Intluonto II dltoreul prctului blUlului dorit. Din acest motiv, IOOnomil}tii locletAtll.

anaUzeazl rolapa ftmctionaUI. estimat! 10. fonna cerere - pret constdorAnd cll Prin Ul'IDfU'e, se peate Ipuna, 01 tJ'rlreo pletei, pentru un anumit proda.
ccilalp factori de Influenll rlbn&1 neschimbati. Aceasta este ipoteza esential! (X) cste smna cerenlor consumatorilor individuaJi de pe 0 pia1i relevantl.. Ca ,l
ceteris paribus folositl pe larg In toate ramurile economiei. Sensul sintagmei tn cazul eererii individuale, singurul factor considerat cl influente87A cererea
("celelalte lucruri ramanand neschimbate") este adesea folosita in analiza pietei este tot pretul produsului (Px), pe c&1d ceilalp ram&1 neschimbap. Decl:
economiel pentru a descrie 0 situape In care numai un aspect al acesteia este C xp = f(px) • ceteris paribus
presupus ca se modificii. Prin urmare: unde, CXp este eererea pietei pentru bunul X.
CX:! = f(px). ceteris paribus Aplicmd ipoteza ceteris paribus ;;i reprezentand grafic aceste influente H
in raport cu evolupa preturilor, cererea se afia Intr-o relatie de inversa poate u;;or constata ca cererea pietei cre;;te pe masura ce pretulla produsul X VI
proporponalitate: la cre;;terea preturilor cererea va scadea, iar la diminuarea seMea, ;;i invers, in felul UI'IIliitor:
pretului cererea va cre;;te. inseamna ella preturi marl se cumpara mai put in. pe
cAnd la preturi mai mici se vor achizitiona cantit!p mai mari dintr-un anumit
produs economic. Legatura aceasta de inversa proporP0nalitate dintre pret ;;i .~ I cx•
cerere are natura legic!, este generala ;;i pennanenta, ;;i este cunoscuta sub lr
denumirea de lege a cererii. ~
Cererea poate fi cel mai bine ilustrat! folosind metoda grafica. Curba ei
estc descrlsa Intr-o perioada data de timp ;;i sub influenta pretului, astfel:
PI

'C l CX!

.a
e
~
P;:

PI C'x.
~
:
Pl
!
!
,!
+--.. . . . . . . . . . !
P;: ,..._..-........._.....
o
I
~ q;: ~ CantitAti cerute
~i curba cererii pietei are 0 panta negativa: la 0 reducere a pretului de II
OPl la 0J>2 cantit!ple cerute crese de la Oql la Oq2, iar daca pretul va reveni II Opl

P, r----+---+-------I
o Cantitap cerute
ql qz q3
Curba cererii individuale pentru bunul X este, In acest caz, 0 linie dreapt!,
dnt nu este neaparat la fel pentru toate situatiile. Insa Intotdeauna are panta
de.\'crescatoare de la stanga spre dreapta (adica negativa). intr-adevar, la pret
mare se solicit! cantitiiti mici (chiar deloc) ;;i invers.
De 0 Manier! .asemanatoare evolueaza ;;i cererea pietei sub actiunea
ractorilor de influenta (acei8§i), cu precizarea ca venitul nu mw este individual,
ci venitul din economie (ca tntreg), iar preferinta pentru bWlUI X oste a
~i cantitatea cerut! revine la Oql. Acum se vede ;;i mai elar ellegea cerml Cite
tntr-adevar relapa invers! dintre pretul unui bun ;;i cantitatea cerutl pe pia~l. Cu
alte cuvinte, cererea este 0 funcpe descresciitoare de pre/.
Exist! ;;i devieri de la legea cererii, cmd evolupa cererii nu este tn raport
de inversa proporPonalitate eu modificarea pretului, ci diropotrivA, deserle 0
mi;;care de acelqi sens eu acesta. De pilda, atunci cmd cumplrltorll
unticipeazl cre~teri mati de prcturi in viitor, vor achizipona In prezent bunurl tn
cWltitlti sporite, de,l protul lor Ii crescut, cu intentia de a economisi mw tArzlu.
Sau in cazul bunurllllr do lux ,I do prcsligiu. de~i au pret ridicat. exist! cerero,
se cumpii.rl, elel on,ttI in....ul Inobllor.. Totu~i, nu pupni dintrc cconoml,U
eonsidcrl el. amblle IItuIIlI.
DC oonatltui cxceptii de la nonnalitatea rellttel
pret - ooreN ,i II ,11.,.,11....11 00 m"'orcazl ceroroa. Tn primul cu. nu

86
.....-_.' .,
pl'lN1 mal maro .p0rlvto oorerea cllChimbuc. . .~ . . fII. cion.. au, Aoeuta tnJellftld 0 oontractie a o...u (111M '*'"
~1 urel). Dar cereraa ..
OIlDOI1U achizlponeua prestiaiu ,I calitate de care oumplrltM11 .UBI tntbrmati
prin Intennediul protu1ui. Orlcore or fi tnsA intcrprt'ltlrta dati do aceste
Ixcopt!l, ele nu fae altceva deedt sA. tntlreascii regula generall: ol'lftlrlle de pret
&. poate ,I extInde abel PretW se redUOI. All loa. In lWest fel, 0 depluarea de-.
lunpl curbed cererli a diferitelor cantttl~ oerute determinate de modificarca
prctului. Nu se deplaseaz! curba cererii, 01 sc deplaseazA, tn sens inver.
lunt tnsotite de diminuarea cererii ~i situatia opus!, desigur, eel puPn tn eazul prctului, cererile pe curba cererii neschimbate. Conclude: efectul modificlrU
hunurllor economice nonnale. prctului unui bun dat, ceteris paribus, poate fi urmiirit prin deplasarea pe curba
o exeeppe de la legea generalii a eererli este totu~i unanim acceptatil Este ccrerii pietei pentm acel bun. Pe grafic, deplasarea de-a lungul curbei cererii
vorba de ,,paradoxul Giffen", formulat de economistul englez care i-a cste descris! in felul urmator:
fmpromutat numele (sec. XIX).
Un bun Giffen este un bun inferior (de primii necesitate) pentru care ·c
cantitatea eerutl ere~te odam eu pretul ~i seade atunci e§nd pretul seade. Acest
luCnt este posibil eind familiile paupere aloeii eea mai mare parte din venit
t

pcmtru eump/irarea alimentelor de baza Pentru a supravietui vor pliiti orieat

pcntru a ~i Ie proeura, iar daca pretul va sciidea, eonsumatorii vor cere mai putin
din aceste bunuri 9i vor folosi venitul lor exeedentar pentm procurarea altor
hunuri.
Reprezentarea grafieii a cererii la bunurile Giffen descrie 0 eurba opusa
cclei pentru bunurile eeonomiee normale, ca mai jos: Cantitilti eerute
Curba cererii, se vede, este aceeW}i, se sehimbii, glis§nd de-a lungul el.
·c eantimtile cerute invers proportional eu modifiearea pretului.
t AItfel stau luerurile la modifica,rea altui factor decat pretul. Obi~nuitt lite
luat in ana1izii venitul, eu influentii puterniea asupra cererii. in acest caz,dd
venitul cre~te, oamenii vor avea 0 sumii mai mare de cheltuit pentm toate
PJ ,•......•.••...•._.....•.•...•..••.........•..••.... _.....••....•....••_•.•_.••••••••_••_.-

bunurile. Cererea pentru bunul X va cr~e pentm toate nivelurile de pret ft,
firese vom trasa 0 alm curba a cererii, deasupra (la dreapta) celei anterioa.re
(cerere inipala). Similar, vom rationa pentru situatia opus!, aceea a diminulrii
venitului, cind noua eurbii a cererii se va situa sub cea initialii. (la stAnga),
Pl ,._..._ ........._....- ..........- ..._..........- ......-.......

conform graficului:
CXp
P3 \..·..·....··----..··::;:;:::>-i
~ ·c
:
: .a.
~ ~
o Ib Cb qJ Cantitati eerute
ACCBStl eurbii are 0 panm pozitivii (pentru un bun Giffen sau pentru
hunurHe de prestigiu), adiea odam eu scMerea pretului eantitatea eeruta se va
reduce, ceteris paribus, ~i invers; ea urea de st§nga la dreapm, contrazie§nd
leleu cererii.
.1

4.1.2. Milclirile de-a lungul curbei cerem ~i deplaslirue acesteia Cantltlt. eerute
to general, cererea este 0 funetie descrescatoare de pret cum s-a aratat. If

88
 "... ,-,_0

Fata d, curbl cerorli (Co), dupA cre,terea venltu1\1l. GII'I1'08 a crescut II

Cl, lar tn urma reducerii venitului, cererea a diminuat 11 Ca. Concluzie: 0
modiftcaro a oriclruia dintre factorii de influentA, cu exceptia pretuIul
trebul, doci,
vedere, astfel:
1I.,.........
vlnde mal mult 11 _ • ..... 0 Nolamll'CUfiti sau 0 publicltate pozitlvlu
pre dreapta (crette) pentru produsullvut In

produsulul avut tn vedere (X). genereaza 0 deplasare a curbei cererii pentru acel
bun.

4.1.3. Influen(ele alto, facto'; asup,a cere,ii

f

S-a arltat deja ca cererea este influentata direct proportional de venit. PI

Reprezentata. grafic. 0 astfel de relatie este denumita curba Engel, dupa numele
economistului care a formulat-o. ea ~i curbele cererii. curbele Engel pot fi
trasate fie pentru un individ, fie pe ansamblul pietei. Oricare din ele ar fi trasate,
descriu fiecare 0 curba cu 0 panta pozitiva, semnificAnd ca cererea este 0
funcfie crescl1toare de venit, astfel: q. Cb CantitAfi eerute

s'S CurbaEngel
~
V:J
Vz
VI
ql Cb q3 CantitAti eerute
Curbele Engel sunt utile pentru a face distinctie intre bunurile normale ~i
hunurllc inferioare, care au 0 cerere functie de venit diferita.; in primul caz, este
ora.catoare, in cel de a1 doilea caz este descrescatoare.
Ccrerea este influentata ~i de reclamli ~i de publicitate. Ambele unnaresc
pmmovarea produselor, dar nu sunt sinonime. Reclama este forma a publicitatii
(lonstAnd din difuzarea de informatii privind anumite bunuri, servicii etc. catre
(lumpllrAtorii potentiali, in scopul influentarii acestora. Ea informeaza deci, de 0
muniem persuasiva. Publicitatea, in schimb, este ansamblu de actiuni, care
vizeaz~ in scopul promovarii vanzarilor unei finne, de a face cunoscuta sau de
In grafic, cererea tnainte de recIama ~ilsau publicitate Co este inferioarl
celei ulterioare cre~terii cheltuielilor cu acestea Ct, daca pretul a rAmas
constant.
De 0 mamera specifica influenteaza cererea ciclul de via/Ii a produsulul.
Acesta arata durata de viata a produsului, care parcurge mai· multe faze:
introducerea pe piata; cre~terea pietei; maturitatea ~i decIinul vAnzlirilor. In
fiecare din aceste faze cererea are· 0 aIta marime; variaza pe durata existentll
sale. CAnd un produs nou este lansat pe piata, el poate inregistra 0 cretteN
treptata a cererii. Pe masura ce devine mm cunoscut ~i acceptat de consumatori,
~i inainte de aparitia concurentilor puternici, bunul respectiv va trece printr-o
fazA de ,.cr~tere", timp in carecererea va cre~te rapid. In cele din urmI,
produsul va atinge pragul maturitatii, dupa care cererea va incepe sl scad.l
treptat odata cu aparipa de aIte noi produse de catre competitori cAnd se
instaleaza declinul. In aceasta ultima faza, produsul trebuie 1nlocuit.
Ilustrarea grafica a relatiei cerere - cicIu de viata. a produsului confmnl
cele afmnate:
e Fazade
maturitate
~
Fazade

n crea necesitatea produselor sale, precum ~i de a mentine sau a ameliora ineepot

imaginea intreprinderii in rAndurile consumatorilor. Ea tinte~te prioritar

reputatia firmei, care pentru a vinde trebuie sa fie buna.
~i rcclama ~i publicitatea implica costuri care urcA pretu1 de vdnzare a
produsului. Dar, desfacerile cresc mai repede, ceea co tnscamnl cliO va putea
Tlmpol (ani)

90
91
 '~ , n.4., £44$ q

Exist! ,I alti factori de influent! a cerer1i, preaum: susturile (preferintele)

conlumatorilor, anticipatiile consumatorilor, conjunctura economicl ,1
vnrlabilele demografice.
Gusturile consumatorilor defmesc atitudinile acestora fata de produsele
destinate pietei ~i sunt diferite dupa varsta, sex, profesie:etc. Atitudinile pot:
constitui dorinte, deziderate, care nu pot fi satisfiicute oricat ar spori venitul
disponibil, iar gusturile sunt fome diversificate. Numai dorintele determinA
crc,terea cererii, pe c§nd gusturile cauzeaza diversificarea produselor.
In general, gusturile consumatorilor se manifesta prin imitape ~i snobism.
$i tntr-un caz ~i-n celiilalt, aceliti factori maresc cererea de~i cresc. ~i preturile,
contrazic§nd legea cererii (~numitele bunuri Giffen ~i Veslen).
CD.nd conjunctura economica se modifica, se schimba ~i cererea, tipice
fUnd produsele intermediare ~i bunurile finale a caror vanzarl cresc In perioade
de boom §i scad in perioade de recesiune.
La fel, modificarea variabilei demografice, respectiv: variatiile in numaruI
populapei, in structura ei, in mediol de viata etc., influenleaza cererea. De pildA,
simpla cre~tere a populaliei poate determina 0 cre~tere a cererii.
In star~it, anticipatiile consumatorilor, de asemenea, influenleaza cererea.
Forma evolupei cererii este 0 deviatie (exceplie) de 1a legea cererii: cresc
prcturile, cre~te ~i cererea pentru a economisi in viitor. De pilda, inflapa
prczcntA duce la cre~terea cererii pentru a atenua efectele ei mai tarziu.
4.1.4. Elasticitatea cererii
AtAt cumparatorii cat ~i producatorii sunt interesati, evident din motive
dlflrlte, cum reacponeaza cererea la influenta diferitilor factori. Aceasta poate
n lValuatl folosind conceptul de elasticitate a cererii (sau coeficientul de
Ilutlcltatc). Ea arata in ce fel modificarea unui factor determina cre~terea sau
lUlderca nivelului cererii pentru un anumit bun. Formele elasticitajii sunt date
do natura factorului de influenta a cererii. Cele mai uzuaIe sunt: elasticitatea
uorcrll functie de pret, elasticitatea cererii funcpe de venit, elasticitatea
tncruciIJatA (indirecta), elasticitatea cererii funcpe de populape, altele.
A. Elasticitatea cererii funcpe de pret.
Mlisoara variapa cererii pentru un bun ca urmare a modificarii pretului
bunului respectiv. Cantitativ, coeficientul de elasticitate se exprlma folosind
rolatia:
Eep = AC/C sau Ec = % AC
-/1 APIP P % AP
tn core Ecp este elasticitatea cererii funcpe de pret, AC ,i C semnificrl. variajia
ccrcrii la modificarea pretului, respectiv cererea la momentulln1~a11 lar AP ~i P
roprczint! variatia pretului ~i pretul initial.
Blasticitatea aGrtrli _
modificl cercrea 11 0 ylft..
0 " " ' " ..latlvl ,I nu absolutl.. Arata cu oat H
IU 1M. pretu1ui. In tenneni senerall, clto
modificarea nesemnlftoatlvll Ifaoerllor ell rezultat a modificArii pretului. Fatt
de pret, eererea poate ft27: .'
a) elastica, duel rcICtioneazA mai molt decat propoqionalla modificlrcl1
pretului ~i: Ecyl;
b) inelastica, c§nd reacjioneaza mai puPn proportional la modificarca
pretului ~i: ECp<l;
c) unitara, daca cererea reacponeaza proportional eu pretul oricare ar fl
variajia acestuia, adica: Ecp =l.
Sigur, sunt posibile §i alte miirimi ale coeficientului de elasticitate (perfect
elastica sau perfect inelastica) tara a avea insa vreo relevanta practica. Grafic,
c1asticitatea cererii in funcpe de prel poate fi redata ca mai jos:
lr I Ecp=ao
""
1:1.;
p Ecp =l
Ern=O
o Q Cererea (Q)
Coeficientul de elasticitate este aproape intotdeauna negativ. ceea ce
Inseamna ca cererea scade daca pretul crelite ~i, respectiv. cre~te daca pretu1
scade. Prin eonvenpe s-a renuntat la semn, interesul fiind pus pe semnificatia
cantitativa a elasticitajii.
Simbolurile din graficul prezentat ilustreaza afirmajia anterioara: la pretul
OP se vinde cantitatea OQ ~i elasticitatea eererii este unitarli; daca prejul cre,te,
ccrerea se va reduce ~i devine elastica; iar cand prejul scade, cererea cre!Jte ,i
devine neelastica.
Dar. coeficientul de e1asticitate nu este important in analize numai pentru
cll masoara reacpa cererii 1a modificarile de pret. ei·· $i a v§nzMilor totalc.
~1 FlorinCAtinianu Ii co1ectiv. Op. cit, p. 114 - 118; L Babll.itl. A. Dull. Op. cit, p. 71 .79

92 93
 .. ta_au

vIloaroa aceltora "Ito un produs tntre pret ~i tntreqa OIntitatlO de produs 1 I iiI.: .. I. fIl:IC AC P
vbduta. In situatia do cerere elasticA, dnoll pretul scade atuncl vwoarea total! a -., • •.I;;;' II •• Ai' C
vlnd.rilor va crcfte fiindcA v&1.drile cresc intr-o propot1ie mai mare dec4t a unde Eo, este eludol_ punOL IL oeredi;. PIC osto raportul tntrc Prot ,1
diminuat pretul. ~i invers, desigur. Dac! cererea este de elasticitate unitarn., cantitate intr-un anum1t punotj AC/AP rcprezintl inversul pantei, adicl rBl'ortul
a,tunci valoarea vtnzArilor totale se mentine lleschimbat:a, deoarece, de~i preful a dintre cea mai tnaltAcerore ~i eel mai mare pret, dadi panta curbei oererii este
BClzut, cantitatea clutatl a .crescut in acee~i masuril In s~it, daca cererea liniad., iar cand aceasta este neliniarll. raportul AC/AP se referlila inversa pantel
cstc inelasticA, valoarea total! a vilnzarilor va sclldea oda.ta cu scllderea pretului. tangentei la curb! in acel punet. Semnul minus este conventional, semnificAnd
Pe grafice, in ipoteza ell pre/Ul produsului scade, se va observa ea cererea cA elasticitatea eererii pentru un bun normal este pozitiva.
crofte, dar ,i vanzmile totale cresc: pomese din origine, crese treptat pana ating Daca 1ul1m 0 eurM a cererii neliniarl1, atunci elastieitatea punet este
o valoare max.imA, apoi scad din nou la 0, unde pretul este ~i el 0 (graficul 1), deserisa ca in grafieul de mm jos:
iar valoarea totala a vAnzarilor intr-un punet de pe curba eererii (ineasan pentru
antreprenorul v4nzl1tor) este datli de dreptunghiul Oq1DP (grafieul2).
S­
f
1
~

1)
I 2)
P
p.

J o q. Cantitate.a cerutl

o Cantitatea cerutl o Daca msa estimfun elasticitatea de-a lungul eurbei cererii, adiea intre dod
q.
punete de pe aeeasta, ne folosim de ~a-numita elasticitate arc. Ea poate ft
ca1eulata cu formula:
La fel poate rationa ~i pentru celelalte evolutii de pret, elastieitlitile
Be
E __ AC (PI +P2)/2
oO...lpondcnte ,i valorile v8nzarllor. Relatiile dintre ele sunt retinute in tabelul
CParc - LlP(C l +C 2 )/2
allturat;,;...:------r---------,-----------,
'Blll8ticitatea Variapa pretului I Variatia valorii v8nzarllor in care Ecp IU'I: este elastieitatea cererii functie de pret arc (elastieitate arc);
Cre~ere AC/AP are intelesul de mm sus, iar PI ~i qI reprezintli pretul, respectiv
Bludel cantitatea initiala ~i P2. q2 sunt noul pret respectiv eantitate, eu precizarea c! in
Scl1dere
Nici 0 schimbare relatie se opereaza eu medii de pret ~i de eantitati cerute.
UnitarA Elasticitatea eererii fimctie de pret este influentata de factori· specifici: 1)
Nici 0 sehimbare
SeMere cel mai notabil este ins~i pretu1 initial de vreme ce eoeficientul de elasticitate
Inelastic! se modifiell pe masura ee ne deplasam pe eurba cererii; 2) existenta altor bunuri
Cre,tere
care substituie bunul respectiv, eu cat sunt mm multi substituenti cu atiit cereroa
Calculul elastieitatii in functie de pre! practic nu-i posibil dedi.t intr-un pentru acel bun este mm elastiell; 3) veniturile disponibile ale consumatorilor
Hlngur punet de pe curba cererii. Un astfel de calcul duce la ceea ce numim pentru cumpararea unui bun oareeare: cele mm seumpe care eheltuiesc 0 mare
t'iclSlicitatea punct a cereril. Relatia folosita opereazl cu mlrimi absolute ~i are parte din veniturile eumparatorilor au, de regula, 0 elasticitate mai mare declt
forma: bunurile de bazl1, mai ieftine ,i care intra in co~ul zilnic; 4) timpul, fiindcApoate
trece mult timp pana cand eumparatorul reactioneazl la sehimbarea pretulul,

94 95


.omniftglnd cl wlcl~ produsc pot aves. cerel'llneluuol pc perioade scurte, dar
eludel pc termen lung.
B. Elasticllatea cererii jimctie de venit (Rev)
Misoar! capacitatea de reactie (variape) a cererii la modificarea venitului.
Colculul ci se face cu rela1ia:
E = %AC
CV %!l.V
tn acest caz, elasticitatea cererii este 0 manme relativa ~i poate fi, de.
uemcnea, cerere elastica, unitara ~i neelastica. Cando de pilda, Eel' > 1,
tnscaroni ca la 0 cre~tere a venitului total, cererea va cre~te intr-o proportie mai
marc. Aceasta constituie pentru producatori un semnal ca vor trebui sa-~i
sporeascli productia pentru acele bunurl cerute cand veniturile consumatorilor
cresco in mod similar, se judeca ~i pentru celelalte variapi ale venitului.
C. Cererea fncruci~atii (indirectii)(Eci)
Reprezinta variapa cererii pentru un anumit produs data de modificarea
pretului altui produs (aflat in legatura cu celaIalt). Formula de calcul este:
E _ %AC
CI - %APp
tn care ECI simbolizeaza elasticitatea incruci~ata; APpeste pretu1 altui bun aflat
tn relape cu primul bun.
La elasticitatea indirecta (incruci~ata) problema se pune diferit dupa cum.
CIte yorba de bunuri ce se substituie reciproc sau de bunuri care nu se pot
tnlocui, ci sunt complementare. In cazul bunurilor substituibile, modificarea
pretului primului bun (lnlocuit), va determina 0 modificare de acel~i sens in
Oll"OrOI pentm bunul de sUbstitupe (aflat in legatura cu celaIalt). De pilda, daca
pI'I,ul unui tip de televizor color cr~te, la alt model de televizor color cererea
VI orolte. Avem, in aceasta imprejurare 0 elasticitate incruci~atii pozitivli. ~i
••lI ,Ia.vllcilate fncruci~atii negativii in cazul bunurilor complementare. De
.".mplu: cre~terea tarifului la energie electrica determina reducerea cererii la
III1.Icolcle electrocasnice.
D. Elaslicitatea cererii funcfie de populafie.(EcpO)
Estimeaza variabilitatea cererii la modificarea populatiei. Relapa
cantitativli este:
_ %AC
E CpO -
% !l.P.
In general, elasticitatea este pozitivli: daca cre~te popuJatia cre~te cererea
~I Invers, dar poate fi ~i EcpO = 1, cand variatiile sunt propoqionale pentru cei
doi factori. Aceastii forma'<de elasticitate a cererii, in practica economica, are
mai putini relevant!.
96
~.- .
Lcptura
, '''J~I.. ,..,..."""
c:Untrt _ IIItorII III de influentl este de naturiJ
foncflonald. ~entru almpUftOlrl, analiza accstei leglturi se poate face
consider&1d cli nu oxiltl mol \111 III de oOllltr4ngeri ale pietei, care este liberl,
flecare cumpiirlitor putAnd II echizitioneze orice cantitate la pretul pietei. In
ipoteza ceteris paribus, cererea varlazl numai daca pretul se modificll, cum Swl
ritat. Ca urmare, cererea este 0 funcfie descresciitoare de pret. Exprimarea sa
cantitativa poate fi scrisa astfel:
C=f(p)
Astfel formulata, funcpa cererii este expresia comportamentului
consumatorului, adica a acelei parp din agentU eeonomici ce se intalnesc pc
piatA pentru a cumpam. Economi~i 0 numesc varianta Coumot a functi,ci
cererii, dupa numele celui care a formulat-o. Dar, exista ~i formularea opusl
acesteia, care este expresia comportamentu/ui produciitorului, adica a celeilalte
pllrti a agenplor economici, vanzatorii. Firmele sunt interesate de cuno~erea
cererii pentru a decide cantitaple pe care Ie pot oferi la diferite preturi posibilc.
Pe aceasta, economi~ 0 numesc varianta Marchall a funcpei cererii, in care
pretul este variabila dei>endenta, iar cererea variabila independenta, conform
relatiei:
p :;::f(C)
In oricare din variante, legatura dintre variabile este masurabila. PrlD
metoda analizei regresive se pot aproxima variabilele dependente (C sau P.
dupa caz), care reprezinta 0 extrapolare a valorilor din trecut ale acestora. De
wci se trage utilitatea lor practica.
Stabilirea comportamentului cumpiiratorilor, respectiv a cererii, a permilS
economi~tilor sa evidenpeze nu numai elasticitatea acesteia ci ~i ~a-numitul
erect de venit ~i efect de substimpe. Punctul de plecare in definireaacestora l;"a
constituit constatarea potrivit careia reacpa cumpariitorilor la variapapretului
nu este liniara, adica nu intotdeauna ei i~i vor spori cump3riirile cand se reduc
preturile ~i invers, ca apar comportamente opuse celor normale, caracterizate
prin efeete de genul eelor numite mai sus.
Efectul de venit are loc cand reducerea pretului unui produs nu determinl
consumatorul sa-~i mareasca cumpararile din acel produs, fapt ce echivaleazl
Btunci cu 0 ~tere a venitului san. Acest plus de venit rezultat ii spore~te
cumparatorului puterea de cumparare. EI it poate folosi fie la cump~
suplimentare din bunul ieftinit, fie la cumpararea de alte bunuri.
Efectul de substitufie are loc cand reducerea ~i cre~terea preturilor unor
produse determina consumatorul sa creasca cumpa.ra.rile din produsul a carui
rret a scazut ~i sa reduca cumpararile din produsului a canu pret a sporit. Prin
unnare, el masoar8. variapa consumului unui bun determinat de schimbarea
prctului sau relativ, pentru un venit real constant.
97
 Bteetul do venit poate fl podtlv or! ,.,1fIIIy. In limp ce efectul de
lubltltutle este tntotdeauna n~8atlv. $i tntr-un _ tl-n 08111.1t tns!, modificarca
protulul afecteezll puterea de cumpllrare a consumatorulul.
4.1.6. UtUitatetlli cererea
Influenta pretului din punctul de vedere al cererii este covar~itor
dctenninatl de utilitatea bunului. eu cat este mai util un· bun oarecare, pe atat
Clste mai cerut ~i pretul situ cre~te.
Utilitatea reprezintA capacitatea unui bun de a satisface 0 nevoie anumita
prin proprietltile intrinseci pe care acesta Ie posedli. Pe scurt. este satisfactia pe
care 0 aduce consumul unui bun.
Se face distinclie mtre utilitatea totalli ~i utilitatea marginalli. In primul
caz, este vorba de satisfactia totala care 0 procura posedarea unui bun. Ea cre~te
numai pentru bunuri specifice (colecp.i), pentru bunurile economice obi~uite
acumularea acestora nu mai aduce satisfacp.e suplimentarii, ci pierdere sigura.
De aceea, accentul a fost pus pe utilitatea marginala (ultima unitate
achizitionata, unitate [mala, situata la margine) pentru evaluarea satisfacliei
consumului de bunuri (servicii). Ea reprezinta satisfactia pecare 0 obtinem prin
posedarea a inca unei unitati dintr-un produs, sau cooa ce este tot una, satisfacp.a
pe care 0 pierdem prin renuntarea la 0 unitate de produs. De pildli: cumpararea
unei cravate in plus aduce 0 satisfactie, care este utilitatea ei marginal!.
Judecatile privind alegerile (opp.unile) se fac intotdeauna dupa utilitatea
marginall a bunurilor. Daca un bun va procura 0 satisfactie comparativmai
mare decat alt bun, atunci se va opta pentru ace! bun. Dar, ~i optiunile privind
satisfactiile aduse de posesia bunurilor sunt sub restrictia puterii de cumparare.
Se poate achizitiona pana Ia punctul in care utilitatea marginala a bunului
pentru consumator dep~e~te utilitatea marginala a parpi din venit la care
trebuie sl renunte pentru a obtine acel bun.
Dacl utilitatea marginala este satisfactia adusa de ultima unitate de
produs, este evident ca aceasta este inferioara satisfacp.ei pe care 0 aduce
unitatea anterioara din acel produs. De pilda, pentru potolirea impusului setei,
primul pahar de apa aduce 0 satisfactie mare, al doilea pahar mai putina, pana
cAnd, dupl cateva pahare nu va mai resimp. fostul Insetat nici 0 satisfactie
pentru apl. U ~r de observat ca utilitatea marginala a unui bun mcepe sa
doscreascl instantaneu dupa ce am consumat prima unitate din produs, ~i ca
doscre~te pana devine nula. In schimb, utilitatea totala, cum s-a spus deja, cre~te
pfuUi atinge un punct maxim, cantitatea de produs atinge 0 limita absoluta, peste
core utilitatea marginall devine negativ!. Prin urmare. utilitatea marginall
dcscre~te pe mtlsurl ce utiJitatea totall cre~te.
Grafic, cele douA tendinte, exprimate m unitap. de satisfactie, Be ilustreaza
Il8tfcl:
98
..
~ ~
t
~
:.cI. Utilitate totalit
I
-8
:c. utilitllte maf'JInall
ip ~
o Cantitate
o
Problema care se pune m cazul utilitatii este aceea a masurlrii ei.
Economi~ti ai secolului al XIX-lea (eel mw reprezentativ a fost A. Marshall)
considerau ca aceasta putea fi masuratl ca orice bun ~i i-au stabilit ~i unitltilo
de exprimare pe care Ie-au numit utili. Fiecare utilitate se masoara printr-un
numar de utili, folosind numerele cardinale, de unde abordarea de agouti
maniera a dipatat denumirea de evaluare cardinalistli. Dar imposibilitatll
definirii unitapi de masura (utili) ~i mai ales, a efectuarii de compare;il
interpersonale in cazul utilitatii a :tacut din aceasta modalitate de masuraro \lDI
neoperap.onala. Ca urmare, demersul bazat pe cuantificare a fost. inlocuit cu 011
al comparatiei, sugerat de V. Pareto. Noua abordare este una ordinalisttl.
Miiisurarea ordinala presupune ~ezarea diferitelor bunuri intr-o anumitl
ordine, in raport cu preferintele consumatorului. Ordonarea preferintelor este
necesara pentru ca veniturile sunt limitate in raport cu nevoile de conswn,
implicand 0 alegere de satisfactii aduse de bunurile posibil de achizitionat.
Acestea formeaza "co~ul de bunuri" pentru care consumatorii opteezll.
Exprimat cantitativ, el are forma: q(qb q2, cp, •••q.), in care q este cantitatea,
iar seria (qb cu, q3, •••qa> sunt bunurile ordonate dupa satisfactia pe care 0
aduc consumatorului. Este evident di se pot :face diferite combmapi mtre bunuri
pentru alcatuirea co~ului de bunuri.
Nici abordarea ordinalista, prin compararea utilitap.lor, nu este funcponalA
fiindca indivizii nu sunt capabili sa-~i ierarhizeze preferintele pentru intreaga
gama de combinatii ~i nici sa faca comparatii mtre bunuri astfel mclt sl poat!
alege. Din acest motiv, s-au cautat alte modalitati de evaluare a utilitltii, mal
pragmatice.
Una din acestea, compara utilitatile marginale cu preturile lor. So
consider!, tn acest model, ca utilitatea este maximA pentru consumator atuncl
clnd raporturllc dintre utilitatile tuturor bwunilor,i pre~uril0 care Ie sunt atqate
99

lIColtora sunt egale. Dad. so lau troi produse, fiecarc cu 0 mumiU1 utilitate
marainalA, (exprimati in unitltl de satisfactie) ~i preturile aferente, in felul
urmAtor: produsul 1:15 unititi utilitate ~i pretul 5 u.m.; produsul 2:9 unitlp.
utilitate ~i pretul 3 u.m.; produsul 3:12 unitati utilitate ~i pretul 4 u.m., atunei
ro.portul intre ele va fi:
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3
15:5 9:3 12:4
Se observa cli in ecuatia de sus 0 alta satisfactie mai mare pentru
cump!rltor nu exista. Orice modificare in termenii ecuatiei strica egalitatea
tntre ei, fiindcA utilitatea marginala va scMea.
:>i metoda de fata este tot exemplificativa, ea intampina acel~i neajuns al
imposibili!§.pi exprimarii utilitatii in unitiiti de masura ca ~i in cazul abordarii
cardinaliste. Totu~i, pe piata. cumparatorii aleg intre diferitele utilitati in fimctie
de pretul lor. Ei urmaresc, ca la pretul pietei sa-~i maximizeze consumul
(utilitatea).
Practic, exprimarea cantitativa, in miirime absolutii, a utilitatii inca nu-i
posibilA, ramanand insa preocupanta. Dar este posibila exprimarea ei relativii,
adic! a raporturilor in care se afla diferitele utilitati intre ele. Aceasta este, de
fapt, tot 0 comparatie intre utilitati, pe baza, insa, a parametrilor ce Ie
caracterizeaz!. Este aplicabila numai la bunurile similare, care satisfac aceea~i
trebuintA, dar in masura diferita. Pentru bunuri diferite, care nu sunt
comparabile fiindcA au intrebuintari diferite, evaluarea utilitatii se face indirect
prln p~. tntr-adevllr, deosebirile de utilitate a bunurilor cauzeaza schimbullor
PI pll~ iar pretul care este unitatea raritatii (costului) cu utilitatea bunului, 0
mIIoari Indirect.
Rlvenind, vom spune ca evaluarea relativa a utilitatii este operationala in
urmltoarole condipi:
arill de aplicare 0 constituie produsele omogene, apartinand acelei~i
lIN'" do prod use, rezultate din diversificarea producpei;
din eo.drul grupei de produse se alege unul considerat reprezentativ sub
upoctul utilltlp.i (de fabricatie curenta, cu pret real etc.) care indepline~te rolul
do tonnen de referintA, de etalon;
evaluarea utilitapi se face prin compararea parametrilor caracteristici
III produselor corelative ceea ce inseamna ca in calcule, din numero~ii
parwnelrii ai utilitiitilor, prin selectie, se retin cei reprezentativi: foqa,
capacitate, randament, consum specific etc.;
compararea parametrilor ale~i ai utilitatilor este un raport intre
nivelurile acestora (sau pgnderi), intotdeauna la numitor se afla cei de referint!
(otalon), rezultSnd un coeficient mediu semnificSnd de dUe ori utilitatea avu!§.
tn vedere este mai mare, dupa caz, mai miclifata de utilitatea etalonului (termen
de referint!).
100
*." .,U;&'O$&
*"__til'"........
Modalitatea de tall
el.tre otortanti. atunel
produse din care taoe • •
..... te folo.itA In oalculolo de ~ de
udlltataa produsului In eadrullPUpei de
4.2. Of.rtI ,I ra,torll ,I de Influentl. Functia ofertel
Primasareinl a f1rrnolor, orleore arfi forma lor, este de a achizipona ,I
organiza factorii de producpe pentru a produce bunuri ~i servicii care sA fto
oferite vanzarii (pietei).
4.2.1. Conceptui de ofertii
Cantitatea de bunuri ~i servieii pe care antreprenorii 0 pun la dispozi1ia
pietei, la un anumit pret, intr-o perioada de timp, reprezinta oferta. tntoemai ca
~i cererea, cu care se confruntii pe piata, ~i oferta poate fi individuala ~i a pietoi.
Oferta individualii este a frrmei ~i reprezinta cantitatea de bunuri ,i
servicn pe care aceasta este dispusa sa 0 produca ~i sa 0 vanda pe piat~ la pretu}
dat.
Oferta pie{ei consta in suma cantitiitilor de bunuri ~i servicii pc care
firmele individuale doresc ~i sunt capabile sa 0 puna la dispozitia pietei Ipre
vanzare intr-o perioada data de timp.
Oferta i~i are originea in productie (este productie destinata v&lzlrU) tI
este supusa conditiilor acesteia, dar ~i ale pielei. di.ci este destinatii cereril. PrIn
urmare, factorii de determinare a ei sunt: pretul bunului (P), preturil0 alter
bunuri <Ph), costul de productie (Cp), starea tehnologiei (T), obiectivele flrmet
(0), expectatiile (E).
Pretu1 bunului oferit influenteaza direct proportional cantitatea de bunurl
~i servicii destinata pietei. Daca cre~te pretul cre~te oferta ~i situatia opus'"
fire~te. Inseamna ca oferta este fimcfie cresciitoare de pref.
Preturile altor bunuri, daca sunt mai avantajoase pentru firma ofertanti do
bunuri pe care Ie pune la dispozitia cererii la un prel neschimbat, pot s-o tenteze
sa abandoneze producerea lor ~i sa se indrepte spre cele cu preturi favorabile. In
acest caz, are 10c 0 substituire de produse, iar relap.a me oferta unui bun ,I
pretul celuilalt este una inversii. Dar, exista ~i bunuri complementare. sau
oferite impreuna (benzina ~i parafina) la care extinderea ofertei la unul
determina cre~terea ofertei la celaIalt, atunci cand pretuI cre~te. tn acest CBZ.
relatia dintre pret ~i oferta este directii.
Costurile de producfie au 0 influenta inversii asupra ofertei: cand neestea
cresc determina reducerea ofertei fiindca finnele i~i vor reduce productia COlO
nu mai poate fi remunerata prin prel, iar dacA costurile diminueazl va ere,to
oferta, fiindca preturile date ale pietei Ie aduc profit ridicat.
Starea tehnologiei influenteazl oferta pM intonncdiul costurilor. Dacl. 10
introduc tehnoloaii avansate in productie, costurll••e vor reduce Iii va antrena 0
lOt
 4;;e4
roftoro I of'ertol. In lituat!e opusl. oferta se VI. _ _ I
Nu numal preturlle curontc ale bunului ot. . motIYIIII procluultorii, ci
I o"le preconlzate !n viltor. Expectaliile producltorllor intIwmlom oferta
amal prln anticiparea de preturi mm bune in perloadele urmitoare. caz in care
ItrAna oferta prezent!, constituie stocuri ;;i vand mm mult cAnd pretu1 va
re,te.
Oblectlvele firmei influenteaza, ;;i ele, cantitiitile oferite spre vanzare.
cestea nu sunt neschimbate, ci se modifica in raport de numeroase variabile
,parilia de noi piete va detennina spor de oferta, de pilda, etc.) inducand
matH In nivelul ~i structura ofertei.
Aoa cum am procedat in cazul cererii, putem acum scrie functia ofertei,
are are forma:
O=f (P"Pb'C p ' T,o,E,Z)
Ea stabile~te dependenta ofertei de toti factorii descri;;i, iar Z, reprezintli.
'ate cclelalte variabile relevante (natura cu fluctuapile ei, efectelc taxelor ;;i
bventiilor etc.).
eu toate ca oferta aparPne productiei prin factorii care 0 determi.na nu se
ate face abstractie, nici macar minimiza rolul pretului, fiindcli ea este
.tinatl cererii, se vinde implicand pretul. Aceasta lnseamnil cli oferta se
oditio! odatl cu pretui, cum s-a aratat. Relatia dintre pret ;;i cantitatea oferitii
to una direct!, pozitiva: dacli pretul cre;;te, oferta se extinde, iar daca pretuJ. se
duce, Ie contractl ~i oferta. Pacand abstracpe de ceilalti factori de influenta a
i ,1 considenl.nd ca doar pretul se modifica, atunci cele spuse se verifica
ftc:
p
Q
Curbn ofertei este, ~adar,. crescatoare de la stanga la dreapta (este opusa
rbe' cercrii), astfel ca odata cu cre;;terea pretului unui bun va cre~te ;;i
Utu.tea pc care firmele sunt dispuse sa 0 ofere.
Aceasta este curba normal! a ofertei, dar existl ti alte lorme alD ci. Mai
102
trebwe spus ea, ourb. otwIIl ftU porne,te din 0, clel pretul este atAt de mlc incAt
nu acoperl costul prodUlulul,
Raporturile de OIUll.lItate dintre modificarea pretului ~i cantitatea oferitii
constituie conpnutul ',gll o/erlei. Ea exprima relatia directa ~i pozitiva dintre
evolutia pretului ~i a cantitltii oferite, astfeI:
=
o f(p). ceteris paribus
De precizat cli pretu1 este al pietei, dat, iar ofertantii nu il pot influenta La
acest pret vor vinde, put§nd sa aleaga doar cantitatea pe care 0 vo:r produce ;;i
oferi pietei ~i costul obtinerii ei.
4.2.2. Mqciiri In lungulcurbei o/ertei Ii deplasiiri ale acesteia
tntocmai ca ;;i in cazul curbei cererii, variatia pretuJ.ui unui produs, ceteris
paribus, determina deplasarea de-a lungul curbei ofertei. in sus ori in jos a
cantitiitilor, dupa sensul in care factorul independent (pre!) s-a modificat.
Concluzie: efectul modificarii pretului unui bun, ceteris paribus, poate fi
observat deplasandu-se in Iungul curbei ofertei de pe piata bunului respectiv.
In schimb, modificarea celorlalp factori, pretul ramanand neschimbat,
determina 0 deplasare in plan a curbei ofertei, conform graficului:
p
, ,
o ~ qz ql fb Q
Deci: 0 modificare a oricaruia din factorii de influenta cu exceptia pretului
bunului, genereaza 0 deplasare de ansamblu a curbei ofertei de pe piata bunului
respectiv.
Avand in vedere tocmai ceilalti factori de influenta (pretul neschimbandu­
se), care sunt factori de productie, se constatii cll sunt supu~ actiunii legii
103


'Il'ltltll. Din lOo,t pW'let do vode", ofcrta poate ftu.
• oteri tixl, cAnd raritatea factorilor este InlLfCll1'ltl, coca co face sa. fie dati
II1titalca utOrtei (se aft! subputemica restrictic a insuficientei resurselor, a
IrcnuriJor agricole, de pildA);
- ofertA tlexibill, cAnd raritatea factorilor este relativa, iar cantitiiple oferite
t tl obtinute in proporPi variabile in limitele disponibilului de resurse;
• ofertl instantanec, care este pe tennen foarte scurt, corespunzand
doadei pietei in care producatorii n-au posibilitatea sa acponeze asupra
lrimii cantitAplor oferite. Suplimentarile de oferta, in acest caz, se fac din
,lOeuri. dec! pretuI cre~te, (situapa opusa inseamna alimentarea stocurilor ~i
iminuarea ofertei). Oferta aceasta este perfect inelastica;
- ofert! pe termen scurt, cand variapa ei are loc in cadrul aceleia§i capacitiip
c productie, sporind, respectiv diminufuld resursele folosite funcpe de sensul
odificlrii pretuIui. Aceastii oferta este inelastidi;
- ofert! pe tennen lung, cand cre~terea ei implica 0 modificare a scam
producpei (capacitate), folosind cantitiiti rnai mari de factori. Aceastii oferta
oatc fi elastica sau uniiara.
4.2.3. Elasticitatea ofertei
Rcectia ofertei la modificarea unuia dintre factorii care 0 influenteaza se
oxpriml prin coeficientul de elasticitate (elasticitate) a ofertei. In atenpe, ~i in
ac••t CDZ. cate elasticitatea ofertei funcpe de pret, influentele celorlalp factori
nineS conliderate neschlmbate. Ea este 0 masura a variatiei cantitiipi oferite la
artacl. prctului, IIi poate fi ca1culatii dupa una din fonnulele:
Eo, = AO/O sau Eo, = % ~O
APIP %8P
"d. &0/0 cstc variatia propoqionala a cantitiipi ofertei, iar APIP reprezintii
...,.". proportionala a pretuIui; EOp evident semnifica elasticitatea
(uuanutcntul de elasticitate) a ofertei funcpe de pret.
Cn regull generala, EOp > 0, adica pozitiva, fiindca 0 = f(P) ~i Q. P > 0,
dar tn cozuri excepponale poate fi ~i EOp < 0, adics. negativa, pentru oferte
"Murmwc". Aceasta inseamna ca elasticitatea variaza in toate punctele curbei
nlortci tli nu poate fi confundatii cu panta curbei.
Olbrta dupa gradul de reactie la variapa pretuIui, poate fi:
u) elasti~ c§nd modificarea pretuIui cu un anumit pro cent detennina 0
vuriatie a ofertei cu un procent mai mare (Eop> 1);
b) inelastic~ daca cantitatea oferitii variaza mai putin proportional cu
<'.li
~. I. Blblltl. A. Dutl. Op.cit., p.l40 - 144; Florian Cltinianu, TohnJcI .tablllril prclurilor,
Hdllura Mlrotn, TlmllOam, 1996, p. 146
104
""""';N.;a;;4 g PH"
modlftcarea pretul\d ~ __
c) unitll'l, . . . . . . . . . . . . . propol1lonal eu pretul (Bop. 1).
eito cazul ofllrlll pee • tatAlaltI ,I lite fbrme ale clastici~i. Cum alel
oste yorba de bunurl . . . oftd. ,I flU de candtlti cerute (cered). nu Ie putem
clasifica intr-o eatalOrie ,.u alta de olutlcitate, pentru cl acelqi bun, in situatil
diferite, poste avea coeflclenti de elasticitate diferip. Din, acest motiv, se face
distincpe in cazul ofertei tntre niveluri diferite de elasticitate sau inelasticitatc.
Ca unnare, se delimiteazA:
- pentru oferm elastica: 1) elasticitate slaha, la bunurile perisabile, la
care variatia preturilor intluenteaza putin oferta; 2) elasticitate ridicatl, Is
bunurile nealterabile ~i care pot fi stocate cand 0 mica variape de pret determinl
o variatie mare in volum a ofertei destinate pietei; 3) oferta perfect elasticl,
cind 0 modificare neinsemnatii a pretului in sus, induce asupra ofertei variatii
foarte mari, tinzfuld spre infinit: Eop --+- + 00
- pentru oferta inelastica existii extrema ofertei perfect inelasticl,
semnificand ca la orice pret se va oferi 0 cantitate fixa, pretuI putfuld fi chiar 0,
=
EOp O. Este cazul produselor perisabile, nestocabile, care trebuie vfuldute
oricare ar fi pretuI sau oferta totala de paman.t a lumii.
Pe grafic, situatiile extreme de curbe ale ofertei perfect elastice ~i perfect
inelastice, i~ pierd alum curbilinie ~i devin linii drepte: in primul caz, estD 0
dreapta orizontala, iar in cel de-al doilea caz, este 0 linie dreaptii verticall,
astfel:
p p
o
,i
PI
AO=O
AP=O o
PI PI
o ql qz Q o Q
De precizat, ca ~i in cazul elasticitatii unitare, curba ofertei este tot
=
dreapta, numai cs. aceasta trece prin origine ~i EOp 1 in orice punct at. el,
confonn graficului:
105
.---.
 p do .olu~lonat 0 problema . . . . .... • ./luctuaflllor d. prll (varl.~ll
neoontrolate de ftrml) ~i impaotul uUprI eluticititii de pret a cererll ,1 ofertel.
In acest CBZ, este de amtat ella bunurllo primare preturile fluctueazl. mal mult
deca.t preturile la bunurile secundare. Ca urmare, sunt de avut in vederc rcsulUI:
- pretul fluctueaza mai mult dacii cererea sau oferta este neelasticl;
PI - preturile sunt stabile daca oferta sau cererea este elasticl;
- producatorii de bunuri primare sufera mai mult declit cei care produo
bunuri secundare de pe urma preturilor fluctuante.

P2

o ql q2 Q

Elasticitatea ofertei este influentata de unnatorii factori: timpul, excesul

de capacitate ~i stocurile nevandute, transferul resurselor dintr-o ramur!
economicil in alta.
Deoarece frrmele au nevoie de timp pentru a-~i adapta oferta, este de
tnle1es cil eu cat durata in timp pentru aceasta este mai mare, pe atat oferta unui
bun este mai elastica.
Sunt avute in vedere trei segmente de timp: 1) perioada imediatli in care
olerts este limitata la cantitatile existente pe piata, neputilnd fi manta oricat ar
cre,te pretul. in acest caz, oferta este instantanee, cum s-a aratat, cu
Inoluticitate perfecta; 2) perioada scurtil (pe termen scurt) ~i oferta este
Ineluticl sau cu un slab grad de elasticitate; 3) perioada lunga (pe termen lung),
oAnd oferta ere~te ca urmare a sporirii cantitapi de factori (se extinde producpa)
,I VI fi mult mai elastica decat pe termen scurt.
C8nd exista exces de capacitate ~i de stocuri nevfindute, oferta poate sa
oreucl imediat, iar daca acestea lipsesc, elasticitatea ofertei se obtine prin
Ircuasftrul de factori de producfie de la 0 utilizare la alta (intre ramuri).
Fenomenul acesta se poate face fie pe termen scurt, fie pe termen lung, dar
efectele pot fi limitate datorita unei slabe mobilitap a factorilor de producpe.
Este importanta cuno~erea variabilelor de influenta a elasticitiipi ofertei,
fiindcii numai astfel producatorii i~i pot gestiona corect adaptarea la solicitarile
pietei. Obtinerea unei cat mai marl elasticitap a ofertei constituie un avantaj pe
piatil in raport cu alte frrme, pe cand /ipsa de elasticitate sau 0 elasticitate
redusa a ofertei aduc pierderi pentru unele intreprinderi producatoare.
in concluzie, se poate aprecia ca amt cerea cat 1ji oferta sunt cov~itor
,.
intluentate de variapa preturilor. Aceasta va determina ~i elasticitaple lor
funcpe de pret, care au marimi diferite (cu excepp.a celor infinite, nule sau
unitare, cum s-a aratat) pe parcursu1 curbei cererii sau ofertei. Dar, mai ram.ane

106
107