TITLU: Studiu statistic cu privire la scurtele consilieri pe care le primesc bolnavii în timpul

spitalizării pentru infarct miocardic acut sau pentru intervenţia chirurgicală de tip by-pass,
pentru a-i ajuta să renunţe la fumat

Rezumat
Obiectiv Evaluarea unei consilieri în scopul renunţării la fumat.
Model Studiu statistic care compară calitatea îngrijirilor medicale uzuale cu
serviciile de consiliere prestate de asistentele din spital.
Loc de desfăşurare Secţii cu paturi în 17 spitale din Anglia.
Participanţi 540 fumători spitalizaţi în urma unui infarct miocardic.
Consilierea Sfaturi sumare şi pliante standard. Pacienţii au fost invitaţi să semneze
angajamente de renunţare la fumat.
Principalele valori determinate Menţinerea abstinenţei la şase săptămâni şi la 12
luni, determinată prin teste biochimice.
Rezultate După şase săptămâni de urmărire, 151 (59%) şi 159 (60%) dintre pacienţi
au rămas abstinenţi în grupul de control şi, respectiv, în grupul de intervenţie. După 12 luni,
rezultatele erau 102 (41%) şi 94 (37%). Probabilitatea de a rămâne abstinenţi a fost aproape
dublă la pacienţii care au primit declaraţia de angajament faţă de cei care nu au primit-o (p
< 0.01).
Concluzii Este posibil ca şedinţele de consiliere, de scurtă durată, să nu fie suficient de

Introducere
Oprirea fumatului după un infarct miocardic acut se asociază unei scăderi
semnificative a mortalităţii şi morbidităţii.1
Mai multe studii au examinat eficienţa măsurilor de sprijinire a pacienţilor cardiaci
de a renunţa la fumat şi s-a constatat că rezultatele au fost moderate până la bune.2
Metode
Participanţi – Studiul s-a desfăşurat în 17 spitale din Anglia. S-a făcut screeningul
pentru selectarea pacienţilor internaţi după un infarct miocardic sau pentru o intervenţie
chirurgicală de tip by-pass coronarian. Au fost invitaţi să ia parte în studiu doar pacienţii
care aveau o stare de sănătate suficient de stabilă pentru a beneficia de consiliere, nu
prezentau tulburări grave ale memoriei, aveau vârste sub 76 de ani, doreau cu adevărat să
renunţe la fumat.
Caracteristicile de bază ale pacienţilor selectaţi sunt prezentate în tabelul următor:

Proceduri – Asistentele specializate în reabilitare cardiacă au recrutat pe secţii

pacienţii eligibili. Participanţii au semnat formulare de consimţământ şi au fost
repartizaţi aleator în grupuri de control sau de intervenţie.
Determinarea rezultatelor – Participanţii au fost consideraţi abstinenţi permanenţi dacă au
raportat că, de la data recrutării în studiu, nu au fumat mai mult de cinci ţigări. De
asemenea, era nevoie să prezinte un nivel de monoxid de carbon expirat < 10 ppm şi, la 12
luni, o concentraţie salivară de cotinină < 20 ng/ml.
Analizarea datelor – S-a evaluat efectul discuţiilor prin teste χ2, intervale de încredere 95%
şi regresii logistice multiple pentru a verifica posibila influenţă a factorilor de distorsiune.
Bibliografie
1 Wilson K, Gibson N, Aillan A, Cook D. Effect of smoking cessation on mortality after
myocardial infarction: meta-analysis of cohort studies. Arch Intern Med 2000; 160: 939-
944.
2 Rigotti NA, McKool KM. Predictors of smoking cessation after coronary artery bypass
graft surgery. Results of a randomized trial with 5-years follow-up. Ann Intern Med 1994;
120: 287-293