P. 1
Testament- t. Arghezi

Testament- t. Arghezi

|Views: 145|Likes:
Published by Cristina Turcu

More info:

Published by: Cristina Turcu on Nov 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2015

pdf

text

original

-Tudor Arghezi ² TESTAMENT



Testament  



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta . Aseaz-o cu credinta capatai. Ea e hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sa schimbam, acum, intaia oara, Sapa-n condei si brazda-n calimara, Batranii-au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Si leagane urmasilor stapani. Si, framantate mii de saptamani. 

ca un tap injunghiat. Veninul strans l-am preschimbat in miere. si torcand usure Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. Pazind in piscul datoriei tale. cu doua lumi pe poale. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Din bube. Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. Hotar inalt. Rodul durerii de vecii intregi. Lasand intreaga dulcea lui putere. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure Si dand in varf. . Facui din zdrente muguri si coroane. ca un ciorchin de negi. Am luat ocara. Le-am prefacut in versuri si-n icoane. Am luat cenusa mortilor din vatra Si am facut-o Dumnezeu de piatra.

Ca fierul cald imbratisat in cleste. Intinsa lenese pe canapea Domnita sufera in cartea mea. Slova de foc si slova faurita Imparechiate-n carte se marita. Domnul o citeste. Robul a scris-o. Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei .

Ex libris. Duhovniceasc . -posibilitatea deslu irii sentimentului erotic: Mireasa. Flori de mucegai. De ce-a fi trist. Cuvinte potrivite. Rug de sear . -poezia social : vol. Cuvinte potrivite. Mirele. Cântare Omului. Cartea cu juc rii . C snicie etc -poezia boabei i a f râmei: Versuri de sear . poezia erotic : vol. 1907 ± Peizaje. Portret. Epitaf.Teme ale creatiei lirice (univers poetic)  -poezia filozofic : Testament. Versuri de sear : -amânarea sentimentului iubirii (Melancolie. Creion .Obrajii t i mi-s dragi). Cuvânt.

raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea. rolul s u social). . teme. surse de inspira ie. modalit i de crea ie i de expresie. Autorul î i exprim în mod direct concep ia despre poezie (principiile de crea ie: elemente de laborator poetic.Testament-Arta poetica  Arta poetic este o oper literar în care autorul î i exprim propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. rolul social al poeziei) i despre rolul poetului ( rela ie poet-crea ie/inspira ie.

³Ruga de seara´. Poezia ³Testament´ aflata in fruntea primului volum de poezii.´Cuvinte potrivite´ (1927) reflecta lirismul subiectiv si constituie poate cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca.Alte poezii programatice sunt: ³Portret´. ³Ia aminte´ .

iar opera literara este rodul harului divin si al trudei. .exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic intrega creatie lirica a poetului in care cuvantul este atotputernic. Tema poeziei. stapan absolut al universului.

³ Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe o carte´ . Titlul ³Testament´ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un ³act oficial´ intocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara. De asemenea.

Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar intre tata si fiu.intre rob si Domn.tot atatea ipostaze pt.cu metrica si ritmul variabile.eul liric. .inegal de versuri.intre strabuni si urmasi.  Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr.

iar poezia apare ca bun spiritual si peren:"Nuti voi lasa drept bunuri dupa moarte.vocativul "fiule" . Metafora "seara razvratita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor. Formula de adresare.desemneaza un potential cititor.contine ideea mostenirii spirituale.care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.ca si versul urmator "Suite de batranii mei pe branci".ca un mentor al generatiilor viitoare.prin "carte".. Enumeratia "rapi si gropi adanci". Conditia poetului este concentrata in versul:"decat un nume adunat pe-o carte"."un nume adunat pe-o carte".".in mod simbolic. .sugereaza drumul dificil al conoasterii.conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual.poetul identificandu-se.si al acumularilor strabatut de inaintasi.care se leaga de generatiile viitoare..cu un tata.   INCIPITUL.

generatiile viitoare valoarea unui document fundamental.este numita "hrisovul vostru cel dintai". Metafora "carte" .cartea de capatai a urmasilor.  In strofa a doua.asemeni Bibliei.creatie elaborata cu truda de poet."cartea"."Cartea"-"hrisov" are pt.fiind un element de recurenta .are un loc central in aceasta arta poetica.

si nu ca inspiratie divina.devine"condei".Poetul este.unealta de scris.vite".metafora ce desemneaza poezia ca mestesug.unealta folosita pt.Astfel "sapa".in "cuvinte potrivite". Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.ca truda.iar "brazda" devine "calimara".un nascocitor care transforma "graiul lor cu-ndemnuri pt.poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul.a lucra pamantul.prin urmare. .

 Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica:"Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sambie.dar si sa stigmatizeze raul din jur ("sa-njure"). .Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile.cand sa-njure".arta avand functie cathartica(purificatoare).dar si moralizatoare .

revolta sociala sunt concentrate in poezie.popor decat clasica lira: "Durerea noastra surda si amara/Ogramadii pe-o singura vioara . Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului. .prin faptul ca durerea.mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire:"Din bube.simbolizata prin "vioara".instrument mul mai reprezentativ pt.  In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic.

 Poezia reprezinta pt. .Arghezi si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor:"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbavestencet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor".

"Domnita". Poezia este atat rezultatul inspiratiei. .un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului.Domnul o citeste´ .´pierde" in favoarea mestesugului poetic: ³Intinsa lenesa pe canapea.arta contemplativa. Conditia poetului este redata in versul ³Robul a scris-o.   Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza. ³Domnul´./Domnita sufera in cartea mea´.al harului divin ³slova de foc´.al trudei poetice ³slova faurita´: ³Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita´.cat si al mestesugului. artistul este un ³rob´.

o succesiune de echivalente ale Äcartii": cartea-treapta. cartea-cuvinte potrivite. carteaslova de foc si slova faurita.  -Cartea. prin care poetul se prezint în calitate de creator al unei opere. o metafor ce sugereaz întreaga crea ie a poetului. însumate. carteahrisovul vostru cel dintai. cartea-rodul durerii de vecii intregi. carteaDumnezeu de piatra. în plan estetic. . aceste succesive echi-val ri dau defini ia-sintez a poeziei. -sintagma este un semn al aceleia i modestii.substantivul ³carte´ este.   . cel pu in aparente.

Epitetele se disting prin inovatie. Metafore surprinzatoare ca semnificatii. Limbajul popular.colturos in consonanta cu asprimea ideilor transmise.   Versurile au metrica variabila iar lexicul e abrupt.    Limbajul artistic (estetica uratului): Sintagme poetice aflate in relatie de opozitie. . prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare.

e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. ´Poezia e insasi viata. Pretutindeni in toate este poezie. ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana´ ( Tudor Arghezi) .

Pe întuneric. . lui Marcu si lui Ioan. afarä. Stihuri de groapä.Alte arte poetice Flori de mucigai scris cu unghia pe tencuialä Pe un pärete de firidä goalä. Cu puterile neajutate Nici de taurul. nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca. De sete de apä Si de foame de scrum. Când mi s-a tocit unghia îngereascä Am läsat-o sä creascä Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut. Stihurile de acum. Ploaia bätea departe. Era întuneric. Sunt stihuri färä an. Si mä durea mâna ca o ghiarä Neputincioasä sã se strângä Si m-am silit sä scriu cu unghiile de la mâna stângä. nici de leul. în singurätate.

singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par. umbra si aroma. Si paginile tale. Esti ca o floare. Esti ca vioara. care te-au deschis. Tu nu raspunzi la nicio intrebare. gingas cumpanita. Dar jertfa lui zadarnica se pare.Ex libris Carte frumoasa . Pe cat e ghiersul cartii de frumos. anume inflorita Mainilor mele. cinste cui te-a scris Incet gandita. fara de folos. S-au tiparit cu litera cea sfanta. . adevar. Un om de sange ia din pisc noroi Si za misleste marea lui fantoma De reverie. Carte iubita.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->