-Tudor Arghezi ² TESTAMENT



Testament  



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta . Aseaz-o cu credinta capatai. Ea e hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sa schimbam, acum, intaia oara, Sapa-n condei si brazda-n calimara, Batranii-au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Si leagane urmasilor stapani. Si, framantate mii de saptamani. 

Facui din zdrente muguri si coroane. Veninul strans l-am preschimbat in miere. ca un ciorchin de negi. E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure Si dand in varf. Am luat ocara. si torcand usure Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. Pazind in piscul datoriei tale. cu doua lumi pe poale. ca un tap injunghiat. Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Din bube. . Lasand intreaga dulcea lui putere. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Am luat cenusa mortilor din vatra Si am facut-o Dumnezeu de piatra. Hotar inalt. Rodul durerii de vecii intregi. Le-am prefacut in versuri si-n icoane. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi.

Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei . Slova de foc si slova faurita Imparechiate-n carte se marita. Robul a scris-o. Intinsa lenese pe canapea Domnita sufera in cartea mea. Domnul o citeste. Ca fierul cald imbratisat in cleste.

Ex libris. poezia erotic : vol. Creion .Obrajii t i mi-s dragi). C snicie etc -poezia boabei i a f râmei: Versuri de sear . Mirele. Cuvânt. Cartea cu juc rii . -posibilitatea deslu irii sentimentului erotic: Mireasa. Portret.Teme ale creatiei lirice (univers poetic)  -poezia filozofic : Testament. Cântare Omului. Epitaf. Cuvinte potrivite. 1907 ± Peizaje. Flori de mucegai. Cuvinte potrivite. -poezia social : vol. Duhovniceasc . Versuri de sear : -amânarea sentimentului iubirii (Melancolie. Rug de sear . De ce-a fi trist.

Testament-Arta poetica  Arta poetic este o oper literar în care autorul î i exprim propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. rolul s u social). modalit i de crea ie i de expresie. raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea. . rolul social al poeziei) i despre rolul poetului ( rela ie poet-crea ie/inspira ie. teme. Autorul î i exprim în mod direct concep ia despre poezie (principiile de crea ie: elemente de laborator poetic. surse de inspira ie.

³Ia aminte´ . Poezia ³Testament´ aflata in fruntea primului volum de poezii.´Cuvinte potrivite´ (1927) reflecta lirismul subiectiv si constituie poate cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca. ³Ruga de seara´.Alte poezii programatice sunt: ³Portret´.

iar opera literara este rodul harului divin si al trudei. .exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic intrega creatie lirica a poetului in care cuvantul este atotputernic. stapan absolut al universului. Tema poeziei.

³ Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe o carte´ . titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un ³act oficial´ intocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. Titlul ³Testament´ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei. De asemenea.

cu metrica si ritmul variabile.Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar intre tata si fiu.tot atatea ipostaze pt.inegal de versuri. .intre rob si Domn.eul liric.  Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr.intre strabuni si urmasi.

ca un mentor al generatiilor viitoare. Conditia poetului este concentrata in versul:"decat un nume adunat pe-o carte".poetul identificandu-se. Formula de adresare.care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant...in mod simbolic.   INCIPITUL. .ca si versul urmator "Suite de batranii mei pe branci".prin "carte". Enumeratia "rapi si gropi adanci".si al acumularilor strabatut de inaintasi.desemneaza un potential cititor."un nume adunat pe-o carte".cu un tata.vocativul "fiule" .iar poezia apare ca bun spiritual si peren:"Nuti voi lasa drept bunuri dupa moarte.conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual.care se leaga de generatiile viitoare.sugereaza drumul dificil al conoasterii. Metafora "seara razvratita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor.contine ideea mostenirii spirituale.".

generatiile viitoare valoarea unui document fundamental.este numita "hrisovul vostru cel dintai".cartea de capatai a urmasilor. Metafora "carte" .creatie elaborata cu truda de poet.  In strofa a doua.are un loc central in aceasta arta poetica.fiind un element de recurenta ."Cartea"-"hrisov" are pt.asemeni Bibliei."cartea".

Poetul este.ca truda.a lucra pamantul.prin urmare.unealta folosita pt.vite".devine"condei".in "cuvinte potrivite".un nascocitor care transforma "graiul lor cu-ndemnuri pt. Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.unealta de scris.Astfel "sapa".metafora ce desemneaza poezia ca mestesug. .poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul.iar "brazda" devine "calimara".si nu ca inspiratie divina.

.cand sa-njure".dar si sa stigmatizeze raul din jur ("sa-njure").Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile.dar si moralizatoare . Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica:"Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sambie.arta avand functie cathartica(purificatoare).

Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului.revolta sociala sunt concentrate in poezie. .simbolizata prin "vioara".  In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic.popor decat clasica lira: "Durerea noastra surda si amara/Ogramadii pe-o singura vioara .concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire:"Din bube.prin faptul ca durerea.instrument mul mai reprezentativ pt.mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".

 Poezia reprezinta pt. .Arghezi si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor:"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbavestencet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor".

   Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza.un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului.Domnul o citeste´ .arta contemplativa./Domnita sufera in cartea mea´. . ³Domnul´.al trudei poetice ³slova faurita´: ³Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita´.´pierde" in favoarea mestesugului poetic: ³Intinsa lenesa pe canapea. artistul este un ³rob´.al harului divin ³slova de foc´. "Domnita". Poezia este atat rezultatul inspiratiei.cat si al mestesugului. Conditia poetului este redata in versul ³Robul a scris-o.

o succesiune de echivalente ale Äcartii": cartea-treapta. cel pu in aparente.  -Cartea. în plan estetic. o metafor ce sugereaz întreaga crea ie a poetului. cartea-cuvinte potrivite. carteaslova de foc si slova faurita. aceste succesive echi-val ri dau defini ia-sintez a poeziei. carteahrisovul vostru cel dintai. carteaDumnezeu de piatra. . cartea-rodul durerii de vecii intregi.substantivul ³carte´ este. -sintagma este un semn al aceleia i modestii. însumate.   . prin care poetul se prezint în calitate de creator al unei opere.

prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare. Metafore surprinzatoare ca semnificatii.colturos in consonanta cu asprimea ideilor transmise. .   Versurile au metrica variabila iar lexicul e abrupt. Limbajul popular. Epitetele se disting prin inovatie.    Limbajul artistic (estetica uratului): Sintagme poetice aflate in relatie de opozitie.

ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana´ ( Tudor Arghezi) . e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. ´Poezia e insasi viata. Pretutindeni in toate este poezie.

nici de leul.Alte arte poetice Flori de mucigai scris cu unghia pe tencuialä Pe un pärete de firidä goalä. Cu puterile neajutate Nici de taurul. De sete de apä Si de foame de scrum. lui Marcu si lui Ioan. Stihuri de groapä. Ploaia bätea departe. în singurätate. Si mä durea mâna ca o ghiarä Neputincioasä sã se strângä Si m-am silit sä scriu cu unghiile de la mâna stângä. afarä. nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca. Era întuneric. Pe întuneric. . Stihurile de acum. Sunt stihuri färä an. Când mi s-a tocit unghia îngereascä Am läsat-o sä creascä Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut.

fara de folos. . Tu nu raspunzi la nicio intrebare.Ex libris Carte frumoasa . S-au tiparit cu litera cea sfanta. Esti ca vioara. cinste cui te-a scris Incet gandita. adevar. care te-au deschis. Un om de sange ia din pisc noroi Si za misleste marea lui fantoma De reverie. Pe cat e ghiersul cartii de frumos. Dar jertfa lui zadarnica se pare. anume inflorita Mainilor mele. Carte iubita. gingas cumpanita. Si paginile tale. singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par. umbra si aroma. Esti ca o floare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful