DESPItE RAJ si

~, .

~. .A. .

DESPRE DESa VARS,IImA OMULUI

TRI ·IIIAS' IA~I,-" 2-002

DESPRE RAI

"Cele ce-f)'(]hiul.n-(J-viiz~U # ureche« n-a {luzit, ~~t td ift.ima, O1n.U~ l~"i n'tJ S:-tlR s_rq,it. p_e· aeestea l'e~a pregatU "DUffll1eZeU odor ce /1

, b er (I. C '. . ." 2 9)

lU esc pe ,. ."." onntem " "" '

..

lh 'Sianta. Scripture gasirn ca Dumnezeu a sadit Raiul in Eden, cafre rasarit, si a pus acolo pe omul pe careI-a faeut (Facere 2, 8') .. Ce inseamna Eden? La aceasta intrebare nc raspunde Sfantul Vasile eel Mare" zieand: "Eden

. ."~. t· de -Cxt ." (E"" . C·...... t

se nume~e estatare _ "xalmerOll'J ." uvan

despre Rai, 1826, p. 61). Dar oare ee fel de de-stlttare era acolo? Trupeasca numai? Acest lucru, fie si numai a-l glindi cineva, este 0 neooviinta!

Astfel, trebuie ~ intclegem 0 desfatare vredniea de Dnmnezeu, cuviincioasa lucrarii Lui dumnezeiesti, desfatare care estepotrivita

Textul brosurii reproduce predici duhcwnice$ti cnprinse III vomumul.~Utcw;:spre 'il1vie.'e", Editura Trinitas, ['-'lsi, 199&.

sfintilor, Asculta pe eel ce zice: Desfateaza-te In Domnul si-ti va implini lie cererile inimii tale (Psalm 36" 4). Iar in alt Ioc: Acolo, pornirile rdurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu (Psalm 45, 4).; parau al desfatarii se numeste gradina Raiului, care hraneste si creste frumusetea acelor saduri gfmdite, dupa cuvantul: Rdu care' iese din Eden, sa adape Raiul (Facere 2, 10).

Ca sa intelegem sadirea vrednica mainilor si Iucrarii Bunului Dumnezeu, sa U~ aducem aminte de cele spuse de Msntuitorul nostru Iisus Hnstos eatre ucenicii Sai: Voi sunteti mladitele si Tatal Meu este lucratorul, ea cei ce .$uJ11 saditi de Ddnsul in easa Domnului si care infloresc in curtile Dumnezeului nostru (cf Psalm 91, 13; loan 15" 1-8)" Despre a .. ceasta sadire duhovniceasca si Sfsntul Apostol Pavel zice: Eu am stidit, Apolo a udat; iar Dumnezeu a !acut sa creased (I Corinteni 3, 6)., Sf"'antul proorecDavid aseamana pe eel drept

1 "'di'}""~ . 1" , ....

ell pomu. sa· t a&ga 1- , aree apewr; care

rodul sau va da la vremea ~a si frunza lui TIU va

4

cadea (Psalm 1~ 3), Si iarasi: Dreptul ca finicul va inflori (Psa.lm 91, 12),

Sfantul Vasile eel Mare zice: ~Jnva1i;..te, 0- mule, ca din ni*te Ihvataturi ca acestea sa vii intru intelegerea Raiului ~isA ajungi Ita zorile dinaintea luminii, unde ms~e lumina eunos-

. .'. dR' II d ~- ... ' - ~.~, ~ . -

tmtei 51 unc e arut c eSiutaru s-a sault. en macar

'\' . .

de vei intelege vreun lucru trupesc primiter de

sfinti, in care petrec toti cei ce australucit pe pamant in lucruri bune, indulcindn .. se dup:a 0 vrednica raspUitire din darul Iui Dumnezeu si din veselia eea adevarata si fericita, nu cazi nieiodata din asemanarea cuviincioasa pentru Raf' (Exaimeron, Cuvant despre Rai, p. 61).

Mantuitorul nostru Usus Hristos a fagadnit Raiul taJharului credincios.uastignitImprcuna ell El pe Cruce, care, crezand din inima eft El este Durnnezeu ell adevarat, L-a il1irturlsit cu gura, Iertandu-i-se toate pacatele si anzind:

Astiizi vei fi cu Mine ~n; Rai (Luca 23, 43). Aeeasta a spus-o Domnul ca sa ne arate ca EI primeste pe omul care se pocaieste pana in ultimul ceas din viata. Vedem si pe s.rantul A~ postol Pavel.Jnca din viata fiind rapit patta Ia

5

al treilea cer, mergand la Rai, unde a auzit cuvinte care nu se cuvine omului a le vorbi (II Corinteni 12, 4).

In Rai este vesniea veselic, dup~ GUIn zice David: in veac se vor veseli (cf. Psalm 5; 11). In Rai lumina dreptilor este de-a pururea, Sfintii Parinti ai Bisericii lui l:[ri:stos· au spus ca Raiul este indoit, .. adiea sitntit"or si ganditor, vazut si nevazut, dupa cum -~i o~llul are in 'sine 0' parte vazuta si una neV8zu;tt adiea trup si suflet (Sfantul loan Damaschin, D1)gmatica, Despre Paradis, p.. 95). Statitul Vasile eel Mare, adeverind existenta.celor dona patti ale Raiului, zice: "Nicipece.le trupesti nu le SCQa, tern afara si pe cele duhovnicesti le calImm. Ca precum In Legea veche eracu adevarat si Iucru simtit, dar aveainohipuirea celor de sus, asa si Raiul fl intelegem ~i trupeste, dar 11 ta1cuim si duhovniceste' (Exaimeron., Cnvant despre Rai, p. 8.). Acelasi sfant spune cain Rai va fi 0 desfatare duhovniceasca desavaf$ita a celor cinci simturi ale omului, adica a vederii, a auzului, a gustuluisi a celorlalte simturi,

Aceste putine fiind spuse despre Rai, in eele c€' .... unneaza VOID adnee cateva marturii despre Imparatia cerurilor,

Dumnezeiasca 8cripturn ne arata, ci Impftmfia cerurilor este impamtia tuturor veaeu .. rilo~'·~i stap~ne!j'tet?este _toate neamnrile, dupa cuvantnl: lmpartlfia Ta, Dumnezeu.le." este fmparatia tuturor veacurilor $i s.tilpanirea Ta fntru t()~-· neamul si neamul (Psalm 144, 13). Imparatia cerurilor este: ,~Impiratia tnturor ~esIar~i!elo:r fericiri" (Usa pocainies; p. 221). Imparana cerurilor se mai numeste si cetatea lui Dumnezeu (Evrei 11, 10); Cetatea Im~aratulllicelui Mare (Psalm 47, 2) ~i Ierusa],lm~Iceresc (Apocalipsa 21, 18). impCipi1f(a lui Dumnezeu nu este mdncare 9i bautura; ci dreptate, pace si bucurie in Duhul stunt (Romani 14; 17)~i nimic necurat nu va intra In ea (Efeseni 5, 5~ Galateni 5, 21). Imparafia lui :nut:mez~u nu sta in cuvant, ci in putere (I Corinteai 4, 20). Ea-este Inauntrul nostru (Luca. 1 7, 21).

Pentrn ea cineva sa mtre in Imparatia cerurilor, trebuie sa se nasca din apa si din Dub

7

&Io~n .3,4); sa fie nevino~at ca ~tuncH (~ate~ 19· 14), iar dreptatea lui sa. pnsoseasea m~l mutt decat a fariseilor (Matei 5, 3);, sa fie pn,g\ohit pentru Hristos (Matei 5, 10-12); sa, :a~d: lll~~te suferinte in viata (Fapte 14, 22); sa .~lb~ p~~v~itajertfire de sine (Marcu l~, 13) $'~ sa .~~ sileasca in toata viata la lucrarea poruncilor

lvi Dumnezeu (Matei 11~l2). .

" Din tnvAtatPta Sffintuiui Apost?l Pavel . reiese ca trupurile d(e:ptilor,. du:p.a invi~rea cea

de: obste, vor fi impodebite in Imp~~,tla ceru~,

Jjlor de Pf'~abu~ul .D1,lm.neze~ ~ClJ patru ... ~~ daruri: cu nestncaciunea, puterea, ,duhov~cla

-&i sl~va (I Corinteni 15, 42-44). ReferiJl~u:s;e la primul dar al trup~lor celor proslaviti,

'adica nestrieaeiunea, Smntul Apostol Pavel zice: Seamana-se trup stricacios, invia~a intru nestricaciune (I Corinteni 15, 42) .. Prin ~ceasta intelegem ca trupurile cel~r .drept1 su~t proslavite de. Dumneze~, ~upa Invler~c~a ~e, .obste ele nemaifiind pnmrtoare de patimi atat

,I , . ., .' D - 1 _.

dupa lucrare, cat si du~a putere, •. upa. , ~aw.~

nu vor mai avea boala, batr~ete_, nqRHtJn~ sau vreo pati:" Iar dupa putere, nu vot mal

primi niei un fel de patima care le-ar putea vatiuna asa Cum se vatama in acest veac, delovire, de rana, de slabieiune, de foame, de sete sau de osteneala,

AI doilea dar al trupurilor proslavite dupa inviere va fi ,~slaV'an, adica stralucirea, dupa cuvanrul care zi:ce::,SeamttntJ-se, in.tru.1l8Cirtste} inviaza intru slava (1 Corinteni 15, 41) .. Sfintii Parinti spun ca trupurile dreptilor, dupa Invi~ ere, vor avea slava si strslueire in doua feluri: ea cele transparente, precum cristalul san apa Iimpede; ca cele ce au de la sine lumina, preemu soarele si stelele,

- -'~" - .

Despre prima Insusirea trupurilor inviate, Sfantul Grigoric Teologul spune: ~,Trupuril-e fericitilor cetateni vor lumina intru sine cu stralucire si se vor lumina ell curatie atat de Inuit, inca.t ea va fi deschisasi Wzuta de ochii tuturor", Faptul ca al doil a, I Iva I nu D mai transparent ~i limpede, si si foarte st Iucit si foarte Inminat, reiese din cuvint .1 . mn LJ ~ 1I i nostru Iisus Hristos, Carezice c3 drepiii VOl' straluci ca soarelein impdratia IJl)i Dumnez u

, I

(Matei 13, 43). Acea stralucire va.izvori raze

9

din frnmusetea ~i podoaba fiecaruia din cei drepti,

Cam bucurie si veselie va f atunci cand va vedea cineva 0 multime de sori adunsti Impreunal Daca un singur scare aduce atata veselie ochilor, care cum va fi cand vor straluci mii de mii si milioane? Unii din Sfintii Parinti au lndraznit sa spuna lea "flumai un singur trup al unui drept, de se va pogori din cele ceresti pe pamant, atunci negresit ca araeoperi ell stralucirea lui toate stelele si soarele" (U$Cl

,," t . 3' 24'8)

po Gal:nf£l ') oap. '.; p. " . '. . .

Al treilea dar al trupurilor dreptilor in Imparatia cerurilor va fi ,.,puterea", dupa martuna Sfintei Scripturi, care spune: Se seamana intru s labiciune, inviaza intru putere (I Corinterti 15, 43). Sfintii Parinti spun ca atat de mare va fi puterea si taria acestor sfinti, incat si eel mai mic dintre ei va putea sa elatine toata lumea ca pe un glob usor. Aeeste 1rupuri ale dreptilor, dupa inviere, aiel de foe 10l{ vor putea fi arse, nici de apa nu vor putea fi inecate, nici de sabia vreunui tiran rill. vor putea fi

....

taiate; niei un fel de anna: nu le va mai putea

vatama si nici foamea, niei setea si nici oste-

., ,

neala nu le va birui,

1\J patrulea dar a] trupurilor dreptilor, dupa lnviereceste duhovnicia si .sfintenia, dl1:¢. cuvantul; Seamana-se trup firesc, £nviaza trup duhovnicesc (I Corinteni 15, 44). Atat de u'snare, de subtiri si de lesne miscatoare VOl" fi aceste trupuri duhovnieesti ale dreptilor dupa inviere, 'incat ell nimic nu se vor deosebi de duhuri ei de ingeri, Atftt de mult dar duhovnicesc, atata stapanire si putere se va da dreptiler, meat vor putea sa se miste din loc in lac cu iutimea fulgerului, Aceasta miseare grabnica a trupurilor duhovnicesti Solomon 0 aseamana ell miscarea scanteilor focului, zicand:

Ca scdnteia pe pale vorfugi (cf inte]epciunea lui Solomon 3, 7). Iar Iezechiel, prooocul le asealnana cu razele fulgerului, zicsnd: Si fill" rele alergau inainte si tnapoi tute ca fidgeruJ (Iezechiel 1, 14);

Fericitul Augustin, aratand ca ala! de iute vafi miscarea acestor trupuri duhovnicesti .ale dreptilor, meat vor eovarsi misearile gandurilor, spune: ",Unde voieste duhul, acolo trupul

1 1

10

/--,.

este de fata, Caci lntr -0 clipa dreptii vor putea cuaceste trupuri duhovnicesti si proslavite sa se suie in ceT, sa se pogoare in tad sau sa ajunga la marginea pamantului" (Usa pocainlei, cap. 3" p. 299).

Pentru a ne da seama cat de "negraita ,este slava si bucuria duhovniceasca a celor ce au ajuns la Rai, prin darul si mila Bunului DUll1- nezeu, voi insemna aici 0 istorioara smnta,.,

"Era intr -0 chinovie un monah foarte evlavios i"n cele duhcvnicesti, implinind toate faptele bune si care-auzind de acest stih al Proorocului David: 0 mie de ani inaintea. Ta, Doamne, sunt ca ziua de ieri care a trecut (Psalm 89, 4), sa- tot gandea, neputand sa-l inteleaga, Fiindca in acea manastire nu era niei un dascalinvatat pe care sa-l infrebe despre aeeste cuvinte, a facut rugaciune staruitoare eatre Bunul Dumnezeu ca sa-i descopere inteIesul acestui stili.

Rngandu-se mult, l-a ascultat Dumnezeu, Care face voia celor ce se tern de El si, intr-o zi, dupa ce s-a citit slujba Utreniei si toti fratii S-8U dus la chiliile [or, a ramas m biserica si se

ruga dupa obicei, Atunci a. vazut un vultur nespus de frumos, zburand prin biserica -$] apropiindu-se adesea de el. MonahuI s,~a bucurat de 0 astfel de frumusete si voia sa-l prinda, Vulturul msa se departs cate putin de el, iar monahul merges in urma lui.

Urmarind acest vultur, a iesit din biserica, apoi din manastire si a ajuns 'inn- -0 padure din apropiere, Acolo a inceput vulturul sa cante 0' melodic asa de placutasi dulce, incat monahul

a cazut in uimire din pricina duleetii acelei cru,rtari, cugetand cu. negraita veselie la glasurrea cea dulce' C1e este in Rai. Fiind atras de frumusetea lcantar:ii vulturului prin darul lui Dumnezeu, a primit atata puteresi vointa, - meat nu mai simtea nici osteneala, nici alta ne ... voie a trupului, Apoi s-a tacut in e] amra schimbare, meat se simtea cia si cum ar fichiar

In Rai, Astfel, a aseultat acea cantare ingereasca timp de 300 de ani.

Dupa terminarea eanm.rii, ingerul caci inger era vulturul acela, s-a inaltat la ceruri, iar monahul s-a intors la manastire, crezand eEl a lipsit de acolo numai un ceas, Ajnngand la

12

13

manastire, pertarul l-a intrebat: «De unde ~~ti, parinte?», E1 s-a mirat ca nu-l cuno-a~~e $~.l-a zis: «En .sunt vesmantarul cutare, nu rna stii?», Portarul a socotit Gil este iesit din minti si a zis eatre dansul; «Nici nu te-am vazut candva in aceasta manastire» ", Iar monahul, lnspaimantat, i-a spus portaruiui toate randuielile chinoviei, precum si numele fratilor,

Portarul dupa ce l-a ascultat, l-a du.s la

, .

egumen si i-a spus toate .ce~ein~~~,late. E~menul i-a adunat pe ton calugarii In fata lui,

dar acesta penici unulnu a recunoscut di~. cei pe care-i stia el, Atunci a zis catre dAn~l~ cu spaima: «MEt mir si nu m~ dumir:sc~ fratilor, cum s-a facut aceasta schimbare Intr-u~ cea~ cat am Hpsit,lncat Stt nn eunosc pe ~ rm,nenl dintre voi si nici voi pe rnine? Marter lmi este Dumnezeu cat nu a trecut decat un ceas de cand am iesit din manastire, dupa ce am citit pravila Utreniei si era egumenul cutare ~i cutare frati si parinti»,

E 01.·.1 nnenul, cercctand condic a unde erau

c- ... d

scrise numele tutnror fratilor, a cunoscntca ue

atunci trecusera 300 de ani. Atunci au Inceput

a-l Intreba pe monah ce fel de om este 6i ce fapte bune a savar~it" ca sa cunoasca cum de s" ... a invrednicit de la Bunul Dumnezeu de, un asemenea hart Tat el a raspuns: «Nu stiu vreo alta fapm, buna la mine, deeat ca am avut intotdeanna ascultare catre proiestosisi dragoste desav~ita eatre frati, ca nu am smintit pe niciunul vreodaa, dar mai ales am avnt multi dragoste si evlavie cane Preacurata Stap.ana ,i in fiecare zi citeam iccasele ei»,

Apoi le-a povestit toate cu amanuntu~" precumsi intamplarea ell vulturul,

Cand a terminat de povestit, cei care-l ascultau auintelos taina ~i;plangand de bucurie, I-au sarutat privindu-l ca pe 0 zidire cereasca si nu pamanteasc8J, caci si cuvintele.Iui pareau, intr~adev~, dumnezeiesti si nu omenesti, Dupa aceea, egumenul a zis: «Parinte, da slava lui Dumnezeu Care te-a Invrednicjt de 0 asemenea uimire minunata pe care n-a maiWzut-o cineva in aeest chip, in aceasta lume vremelnica ~i desarta si cit ai inteles 0 parte dinacea cereasca ~i dulce cantare si nespusa veselie, Cunoaste ca 300 de aniai fost in acea uimire ~i

15

'14

tie ti s-a, parut doar un ceas, Atita bucurie si

. veselie vor simti sfintii in Rai, . tacandu-se partasi acelei fericite desmtiri a Prea Sfintei Treimi, incat Ii se vor pares 0 mie de ani ca 0 zi, dupa cuvantul lui David proorocul»,

Acestea auzindu-le monahul, a cunoscut adevaml si, slavind pe Dumnezeu, a varsat lacrirni de bucurie, apoi a cerut sa se impartaseasca eu Trupul si Sangele Domnului. Dupa cc s-a impa~it cu Sfintele Taine, a zis cu multa evlavie: «Acum slobozeste pe robul Tau, Smpane.".» ~ii:ndata si-a dat duhul in mainile

B- lu D" " ('J)f "l' ~ '~' 'I

unu Ul ",' umnezeUJ'Vlanunrea pacatos! or,

Despre negraita slava a Raiului, Pi 472).

Nu pot sa scriu acestea mm sa suspin, gandindu-ma cat de mare este mila si indurarea Preahunului Dumnezeu pentru cei ee-L iubesc pe EI si au ca mij locitoare pe Preasf'anta si Preaeurata Sa. Maica, prinale carei puternice rugaciuni si acest fericit monah a gustat inca m veacul de acum din fericirea si veselia negraita a Raiului,

Caci zicea Sfantul Vasile eel Mare: "De esti duhovnicesc si cugeti mai mult decat la

indulcirile cele trupesti, suie-te cu gandul catre frumusetile ingerilor si invata-te roadcle dreptatii ce sunt intru ~ii. 'Vezi raul Bunului Dumaezeu eel plin de ape (psalm 45,1 4) ale carui porniri veselesc cetatea lui Dumnezeu (Evrei 11, 1 0) si a] carui mester este numai Dumnezeu, Prin acea cetate curge raul lui Dumnezeu care lncepe din Eden si care adapa Raiul" (Exaimeron, Cuvant despreRai, _p. (1). De fericirea Raiului si pe noi nevrednicii sa ne lnvredniceasca mila 1~1 indurarea Bunului Dumnezeu. A1vIIN!

16

17

". .

",Fill. dar, voi desdviirQiti. precum si Iatalvostm eel din ceruri desdvar$it este" (Matei 5,48).

poruncilor ~i de rastalDLacirea cuvantului lui Dumnezeu" (Filocalia, vol, 2, p, 114). De aeeea, am luat tndrazneala sa va, vorbesc despre' desavarsirea omului, nu cu cele ale priceperii mele, ci tot cu marturiile Sfintilor Parinti ai B isericii dreptmaritoare.

in ce consta desava~irea omului credincios in viata pamanteasdi? La aceasta intrebare Sfantul loan Scararul raspunde: ,Desa~

." tunci "d 1

varsirea sau nepatnmrea este an net can cc

desav8lm,it si-a facut trupul nestricacios si si-a inaltat mintea deasupra zidirii si toate simtirile ~i le-a supus rnintii, iar sufletul si l-a pus m rata lui Dumnezeu". Apoi adauga: .Desavarsirea este invierea sufletului inainte de cea a trupului, a doua treapta dupa cea. a mgerilor in cunostinta cea de8ava:~ita a lui Dumnezeu" (Filocalia, vol. 9, cap. 12,p. 418-419)*.

DESPRE DESAvARSIREA OMULU~

~ . . -

In cele co urmeaza om-am ganditsa vorbesc ceva despre des.ava~irea omului pe pamant.

Era mai bine sa tac, decat sa vorbesc de cele ee rna covarsesc, dar rna tern de pedeapsa slugii Ienese care a ascuns talantul in pamant

" -

(Matei 25" 25). Imi amintesc si de lnvatAbJra

Sfantului Maxim Marturisitorul, care zice:

"Multi suntem cei ce vorbim ~i putini cei ce facem, ins! nimeni nu trebuie sa strice CU~ vflntul lui Dumnezeu pentru negrija proprie, ci sa,..~i marturiseasca neputinta sa si sa nu ascunda adevarul lui Dumnezeu. Aceasta ca nu cumva sa ne facem vinovati pe tioga calcarea

., Fi10caUa sau Culegere din Scrierile Sfintilor Parinfj care ar:ata cum se poate omul curati, lumina sl desava.rsi - trad, si note de Pr.Prof D .. Smniloae, Editura si Tipografia Institutului Biblic:~i de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1976.

18

"Desava~irea este starea de Ia inceput sau starea adevaratei naturi a ornului, caci acea starenu e 0 stare. de inchidere in sine, de lirnitare rigida, ci de comunicare ~i de cornuniune cu Dumnezeu, personal, si cu semenii, Aceasta este 0 stare de liniste pentru ca este

t _" '" D- '" 1

una eu raiream umnezeu, In care omu are

toate si certitudinea existentei eterne" (Pr. prof. dr:. D. Staniloae, Filocalia, vol, 4, nota 509, p, 313,~314).

Sfantul Simeon Noul Teolog arata ell desa ... v,~irea este 0 a patra treapta duhovniceasca, zicand: .La acestea se adauga a patra treapta $i schimbare de varsta duhovniceasca .. Ba este a batranului ~i a celui albit la par si consta m atintirea neabatuta a privirii spre Dumnezeu, care este proprie celor desava~iti" tFilocalia, vol. 8, p .. 538), .

Sfantul Vasile eel Mare ziee: neel ce s-a facut iubitor de Dumnezeu si doreste sa aiba cat de putin nepatimirea Lui si pofteste sa guste din sfintenia Lui duhovniceasoa, din linistea, din netulburarea si blandetea Lui, precum si din veselia si bucuria ce se nasc din

aces tea, sa sc straduiasca sa-si departeze gsndurile de la toara patima materials care-i tulbum sufletul; sa priveasca eu ochi curat, neumbrit, la cele dumnezeiesti si sa se faca locas nesaturat al luminii de acolo, Omul desav~it este locas al Bunului Dumnezeu care doreste sa cuprinda cat mai mult pc Dumnezeu' (Filocalia, vol, 8, cap. 86, p. 189}.

Sfantul Isaac Sirul spune despre nepatim ire astfel: .,.~Nepatimirea nu insearnna a nu rna] simti patimile, ci a nu le mai primi" (Filoealia, vol, 8, cap. 86, p, 189). Sfantul Diadoh zice: "Nepatimirea nu inseamna a nu fi razboiti de demoni, caci penrru aceasta ar trebui, dupa Sfantul Apostol Pavel" sa iesim din lume (I Corinteni 5, 10), ci, fiind razboiti de ci, sa urn si sa ramanem nebiruiti" iFtlocalia, vol. 8, p. 191). Sfantul Maxim Marturisitorul zice:

"Nepatimirea este starea pasnica a sufletului, datorita careia e greu de miscat spre pacat" (Filocalia, vol, 8, cap" 86, p. 192).

Sfintii Parinti mai arata ca, prin "indumnezeire" (desavarsire), inceteaza lucrarea na-, turii umane si este inlocuita cu lucrarile

20

21

dunmezeiesti, atributele naturale fiind copiesite de slava dumn ezeias ca. Astfel, Sfantul Maxim Marturisitorul spune: "SufletuJ devine Dumnezeu, odihnindu-se, prin participarea la Harul dumnezeiesc, de toate lucrarile sale mintale si sensibile, odihnind deodata cu sine toate lucrarile naturale ale trupului care se indumnezeieste impreuna ell sufletul, In proportie ell participarea lui la indumnezeire, astfel meat atunci se va arata numai Dumnezeu, atilt prin suflet eat si prin trup, atributele naturale fiind biruite de prisosinta slaver' (Pr. prof. dr .. D. Staniloae Teologia Morala Ortodoxa, vo1. 3, p. 313)"

Omul drept in aceasta viata nu este ell totul desavarsit, Sfintii Parinti spun cit "cei ce patimeso, Intinzandu-se peste ci fa,Ii sa se sature, urmaresc desavarsirea fara s~it, nedesavarsifa ca una ce se' ridica pururea peste sine insasi prin adausurile ce se malta neincetat prin suisuri spre Bunul Dumnezeu" tFilocalia, vol. 8; Sfantul Efrem Sirul, cap. 87 p. 192-193).,

Sfantul Nil Sinaitul, aratand ca sun dow desavarsiri, zice: "Trebui'e- sa Intelegem ca

22

sunt dona desavarsiri: una vremelnica si alta vesniea". Despre cea din urma ziee Apostolul Pavel: Jar cdnd va veni ceea ce este desavdr$~t a~nci va. inceta ceea ce este in parte (I Co ... nnteni 13, 10). Expresia: «cand va veni ceea ce:~ este desavarsit» inseamna ca aiei, pe parnanr, nu putem cuprinde desavarsirea dumne:,eiasca. $i iarasi, doua desav~iri cunoaste Sfantul Apostol Pavel si stie pe acelasi om desavarsit si nedesavarsit, Pentru viata de fam

~l . .

1 numeste desavarsit si fata de acel eu adevarat

desavarsit II numeste nedesavarsit, De ace,e~

. .. . - - ,

zice: Nu pentru ca am luat rasplata, ori ca

8Urt.t d~savar!i~t (cf Filipeni 3, 12). $i, dupa putm, iar: Catl suntem desavdrsiii, aceasta sa cugetam (Filipeni 3, 15).,

Sfantul loan Scararul zice: .Desavarsirea c~lof' desav,a~iti este nedes::lva[$im" (Filocalia, vol. 9, cap. 3, p. 4l9). De asemenea, si Sf'a.ntul Macarie eel Mare zice: .Nimeni nu ajunge desavarsit in veacul de acum, fiindca atunci n-ar mai fi arvuna ceea ce se cia aici", Si iatasi.: "Sti~ pe multi si rna nnmar ~i eu printre acesna, pnn experienta, si stiu bine ca nimeni

23

nu este desavarsi; aici; ci ehiar dear ajunge eu totul nematerial si aproape s-ar urn ell BunuI Dumnezeu, paeatul merge in urma lui si niciodata nu piere ell desaval~ire lnainte de moarte' IFilocalia, vol. 5, Cuv. 10, p. 227-228).

Din cele de pana aici s-a vazut ce este desavarsirea si ca. toata desavarsirea omului in aceasts viatii, pe pamant, ~i are nedesavarsirea

'"

ei. Insa cum se poate sa file cineva desavarsit

si, in acelasi timp, sa fie nedesavarsit?

Desavarsirea oamenilor, mai cu seama in fata Ziditorului nostru, este neinsemnata pentru ea, oricat s-ar desavarsi cineva, prin Darul Bunului Dumnezeu, in viata aeeasta, el se afla la inceput de desavarsire si crestere in cele duhovnicesti, deoarece omul drept si s:ffint" dupa ce a trccut din viata aceasta in veacul viitor, merge spre 0 desavarsire mai inalta, caci In veacul viitor, atat oamenii sfinti cat si ingerii merg dintr-o masura de cunoastere a slavei lui Dumnezeu in alta, dupa ~rturia care spune:

Merge- vor din putere in putere (Psalm 831, 8; Filocalia, vol, 7, cap. 56-57, p. 339-340).

Sfintii lui Dumnezeu merg, creseand in slava, pana la masura plinatatii lui Hristos, dupa cum arata Sfantul Apostol Pavel (Efeseni 4, 13)" Astfel stand lucrurile, trebuie sa intelegem clar ca desav~irea omului in vista de acum isi are nedesavarsirea ei, deoarece eel desavarsit neincetat inseteaza dupa mal multa dessvarsire, fiindca eei nepatimitori sc intind spre varful eel dorit al altar desavarsiri, film sa se sature ~i prin aceasta ei fae desavarsirea lor nedesavarsita, deoarece bunatatile cele vesnice, dupa cum am zis, nu au how.

Omul duhovnicesc sc desavarseste in veacul de acum pe masura puterii omenesti, tar fata de oceanul faramargini al desava~,irii lui Dumnezeu el este la inceput de desavarsire, fiindca niciodata nu poate cuprinde pe deplin nemarginirea desavarsirii (Filocalia, vol. 9, Cuv. 29" p. 419). lata pentru care pricina si Sfantul Apostol Pavel zice ca. desavarsirea noastra este in ceruri (1 Corinteni 13 ~ 10; Evrei 11, 40; 12, 23).

Dare desavarsirea omului pe pamant este obligatorie tuturor? La aceasta intrebare vom

24

raspunde, aducandu- ne aminte de cuvintele Mantuitorului nostru Iisus Hristos spuse tanarului bogat, care L-a Intrebat ce sa faca pentru amosteni viata de veci: De vrei sa intri in via ... ta; pazeste poruncile.... Iar de vrei sa fii desavdrsit, du-te, vinde-ti averile tale $i "Ie da saracilor ... dupa aceea; vino si urmeaza-Mi Mie (cf Matei 19, 17 si 21).

De aici se intelege clar ca porunca Mantuitorului pentru dessvarsire nu este obligatorie, ci este lasata la voia Iibera a omului, Iar.in alt loc a zis: Eu am venit ca viafli. sa aiba ,yi' sa alba din belsug (loan 10" 1 0), adica eel ,ce vrea sa se mantuiasca, sa pazeasea poruncile lui Dumnezeu, iar eel ce voieste sa aiba mai multa viata, adica sa fie desavfu'$it, trebuie sa paraseasca toate ale lumii ~i sa urmeze lui Hristos, eu multa rabdare si lepadare de sine, parra la sf'~]t. Deci, a se sui cineva 'latreapta malta a desavarsirii ramane la voia lui iKiriacodromion, p .. 339).

F aptul eft desavarsirea este lasata Ia voia 0- mului estc ararat de Sfantul Grigorie Teologul,

26

caei el zice: ,,,AI puterii noastre de lege, unele aduc nevoie celor ee li se porunceste care de nu vor fi pazite, pricinuieste primejdie, Tar altele nu au nevoie, ci vointa, care celor ce le vor ¢zi, prieinuieste cinste ~i rasplatire, iar celor ce nu le vor pazi, nici un fel de primejdie. Precum eel ce nu este vrednic de munca, nu s-a faeut indata si vrednic de lauda; intr-acest chip, nici eel ce nu este vrednic de lauda, nu s-a tReut indata vrednie de munca" tKiriacodromion, p. 339-340) ..

Prin ce virtute ajunge omul la desavarsire si eare sunt virtutile celor desav~iti? Sfantul Grigorie Palama zice: "Virtute a rugaeiunii efectueaza taina unirii noastre eu Bunul Dumnezeu, caci rugaciunea este legatura fapturilor rationale eli Faeatorul, dar unirea cu Dumnezeu, adica desavarsirea, este mai presus die rugaciunea curata, Ea inseamna dragoste desavaf$,ita $i aceasta nu 0 are omul de la sine, ci

. del D ,,'

vine 'e . aumnezeu .

Asadar, dragostea desavar~ita catre Dumnezeu este temelia celor desavarsiti, Nimeni

27

nu ajunge msa la aceasta dragoste dec at prin curatirea deplina de patimi ~i mai ales prin rugaciunea curata .. Aces! lucre U arata, Smntul Maxim Marturisitorul, zicsnd: ,.,Toate virtu .. tile ajum mintii sa ajunga Ia dragostea lui Dumnezeu, dar maimult decat toate rugaeiunea curata, caci prin aeeasta, zburand spre Bunul Dumnezeu, iese afara din toate cele ce sunt" (Filocalia" vol. 7, p. 246). Virtutea rugaciunii ajuta foartemult omului sa c3$tige dragostea de Dumnezeu, iar dragostea este "desav~irea';. Sf8ntul Isaac Sirul, aratand ca prin rugaciune omul ca,tiga dragoste de Dumnezeu, zice ca "dragostea este din rugaciune",

Care sunt semnele prin care se cunosc pe sine ~i sunt cunoscuti de oameni cei ce au ajuns la desavarsire?

La aceasta intrebare Sfantul Isaac Sirul raspunde astfel: .Celor ce au ajuns la desavarsire le este aceasta: de vor fi predati de zece ori pe zi arderii pentru dragostea oamenilor, nu se vor satura, precum a zis Moise catre Dumnezeu: De' le ieni lor pacatul, iarta-l: iar

de nu, sterge-ma $i pe mine din cartea in care m-ai scris (Iesirea 32., 32). De ascmcnea, Sfantul Apostol Pavel zice: M-as ruga sa flu anatema de la Hristos pentru fratii mei (Romani 9, 3)" (Filocalia, voL 10, Cuv. 81" p. 395).

Deci, primul semn al celor desav,~iti este sa aiba dragoste desavarsita catre Dumnezeu si catre oameni, dupa cuvantul: Cine iubeste pe Dumnezeu, acela iubeste si pe aproapele situ (1 loan 4, 21)., AI doilea semn al celor desava~iti este acela de a iubi deopotriva pe toti oamenii, a tat pe dusmani cat si pe prieteni (Matei 5,. 44; Luca 10, 36 .. 37). Alt semn al celor desavarsiti este de a-si pune sufletul pentru altii (II Corinteni 12, 15; I Tesaloniceni 2, 8). Alt semn al celor desav,~iti, este de a sti sa-~i stapaneasca ell desavarsire limba (Iacov 3 2· .).

. . . .. . , . ,.

Alt semn al celor desavarsiti este de a nu se increde niciodata in puterea lor duhovniceasca (Iov 9, 20; Filipeni 3, 12).

Alt sernn at celor desavarsitieste de a nu mai avea frica de moarte, deoarece dragostea scoate afara friea (I loan 4, 18), Apoi sa aiba

28

29

desavarsita smerenie si sa se socoteasca pe

" ,

sine cei mai pacatosi (Luca 17 10; I Timotei

1, 15; I Corinteni 15, 9; Iov 22,,29). Alt semn al celor des8.varsiti este de a avea in ei roadele Duhului Slant, care sunt: dragostea, bueuria, pacea, indelunga rabdare ei celelalte toate (Galateni 5, 22).

Acestea si inca multe altele sunt semnele

,

cedar ce cu darul lui Dumnezeu, au ajuns in viata aceasta la desaval~ire, atilt cat estc cu putinta firii omenesti.

Cu mila si ajutorul Preabunului Dumnezeu am insemnat aici cate ceva despre virtutea cca prea lnalta a desavarsirii omului. Este insa adevarat ca pe cei desavarsiti ii cunoaste numai Bunul Dumnezeu, Atottiitorul si plinitorul inimilor,

Cele scrise aici nu sunt din vreo iscusinta proprie, caci eu cu total sunt pacatos ~i sarac de orice cunostinta ~i fapta buna, ci sunt din marturiile Sfintei Scripturi, precum ~i ale Sfintilor Parinti,

Asttel, Inchei aces'! smerit si prost cuvant $i va rog pe top sa nu rna uitati la sfintele ru-

30

gaciuni pe mine eel lenes ~i nelucrator, care am Indraznit a zugravi apt! pe pereti ell care nu-mi pot potoli setea duhovniceasca, lipsit fiind eu totul de lucrarea celor aratate prin cuvant si prin scris, AMINI

31

D.. I - tct

'. I.n sce,:asl C",C _ U':

.;:!i'

• Despre Frie's de Dumnezeu $li despre dreapta sO'c,o;te,aJi,

.' Despre Cnneasterea de slue Sf despr~ Spovedam'e'

• Desp.re Isp,iteJ,e eel.or' sme~r:i.ti ~l ale e el. 0: ... ' ma,Ddri" des.p:re Ic'o:ns,tii.ntii" plingere $:i :l~u~.r:imi.

.' Despre Cele 7' prici,ni ,i despre eele 12 trepite ale 'picatului

• Despre Cltirea S6ntelor S,eripturi ~i che'ia inte:b~;I,erii mor~ Despre PJriQOI:r'Q'c1 '~. proo'roc,ii. :mmei'n,o,ic, despre m'inuD'i si false minuni" despre vis,e s.Cvf:'denii: • Desp' 'e moarte, despre Ju.decata, de A,po,i~:

despre iad

• Despre .P'r.iciDile penrru eare Dumnezeu 'ingrid,Die sa, tim ispitip ,i despre :ilpitlr,ea ,d:n eele 8 )Jir(:i ,9, C:refti~DDI.u:i

Redacto«: Pr; Mihail Ovi d.iu Ciobotarn Tehnoredactor: Rema Zugrevu Corector: (li.lin Jeekel D,esign' c,DpweeFltt:'Lu!cia.n Sacriern Prepress: Mariana Enache

32

c uviiricto as uffinezeie$ti~ este po trivi t6 stint Ii

Des6'~afSireeJ sou ne

. ,

tnvtorea euttetutui rna! . ~. ,de. ceo GI

t ttupuJu,t.,.zice Sf. loan Sea ns: n Eo esro. o store Ide 1iC1l9te pentru rests uno SUI ttatreo ii";1 t;)umnezeu/ lh CfD . ortvulare foote $l c ertit udin e xistentel ereme -'pro Prof. Or.~. c. - rrNoae).

A~dQ'~ dragostea desa "'~;ta catre Dumnezeu este e(Jnefio acto desi:Jvorsiti. Nfmeni n s unge fn9!1 10 aceasto drogoste dJ... . t prin curd!f.a eeg1irl6 de pat/I: i mal ales prJt9 TugOciunea curot: .

lB-

.

.

,

.