Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Administrator de Retea
Administrator de Retea
re]ea
D
EM
LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
Astăzi, Internetul nu mai este o taină pentru nimeni. La orice vârstă Internetul şi-a găsit
locul, reuşind să atragă prin vasta lui „cunoştinţă” şi
„abilitate”. Oriunde ar fi, acasă sau în vârf de munte,
omul se poate conecta la Internet, fiind conştient mai
mult sau mai puţin de faptul că prin aceasta calculatorul
său face parte dintr-o reţea mondială. Puţini ştiu însă la
ce pericol se expun atunci când îşi fac simţită prezenţa
în această „junglă” a Internetului. Totuşi, un calculator
neconectat la o reţea se poate asemăna cu un un deţinut
închis într-o mină în care lucrează: are mâncarea asigurată
şi poate munci, dar îngrijirea medicală este precară, este
rupt de realitatea de afară, de noutăţile apărute şi nu-şi
poate procura nimic.
Nevoia de informare şi comunicare, lucrul în echipă, partajarea, transferul şi gestionarea
informaţiilor au făcut necesară existenţa unei reţele între angajaţii oricărei organizaţii.
Astfel, lucrul la calculator implică conectarea continuă sau parţială la o reţea. Ţinând cont
de această dezvoltare a tehnicii informaţiei, oricine intră în contact cu calculatorul trebuie să
cunoască noţiunile de bază ale unei reţele. Dacă aspiraţi să lucraţi `n domeniu şi doriţi să
vă realizaţi propria reţea, atunci acest curs vă va ajuta pas cu pas în construirea ei. Dacă în
experienţa dumneavoastră aţi descoperit deja câteva din tainele reţelelor, atunci, la sfârşitul
cursului, veţi avea cunoştinţe solide, care vă vor fi de folos în cariera profesională, fiind
vorba de o ocupaţie extrem de motivantă prin rezultatele obţinute.
Cursul de Administrator Reţea este structurat pe 16 module şi elaborat în conformitate
cu standardul ocupaţional în vigoare. Cei interesaţi pot obţine la final un certificat de
competenţe profesionale în cadrul centrelor de evaluare. Materialul de curs cuprinde atât
o parte teoretică, cât şi o parte practică, alcătuită din exerciţii şi teme care se pot rezolva
pe baza cunoştinţelor acumulate. Pentru a parcurge acest curs aveţi nevoie de cunoştinţe
elementare în lucrul cu calculatorul şi dorinţa de a descoperi şi aprofunda acest domeniu.
Puţin probabil ca dumneavoastră să aveţi posibilitatea de a exersa pe o reţea deja existentă
deoarece majoritatea companiilor nu sunt dispuse să permită experimente pe propria reţea
persoanelor fără iniţiere în domeniu. De aceea, va trebui să vă construiţi pe parcurs pro-
pria reţea alcătuită din cel puţin două calculatoare, pe care să exersaţi. Doar acumularea
informaţiilor teoretice nu vă va ajuta prea mult în practică. Nu vă îngrijoraţi, deoarece nu
aveţi neapărat nevoie de calculatoare foarte performante. Configuraţia minimă pentru
calculatorul server de care aveţi nevoie este: procesor de clasă Pentium cu frecvenţa 133
MHz, 128 MB de RAM, 1,5 GB de spaţiu liber pe disc. Configuraţia recomandată pen-
tru server este următoarea: procesor de clasă Pentium cu frecvenţa 550 MHz, 512 MB de
RAM, 2 GB de spaţiu liber pe disc. Achiziţionarea sistemelor de operare pentru server
(Windows Server 2003) şi a staţiilor de lucru (Windows 9x sau Windows XP) sunt sarcini
care vă revin dumneavoastră şi sunt esenţiale pentru parcurgerea modulelor viitoare. Cursul
de Administrator reţea vă oferă calea spre pregătirea necesară pentru a reuşi în această
meserie! Mult succes!
Profesorul dumneavoastră
1
Administrator reţea
Lecţie demonstrativă
Materialul cursului se compune din 16 module, prezentate sub forma unor caiete care
pot fi îndosariate într-o mapă specială Eurocor. Dorim să vă atragem atenţia asupra
modalităţii speciale de concepere şi prezentare a lecţiilor, ce vă va permite parcurge-
rea cu maximă uşurinţă a materialului de curs. Structura didactică a cursului, care se
păstrează de-a lungul cursului, cuprinde numeroase definiţii, exemple şi exerciţii, care
vă pot ajuta să înţelegeţi şi să valorificaţi în mod optim informaţiile prezentate. şi, ca
totul să vă fie mai uşor, veţi primi un feedback la rezolvările propuse de dumneavoastră
în secţiunea de răspunsuri la exerciţii. De-a lungul modulelor de curs veţi regăsi şi
o serie de întrebări de verificare, cu ajutorul cărora vă veţi putea evalua progresele
realizate. Fiecare modul cuprinde un rezumat şi o temă pentru acasă, prin care vă
puteţi evalua cunoştinţele asimilate. Aceasta va fi trimisă spre corectare profesorului
personal, pe adresa Eurocor, urmând ca acesta să vă trimită aprecierile şi recomandările
sale. Termenii noi vor fi explicaţi în secţiunea de dicţionar de specialitate, iar lista de
recomandări bibliografice vă ajută să aprofundaţi unele aspecte din curs. şi pentru ca
învăţarea să fie mai plăcută şi mai eficientă, unele informaţii vor fi însoţite de ilustraţii
reprezentative, scheme, tabele, print-screen-uri.
Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu
materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra
structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din modulele
acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de racapitulare
şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă
mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.
Fiecare cursant Eurocor are un profesor personal.
Temele propuse în fiecare modul vor fi expediate pe adresa Institutului Eurocor. Profe-
sorul personal va aprecia corectitudinea răspunsurilor dumneavoastră şi vă va transmite
comentariile sale pe marginea temelor. Vă recomandăm să rezolvaţi tema doar după
parcurgerea integrală şi atentă a materialului prezentat.
Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie uşor şi eficient, pe marginea lecţiilor
au fost introduse diferite simboluri:
3(21) Indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-un modul anterior
(în acest caz, tema a mai fost abordată în modulul 3, la pagina 21)
2 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
Administrator reţea 3
Lecţie demonstrativă
4 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
MODULUL 1
Bazele reţelelor de calculatoare
Introducere
Studiul reţelelor de calculatoare este foarte atractiv pentru o persoană pasionată de ca-
bluri şi calculatoare deoarece pune imaginaţia la lucru şi este motivant prin rezultatele
obţinute. Modulul de faţă vă introduce în acest domeniu prin consolidarea bazei de
cunoştinţe elementare.
Studiind acest curs, poate veţi dori să vă creaţi o mică reţea de calculatoare la
dumneavoastră acasă pentru a vă uşura munca sau poate ceva mai mult, o reţea de bloc,
prin care să fiţi conectat cu prietenii pentru a împărtăşi ultimele noutăţi în domeniul IT
sau să fiţi împreună şi într-un mod virtual: la o vânătoare în junglă sau la un raliu de
Formula 1. Cu siguranţă veţi reuşi!
Administrator reţea 5
Lecţie demonstrativă
Frecvenţă
Tensiune
Amplitudine
Timp
Fază
Amplitudinea depinde de cel puţin trei elemente: distanţa de propagare, calitatea me-
diului de transmitere, intensitatea iniţială a semnalului.
Lungimea de undă indică distanţa dintre două amplitudini maxime sau minime
consecutive.
6 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
Pentru transmiterea semnalelor în reţelele fără fir sunt utilizate ca suport: undele radio,
undele luminoase, microundele, pe care le vom dezvolta mai jos.
Undele radio sunt unde electromagnetice uşor de generat, fiind frecvent utilizate
pentru transportul datelor în reţelele fără fir.
Exerciţiul 1
În ce fel interferenţele produc erori de transmisie?
Microundele sunt unde aflate la frecvenţe înalte, de peste 100 MHz, care se
propagă în linie dreaptă.
Sunt intens utilizate de către companiile de telefonie, această soluţie fiind mai ieftină
decât alte medii de transmitere (cablurile).
Pentru instalarea unui sistem de comunicaţie prin microunde este nevoie de o antenă
parabolică care emite un fascicul îngust ce poate fi recepţionat de o antenă aflată la zeci
de kilometri, ambele antene fiind montate pe nişte turnuri speciale.
Administrator reţea 7
Lecţie demonstrativă
Exerciţiul 3
Aflaţi ce firmă a produs adaptorul Ethernet pentru calculatorul dumneavoastră şi
determinaţi care este prefixul de adresă atribuit acestui producător. Pentru aceasta
puteţi folosi comanda „getmac” din linia de comandă.
nivelul Nivelul reţea are rolul de a furniza servicii nivelului transport şi este responsabil cu
reţea transmiterea pachetelor la destinaţie prin cea mai bună rută, instrumentul utilizat pentru
aceasta fiind ruterul. Uneori, pentru a ajunge la destinaţie, pachetele pot traversa mai
multe rutere intermediare.
Nivelul reţea este cel mai de jos nivel care se ocupă cu transmiterea datelor de la un
capăt al reţelei la un alt capăt. Pentru a îndeplini această funcţie este nevoie ca nivelul
3 să cunoască ansamblul de rutere şi linii de comunicaţie utilizate pentru transferul
pachetelor, deoarece va trebui să aleagă ruta optimă. Astfel, se va evita aglomerarea
rutelor deja intens utilizate, prin alegerea unor căi inactive.
Cadrul în care funcţionează protocoalele nivelului reţea este format dintr-un ansamblu de
rute, linii de telecomunicaţii (care sunt gestionate de o organizaţie de telecomunicaţie),
precum şi ruterele şi staţiile de lucru gestionate la nivel local. Pentru comunicarea cu
nodurile aflate în alte reţele este nevoie ca ruterele clienţilor să se conecteze la ruterele
aflate în subreţeaua companiei de telecomunicaţii.
comutarea Un ruter este un dispozitiv care are rolul de a direcţiona în reţea informaţiile de nivel 3
pachetelor (pachetele), care la rândul lor sunt conţinute în cadre. Metoda prin care pachetele sunt
transportate prin reţea este de tip memorează-şi-retransmite (engl. Store-and-Forward) şi
se numeşte comutarea pachetelor. Atunci când primeşte un pachet, ruterul îl memorează
integral pentru a-i putea verifica suma de control, apoi retransmite pachetul mai departe,
către următorul ruter sau către gazda destinaţie.
Nivelul reţea furnizează următoarele servicii nivelului transport: servicii neorientate
pe conexiune şi servicii orientate pe conexiune. Există numeroase dezbateri pe tema
eficienţei acestor două servicii.
8 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
Infrastructura prin fibră optică trebuie de asemenea verificată, cele mai multe probleme
fiind cauzate aici de conectorii pentru fibră optică. Datorită conectărilor şi deconectărilor
repetate, aceşti conectori se pot deteriora sau murdări cu praf sau amprente, ceea ce
va duce la atenuarea semnalului luminos. Aceşti conectori se pot verifica cu aparate
speciale şi dacă prezintă zgârieturi, ar trebui înlocuiţi, iar urmele de praf sau amprentele
trebuie înlăturate cu materiale speciale.
Instrumentele pentru testarea cablurilor optice sunt formate dintr-o sursă de lumină
gradată şi un dispozitiv optic pentru măsurarea pierderilor de semnal luminos din
cablu. Pentru efectuarea testării se montează un capăt de cablu la sursa de lumină, iar
celălalt capăt la dispozitivul care măsoară semnalul optic. Sursa de lumină va trans-
mite o valoare egală cu lungimea de undă obişnuită (între 1310-1550 nanometri pentru
single-mode şi 850-1300 nanometri pentru multi-mode). Într-un cablu optic normal,
intensitatea semnalului recepţionat de dispozitivul optic se va putea înregistra doar cu
câţiva decibeli mai puţini.
Administrator reţea 9
Lecţie demonstrativă
2. Documente
Prezentul memoriu tehnic are la bază următoarele documente:
• Datele culese de pe teren;
• Informaţii despre structura sistemului informatic CityTrans;
• Proiectul de cablare structurată a clădirii CityTrans – sediul central, preconizat
a se implementa în viitor;
• Standardele din domeniu;
• Informaţii tehnice şi oferte de la diverse firme.
3. Soluţia
3.1. Introducere
Pentru a deveni eficientă şi, implicit, pentru a rămâne competitivă, firma CityTrans
trebuie să se adapteze în mod eficient la cerinţele din ce în ce mai numeroase şi mai
diversificate ale pieţei.
Modernizarea şi eficientizarea spaţiilor comerciale reprezintă una din măsurile
care trebuie luate în acest sens, acestea constituind o sursă potenţială de beneficii
pentru CityTrans.
Din punctul de vedere al construcţiei, acţiunea de modernizare a spaţiilor comerciale
de la parterul clădirii staţiei Sibiu are două aspecte:
1. Extinderea şi comasarea spaţiilor comerciale din aripa Reşiţa a clădirii şi
amenajarea lor corespunzătoare;
2. Redistribuirea şi amenajarea celorlalte spaţii existente, din aripa Lugoj şi din
jurul Holului central, pentru activităţile de deservire a publicului călător.
Ca urmare a schimbării destinaţiei majorităţii încăperilor, se impun modificări,
sporiri şi/sau înlocuiri ale instalaţiilor de telecomunicaţii, pentru ca acestea să
asigure comunicaţiile specifice necesare pentru fiecare activitate în parte.
În acest sens sunt prevăzute instalaţii de telecomunicaţii pentru:
• asigurarea desfăşurării activităţilor comerciale;
• deservirea călătorilor aflaţi în spaţiile publice;
• susţinerea activităţilor tehnologice.
3.2. Constrângeri
La stabilirea soluţiei a trebuit să se ţină seama de faptul că resursele financiare sunt
alocate exclusiv pentru modernizarea spaţiilor comerciale.
Ca o consecinţă, se impune menţinerea în funcţie a instalaţiilor de comunicaţii
existente pentru deservirea publicului călător şi a personalului.
Lucrarea trebuie să facă faţă următoarelor condiţii de mediu:
• Media temperaturilor maxime: < + 40 °C;
• Media temperaturilor minime: > - 33 °C;
• Adâncimea de îngheţ: 90-100 cm.
10 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
Administrator reţea 11
Lecţie demonstrativă
Tehnologia a fost numită după numele regelui viking Harald Bluetooth (Blaatand)
care a cucerit Danemarca şi Norvegia cu mai bine de 1000 de ani în urmă. Iniţial, a
fost concepută pentru a conecta fără fir, într-o reţea simplă, dispozitive personale şi
periferice, precum telefoane celulare, căşti fără fir sau PDA. Semnalele radio transmise
acoperă distanţe mici, în jur de 10 m, la viteze mai mici de 1 Mbps. Bluetooth a fost
omologat ca IEEE 802.15.1
IrDA a apărut înaintea tehnologiei Bluetooth (din 1993) şi reprezintă principalul său
concurent. De asemenea, comunicarea prin infraroşu (engl. infrared, presc. IR) are
un cost scăzut şi un consum redus de putere. Datorită frecvenţei foarte înalte, lumina
infraroşie poate purta semnale la viteze mai mari decât Bluetooth (între 115 Kbps şi 4
Mbps); de asemenea, nu sunt bruiate de undele electromagnetice sau radio, ci doar de
lumina intensă.
Razele infraroşii pot fi emise în linie dreaptă, punct la punct sau omnidirecţional, a
doua variantă presupunând flexibilitate, dar şi viteze de transmisie mai mici. În general,
IrDA este folosit pentru aplicaţii punct la punct, cum ar fi conectarea a două laptopuri,
ceea ce impune păstrarea poziţiei lor pe toată durata conexiunii. Cu cât este permisă o
distanţă mai mare între dispozitive, cu atât viteza de transfer este mai mică şi consumul
de energie mai mare (scurtând considerabil viaţa bateriilor). Distanţa de comunicare
poate fi între 20 cm şi 5 m.
O altă caracteristică a undelor luminoase este imposibilitatea de a se transmite prin
pereţi sau alte obstacole.
12 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
Tehnologia IrDA
Publicată în 1993, înaintea lui Bluetooth, tehnologia IrDA (Infrared Data Association) a
fost adoptată la scară largă, fiind, pentru o perioadă de timp, principalul mijloc de conect-
are fără fir a diverselor dispozitive de uz personal (laptopuri, telefoane mobile). Astăzi,
locul i-a fost luat de tehnologia Bluetooth, căreia îi rămâne principalul concurent.
Folosirea luminii infraroşii are anumite avantaje faţă de undele radio: nu există
interferenţe RF, fiind utilizată fără probleme în cadrul reţelelor fără fir. O altă
caracteristică a luminii este propagarea unidirecţională ceea ce determină folosirea
tehnologiei IrDA în aplicaţiile punct la punct (doar două dispozitive se pot conecta în
acelaşi timp în reţea). Deoarece lumina nu trece prin pereţi securitatea reţelei este mult
sporită; în cazul interpunerii unui obstacol între cele două dispozitive, conexiunea se
întrerupe.
Administrator reţea 13
Lecţie demonstrativă
Necesitatea utilizării unui repetor apare mai ales în cadrul unor reţele mai extinse,
deoarece semnalele se pot pierde sau distorsiona. Deşi sunt folosite mult în transmisiu-
nile la mare distanţă, repetoarele se pot implementa şi în cadrul reţelelor LAN, pentru
a extinde distanţa la care se poate transmite un semnal prin cablu. Într-o reţea, dacă
este nevoie să se conecteze dispozitive de reţea aflate la o distanţă de câteva sute de
metri, se va utiliza un cablu format din mai multe segmente şi repetoare. Repetoarele
se utilizează cel mai adesea în reţelele 10 Base-2 (coaxial), însă, practic, se pot imple-
menta şi în alte tipuri de reţele.
Exerciţiul 6
Două clădiri aparţinând aceliaşi întreprinderi se află la o distanţă de 260 m.
Administraţia doreşte să unească reţelele celor două clădiri. Cum veţi proceda?
Ce soluţie veţi aplica? Dar dacă distanţa ar fi de 2600 m?
RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII
Exerciţiul 1
Fiecare cablu are un cod unic, imprimat, de obicei, din metru în metru, în lungul său.
Iată un exemplu de cod:
BELDEN 1583E UTP CAT5E 4PR AWG24 ISO/IEC 11801 EN50173 EC VERIFIED
100 OHM D3602250 240850M
Aceste coduri ne oferă informaţii preţioase despre cablu, cum ar fi:
• BELDEN = firma producătoare;
• 1583E = codul cablului;
• UTP = tipul cablului, cu perechi torsadate neecranate;
• CAT5E = categoria cablului;
• 4PR = patru perechi;
• AWG24 = diametrul conductorului (0,51 mm);
• ISO/IEC 11801, EN50173 = standardele respectate de producător;
• EC VERIFIED = cablu verificat;
• 100 OHM = impedanţa;
• D3602250 = seria cablului;
• 240850M = index al distanţei, imprimat din metru în metru; vă ajută la măsurarea
cablului pe distanţe mari, fără a folosi vreun instrument de măsură.
Acesta este doar un exemplu orientativ, datele fiind diferite de la cablu la cablu.
Exerciţiul 2
Acesta este un cablu de legătură (crossover).
Exerciţiul 3
În cazul A, s-a tăiat prea mult din învelişul cablului, astfel încât conectorul se ţine doar
în firele conductoare. Această cablare nu va rezista.
În cazul B, cablul nu a fost introdus până la capăt în conector. Această cablare nu va
funcţiona, iar conectorul va cădea. Atenţie! Nu încercaţi să reutilizaţi conectori folosiţi.
Exerciţiul 4
Se pot folosi în unele situaţii toate cele patru perechi de fire ale cablului UTP, dar într-o
reţea obişnuită doar două sunt utilizate. De exemplu, pentru a transmite la viteze de
10 Gbps şi la o frecvenţă de 600 MHz, noul conector GG45 foloseşte toate cele patru
perechi de fire torsadate. Chiar dacă în prezent nu sunt necesare patru perechi, este in-
dicat să folosim acest tip de cablu pentru a evita în viitor, în cazul perfecţionării reţelei,
refacerea ei în întregime; aceasta ar presupune costuri mari.
Administrator reţea 15
Lecţie demonstrativă
Exerciţiul 5
Bineînţeles că nu se foloseşte un singur fir, ci două: firul de cupru din interiorul cablului
coaxial („firul cald” prin care se transmite informaţia) şi împământarea.
Exerciţiul 6
Pentru o distanţă de 260 m, se pot folosi un cablu UTP şi două repetoare. Pentru distanţe
mai lungi, se recomandă fibra optică.
Exerciţiul 7
Atunci când este necesară amplificarea semnalului datorită unui cablu mai lung, legat
la un port al distribuitorului.
Exerciţiul 8
Ordinea înregistrării în tabelele MAC a celor patru comutatoare este prezentată în
tabelul următor:
Conexiunea Comutatorul Adresa calculatorului Portul
C2 D 0
C1 D 1
a)
C3 D 0
C4 D 3
C1 A 0
b) C2 A 3
C1 C 2
C2 C 3
c) C3 C 0
C4 C 3
C1 B 3
C2 B 3
C3 B 0
d) C4 B 3
C3 H 3
C2 H 2
e)
C1 H 1
f) C3 J 1
16 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
REZUMATUL MODULULUI 3
DICŢIONAR DE SPECIALITATE
codul Hamming – o metodă de corectare a erorilor, care adaugă trei biţi de verificare
la sfârşitul a patru biţi de dată; aceşti trei biţi sunt folosiţi pentru
detectarea şi corectarea unei erori de bit în mod automat
controller – circuit complex şi logica aferentă operării în condiţii optime a
unui echipament periferic
diafonie – interferenţă ce provine de la un cablu vecin. Aceasta apare atunci
când fluxul de curent dintr-un fir generează un câmp magnetic, care
este receptat de un alt fir din apropiere. Astfel, semnalul iniţial este
suprapus parţial cu un altul, ceea ce duce la degradarea calităţii
sale; pentru a reduce diafonia, firele se pot separa printr-un scut
protector sau trebuie distanţate
distorsionare – abatere de la forma iniţială a unor semnale, imagini, oscilaţii
driver – un program de calculator care permite sistemului de operare
sau altui program să interacţioneze cu partea hardware a unui
calculator. Mai poate fi văzut ca un manual, care dă sistemului de
operare informaţiile necesare folosirii unui anumit echipament
hardware. De exemplu, driverele se folosesc pentru a comunica
cu imprimante, plăci grafice, de reţea sau sunet etc.
EMI – perturbare electrică produsă de fenomene naturale (trăsnetul),
(electromagnetic de unde electromagnetice de joasă frecvenţă emise de aparate
interference) electromecanice sau unde de frecvenţă înaltă radio (RFI – radio
frequency interference) produse de dispozitive electronice (cal-
culatorul)
fir de execuţie – procesele complexe aflate în execuţie sunt împărţite de sistemul
de operare în diferite unităţi de lucru, numite fire de execuţie.
Acestea au alocat spaţiu propriu de memorie şi pot accesa resursele
procesului în care rulează; sistemele de operare folosesc firele de
execuţie pentru a face faţă sarcinilor multiple
interfaţă – dispozitiv de conectare între două entităţi, care converteşte
semnalele electronice în aşa fel încât două aparate sau sisteme să
poată comunica între ele
magistrala PCI – un canal de mare viteză ce permite comunicarea între unităţile
periferice şi calculatorul la care sunt instalate. Face parte din
coloana vertebrală a unui calculator
port – o mufă ce dă posibilitatea unui dispozitiv să comunice cu un
alt dispozitiv extern. Poate fi port de intrare, de ieşire sau ambele
variante (I/O port)
18 Administrator re]ea
Lecţie demonstrativă
1. Pentru conectarea reţelelor aflate în trei sedii din acelaşi oraş, compania îşi
va instala o reţea privată:
a) PAN; b) LAN; c) VLAN;
d) MAN; e) WAN.
2. Ce rol are mecanismul CSMA/CD?
a) captarea undelor infraroşii;
b) mărirea vitezei de transmisie a reţelelor Ethernet Gigabit;
c) corectarea erorilor de bit ale cadrelor;
d) gestionarea semnalelor din reţea şi evitarea coliziunilor;
e) primirea informaţiei din token.
3. Ce sunt pachetele datagrame?
a) pachete de dimensiuni mici şi fixe, care circulă în reţelele ATM;
b) pachete care circulă independent în reţele neorientate pe conexiune;
c) pachete pierdute în reţea datorită coliziunilor;
d) pachete specifice reţelelor VLAN;
e) sunt cadre MTU.
4. Comunicarea între reţele de topologii diferite se poate asigura prin intermediul:
a) porţilor de acces (gateway);
b) unităţii MSAU;
c) dispozitivelor Bluetooth;
d) protocoalelor SMTP şi POP3;
e) nu se poate asigura comunicarea.
5. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate cu privire la reţeaua Internet:
a) Utilizează modelul de referinţă TCP/IP.
b) Utilizează protocolul TCP/IP.
c) Este o colecţie de reţele.
d) Este o reţea bazată pe conexiune.
e) Foloseşte pachete datagrame.
6. Priviţi figura 13. Cum se va modifica tabelul ruterului B în cazul în care
ruterul E este supraîncărcat?
7. Managerul unei companii doreşte să interconecteze repede şi ieftin două
reţele LAN aflate la distanţă, în aceeaşi localitate. Ce variante are? Pe care
i-o recomandaţi?
Administrator reţea 19
Lecţie demonstrativă
20 Administrator re]ea