-Tudor Arghezi ² TESTAMENT



Testament  



Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar, sa le urci te-asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta . Aseaz-o cu credinta capatai. Ea e hrisovul vostru cel dintai, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sa schimbam, acum, intaia oara, Sapa-n condei si brazda-n calimara, Batranii-au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Si leagane urmasilor stapani. Si, framantate mii de saptamani. 

Din bube. Le-am prefacut in versuri si-n icoane. Pazind in piscul datoriei tale. . cu doua lumi pe poale. si torcand usure Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Am luat ocara. ca un ciorchin de negi. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. ca un tap injunghiat. Facui din zdrente muguri si coroane. Lasand intreaga dulcea lui putere. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. Hotar inalt. Rodul durerii de vecii intregi. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure Si dand in varf. Veninul strans l-am preschimbat in miere. Am luat cenusa mortilor din vatra Si am facut-o Dumnezeu de piatra.

Ca fierul cald imbratisat in cleste. Slova de foc si slova faurita Imparechiate-n carte se marita. Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei . Robul a scris-o. Domnul o citeste. Intinsa lenese pe canapea Domnita sufera in cartea mea.

Mirele. -poezia social : vol. 1907 ± Peizaje.Teme ale creatiei lirice (univers poetic)  -poezia filozofic : Testament. Epitaf. Versuri de sear : -amânarea sentimentului iubirii (Melancolie. C snicie etc -poezia boabei i a f râmei: Versuri de sear . Flori de mucegai. Cartea cu juc rii . Cuvânt. Portret. De ce-a fi trist. -posibilitatea deslu irii sentimentului erotic: Mireasa. Ex libris. Creion . poezia erotic : vol. Cuvinte potrivite. Rug de sear . Cuvinte potrivite. Cântare Omului.Obrajii t i mi-s dragi). Duhovniceasc .

Autorul î i exprim în mod direct concep ia despre poezie (principiile de crea ie: elemente de laborator poetic. rolul social al poeziei) i despre rolul poetului ( rela ie poet-crea ie/inspira ie. rolul s u social).Testament-Arta poetica  Arta poetic este o oper literar în care autorul î i exprim propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. modalit i de crea ie i de expresie. surse de inspira ie. teme. raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea. .

 Poezia ³Testament´ aflata in fruntea primului volum de poezii. ³Ruga de seara´. ³Ia aminte´ .´Cuvinte potrivite´ (1927) reflecta lirismul subiectiv si constituie poate cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca.Alte poezii programatice sunt: ³Portret´.

stapan absolut al universului. Tema poeziei. iar opera literara este rodul harului divin si al trudei.exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic intrega creatie lirica a poetului in care cuvantul este atotputernic. .

aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. ³ Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe o carte´ . De asemenea. titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un ³act oficial´ intocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara. Titlul ³Testament´ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei.

inegal de versuri.tot atatea ipostaze pt.eul liric.intre strabuni si urmasi.intre rob si Domn.  Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr. .cu metrica si ritmul variabile.Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar intre tata si fiu.

..si al acumularilor strabatut de inaintasi.".sugereaza drumul dificil al conoasterii.contine ideea mostenirii spirituale.cu un tata.care se leaga de generatiile viitoare..ca si versul urmator "Suite de batranii mei pe branci". Metafora "seara razvratita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor.vocativul "fiule" . Enumeratia "rapi si gropi adanci"."un nume adunat pe-o carte".prin "carte".poetul identificandu-se.ca un mentor al generatiilor viitoare.iar poezia apare ca bun spiritual si peren:"Nuti voi lasa drept bunuri dupa moarte.in mod simbolic.care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.   INCIPITUL. Formula de adresare.conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual.desemneaza un potential cititor. Conditia poetului este concentrata in versul:"decat un nume adunat pe-o carte".

fiind un element de recurenta ."Cartea"-"hrisov" are pt.creatie elaborata cu truda de poet.  In strofa a doua.are un loc central in aceasta arta poetica."cartea". Metafora "carte" .este numita "hrisovul vostru cel dintai".generatiile viitoare valoarea unui document fundamental.cartea de capatai a urmasilor.asemeni Bibliei.

poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul.Poetul este.un nascocitor care transforma "graiul lor cu-ndemnuri pt.in "cuvinte potrivite".metafora ce desemneaza poezia ca mestesug.unealta de scris.iar "brazda" devine "calimara".si nu ca inspiratie divina.unealta folosita pt. Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.prin urmare.devine"condei".vite".Astfel "sapa". .a lucra pamantul.ca truda.

arta avand functie cathartica(purificatoare). . Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica:"Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sambie.cand sa-njure".dar si moralizatoare .Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile.dar si sa stigmatizeze raul din jur ("sa-njure").

instrument mul mai reprezentativ pt.  In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic.popor decat clasica lira: "Durerea noastra surda si amara/Ogramadii pe-o singura vioara .mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire:"Din bube.simbolizata prin "vioara". Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului.revolta sociala sunt concentrate in poezie.prin faptul ca durerea. .

Arghezi si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor:"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbavestencet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor". . Poezia reprezinta pt.

/Domnita sufera in cartea mea´.al harului divin ³slova de foc´.al trudei poetice ³slova faurita´: ³Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita´.Domnul o citeste´ .   Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza. artistul este un ³rob´. Conditia poetului este redata in versul ³Robul a scris-o.´pierde" in favoarea mestesugului poetic: ³Intinsa lenesa pe canapea. Poezia este atat rezultatul inspiratiei.arta contemplativa. ³Domnul´. "Domnita".un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului.cat si al mestesugului. .

însumate. aceste succesive echi-val ri dau defini ia-sintez a poeziei. în plan estetic. o metafor ce sugereaz întreaga crea ie a poetului.o succesiune de echivalente ale Äcartii": cartea-treapta. carteahrisovul vostru cel dintai.substantivul ³carte´ este. prin care poetul se prezint în calitate de creator al unei opere. -sintagma este un semn al aceleia i modestii. carteaDumnezeu de piatra. .  -Cartea. cel pu in aparente. carteaslova de foc si slova faurita. cartea-rodul durerii de vecii intregi. cartea-cuvinte potrivite.   .

colturos in consonanta cu asprimea ideilor transmise. Metafore surprinzatoare ca semnificatii.    Limbajul artistic (estetica uratului): Sintagme poetice aflate in relatie de opozitie. prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare. Limbajul popular. .   Versurile au metrica variabila iar lexicul e abrupt. Epitetele se disting prin inovatie.

ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana´ ( Tudor Arghezi) . e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. ´Poezia e insasi viata. Pretutindeni in toate este poezie.

Stihurile de acum. Cu puterile neajutate Nici de taurul. Si mä durea mâna ca o ghiarä Neputincioasä sã se strângä Si m-am silit sä scriu cu unghiile de la mâna stângä. Era întuneric. Ploaia bätea departe. Stihuri de groapä. Pe întuneric. Sunt stihuri färä an. în singurätate. nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca. lui Marcu si lui Ioan. Când mi s-a tocit unghia îngereascä Am läsat-o sä creascä Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut. nici de leul. afarä. . De sete de apä Si de foame de scrum.Alte arte poetice Flori de mucigai scris cu unghia pe tencuialä Pe un pärete de firidä goalä.

gingas cumpanita. Carte iubita. cinste cui te-a scris Incet gandita. fara de folos. anume inflorita Mainilor mele. singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par. Pe cat e ghiersul cartii de frumos. Esti ca o floare. adevar. S-au tiparit cu litera cea sfanta. Un om de sange ia din pisc noroi Si za misleste marea lui fantoma De reverie.Ex libris Carte frumoasa . Esti ca vioara. . care te-au deschis. Si paginile tale. Dar jertfa lui zadarnica se pare. umbra si aroma. Tu nu raspunzi la nicio intrebare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful