I. M.

STEFAN

VINTRE LUCR.ARILB J'RIlYllSJ;. J.4 nC9NCU~S 1; "

·OslinJa rasturnata

(R. P. R.)

D. Mo.ROIANU _

Un erou jules~vernean

(R. P. R)

Cclecjle "Povesiil'i, §fiiniiftcQ-faniastice" Am;!l. Viii - Nr. 189 -1 ocfombrie ~962

STOlCA ION eomuna Ghirdoveni, raionul Cimpina

Din 'serlsorile eititorilor

V d. mult'umese pentru raspun8ul pe care mi !-ati t?'imis.

Mi-ati c01nunicat cd v-ar interesa 8(1 vii sC1'iu despre mine $i despre impresiile Lasate de ultimele lUCTaxi ale Colectiei,

Am trecut in d(~sa a .IX-a a ScoUt· medii cl'im ora~ut Moren:i. Imi place [oarte -mult sa citesc $i am a biblioteca destul de l1ta1'e (150 de volume). Specia Uterarii cea mai indragitii de mine este cea de anticipatie,

Di?!,tre povestiTlle apa,rute in Colectie m-au atms cel ma?' n~uU ace lea care trateaz(i deSpT€ zbm'v,ri in Cosmos ("Nelmloasa din And1'omeda", ,,0 iubire din anul 41 042") $i intil- 1lil'ea cosmonautilor cu fiinte rationale din aUe lumi ("Cor SeTpentis").

Mil bUCUT din inima de toate madle succese ale Uniunii Sovietice in cucertreu Cosmosului ",i astept eu nenibdare ziva in care pr'i.mii astronauti var atinge sl~p1'afa'ta unui C01'p ceresc.

Uttim€~e lv;cnh'i apdrute in Colectie mi-au pUicut, .in special povesth'ile lui A~eksandr Kazanpep C,Solul Cosmpsului" # "Mm'tianul") $i mmam.iL lui R. Bdrbulescu ,5i G, Anpnia "Constelatia di,n ape", care m-a tinut fntr-o continua incordare.

Coperta~desen: DUMITRU JONESCU <jMoment din pOvestirea u Un erou [ules-vernean ")

I. M. STEFAN

Oglinda rasturnata

(R. P. R. - MenfiuAe)

Ccistumul pneumatic "Sal vex", cumpar at de la maqaainul, sportiv !,Bri.ider Dietrich" din Hamburg, se dovedea perfect. Ironic ca intotdeeuna, Kramer, prietenul din Koln, fiicuse h<J7. pe seama acestei preceutli, acum jnsa era selutara. Valurile Pacificului se inaliau ~i coboran uriase, dar omul salta $i CObOTd 0 data cu ele, tara sa. se scufunde, de pardI s-ar ~i qhemuit intr-o bar ca de cauciuc. Doar crestele tnspumats care se iscau pe coama lor ll izbeau, oprindu-i respir atia. Nu Ie intilnee ins,a declt rareari.

Oskar Schmicleke avea de ce sa se feli"Cite nentru simtul sau de prevadere. Aparatul acesta pneuma tic Ii sal vase deocamdara viata, in tirnp ce sute de alti pasageri pieriserji. At fi fast cump lit ca tocmai acum, clnd se eredea atit de aproape de tinta, sa cada victirna unui naufragiu i socotea de aceea ca soar ta iI crutase pentru a nu scape pr.ilejul ce i S8 ofer ea.

Cu un ccas in·tuma, cind vaporul era aproape scufundat, apasa.se crisp at pe butonul eel I'O$U. In citeva secunde, motorul minuscul umflase costumul pneumatic, care devanise astle l cal mai desavirsit 'colae de salvare.

Intreaga intimplare ii reveni in rninte,

"Wotan", unul dintre cele mai mari transatlantice ale Republicii Federale, 5e ciocnise de-o mina' japoneza, uil<lla undeva, la est de Nona Caledonia, inca din vrernee razboiului, .crnd prin aceste meleaquri acvatice se infruntasera marile cui-

rasate ale me'rinel or n.pona si americana. Oslcar Schmideke lsi arnint] di si in atelierul lui de judirii de la Koln se fdbdc,1U cuirasato Si mine poleite, pe l1nga tancuri, avloane btiadate, rachate !li soldati de plumb, to ate zugx~yite in vopseluri

argintii, ce sa--\li a traga cumparatorti, ,

Acum, dud explozie miwJ;ei a-aev-arate ca.scase iii peretii "lrasu1uio gaura Imeasa. s traTudrea argintie a jucar! il or, ·CI.;;'a cum Ii aparusera ultima dat~ alunecirrd pe banda ruiantfi a atelieru1l,ii, i se arata stranie :,;1 batjocoritoare.

Un sfert -de ora' dupa accident, sirene'le va-suil,li sH:;;iali aerul, sunlnd tara lncetare. Undeva, In adiricul intunecat at calei, citJva merinan vointci maiincercau sa inchicla brese, dar tentative lor avea putirn sorti de izbinda, Rana pJ'i.cinuitii vasului era prea grdva ca sa mai poata fi tamaduiUi.

O:yple'-';lHoaFe, forfota sutelcr de pasaqert cll:Ji)r-in:;;,f de pani'ca il inGJ:'Bmenise. Se s)?'rijin£ de 0 pMima si lnehise eehri, Calei-d'OstL,O].l!tc, imagini din trecut se suecedau in sec-vente' stranii.

- Osker, 8.;;ti un om de. nimie $i pe deasupra un ins irupo-

sibll l Cuvmtele ecestea ale sot,iei lui, rostite in seare cin'4 il parasise petitru totdeauna, l:i disunara deodata in urecha, de parea ar fL tost spuse a cum , .. ldn imediata. lui aprb"r?ier'8.

VI!. hilS. impCls-11Jil ? Peate pentru Gerbuda, (I f.\iptl1xa mi:h:ginita" tare mr-I infe]esese nic:ioi;:ata: Un om deniroic? As-ta ~i mai j:ltrtin. E' clrep't, pina aoum norocul nu-i SU'l'lses.e dfn phn, dar dadi in arhipelag-ul Samoa va; gitsi ill:t-h~devar pe biitrJ:nul acela polinezran de care-t vosbise Kl'amer, tetur se va scfu.llnb-a. Tencurtle -7'1 rachetele ar'll'intii S8. banal'izasera' pentliu p~tii din K61n " Ie vedeau in filme-, pe afi:r8, in elbumele eoJi0)'ate ale orqarrizatiilor soldatesti, Trebnia altceva, ceva faScin.cmt I

'Un~eti, i1 place-a s-a se urce in mtrnti! Bavariet. Ac 010 , pe clil:ll)!lJile. vlfizi, und-a Pa:mintJ;Il' era pardi -mat aprpape de. eel', i~j punea tot ielwl de' 'lntrebari, pentru care in tumultul orasului nl1 ave:a; timp. S8 Intreba, spre piMa, de va f1 intr-aslevar mai' fe'l"ieit daea va izbuti in afaeert: Crnd cobora de pe jnal~ t.imi-, re:s-pingea acest g,ind, C6:; pe un oaspe ned:oTit. A Ite:ori, iI tl-~ihta izO'larea lui. Afara d'e Krtirner; pe care-I admira pentrtr prlceperee ~:i siretenia lui, n-evea nici un psieten. (,'i lJ.ici pe lI@es.ta nu-l simtea ca poe 0 fiin~a apwpi.<i'HL ...

Talazuri imen_se bateau pupa, care cobora tot mai eproape ode nrvelul apai, in timp ce prove se ridiea. tn aer, ca un urias semn de :i'ntr.ebare, 'ilnsG:'ris de-a cUTrn'ezi~ul planurflor sale,

,Aeu;l'l"l', eind plute'a ieganat de vaiul'i', arnIntitile' navaliru cu o putere m,0.1:I§.,: re"a;duciridu~i 1ft rata cchrlcr scene de- scena, R€vedea cl~p'a: 8mI I!l.Uim-a barea de salvare i:;;,i prirn.fse Lncar~ catuta de fern:e,ilii copii. Ambarcatiuntle Inptau aprig lmpotriiv:ao-ceSl1BJ,_11, €are g.emea pardi de' rnmie. D'oua qin.tie ele ~~ rastur:nas~ra. Despereti, cei, care stiau sa inoate toiau zadar. ntc in jurul lor. Paime crrspate mairi'izJ)atea1",l 0 Sl>lg,uta data d easupra ap~i, pentru a pieri "apIJ.I.i peqtr._u: totdeamaa, 2ibaterea

5

acalor nenoFoei~i ii sfi~ia mintea :;;i 1),>i simtea ,nervli tot mai jncordati.

Oskar retrai clips cind 1:;;1 lnde;;;tase miinile spal5mo.di€ de balustrada sovaielnica a vasului. Nu voia sa llioara J I:;;i pi:l.stra mijloeul de salvare pentru ultimul moment, eaei pre!erUSd eV'ite 0. slhitura. de la inaltimea punj:ii ~ ap.a.. ,

Acum 'era' siguT ea vaporul nu mat avea nici 0. scap-are.

Oamenii rama:;;i pe punte alergau. nauci, impiedicindu ·se" unii de altii. Multi 1:;;i striqau rudele din baret, dar niei un nnme nu putea stl'ahate prin vuietul valurilor ~j urletul sirenelor,

Ze111 necrutator al marilor i.~i tragea prada spre fund, 'ineet, dar siqur, Hira nici un ragaz.

Oskar 1:;;i auzea batiHIe TItmice ale singel:ul in inimli, in git, la timple - dar 1m.erca din r&splltel'i sa nu-si piard& cumpatwl. Pentru prima data se intilnea en moartea fata in, fata.

Cit] din neu, pe prove avinti\Hi in. ultima ei seznetie spre cas "WOT A.l\f", lli mscriptte poleita, stralucind in razele scarelui, if <'Iparu deodata dureros de ridicola, Wotan - neinvinsul, simbol al maretiei trufase - avea sa fie, peste 0 luna sau doua, 0 epava ruqinita. vtzrtata de pesti ciudati, in abisui oceanic. Lummindu-si calea, pestir adincurflor vor patnmde prin ochiurile de qeern si vor eutreiera luxoasele sal0,dn€ de clase 1, in cautarea vreunei budl.ti de p iine pe jumatate putrezite.

Pupa disparuse eu totul sub apa, iar prova cobora, piezis, tot mai iute, il1ghi~ita treptat de ocean. Vintul, stirnit in rafale marl, risiprse baxcile pina departe, pe intlnderea friimtn.tata a apei,

Un val il stropi de sus pina jos, ca spre a-I pregaV pentru marea incercare. Nervozitatea Ii ajunsese 1a paroxism. Oceanul In care avea sa pluteasca peste putine clipese zblitea tot mai aproape de el, chemindu-l avid, din 0 mie de ochi fantometici,

Cind, emotionet, Cl!Piisa, in s'fi:I$ it , pe butonul rosu, OSkM BUZl mai rutH biztitul usor al unui motor, apot simti CUID, sub hainele obisnuite, costumul pneumatic incepe sa se umfle, Chiar atunci, valurale cotropira puntea, maturind-c.

Se .trezi plutind, usor oa 0 minge, in aip'3 clilduta, eu mires reavan de alge. ~ovai cttvatlrnp, apoi incepu sa inoate repede, .indepartindu-se de multimea de naufraqiati, de teama ca vreunul dintre nenorocitii care se luptau eu moartea sa. nu se agate de el, tragindu-l la fund. Pipai eu rniini tremurktoare costumul in dreptul. pieptului, dar rasufla usurat : mieul aparat care prefacea apa marii in apa bUila de bk'iut era la Iocul sall,

m~ga pistolul de semnalizare. Pe mina, linna ceas, vazu bratarn busolei de naufragiu.

Marea aventura Incepea - si nimeni nu putea :;;ti care va fi deznodamintul luptei dintre om :;;i ocean.

Mai arunca 0 privire ina poi. Virful provei pierea tOCD1(1i in Pacific si Oskar i~i iQchipui silueta zvelta a vasului Iunedud: intr-un dans gigantic, in ultima sa' curse, spre edincurt.

Plutee de doua zfle. Oceanul era ecum Iiniatit ea oglinda.

Un cureut marin n puna lent spre apus, I~i marea .iuteala, vislind cu m lirnla,

Termtnase biscuitii din saculetul impermeabil, dar pamintul TIU se zarea nica ieri. De~i atiptse de citeva ori - nu stia nici e1 pentru cit timp, cacl ceasul i se stricase -, 0 sfin,;eilla grea ii apase trupul, si-i inceto!;,CI g:nduriJe, De citeva ori i se pamse eEi un rechin urias ii da tircoale, dar poate Cd aceasta impresia era 0 nascocire a spaimei.

Ciiutii sii-$i dea singur curaj, aruintindu-si de cuvintele mamei lui, care sunau ca 0 mustrare adusa vesnicelor sale

i no oieli -,?i e:l.itari : , .

- Sa nu uiti, Oskar, baiatul meu, ca 0 batiilie in a carei izbinda c.rezi este pe jumatate ci$tigaUL Cind nu crezi in victorie, lupta este dinainte pierduts.

Dar oare aceesta biWilie, in care Icrtele-i erau sleite, mal avea sorti de tzbinda ?

Cind se lasa noaptea, tintele de aur ale stelelor Iucira 'in oqlinda apei caLme ca intr-un al do ilea Iirmament.

l$i aminti di-n adolescenta visase sa se fadi pictorei reusise chiar sa cistiqs premii la niste concursurt liceale. Mama lui S8 pusese lnsa de-a curmezisul aces tor planuri. 11 oprise

chiar sa mal puna milia pe penel : .

- Viitorul nu apartine romanticilor I il mustrase ea. Alege

ceva practic, care sll te salte repede cit mai sus.

H urmase sfatul.

Dar acum, ce mat con tau toate acestea?

Se gindi din nou Ia mama lui. Cind vorbea en el li dadea numai sfaturi lirnpezt, peremptorri. Dar vtata ei pal'ea destul de searbada. Familia 0 ocolea st prietene n u prea avea, ca I}i e1.

Nieiodata nu putuse ana cme-t latal sau,_!j>i colegii r'ideau la scoala de el, socotindu-l copil din flori. Isi inchipuia foarte ~reu cum femeia aceasta rece $i austera a putut sa aiba in tinerata 0 "aventura",

6

•

Uneori OSkaI avee sentimentul ell. peste vi ata marnai lui plntea ,UD mister pe care nu-l va putea dezlsqa nicioduta. Cind 0 auzaa rostiud vesnicele ei maxima, maxirne ale nejuduplecarh ;;i ale egoismului (eea preterats era "Homo homint lL1PUS"), 1;;;i spunea unecri ca aceasta inchistare estc consecin+e 1.IDei vieti ratate ...

Foamea it chinuia tot rnai diu fji i$i simtea picioarele amortHe. Dubla Ieerie a noptii i se paru un decor anume iacut pentru scene finaJa' a proprlei sale vieti.

- Oskar Schmideke, batt'ilia a fost pierduta". ip triUe:;;U ultimele ceasuri l sopti el gray, induioaat subit de propria-I soarti'i.

Deodata. spre sud-vest, zari un pile de Inminits pllplitoare, care nu apartineeu nici cerului, nicl oqliuzi! lui din a-pa. Un strigat de bucurie, de care en 0 ~Jipa mai inainte nici nn soar Ii crezut in stare, 11 izbucni din adincul pieptului,

Hira sa ptarda nici 0 clipa, scoase dintr-un buzunar al costumului pneumatic pistolul de semnalizare. Declansa mecanisrnul ;;i cartusale ti.~nira spre inaltul boltir. desla~urind acolo jerbele unui foe de artiffcii cu semnificatia de S:O,S,

Astepta citva timp tara sa faca ni ci 0 miscare. In llnistea noptii se auzi,mai intii abia perceptibil, apci ca un zumzet de bondar, zgomotul unci salupe.

In sufletul lui Oskar cIocoti un tumult vijelios, aproaps de nesuportat in staraa lui de istovire. Bucuriu st obosea!a se amalgamau intr-un amestec ciudat.

In timp ce zgomotul motorului crestee treptat, sperantele ii inIloreau din nou, 1,.,i aminti dintr-odata, aproape cuvint cu cu vint, po vestirea pe care Kramer, procuristul marii Iabrici de cosmetics, i-o spusese la berarie, in seara cind se irnpacasera dupa 0 suparare de cite va zile.

- .<;i.tii, Oskar. jocul acela, inspirat de Iii r osirn a , inventat de Nitrinul din Tutuila, rni s-a parut grozav de inqenios, PoBnezienii a:;;tia din Samoa au tmaqinatle. nu gluma ! Inchipule-ti nista vapomse, Dumnezeu stie din ce material user, poate din ccaje tlJ111i fruct, plutind pe un mic bazin. Deodata. dintr-unul din vase tisnaste un prmectil minuscul, care exploqeaza la vreo crtive metri inaltime ~i produce un nor de fum aidoma ciupercii atomice I Suflul exploziei rastoarna toata fletila, care S8 scufunda. Str asnic. nu '?

11 Hisase pe Kramer sa-~i depene istorisir-ea pina la capat. pretsctndu-sa ca nu-l acorda rrici 0 insemnatate. Retinu insa CEl pe batrln Il cheama To vinu si -di Iocuia linga Paqo-Paqo, in satul Kipo, ]:I):! insula Tutuila. In sinea lui, Schmideke ere, uluit c& procuristul, ell rnirosul lui fin in aJaceri, e1, care spu-

BRISBANE

\

nea mereu eli banul e totul in vi-ata, nu sesiza -u.riafieIe postlr!iliHiti . eomerciale ale unui asemenea joc , cine ~tie, p'0ate

fiillq.ca luera incu totul alta bran:;;a... .

Acum, dod zgoillotul salupei S8 auzea tot mai, aI1rmlpe, se ~i vedea Iansind "primul joe atomic- din Iurne", incastnd profituri fabuloase, obtinind "subventii psihaloqtee" de zed de ori mai mari declt piIla Oleum de. 10.. mag-naW trusturflor de

armament, _

Plzrnuise Intotdeauna pe intreprfnaatorit care se lansasera prtnn-o lovitura cueajcasa, devenHi celebri ~i bogati tntr-o singura noapte ; prin neg:ura pe care oboseala i-o asternuse in minte, pared si vedea pilcurile de invidiosi ~i linqusitori niisunind in juru-i, Ii auzea parca spunind :

- A ajuns deperte Schmideke asta r

Posta ~tli soacra, expertmentata Frau Braun, i1 dojenea adesea psntru incetineala eu care actiona $i-l tnvtnovatea de }ipsa de "ner···. It indemnase intotdeauna sa pretuiasca reusita In aEaeeri mal presus de orice, tar el i~i Impinsese celelalte simNiIIifnte in ungherele fe:recate ale conatttntei.

CincT va izbuti, le va ride tuturora ill fata. El - Iipstt de "fIeF"? lata di sesizase un p.rilej unic, pe linga care chiar Kramer trecuse indiferent. Plecase pina la antipod, ca sa-l puna :in valoare.

Farul salupei desena acum pe apa un triunghi gaIben de Iumina, Oskar Schmideke Incepu sa striqe. MotoruI se opri bruscsl zari siluetele unor marinan.

Pe un perete al vasului titi :

- Unde ma afl'll? fu prtma lui intrebere.

- In largul portului Brisbane, n ritspunse un glas din

.~al'Upa.

rnte~ese ca ajunsese in preajma coastei: ri:isaritene a Aushaliei.'

Nu mai voia decit un IuCTu : sa doanna.

Peste citeva elipe, cind brate- puternice i·1 rirficau ill :;;alupa, se snuti ca din cfrpe, Daca eamenfi aceta ar fi vrut sa-l taie in buditi, n-ar fi avut puteraa sa li se impotriveasca .

. Un fior If cutremura tot trupul ~.i d'izit in nesimtire ...

Intrevederea cu consulul vest-german din porEtTI J3:risoane, capitala s-tatului australian' Quee-nsiand, fusesa scurta, Baronul von Thterp Ii prornisese tot concursul ca sa ajunga in Samoa.

9

ldi/!ea lui Schmid'eke i1 impresronase pIkut. La' pleeare, ii: spus-ese eon vins' :

- laM inq-ade-var un joe neeesar copiilor no;rtri I Vremea. p-apuliiit0' ~i a ursuletiler a trecut de multo Educatia trebuie sa tina seame de viftOnt~ poporului 9'e'!rman.

AC1.1m, .Oskar estepta, pe 0 banca a chelului, Ia umbrd, vasul arhiplin in care baronul izbutise sa-{"rezerve telegrafic un loco Oboseala nu i se scursese inca cu totul din trup. Cheiul se Clrata pustiu, desi Ia aceasta ora era de cbicei forfota mare: muncttorit din ,port se aflau in greva.

Prrvea in apa molcoma liii clara a radei, un de i se oglindea chipuI ~i nu-i venea sa creade di doar ell Q zi mai inainte se zbiit,l1se intra VI,ata ~r maarte, in imensitatea plina de vdijma~ie a nceahului.

Pl'ira veste, daua sUuete de, pe eliel se ividi in eglinda undelor Jeganate. Erau un barbat I;;i I') femsie Hnii.l:a. Se oprisera $1 Oskar Ie vedea numat spatele. Tot privindu-i, simri cum o l'l.elill-It;'te surcla i se strecoara In inima;' recunostea ceva in acests siluete, dar nu-si putea da seama ce.

Femela. svea un par matasos, de culoarea mierii de munte, .;;.1 mitn! rrervoase, puternice, Purta 0 roehie alb-astra, simpUi, care-t vadea conturul viguros al trupului, Barbatul. de stature mtjlocie, gesticula convins; Vorbea incet, asa incit. nu reusi sa inteleaga nicf un cuvint,

Deodata, Scnmideke i~i dadu seama di tnniti~area barbattllui acestula era aceea care i_i producee neimistea. Nu observase la e1 nimic ie$H dln comun, nici in infati.;;are .;;1 niei in imbraduninte. dar parca i1 mai vazuse crndva, ba chia.r de mat muIte ori. Insttncttv, se retrase, cautind un refuqiu in linia pa:wboliciia bancii, dar continuind sa -priveasdica hipnotizat spre acela.;;! loco If;li puse automat ochelarti mad, negri, ca pentru a: sa escunds.

Fe neasteptata, insuf se intoarse, '1i Oskar n uri Iimpede in apa intreaga fata. Si:mti cum un nod Ii fringe, hain, rasuflarea. Gemmehid i se muf-aFa. Dadi ar fi fast in picioare, s~ar fi prabu;;it desigur pe cimentul cheiulni.

OmuJ acela - era el lnsust ! ...

191 vazu capul rotund, putin chel, ochri verzi, sprmeenele stufoase ale CarEl!" capete se unaau deasupra nasului ingust .;;1 OS05, bnzele subtiri, terminate en 0 cutd seurta :;;i graasd, slmulinrl un vag suds.

Sa scutura, ca pentru a se trezi dtntr-un cosmar, dar imaginea staruia in apii, cu atit mal vI"e ~i rnai Iascinanta.

Gontinua sa priveasca, obsedat,

Poate di II .Incerca 0 halucinatte - 1:;l'i spuse el deodats.

Intr-o vreme, cind incepuss sa. studieze medicina, pe care 0 abandonase dupa doi ani de cursuri, problema ratacirilor psihice 11 preocupase. $tia eli nalucirile apar ell 0 forta nemaipomenitd, care face ca bolnavul sa Ie ia drept cea mai autentidi realitate. Poate ca naufragiul si lupta cu oceanu! rt z druncirrasera lntr-atita mintea ...

Deodata ji veni 0 idee.

Dad. eea de-a doua imagine din apa era tot a sa, n-avaa elecit sa ridice 0 mtna, pentru a vedea dadi si ecest alter ego va reproduce rniscarea, Fscu. plin de timiditate, gestul. Imaginea "ceiuilat" ramase nsmtscats. Apei 1.;;i dadu seams di experienta fusese inutila : omul celalalt nu avea nici ochelarli si:ii si era cu totul altfel imbracat,

Cu toate acestea, statura ~i chipul necunoscutului erau identice cu: ale lui, Oskar. Tocmai zfrnbea, la 0 verba a. prieienei sale, si trasaturile f'etei lui nu se deosebeau cu nimic de ale sale. Apoi rosti un cuvlrrt, in enqlezeate, en glas tare;

_ Impossible! l

Schmideke treaari, de parc-ar fi fost fulgerat de un curent electric, Trmbrul era al san, iar expresia fetei reproducea exact mimics sa' intr-o astfel de imprejnrare.

Oskar i:;;i aduse aminte de vechii egipteni, spunindu-si eil ornul acesta era "dublul" sau, Rise ill sine de aceasUi idee nastrusnica,

Pe'tuma, dintr-o data, '0 furie oarba il cuprinse. Faptura aceasta 11 jefuise : Ii furase chipul si gJasul. Peate chien !ii soarta,

Era gata"gata sa se ridice pantru a tauta sa se explice cu acest australian, cind i se pam di descoperii prima deosehire dintre e] st strania sa copie. Din minnca :;;i gesturile emului reieseau till calm profund si 0 stapintre de sine- care lui ii Iipseau adesea. Parea mai hctarlt in gindurile :;;i faptele sale, iar gesturile-i aveau ceva invaluitor.

Furia i se stinse ca prin farmec, dar nerabdarea de a dezlega enigma crescu,

"CeHilalt eu", cum il botezase in glDd, II atIagea cu 0 fort~ irezistillila, de pared er a .e alta fata a destinului sau, pe care trebuia sa 0 cunoasca cu mice pret i totodatii ii era teama, o teama cumplita de el, fiinddi misterul acesta era parca prea covirsitor ca sa-l poati:l indura.

ACl1m. "ceJalalt en" vorbea din nou incet eli insoritoarea sa. Oska'r 'lnregistra febril Del observant : dud omul se

, Impostb! l I

10

11

lncrunta, fruntea Ii facea exact aceleesl cute ca st fruntea sa ; dill timp in timp, ridiea usor din umeri, ceva mai mult din eel drept dedi din eel stii1g, intocmai cum stia de la altii di face l,li el : rnina avea exact aceeast forma 11 degetelor iii a unqhiilor ca si a lui. Cu cit se uita rnai mult, vedea mai multe Clnalogii.

Isi spuse decdata cii ernul acesta Ii oferea un priiej "unic : acela de a tnt~lege ce ar fi putut sa fie viata lui daca ar fi pornit-o altf'el. Av ea in. Iata sa 0 faptura care, dupa cite se parea, pii~ise in existents ell acaleast premise fizi,ce oa :;;i ale sale.

Judecind eu toata obiectivitatea, . Oskar _ nu putea sa se sccoteasca drept un ins care a reusit in viat.a :;;i nici drept un om multumit cu ceea ce infaptuisa. Facuse 0 grei;ieaUi dupa alta, dar cea mai male Ii paree renuntaree Ia picture :;;i: ulterior .Ia studiul medicinal, convins de mama lui ;;i atlas de mirajul conjuncturit de afaceri din republica de la Bonn. Ate- , Iierul de judhH mersess la luceput prost, iar acum mergen "a~a si asa", datorita "subventiilor psiholoqice", obtinute cu pretul profiHidi productiei exclusiv pe jucarii-armament. Singura lui sansa era cumperarea inventiel lui Tovinu, car-e ar fi putut sa-l salts dlntr-o daHl.. Era mare s ocazre.

I$i inchipui cum se vor infati~a Iucrurile ciud va izbuti.

Vazu p'arca atelierul sau devenit Iabrica, iar jucarirle "Schmi~ deke A. G_" raspindindu-se 111 toata lumea occidentale, ca un simbol al idealurilor intemeiate poe politica de forta. Banii VOl" curge g'irHl ...

In departare se auzi plrnsetul unui copil.

Euforia succcsului visat ·deven.i palida, in umbra Indoialil.

Se intreba, esa cum se intreba uneori in muutii Bavariei: chiar daca va reusi, va Ii care cu adevarat Iericit ? Nemargillirea cerului iii a oceanului, din a carui imbratisare abia scdpase, sta;cojiul amurqului, smara1diul frunzelor, fiintela din jur vor fi aceleasi, Va sti sa se bucure altfel de ele?

Insusl faptul di delibera at1ta era 0 dovads cii nu putea devent un bun Om de alaceri - 1$i zise Osk.ar, sU[larat pe sino insusi. Ii lipsea spontaneitatea, siquranta, rellexul fulgerator al hotariJ:ilor. ..

•

Un vas trecu aproape de chei :;;i urma lui sparse imaginile

oglindite in ape radei. Dupji ce ezita citeva clipe, Oskar se hotari sa se intoarca spre "cel1Halt Oskar",

o facu, cu UP gest brusc ...

l

Nu mat ziiri pe nlmeni I

Al- fi trebuit sa -tie -a co 1'0 , la sase seu sapte metni de el, "CeHHait Oskar":;;i femeia blonda de l!nga ace$'ta dispa-

rusera, Dispa!'blsera -sau nu exisresera nictodata deelt lEo tmagiuatia lui ...

Osicar Schmidcke incepu sa aJerge de-a lunqul chetului.

Nu VOla s&-I pi,ar-da pe "cet3Jalt" },li i -se paru c.a tint,a curser acesteie era insa;;i viata lui. Ca prin vis, li;li dl'idu seama cii vaporul 'caT·e intrese in port nn -era altul decrt "Peer Gynt" - vasnl .norveqtezi care trebuia 5&-1 d~ci§: Ia Pb.go"Pago, in arhtpelacut Samoa. ACUIn, toate giudurile Ii erau insa altundeve,

Trebnia sa dea valu} tainei 1a 0 parte J Daca "celalalt Oskar" repreaenta 0 pljismuire a rmrrtri sale, - insemna 011 e bclnav, !!I.rau bolnav, Dadi insa exista ca . 0 Iii;nta reala, etuact tiebuia neaparat 5&-1 cunoasca,

Ore 111tregi cutretera prin taate unqharela p.ortului. De ctteva OTi observa 'ca nchii unor oameni se atintesc asupra lui curiosi ~i nedumeriti, dar era prea jrreocupat ce 'sa Ie dea vreo alentle.

"CeUilalt Osker" nu eta 'nicaieli. Ii veni in mmte di aarcasticul Kramer I-ar fi luat in "ris dadi i-ar fi povestlt aceasta cursa. II auzea parca spunindu-l :

- ln iciagina~ia ta l-,ai cautat bine, Oskar f

12

Dupa ce luase prinzul intr-un birt, porni Ia intimplare prin oras. Ce oezneni curicsi 81'aU cei din Brtsbane ! Chelnerul B tratase ca pe un client cunoscut, 9i aceasta familtarttate Il cam ir:i.tase. Totusi, un lucru il impresicnase placut : ind.iviQl.1I acela n vorbise ca unui om pe care il stima ~i 11 servise cu Q amebilltate aproape pri,eteneasc.a. La plecare ii spusese : "M-am.. DUCtUa·t c-ap venit pe Ill. 1101. PQftifj: c5:t de des". Oskar nu avea ce sa-i l'as1)uuda si rnormaise doer ~

"Mul~umesc, multumesc!" •.

In spatele lui, auzise un comentariu :

- Ce om de tr8uba! Azie cam 'prost dispus. Iar bossit 1

~lia, eu mizerifle lor.; ]

Ce voiau sa spuna ? Se refereau probabil la "celalan".

Nimeni nu vorbise vreodata asa despre el I

In fond, ce-i pasa? Avea un singur seep. 5&-1 gase:asca pe "c-el1§.lalt Oskar", 0 doraa fierbinte. Mai mult: daca totul n-a fost decit 0 halucinatie - dar acsst Iucru i se paren. tot mai imprcbabil -, s-ar fi multunrit numai 'eli mirajul 1ttl ...

DaF unde 51'1-1 caute?

Riati1icea jil:e st:razi, 1Ji> zgoO.IDotul kr.arf:icl1hJ.:i i.i p·ihea lJJ:ll ctnceil: ispititor, ca, aeela din.. l.eg.euda fru..moasei Lorelei.

SE).[e; ce s~in:ea ab:!"1lpta il aoxagea. j.rpaginea, 0aioii pe eare 0' z<1dse dimil1ea~"a m apele radei. portul1;l.i?

A},1;!l1"leSepe s-t.riiz1le eu case scunde ale periferi!"!i Brisbane-ului. Aiel vehiculele erau rare. Ial'ba erer;;.tea p.rintre dale. $e, aiFzea 1aJ:lia.tuJ unor cihli care s.e-l1e.aieraseta ..

La buza un:ul. meirian napadi,r. de. scaiati zacee rU!lJjTl,i~a, 2'i'l.'ir:lii'tia de Cine !jtie' dud, €I judi.rie de tabIa. r~ eminti de 0 strofa, tiparita in prospectul uneia dintre jucariile fabdeate' in ateli'e"":u:l lui, in vreraea cind pzoducea ~i ebiecte ... dvile":

Un maJ.rnuta,j znecunlc ad!<ls diIJ:t~·un onmp De lilrbUl'i smi:'H1uile Iii puse cit-e' domu,

Cu inima' porniU:i de-o cheie, 1a rCistimp

. $i m4!,un-taie pdn'S€ In copci de tabla aouii,

]n; defini td \l - el clevenise.... 0 ju&arie a paoprrtlor sale ju&ijriL Cal'amb.uJ;ul pe €are-l na-scoci.se' II arnuza man intil, dar a-p@i, cind se, gi'l1.di Is sensul san, il intr ista.

Un bat:oil'1 marinar H iesi zitnbinU in f&ta. ,,I!}il inchipuie probabbl car urabhr rlupa 0 ga2rla" - i~i ..s.puse Cl.sk..ar .;ii voi

sa i 5e fereasc4-'dilil' cale, ~lllul vene~e.....@b--~-__" Inaints car Oska~ SEC dezmeth:e-asc.a, lllarinMI!I'E ill batu pe- I!lmlk; de perc-ar fu fast 0- vecne G1lrtOiitfu:ta;;

- Ce-i KUJ:t,. CUI til'l~? La e1 te ·dl(lei? 'Fe-ai impdpottmat €a de nU11Ja. Crezt ell. ill,l&ai s'a-it convmqi Dl'ait u:;;Q'!?'...

Bruse, Schmideke intelese. Fara sa stie de ce, sa s;imti Ioarte l_llulNmit:. "Celalalt Oskar" exista I n chema Kurt. Batrinul iJ confundase, dar in dorinta de a afFa cit mai multe despre "C!:ellXlal1t", S'cl'lmicleke nu se diIdu de gal.

De alttel, marinarul D.U a~tepra sa i se raspunda, Turuia fal,a; lnce~aT-€.

- Am fost pe la Harris, hamalul a1'a pantru a' can'li pensie te-ar zbatut atit, In sfirsft, a prfmit prirnif bani. Baha lui, 0 habotnica careso tot tine-n cruel, te binecuvinta., ca pe-un sf'int, Zioea ca-i pacat sa nu intri-n rat fiindca nu merglf Ia btserica ... Stiu, stiu, rru trebuta sa mi-e raai spui, Pestorul se plimba.-n limuzina: ell armatoru, e ernul lor. .. Citeod'ata mao intreb t1'e s-ar face raarnrarti si muncitorii din port fara tine? Mai ales acUtm, in timpul grevei:! Ieri, dad ai vonbit la ad-amre, imi venea sa rna ure 1a t1Iibuna sl sa te string in brate. :r:~i sorbsau cuvintele oameniL. Numai sa te Ieresti de curcani. Se -vorbeste di Gilbert, tilharul ala de dl1mator. a depus pllngeH'! contra tao. Cica liaei ,.,instigatie" ... Aeum merqf, pesemne, 1a tratativre? 'I'iae-te vtare II Pin" la urma, n-air ee fa:e"e-, ltihi'l noi S€ zbat ce pe~tii pe eseaz, '.

J."

;)

Oskar trata Ull sentiment eli totul nou. Nu simtise merodata caldura semenilor revarstndu-se asupra sa si i S8 parea' eli 5e gase;;te intr-o baie de lumina. Se ami:i.gi Cd. el e- Kurt, ca despre el vorbesta balrll1ul. I-ar Ii placur sa trt\iusdi, macar cileva ztle, aceasta iluzte, sa recolteze multumiree altere, recunostin ta lor.

Un gind ccntrertu ii veni epoi in minte : de Iapt, Kurt !i;li tstcvea puterile ;;i-:;;i irosea vremea pentru a1tH; ce pro!ita din asta ~i mai a.les dnd mai ajungea sa-si traiasea viate

lui? .

bar el, Oskar, Isi traia oare via~a? Era fericit? Chiar inainte COl vasut sa se scutunde, avea adesea sentimentul ctl. e un nautraqiat, Tuturla ii aparaa, undeva, d parte, ea lin port at salvarii.

Bruse, 0 banuiaHi jJ descumpanl. Dacji Kramer, cu cinismul lui, i.;;i batuse "joe de el, jar Tovinu nu era declt 0 nascoctre Q. acestui surubar t Gindul crescu repede, in dimensiuni covlrsitoare. Procuristul era un as al afaceri!or. Scotea bani chiar $1 diu piatra seaca, Nr ar fi lasat sa-i scape o asernenea oeazie. Numa i el, Oskar, ell na ivltataa lui, :;;i-a putut inchipui di Kramer n u sesizeaza ce sestzeaz a el .. ·

A Iost vreodata Iepurele mat siret decit vulpea j

Toatf povestea din Samoa I se pam dintro data neverosimita. Po.linez ienii erau satui de exptoaiile atomice pe care amer icauli Ie tot exp erimentau in preajma lor, Nu le arctea de jocuri nucleare ...

Poate ca acest Kurt tot avea mai rnult decit e1. - Ce-ui de taci a.;;a? izbucni biitrinul.

Lui Oskar ii veni 0 idee. Marinarul j-ar putea duce 'la "cela.lalt". Ii spusa, Intr-o doara :

- Nu merqeam 11'1 tratative. S-.:lU amlnat pentru mime,

Ma due acasa.; Vrei sa rna insote$ti?

Och ii bstrlnului stralucire. - Cum sa nu, Kurt I

s, ada.uga:

- Cine nu se, bucura sa schimbe 0 verba ell tine?

Osk ar ii;li aminti di osphtarul ii vorbise ~i el de bucuria de a-I vedea si, trepta t, imaqrnea sufle teasca a "celuilalf' incepu sa prinda contur in mintea sa.

Strab1iteau ulite str imte, cu pas domol. Schmideke era oucuros sa asculte cit mai mutt, iar battinului 'Ii plao~a sa se auda vorbind.

- SUi, Kurt, zicaa el Oleum, discutam ier i cu Tom $i Peter despre tine. Ai face bine sa nu mai muncesti atita. Dimineata mecareua, .dupa masa, pina saara ttrztu, treburile

15

astea 'cu sindicatul. Noi, martnarti, te tot hartuim cu necazurile no astre, dar -~u prea ti le iei pe to ate 11'1 iniJIia, Ai sutletul larg, asta e ... si noua, siqur, ne prinde I'll dracului de biae.

Osk ar schi·til. un raspuns : - Asa sint eu, ce vrei...

- Stiu, stiu I vorbi iar batrinul, NtJi asa zicem : Kurt nu

traieste pentru el, ci pentru altli. Asta-i multumirea lui cea mat mare. Un om curios: nu trage din pipa, nu bea peste masura, pr in taverne nu-l vezi - ;;i in schimh toate grijile marinarilor si le-a luat pe cap.

Stii ce spunea Intr-o zi Whipple, curelarul ala glumet?

Sa mort de rts 1 Zicea di dac- ai fi tu Dumnezeu, noi astia, s1i~i'kimea din Brisbane, am avea parte de zile mai bune. Ehehe - dar dec-ar fi sa-1 judecam pe cel de sus dupa cum ne merge noua- tare mai tr ebuie sa fie hapsiu batrinul !

Marmarul S8 oprise ~i Oskar iI imite.

- Azt esti rau prins de ginduri, Kurt I Ti-ai uitat pina si paarla casei. Uite-a 1;li pe Evelyn. Asta zic .;;i eo femeie. Sa ai 0 nevasta ca ea inseamna 0 rasplata merttata pentru un om ca tine ... ACllIIl te las, baiete ... Noroc la tr e tative ... hi. tinem pumnii cu totit.

Pasri biitrlnu)ui se stinser d in departare.

Osk ar intoarsa ochii spre casa, Femeia pe CMe 0 zarise ,Pe chei Ii zimbea de 11'1 geamuJ unei case mici.

- Bravo, Kurt, rna bucur ca ai venit azi mai devrerne. Se intilnea cu cea de-a treia faptura care-I cunostea pe "ceiaialt" si din nou bucuria revenea, ca un leit-motiv. Oskar privi cess proaspat varuiHi, cu muscate Is Ieresti, cu ferneia aceasta vesela, care scum Ieslse in prag.

II .emoticnau cuvintele care erau adresate "celuilalt", AI fi vrut 5a-i fie lui spuse, hi dadea dintr-o data seama citii multumira culege omul care stts sa se -daruiasdi:' celorlalti. Atelierul de arme-jucarti din Koln :;;i po!inezianu! din Tutuila ii .pareau departe, parca In cu totul alta galaxie. Trjiia un vis trumos.

Vocea Evelynei 51.\Ua ca un clopotel.

- ViIlO in casa, Kurt I' De ce te-ai oprit 11'1 poarta? Ce-ai f.acut ell batr irrii Peacot t I-au evacuat pina 11'1 UT-ma ? .. Vai, ce tikut esti astezi ]. ..

Strabatu aleea, -printre florile mieii gradini, pina la usa easel. Flutura in drum trandafirii cu palma. Caldure {lamenilor, care se revarsa de citeva ceasurt, printr-o stranie c~n-

fuzie, asupra sa, n -imbata, Se gindi di viata poate. sa fie .;;i ttltceva dealt 0 gGand dupa "idei care imboga:tesc" 1)i Qa maxima preferata a mamei sale este 0 lege pentru jungHi, 'liI1il pentru oameni.

- Ce costum ti-ai cumparat t ciripi. Evelyn. Parc-ai fi un boss. Sa $tH ca. nu-mi place nicl de fricii ...

'Era gata 5a-i sara de git.

InG:urera:t, Oskar rupse vraja, oprind-o cu un uest ;

- Ial'ta-ma, doamna Evelyn ... Eu 'nu sint Kurt. NclmeiJe1 men este ...

Femeia tresar,i, dar, vemndu-si fepede in fire, biigni :

- Intel~g ... Esti Oskar Schmideke. PH 'binevenit in case noas:Cy.'a.. Kurt a j'Dcerca~ mereu sa te gaseascR.

16

Iniertorul apertanaeritulul lui Oskar Schmideke,din K01n, era Diai spatios iii mai bine mobflat, dar camerele acestea, mici .;;i modeste, resptrau 0 in.timiitate 9i un gust delicat, care te cucereau de la prima prtvire. [n 'casa erau flori, multe flo ri in ,ghivece. Para sa stie de ce, Osker i.ntreba :.

- Atitea ghivece si nici a vaze ell flori?

- Barbatul well nu sufera Hoti'le tatate. Spune di .. s niste

cadavre frumoase... .

Evelyn Ii vorbi multe vreme despre Kurt, despre viata sl munca lor [ea 'era zootehnieiens Ia 0 ferma cooperative de la marqinea orasului). despre cei doi cepit - ii botezasera Miriam st Oskar - care erau aeum plecati la Erich Jurgen, unchiul lui Kurt, pe ,care-l adorau. Ii povesti IDuUe intilnplari, DlM'i :,;i mici, din viata 10r,.-;;i Oskar retinu di lui 'Kurt nu-i p1a.ceau jucarttle cu teme railltere $i ca-ntr-un rind aruncase pina :;;i niste soldati de plumb pe care ea :ii cumparasa bffliatuhll. La un moment dati Evelyn se opri.:

- ;e'0at!f di to-ate astea te_pli'ctisesc, Oskar - da-mi voi€ s-a.-p fl"fJ~. ase, cacr eu $i kurt vorbim adesea despre tine. Te inteI'!aseaza designr altceva ~t e firese ... :bIlama ta nu p-a spus -niciodata nimic despl"e Kurt ?

- Nu, nicicdata,

- E fratele tall ,geaman. Un geamiin neobisnuit, nascllt, '

impteuna "cu tine, p.e baze unei experianps "biologice remarcabfle, despra care nu s-a scris insa niqaiecri nim.iic, Sin.i€l1 gemeni nascuti prtn pertenoqeneza, ceea ce expJidi ~I extraordinara voastra esemanare,

Oskar 0 prdvi uhntt :

- Pl'in partencg'eneza.? Stiam eli acest "ill:od de repJrod'u'cer-e· este caracterlstic nuraat plantelor ~i animalelor inferloare, la care fecundarea de C1hre maseul nu este necesara,

_- Intr-adevar, asa esta, dar mai existll. l;ii 0 partenoqeneza artificiala, care a putut fi aplicata chiar la pesfi, .hroaste sl iepurt de casa. 111 bioloqie sdnt cunoscnte ,e",perieatele Iui Loeb '~i Delage, care au provocat parte)!logeneza artifieiaUi. la astfel de animale pIi)lexcfta1H chimice, termice sau mecanice,

-,- Dar la ~rn?

- La om nu se cunoaste nici un caz de parteno@'enez1i.

Citeva clipe domni 0 taoere g,rea. Apoi Evel¥ll continua: _ KUrt 111 va spune probabi1 mai multe, Am aflat taa!::e

acestea de laErich Jii.rgen, unchtul Iui Kurt; un om ta,cut1 dar fcarte .simpatic. El I-a adus. aici 1'e Kurt, inca de rule.

Mi-a povestit cll. mamei voastra, educata intr-o atmosferd cieIl.cala, 1i era gwaza de behb.ati. t$i dorea totusi, din tat sufletul, un copil, Un prreten a1 familied, biolog si medic talentat, care, a murit de tipar in razboj, i-a aplicat un procadeu mventat de el, menit sa decl.anseze artificial 0 partenogenez1l., Procedeul situ era bazat pe 0 excitare ell radiatii a ovulului. In felul acesta, dtvfzfunea incepea tara Interventia gamet1.11u.i mascul. Conditia }:I1.1sa de mama voastra a ffllst pastrarea unui secret absolut ~i acest Iucru a :;;i fost 'respectat: biologul a luat taina en. el in mormint.

Cind gemenii s-au nascut, unchi1.1l, Jurgen, cunoscut ca luptator antifascist, suferise tocmai 0 g.r'Oazni'ca lovitU'I-a. Era pe vremea .naztsmului, si bandele brune pusesers la eale asasinarea sa, Bomba cu dinemita, explodata in casa lui, i-a ucis intreaga familie. El a scapat, ca prin minune, deoarece nu era acasa. Zdrobit de durere, .s-a botartt sil p'lece departe de locul naprasnicej suferinte,

Mama voastrti, care 0 dueea pe atunci destul de greu, mai ales ell. familia 0 privea chior'is din pricina voastra, considerindu-va bastarzi, s-a hotarit 56.-i incredlntese unul dintre gemea:i, pe -clnd n-avea decit citeva luni, st totodatli t-a marturislt taina copiilor.

Asa a ajuns Kurt in Austral; a .. ,

Tacerea cobor i de aceasta d§ta pentru multa vreme in incapere. Ceasul de perete batt't de ora nona.

Tot Evelyn relua vorba :

_ II admir pe Kurt, dar mi-e uneori teama pentru el.

Pune totul in joe in folosul celortalti. Utte, acum umbla sa organizeze 0 cresa pentru eopiii docberilor. Mime dimineata conduce comisie muncitorilor grevi:;;ti la tratative. N-are

17.

odihna si cred eli de nunic nu-i e teama. Oamenii vin Ia el ca 'Ie un parinte, de parc-e r putea sa indrepte tot raul din Iume.

E fericit, Evelyu, cu viaja pe care-o duce?

Se framinta mult, dar ered ca are man multumf n. Batrinul maruiar care m-a condus lneoace mi-a SpU5

de Kurt Cd e un am care traieste pentru altii.

- Asta asa-i, intari ea. Uneorl imi spune ca nu trebuie sa-ti iubesti mai mult fratele declt pe un necuuosc ut care-ti bale Ia USa in faptul serii. ~j Evelyn adauga: lIi tu esti la lei. nu-i asa ?

Oskar 0 scruta in ochii albastri, pilla ce ea intoarse capul.

Apoi spuse :

- Poate. In orlsrce caz, azi m-arn gindit mal mult ea or.icind la rosturile vietii ... A$ vrea sa traiesc si ~]tfel decit jJil1a acum, Stii, Evelyn, ered eli fiecare dintre noi are ~i pe dracu, $i pe Dumnezcu in .el. Depinde cine-i pina la urma mal tare.

- Ce vrei sa spui?

- 0 data si 0 data iti voi povesti 0 intimp lare. Vei in-

telege atunci Cd exista minuni omenesti care _intrec cele mai extraordinare expe riente bioloqice. Voi incepe a~a. Draga Evelyn I Intr-o zi ca toate celelalte, Oskar Schmideke a trait cea mai Iantasticd 'dintre intimplari : s-a inttlnit cu el insusi. Dar chipul si l-a vazu t Intr-o oglinda rasturna ta st imaqlnea aceasta nona i-a zdruncinat intr-atlta cuqetul, Incit n-a mai stiu t incotro 5-0 apuce ...

Deodeta. lui Oskar i se paru di-si aude, prin fereastra,

propriul glas.

Kurt striga din alee:

- Evelyn I Hello, Evelyn I ...

Fr atii Se intllnira in prag. Doua glasuri identice rostira in ace easi clipa:

- OS~{aI I

- Kurt!

Plsntele ,grJdlnii Iosnira pares dlntr-o data si boarea serit le aduse mn esmele in casa.

Osk a r lsi apnea fratele de umeri. Spuse simplu : - Ramin co tine.

--¢tI¢-.-

DINU MOROIANU

Un erou jutlZs"verneMl

(divarflsmenf fantastic)

- E~ti Peg ~egas ? S6 adresa omul cu piele ... de culoare v-toleta omului ell pialea cenusie Eu stnt Dor Dorado!

- Proprtu-zis nici nu stiu de ee ai lansat apelul, Dor. N-am fost in viata mea pe Pamint, rna aflam ill concediu de odihns pe zece ani, dar fiind eel mai apr oape de tine in acest sistem planetar ... - It'i multumesc l M-am gindit di poata voi avea nevoie de

ajutorul cuiva,

- Pardi stiam ca mai locuiesc oameni pe planeta aceea !

N-a fast oare decr etata "Muzeu OIl genezei umane ?" Nu-i vizitatii ?

- Ba da ! Dar tocmai aeum Il111Zeu! este Inchis, fimdca, ridiclndu-se la suprareta prin mij loaca artificiale fostul continent Atlarrtida, urrneaza sa fie reorqanlzata sectia "civiliza~iilor disparute", Pln8 atunci n-a ramas acolo decit un sinqur om : Ion Ionescu.. El a transmis 0 cosmoqrama alarmanta ditre ;,Marel€! centru galactic" care la rindu-I mi-a cerut sa-i yin in ajutor batril1uiui. .. ·

- Nocl1'e roboti ?

- Ba cia, dar cred di rru-i pol fj de rrici uu Iolos Wodcd

banulesc di este bolnav... Are vedenii. La vlrsta lui de 3462 de anL,

- Veclenii? Inal\t"i Peg din umeri, De mult n-am euzit de asemenea boala., Dar tu, ca medic .. ,

- A~a dedue eel putrn. BiHrinuI pretinde di a jnviat,.. 0 rnumie I

Omul carunt rise amuzent .

- Asta ar Ii lntr-adevar 0 minune ! Tu stit mai bine dedt mine dl medicii nostri reinvie camenu dupa mort! iudelunqate.; - Cel mai biitrll om din Cosmos a trecut j)ina acum prrn vreo duztna de asemenea mort! clinice, il complete Dor.

19

- Bine, dar sa remvi€' 0' mUmie",. Asta-i prea de tot!

- De aeeea ti-am spus pareree mea: loneseu aTe un deze-

chiltbru nerves ... Vedem noi acum, did in curind trebuie sa aterizam ... M-am gindit sa rna secondeze eineva fiindea adesea asemenea socuri nervoase se manifesta prin turJe ... Individul trebuie poate imcbihzat prin fO'rtii ... Asupra cmului, robotii, ~tii prea bine, n-au nici a putere ...

Dor ~·t Peg fl1eeur!i prin minunetul pare ~i 5e. aprolJiar'ii. rile cladirea "Muzeului genezei urnene". Din capatul unci alei, cineva S6 indreptii grab~t spre el, Era HI> barnim.,el invesmirrtat bizar, Intr-adevar, fata de Imbriicamintea dinfanii, supla, perfect mulata pe ccrp Qj celos dot, h~1nele ,neg.e cu Jilulpan~ lUligi, ~1tflietO'are, ale omului ce zorea Sf,l1ie ei, ])iw:eau un tel de, spenieteere- de ctcri,

- Am V'a7itlt Intr-o enciclopedie acest costum Se, nuraea free ...

- vi-arn spus eu ca paznicul ill suferit uu soc nervos : De

aceea 5:-a costumat 'l'~~! rostt Do. pe un tan (;;011ViTl5.

De- departe, 1~i'itdn:elu1 strigJl, ~ntinzitJ:cl. mi:Icuile' spre. ei:

- Bina . ati venit! SinteU primii! lmt pare blne l D:a:r fa,ra 7ltarl:SU ~ se. poate ! Unde stnt 7;ia'.liiJ;i~ii'?'

Pe-g se 'uita cu inteles iD ochii lui Der, De aHfe;J.", liatrirrelul, cum a1iunse Iinga ei, 16' strinse. miinHe- pe rind scuturjndu-le pllte:mi:c,

- E' Wdiirrat. spree vr.1l1enta,,, relleeta Dor, tn, vr erae ee Pe~ se miua . ~i el' in sine cle ce mai practtcii, pezndcul UR madr de salnt case nWlilai ~n piesele en: subiect istotic se. mat putea vedea.

- Al;'tept de a sa'ta, de ani clipa asta ~ coutill.'llii b>a,tr.illeful foarte agitat. Sper 'Cd zraristii n-or sa Iipseesca intr-un. moment ati,t de solemn ...

DO'r dildu. din, umeri : - De ce solemn?

- Piji ea sa constate c-a inv·iat. ... mumia l

Peg arunca a privire de. repeos lui. Dor, care i'9i dadu. s.eama c-a gr(2..;t.

- Ah .. , da ! Mumia ! ... schimbe el tacttce

- Eu stnt mumia I Dati-coo vaie sa. ma pre71in-t! se-nfipse b8:-

tl'inel1JJil rn tara 10:'-. S!n.t doctoruf Nathaniel Fai.thbum!

"Hnde am mat auztt eu numele' acesta I" i.neeECli Dor sii-$i amint'~asea, retmlnd palma piitrintl'Lui mai m'Urti~al'" mtr-a sa C1I sa-i verifice pulaul temperature,

20

Dar Peg, l1-I'!Aepri:ns ell asemenea ll>ohl.<lvi, il ltla de-a ;q'reptul r ~ Parca v.a .numeatt Ionescu J Sau v-ati schimhat num.ele:?

- Ell? deven; batrmelul exttem de mlrat, NUn'lele' rneu ~st:e ~elebru! .Da ce l-.a§ iruoc,ui. cu acela al pa:znicu!uj !i~stui mll:<£lu? $i fiinddi .veni verba des-pre' Ienes en .. , Va m,a:g~ .sa-l I iert'a'j:L.. E bolnav In pat .. "

~ Ci-udata dedublaraa 'Fers0naJitil.tti. Cazurr de acestea au 101;,t p.e vrernurt descrtse de vestitnl :psihiatruTh. Ribot in tiI;ata;ffil sa:u. clasic despre .,b@lile perspnalitiitii" - reflBpta DO:I;. o sa am de fu~di cu oInu+asta.

- Dar unde sint zli'lri~tij.? i!llsistti Iar batrinelul tot llitihdn~s.e Ji11apoi He alae; pardi i-ar fi asteptat din clip.a tn clipa sa apal'a.

Lui Peg, i 5e iiicil rniHi de el :

_ AI trBblli sa te culci l Sornnul' itill,a face bine! Este .singLtrul Iucru ce-ti lr,ebllie' acum r...,

._ Somrrul !? Izbucni in hohota Interlocutorul sall Grice, numai de dormit nu-mi ardel Am dorrnit ,'0 suta de ani in cap 1 rmi aj-J.)ng'e!

DOl n atfnse cu cotul. pe .P~,fadndu-i semn, sa-l lase pe bfl·trill tn pace.

Intre timp, cum in!;l"-asera In muzen ;J in sala centrala, pe 0 -esJ;radi:i, $2- aHa 0 Hl.cHi "!lin material transparent, Ciudatul lor insotitor 112-0 arata cu deg03tul ~i Ie spuse pe -ill ton grav:

~ Iat~, aiei am fG)st piesa de muzeu o sma de ani, S-au ludepliuit, pl'ellizi1.miIe mole ....

. in .eaest moment, '0 u?a,,se deschise $i" un alt batrIn, pal:-id,

suferrnd, abta tinlndu-se pe picioare, Intra in sala:

- Ma ierta~, ca vii prunesc in halul acosta, dar ...•

- Te-am scuzateu, Ionescu, N-ai grijii! 11 lini":;;ti gr,jjuliu.

ernul in hac. .

Pe noul venit i1 cuprt.use tusa imediat ame;eala, a~a ca trebuira .sa-l trensporte 'Ii ,sa-I aseze pe un pat, in alta ,<;:mnera. Cind i~i raven], abta putu sa articuleze :

_:_ Doctorul Nathaniel Faitb;burn vii va explica ~otul"",

A~a-zisul doctor Nathaniel Eaithburn le vorbi mal bine de o ora. In rezumet, iata cam 'ce 103 spusese :

Cu frei secote in urraa, el, c;hipu,!'i1e N"fflhan:iel Faithbunr, medic, studiind hibennarea enimalelor, ajunsese la descoperirea subs talltei din singele aeestor aniniale care provoaczi iilhibi~ia ge-

21

neraHi a srstemuhn _uerV:GI$e. o;;i a orqantsnnilui .lor, Descopertrea aoeasta 11-a avut darul sa stirneasca prea mare interes, Un ziarist st-a permis chiar s-o." perstfleze, scriind ea aeeastii descoperire trebuia fa'cuta eu mutt in urma, In evul capitalist, ciici etunci 'armatele de someri ar fi fest puse la hibernat $1 soar fi resolvet astfel rap'!:! criaele economice., 1n511. cind oarnenu nu mai exploateeza mci macar antmelele, cind oamenil au redus sornnul la ctteva sap Uimi ni pe an, fiira niei 0 prejudiciere a vfetll lor psihice, datoJ'WI pi!ulelor reconfortante, cine ar mai putea dori sa-~i petreaca jumatate din viatii dormind, ca stramosf preistorici ai oruulut ?

Insa' el, Nathaniel Faithburn, era de alta parere: fiieuse 0 descoper ire .epocala I Nimeni $i nimic nu-i putea c1inti aceastti convfnqere. Munci cu slrg vreo suta de ani. La capatul lor, ajunsese s(i puna la punet un sistem prin care putea extinde h.ibernarea l1i la oameni Expertmentrnd pe propria-ipersoanii, ajunsese sa hiberneze neintr erupt 0 pertoade de zece ani. Dar jignit de felui cum fusese luat peste plcior, nu mat imparta:?i nimanut stadiul experten eel or sale.

Intr-o zi ii cazu fo mma 0 nuvels 11 unui 's!=riitor drag - Jules Verne: "In secolul al xxrx-iee. Ziua unut ztarist american in 2889··. Marele vizionar al proqresului si parintele Ilteraturit stitntiftco-tantasttce i~i imaqiua cum ar decurge dcuazect ~i patru de ore din viata lui Francis Berrett, directorul ztarului "Earth Hernld", Intre eltela, era yorba acolo ~i de un medic care - ce ccincidentd I - se numea tot Nathaniel Faithburn. Emotionant insa deveni pentru el dnd citt ea eroul vernean descoperise, tot asa, metoda hibernarn umane Eroul lui Jules Verne mersese tnsa mult mai departe : se autohibernase pe 0 perioads de 0 suta de ani. La sfirsrtul acelei perioade, cind s-a deschis sieriul '1i s-au executat operatitle prescrise pentru reanrmare, Nathal1iel Faithburn ramase tot ."ea a mumie, galhen, dQT, uscat", Degeaba a fostsupus tuturor probelor : de dildura, de eleetricitate, de bipnoza ... Nimic n-a ajutat ... N~thaniel ramase mai departe "in starea lui preterata de.; mumie : adlea mort",

- Ginditi-va, totul coincidea! Numele, profesiunea, sccpul cercetarilor. Intre mi.ne ~i ercul vernean un srnqur )UCIU se deosebea : mte-mi reuslse expertenta de hibemare pe zece ani, lui nu-t reusise cea - este drept mult mai grea - de 0 suta de eni. De aceea, ce credeti c-ern dects ? 5e opri dintr-o data din expunere biittinelul in frac,

22

Lu! Peg $i DOl nu le fu greu Sct ghiceasc.a: Atunci el oontmua rituos.

Cu sinqura deosebire eli spre a TIU depinde Ia treztre de antmatorl nelndemlnatici ca aceta din nuvelji, mi-am creat un reflex condrtionat la timp - dupa formula de pe vremur! a until genial savant, Pavlov, asttel ca peste un secol sa aia trezesc din hibcrnare, ortunde si in or ice eOl1djtii m-as aIla. l;ii... m-am trezlt iII. acest muzeu, dupii cum vedeti.,

Dor susott ill. urechea lui Peg:

- 8-ar putea ca emindci, ilrata el cu degetul Iii spr>€: omut 'in frac \ii spre pazrucul din camera alaluraUi, sa fie boluavi de aceeasi maladie care se TIlanifest.1 difertt Lui Ionescu ii inhib::i sistemul nerves, acestuia i-I excitil ...

AIiOi adrestndu-se asa-zisului Nathaniel:

Si acum, cum va sim\iti? Bine?

- Hm, surise el indreptmdu-se spre HId;§, ~i pipaind-Q:n-am dormit pe moale un veac, dar vi\'d di· tot nu mi-au intepenit salele. Oh, sa vedeti ce nostimii a Iost clipa Jede;;tGptEirii! Era noapte. lOneSC1\ l~i fikea ultimul rond Se afla in sala "mumiilor necunoscute" un de rna aflam ~i eu in aceasta radil. Auziti, ironie a soartei, eu.. inurnie necunoscuta ... Ia un loc cu alte zed de corpuri imbiilsamate dill Eqipt $i Mexic : oita batrrnelul cu obida.

-Apoi con ti U\.\a :

- Ionescu se eprise tocmai in fa~a mea, apleclndu-se ca sa

ridice eticheta ce-mi cazuse aliituri, cind am inceput sa ma mise ... A holbat ntste ochi ~i pina sa-rai vin eu bine in fire ca sa-i potolesc spaima, a seas un raenet ~i s-a prabusrt pe podea, Am sarit tmedlat sioPl aduc in strntirt. Datoria de medic - se j)atu batl"ine~;ll mindru 'in plept - nu se stinsese in mine rrici c1up& un secol de neexersare.; Dar paznicul nu era usor de readus in fire. Iml trabuie un exei[~nt puternlc. Pe de aWi parte mil euprinse frigul st incepul sa strziuut.i, Ce vreti, eram gol pusca.; Trebuia sa rna. acopar ca sa nu raeesc ... La vtrsts mea, pneumontlle sfnt fatale ... Vedeti ce dezevantaje cind nu esti mumie? Asa ca am pus paznicul Iestnat Intr-un fotolru ~i am ineeput sa ale,s pr in siUile muzeului ce sa gilse~c ceva de imbrdcat Am dat, intr-un subsol, Ia sectia "relieve celebre", peste acest frac, expus intr-o vitrina en Inscriptia di fuse~e purtat de un anume Winston *i nu mal snu cum. Habar n-arn ce mai mertte lu lurne 0 fi avut rapo-

sated, dar fracul sau mi-a cazut, Ia tirnp ill mihii" mai ales ed in buzunarele costumului am dat peste niste sarurt puternic miro,siltoa~e •. puse, probabil, ca sa incleparteze insectele diiuniitoare stofei. Am dat fuga sa pun sarurile sub nasul paznicului ca sa-l trezesc, Oar ia-I de unde nu-i ! Fug~se I." Fuqise $i. expe\iia,se eosmoqrama care v-a adus aici ... Nici acum, saracul, nu st-a revenit din spaima 'tr""sa r ... Oe altfel - se scuzs el - va !rog ,sa IDa iertafj citeva clipe. Ma duc sa vad daca n-are nevoie de ceva.

- Bille Cd nu-i declt am! declaEa DOl dupa ce bi;itdnelul lest din camera. Asta se vindaca usor prin, dirtjacea reflex: €olldltionata a bioeurentiloz din scoarta cerebrala, Oar' sa ne purtam ell acest Natlranfel, cum i~i zice el, in chip normal, .. Sa nu-I eontrazreem ... Nu-I indicat jn cazurf de acestea ...

Asa-ztsul doctor Fe ithburn revent :

- Dar unde-s ztari~ti-i? puse el din nou 0 intrebare £ar,!! se pihea ca-l obsedeaze,

- Zfari~tii 1 Wdu Peg din umeri, Care ziaii~ti? De ce?

- Am mat spus-o, surise batrinelul' jumatate indulgent, [uma-

tate ironic. Oar att uitat. Ca sa IDa. intervieze. Ca sa scrie in ga,zetele lor' despre "senzat.ionaluI caz Fdithburn.". Titlul aeesta de reportaj trebuie proiectat pe ecranuI norilor, cum preveds Jules Verne in nuvela sa. Oricine citeste n.uvela marelui scrtiter crede ca' Nathaniel Faithburn a murtt... Or, trebuie sa stie toata lumea Cd tra.feste ...

- Schizofrenfe, sopti iar 001- Ia ureche lUi Peq, ksta-i diagnosttcul. Sa. nu cumva sa-l contrezrct l N-o sa obtii nimic !

Apoi, adrestndu-se cu voce tare lui Nathaniel, cu 0 atHuliiine ce cliuta in mod vadit sa-i fie pe plac :

- In timpul ultinret sute de ani, doctore, ziaristica a evoluat mutt. N-ai de unde sa stn, dar ziari$ti rrici nu mai exis~a azt,

I'll rrndul lu,i Nathaniel sa se arate uimit:

- Cum a~a? Nu se mal transmit istlrt ? Nu se mai, face jurnalfsti,di?

- Ba da ! Dar nu exlsta. ztaristi ! SI eu cunosc nuvela lui Jules Verne. Multe dintre previziunile Iui rau fost depd~ite, Hi credea, de piMa, ci:i in enul 2:889 vor exist a numai oiteva state: Rusia, S.U,A,. BraJ?ta ... Or, starele au disparut de mult, 0 ~ata eu triumful cornu-

nismulut pe intreg Pamintul, ceea ce a facut posibil1i ehtar dispa,rip-a statului ca atare. Jules VerJ1l.e il vedea pe Francis Benett in secclul al XXIX-lea mare proprietar al unui trust de presa. Or, orfnduirea capitalista. a inceput sa dispara de pe Parnint 1a numai deisprezece ani de la rnoartea marelur scrhtor ...

~ Ei .bine, n rntrerupse nerjibdjitor Nesharriel, dar ztari~tjj ca atare, ei n-an putut sa dispera J Cine aduna stirfle, cine le transmtte, cine le- recepttoneaza ?

- Ziarj~tii roboti I De aproape trei sferturi de secol ei fac ~i

meserie asta,

Nathaniel ramase putin pe ginchui, apot Izbucnf e - Atunei chemati-i pe ei!

- Nici 0 graba ! De-ar veni ~i peste 0 suHi de ani, tot la

timp sosesc,

Nathaniel se congestion a Ia fata: - Va bateti joe de mine, amindoi!

Lui Peg i sa faCTI mila de batrm. Sc.oas€ din sin .0 bilk:

- Iti spun em purul adevar, doctore! lata, vezi paleofonoqraful asta? Ziariqtii roboti inregistreazd eu el ozice unda sonorf dintr-un spatiu oarecare, chiar dupa 'trecerea multor secole de 1a propaqarea ei in acel loco Acest eparat capteaze "rarrunlscenteie :vib ratorii " , 1e reproduce ~i Ie ampltfice, Asa Cd Hi vei putea euzi qlasu], tnttparit in acesta ziduri - ata..t~eI cu mlna peretir camerei - orfclnd de acum incolo

Si insotind verba en fapta, Peg arunca hila in sus ~i cind 0 prlnse tn palma, camera fu inundatii de ultnnele fraze rostite de e1 cu ctteva clipe mai inairrte.

Nathaniel, pe jumatete convins, cern polittcos ca aparatul sa reproduce sunetele din noaptea "invierli" sale,

Den se cam codea, dar Peg il impinse de la spEite ~i cind pusera paleofonoqraful in actiune, se auzi rasunetul unor past, apoi ecestia incetara lii urma un str.igat de gtoaza (probabil al paznicului Ionescu) tnsottt imediat de zqomotul unui' corp tn didaTe pe podea. 0 voce riigu~ita morrniii ceva. Lui Nathaniel ii straitrddi ochti de bucurte, cact, pesernne, i~i recunoscuse timbrul, Irupsera :;;i citeva stranuturt. ..

- Va multumesc, se repezi Nathaniel i1i Ie scutura m1in:ile dupil obiceiul sall. tnvechit. Datt-mi voie s.a-J manevrez ~i eu I

$i, bucuros, ca un copil, incepu sa cutreiere si'ilile, amuztndu-se sa asculte diferite zqomote ~i glasllri ce. rasUnasera vreodata prin €lIe.

:':5

- - Vezr, Dor, cum Itl expltci ca aparatul a Inreqtstrar zgomotele din noaptea rednsteptarti lui Nathauiel? C1i doar apacatu! TIn Inreqlstreaza haluctnntn !

- Te pornenssn ca nu-i nebun, ci nustificator, 0 Ii Inscenat toatd comedia astn, tar Iouescu, de buna eredintil" a fost tres pe sfoare. Nathaniel stia bine ca lUI p·aleofonograf il putea controla s i, de aceea, a avut grijii sa lase urme ... Hai mat bine sa ne vedern de treaba! Poate Ionescu ale nevoie de 0 ing,riiire mai atants !

$1, lasindu-l' pe Nathaniel sa se amuze, se indreptar1i spre camera peznlculut Dar dupa citiva past, in saUi rasuna deodata vocaa lui Dol', redala de paleofonograful din palma lui Nathaniel, "S-ar putea ca amindoi sa fie bolnuvi de aceeasl inalad le. Lui Ionescu U inlliba sisternul nerves, acestiua i-I exctra. .. ",

DOI lDcremelli. Uitasa cii ~i proprtile-l cuvinte , puteau fi reprcduse de aparat. Acum blltrll1111 Nathaniel va ana parerea lor u~5pre el.; Intr-adevar, schlrnbul de pareri dintr€! Peg si Dor rel ativ la nebunia lui Netharuel rasuna puternic, necrutator, pinii ce Dor, nemaiputindu-l suporta. il ruga pe bl:itrin sa incbidii aparatul.

Peg incercji 0 dezvinovattre, dar Nathaniel, dupa ce-i - privi fjx sl fndelung pe amtndol, oWi adtnc ~i inapoindu-le paleofonograful Ie spuse - spre surprinderea lor - eu aerul eel mai calm, totusi- preocupat, ginditor:

- Am sa va dovedesc .ca nu sin! nebun I

:;;1 se departa de-a-ndaratelea, filra sa Ie met stringa mina in sewn de salut, cum aves ob iceiul.

A doua zl, dimiueata, Nathaniel Faithburn dtspjiru, II cautara pretutinderri si, in eele din urma, il gasirii, Era culcat in racla de mumie si avea un bilet prins pe piept:

"M-am autohibernat pe indi' 0 suta de ani. Mai aveji nevote de alta dovada r',

. Ionescu, care i§i revenise dupa 0 noapte de somn, nu stia ee sa Iaczi :

- Sa vestesc iar "Ma,rele csntru galactic" ea mumia.; a murit ?

Nicl £lind! se impolrivi Dor. 0 sa creadd .ea am lnnebunit eu totii.

- Dar avem paIeo.fonograful ca martor ! sari Peg. Dor surise:

Ca si scrlsoarea asta, nu valoreaza nic! el nimic, 0 sa se creadii ca-s trucate asa cum l-am sllspectat' s i not pe Nathaniel.

26

o sii fim si noi cousideratl ahenati mlntah cum l-am socottt iii noi -pe eL

~ Dar eu ce reportez r se tot framinta paznicul Ca trebuie sa reportez ceva l •

C-ai evut vede.nii, asta sa raportezi Iii spuse Dor ope un ton iritat. Nu lntelegi, omule, ca ne facem de ris 1" Cine 0 sa ne creada in secolul al XXIX-lea ell asemenea povesti t Cum dovedim adev lUlil ~

- lt vorn dcvedipeste un veac l replica Peg.

- $; pilla atunci siL lUa arate toti eu degetul! ~iapoi dacii.

111 2S iulte 2989 Nathaniel Faitb.burn nu "reinvie"? - Dar s-a trezlt 0 datil. !

- Ei, draqul meu, ulciorul nu merge de multe ort la apa,

gJasnieljte un proverb bil.trillese !

Si cei trei ramasera intele~i sa nu cornunice llilJlanui cele petrecute in zilele lui iulie 2889 cu "llumia necunoscuta" din . "Ml1zeul qenezet umane", tar dadi Nathaniel Faithburn s-a trezit sau nu din ;:1. dous sa hibemare seculara, rru se mat stie, fiindca. ne-at trebui un nou Jules Verne ce sa. ne-o spuna.;

~'-. -<>$<>--_. -

R,EZlJlYATUL CONCURSUl UI 'INTE~NATiOMA[; DIN TAR~lE SOC;AUS1E "PEMtR.U (,g:L!E MAl lUJlNE POYESTJrd DE AMn~.~PAT~Eu

Din initiativa revistei sovietice "Tehnik;a Molodej/'; in pri17tava:ra acestui an, J'evistele de popularizana a :;;tiintei $,i tehnicii din R.D. Gel'1nana, R.P. Bulgaria, R.P. Parona, H.P, Romina" R.P. Ungm'ii, R.S. Cehoslovacii $i, Oniunea Sovieticaa:lt 01'{wni<:at prim¥l concurs international din ta-rile socialiste pentTlt cele mai bune povestiri $tiintifi.co-jantastice ..

In t,"I1'a noastn'i acest concurs s-a bltCurat de unm·a"i'e s't.tGces. La redactia Co!ectieiau sosit din toate regfunile tilTii Ltw'l'1Z1'i scrise de .auiOTi de cele mai je~urite preocupiHi $~ iJro-

fesiuni. .

P£na ~i1. 15 iuUe a.c., dnd s-o: incheiat etapa nationalc1 a conci!.1'sului, au fostprimite 120 de povestiTi. j.'~nariZi·n,d $i Cnscutind aceste lucn:tri, juriuZ a accrrdat premii $i menti~ni u1'miJ,toa,relpr lucTa1'i:

PRKMWL I:

"Catalina" de Gh. Sasarman -(student)" "tumini in adineurf de Sarin Stanescu (rnedic)

I'REMIm II:

."Cea mal buna dlntre lumi" 'de Ion Hobana (seriitor)

,_,Lumina vie de Radu Nor (scriitor)

La cea de-a doua e'tapii a concU1'suLui au fast prezentate juriUiL1ti- inte1:nation,al cele ma.i b'une tucrari din eta;pe~e nation.lle.

Aceast(l olimpirulit litera1'a a i1tregistrcLt un ma1'C SUCCI:lS in 1ioate ce'[,e '5a-pte tart pa1'ti-cipante. La conctzrs au sosit: 7:n U.R.S.S. 516 de po v esi'iri, in R.S£. - :fOO, in R.P.U. -, 180, tn R,P,R, - 120, in R,P,P. - 103, in R.P:B. - 96, in R.D.G, - 30. bn. nmjo1'itat:ea ~01' autorii Lucriirilor s'lnt tine1'i: cercetatod, $tii11tifici, stu.denf;i, munf!itari, de""i. La concurs au ru~Lt par:'te ,r/; sC1'iit€J'Pi cun0scuti·, ziarf:;;ti.

Tematica' p0ve-stirilor este de0sebit de largfl. Ea esse stnibl1.tuta de umanism, de !:ncrede1'e in om $i 'in viitOl-uI sau, pre .. <!inta dezvol:ta1'ea fjtiJil'ttei ,'ili '(1 tehnieii in sli-mnsif ·~egiitU'ra cu viit01'UV lu_minos aL @mentrii - cf)m'Uni~rnu71. La anaUza manusC1'is~lo_r primite s-a aVUit in vedere actuaLitatea.temei, calitiitile ideologico-literan~, ori,ginalitatea teiinico-$tiintijica a pr0blemei. In urma dis=tiUQr ptLTtate, ju.7·iui inte'l'na:t'iIJnal a hotlirit sa :p1-'emieze, Fin ca!ii:!;o.".ii in ttiriie pa-rtidp!lnte In, conC.l~1'S pe 'Wl11nato7'ii autori;

l"REMIlJL In:

f~Zidl!1l.m€tacosmk" de, Ion M(tnzatu '(fizlciO:ln) ",Legea cea mare" de Carnil Baciu (proiectant)

MEN'flUm;

'uOgtinda rasturnata" de I, M. $'teian (serhtcr) "Niesajul albastrilor" de D. Todericiu (chimist) "I Gigant I" de ing. Liviu Mac.oveanu ~i Rornu-

Ius Vulpescu (scmitor)

"Pleca:re'a" de Nicolae Minei (pub-Heist) "Mons-btlI" de Grigcce Davideseu (rnedie)

BUL-GARIA: - D: Peev ,.,P'and lui Mah.oH1ed" :(pentru tdeile stiintilico-tehnice interesaote si pen-

29

tru maiestrla llterara): 1. VHcev "Iscoditond" (pentru anticipatia i nteresant a si va loa rea artlstica) .

CEHOSlOVACIA: ~ G. Kaidos "Experienta" , (pentru incercarea unei interpr etari literaro-fantnstice a legendelor populate) ; J. Vinar i " Esta" (pentru tendiritele umane si va loa rea literar a )

• • _. I ,. .

POlONHA : ~ K Fialkowsky (Kor Bit) ,,[)rep~ tul de a alege" (pentru urnanismul continutulul $( m a iestria a rtistica) ; 1. Hi a letsky "I nsemnarlle budWlra~uILli" (pentru talentul urnor istic 81 autorului) ..

RoD.G. :-K. Bem »Reporta] din a 111.1 1 1990" (pentru Incercarea lui de a schi]a viitorul Gerrnaniei 50- cialiste) ; O. Weitlich ,,,Invazia A.P.M..B." (pentru ideile stiintifico-tehnice intcrcsantc)

ROMINIA : ~ G. Sasarrnan "Catalina", poem 1n proz a (pentru noutatea formei si uman isrnul mesajului) ; S. SHlnescu "lumini In adlncuri' (pentru interesantele idei sf in tifiee ;;;1 va loa rea 1 iter a r 8) .

UNGARJA. : ~ J. Radnai "Trezirea~ (pentru ideile urnane}: I. Toth "Mafea lectie" (pentru interesantele idei stiintifico-tehnice) ..

UNIUNEA SOViET~CA: ,- V. Jukov "Intilniri tn viitor", poem (pentruurnanismul ideilor si noutatea Iorrnei) ; S. Jitornirski "Proied111 40" (pentru ideea, ~tiintifico-fantastlc~ exprimata rntr-c fru-

moasa forma liter-ad). .

30

Concursul $i::a atins scopul. EZ a at7:as spre ·1iiterattLra de o:nticipatie un mare numCi:1' de autori din tarik parUcipante.

Redactia7'evistei ,,$tiintii $i iehmicii" $i a Colectiei l1PovestiTi t;tii.nfifico-fantastice" multume$te tutu7'or (Iutorilo1' din ~ara noastra ca·re au paTtic'ipat La acest important COnCUl'.!l. Uram tutu1"Oi' iubiU)1'i!or li.ten:·tu'l'i'i de ant'idpatie sa activeze cn acela.~i entuziasm p~ntl'u cont.inua injlo1'ite a acestui tnteresent gen HteraT,

RED.4CTIA

---<>0<>---

.'

Cititi in 'numiirul uiitor al Coleetie; pouesllri! e §tiin/i fico- fa ntastice tri- : mise in eadrul eoncursuluir

18MonsirulUIJ

~i

IlIlUn act 'de eroism"

Tiparu] exeeneae la ComHllattil Poligrafic "Casa Scinteii"

Abonamentele la revista .,~tiinia Iii t ehnica" ~i la ccleejia de .Poves+irt ~tiintifico-fantastice" se primesc ptna cel mai tirziu in ziua de 23 a lunii, cu deservirea in a doua luna urmatoare,

Abonamentele se prirnesc de cafre difulorii de pre~a din intreprinderi, institutii ~i de la sate, secjiile de difuzare a presei, precurn ~i de calr e factorii ~i oficiil_e pos+ale.

. .