-Tudor Arghezi ² TESTAMENT



Testament  



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta . Aseaz-o cu credinta capatai. Ea e hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sa schimbam, acum, intaia oara, Sapa-n condei si brazda-n calimara, Batranii-au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Si leagane urmasilor stapani. Si, framantate mii de saptamani. 

ca un tap injunghiat. Din bube. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Am luat cenusa mortilor din vatra Si am facut-o Dumnezeu de piatra. Pazind in piscul datoriei tale. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Rodul durerii de vecii intregi. E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure Si dand in varf. Veninul strans l-am preschimbat in miere. Am luat ocara. Lasand intreaga dulcea lui putere. . Facui din zdrente muguri si coroane. Le-am prefacut in versuri si-n icoane. cu doua lumi pe poale. si torcand usure Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. ca un ciorchin de negi. Hotar inalt. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul.

 Intinsa lenese pe canapea Domnita sufera in cartea mea. Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei . Domnul o citeste. Ca fierul cald imbratisat in cleste. Slova de foc si slova faurita Imparechiate-n carte se marita. Robul a scris-o.

Ex libris. Mirele. -poezia social : vol. C snicie etc -poezia boabei i a f râmei: Versuri de sear .Teme ale creatiei lirice (univers poetic)  -poezia filozofic : Testament. Cuvinte potrivite. Versuri de sear : -amânarea sentimentului iubirii (Melancolie. Portret. Epitaf. Cuvânt. poezia erotic : vol. 1907 ± Peizaje. Cuvinte potrivite.Obrajii t i mi-s dragi). Duhovniceasc . Flori de mucegai. Cântare Omului. De ce-a fi trist. Cartea cu juc rii . Creion . Rug de sear . -posibilitatea deslu irii sentimentului erotic: Mireasa.

raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea. modalit i de crea ie i de expresie. rolul social al poeziei) i despre rolul poetului ( rela ie poet-crea ie/inspira ie. rolul s u social). surse de inspira ie. . teme.Testament-Arta poetica  Arta poetic este o oper literar în care autorul î i exprim propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. Autorul î i exprim în mod direct concep ia despre poezie (principiile de crea ie: elemente de laborator poetic.

 Poezia ³Testament´ aflata in fruntea primului volum de poezii.´Cuvinte potrivite´ (1927) reflecta lirismul subiectiv si constituie poate cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca. ³Ia aminte´ .Alte poezii programatice sunt: ³Portret´. ³Ruga de seara´.

exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic intrega creatie lirica a poetului in care cuvantul este atotputernic. Tema poeziei. . iar opera literara este rodul harului divin si al trudei. stapan absolut al universului.

De asemenea. Titlul ³Testament´ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei. titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un ³act oficial´ intocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. ³ Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe o carte´ .

.  Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr.tot atatea ipostaze pt.intre strabuni si urmasi.intre rob si Domn.inegal de versuri.cu metrica si ritmul variabile.Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar intre tata si fiu.eul liric.

sugereaza drumul dificil al conoasterii.prin "carte".care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.si al acumularilor strabatut de inaintasi.care se leaga de generatiile viitoare. Enumeratia "rapi si gropi adanci"..   INCIPITUL.ca si versul urmator "Suite de batranii mei pe branci".desemneaza un potential cititor.ca un mentor al generatiilor viitoare. Conditia poetului este concentrata in versul:"decat un nume adunat pe-o carte". Metafora "seara razvratita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor."un nume adunat pe-o carte".iar poezia apare ca bun spiritual si peren:"Nuti voi lasa drept bunuri dupa moarte.in mod simbolic..vocativul "fiule" .cu un tata.contine ideea mostenirii spirituale. .conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual.poetul identificandu-se.". Formula de adresare.

generatiile viitoare valoarea unui document fundamental.este numita "hrisovul vostru cel dintai".fiind un element de recurenta .cartea de capatai a urmasilor.  In strofa a doua.are un loc central in aceasta arta poetica."cartea". Metafora "carte" .asemeni Bibliei.creatie elaborata cu truda de poet."Cartea"-"hrisov" are pt.

devine"condei".a lucra pamantul.unealta de scris.Poetul este.unealta folosita pt.Astfel "sapa".si nu ca inspiratie divina.vite".iar "brazda" devine "calimara".metafora ce desemneaza poezia ca mestesug. .in "cuvinte potrivite".un nascocitor care transforma "graiul lor cu-ndemnuri pt.prin urmare. Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul.ca truda.

cand sa-njure". Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica:"Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sambie. .arta avand functie cathartica(purificatoare).dar si moralizatoare .Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile.dar si sa stigmatizeze raul din jur ("sa-njure").

  In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic. .prin faptul ca durerea. Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului.concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire:"Din bube.revolta sociala sunt concentrate in poezie.instrument mul mai reprezentativ pt.simbolizata prin "vioara".mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".popor decat clasica lira: "Durerea noastra surda si amara/Ogramadii pe-o singura vioara .

Arghezi si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor:"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbavestencet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor". Poezia reprezinta pt. .

al trudei poetice ³slova faurita´: ³Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita´.Domnul o citeste´ . Conditia poetului este redata in versul ³Robul a scris-o.al harului divin ³slova de foc´. Poezia este atat rezultatul inspiratiei.arta contemplativa. artistul este un ³rob´. "Domnita".´pierde" in favoarea mestesugului poetic: ³Intinsa lenesa pe canapea.   Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza. .un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului. ³Domnul´./Domnita sufera in cartea mea´.cat si al mestesugului.

aceste succesive echi-val ri dau defini ia-sintez a poeziei. -sintagma este un semn al aceleia i modestii. . carteahrisovul vostru cel dintai. prin care poetul se prezint în calitate de creator al unei opere.o succesiune de echivalente ale Äcartii": cartea-treapta.substantivul ³carte´ este. în plan estetic. carteaslova de foc si slova faurita.   . cartea-rodul durerii de vecii intregi. o metafor ce sugereaz întreaga crea ie a poetului.  -Cartea. carteaDumnezeu de piatra. cel pu in aparente. însumate. cartea-cuvinte potrivite.

  Versurile au metrica variabila iar lexicul e abrupt. prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare. Metafore surprinzatoare ca semnificatii. .    Limbajul artistic (estetica uratului): Sintagme poetice aflate in relatie de opozitie. Epitetele se disting prin inovatie. Limbajul popular.colturos in consonanta cu asprimea ideilor transmise.

ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana´ ( Tudor Arghezi) . ´Poezia e insasi viata. e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. Pretutindeni in toate este poezie.

Când mi s-a tocit unghia îngereascä Am läsat-o sä creascä Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut. în singurätate. . nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca. afarä. Era întuneric. lui Marcu si lui Ioan. Ploaia bätea departe. Sunt stihuri färä an. Stihurile de acum. Si mä durea mâna ca o ghiarä Neputincioasä sã se strângä Si m-am silit sä scriu cu unghiile de la mâna stângä. Pe întuneric.Alte arte poetice Flori de mucigai scris cu unghia pe tencuialä Pe un pärete de firidä goalä. nici de leul. De sete de apä Si de foame de scrum. Stihuri de groapä. Cu puterile neajutate Nici de taurul.

cinste cui te-a scris Incet gandita.Ex libris Carte frumoasa . Tu nu raspunzi la nicio intrebare. . fara de folos. Pe cat e ghiersul cartii de frumos. Si paginile tale. Esti ca o floare. care te-au deschis. Un om de sange ia din pisc noroi Si za misleste marea lui fantoma De reverie. Dar jertfa lui zadarnica se pare. adevar. umbra si aroma. Esti ca vioara. gingas cumpanita. Carte iubita. S-au tiparit cu litera cea sfanta. anume inflorita Mainilor mele. singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful