-Tudor Arghezi ² TESTAMENT



Testament  



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta . Aseaz-o cu credinta capatai. Ea e hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sa schimbam, acum, intaia oara, Sapa-n condei si brazda-n calimara, Batranii-au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Si leagane urmasilor stapani. Si, framantate mii de saptamani. 

Pazind in piscul datoriei tale. cu doua lumi pe poale. . Veninul strans l-am preschimbat in miere. Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Hotar inalt. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. ca un ciorchin de negi. Am luat ocara. ca un tap injunghiat. Lasand intreaga dulcea lui putere. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. Facui din zdrente muguri si coroane. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Le-am prefacut in versuri si-n icoane. E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure Si dand in varf. Din bube. si torcand usure Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. Rodul durerii de vecii intregi. Am luat cenusa mortilor din vatra Si am facut-o Dumnezeu de piatra.

Ca fierul cald imbratisat in cleste. Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei . Robul a scris-o. Intinsa lenese pe canapea Domnita sufera in cartea mea. Domnul o citeste. Slova de foc si slova faurita Imparechiate-n carte se marita.

poezia erotic : vol. 1907 ± Peizaje. Cuvinte potrivite. -posibilitatea deslu irii sentimentului erotic: Mireasa. Ex libris. Cuvinte potrivite. Flori de mucegai. Creion . Mirele.Teme ale creatiei lirice (univers poetic)  -poezia filozofic : Testament. Cartea cu juc rii . Duhovniceasc . De ce-a fi trist.Obrajii t i mi-s dragi). Versuri de sear : -amânarea sentimentului iubirii (Melancolie. Cuvânt. Portret. Epitaf. -poezia social : vol. C snicie etc -poezia boabei i a f râmei: Versuri de sear . Cântare Omului. Rug de sear .

rolul s u social). rolul social al poeziei) i despre rolul poetului ( rela ie poet-crea ie/inspira ie. modalit i de crea ie i de expresie.Testament-Arta poetica  Arta poetic este o oper literar în care autorul î i exprim propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. surse de inspira ie. raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea. . Autorul î i exprim în mod direct concep ia despre poezie (principiile de crea ie: elemente de laborator poetic. teme.

´Cuvinte potrivite´ (1927) reflecta lirismul subiectiv si constituie poate cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca.Alte poezii programatice sunt: ³Portret´. Poezia ³Testament´ aflata in fruntea primului volum de poezii. ³Ia aminte´ . ³Ruga de seara´.

iar opera literara este rodul harului divin si al trudei. stapan absolut al universului.exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic intrega creatie lirica a poetului in care cuvantul este atotputernic. Tema poeziei. .

titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un ³act oficial´ intocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara. ³ Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe o carte´ . Titlul ³Testament´ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. De asemenea.

eul liric.inegal de versuri.tot atatea ipostaze pt.Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar intre tata si fiu.intre strabuni si urmasi.cu metrica si ritmul variabile.  Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr.intre rob si Domn. .

prin "carte".cu un tata. .care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.in mod simbolic. Enumeratia "rapi si gropi adanci".care se leaga de generatiile viitoare.sugereaza drumul dificil al conoasterii.   INCIPITUL.contine ideea mostenirii spirituale..iar poezia apare ca bun spiritual si peren:"Nuti voi lasa drept bunuri dupa moarte.vocativul "fiule" .ca un mentor al generatiilor viitoare.desemneaza un potential cititor."un nume adunat pe-o carte". Conditia poetului este concentrata in versul:"decat un nume adunat pe-o carte".ca si versul urmator "Suite de batranii mei pe branci".poetul identificandu-se.. Formula de adresare.si al acumularilor strabatut de inaintasi. Metafora "seara razvratita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor.conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual.".

  In strofa a doua. Metafora "carte" ."Cartea"-"hrisov" are pt.generatiile viitoare valoarea unui document fundamental.are un loc central in aceasta arta poetica.cartea de capatai a urmasilor.fiind un element de recurenta .creatie elaborata cu truda de poet."cartea".este numita "hrisovul vostru cel dintai".asemeni Bibliei.

unealta de scris.devine"condei".prin urmare.vite".poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul.unealta folosita pt. Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.iar "brazda" devine "calimara".metafora ce desemneaza poezia ca mestesug.in "cuvinte potrivite". .ca truda.Poetul este.un nascocitor care transforma "graiul lor cu-ndemnuri pt.si nu ca inspiratie divina.a lucra pamantul.Astfel "sapa".

Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile.cand sa-njure".dar si moralizatoare .dar si sa stigmatizeze raul din jur ("sa-njure"). . Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica:"Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sambie.arta avand functie cathartica(purificatoare).

prin faptul ca durerea.mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".instrument mul mai reprezentativ pt. . Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului.concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire:"Din bube.popor decat clasica lira: "Durerea noastra surda si amara/Ogramadii pe-o singura vioara .revolta sociala sunt concentrate in poezie.  In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic.simbolizata prin "vioara".

Arghezi si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor:"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbavestencet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor". Poezia reprezinta pt. .

"Domnita".cat si al mestesugului. ³Domnul´. artistul este un ³rob´.un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului.arta contemplativa. Conditia poetului este redata in versul ³Robul a scris-o.   Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza.al harului divin ³slova de foc´. .al trudei poetice ³slova faurita´: ³Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita´.´pierde" in favoarea mestesugului poetic: ³Intinsa lenesa pe canapea. Poezia este atat rezultatul inspiratiei./Domnita sufera in cartea mea´.Domnul o citeste´ .

-sintagma este un semn al aceleia i modestii. carteaDumnezeu de piatra.o succesiune de echivalente ale Äcartii": cartea-treapta. carteahrisovul vostru cel dintai. cel pu in aparente.substantivul ³carte´ este. . carteaslova de foc si slova faurita. în plan estetic. prin care poetul se prezint în calitate de creator al unei opere.  -Cartea. o metafor ce sugereaz întreaga crea ie a poetului. cartea-rodul durerii de vecii intregi. însumate. cartea-cuvinte potrivite.   . aceste succesive echi-val ri dau defini ia-sintez a poeziei.

    Limbajul artistic (estetica uratului): Sintagme poetice aflate in relatie de opozitie. prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare.colturos in consonanta cu asprimea ideilor transmise. . Metafore surprinzatoare ca semnificatii. Limbajul popular.   Versurile au metrica variabila iar lexicul e abrupt. Epitetele se disting prin inovatie.

 ´Poezia e insasi viata. Pretutindeni in toate este poezie. e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana´ ( Tudor Arghezi) .

De sete de apä Si de foame de scrum. Stihurile de acum. nici de leul. nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca. afarä. Si mä durea mâna ca o ghiarä Neputincioasä sã se strângä Si m-am silit sä scriu cu unghiile de la mâna stângä. Cu puterile neajutate Nici de taurul. Când mi s-a tocit unghia îngereascä Am läsat-o sä creascä Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut. Pe întuneric. lui Marcu si lui Ioan. Stihuri de groapä. Era întuneric. Ploaia bätea departe.Alte arte poetice Flori de mucigai scris cu unghia pe tencuialä Pe un pärete de firidä goalä. . în singurätate. Sunt stihuri färä an.

anume inflorita Mainilor mele. Tu nu raspunzi la nicio intrebare. S-au tiparit cu litera cea sfanta. Dar jertfa lui zadarnica se pare. singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par. cinste cui te-a scris Incet gandita. Esti ca o floare. Esti ca vioara. Si paginile tale. care te-au deschis.Ex libris Carte frumoasa . umbra si aroma. Un om de sange ia din pisc noroi Si za misleste marea lui fantoma De reverie. adevar. Carte iubita. . Pe cat e ghiersul cartii de frumos. gingas cumpanita. fara de folos.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful