-Tudor Arghezi ² TESTAMENT



Testament  



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta . Aseaz-o cu credinta capatai. Ea e hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sa schimbam, acum, intaia oara, Sapa-n condei si brazda-n calimara, Batranii-au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Si leagane urmasilor stapani. Si, framantate mii de saptamani. 

mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. Am luat ocara. ca un ciorchin de negi. Le-am prefacut in versuri si-n icoane. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Din bube. si torcand usure Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. Facui din zdrente muguri si coroane. Pazind in piscul datoriei tale. Rodul durerii de vecii intregi. Lasand intreaga dulcea lui putere. cu doua lumi pe poale. Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. ca un tap injunghiat. . Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. Am luat cenusa mortilor din vatra Si am facut-o Dumnezeu de piatra. E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure Si dand in varf. Veninul strans l-am preschimbat in miere. Hotar inalt.

Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei . Ca fierul cald imbratisat in cleste. Slova de foc si slova faurita Imparechiate-n carte se marita. Robul a scris-o. Intinsa lenese pe canapea Domnita sufera in cartea mea. Domnul o citeste.

Flori de mucegai. Cântare Omului. poezia erotic : vol. C snicie etc -poezia boabei i a f râmei: Versuri de sear .Teme ale creatiei lirice (univers poetic)  -poezia filozofic : Testament. Cartea cu juc rii . Ex libris. -posibilitatea deslu irii sentimentului erotic: Mireasa. Duhovniceasc . 1907 ± Peizaje. De ce-a fi trist. Creion . Cuvinte potrivite. -poezia social : vol.Obrajii t i mi-s dragi). Rug de sear . Cuvânt. Cuvinte potrivite. Portret. Epitaf. Versuri de sear : -amânarea sentimentului iubirii (Melancolie. Mirele.

Autorul î i exprim în mod direct concep ia despre poezie (principiile de crea ie: elemente de laborator poetic. rolul social al poeziei) i despre rolul poetului ( rela ie poet-crea ie/inspira ie.Testament-Arta poetica  Arta poetic este o oper literar în care autorul î i exprim propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. modalit i de crea ie i de expresie. teme. . raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea. rolul s u social). surse de inspira ie.

 Poezia ³Testament´ aflata in fruntea primului volum de poezii. ³Ruga de seara´.Alte poezii programatice sunt: ³Portret´.´Cuvinte potrivite´ (1927) reflecta lirismul subiectiv si constituie poate cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca. ³Ia aminte´ .

stapan absolut al universului.exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic intrega creatie lirica a poetului in care cuvantul este atotputernic. iar opera literara este rodul harului divin si al trudei. . Tema poeziei.

titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un ³act oficial´ intocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara. Titlul ³Testament´ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei. De asemenea. ³ Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe o carte´ . aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni.

inegal de versuri.cu metrica si ritmul variabile.intre rob si Domn.eul liric.intre strabuni si urmasi.  Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr. .tot atatea ipostaze pt.Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar intre tata si fiu.

iar poezia apare ca bun spiritual si peren:"Nuti voi lasa drept bunuri dupa moarte. .. Enumeratia "rapi si gropi adanci".prin "carte".in mod simbolic..ca si versul urmator "Suite de batranii mei pe branci".care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.si al acumularilor strabatut de inaintasi.conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual.sugereaza drumul dificil al conoasterii.poetul identificandu-se.cu un tata.vocativul "fiule" .ca un mentor al generatiilor viitoare.   INCIPITUL.contine ideea mostenirii spirituale.care se leaga de generatiile viitoare. Metafora "seara razvratita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor. Conditia poetului este concentrata in versul:"decat un nume adunat pe-o carte". Formula de adresare."un nume adunat pe-o carte".desemneaza un potential cititor.".

"cartea".generatiile viitoare valoarea unui document fundamental. Metafora "carte" ."Cartea"-"hrisov" are pt.  In strofa a doua.cartea de capatai a urmasilor.asemeni Bibliei.creatie elaborata cu truda de poet.este numita "hrisovul vostru cel dintai".fiind un element de recurenta .are un loc central in aceasta arta poetica.

ca truda.poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul. .vite".unealta de scris.Poetul este.iar "brazda" devine "calimara".a lucra pamantul.Astfel "sapa".prin urmare.un nascocitor care transforma "graiul lor cu-ndemnuri pt.unealta folosita pt.si nu ca inspiratie divina.devine"condei".in "cuvinte potrivite". Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.metafora ce desemneaza poezia ca mestesug.

Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile.dar si moralizatoare .arta avand functie cathartica(purificatoare).cand sa-njure".dar si sa stigmatizeze raul din jur ("sa-njure"). Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica:"Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sambie. .

. Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului.concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire:"Din bube.  In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic.revolta sociala sunt concentrate in poezie.mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".simbolizata prin "vioara".prin faptul ca durerea.popor decat clasica lira: "Durerea noastra surda si amara/Ogramadii pe-o singura vioara .instrument mul mai reprezentativ pt.

 Poezia reprezinta pt. .Arghezi si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor:"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbavestencet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor".

Conditia poetului este redata in versul ³Robul a scris-o. . ³Domnul´.cat si al mestesugului.Domnul o citeste´ .   Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza.un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului.al harului divin ³slova de foc´. Poezia este atat rezultatul inspiratiei. "Domnita".arta contemplativa./Domnita sufera in cartea mea´. artistul este un ³rob´.´pierde" in favoarea mestesugului poetic: ³Intinsa lenesa pe canapea.al trudei poetice ³slova faurita´: ³Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita´.

  .substantivul ³carte´ este.o succesiune de echivalente ale Äcartii": cartea-treapta. . cartea-cuvinte potrivite. carteaDumnezeu de piatra. în plan estetic. cel pu in aparente. însumate. prin care poetul se prezint în calitate de creator al unei opere. aceste succesive echi-val ri dau defini ia-sintez a poeziei.  -Cartea. cartea-rodul durerii de vecii intregi. carteaslova de foc si slova faurita. o metafor ce sugereaz întreaga crea ie a poetului. -sintagma este un semn al aceleia i modestii. carteahrisovul vostru cel dintai.

.    Limbajul artistic (estetica uratului): Sintagme poetice aflate in relatie de opozitie. Epitetele se disting prin inovatie. Limbajul popular. prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare.   Versurile au metrica variabila iar lexicul e abrupt.colturos in consonanta cu asprimea ideilor transmise. Metafore surprinzatoare ca semnificatii.

e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. Pretutindeni in toate este poezie. ´Poezia e insasi viata. ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana´ ( Tudor Arghezi) .

afarä. Stihurile de acum. Stihuri de groapä. De sete de apä Si de foame de scrum. în singurätate. Ploaia bätea departe.Alte arte poetice Flori de mucigai scris cu unghia pe tencuialä Pe un pärete de firidä goalä. Cu puterile neajutate Nici de taurul. Si mä durea mâna ca o ghiarä Neputincioasä sã se strângä Si m-am silit sä scriu cu unghiile de la mâna stângä. lui Marcu si lui Ioan. . Când mi s-a tocit unghia îngereascä Am läsat-o sä creascä Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut. nici de leul. Sunt stihuri färä an. Pe întuneric. nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca. Era întuneric.

singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par. Pe cat e ghiersul cartii de frumos. . adevar. Carte iubita. Dar jertfa lui zadarnica se pare. Si paginile tale. umbra si aroma. care te-au deschis. Un om de sange ia din pisc noroi Si za misleste marea lui fantoma De reverie. fara de folos. S-au tiparit cu litera cea sfanta. Tu nu raspunzi la nicio intrebare. cinste cui te-a scris Incet gandita. Esti ca o floare. gingas cumpanita. anume inflorita Mainilor mele.Ex libris Carte frumoasa . Esti ca vioara.