest timp, presedintele ccnferintei auunta tema prirnului reterat $i numele .referentului :

- "ImwulsuriJ'€ de l'€glare ill orqanismele vii", profesor Leonozov Pavel Pavlovici.

V:eG:inttJ me_lL.jnGl~!lJ!l_ .sa~ijli fb~a.s(;a: hirtiile si, calcti:;J:d pe picioare pe e:ei ce sedeau aliHuri, s,e mdrepta grabit spre catedra.

"Pru1 urmare este biolog" - gindii eu, pr'€giHindu-mii sa, as.C111t c~v:a-ce-_nu lU'a privea OHll$i de"putin: deoarece sl>Ftcialit<;l.teq mea sint m:a'9~l1!ile' eleotreaice dB- programare,

tntr-arih:~vatr referatul era de stricta: spe:G~aJitate .. Numai scheme-blos """: sehen'lJl.-bi>O,Q de re~lare a: t!'!Lishmii 'a:J;ter:lal~, sohema'l'bl~G de:, cQ:mt,anda a b:0rmOI;jilot din ~il;1ge, schema-bloc de adR:ptare a cchiului la Iumi:h:a ~i altele.

Trep:t&t, g'i:ndnrq'e mele tl'e'Ol'lta Ia tem:a referatului pe carre eu ins'll:mi trebura sa~l prezfnt, ceva mai tlJzitt

* Peruru a, olrl;in~ 0, amplificare..:mai buns, ~i p®~;;u a f1 selective, emitatoarele $i receptoarele radio au, eircl'lite reaonante, C\;Ijcuitele rezonante foarte selective nu lasa s~ treaca d.e(;~i;_ ssmnaleleCU, q enumitii ,frecveut'a apropiaUi de cea de re;T.011anla:. B(;l.l1zile 'de trecere- CI.ile czyr;;l,literQ'r seie!!:ti;ve stnh I\n g,ene1'31 lRgttste. ]0 cazul transmlsiel de Impulsuri trebuie luate'nras'bLpi ca. ci'~c.t1itele sa' ,fie mal put-in selective, aclir;;~ si'i;, aipu, banda, laDgd i ,in.: eaa c011tFIl~, Imputmrile· sipt puterntc deIclJiID'a:te '~,i .nsi e~tB" exdus . Ell:, lIlJ'?'gi,st,:t:arefL,

5auI'ei;;1il1M)a~8e.'(;!a,·h;)'i"~'5a Im'nial fie posilJi\l-ii ('tu.). '

*. PrTIl sr;nlfm,~.blpG' se iIl<~elege 0 sc\iem~ foarte: genBfa1ti: tn care. slut prezentate ·1lI!!,eLe. par,ti innpQrlt'<l:a:te ale unui sissen» ~r legi\turile dtntre acestea. Astfel, schemaifu.loc, a s~seerouJl!li de reg~are·.' a tensiunit ar.terhUe poate tt socottta cil. Iucreazd ,in: mod aselJ.!,an1itrp.t1 CQ schema-bloc a ststemulut de regJar,e 1l, ochiul\li, Ia cl"HeJ;it,e in" tensitiiti luminoase: amlrele 11,1:1 elen)eIii1;e tate SeSi2eaza"' schimbarea de stalle (tradu-e:tori)', cani;\le'calle> transmit· intoimapa 111, un centru, 'de unde- porneste comauda Ia un OFgan executor. Se vede. Cd ua asemenes sistem reactioneaza la 0 schtmbare exterroana.

Aceasta...scheuld pJincipiala., .se. !'ja$,e~te $), 11k TP¥~IA1)e, aut~mate care au un si:soo~n, de traductor» ce trnnite 'ini<'>r;tnatia Ia un sistern 'central de comparerer care, iii! dniiu;l sa'll, cUi.' G9h\<lnd.a de ,corectie, de raspuns Ia sGhimbarea produs1i in ext.eFi"'I. (.mr~).

12

la €€lRifer'ilitia. Gind' rat-am tindreptat din ];lOU atentia caire Lsonozov. el $tergea de'ja 111<l!:et de l2e tabla tot ce tclesenase si, sUIld eu spatele Ia -auditeriu, spnnee ;

- Astfel, srstemele nervoase, eel autonom $i eel cent:1'ai ale oJ:ga'ni$rj1~i01" vtt.aseundIn. eletpasibilitilti unase..

Aplauzele au fast cam snemice. Int:rebari n-'a 'Pus ;.riimf;n~ ~j nit?i .. di:scnitii a-au \frrtl"ilt. ~e sim1te:a, di eei de 'rata 11U prea fusesers atenti Ia teferatlil despre (il\!lttGJ."ffatica t1'Iill1t de "un ... biGilog.

Dupa un minut, sevantnl era din nou .aHiturilde mine. l'>e fata i se vedea iTita;rea $i chiar supararea.

La .tribrul-a veni 'lan "i.M.girrer eare rl.es.ena .0 . sehema complicate de comutaee a semnalelor pentru dirijat.eil ~pHi)gram'at§ a unei noi l,lla.;;i-ni-lJJnelte' aijYchietoar,e "'. Leonozov bombanl slipa;r-at.

- La <::8 servesc toatle asteas Nu e .mai simplu sa

i~i un snnplu ~oaI'l;!'Ge ?

- Ce-e f tntEeba', eu in ,.~,Q:aptia.

- UEl. ~!ll:ar;eG:e,' deGlaTa toilre i;1i cate,g0ric ,prof-esorul.

eel dimprejur ne ,]!li'ivi'ra ind~gnati.

"Un om€:ul'ios'" - hoUirii i.n sines mea.

Curiozitatea im; 'fusese at.it,ata,astfel di ill tjrnpul pauzei I-3m unnarit pe profesor, Mergea nerves prrn coridoerela 'institutului, murmura ceva 111 barba si, din dud in cind, :xhn:bea. De(;),mata" .privlree 1. $-E!' opri esupre .unni grup de tmerl care .discutau aprtnseu autorut ve-

feratului . despre sistemele de Co.mutaFe. ·1.eonazo.:v 1S'e aprClpie' ga:abi:t de ingineT'.l?i, luiadu-l de ~lm:Jt, n int1I;en.a, !

- Bpnn,eti-mi,'cit, ar costa is,1st.emul anesta aldumnea-

vcastra ** ? .

.... Ma1l"inill'e-U!nen'e ·a'1itellIl!a~e Pelt f,i pM@"Wmillte'.sa I bm:r:eze sub .-actillUlea .. unor ~lll.'l!iU1suri elec,;tni.ee. 1m upre'al-a'btl dimen,s1u~1e ;pil:.\sel shit transform ate .in impulsun electrrce dupa un a)1.llmit co'o, adica ,dt1pii 'Q an'l'lUl.itii, r,e5f'!J(a .• 'A.<2este' impu.lslll'i intr0:Elrlrse I.~n 'ma!jina, .f0r~ mind pro 91'amul ei, fae sa se deplaseza scula asohietoare, mstfeI jncH ,sa tie ~~r0ausii. i'll,.m-etahp~esa ·\lleCesar.a. ()~.r,.).

** Gi>berneticd (adicli, ...- • .;:lupa ',cleooHia CllliliUlt<u:dintre autorii.,lEll - ~,tii;rl1i!- 6iili'e' iillFIal.iZe.<3.'za, sistemele 'de ~~egl~e\:9i,col1'1'll11daaJlla,ma,~ini ,~i la or,ganiSilil!.eike .,w,;.) ;itlJag-e ,iit-entia ~11 'JI;l'lmai a iIi;g;,neiH(l! ,,~i .a . cercetatgri'1,0r ~-ti~~Nliej, .!lli (§i' -a :1!J):a:.seJ!(l)tr lar,g.i. ,!A:G-e8t fapt -este ,Jirese e.eoar\3ce eib.er:n~1;ica ~!;1(e"i.n:teresairt.a ·alit ,prien "preoeup:aIije,~ei teor:etio;:e ,in. eare s'e, i·atiiJ;Jlesc.,~a,.g, tiieapm HGe~e~gralh'P-EeJ ,m.~ ,Jlawa matematioa, a1ll'tiomatiea, ,;tclee0Jl11I'Ri~ati~!:e ''i'i fjztoI0g.ia' sis1:eHi:!llW nerves, crt ~i ~rin a~lieatiile ei ."!1IllM!froe 0a$B Ii<ue IJra 'm<J-~illl~rde eaJ.-

- Cred di nu mai mult de cinci mn, desiqur, fare. conductoare si mecanisme auxiliare.

- HID... Cam scump, cam scump ... p spuse snrizind biolognl.

- Dar cit ar trebui sa coste dupa parerea dumneavoastrii?

- In bani nei, sa spunem, cinci-s-sapte kopeiei sau

-' poate ·chicn si mai putin.

- Imposihil l exclema inginerul, uitindu-se mirat la

Leorrozcv.

- De altfel, va pot spune exact.

Leonozov i$i scoase linistit un carnetel din buzunarul de la spate si deschiz indu-l spuse :

---:- Da, cam attta : sapts kopeici un sistem, Doua sisteme se pot obtino eu 13 k.opeici, iar 0 mie, in medie, ell trei kopeici Ijd [umatate bucata,

Cu aceste cuvinte, 'el se indeparte linistrt de grupul celor ce discutau ;;i se Indrepta pe coridor spre iesrre, Toti, inelusiv eu, l-am condus eu privirea fara sa scoatem o verbs, patrunsi de miUL;;i de compatimire.,

II

L-am ravazut pe Leonozov in timpul verii.. intr-un sat de linga Moseova, Chiar linga vila no astra se Intindea 0 poiana mare si verde, brazdata de un piriia~ repade. Plimbindu-ma acolo pe inserate, am infilnit un om in ghimnastiorka *, eli nista pantaloni murdari, bagati in cizrne inalt~de cauciuc.

Mergea direct pnn apa, eu 0 galeata~ in :mina, aplecindu-se mereu spre iarba Inalta 1?i bogata. Am fast

cul sau Ia ma~ini ce pot fi utiltzate la automatizarea proceselor (,Ie productie.

In acast domeniu i~i plaseaza A. Dneprov nuvela lui maf mult ;;tiinlifica decit fantastica, deoarece reqlaree cu ajutorul unui sistem biologic este prtneipial posibtla, Parii 1ndqiaJa ca asupra posibilttatUor practice si asupra economtcttatii procedeului nu e cazul sa insist-am, dici 0 hicrare I1tiiFltif,ico-fantastidi nu-si propune sa fie un studiu sau un protect; Povestirea pU'I1e in evidentii una dintre ideile fundamentale 10 ctbernetiea : ana10ghi funcfi0nalii a sistemelor. de re!lflaj in masinlle automate $1 in orgapismele vii (n,r.).

f< Tunica militara soviettca (41.1.).

peste masul'a de l.'limit reeunescind ill aeest' om pe veeinul men de la confertnta pentru automatizere.

- ,Bulla seara, Pavel Pavlcvtci !

- Buna, raspu:ase e1 tara sa se uit€ la mine. Ei, ales-

temato 1 .

Lasa galeata in pir'iu ~i incepu sa miste Iarba eu

emmdoua miini:le. .

- A scapat! AUt de stmpatica st a scspat ! Apo] ll}i rMica capul ~i se utta la mine:

- Ah, dumneata erai l /'

- D:a., eu.

- Ce-ti mai faesistemele electromce die proqramare ?

- Au mtrat in productia de serie.

- Serios ? Pacat l

- Dar; Pavel Pavlovici, asta ar trebui sa Y'a bucure !

- Ramine de vazut, All, uite-o, uite-o!

Sa 1asa repede pe vine I}i prinse 0 broasca verde, mare.

Ma uitai in galeata~i vazut ca era plina pina la o treime en aceste li.ghioane me balta ingra.:;late cu larve de musculite.

- Pentru experieate. '?

- Da. Mtnunata hint a broasca, spuse vtsator Leo-

nozov, Ar trebui sa i se ridice :;;i ei un monument, cum i s-aridicat J;>i chnehti lui Ivan Petrovici Pavlov.

- De ce? .

- Al;nintiti-va. ea broasca i-aajutat ope Galvani lili pe

Volta sa descopere electricitatea! $i - intre noi fie vorba - fara electricitate n-ar fi fost posibile toate sistemele _ dumueavoastre de proqramare l N-ar fi existat toata automatica electronics. Dar ma incumet sa, preeizez: broasca ne mai rezerva inca surprize.

Rupse citeva smocuri de iatba l?i Iea!?eza in galeaUi pentru ea broastele S13. nu poa1:a sari afa:ra. Apoi, qemind si pottcmndu-se, iesi 101 mal.

- Permiteti-mi sa due eu aeeste vestite animale ca'rora omenirea Ie datoreaza atlt de mult, ii propusei, pe un ton usor ironic, luindu-i galeata din mina.

AlI). mers un timp prin poiana umeda fara ;:;a scoatem o "'0 rb a, gonind tintarii din jural nostru. Soarele coborise pina la Iinia padurii ce se zarea in departare. Deasupra noastra zhura un elioopter, care sperie un cird

/

15

de! pasar' de!' balta. me: se Fo'iiIra F1.l'l~in peste, GiJ.H])U11ille 10I, apoi se-. a:s:ctJJErse,ra, din nau in jar£ra.

- Prlviti. ce fruml!l.s:ete~!' G:it die, w'inu.aata este tofusi natuaa ,1 s.p&cie pl'otes.0.r:t11 pr:iv~1i1d in jil!lr r;!i tas;uflil1d

adinc. . <

- Dtt! ·EliOhabH di es;te deose.b1t- de Qin:e: sa fii pictor sau compozitor. Ei simt mai puternic r;!1 mat ~rohm.iL natura .

. - Piotorll ~i compoxitor ii al bombam eL Dm- ee- pot ei? Aud sunete s Vad CU10I'[:(I Qbserv&- fonne3 Nu,dragul meu, saventtisrmt mal bogat natura, mill profund si Intr-un mr!=les :mai 1a:r:g. ReOC\ltnl. Uffil pictor. Hntarul nu este decit tin:taY. Pe Pllilz,s e1 n J.;epIe~.i:p,ta in qa:l mai bun caz printr-un punet neqru sam nu-l" r:elllr.e·zinta.. de loe, Un compozitor poate s,eri.e ,,:lbnrul ca1"ahu~uhti", taTa sa-i treaca pIl'in minte, di tintarul este Q. "ma;;ina'J de a roie de: ort mai"autrnnatiz€lta" d~.dt eli€:opterul care

a zburat acnrn deasupra, noastra, Noi, de pilda, pa~im acum pe iarba: ~.i en, fie:caT£ fir cakal' de, pie:iGl.n11· nostru distruqem 0 adevarata fabrica de: IGJ'tosi:ri:teza; ~i rru 0 fabrica oarecare, ci una despre care nu putem dedt, vtse, fata: dumneavoastra niizuiti sa.t craati un ,,(;:l'e1er eleetronic"; Iar' eceat creie'r a si fast cr.e;<itt de; n,atura: cu mtlioane de ani in: urme, El 'e'Xi.stii· in fieo.are. flinta ~je. $i toa te acestBiL': le P'0t. s'initi numaa s:a.¥~antiii

- D,aT ce f010s awem noi din Iaptul ca simiim -; acest rUCIn '? repl<i'aai eu.Pe pictor H Intereseaza. una, tar pe, !1 0 i alta. 1n ast a e onst a 1'0 ata dU E!l'en.t a:.

- 1'i'.o.lbs?

Se gpri :;;i'!7i rididi spre rnine, p.r:ivil"aa:· ;;.ireata a ochi- 10'" S&l. llegFif,li: seven. Apoi ada-ug.a:

- Vorn avect f,li ftsloase: Ma: tern. ea In currnd.va irebUi sa i:nlot:miti sisteznele dJurnn.ea'V'Oa:stm e'tectrqnice eu cevarnutt mal infeteS'airt 9i I1lai; tButabil.

Vrhad sa-m.i expriill; proteSit1:11 intl'~'U'll mOd,VlElt.ement; pusei. . pe pihriin;t, gMeatOl., cu. proll.;;te., c;ind deod,ata,. din padurea de. care, ne aprepiasem, sa auzi UD" g~as de. femeie.

- p,.al Pan.c;:i! Pa! ¥aliti.! A fu,git, flrihd~tt-o! Viizui 0 faUi i,n alta , irnbr.acata intr-un halat alI) $i care venea fugind spre rroi,

- Dumnaata, Ina? Ce"s-a inttmp.la:t ~ strigli a1armat pso fesorul.

1.6

- A tl!t~_it MiFZa! Uitj11i-o!· _

- :NJjiT£._u-,? A1i~,! aiJie i-a, mat Q:l·U$.lll?,

- ~cll 9#tl~ .. .$:i1a: te~am: p'l"il'l.s !

E/gJia- minse" in !:>'l;ate UID gbem F!~rQS;, oCtl"e,sare,a ett. _ putsa, $i"l s;trinse Quput,el:'e: Cat~urtQ. latra, sU;Rkh;a-tii.

LeQ110Z0V ss apJr0pJe in fug~llil,eTfq;ta. iii-i lua an,~malu_'}, Wlil br:ate:

- Ce s-a intl'mJ!,llat,?· iu,h-eba:· el abia trag~l'l;dU-9i fa"" 5uUareq.-.

- \led>eti €loar, raspunse Ina a~roape pJing:ind .. ~'U ne Illai ,lasa" S1.t lu,c:r.;:~m deoareee vesnis sar St!j'\lTM1te1f:! automate :;;i scot din functiuna inS!tcclatia, Ier lirsle .. ,! vaii.. teate s~a1!l ineurcatL ' ,

- Of, javdii.! e~olam,a, Leono ZQV , lJatind UROI pe spat,e, aat-eaua cea 1i:itoasa. Mirza, speriata de ineuroaturile pe care- le psovocase, Jchelalilla, ir;;l misca 1;o:tr-o parte si alta oapul ~i-9-i d:esahidea botul, tncerciad sa-I muste pe savant- de mina,

- ·311 merqem mat repede -r Ina L Ia gal-eata ! . Fata il urmji grapi,ta pe profesor.

In, -ll1tun.ericul care se las,ase ubseFv;ai ca: He eorpul clinelut. enau prin,se diferite cutiute :;;i pli'i'c:ute.

Ei disparure apoi: In padure, iar eu ramase;i sin.g;ur: in ~oi<J,ha.

III

),Sa Ie, inloGui.ti cu : cava mult ma; interesant, .. , /J tmi rasunw indi l;n urechs pe cind, lungit in pat, Imi amintii de conNLoDoir,ea! avuta ell Leonozov, Ma s.imte_a'lU jign.i1L Cum poate-el, un savent, sa 1111 ap~reeieze a9-Q cum se cuvine un sistem' ped'eG:t de programar.a, eu 0 eapaertate de- peste, un nili.0l1 de v.nittiti binare "'. PeFl:~'[111 reaIizarea acestui sistem Iucrasa timp de doi' ani, sub son-

* Unitatea binara numita fli bU esta, Q uattate de masura a cantitiitli lite Informatie, Cantitatea de infbrm9-1ie este cu a;li'l mai mare en €,lt mcettitudinea eliminata prin tnfermatia primita este mai mere, A!s;tfe11 dae:a sa pwtluce' un eyeniment din tnei pr,obabtle, cantitatea de Infcrmatie este mai l1].ica decit, i,n cazul and se produne un eveniment dm a suM de evenimente posibtle. Ur.itatea -se numeste "llill aFd " , deoarece de ob'icei se Iucrenzji pe principiul "da" seu "nu':, fil¢ a~'ada::r vorba Gte doua even,tment€! (11',l.).

ducerea mea, un colactiv format din 12 oameni. Iar aoest am dorea 'sa-i ridics un monument broastei, in schimb voia sa mlocniasce sistemul velectromo cu oine stie ce 1 Cum era ell putinta 0 asernenea enormitate z

Imi era ciuda pe rnineinsumi ca nu fusesem in stare sa-i ripestez lui Leonozov asa cum ar fi trebuit,

"Cine a fi aceasta Ina care alerga dupa ca_'~ea?" - gindii destul de rritat, aducindu-mi eminte de scena din E_oiana. "Vrea Iaboranta, probabil, vreo studenta in medicina, vreun bieloq -. Pac experiente ell animate l,li se asigura pentru a nu stiu cita miliaana oara .cil ~i acestea aurnima, stornac, plamini. .. /I

Dupa-masa, nsrabdator sa am 0 dascutie en prcf'esorul, am treeut prin p.eiana si m-am indreptat spre lacttl unde rna despartisem eu 0 zi inainte de r.eonazov.

"Daca-l intilnese acum li spun tot ce qindesc" - rna hotarit in timp ee intram in padurea de pini. Eram ferm decis sa-m] sustin punctul de vedere.

Deodata rna pomenii 111 tata unul gard malt . .pornii pe 0 car-are care merqea de-a Iunqul san. In curind vazui a poarte poe care era attrnata 0 Hrma de sticla :

"Academia de stiinte a U.R.S.S.Labaratorul de reqlari . biologice".

"Va sa zica eu asta S8 ocupa 1" - glndii si incercai cl ant a. :Poarta: era lL1Chisi:L Am batut mult timp Hira sa-m! raspunda nimeni, Din tufis sari 0 cat?lul,la alba, care incepu saIatre,

- Ei, Belka, .Jucika, sau cum te-o fi ehemtnd, fii cuminte-J cauta! s-o potolesc, eontmuind S'a bat.

Gitelu~a se apropie si incepu sa rrrir iie furioasa. 00- servai ea la z.garda ei stralucea 0 cutiuta metalidi.

"PloG.babil ca toti ciini! de aid alearqa GU 0 reeerva parsonala de vitamine !" -- reflectai ironic.

In celo tiin urma, din spatele pomtlor, aparu 0 Iemaie

imbracaUi tntr-o .salopeta. - Pe cine cautati ?

- Pe prcresorul Leonozov,

- In ce problema?

- Sintem cunostinte. Trebuie sa continui 0 discutie

pe .care am inceput-o: ieri. - Intrati,

Femeia Be apleca spre cate1u:;;a $i-i spuse :

[8

Termine, Kumok, e om bun; Minqiie caT,elul?a si aeeasta rtacu, - Intrati, rep eta femeia.

- Dar e incurate poarta !

- Acum e deschisa, zimbi ea, contlnuind sa min-

g'iie dLteln.;;a.

- Dar n-ati descuiat-o! faclli en mirat,

- Va repet, tntrati, Poarta e descuiata,

Ca sa-i dovedesc femeii cti n-are dreptate, inipinsei din toate puteri1e poarta, Eram gatasa cad, deoarece se deschise Ioarta usor.

- Sinteti automatizati ... , holborosil incurcat.:

- Peste tet va veti Intilni la noi cu autcmatizeraa.

Merqeti drept lnainte pe carare spre pavilionul acela alb. Pavel Pavloviei este acolc. la centrals electrica.

Intr-adsvar, Leonozov era aeolo, inconjurat de citrva colaboratort, llnga un transforrnator de tnalta tensiune .;;i dadea nista explicetii.

- Indiferent daca stnt sau nu Slut semnale de reglare, transformatorul trebuie sa se blocheze in caz de suprasarcina.

- Am hotartt 1:11Sa ca nu vorn mai introduce nicaieri automatizare in afara de ...

. '_ Da, da, da, spuse Leon-ozov intrerupind pe un barbat malt ~i slab. Cind spun blocare, asta nu inseamna de lac ca trebuie sa intelegeti un .releu electromaqnetie san electric. Puteti sa Iolosfti un porn, de pHda pinul asta, spuse el, aratind inspre un pomisor tlnar. Sistemul de reql.are a cedarii umiditatn intr-o ramura oarecare ar putea fi requlatorul intensitatii curentului.

- Sistemul de reglate a cedarn umiditatii este in l~gatura en Mirza, protestfi 0 faHi. In a£.ara de asta, cedarea umiditatii plantelor se reqleaza prin semnale 'continue, nu prin impulsuri !

- Ei ;;1? Reglarea Intensitatii curentului s-ar putea realize printr-un sistern independent, iar 'in csea ce privests continuitatea reglarii, asta ...

Privirea lui cazu daodata asupra mea.

Ah, iar dumneata, tinere! - Buna ziua, zimbii eu.

~ Ai venit" sa te interesezi de necazurile noastre 1.

Care necazurl ?

19

- Tovarasi, zise Leonozov, atlresind,u~se €olaboratorilor care sedeau in jurul sau, faeeti cl!lll@$,tinta: .este ut"!- tinih inqiner proiectant de sistema eleetronioe de prcgramare.

Tot] se rntcarsera .spre mine, Ma sjmtii mtimidat, probabil pentru cs. nu intelesesem despre ee vozbrsere. desi; desigur, hecare euvint auzit lDili era .clar.

- Masinile dumneavoastra au un av,al1l.t'Etj: nu Jug, mi se adresa z inabiud 0 ~ata. aceeasi Ina pe care .0 va.zusem cu 0 'seaT~J., Inairite.

Toti riseri'i tare.

- D.adi e nev:oie pot,fi facute §1 sa aJerg,e, ;protestai eu,

--'-- Atunci fiecare ma$ina ve G];Ntal1i 'In Ioc ·de 0 tona trei tl9.ne. ,mil iI.oniza Ina.

:___ Cred aa stiu de ce-ai venit .sa IJe vizitezi, 0 tntreJ)Q;Pse Leoaezov. Din .pac:ate. tinsre, t:rebuie s:ii plec .peste zece minute Ia Moscova si Il.-atl'l .,dUd sa-ti asculi. protestete, Dar, penhu !lJa v:e.ni vorba, n-ai Iost prea atent la confel'inta ,pe1'l~XU .automatizere, Cit ,tiro.I:J !v:oi .. fi plecat la Academts te las pe searna coleboratorflor met, s.a te l.amure.as.ca ei. Eu .In.1'i mtorc .peste Vf.eo ~o:ua ore si atunci 0 sa discutem.

--:- In cesens si-1 Ui:rtl.lu:im, Pavel ,Pavlovici.~

- V·qm sP1;1s :'este}pToi!'!etant de ,sis:t.em€ @le:cironiGe

de proqramare si de reglin-e.

- Aha r.sa .mergG!m, spus:e Ina suhim!biEld ·.(');P!'iv;ir'e CD .e~.

Ea lie .~J!liro'pi€ de .lninef}i rna ·'I.1'1a 'doe ,hr~t,.

- Inoc!i~q, 41JkPacet'e:Pln.ini ;ill,H transm-iti .m,ie-! 'ne

stF~!Jii un ';1~i;lliir il1l.a:lt,·~mbrac·at 1m costnm de tenis. . - -:$,i, ·desi;gll!l:r. rpe 'UJim.a.)l'ii'e·! '\"lIlJli!l1 .spuse 'cine¥a.

- !kz,i 'V'e1i a.v~a 0 zi 'ama'l'a! ).:i1>8 rna.

-Deee?

-'V~e'J vefl,ea 'lucrul'i '"noi '~i pl':lffi.te ea va vor ·pa:,Si(;lllq.

. iThtr~atit lhrdt ''l~* 'GcG"l'i ;sa v-a 's@ib1'bati 'specialihl.te'B. - Pina acura n-am cavut mei un :m.tJHv~sa ma "i:ndoies'C ca mi-am ales 'pi-ne drusaul in viiiJ;"f,l.

- Pe-aici, va rog. ma iFltIer.n~:Se ea, arilttlnd sp:te 0 .mare u:;;a de stiifUi .prin care se inh;;a :tntr-o ,.eHt"dil'e crsemii»iitoare unui pavilion c>N!?}lu1t~de ~e~p.QZi~i:e.

~ Ujta;F~;va" spuse IlU~" arafindu::.mi un, ppiEiRHQ;metru e}e,e:.tt0niG o.l:fi~,.nUi1:;

P,enita al<P,'aIOltului t:rag,e,p incet pe liirt;ie 0 hniikt- sub-tire, rosie, Hugill; R0.t~nti,o;.,rnetru era un, ghtv'epi, in ca;r.e cre~:te,& un lluiet d.e. cWl~steadin, verde, 1n tirlpina mesteaeanulu! 'erau in:tJ;!!liXil::;;4 ele~ttnzi in tonne.. d~,·,ac. Unul di.ntre electroz1 ex_a. b:iig,at, in Ha,rr;iin t.

- Ce~i.as.ta,?

- Masuram CO$lCl'lntratta ionJ,J,€lr, de hidnJgen j'nt1!"o

planta vie. ~ Hi ;;U

- Este tntotdeauna c!DJ!l:s,tamta ;;:i e{iJJiilia Cll,7,(..:

- A$iiL? $L de __ c v:ii inte:r:eS:.e:a'4fi3

- Me:g,tea'cattuJ mg1eaza' cp:ru:i3'I'lt1-atiia fIlH;r,i.lof de-Jri-

droge1!l ind€p.en€l.~nt' de' opnditiH's u1:ediUI,ui exteeior, - Asta stie orice ,elev, spusei eu,

- . D at 'lli1'J,F dumneata nu"'$tii ~ca ace asta eal'acteri!sti ca

poate ff" fulbsita pentru reg-larea: m,J:toma:Ui a concerjtretiei unsr substante oarecare, deexemplu a .uneia dlntr=e baie chimiea, moenti:nindu-.i ooneentratie In limitele necesare.

1:'1u ma asteptam. la 0 asernenea ill,tors:~t.tura a dis-

cut.,i:ei. ! " ,

- Ihteresa11i~_ ExpIl:~tiJ-mi, vii rog) cum: r.egleaz-ii pornul concenUa.tia substantei din baie,

ina, desena pe o, fOjil.iede, hUhe, schema structurii ceIulare i:Lp.lall.tej_~~i, in~eBu s.a:-m~expJlc,ea~'lliinJ;mtit. Formule; c;bimice ale s:u:b.s:.ta1;ltelor care intra In. co.ajJi, ill'"

rmez I;ii. h~_protoQlas~;na;" di'ferite eClla$i:i. ". -

Nu rna prea des€lu.c&nJ. In,p.rocessle chimice.cere au loc in plante : imi dadeam insa vag seama.ea.aje, in fata un nmuar.. uria),? de legjUurL \n ambele-sensurk R@zitiv.e si negative, care ·urmarea.u cu .toate aeelasi oJ:ji.ec.tiv. Ce1 mat rnic dezechilibru provoca automat 0 reactie ce' ducea la anularea acestui dezechilibru.

- In~.eleg:~t~, ioaty. raactiile chi:(l""jce din organism depI.:ti1il de' nif;lte- pote;ntiale elet:tric!i, cace- P.ot' fi' user "scoaseu• Si, invers, actrunee-raedmlul exterior poate fi transpusa Intr-un potential electric st "introdtrsal1" in

21

planta. lata deci tum .ajunqem sa 'avern acest labilint de conductoare ...

Fata lua in l'llina un manuneh! €Ie conductoare diferit C0'l orate , care pomeau din tulpina pomisorului. Unii dintre ei intrau intr-o cutts, altii intr-un borean de sticla. Mesteacanul era conactat Ia un dispozitiv chimic, III care se vedea un lichid ee ctrcula prin doua serpentine.

- In mstalatia noastra experlmentaia se re-gleaza concentratia unei sulutii de sare ebisnuita de buc;;iHarie. Daca reducem concentratie acesteia prin adduqaro de apa, planta trimite imedi at un semnal le releul care conecteeza sursa de conoentrat de sare,

Mai departe, explicatiile nu mat erau necesare. Intalesesem totu1. Pe SCU.Tt se poate spune di planta era tolostta ea mecantsm de reglare !

lmi imaginam cit de complicata ar fi fost schema electrroa necesara r,eglarii automate a concentratiei sarii din baia chimice. lar aici totul era realizat de un mesteacaa obisnuit !

- Se poate 11,la,probabi1, orice alta planta in loc de mesteacan, cum ar fi urzice sau mazarea ! spusei eu.

- Desipur.

Mil gtl1'deam Ia poiana 'din, Iata vi1ei mele, 101. padure a care ineonjura acest laborator, la pomii, tutrsurtle.rflorile si iarba, J):l8. gindeam la toate florile §j cimpiile de pe globul pamintesc. Peste tot, oriunde iti 'intorci privlrea, cresc de-a gata "sisteme de reqlare rr, care pot fi atit de utile omului in rezolvarea multor probleme tehnice.

- Am luat un rnesteacan, im! explica fata, pentru di este un porn ell 0 duratd de viata lunqa, astfel incH reqlarea se poate efecttlp. multi ani fara intrerupere. ;;1 totusi, planta aceasta, desi prornitatoare din .acest punct de vedere, l.~i indeprineste bine functrile numai acolo unde se reqleaza procese care decurg lent. Alta este si-

, tuatia ell animalele .

. Ma Indreptam jjlnditor spre ie$irea din Iaborator.

- lata inca 0,.. scamatorie. Priviti acest galvanometru.

In timp ce eu ma uitam la 'acul indicator al aparatului,. insotitoarea mea ffilngbie de citeva ori frunzutitele unei plante. Acul davie multo

- Asta ce mai e?

22

_- 0 frulJ:za verde obii;muitii Ioloslta oa element foto-

electric. Cit costa 0 rezistents fotoelectrioa s - N ... l1U stiu, VJeo cincized de kopeici. ...

- Dar 0 frunzulita. de urzica? spuse tata ztmbind.

Ortcine stie, rlesigur, ca 0 hunza verde t:rai.€:;;te toema~ psntru Ga lumina fHOVO&Qa in ea niste reactii chlmice complexe. Aceste reactii sint traduse in lunoa potentialelor electriee. Prunza de urzica este deb un

element fotoelectric ! .

Era evident di aceasUi comparatia nu era in Iavcarea electronidi.

Ceea ce am vazut dupa aceea a fast pur ~i simplu uluitcr, Mi se ptuea di nimerisem intr-o lurne de basm, In care elementele fotoelectrice cresteau. in razoare, termometrele sensibtla erau cultivate' in ghivece, ier higrometrele attrnau de cracile copaciler, Mis-a aratat chiar un frumos tUfi.$,Cll niste florice le rb.;:;ti, cu 0 denumire lu:p_ga in limba latina .;:;i care "simtea" contiriutul de oxid de carbon din aer eu 0 precizie de miime de procent. 0 alta planta era atit de sensibila Is ionli de fier din sol, incit, dupa ClIDl _ remarcs Ina, Iusese luata ca "utilaj PI in to-ate laboratoarele analitice mederrie.

inca nu-mi revenisem din primele impresii cind, dupa ce trecurjim prrntr-o mare Hvada de pomi fructiferi, In a rna conduss le 6 alta cliidiIe . si rna predate tinsrului imbracat in costum de tenis.

- E r'indul tau, Kolea l i se adresa ea si pled" Stateam in .fata tinsrului, care imi zrmbea Ioarte amabil, si priveam nedumerit imprejur, Pomi, flori, iarba, teats cite ma inconjureu dipatasera pantru mine un sens cu totul nou.

- Constat d'i Ina v-a cam ametit, glumi tinarul, sesiztnd :tapaceala mea.

- Dadi :;;i dumneata imi vei areta ceva asemenator ...

- Nu, Ia mine e alteeva, sau mai exact este conti-

nuarea a ceeace ati si vazut.

Prirnul lucru pe care mi l-a ari:itat a fost 0. albina obisnuifa, Statea intr-o aprubeta de sticla, din care iesean doua fire subtiri, abia vizibile, conectate Ia un oscilo.graf.

Ntkolai lasa storurrle de la ferestrele laboratorului 9i totul se cufunda in intimeric. Pe ecranul esciloqrefului stralucea un punct verde, luminos.

23

'Voi ebn:~eta ·a'cium 0 sursa-de raze-ultravielete.

Sa auzi OQzittul ]..IDl1i trainSF€lrmato'l' ~i, "brusc, punctul verde de pe eeranul I1lsdlografrullli Incepu sa se del.ploaS'eze.

- Faceti regTajul? .

- INn. .Ochi! albinei sint foaJ:te' sensibili la ra:zele

ultravrolete. oBi intleplinesc .Hmm njill1 unut element .fotoetectrre pentru zona-de raze ultrascurss a sp~eetru:rui. - Cit de departe merge precizia albinet, ad:ica a ... '({cestui element f.otGeleGt·ria ?

- Pina la 110 milhnicroni.

-lmi aminteam cit de' dificil -se realizea-za uri-element

£o;toeleatl)'ic SU Q sensr.bili1ate speettaUi. afit de mare. ,e£iIl1t necesars materie'le speciale, st~G:la de' cuar] si mulbe altele,

- Ochii acestul aperat viu, ·.eonti:nu·a_ -el, 'arat1Hilm-mi un gll1dae urias , pot fi folosittpentru det-e-ttaI'eaunaelor lun~i, "aj!e r azelor 'Infr arosn, piha 1a 'nJO de micr oni.

- Cum ~. ! e..xcl'a,mai eu, holhindu-ina -la inS'8cta. 'A.stu

este praa :de tot! '

Tinarul eone'(lta gind:ac1.!lil la o5eilo'graf -9i -zise -:

- ,("oi apropia de el mina mea, Gindacul se'Si~ea.ia h:aBierea ei.

·Nikolai mcepu sa-.~i mi~te prin Iriturrerbc rmna "in 1ata eprubetei, far punctul de pe oscilograf se .deplesa, urm~i.riL1d par<;;a miscarea HlliJaii. Lui.

NIH S-aU fa.cutdem(mstra~ii an,alo·ge cu li1ieci Iole- 5* .ca dispoz'i:tive pentru d:gtet;tare-C1 ultrasunet~lon~i. ell o lacustaobi.!;lll1.1iUl, cane s-a dovedit a fi mai sen~Lbila

decit '"eel rnai precis seisrnoqref din Iume, '

---'- Natura a creat lumea vie,inze,strind-o . .eu ,6' g-ama uria!ilii tie org-ane de simfire. In fond, daca, vrem sesdescoperim. sa masuram .sau ·t:hiar s·a_ vedem ceva, .. ne putam s<ltM'fa~ce '<ie-easta "d1il'Tiill.la aJetf_ina un ind.ioat0r viu, imi i?-:kpUt!a hmi1 me'll ghid. "Nu eunoa~tem i.o;di toate aspectele acestei .desceperiri, in·sa·viabilitatea Q['g'aritsme'lor aste Iil$oMtii de -semriale elec1i"riee, car.e, atunci -uind VOl' Ii -eliserats, Val' ,putea fi u'tiiizat~. 'Datorrl,ift .a:ce6tui fapt, -inftlota omului se deschid posi:hi1ita~:i. neJimitate .de a .cunoaste .. de a q;PFof:uuda $:i: ma~_muH netura. N.:om putea vedea- l.n]Drea' a~~ . CMID. 0 v;ad aH)in:a, ,1il,:i,:a"Gul, ~1J::O:b.-alul, leopardul, p~!ilte.le .• ,

- 0 vom si:p;iti ca ~:Ui"tal'u}, .saleimul, lilia,eyl. ... , eontinuai e:1l ..

- Exact. Semnalele electriee in eceste sisteme vii de reglaTe rel'lIezinUi canalul ~ri):l, care mintea .ce.rc~ta~ tprului va patruud'e - daca .ne pu;trem astl'el exprima ----' I in su.fle1wl naturfi, a to't ce este viu,

v

... b:ID.b~ad:ndu-?i haJat,ul alb, Leo~l!5zov spuse CtlJ vO'ee tare,

- Attil.nci cilild un minca'll inf:uledi l:a l'esUtuiFa;j;>.b creieI1 pailll!e, eel IDU bamlrie:;;!Le e,a '€iilstl'mge "cere mali. perfecte- roa:;;tTli eledtr8Niee". ~a ll'bteie'geti'?

Bram. dez.on.el\l'tat. Aeuni).' pam&: inteleyeam ... ,

- Ce face cr.e"ierul· iJ1il'lui animal, cifrlC1f.t a:l eelui l1.17a\i Jil'rjmit~v? Bl p(i1J1ie~Mi: inf!in:m~tii din 11lunea exterio<illl:i1. ~i intocit:HlTa, Ie t:ralilsfQ~rm~ ,c;;i da na$',t~re unei aLte j,Nfot~ matH, pentru ea sac~i cl.il·irjieze eonrpbet comportarea, Un c:o:ba,i obilj1lJl.llit face .ecest lucru' mati. bin:ectedt cea ,mai pe;rfectj,oThala ~a~ina e.l'ectw:1l'ioa. Se pttn:e ;prable;a;la : ce ne fm:p1ex;l:rca sa: ioldsim :in acest SCDp' awarate gata' C0iR~ feationa-t'e d@ ;natma. ? Ce, va: inti"~·b eu?

- Proba:l!>il ca e dificil ,s'a s.ep:ari GIieieTul, sa-] fact sa. tr..a:ias:cti in afara (jJ!g€lJ1lis~ului, spusei eu.

- Ca..r1ll!",~fuios-I] euri.! e~.c'IalI).a: saoadat Pfrve! Pa'V~ 19'V~ci. Cap1l1'1 pn~ifi'e'soTlilm1i . Dowen a fest rrecesar 0'03.); U:ll1i1'i roman taE:.tashe. * Ny este de 10E: nevo~e sa desprtndem capul de animalul viu, Lasa-l sa ramina Ia J.oCJ;1:1 sau, ba m·at m.ult : rru stnt sigur ca, reu~;ind sa i''2i.€lilam ereIerul ole reStrJ.l 00;rpl1't1a1. .!iii sifu-l lIiThenHnem· i·n 'stm:<r:e. V'~e,

l-am putea face sa functtoneae normal. ,...

-' D'e '0'8?-

-Es1:e nec:esata. Q (i:.O'EHilctaFe j}m piil.-ralel - t;;;1'l1B. srpUG

electrtcientl - L&. s,jJstemNII nerves al ani,maltulU;i.. Avem nevoie de contacte de intrare Flentm informa.ti~le careajung in i:n:teri0'h '!jiii de G;o'fi;tade de te;i':i:t:e peuilai\Icele care vin In a,1i:a;di, fill ni-mk a:Uee'i\!'a. Decele ma:i nmlte

,@'lti, nict Jl..U este JilIeoesar sa prepa>Lam a!liuma}aL La stipra~iXta: cQ'tp1h:l:u.'i ·slim eXista (i)jestu1 de murt<i l'eroe]tJt.o.ri:. t,~

.. lisle verba despre cunoscutul roman <il lui .£. Beleaev (n. t.)'.

amintestl de mirra mecanica de lacoBferinVi? Ea era dirijata prin curen]! bioele.ctrrci de' operatorul care.'?cedea undeva, in atara saliL Pe aste sa hazeaza pretezarea electroniea. Semnalele alectrica ale extremitatilor nsrvilor dirijea'zi'i modelelemecaliice ale mtinilor' san ale picioarelor omului, Acest. .prindpiu poats fi folosIt si in cazul nostru.

Am roars apoi in atelierul automattzet. al institutului, Am va.zut aei Ipfata mesinilor-unelts aschietoare ni$te borcane mario In fiecare borcan era cite 0 broscnte, Ele BU acordau pares nici Q importanta Hrelor e-lecttice impUntate in diferite punete ale corpului lor, ci S8 uitau curroass Ia noi,eu ochii lor bulbucatt, fa:ra sa l:lanuiasea ca sint folosite pentm 0 adsvarata -rninune $tiibtifioa.

- Tensometre slectrrce, care masoar'a dirnensfnrifle geome'trice ale piesei de prelucrat, slut conectate -Ia fibrele sfstemului ner vos aut 0 nom, ce cUrijeaza tu-hul digestiv- al antmalulut, Semnalals sinteehilibrate in asa fel incH orice abateFe in prelucraraa piese] provQata in slstewul n-ervo's central al brescutei impulsuri de ras-puns, care pun in mi';;Ga.re meoanlsmele de corectie ale ma:;;inii·unelte. Un asemenea sistem de ditijare nu costa abao'lut nimic, Trehuie doar sa .c;tii unde sa transmiti semaatere bioelect-rice 9:1 Ia care fibre nervoase saco~

nectezi - tensometre electrice, ,

Leonozov porni masina si cutitul incepu sa taie 0 piesa ,metalica de 0 forma complicata. Mo.t:a-ru.l deplasa cutituI cind spre sting-a, ei:qd' spre dreapta, lifle~ti;nin~ du-se strict dupa Iiniile zgiriatec pe supralata placutei

de fier. . .

Profesorul a-p'asai. pentru un moment cu deget:ul axul motorului, care :oe, invtrtea repede,$i broseuta iueepu

brusc sa oracaie. - .

- Vedeti! Tensomatrela i-an semnalat ca cova nu e in regula :;;i bsoscuta a reae.tionat energic. E<!" a inreqistrat acest dsranjament. ca si dnd acesta 5-a1" fi petrecut in OJ~.anism:al ei.

Cutitul alU1')..edi lin ~i H~ve:ni Ia pozitia in~·tiatt\. Eta o adevarata mtnuns tehnidi. Era oare tehn;j_ca 1

Un mal-e savant fizician spunea odata aa secelul viitor va Ii secolul bidlog'iei. Ad in.Cepe oare? Broscuta "indusa" inomsaIT),.blu-l ,nra:;;inH, cobeiul regulator a1 temperaturti termostatului. .. Dar animalele superfoare? !

26

Sistemele IQr nervoase, cn 0 orqanizare superioara, pot executa, .. prebabil, cele mai y>recise funetii de eonducere automats. Probabil eli reg-lama bioloqtca va dcschrde perspective $ip0S~bili1iaF inimaginabile. In Icc sa construiesti aparate electronice complieate, va fl suficient sa te adresezi orqanismelor vii pe care ni le of era natura. Privaam fermeeat breacuta cea verde :;;i ma gindeam eil. in acea cUp\§. S8 £010s8$te Q parte eu totu1 neinsenmatii din sistemul ei nerves, Un circuit sau un bloc infinit de mie, iar ea ane mii de asemenea circuite san blocuri, si fiecare dispune de posibflrteti potentiale la care electronistil de azi nici nu pot visa.

Teate fimtele vii de pe IJIamint dispun de "sisteme de ni!glare", dar cit de putine lueruri stim noi despre ele ! Categoric, multe dintra ele au calitati neeunoscnte nona, de 0 sensibilitate fantastica, .€U 0 viteza uluitoare de reactie Ia excitatH. ~i toete acestea pot fi Iolosite complet gratnit in autornatizarea proceselor de !)roductie!

Leonozov statea linga mine si-mi urmarea atent expresia feteL Inteleqea ea expltcatitle nu rnai erau necesere, 'fatui era deosebif de sirnplu i dar cit a trebuit sa ptogreseze $tii:nta pentru ca sa a:juRg'a la toate aeestes !

Deodatd, in atelier se stinse lumina. In acelasi timp se auzi de afara un trosnet puternic. Apoi se facn liniste, o liniste mtrerupta numai de oracaitul zqomotos al broastelor. Leonozov m.a lua de brat si, fara sa spuria

nici un cuvtnt, ma tr asa spre iesire. .

Ne repeziram in gradina cufundata Tn intuneric si, dupa ce ma.lillpiedicai de un bolovan, 0 permram gr3.~ biti inainte.

- Ce s-a intimplat'? n intrebai.

- 0 adevatata, nerusinare l Prrrhabil ca iar a fugit

Mirza!

- Ciinele '?

- Da.

- Ei $i '?

- Ea este cea care didjeaza sistemul nostru erier-

getic.

- Cateaua '?

- Dad, broscute poate conduce 0 masina-unealta, de

ce n-ar pntea un dine sa conduce alimentarea cu energie electrica a Iaboratoarelor si a atelierului nostru de

incerdiri ? '

21

~ PtBPalllil 'Ctt p<.nrle, ,(iial', :ved:e'lii. ...

Be'sffacllll bratel'e in l;.\itu'rii, ual!1nd- pa'rca ,imun:extGul Ctl,l'€ ne in«JDn~i\ilor:~

_- It:rs~1il.j,} .cia lit fJi9'id:. La fel ca' iel'L.

" Pt~n1t:ep0mi- se, iv:i _@ s-i1ue:ta 111 ao1=b, cass mer'jf€ih\J;ra-

hila' in "a;(:~~;"9,i.tl~J_te-dti€cu 1p.f';!i. .

Ina '?

- Ua, e1:1 :s1!at" }l1'(i.,re1 fJ:a:v:l{lviici;

~ 'V" am. CeX1!lt idea\[ -S;'@ lte:[lJ~t~ pe, Mirza,! ·&triga ---5 lJ'P a -

;rat Leorrozow.

~ _ Am b!ilg::a.t • .o .,".

- Dar Gee atunci ?

~ Nu t;;tiu,ROll),(,)!ro>?i ne:d:esl1ll.t;lit fata

ill .tel-e ain ur~a ajunseiiiniintr"o gradi<Jiita lID;llIejlnJ.l i;la Cl._1 ,UiJa €U~HI ,i'Q alt ·de le,mlJ. •

- M:_i.I~a" 1<il:t:z-a,~ strigji Leoneaoz.

'Ftunie!;e pomt~o;rHo.r "1Q~ni.]a .;;i _ imecl.;i;a1; ,o:P&'tu, eii:t,~~ IU$,a C8f'.. alhi;i de t,e'ri" sa,riild Meseta In jural ti.'O;fitr;l1..

- V ~,de,ti, £, la Iocul ei,! s:pms:e, ~hl:iJ.,

-~ Curios luc)',1,1. N;Jj }llla,i rmtelBg niroje,. At ~U:llilv.a 0

h'u\lte,il.u~ ? '

F:ata' ~PJ':i:w>!" lauPoullp :;;~ gxa.din*l. 5e ~umirta pllternic, ~ Ce.ai ia..c'IJ.t, Mirza_.? 9 lningj:;i-e p,r6f\\!lsQi!Jll, OJ.ple· I;lndu.,.se. t>11lre :ep_,.

. C_atelL\-~a _d6L«l.~_a d\i)1 'Q;0,\ij:da. i Iil:e.od!,a;t~ t>ti.ri.; :;;!i~te'l1ga

brusc insr-o parte,

Profesbrul, Ins, :;;i DU miiD.f:!; @ pliltniJ;'aJifl; m ui:m;a e-i. DUi!l:& p-i~ev;a ij"I;i'O'ut~, oJq;d ¥a~J!I:r.;am ~;u 0-€:l!.tii 'l'l~~tri caaza aoee'stei i"ntl;rnlipHirj, Fanaaseram I~cu}l;li 1,limiti.

Mirza alerga oatre un pin Il:U prea inalt, 'tjli lasa .Gapul pe spate $i 'incepu :sea $j!j:'r!ie' fllrf.@a:>:a.Lurnina ~a\rifeI-nej alllneQa }I,e, tuLpip_a p,~l1Iui' ~i se @cpu.

- Vai! exclama Ina.

IZID1.iCnir.am in hohote put e,i::nicede 1"15. lEl . pem era UFl. ·cotoi mare, zbirlit,care ne privea ell ni.:;;te< o€hi v-el'zi, speriati, holba;ti. Un COt0j, vesnicul dU/iiill<}n oJ neamului ci'inesc'!

- Intete€l:i ce s·a-riti'mplat?! ma 'lntte"ba Leoll@z,eJv printre hnhete td/e_ rL5,

- ll!l~leg! C;oto,lul v-a 1"deIlfiW1af" :mJa'$llia dumf:l:ea_~ voast;r;a, -ele,elttf)nil<a !

- E%;;l:(::t. MJlrza §:j,~a V<W:l!lt ,,~}lijrI¥ag,:llI:1~'~i s~a'lnfuriat.

Emotiile Hl11 .cle]7ia~it limltele rrortnale, In sistE!mriI ei .

28,

(

nerves au aparut niste semnale electrtca care in stare normal! nu exists. $i iata rezultatul : iar au s£LTi~ s,igurantele 1a centrala electridi!

Apci continua serios.:

- Nu trebuie sa fie 1i;i13ate pisicile aci, 9i in general nimem:h'lu! tirehuiE! sa vit:I;a~~n€:i0WJ.t'a'ct~·cro. Mil,za, acest ,ialltemat" ell atita raspundere. Nimeni care ar putea 5-0 ,si2'@ata din stal'ea, ~i de 'ec1;Lilibru nerves.

, PI,"ofesGr::ul 'nia yQndnse spre p:oa1"ta LlaboratoFuhlf ili

ma intrena CU 0 vo'ce"b'U1I1da':

- Nl1 e$ti suparat -pe mme ?

- j'\f,~, nu p.re.a tare ...

In S~>Rea mea insa 1'l1i."am. 5pUS di 1111 trebuie sa 58 rel'l'U14-ve' la, ilhu:ttlmatele electronice. In orice caz, si ele prezint& avantaje serioase.

- Slut CQ.'llVilliS lia -Clere:elariiLe c!u!iJlueavc08:stdi I pre·zi:lil.t'a. ua mare .ineeres, d,efl,i nu ... ored ca fiinc1iele viii pot inIoeui eomplet pecele ereatedllrli:ficia,l. .

- Eu[;ns;ii€J:ed, eafhm:la. cQnviI!s pwf~s-Ol"til.

~'D.ar, pentcu ,oa veni verba, ee 'rost .an clltiule'le ell care sint garnisite animalele dumneav0astra. '1

- Sint 1;adiiQ:t:ece,pt6,are si ra.rl.i.o-em.ilato.a.~e cusenlit:0flduet@.i;l·r.e. £em-nalel:e .de ])e!1~a:r.e le transmitem prbn ,1'adiQ. ~Dat0r:ita .aeestan tapt, viata ll('jmlala .a :anJmahilui nu ests d~ranjati:i cu nimic .

. , .. :A ba's a ID-&m. ,g~indlt En;~"H '101 qele :v'azD:t~ 'in Iaboretorul luiLeonozov ii'i m-arn 1I.;{)t.llit ca a dena zi .th-ia:r sa ma, due la b''i:tJHote'ca ~i. si:i v;ad dEled .au eunrva '0 mai avut si altoineva ideea de a utihza '-1.~·1i:lJ'iMlec.$i ,caiIfim'a'lele .pent)',1.LI'e!1J1ar.ea· au.tomal1i.De ,alUeL m,a 'hid'0iam ca voi gasi

·tucl7al"j :<il:es~ff'e 0 idee. atn 7C1e naslm$hidi.

,:r-llath.loere.odetRPODJJ· ,&-UI':rO'R .(lDupa ·~eviSta. ;;N'au:ka j j:iz.n''iJm.r. ,8)(11161)

;!29.

Din scrlsorile cititorilor'

Desi se: spune ca numal copu] citesc colectia ,-,Po~ vestiri ~tiinti.fico·faidasti.ce", totu~,i l?i eu, cu toti cfd28 de ani ai met, irni gasesc tfmp sa citesc, ~i itl,c(:i, cumults placere '!iii cu reg:ularitate pro$urile publicate de dv,

DUHNIC AI;ECY

!11,,~in i st, pe 0 tru }i1<\~ini a ueomate I II FabriCl1 <lP <ihil,,'iturI <lin Briilla, etevrn ~\asa 11 Xl-II, <Scibilia me<l icum:', I Bri1i111 (se"tfa sel'nHi)

T ahloul luminos al viitorulul prezent In povestirile aparute in Colectie indeamna la fapte mari puss in slujbe, proqresului omenirri.

Am 1.7 anl$i, in conseeinta, fae parte din genenittia biruitorului 23 August, care reprezinta oamenii zilei de miine.

Am inceput sa eitesc Colectia inca de la primul ei numer, aparut .in 1955. De a:tun:ci am ind:digii-o :,;i iata ca azi" dupa sapte ani de laapa.ritia ei, 0 eitesc eu

·aceea$i placere,. .

Lucrarile care au co. subiect zboruri cosmiee sint foarte interesante. 'Alatuti de "NehuloQ.So. din Andromeda" ~i "Cm: serpentis" de L Efremov stau 10. loc de dnsie. "Parad,0xala aventUl:a", ,,() Iubire din o.n1..11 41042: '" "Ooasa lui Crones w, "Gle:rnra" etc.

Un remarcabrl roman este "Prizouier±i heznei de. foe" de Boris Fradkin, poets unul dintre cele mai bune' aperute phJ,\l aeum tn Colectie, Actiunea palpitante, purtala de-a lunqul a sase fascieule (aceaste 'canstituie un .nou succes 8,1 l'edactiei in publicarea UDOl' lucrari de mare intinq,ere),te tin.eexhem de ineordat ;,;i fe face sa te bucurl sau sa te intristezi ,0 data ell ereii, Chipurfle acestora, puternic conturate, reflecta itnen:'sa lor dragoste de ~tiiBta si fatade patrie, fiacara ciiutind sa dsvedeasca prin faptele si giJ'ldurile lui ea e cornunist, piirticica din minunata tara a comunismului - Uniunea S·ovietka.

VIRGIL IA:GAR

crasa a XL.aser nl a I. iceul" 'l'!'a ian" Tr.. Sev.eril1

Dragi tovara!ii,

M-aml:mptietenit eu Colectia "P'ovestiri ~tiin~ifico-fantastice " inca din scoala rnedie. Si daca de atunci pina acum mi-au scapat ctteva numere, pe care nu le-arn. putilt precuravasta constitute pentru mine 0 parere de diu.

Dar am gasit Ieaeul : am descoperit citeva anticariate de unde Ie voi procure. Nu stin de ee, dar vreau sa am neaparat intreaga Colectie.

In liceu cite am brosurile mai mult pentru fantezia indrazneate a autorilor povesttrilor: imi placea nespus visul creator al personajelor, vis eutrem'mator de maret, de ... ire<ilizabt'l, de proportii astronomice, ,~i totusi pornit tie Ia posibilitiiti reale ale omului,

In imprejuriiri' deosebit de, grele de. munca si crealie actioneaze un om real, un om bine conturat in mintea oriciirui cititor. Acum, dupa marele Coriqres al P.G.U.S .• as zice un om care corespunde codului moral al construetorrlor comunrsmului.

Motivul mai sus amintit m~ determine inca sa citesc \:11 acum eu aceeaai pasinne povestirile Colectiei.

Dar mai urmaresc ceva :acum rna preocupa si limb a in care sint serise povestirfle [si mai ales termenii tehntco-stimtifici]. De obicei, lin GUV.lUt apare mtr-o limba ca urrnare a aparipe; sau a descoperiru obiectului sau Ienomenulut pe care-I denumeste, fidei se intlmpJa uneort in-vel's: vorbim de obiecte :;;i fenomene cere de rapt inca n-au fost descoperite, dar care trebuie totusi sa poarte 0 denumire.

Asa se face ee. autorii povestirilor publicate in Coleetie sint ~i 'inovatori in domeniul lingvistic .

. Si, din f.er,ieire, majoritatea covirsitoare a termenilor tehnieo-stiintifici , ?i>e care"! toloseste Colecfia sint formali dupa toate normele limbii noastre sau sint termeni cu 0 valoare si circulatia universala,

GHEORGHE UNGURE"ANU

studeut anut fI filologie BUClU'cSli

Am 13 ani 17i invaj in clasa a VII-a B a Scolii medii nr. 2 "Fratii Buzesti", din Cr.aiova.

In prirnul rind tin sa va multumesc pentru sfatul dat, adidi de a citi revista .. Veac nou",

31

Acum am s~ V:P_ imyta:rt~~e;s;Q;i~h cl.umnea;V'0,.a;ska felu! •

in ¢;;are a~tl. 'I:_asptndit printn~ Q01e:gii mei n:umerele, C@j.e~t~i, .P.@'V'£s,:Jiil'i .li;tjj_'n:1i.fiQo~f~'l t,,:stic,e" .

An1fll t{(J:;€ut!meJ'ge:a~ la, a1);1:ica!riab imp!(elH\ii. GU"cij;i,va cQlagi pa:s~Q'li).a:.fi ,dupa I'o@a.ne.le i?:hin tMiep- :falflta,stttce~ At:otn:j .eram :;;i eu, "inC8lD,atOr'". ,De- la ar:ttLcar-iatalll ineep+tt sa GllJil_,par ZlllCl-ic; kirQ',;;.utUe, GQJ:e-c~LE;ii. -c - A):de:am' de n.i):al),4a;_e:a $a Ie cites.¢; _ p:!?', toat¢, ,dqf oQ.l~,gji mat rnga~ sa Ie imprnmut '~i 101', Inacel mDrmj,mt, m--fl;tIIiL. gJndit la un- lucruf.' ~aca Ie impJUm;utf<i~lDiQliJ.el,e, iilad.,atraQ:ij,tt1!dI'8 .etttt. d1;lpac de,s.0l,lelB; de, Il_~ c;op,e.rt_1j" G:iti $'~~:UJila. c~aNnJ-1,tu1. .10'], au, sa ll'l.ceap& s& 18_ ctunp,-ere ~i ei, 'DUD~ un tiIP-p, le~iilio,.,aratl\t :b:m::;;:udI-e pe.eare fe c:ulltP6jj,a:S:~l1')., Le.:-a~n re:com<a:ndat~I ,c;elOl'latticole,g;t" '!l~ rn~f gil eite.asd: fas(1i~ c,l'llleleC.ole:otiet. eeJ mai inliltt ne-au _pla;cut "NebuI0asa din An.dt:omeda"., "I?a.siit.ea ae, piati.a:', "J?isica din l.3·aSi~' kel'v;iUe", ,,0 iue,j,re" din' anul 41042" ",.E:e urme,l,e. Zim~l'1!l.iu,j,", "UraIii;u;', . .,$i-ir~it:uI. oresului subteran" ~i lnulte altele 1

Un. roman cal·j~! ne--<t p-as:iJ,on~t foarte ,nn<l-1tes,t.e",P·ltzo~ nierLi beznei -d,e fe·e'Ld·e E@,ris Fradkin. Eu pe.rsGmal: l-ata. cltft ;in ·in.t1<€!lJ,ime. de tIel ort, Vazinrl ce p[acnt ne petreeem timphll liber,,;lii\'HJm ,Iio'ta·rttsa $tr"'iilgern in.tra.aga, G:0l<ecti;e. ~i am r-eu9it·. Pentru a primi regulat nurnerele, GdLe0~i0i, lile:-arIl_, ab.0i1lat Ia e.a, Dal'~ nu pe trei luni, ci p,e 9a:s:e luni 9~ 811iali; pe.un, au. IJn' hQ:U "con-vins" este eJ:E!vu-l· Gh:e-o:r,gneN" Gl'igQJ.'e.

Imi i'a):l am_g.aj a,rn;entnlsi;i: va. s;eriUI;l1!ai d#:S: despre malizarile noasire, Noi vamuHum:im pe:ntl'l1 n1:imerele a~aTtw'tre p.ii.na .c<iiC1.11Jfl . ~h a§'tept_ffm ell El.e'J;a,bclar~, Q.ol1e -povessiri,

IANGOVICI E-llEON

r;-- :u(wa, !!;e'giuuell. (}He-lliac

AbonamenJele la "r.evista ,,$~iinia ~i lehniea" ~i la €ol.eciia de .. Povesiiri ~mmtifiee-fantastiee" se prlmesc P'lna eel mai til'ziu In ziua de 23' a hmii, iu cileserv:iFea in a deua ''':Ina urrnateare.

Abomalil'lentele se prime8G de catre difu%orii de presa din \ntrell'rir:I(!leri, institl:liii .~i de la sate, se€jiile de difuzare a presei, preourn ~i de eatl"le faderii ~i eticiile po~tale.