P. 1
Curs de anatomia omului.

Curs de anatomia omului.

|Views: 227|Likes:
Published by gabi765

More info:

Published by: gabi765 on Jan 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2014

pdf

text

original

I. Celula I.1. Celula Definitie Celula este unitatea principala structurala, functionala si genetica a organismelor vii.

La baza alcatuirii organismului uman, ca de altfel si al tuturor vietuitoarelor, se afla celula (fig.1). Intregul organism uman este alcatuit din celule. Celulele pot exista singure (exemplu: globulele albe din sange), sau grupate, formand tesuturi (exemplu: tesutul nervos, alcatuit prin gruparea neuronilor). Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, conform cresterii, urmatoarele: celula – tesuturi – organe – sisteme de organe – organism. Celula reprezinta un sistem deschis prin care se realizeaza schimbul de materie si energie cu mediul extern. Are o mare capacitate de crestere, dezvoltare si diferentiere (trecerea de la forme simple la forme din ce in ce mai complexe), datorita proprietatii de autoreproducere. Forma, alcatuirea si functia, celulelor, este diferita, legat de locul in care este plasata, de tesutul din care face parte, de rolul pe care il are. De exemplu, celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, globulele albe au forma rotunda, ovulul este sferic. Dar si dimensiunea celulelor difera. De exemplu, cea mai mare celula este ovulul (200 microni) si are rol in reproducere, spermatozoidul (40-55 microni) este una din cele mai mici celule. I.2. Componentele celulei Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma si nucleul.

a) Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si
lipide, legate intre ele, dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are permeabilitate selectiva. Procesele de schimb care au loc in membrana celulara se realizeaza prin doua tipuri de transport:

-

transportul transmembranar – asigura trecerea apei si a substantelor dizolvate prin membrana celulara; transportul in masa – este procesul prin care celula inglobeaza sau elimina particule de natura diferita, prin intermediul unor vezicule formate la nivelul membranei celulare.

b) Citoplasma este o substanta de consistenta gelatinoasa care ocupa interiorul celulei si in
care sunt cufundate nucleul impreuna cu celelalte organite celulare (structuri foarte mici, prezente in interiorul celulelor, care indeplinesc animite functii). Organitele celulare sunt de doua tipuri:

1

- comune (pe care le intalnim la toate tipurile de celulele); - specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule).
Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (central celular). Organitele specifice sunt: miofibrilele (le gasim doar in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase). Reticulul endoplasmic (RE) apare ca un sistem de membrane care face legatura intre exteriorul celulei si nucleu (este un sistem de transport). Reprezinta sediul sintezei proteinelor (capacitatea celulei vii de a produce proteine). Implicat si in transportul proteinelor si lipidelor in celula. Reticulul endoplasmatic este de doua categorii:

-

reticul endoplasmatic rugoz (REG) – este un sistem de membrane si canale care prezinta

ribozomi atasati la suprafata lor; proteinele sintetizate de ribozomi sunt incorporate in vezicule si transportate spre aparatul Golgi ;

-

reticul endoplasmatic neted (REN) – este un sistem de membrane si canalicule care

faciliteaza transportul substantelor in interiorul celulelor, este lipsit de ribozomi, este sediul unor reactii metabolice importante. Ribozomii sunt formatiuni sferice de dimensiuni mici, cu rol in sinteza proteinelor. Ei se gasesc fie liberi in citoplasma, fie atasati canaliculelor reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmic rugos. Ribozomii sunt formati dintr-un anumit tip de ADN (numit ADN ribozomal) si proteine. Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule mici care contin in interiorul lor enzime. Au rol in digestia intracelulara si fagocitoza. Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care le distruge (prin digestie). Aparatul Golgi (Complex Golgi) se afla in apropierea nucleului, fiind un ansamblu de vezicule si tubului subtiri, avand rol in transformarea, transportarea si eliminarea produsilor chimici necesari pentru activitatea celulara. Mitocondriile sunt organite din citoplasma celulei in care are loc respiratia, produc energie prin ardere celulara. Membrana interna este pliata sub forma unor creste. Contin ADN propriu (numit ADN mitocondrial). Sunt mai numeroase in celulele cu activitate metabolica mai intensa. Centrozomul (centrul celular) este o regiune specializata a celulei, situata in imediata apropiere a nucleului, formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide.

2

c) Nucleul este un corpuscul de dimensiuni mari, aflat in citoplasma celulei, are forma sferica,
contine materialul genetic (ADN) responsabil de functionarea celulara (rol de centru de control al activitatii celulei) si de a transmite caractere ereditare. La randul sau nucleul este alcatuit din:

- o membrana nucleara dubla, care se numeste cariolema;
- citoplasma nucleara, numita si carioplasma (un suc nuclear vascos), care contine o retea de filamente subtiri numita cromatina; cromatina contine molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), care formeaza cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar foarte mare de gene – care sunt materialul nostru genetic. Nucleul contine unul sau mai multi nucleoli care sunt mici corpuri sferice cu rol de a transmite mesaje ribozomilor din citoplasma pentru a fabrica proteine. Celulele umane sunt de tip eucariot (celule care au un nucleu distinct, bine individualizat – care prezinta membrana nuclera – si care contine materialul genetic), deoarece sunt alcatuite dintr-un nucleu separat de citoplasma printr-o membrana proprie, in interiorul caruia se gasesc elementele care contin informatia ereditara si indeplinesc toate functiile celulare. I. 3. Informatia ereditara Nucleul contine toate informatiile genetice care trec de la parinti la copii in urma procesului de reproducere. Toate aceste informatii se gasesc in substanta numita AND (acid dezoxiribonucleic), codificate. Acest compus biologic special dispune de doua insusuri principale: depoziteaza informatia si este capabil sa-si creeze copia identica. O anumita informatie exista in unele molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN), substanta care, atunci cand celula este in stare de repaus, se gaseste imprastiata in nucleu sub forma de cromatina, iar in timpul diviziunii celulare se condenseaza si ia forma unor bastonase numite cromozomi.

I. 3. 1. Cromozomii (fig. 2) Definitie Cromozomii - sunt purtatorii informatiei ereditare. Substanta din care sunt alcatuiti cromozomii este cromatina. Ea este unita intr-un punct numit centromer. Au structura helicoidala, fiind alcatuite dintr-un filament suprarasucit numit cromonema. Cromatina este ADN-ul impreuna cu o proteina.

3

In principal, fiecare cromozom este format, dintr-un filament de ADN, de lungime variabila, in centrul sau formandu-se centromerul, care il imparte in doua brate de lungime inegala, unul scurt si unul lung. Numarul de cromozomi din celule este constant la totii indivizii care apartin aceleiasi specii, fiind caracteristic pentru specia respectiva. La om numarul cromozomilor este de 46, din care 22 perechi de autozomi (oricare din cromozomii unei celule in afara de cromozomii sexuali) si o pereche de cromozomi ai sexului (care intervin in mecanismul de determinare a sexului), fiind de doua tipuri : cromozomul X; cromozomul Y. Doi cromozomi X (XX) determina sexul feminin, pe cand un cromozom X si unul Y (XY) determina sexul masculin. I. 3. 2. ADN-ul (fig. 2) Definitie ADN-ul (materialul genetic) - este principalul constituient al cromozomilor din nucleul celulei si joaca un rol esential in determinarea caracterelor ereditare. ADN-ul este format din doua filamente compuse din molecule de dezoxiriboza si fosfati infasurati intr-o elice dubla si unita cu ajutorul unor baze azotate inlantuite prin punti de hidrogen, ca si cum ar fi o scara in spirala. Exista patru tipuri de baze azotate, denumite adenina, guanina, timina si citozina, a caror relatie este complementara, deoarece una singura nu se poate imbina cu alta specifica. Succesiunea acestor elemente determina alcatuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN si care constituie unitatile functionale ce determina caracterele ereditare. II. 1. Diviziunea celulara Definitie Diviziunea celulara reprezinta procesul de formare a doua sau mai multe fiice dintr-o singura celula mama. Se divide mai intai nucleul celulei (proces numit cariokineza), dupa care are loc diviziunea citoplasmei (proces numit citokineza) si se formeaza o membrana nucleara intre cei doi nuclei. In urma diviziunii iau nastere doi nuclei identici cu nucleul celulei mama. II. 1. 1. Ciclul celular (fig. 3) Definitie Ciclul celular reprezinta secventa de faze diferite prin care trece o celula intre o diviziune celulara si urmatoarea. Ciclul celular poate fi impartit in patru perioade principale : celule-

4

1. perioada M – in cursul careia are loc mitoza (diviziunea nucleului) si
citokineza (diviziunea citoplasmei);

2. perioada G1 – in care au loc procese intense de biosinteza (producerea
de molecule de catre celula) si crestere celulara;

3. perioada S – in care se dubleaza cantitatea de ADN din celula si are loc
replicarea (’’inmultirea’’) cromozomilor;

4. perioada G2 – in timpul careia au loc ultimele pregatiri inainte de
diviziunea celulara. Perioadele G1, S si G2 alcatuiesc impreuna interfaza. Interfaza - reprezinta etapa care urmeaza dupa incheierea diviziunii celulare. In aceasta etapa nucleul nu se mai divide; au loc modificari atat in nucleu, cat si in citoplasma, care duc la dezvoltarea deplina a celulelor fiice. Diviziunea celulara este de doua tipuri: - diviziunea mitotica (mitoza); - diviziunea meiotica (meioza). Ambele tipuri de diviziuni celulare se desfasoara dupa urmatoarele etape: profaza; metafaza ; anafaza; telofaza. II. 2. Diviziunea mitotica (mitoza) (fig. 3) Definitie Mitoza este un tip de diviziune nucleara in urma careia rezulta doua celule fiice, avand fiacare un nucleu care contine acelasi numar si acelasi tip de cromozomi ca si celula mama. Pe parcursul diviziunei mitotice au loc mai multe modificari. Fiecare cromosom se divide in lungime in doua cromatide, care se despart si formeaza cromozomii celor doi nuclei ai celulelor fiice. Procesul cuprinde patru faze: profaza, metafaza, anafaza, telofaza. # Profaza – primul stadiu al diviziunii celulare, in cursul caruia cromozomii se contracta si se divid longitudinal (cu exceptia centromerilor) in cromatide. In aceasta faza cromozomii raman separati unul de celalalt. # Metafaza – in cursul acestei faze membrana nucleara se distruge, se formeza fusul de diviziune (formarea a doi puli situati diametral opus in apropierea nucleului), iar cromozomii se fixeaza prin centromeri, formand placa ecuatoriala (zona care se formeaza pe linia de centru a celulei aflata in diviziune).

-

5

Tesutul epitelial (fig.# Anafaza – stadiul trei al diviziunii in care cromatidele fiecarui cromozom se separa si se deplaseaza in directii opuse. Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala. 4) Este tesutul cel mai raspandit in organism. maduva spinarii). Diviziunea celulara porneste de la o celula mama diploida (care are un numar dublu de cromozomi). format din celule foarte asemanatoare. respectiv dupa functia pe care o indeplinesc in organism. In jurul fiecarui grup. in urma diviziunii mitotice cromozomii celulelor fiice vor fi identici. cilindrice. rezultand doi nuclei fii cu acelasi numar si acelasi fel de cromozomi ca si nucleul initial al celulei. in urma diviziunii mitotice vor rezulta doua celule fiice tot diploide. epiteliile se clasifica in: - epitelii de acoperire. indepartandu-se fiecare spre cate un pol al fusului de diviziune. # Telofaza – ultimul stadiu al diviziunii in care cromatidele care s-au separat in anafaza se aduna la polii fusului. iau forme speciale care corespund functiei pe care o indeplinesc. Nucleii fii se formeaza din cromatide Cu alte cuvinte.tesutul muscular (muschii corpului). 1. se deosebesc patru mari categorii de tesuturi: . strans unite intre ele si de diferite forme: cubice. care le separa de tesutul conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial. ca si celula mama. se grupeaza si formeza tesuturi. Dupa structura si forma celulelor. pavimentoase (turtite).tesutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii). III. Dupa functie. se formeaza o membrana nucleara. In schimb in urma diviziunii meiotice vor rezulta patru celule fiice haploide (care au doar jumatate din numarul de cromozomi ai celulei mama). cu cei ai celulei mama. 6 .tesutul conjunctiv (fasciile care invelesc muschii). ca si continut informational.tesutul nervos (creierul.strans legate intre ele. In urma diviziunii meiotice nuclei care au rezultat poseda numai jumatate din numarul initial de cromosomi. prismatice. . adica care au numar dublu de cromozomi. Definitie Tesutul este o grupare de celule asemanatoare specializate pentru a indeplina una sau mai multe functii caracteristice. aranjate intr-unul sau mai multe straturi. . III. Tesuturile Celulele se diferentiaza. identitate care se observa si de la o celula fiica la alta celula fiica. conice . .

alcatuind epitelii simple (unistratificat). . mixte . Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi. endocrine . formand glande. deoarece are cinci straturi. 2. Simplu sau stratificat. pe care le elimina in mediul lor inconjurator. de cald. alcatuind celulele mucoase. de care este separat printr-o membrana bazala. durere. Intra in alcatuirea oaselor. vase si nervi. deoarece au un singur strat de celule turtite.sunt eliminati direct in sange (exemplu: glanda tiroida). a) Epiteliile de acoperire . De obicei. de exemplu. uneori insa. cat si endocrina (exemplu: pancreasul). Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. o formatiune cu structura si grosime variabila. iar ultimul strat are celule turtite.produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul organismului (exemplu: glandele sudoripare). epitelii senzoriale . asezate pe o membrana bazala b) Epiteliile glandulare – sunt tesuturi formate din celule epiteliale modificate capabile sa produca anumite substante. Tesutul conjunctiv (fig. Exemple: senzatia de frig. epiteliul de acoperire se sprijina pe un tesut conjuctiv numit corion.au secretie atat exocrina. Exemple: .sunt epiteliile care acopera suprafata corpului sau captusesc cavitatile corpului sau ale unor organe.epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos.- epitelii glandulare . 5.produsii lor de secretie hormonii . are rol trofic (de hranire). formand organe speciale numite glande. celule glandulare se grupeaza. fig. Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv. face legatura dintre diferitele organe. III. pavimentoase. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor.6) Tesutul conjunctiv. si epitelii stratificate. Exista trei tipuri de glande: - exocrine .foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase. presiune. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei. c) Epiteliile senzoriale . ele raman ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca.sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. precum si dintre componentele acestora. dupa cum spune si numele. 7 .

cum ar fi cel epitelial (exemplu: dermul. semidur sau dura. are o rezistenta mecanica deosebita (exemplu: fasciile care invelesc muscbii). . . . Se clasifica in: .in tesutul lax componentele sunt in proportii aproximativ egale. produc elementele figurate ale sangelui. b) Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic.este situat la suprafetele articulare ale oaselor. c) Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor. hranind si insotind alte tesuturi. Alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala. reticulina sau elastina (proteina fibroasa.tesut cartilaginos fibros are putine celule si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita. albicios si elasticitate redusa. tendoane.tesutul reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea. Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului.tesut cartilaginos hialin . contine nervi si multe vase. oase). Are un aspect translucid. in ochiurile careia se afla substanta fundamentala si celulele (exemplu: maduva hematogena din oase. si pot fi de colagen (proteina fibroasa insolubila intalnita in cantitati mari in derma. hranesc alte tesuturi. datorita numeroaselor fibre de colagen. Este un tesut care asigura rezistenta organismului. dar rezistent.tesutul adipos contine celule rotunde care acumuleaza grasime.tesutul fibros. ofera protectie mecanica. Dupa consistenta acesteia. Tesuturile conjunctive moi au cele trei componente in diferite proportii: . putine celule si substanta fundamentala. . tesutul conjunctiv se clasifica in: tesuturi conjunctive moi. Se intalneste in discurile dintre vertebre si in articultii. principalul constituent al fibrelor elastice galbene din tesutul conjunctiv). cartilaje costale. ce impinge nucleul la periferie (exemplu: hipodermul. tesut conjunctiv dur.depoziteaza grasimi.este bogat in fibre elastice. stratul profund al pielii). intervine in apararea organismului. peretele laringelui si traheei. . Substanta fundamentala poate fi: moale. Are in substanta fundamentala o proteina oseina impregnata cu saruri minerale. in fagocitoza. au rol in imunitate. in care se afla celule si fibre.tesutul elastic poseda multe fibre elastice (exemplu: tunica mijlocie a vaselor de sange). . depoziteaza grasimi. Contine fibre putine si foarte fine.tesut cartilaginos elastic . Este prezent in pavilionul urechii. al doilea strat al pielii). care produce globulele albe. tesut conjunctiv semidur. a) Tesuturile conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor. globulele rosii si trombocitele). Se mai numeste tesut cartilaginos (formeaza cartilaje) si contine fibre in cantitate mare. Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse in doua moduri: - 8 .

in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi. lasand intre ele niste spatii. 1. si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos. Tesutul muscular (fig. legate in fascicule prin tesut conjunctiv. numita disc intercalar. 8 B) Definitie Neuronul reprezinta unitatea strucurala si functionala a sistemului nervos. celule diferentiate specific. In timpul contracti musculare acestea se intrepatrund. In timpul relaxarii. comune si specifice. Acest tesut se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte. 9 . fiind asezate cap la cap si despartite de o membrana. 4. Neuronul (fig.in tesutul osos spongios se intretaie. fibrele miocardice se dispun inelar. miofibrilele se departeaza unele de altele. care se numesc actina (proteina contractila a tesutului muscular care se gaseste sub forma de filamente) si miozina (proteina contractila care interactioneaza cu actina. 3. de unde vine aspectul spongios (buretos). contractile.intra in alcatuirea peretilor organelor interne (uter. tesutul muscular poate fi: - striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase) si au mai multi nuclei. III. Tesutul nervos (fig. In citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organitele celulare. Fiecare celula are o membrana contractila care inveleste fibra musculara numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma care contine substante chimice necesare pentru contractia musculara. care genereaza si conduc impulsurile nervoase.. alunecand unele peste altele si scurtand celula muscular. striat de tip cardiac (muschiul inimii). ca glicogenul (polizaharid special intalnit in celulele musculare dar si hepatice) si fosfocreatina (substanta prezenta in tesuturi care reprezinta o rezerva de energie chimica stocata). vezica urinara. Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte.in tesutul osos compact au dispozitie concentrica. In plus sarcoplasma muschilor activi este bogata in mitocondrii. . 4. III. tub digestiv). III. 8) Este alcatuit din doua tipuri de celule: neuroni. provocand o contractie musculara sau o miscare a celulei). alcatuite din microfilamente subtiri. In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste. neted . Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare. alungind celula. 7) Este alcatuit din celule musculare fusiforme.

numita mielina.neurilema si o citoplasma . Celulele gliale se pot divide. cu rol de sustinere si nutritie. Este o celula de forma stelata (corpul celular). lunga. Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjunctiv. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann. cu unul sau mai multi nucleoli. nutritie si protectie. teaca Henle . Organite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos si neurofibrilele care reprezinta o retea de fibre care traverseaza intreaga citoplasma. vase si nervi. Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. fagocitoza. care prezinta mai multe prelungiri. teaca Schwann . Celulele gliale (fig. 4. care inconjura axonii. 9) Celulele gliale sustin si hranesc neuronul. substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. aparare si troficitate (hranire). care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina. In citoplasma se afla organite celulare si un nucleu. aceasta teaca prezinta intreruperi Mielina se comporta ca un izolator electric. Butonii terminali contin mediatori chimici. de obicei central. cu rol in transportul substantelor din celula si de sustinere. cu rol de III.este formata din celule gliale. b) Prelungirile neuronale sunt: Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate. 10): teaca. Axonul este o prelungire unica. Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. ocupand locul neuronilor distrusi. care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor. 10 . Structura neuronului a) Corpul celular are o membrana .este o teaca continua. care formeaza cea de a doua - teaca de mielina .Neuronul asigura functia de conducere a informatiei.neuroplasma. care se ramifica in portiunea terminala. motiv pentru care numite strangulatii Ranvier. Celulele gliale. ultimele ramificatii fiind butonii terminali. 2. impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta.din loc in loc. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci (fig. Ele secreta o substanta de culoare alba. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati. se afla printre neuroni si indeplinesc mai multe functi: de sustinere.

Nervii somatici sunt de tip mixt: pot fi si senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) si motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici). III. de unde ajung la dendrite. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. 11) Definitie Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea. Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. Sinapsa (fig. unde informatiile sunt transformate in senzatii (exemplu: senzatia de tact. 4. Astfel.nervii somatici . altui neuron. . 4.transmit informatiile de la centrii nervosi pana la organele efectoare (muschi sau glande).sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si soma. Nervii (fig. 4. Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinaptica. unde informatiile sunt transformate in comenzi (exemplu: contractia musculara).transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) pana la centrii nervosi.nervii senzitivi . 12) Neuronii. legati intre ei prin sinapse. in traseul lor. fenomen numit transmitere sinaptica.III. motori.fac legatura intre organele interne (viscere) si centrii nervosi. . o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon. . 11 . vaz).nervii vegetativi . In functie de informatia pe care o transmit. 3. se grupeaza.nervii motori . formand nervi. un neuron preia informatia prin dendrite. In sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pana la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande). . nervii pot fi: senzitivi. somatici si vegetativi.

K+. Hematiile . B. 13). dupa care sunt distruse in ficat. Componentele principala ale sangelui: plasma sangvina (55-60%). HP042. SANGELE Sangele.este un lichid galbui. care contine 90% apa si 10% substante organice si anorganice.IV. Cr. aminoacizi. ammoniac) si ai dioxidului de carbon (CO2). IV. substante nutritive (glucoza. IV. De exemplu. creatinina. compus din plasma si elemente figurate. Albuminele asigura presiunea osmotica necesara mentinerii volumului sanguin. vitamine liposolubile. aminoacizi. Procesul de formare a hematiilor (necesita Fe. in special din oasele late si in ficat. in splina (cimitirul globulelor rosii) si in maduva osoasa prin hemoliza. Pe masura ce sunt distruse. IV. acid uric). vitamina 12 . Proteinele (7-9% din volumul plasmatic) sunt de 3 tipuri: albumine. Globulinele transporta lipide. Sangele realizeaza: . Sangele este un tesut conjunctiv lax cu o constanta fluida. lipide.5 milioane pe secunda. globuline si fibrinogen. vitamine). in maduva rosie (hematopoietica) din oase. Plasma sangvina . acid uric. HC03-.transportul produsilor catabolismului celular (uree. elementele figurate (40-45%). un barbat matur de statura medie. globulele albe (leucocitele) si plachetele sanguine (trombocitele) (fig.5 milioane/mm3 la femei. care asigura nutritia si oxigenul necesar organismului. Elementele figurate .sunt celule sangvine anucleate (care nu au nucleu) in faza adulta. 1. si factori ai coagularii. . Ca2+ Mg2+. ce asigura homeostazia necesara activitatii normale a celulelor. limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului. deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpului. B. colesterol. Aceasta forma mareste suprafata celulei si favorizeaza schimburile de gaze. Sangele constituie aproximativ 8% din greutatea noastra corporala. Rata de inlocuire a hematiilor adulte. saruri minerale. S042). caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice relativ constante. Fibrinogenul are rol important in coagularea sangelui. in numar de circa 5 milioane/ mm 3 la barbat si 4. se formeaza altele noi. hormoni si proteine.5 microni si grosime la periferie de 2.aportul la nivel celular de substante energogenetice si plastice (glucoza. Hematile au o durata de viata de 120 de zile. Hematiile anucleate au din profil forma de disc biconcav cu diametru de circa 7. cum ar fi: electroliti (Na+. A.sunt globulele rosii (hematiile). Gamaglobulinele sunt anticorpi produsi de limfocite si asigura imunitatea organismului. ajunse la limita functionala. produsi finali de metabolism (uree. apa si oxigen (O2). acizi grasi). este de aproximativ 2. are aproximativ 5 litri de sange.5 microni.

migreaza spre tesuturile infectate cu microorganisme sau substante straine. Fiecare hematie contine aproximativ 280 milioane de molecule de hemoglobina. Cresterea numarului de hematii se numeste poliglobulie. mononucleare. pentru a traversa endoteliul capilar in spatiile interstitiale prin diapedeza. Poliglobulia poate fi de scurta durata (in efort fizic. „ hem ". In molecula hemului se gaseste fier. care confera culoarea rosie sangelui si are rolul de a transporta gazele respiratorii (O2 si CO2). B. proces numit fagocitoza. Datorita acestor proprietati. Polinuclearele sunt: # Neutrofilele sunt cele mai numeroase (50-70% din totalul leucocitelor). in volumul de sange din organism (5-6 1itri) se gasesc 700800 g hemoglobina. Au o durata de viata de cateva ore. dupa mancare. fiind atrase de substantele eliberate din celulele atacate. Leucocitele sunt si ele de mai multe tipuri: polinucleare. Reglarea este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina). La locul infectiei fagociteaza microorganismele si substantele straine. acid folic) se numeste hematopoieza. importante in apararea organismului impotriva infectiilor: - se deplaseaza pasiv in masa sangelui (duse de curentul sanguin) si activ (prin miscari amiboidale cu ajutorul pseudopodelor = picioruse false). leucocitele au un rol esential in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni. 2. Leucocitele au cateva proprietati fiziologice particulare. inglobeaza diferite celule moarte sau lezate si bacterii pe care le digera intracelular. sintetizeaza anticorpi care asigura imunitatea. # Hemoglobina are in structura sa o proteina (globina) si un pigment rosu. se deformeaza datorita emiterii de pseudopode. IV. in numar de 4000-8000/mm3. La un om sanatos. la durere) sau stabila (la persoanele care traiesc la altitudini mari). Globulele albe sau leucocitele .B12.sunt celule nucleate mobile. 13 . Scaderea numarului de hematii care contin hemoglobina sau micsorarea cantitatii de hemoglobina din hematii diminueaza aprovizionarea cu oxigen si provoaca patologia numita anemie. de care se leaga oxigenul molecular (O2) ce urmeaza sa fie transportat. Prin diapedeza. neutrofilele strabat peretele capilar.

Durata de viata este de 5-9 zile. Se formeaza in timus. ca urmare a lezarii vaselor de sange. Au rol in coagularea sangelui. Mononuclearele sunt: # Limfocitele (25-33% din totalul leucocitelor) sunt celule mici cu nuclei mari si citoplasma putina. Hemostaza este procesul fiziologic prin care organismul intervine in oprirea hemoragiei. Provin prin fragmentarea unor celule mari (megacariocite) din maduva osoasa. solubil. fagocitand resturi celulare si microbiene mai mari. Durata de supravietuire este de circa 24 ore. B. Dupa realizarea hemostazei si refacerea peretelui vascular lezat are loc fibrinoliza. adica procesul de descompunere enzimatica a fibrinei. Formarea cheagului de fibrina are loc prin transformarea fibrinogenului plasmatic (globulina din plasma). patrunse in mediul intern. Ele intervin in stadiul tardiv al infectiilor. produc dereglari ale unor constante functionale (ale homeostaziei). splina si ajung in circulatie pe cale limfatica. ganglioni limfatici. in amigdale etc. substante vasodilatatoare. IV.sunt cele mai mici elemente figurate. Numarul lor creste in infectii ale organismului. in fibrina insolubila. A. # Bazofilele (1% din totalul leucocitelor) sintetizeaza si elibereaza histamina si heparina. 3. Limfocitele prolifereaza intens atunci cand in organism patrund agenti patogeni. Principalele grupe sangvine: Grupa de sange Aglutinogen Aglutinina Primeste de la grupa Doneaza la grupa O I O (zero) alfa.# Acidofilele (1-3% din totalul leucocitelor) intervin in reactii alergice si in boli parazitare. Produc anticorpi care asigura imunitatea corpului. Au proprietati fagocitare pronuntate. Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza macromolecule sau celule straine care. Trombocitele (plachete sanguine) . sub actiunea trombinei. # Monocitele (13-19% din totalul leucocitelor) sunt cele mai mari leucocite. Se formeaza in maduva osoasa. AB 14 . beta O (zero) O. sunt anucleate. Durata de viata este de la cateva ore pana la cativa ani. in ganglionii limfatici. in splina. Au nucleu in forma de rinichi. In circulatia sanguina se gasesc in numar de 250000-450000/mm3. opresc reactiile inflamatorii prin reactii de detoxificare. maduva osoasa. dupa care sunt distruse in splina si ficat. B.

caile excretoare (epididimul. Testiculele sunt in numar de doua. cum ar fi: transportul de substante nutritive si gaze respiratorii.A II A b eta A. A. Oul rezultat se adaposteste in cavitatea uterina. O A. glandele anexe (veziculele seminale. care are un sistem muscular complex ce ii permite o mare mobilitate) se dezvolta in regiunea lombara a cavitatii abdominale si din a treia luna a vietii intrauterine incepe sa coboare. 1. AB AB Functiile sangelui in organism Sangele indeplineste functii importante pentru organism. B. 21): - testicule (glandele genitale masculine). V. reglarea echilibrului hidric. fibroasa numita albuginee. REPRODUCEREA Reproducerea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). organul copulator (penisul). La 15 . 1. mentinerea pH-ului prin sisteme tampon. Structura organelor reproducatoare V. unde creste si se dezvolta pana ce fatul. apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici. 1. ductele ejaculatoare. secreta hormoni sexuali (androgeni si ovarieni). asigurand desfasurarea proceselor metabolice. functia hemostatica prin coagulare. prostata. uretra). Alcatuirea aparatului genital mascului este urmatoarea (fig. Gonadele (glande mixte) au doua functii importante: - produc gametii ( ovulul si spermatozoidul). reglarea temperaturii corpului. O O. Structura aparatul genital masculin V. devenit viabil si este expulzat prin actul nasterii. strabate peretele anterior al abdomenului in regiunea inghinala si la nastere ajunge in scrot. AB B. Testiculul este invelit intr-o membrana conjunctiva alba-sidefie. AB B AB III IV B AB alfa O B. ductele deferente. adapostite in scrot (alcatuit dintr-o punga tegumentara. glandele bulbo-uretrale).

V. iar hormonii androgeni . sintetizat din colesterol. Este alcatuit din doi corpi cavernosi si un corp spongios. distributia grasimii de rezerva. sub vezica urinara. La extremitatea distala se afla glandul. Hormonii androgeni stimuleaza cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculine.glandele genitale feminine (ovarele). Tubii drepti se deschid intr-o retea de canale neregulate si apoi se colecteaza in 10-12 canale eferente care se indreapta spre epididim. Veziculele seminale au rolul de a secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator. Acesta se continua cu canalul ejaculator si. strabate prostata si se deschide in uretra. Este o celula alcatuita din cap. Spermatozoidul. fiind legate de spermatogeneza (formarea spermatozoizilor) si de secretia hormonilor andogeni.de catre celulele Leydig. precum si celulele interstitiale Leydig. dupa ce se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale. Epididimul stocheaza sperma si in final aici are loc maturarea spermatozoizilor. ingrosari. la fel ca si glandele bulbo-uretrale. care secreta hormonii androgeni. Prostata secreta un lichid care intra in constitutia spermei. gat si flagel. 1. Secretia de hormoni androgeni se datoreaza celulelor interstitiale Leydig. aflate in tesutul care separa tubii seminiferi intre ei. Toti tubii unui lobul se unesc spre mediastinul testiculului intr-un colector comun tubul drept). in care se gasesc vase si nervi. Tubii seminiferi contorti contin in pereti celulele seminale. vasele si nervii testiculari. 2. de forma piramidala. Canalul epididimar rezulta prin unirea canalelor eferente si se continua cu canalul deferent. Acesta este situat in partea superioara si posterioara a testiculului si are forma de virgula. 2. cu baza Fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminiferi contorti. 22): . Principalul hormon androgen este testosteronul. care acopera uretra. dezvoltarea musculaturii si a scheletului. care urca in abdomen. detemina sexul produsului de conceptie. Prostata este o glanda voluminoasa situata in pelvis. albugineei se prezinta mediastinul. Functiile testiculului Testicolele sunt glande mixte. in interiorul carora se formeaz gametii masculini (spermatozoizii). inconjurand portiunea initiala a uretrei. gametul masculin. pilozitatea. servind ca vehicul si mediu nutritiv pentru spermatozoizi. 2. V. pornesc spre albuginee si varful spre mediastin. Structura aparatului genital feminin V.partea superioara a glandei. vocea. strabatut de canalele spre interior septuri excretoare. 1. Spermatozoizii sunt secretati de celule seminale din tubii seminiferi contorti. Penisul este organul copulator la barbat. Tubii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interstitial. asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale secundare: anumite particularitati somatice. 16 . Din aceaste. conjunctive care impart testiculul in 200-300 de lobuli. Alcatuirea aparatului genital feminin este urmatoarea (fig.

zona corticala. maturi. acoperite cu un epiteliu germinativ care secreteaza foliculii ovarieni. . nepereche. formatiuni rotunde. la nivelul mamelonului. vagin. situate in pelvis de o parte si de alta a uterului. 17 . Glanda mamara este alcatuita din lobi care se deschid. miometru (la mijloc) si perimetni (la exterior). produc gametii feminini (ovulele) si secreta hormonii sexuali feminini. La acest nivel femeia virgina prezinta o membrana transversala. numita himen. pline sau cavitare. Sunt glande perechi.glandele anexe (glandele mamare). situat intre vezica si rect. continua colul uterin si reprezinta organul copulator al femeii. turtita. cu vase sanguine si limfatice si fibre nervoase. Vulva cuprinde labiile (doua perechi cu cute tegumentare) si clitoristul (organul erectil al vulvei). Uterul este un organ cavitar. prin canalele galactofore. asezate in partea anterioara a toracelui. Foliculii ovarieni se gasesc in diferite stadii de evolutie: primordiali. si numai 300-400 foliculi se vor matura in perioada de fertilitate a femeii. Zona corticala prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire si sub el foliculii ovarieni. formand gametii feminini (ovulele). Intre lobi se gaseste tesul conjunctiv de tip adipos. iar pe extremitatea sa inferioara se insera vaginul. Extremitatea imferioara a vaginului se deschide in vestibulul vaginal (vulva). uter. Ovarele sunt in numar de doua si sunt glande sexuale cu crestere mixta. semilunara sau inelara. Vaginul. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaza. Ovarele au o forma ovoida. La exterior orificiul vaginal este inconjurat de labiile mici si mari. plini. Tesulul ovarelor se diferentiaza in doua zone: zona medulara. dupa stadiul evolutiv.caile genitale reprezentate de: trompele uterine. Extremitatea dinspre ovar are forma de palnie si prezinta numeroase franjuri (infundibulul). La nastere exista la ambele ovare 400 000 -500 000 foliculi ovarieni primordiali. Tuba uterine este un conduct care face legatura intre ovar si uter si are lungimea de aproximativ 10-12 centimetri. cavitari. Are forma de para turtita orientata cu varful in jos. Glandele mamare sunt organe a caror dezvoltare constituie unul din caracterele sexuale secundare ale femeii.. avand rolul de a capta si conduce spre uter ovulul expulzat. In partea centrala (zona medulara) ovarul este alcatuit din tesut conjunctiv lax. Contine musculatura neteda si un epiteliu simplu formand mucosa uterina (endometrul) la interior. organ tubular si cavitar.

suferind procesul de capacitatie. Fecundarea Fecundatia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. parenchimul glandular prolifereaza. are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul prin ovogeneza si de a secreta hormoni care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru starea de graviditate. iar in timpul sarcinii de placenta. ovulul. V. 2. In stadiile tardive ale sarcinii si in alaptare volumul mamelei creste prin acumulare de colostru. Daca nu a fost fecundat ovulul. Functia analizatorilor este de a receptiona. 18 . este eliminat o data cu secretiile uterine. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine. Secretia de hormoni ovarieni consta in producerea de estrogeni si progesteron. In acest timp. apoi de lapte. in a 24-a zi a ciclului corpul galben incepe sa degenereze si sa se cicatrizeze. de celulele corpului galben. cavitatea uterine si trompa pana in treimea externa pentru a intilni ovulul. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Capul spermatozoidului penetreaza peretele ovulului cu formarea oului (zigotul) urmata de dezvoltarea acestuia. Progesteronul este secretat de celulele corpului galben.In timpul sarcinii. Functiile ovariene Ovarul. Organul de simt (analizatorul) este alcatuit din trei segmente: - segmentul periferic sau receptorul. VI. Dupa ovulatie. in treimea externa a trompei. 2. dezvoltarea glandelor mamare si a caracterelor secundare feminine. iar tesutul adipos dispare aproape complet. ORGANELE DE SIMT (ANALIZATORII) Organe de simt contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si la integrarea acestuia in mediu. Daca ovulul este fecundat. 3. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii foliculului. foliculul se transforma in corpul galben care secreta hormonii feminini: progesteronul si estrogenii. Fecundatia are loc. Ovulul fecundabil ajunge in trompele uterine si daca nu este fecundat. rezultand corpul albicans. corpul galben persista si are o activitate hormonala intensa in primul trimestru de sarcina. la cotitura trompelor uterina. gonada feminina. in majoritatea cazurilor. Spermatozoizii depusi in vagin vor trebui sa strabata glera cervicala. iar in timpul sarcinii de catre placenta. stimuland proliferarea mucoasei si musculaturii uterine. V. Dupa ovulatie. este aspirat de franjurii tubari (infundibul) si condus spre cavitatea tubara. mai exact in ampula tubara. conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile din mediul extern sau intern. el isi finalizeaza maturarea.

tendoane si articulatii. receptorii de tact si presiune. elaborand senzatiile specifice constiente. ♦ Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici si de presiune. Localizare Natura stimulului Chemoreceptori Exteroceptori gustativi olfactivi de presiune din Mecanoreceptori tactili si de presiune auditivi. Exemplu. segmentul central. receptorii se pot clasifica in functie de localizare si de natura stimulilor pe care ii receptioneaza din mediile. cuprinzand caile nervoase directe si indirecte. localizati in muschi. ♦ Termoreceptorii sunt sensibili la modificari de temperatura. vestibulari pentru cald Termoreceptori Fotoreceptori Nocireceptori pentru rece vizuali pentru durere somatica pentru durere somatica pentru durere viscerala muschi si articulatii Proprioceptori Interoceptori chemoreceptori din vase de sange baroreceptori din vase sau alte structuri interne ♦ Exteroceptorii sunt localizati la suprafata corpului si receptioneaza stimuli din mediul extern. auditivi si vestibulari sau din muschi si articulatii. receptorii gustativi. care include aria corticala specifica. ♦ Fotoreceptorii situati in retina sunt stimulati de undele luminoase. Acest ultim segment analizeaza si sintetizeaza informatiile. oase. de presiune din mediul intern al organismului. olfactivi si cei situati in vasele de sange. 19 .- segmentul intermediar. ♦ Proprioceptorii. La randul lor. furnizeaza informatii asupra modificarilor biochimice. de conducere a impulsurilor. Exemplu. ♦ Visceroceptorii (interoceptorii). furnizeaza informatii asupra pozitiei si miscarii intregului corp sau a diferitelor sale segmente. localizati in organele interne si in vasele de sange. extern si intern. ♦ Chemoreceptorii sunt sensibili la modificari de concentratie ale unor substante chimice dizolvate.

Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferita. care produc leziuni celulare. situata sub epiderma. stratul superficial al pielii. Aceasta depolarizare se numeste potential de receptor. Cand atinge un nivel critic se declanseaza un potential de actiune. Reduce pana la disparitie raspunsul la actiunea unui stimul puternic sau care actioneaza timp indelungat. Pielea este alcatuita din trei straturi principale. conectata cu receptorul. Derma. Intensitatea polarizarii receptorului depinde de cea a stimulului. o retea vasculara si receptori nervosi. In piele se afla un numar mare de receptori foarte sensibili. # Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. Receptorii sunt (fig. este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat de tip cornos. # Sensibilitatea specifica. 1. ale carui celule se regenereaza in permanenta. durere. 20 . care nu se propaga.♦ Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici. intensitatea stimulului poate fi detectata dupa numarul receptorilor stimulati sau dupa amplitudinea potentialului generat la nivelul receptorului. VI. mangaiere. discurile Merkel (de percepere a proprietatilor fine ale obiectelor). # Adaptarea. Analizatorul cutanat (fig. Derma contine canalele de excretie ale glandelor sudoripare. corpusculii Krause (de percepere a temperaturilor scazute). Indiferent de natura lor sau de localizare. Fiecare receptor receptioneaza un anumit tip de stimul. care se autopropaga prin fibra nervoasa senzitiva. receptorii prezinta trasaturi functionale comune: # Capacitatea de a transforma o forma de energie in impuls nervos sau in potential. Epiderma. 14): - terminatiile nervoase libere (receptori ai tactului si presiunii). Stratul superficial al dermei formeaza spre epiderma papilele dermice. corpusculii Meissner (de percepere a atingerilor foarte fine si a vibratiilor cu o frecventa mai mica de 60 cicli/sec). 15) Pielea este invelisul care protejeaza organismul uman de agresiunile mediului extern. Desi receptorii genereaza independent potentiale. este alcatuita din tesut conjunctiv. apasare. Epiderma contine terminatii nervoase libere si este strabatuta de fire de par si de canalele excretoare ale glandelor sudoripare. care au rolul de a sesiza diferentele intre cald si rece. Un anumit stimul cu o intensitate peste prag actioneaza asupra receptorului si produce o depolarizare la suprafata membranei.

iar axonul acestuia proiecteaza informatia in cortex. receptorii tactili sunt terminatii nervoase libere sau receptori incapsulati. Hipoderma contine partea profunda a foliculilor pilosi. al carui axon trece in cordoanele laterale.5 mm. Cresterea temperaturii mareste sensibilitatea tactila. Pipaind aceste puncte in relief pe pagina. Segmentul intermediar (calea de conducere) Primul neuron se afla pe radacina posterioara a nervului spinal. Fibrele sensibilitatii termice. Segmentul central Este reprezentat de neocortexul receptor. Din punct de vedere structural. dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de-al II-lea neuron in cornul posterior al maduvei spinarii. un nevazator experimentat poate citi pana la 100 de cuvinte pe minut. indeplinind rolul de rezerva nutritiva. si 50-60 mm la nivelul tegumentului spatelui. Aria corticala senzitiva reprezinta un fel de om . Receptorii pentru presiune sunt sensibili la actiunea mecanica de apasare a pielii. Sensibilitatea discriminativa tactila se determina masurand distanta minima la care doi stimuli se pot percepe separat. bogat in celule adipoase. Cel de-al treilea neuron se afla in talamus. pielea asigura sensibilitatea tactila. Cele mai intinse reprezentari corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele. cum ar fi temperatura. formand fasciculele spinotalamic lateral. presionala si vibratorie. glomerulii glandelor sudoripare. presiunea atmosferica). Ruffini si Golgi-Mazzom). limba. Capacitatea discriminativa tactila depinde de densitatea receptorilor (numarul de receptori pe unitatea de suprafata) si de alti factori. aflat in girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I). in ganglionul spinal. Prin receptorii pe care ii contine. o retea vasculara si receptori nervosi (corpusculii Vater-Pacini. In 21 . Hipoderma este stratul profund care separa pielea de structurile subiacente. termic-dureros si spinotalamic anterior. de izolator termic si mecanic. Fiecare zona a corpului are o proiectie corticala. Receptorii tactili si de presiune se adapteaza.homunculus senzitiv. De aceea contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea. in general. tactil. foarte usor. in timp ce scaderea ei are efecte opuse. Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii. Aceasta distanta variaza intre aproximativ 2 mm la nivelul limbii si al degetelor. asezate in pagina la distante de 2. Acuitatea tactila a degetelor este utila indeosebi nevazatorilor pentru citirea Braille. Acest muschi ridica firele de par sub actiunea impulsurilor nervoase primite prin fibrele simpatice. Simbolurile Braille sunt puncte in relief. mana. Este formata din tesut conjunctiv lax.Derma mai contine partea superioara a foliculului pilos. termica si dureroasa. glande sebacee si un muschi neted piloerector.

Aici fac sinapsa cu celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari). O substanta odoranta care persista mult timp in jurul nostru determina fenomene de adaptare olfactiva. 2. Mirosul ne informeaza despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente. deoarece sunt stimulati de substante chimice volatile. deutoneuronul caii. Mucoasa olfactiva este alcatuita dintr-un strat de celule epiteliale (de sustinere). Este posibila insa formarea altor senzatii olfactive sub actiunea unor substante care nu au actionat pana atunci. Este galbena si permanent umeda. Se apreciaza ca sensibilitatea olfactiva este mai mare la copii decat la varstnici. ale caror dendrite sunt situate printre celulele de sustinere. care formeaza nervii olfactivi. # Celulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari (protoneuronul caii). uneori chiar la retrairea amintirilor. unde se face proiectia sensibilitatii tactile grosiere. umiditatea si sanatatea mucoasei. intre care se afla celulele alungite receptoare. antrenate de aerul inspirat si dizolvate in lichidul vascos de la suprafata mucoasei olfactive. strabat lama ciuruita a etmoidului (de la baza craniului) si patrund in bulbii olfactivi. Receptorii olfactivi se numesc chemoreceptori. Mucoasa olfactiva apare ca o zona limitata la o suprafata de 2-3 cm2. Segmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiva. Analizatorul olfactiv (fig. o parte a mucoasei care captuseste cavitatea nazala. Intensitatea senzatiilor olfactive depinde si de alti factori: concentratia substantelor odorante. ne ajuta la recunoasterea persoanelor si a locurilor. 17) Simtul mirosului (olfactia) la om este localizat in cavitatea nazala. desi stimulul persista. prevazuta cu 6-12 cili. fara nici un dispozitiv de receptare. Segmentul central este localizat in aria olfactiva din paleocortex. miresmele din jurul nostru ne aduc informatii despre obiectele sau fiintele din mediul inconjurator. La femeile insarcinate sau in cazul unor boli digestive sensibilitatea olfactiva este marita.peretele superior al santului lateral se afla aria somestezica II. chiar la acelasi individ variaza in unele situatii: inainte de masa sensibilitatea olfactiva este mai mare decat dupa aceea. Axonii celulelor mitrale formeaza tracturile olfactive si se termina in cortex. in contact direct cu excitantul. intensitatea excitatiei scazand pana la disparitie. 22 . deci. VI. Cilii olfactivi ies la suprafata mucoasei in mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. Segmentul de conducere Axonii neuronilor olfactivi bipolari. Dendritele se termina cu o mica vezicula (buton olfactiv). # Neuronul olfactiv (protoneuronul) intra. selectare sau dirijare a informatiei. Axonul sau transmite direct centrului imediat superior o simpla informatie: prezenta sau absenta excitantului olfactiv. gradul lor de solubilitate. Sensibilitatea olfactiva este foarte diferita de la un individ la altul. Darele de miros.

Receptorii gustativi sunt chemoreceptori. in acelasi loc unde se proiecteaza sensibilitatea generala a fetei. sarat. observam proeminente si rugozitati. mugurii gustativi se afla in santul din jurul papilelor circumvalate. # Gustul sarat este perceput pe marginile stanga si dreapta ale limbii. Omul percepe patru gusturi fundamental: acru. denumite papile. insipide. # Gustul amar este perceput spre baza limbii. unde fac sinapsa cu al treilea neuron. a obrajilor. temperatura). a valului palatin. care proiecteaza pe scoarta cerebrala. Mugurii gustativi din mucoasa faringiana si epiglotica percep.VI. 3. Substantele insolubile. la nivelul buzelor si al gingiilor. in numar mai redus. Capacitatea discriminativa gustativa este mica. nu au gust. axonii deutoneuronilor ajung in nucleii specifici de releu din talamus. Daca privim cu lupa suprafata acesteia. Papilele au forme diferite: firisoare (filiforme). Papilele fungiforme si circumvalate sunt papile gustative. Primele doua tipuri de papile au rol in sensibilitatea tactila si termica. Gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile celor patru gusturi fundamentale. stimulati de substante sapide. prin asociatie. Segmentul central se gaseste in partea inferioara a girusului postcentral din lobul parietal. 23 . Se gasesc in papilele din mucoasa linguala si. Acestia se mai gasesc si la suprafata papilelor fungiforme de pe fata dorsala a limbii. Receptorii sunt muguri gustativi care includ celulele senzoriale. Fibrele acestor nervi se alatura in bulb. Analizatorul gustativ Limba este organul gustativ. # Gustul acru este localizat pe marginile limbii. Segmentul de conducere Nervii care conduc sensibilitatea gustativa sunt nervul facial (VII) pentru mugurii din partea anterioara a limbii (2/3). # Gustul dulce la varful limbii. amar si dulce. in partea sa anterioara. prevazute cu chemoreceptori. toate gusturile fundamentale. asociate cu senzatiile olfactive si bucofaringiene (tact. inconjurate de un sant adanc (circumvalate). unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii. smocuri de firisoare (coroliforme). ca filele unei carti (foliate). nervul glosofaringian (IX) pentru treimea posterioara si nervul vag (X) pentru restul mugurilor gustativi. Dupa incrucisare. a faringelui si a epiglotei. si in mucoasa labiala. In mucoasa linguala. Papilele filiforme nu au muguri gustativi. ca si in santurile dintre papilele foliate de pe marginile limbii. ciupercute (fungiforme) sau in forma de potir (caliciforme). dispusi in V la baza limbii. dizolvate in apa si saliva. Ei sunt in numar de 6-12.

care iuteste mancarea si este excitata prin condimente. drept intern. fapt utilizat pe scara larga in gastronomie. prin care lumina ajunge la acesti receptori. Exista o mare diversitate a gusturilor pentru alimente. La varstnici este mai redusa decat la adulti. In prelungirea corpului ciliar. La polul anterior al globului. Gusturile isi imbina nuantele. continand vase. Ochiul transforma energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de unda intre 400 . in mentinerea echilibrului si in activarea corticala difuza. dar toate au trei componente negustative comune: • componenta termica. Este alcatuit din trei invelisuri si mai multe medii transparente. nervi si pigmenti. alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange ghemuite numite procese ciliare. VI. luand numele de cornee. • componenta osmica . sclerotica se bombeaza si devine transparenta. drept superior. Vederea permite diferentierea formei. Sclerotica este invelisul extern si are rol protector. participa discret prin intermediul mirosului. se afla un 24 . Analizatorul vizual (fig. luminozitatii si culorii obiectelor si in acelasi timp are un rol important in orientarea spatiala. 18) Vederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii din mediul extern. se accentueaza sau se sterg.700 nm) in impuls nervos. in care se afla receptorul (segmentul periferic).mirosurile degajate de alimentele calde imbunatatesc gustul produselor alimentare. oblic inferior si oblic superior. La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern. 4. Astfel. Excitatiile gustative produse simultan se pot influenta reciproc. coroida si retina. orientati radiar si circular. • componenta tactila. invelisurile sunt: sclerotica. drept inferior. la polul anterior al globului. Muschii ciliari sunt muschi netezi.Sensibilitatea gustativa variaza in functie de concentratia diferitelor substante sau de varsta si sexul persoanelor. Procesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita umoare apoasa. Analizatorul vizual este format din globul ocular. Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. o solutie diluata de zahar da o senzatie mai puternica de dulce daca contine clorura de sodiu. Coroida este invelisul care asigura nutritia globului ocular. calea de conducere (segmentul intermediar) si segmentul cortical de proiectie (segmentul central). Unele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu. degustatorii de vinuri). contribuind astfel la integrarea organismului in mediu. Spre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar.

Sunt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor.o pata oarba. numita asa deoarece nu contine receptori pentra lumina.pupila. formand nervul optic. Celulele cu bastonas (125-130 de milioane) sunt foarte sensibile la lumina. de unde informatia este proiectata in emisferele cerebrale. iar camera posterioara: intre cristalin si retina. iar in camera posterioara . cu o depresiune in centru . Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. care transmit informatia spre culoare bruna. retina contine un strat de pigmenti de o camera obscura in jurul celulelor receptoare. La polul formeaza posterior al retinei se afla: . Corneea nu contine vase. care centrii nervosi. care are un orificiu central . Segmentul de conducere este format dintr-un lant de neuroni bipolari 25 . Este alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule. cristalinul si camera posterioara.la primul neuron.cristalinul se aplatizeaza. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar.diafragm numit iris. camera anterioara. Primul neuron este conectat la celulele receptoare. dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. iar cand se contracta muschii radiari . fiind sensibila la stimuli externi (durerosi. lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea. circulari si radiari. Axonii celui de-al II-lea neuron se grupeaza. invelisul intern.la dilatarea pupilei. Al III-lea neuron al caii vizuale se afla in metatalamus. si parasesc ochiul prin pata oarba. cristalinul se bombeaza. . Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari. Sunt receptorii vederii nocturne. Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei.fovea centralis.o pata galbena numita macula lutea. iar cel de-al II-lea . Retina. dar este bogat inervata. tactili). duce la micsorarea pupilei. Segmentul periferic Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase. In camera anterioara se afla umoare apoasa. Contractia muschilor circulari. Spre coroida. Pentru a ajunge la celulele receptoare. Aceste celule se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis. iar contractia muschilor radiari . Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin. care desparte camera anterioara de cea posterioara. Segmentul intermediar Neuronii care intra in alcatuirea retinei reprezinta primul si al II-lea neuron al caii vizuale.umoare vitroasa (corpul vitros). Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. In alcatuirea irisului se afla muschi netezi.

suprapuse in zona nazala. adica prin modificarea razei de curbura a suprafetei sale anterioare. cea mai mare parte a campului vizual este asigurata de ambii ochi (vedere binoculara) si doar o parte din campurile temporale de catre un singur ochi (vedere monoculara). care face posibila proiectarea imaginilor pe retina. La om. dand semnificatie lumii sonore care ne inconjoara. datorita contractiei muschilor ciliari circulatori. La persoanele varstnice acomodarea ochiului are loc intre limite reduse. VI. iar prin axoni.19) Analizatorul auditiv este organul de simt care asigura perceperea unde lor sonore. orientarea in spatiu si vorbirea ca mijloc de comunicare interumana. implicate in procese psihovizuale complexe. care prin dendrite fac sinapsa cu celulele fotosensibile. Punctum proximum scade cu varsta din cauza diminuarii elasticitatii cristalinului. Acomodarea se poate face intre anumite limite: punctum remotum (cel mai indepartat de ochi.(protoneuronul caii). iar irisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi. cristalin si corp vitros. la care convergenta cristalinului este maxima). alcatuit din cornee. umoare apoasa. Aparatul optic Formarea imaginilor pe retina se datoreaza aparatului optic al globului ocular. cu neuroni ganglionari multipolari (deutoneuronul caii). Urechea este analizatorul care deosebeste sunetele unele de altele. aparatul optic are o convergenta pozitiva. 26 . aproximativ 6 m) si punctum proximum (cel mai apropiat de ochi. In vecinatate se afla mai multe arii de asociatie. de la care incepe acomodarea. Defectiunea se numeste presbitism si se corecteaza cu lentile convexe. Analizatorul acustic (auditiv) (fig. Datorita corneei si cristalinului. conectate cu lobii frontali si parietali. Campul vizual binocular reuneste cele doua campuri monoculare. Campul vizual este spatiul cuprins cu privirea atunci cand aceasta este fixata asupra unui punct. Claritatea imaginii la distanta si in apropiere se datoreaza acomodarii ochiului prin cresterea convergentei cristalinului. 5. Acest organ de simt este format din aparatul de captare si transmitere a undelor sonore (situat in urechea externa si medie) si din aparatul de receptare a sunetelor (situat in urechea interna). Segmentul central Este reprezentat de aria vizuala primara. Urechea se imparte in: urechea externa. aflata in lobul occipital. Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern. Receptorii se afla la nivelul urechii interne. urechea medie si urechea interna.

Ea este plina cu aer la presiune atmosferica. Urechea interna se afla intr-o cavitate situata in stanca osului temporal. trompa se deschide si aerul intra in urechea medie. Transmiterea vibratiilor este realizata de trei oscioare articulate. Timpanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor in urechea medie. sunetul avioanelor supersonice. tunete. Cele doua membrane rezonatoare ale urechii medii sunt timpanul si fereastra ovala. De la columela porneste o lama osoasa. Muschii atasati oscioarelor contribuie la modificarea intensitatii sunetelor. se formeaza intr-o cavitate a osului temporal. Este o membrana fibroasa. Mai jos de fereastra ovala se gaseste fereastra rotunda (timpanul secundar). se gaseste receptorul pentru sunete. . suspendate de peretii urechii medii prin ligamente si doi muschi.5-3 cm si se intinde pana la membrana timpanului. care este prins pe fata interna a timpanului. egalizand presiunea interioara cu cea atmosferica. Contractia muschilor scaritei amplifica vibratiile prea slabe. datorita comunicarii cu naso-faringele prin trompa lui Eustachio. care imparte incomplet cavitatea melcului in doua compartimente. alcatuit la randul sau din vestibul osos. Astfel. De aceea. La amplificarea sunetelor mai contribuie si diferenta de suprafata dintre timpan si membrana ferestrei ovale (timpanul este de 17 ori mai mare ca suprafata). difuzoare cu peste 100 decibeli) se impune necesitatea de a deschide gura ori de a inghiti repetat sau de a tipa. La fiecare inghititura. unul superior (rampa vestibulara) si 27 . subtire (lama spirala osoasa). care poate vibra cu 30-30000 cicluri pe secunda la undele sonore primite prin conductul auditiv. # Melcul osos (cohleea) este un canal osos.Pavilionul urechii este alcatuit dintr-un schelet fibrocartilaginos invelit in tegument si prezinta pe suprafata sa neregularitati care permit captarea sunetelor si orientarea lor spre conductul auditiv.melcul membranos sau canalul cohlear. Dincolo de membrana ferestrei ovale. groasa si vascularizata. format din: -vestibulul membranos. In interior se afla labirintul membranos. guturaiul poate avea ca urmare infectia urechii medii (otita). avand doua vezicule (utricula si sacula) si canalele semicirculare membranoase. care se sprijina pe fereastra ovala. spiralat in jurul unui ax numit columela. Oscioarele auzului sunt: ciocanul. in conditii de crestere a presiunii exterioare (explozii. canale semicirculare osoase si melc osos sau cohlee. avand de o parte si de alta doua fete concave. Urechea medie (camera timpanului) este o „mini-toba" de marimea unei aspirine. Timpanul are rolul de rezonator. nicovala si scarita. Conductul auditiv are o lungime de 2. contractia muschilor ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. in urechea interna. Este formata din labirintul osos.

Fereastra ovala se bombeaza spre urechea medie si creeaza spatiul necesar vibrarii. Vibratiile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara si. perilimfei din rampa timpanica. formeaza tunelul Corti. neuronii din cortex incheaga armonii. melodii. celelalte sunt celule de sustinere. localizate cu deosebire in cortexul parietal. realizand o perceptie complexa care este memorata in circuite si mecanisme de retea. intinse in latimea membranei. Aici se formeaza senzatia de auz. fibre microrezonatoare. 20) Membrana ferestrei ovale vibreaza cu frecventa si amploarea transmisa de oscioare. Acesta face sinapsa cu neuronii din nucleii cohleari pontini (deutoneuronul caii). ingustat de la varf spre baza si plin cu endolimfa. undele lichidului fiind similare cu cele ale aerului (produse de sunet). Cortexul este dispozitivul integrator care leaga senzatiile auditive de altele vizuale. Este un tub rasucit in spirala. fiind delimitat de rampa timpanica prin membrana bazilara (continuarea lamei spirale osoase) si de rampa vestibulara prin membrana Reissner. Membrana bazilara il parcurge in lungime si este formata din aproximativ 50000 de corzi elastice. Unele celule. aflata deasupra organului Corti. situat in columela (protoneuronul caii). Din metatalamus. Vibratia perilimfei se transmite endolimfei. una langa alta. Extremitatea ciliata a celulelor auditive vine in contact cu membrana tectoria. prin helicotrema.altul inferior (rampa timpanica). In general.. Exista insa si arii de asociatie. Lungimea fiecarei coarde corespunde unui anumit numar de vibratii. informatia auditiva ajunge la scoarta cerebrala. Undele endolimfei se abat peste corzile membranei bazilare. Segmentul de conducere Axonii neuronilor din ganglionul Corti formeaza ramura acustica a nervului cranian VIII. un lichid cu o compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian. in corpul geniculat medial (metatalamus). care prin miscarea lor vibratorie ridica celulele senzoriale 28 . dispuse in arcade. Aceste celule receptoare auditive sunt inconjurate la baza de prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. si comunica cu varful melcului prin helicotrema. tactile. # Melcul membranos (canalul cohlear) ocupa numai o parte a melcului osos. Pe fiecare dintre corzile membranei bazilare se afla grupati mecanoreceptori (receptori pentru vibratii). formand organul Corti. iar cele auditive sunt celule senzoriale ciliate. zarva etc. Mecanismul auzului (fig. perceptiile auditive „imbraca" un obiect vizualizat in notiunile abstractizate logic prin cuvant. Din impulsurile nervoase. Cele doua compartimente contin perilimfa. ca si coardele unui pian sau harpe. care codifica sunetele receptate. musculare etc. Majoritatea axonilor deutoneuronilor se incruciseaza in punte si fac sinapsa cu al treilea neuron. Segmentul central Aria auditiva primara se afla in lobul temporal.

Altele ajung la nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III. Receptorii vestibulari sunt localizati in utricula. Cilii acestor celule inclavate in membrana tectoria sunt indoiti. sau macula. IV si VI (fibre vestibulo-nucleare) care inerveaza musculatura extrinseca a globului ocular si. Celulele senzoriale sunt prevazute cu cili grosi si lungi. 6. acustic) la mentinerea echilibrului static si dinamic al organismului. Aparatul otolitic este alcatuit din celule receptoare si de sustinere. optic. Fiecare canal are la unul din capete o dilatatie numita ampula. situata deasupra maculei. din urechea interna. cutanat. unde fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron. Ele stimuleaza mecanic celulele ciliate. Analizatorul vestibular Analizatorul vestibular (sau organul de simt al echilibrului) participa alaturi de alti analizatori (kinestezic. iar celulele auditive sunt excitate. O parte din fibrele nucleilor vestibulari din bulb au traseul pana la talamus. unde se afla organul receptor. VI.auditive. deschise in utricula prin 5 orificii. care constituie receptorul static de postura si miscare rectilinie. dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. Aceasta este formata din celule de sustinere si celule senzoriale. sacula si in trei canale semicirculare pline cu endolimfa. 29 . O parte din fibrele nucleilor vestibulari ajung la scoarta cerebeloasa din arhicerebel (prin fibre vestibulo-cerebeloase). Cele trei canale semicirculare. La baza celulelor senzoriale se gaseste o retea de fibre nervoase. Nervul vestibular patrunde in cutia craniana si face sinapsa in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul). contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic. Segmentul de conducere Dendritele neuronilor situati in ganglionul Scarpa (protoneuronul) culeg informatii de la nivelul celulelor receptoare. creasta ampulara. vertical-sagital si vertical-frontal. Celulele receptoare senzoriale sunt prevazute cu cili. prin fasciculul vestibulospinal. In jurul si la baza celulelor receptoare se gasesc fibrele nervoase ale ramurii vestibulare a nervului acustico-vestibular. sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri spatiale: orizontal. care patrund in masa gelatinoasa (cupula) ce acopera suprafata crestei ampulare. In utricula si sacula se afla aparatul otolitic. care patrund intr-o membrana gelatinoasa sub forma de retea. contribuind la reglarea tonusului muscular. Crestele ampulare sunt receptorii vestibulari pentru miscarea rotatorie. la motoneuronii somatici ai maduvei spinarii. Excitatia se transforma in impulsuri nervoase. iar axonii formeaza ramura vestibulara a nervului cranian VIII. care se alatura fibrelor nervoase provenite din ampule. al carui axon proiecteaza in scoarta cerebrala. care sunt transmise cortexului. In aceasta membrana se afla concretiuni fine de carbonat de calciu (otoliti).

fiind controlata continuu prin feed-back. Miscarea automata este asigurata de conexiunile dintre receptorii vestibulari si centrul tonusului si al miscarii. • corpusculi Vater-Pacini. # Miscarea rectilinie se obtine prin miscarea otolitilor in utricula si sacula. exercitand o presiune asupra acestora. distribuite in tot corpul printre fibrele musculare striate. tendoane. Lichidul din aceste canale curge si deplaseaza masa gelatinoasa din ampule. producand ameteli si pierderea echilibrului. Ca urmare. # Miscarile de rotatie implica activitatea canalelor semicirculare. de aceea in tren sau avion miscarea nu este perceputa. plina de nuclei. subtiri. VI. otolitii se deplaseaza si substanta gelatinoasa se lasa intr-o parte. cilii celulelor senzoriale sunt excitati si se formeaza un impuls nervos. numite fibre intrafusale. daca inchidem ochii. in care informatiile emise de receptorii vesti-bulari si de receptorii musculari ajung la centrii nervosi care coordoneaza tonusul. localizate printre fibrele tendinoase. Printr-un sistem de feed-back. care genereaza un impuls nervos. atingand cilii. Dupa structura lor. Structural. format din milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispusi in milioane de fascicule musculare. actionam fara sa ne dam seama. • organe tendinoase Golgi. 30 . Fusurile neuromusculare sunt receptori care contin 3-12 fibre musculare modificate. Daca organismul se misca liniar. Simtim miscarea doar la oprire si la pornire. in partea posterioara a girusului temporal superior. Miscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului de simt kinestezic. Cand corpul este imobil. Miscarile uniforme nu determina excitarea receptorilor vestibulari. exista mai multe tipuri de proprioceptori: • fusuri neuromusculare. in diverse boli. in forma de fus. deasupra celulelor ciliate. fusul are o portiune centrala. 7. dispusi in periost si articulatii.Segmentul central se afla in lobul temporal. gesturile in raport cu intentia. inconjurate si prinse intr-o capsula conjunctiva. • terminatii nervoase libere. Analizatorul kinestezic (motor) Creierul reuseste sa coordoneze miscarile voluntare (pe care dorim sa le facem) printr-un reglaj central diferentiat. ligamente. Simtul echilibrului este o „senzatie care nu se simte". Sindromul Menier este o boala determinata de o acumulare de endolimfa care poate afecta canalele semicirculare. suprafete articulare. necontractila. otolitii din utricula si sacula raman nemiscati in substanta gelatinoasa. Dereglarile functionale ale analizatorului vestibular pot fi temporare (rau de calatorie) sau permanente. postura. comanda este controlata clipa de clipa prin efectul produs.

atunci impulsul nervos format este transmis maduvei spinarii. Cand fasciculele musculare se contracta. primare si secundare. diferite de fibrele eferente alfa care inerveaza fibrele musculare striate extrafusale. Aceste cai ale sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculul GollBurdach) si inconstiente (fasciculele spinocerebeloase) au fost prezentate in lectia despre maduva spinarii. prevenind ruperea sau smulgerea insertiilor acestora. Contractia capetelor produce intinderea zonei centrale a fusului si excitarea terminatiilor senzitive. la insertia lor pe tendon. care se opune dezvoltarii unei tensiuni prea mari in muschi. Segmentul central Caile sensibilitatii proprioceptive constiente proiecteaza in aria senzitivo-motorie parieto-frontala. Extremitatile fusului neuromuscular sunt formate din fibre musculare cu rol contractil si sunt inervate de axonii neuronilor gama din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Deasupra si dedesubtul fibrelor senzitive primare se afla terminatiile senzitive secundare. ca un mecanism de feed-back negativ. coordoneaza miscari mai putin diferentiate. Receptorii tendinosi percep intensitatea acestei tractiuni (tensiunea contractiei musculare). in consecinta. Acestea sunt retele de terminatii nervoase butonate pe fibrele musculare. Ca urmare. trag de tendon pentru a efectua miscarea. care functioneaza ca receptori senzoriali. 31 . „in buchet". Ele sunt mai subtiri si au o viteza de conducere mai lenta. Ele au o viteza de conducere foarte mare. Organele tendinoase Golgi sunt situate la jonctiunea fibrelor musculare cu tendonul. Stimularea fusului neuromuscular se poate produce prin intinderea muschiului si prin contractia capetelor fusului. unde au loc analiza si sinteza informatiilor kinestezice. Lezarea oricarui segment al analizatorului kinestezic determina tulburari de coordonare a muschilor. Segmentul de conducere Impulsurile de la proprioceptorii musculo-articulari se transmit la centrii nervosi superiori pe doua cai. Terminatiile senzitive sunt dendrite ale neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal. Aceste terminatii nervoase sunt formate din dendritele neuronilor situati in ganglionul spinal. produce contractia reflexa a muschiului. Reflexul tendinos actioneaza. care reduce activitatea muschiului respectiv. Alte arii.Aceasta zona prezinta doua categorii de terminatii nervoase senzitive. Daca tensiunea de contractie musculara este prea mare. Terminatiile nervoase senzitive primare formeaza o spirala in jurul fibrelor intrafusale. frontale si probabil parietale.

de lapte/ temporara . Aceasta este secretata de glandele salivare. premolari (PM). -faringele.formati de obraji. C1/1. peretii laterali . definitiva-32 dinti: 32 . -stomacul. Acestia sunt implantati in alveolele dentare. -esofagul. Exista mai multe tipuri de dinti: incisivi ( I).peretele superior . M 2/2.format din bolta palatina si omusor. intervenind in sfaramarea si macinarea alimentelor.cu care comunica prin canale excretoare. 1. VII. -intestinul gros.20 dinti: Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. molari ( M). Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: -cavitatea bucala. 2. Omul are doua dentitii: 1. formatiuni osoase dure. 23) este format din tubul digestiv si glandele anexe. APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv (fig. 1. Tubul digestiv Tubul digestiv incepe cu orificiul bucal si continua pana la orificiul anal. Receptorii din masa musculara semnalizeaza intensitatea de tractiune si incordare (tonus) in cursul desfasurarii miscarii. Mucoasa bucala este umezita de saliva produsa de glandele salivare.pe care se afla limba cu papilele gustative.superior (care este fix) si inferior( care este mobil) se gasesc dintii. - peretele inferior . Pe maxilare . Ea prezinta: . VII. Dintii sunt organe vii.Putem considera ca muschii nostri isi simt propria forta si sfortare. canini( C). Au culoare alba si rol mecanic in digestia bucala. -intestinul subtire. Umectarea alimentelor din cavitatea bucala se realizeaza cu ajutorul salivei. cavitatea bucala contine organe specializate limba si dintii.care sunt situate in apropierea cavitatii bucale. Au aspect si forme diferite in functie de rolul indeplinit in masticatie.

supt( la sugari). glande. Fiecare dinte prezina trei portiuni: .deglutitie/ inghitire. Limba are rol in masticatie .coroana= partea vizibila a dintelui. esofagul (circa 25 cm) strabate cutia toracica si muschiul diafragm. organe de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor ajunse aici prin hrana si prin aerul inspirat. . Mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea in timpul trecerii bolului alimentar. Are forma literei „ J”. C 1/1. situat in stânga cavitatii abdominale. participa la inghitirea hranei. dublu stratificata. cu ajutorul ei. sub muschiul diafragm. care se termina la orificiul piloric. Portiunea orizontala este alcatuita din antrul/ canalul piloric. segmentul cel mai lung. Prin orificiul cardia. circa 4-6 m. -colul= portiunea cuprinsa intre coroana si radacina. 24). care nu se umple cu alimente si corpul stomacului. intestinul subtire( fig. deschizandu-se in stomac prin orificiul cardia. circular si oblic). Musculatura este dispusa in trei straturi (longitudinal. M 3/3. jejunul si ileonul/ jejuno-ileonul ( partea 33 . iar prin pilor comunica cu duodenul( primul segment al intestinului subtire). 3. hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul piloric. Mucoasa gastrica /stomacala prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice . Portiunea verticala cuprinde fundul stomacului(fornix/camera cu aer). Este acoperit de gingie. segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. care secreta sucul gastric si un mucus abundent care o protejeaza. faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea digestiva cu calea respiratorie. Realizeaza legatura intre fosele nazale si laringe.25).radacina= partea ascunsa in alveola.Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. Musculatura faringelui are rol important in deglutitie. precum si intre cavitatea bucala si esofag. PM 2/2. 2. 5. stomacul comunica cu esofagul. 4. Face legatura intre faringe si stomac. Musculatura faringelui si esofagului. stomacul (fig. in limbajul articulat si este si un organ gustativ. prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini/ curburi( marea si mica curbura). Este cuprins intre stomac si intestinul gros si este format din: - duoden (partea fixa). Intrarea in faringe este strajuita de amigdale.

stang. 6. -rectul= ultima parte a intestinului gros. Musculatura. vasele limfatice. nervii si cele doua canale hepatice. 2. situat in partea dreapta a cavitatii abdominale. transvers. Mucoasa contine glande care secreta sucul intestinal. si una inferioara. Lobulul hepatic 34 . Este alcatuit din patru lobi: drept. La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara.mobila). Jejunul si ileonul se intind pana valvula ileo-cecala. Ficatul prezinta o fata superioara. cu rol in digestia principiilor alimentari care ajung la acest nivel. Prin intestinul gros se elimina resturile nedigerate si produsii toxici de putrefactie sub forma de materii fecale. prin care intra si ies din ficat artera hepatica. Duodenul are forma de potcoava. In duoden se deschid canalul coledoc si canalul principal al pancreasului. Pe fata inferioara a ficatului se afla hilul hepatic. cu o lungime de circa 1. Mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale. diafragmatica. VII. Mucoasa intestinului gros nu mai prezinta vilozitati. sigmoid). Aceste glande sunt: . prezentand apendicele vermiform( forma de vierme).5 kg). Glandele anexe( fig. viscerala.26) Acestea isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv.7 m si un calibru superior fata de intestinul subtire.glandele salivare: secreta saliva pe care o elimina prin canale in cavitatea bucala. intestinul gros. - ficatul: cea mai voluminoasa glanda din corp (circa 1. sub muschiul diafragm. dispusa in doua straturi. anterior si posterior. care maresc suprafata de absorbtie a principilor alimentari. care formeaza bucle(anse) intestinale. descendent. Exista trei tipuri de glande salivare: glandele parotide. se termina cu canalul anal care se deschide prin anus. vena porta. la contactul lui cu mucoasa pentru facilitarea absorbtiei intestinale si la inaintarea acestuia. participa prin contractiile sale ritmice la amestecarea continutului intestinal cu sucurile digestive. glandele sublinguale si glandele submaxilare. -colonul este format din segmente( colon ascendent. Este alcatuit din urmatoarele segmente: -cecum= segment situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac. care cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. Fata inferioara a ficatului prezinta doua santuri longitudinale.

. formand intre ele o retea. VII.secretia sucurilor digestive care prelucreaza chimic hrana. se unesc intre ele. capilare si canaliculi biliari. Lobulul hepatic are forma piramidala si este constituit din celule hepatice( hepatocite). impreuna cu canalul pancreatic principal( Wirsung). situat in potcoava duodenala. acestea asigura si amestecul sucurilor digestive cu hrana ingerata si eliminarea resturilor nedigerate.cap. partea exocrina secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari: principal Wirsung. Ficatul are o structura segmentara. care se deschide in canalul Wirsung sau direct in duoden. cu dispozitie radiala. si un canal excretor secundar Santorini. in anumite segmente. Atat bila cat si sucul pancreatic ajung prin canale in duoden. Este o glanda mixta. Este alcatuit din: . . pentru: . impreuna cu coledocul(prin orificiul Oddi). Din calea biliara principala se deschide canalul cistic.-reprezinta unitatea structurala fi functionala a ficatului. in care se descarca bila secretata de hepatocite. prezente in hilul hepatic. care se deschide in duoden. prin care bila( produsa de hepatocite) ajunge in perioadele interdigestive in vezicula biliara. canaliculile incep sa aiba pereti proprii. Ficare lob al ficatului este alcatuit din segmente. Intre hepatocite se gasesc canaliculele biliare.situat in spatele stomacului.coada. Musculatura se concentreaza in trei benzi dispuse longitudinal de-a lungul sau.absorbtia substantelor nutritive rezultate prin digestie. Spre periferia lobulului. Digestia 35 . Mucoasa prezinta numeroase pliuri si glande producatoare de mucus.Canalul hepatic comun rezulta prin unirea celor doua canale drept si stang si se continua in canalul coledoc. . . 3. si iesind din lobul. Hepatocitele sunt dispuse sub forma de placi. Acesta ajuta la eliminarea materiilor fecale( de aceea in segmentele inferioare ale intestinului gros creste numarul celulelor care secreta mucus). formand cele doua canale hepatice( drept si stang). fara pereti proprii. Tubul digestiv este captusit cu o mucoasa specializata.pancreasul . care se deschide in duoden. orificiu prevazut cu sfincterul Oddi.corp. iar segmentele din lobuli. Inaintarea hranei de-a lungul tubului digestiv se face prin contractii ritmice ale musculaturii acestuia numite unde peristaltice.

fizice (dizolvarea unor substante in saliva: sare. substantele anorganice (saruri minerale de calciu. prin amestecarea ei cu sucul gastric. este supusa unui ansamblu de transformari mecanice.mecanice (taierea. fosfor etc. maruntirea. cu gust dulce. daca glandele gastrice ar produce pepsina activa. Hrana ajunsa in stomac este transformata chimic de doua categorii de enzime: proteaze si lipaze. Sucul gastric contine: apa. acid clorhidric. In timpul deglutitiei acesta trece din cavitatea bucala in faringe si apoi in esofag. epiglota. devine pepsina. Hrana ingerata. care joaca rol de capacel pentru a evita trecerea fragmentelor alimentare pe calea respiratorie.) si vitaminele sunt folosite ca atare de catre organism nostru. fara a fi transformate. ele s-ar autodistruge deoarece sunt formate din celule. . Digestia incepe in cavitatea bucala cu transformari: . fier. Mucusul protejeaza mucoasa stomacului impotriva aciditatii severe si chiar impotriva actiunii enzimelor proprii. in prezenta acidului clorhidric( HCl). fizice si chimice numit digestie. numite enzime. dupa schema: Proteine----------proteaze(favorizate de mediul acid)--------proteine mai simple 36 . Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice. Unele dintre ele: apa. Laringele este inchis automat de catre un cartilaj. zahar). De aceea pepsina ( cea mai importanta enzima/ ferment din sucul gastric care descompune proteinele) este eliminata in stomac sub forma inactiva(de pepsinogen)..Prin consumarea alimentelor se introduc in organism o gama variata de substante organice si anorganice. Iar peretelele stomacului nu este atacat de pepsina pentru ca este protejat de un strat de mucus. care. il strabat pe rand datorita undelor peristaltice si intra in stomac prin orificiul cardia. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica sub actiunea unor substante din sucurile digestive. adica descompuse in substante simple pentru a putea fi absorbite si distribuite prin circulatie tuturor celulelor. pe masura ce strabate tubul digestiv. Digestia gastrica. enzime si mucus. . deci contin proteine). rezulta o masa pastoasa numita chim gastric. Stomacul depoziteaza temporar hrana si. Rezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar.(Deci.chimice: amilaza/ ptialina (enzima din saliva) descompune amidonul in produsi glucidici putin mai simpli. Bolurile alimentare ajung in esofag. Substantele organice sunt insa mai intai digerate. inmuierea cu saliva) -masticatia.

realizeaza procesul de putrefactie din care rezulta substante urat mirositoare. 1. Deci. alcalin.sintetizeaza vitamine (grupul B si vitamina K). care. proteaze. prin canale speciale. Bila contine apa si pigmenti biliari care ii dau culoarea verzuie. si astfel neutralizeaza aciditatea ridicata a chimului gastric.fermenteaza resturile cu degajare de gaze. stomac si apoi intestin. 2. Contine enzime (amilaze. lipaze). Bila nu contine enzime. Sucul intestinal contine si el apa. La nivelul intestinului gros are loc si absorbtia apei. chimul gastric trece prin orificiul piloric in duoden. mai contine saruri biliare care emulsioneaza lipidele facandu-le mai usor de descompus de catre lipazele intestinale. de-a lungul tubului digestiv. lipaze si unele enzime care ataca treptat glucidele rezultate in urma actiunii amilazei pancreatice. trec direct in circulatie. 4. incepand cu cavitatea bucala.sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa bacteriile prezente aici. are loc transformarea chimica treptata a substantelor organice complexe.Lipide(din lape . in substante simple. frisca)--------------lipaze-------------------------lipide mai simple In cantitati mici. este depozitata in pauzele dintre mese in vezica biliara. . proteaze. 37 . Acestea actioneaza puternic asupra tuturor produsilor descompusi numai partial la nivelul stomacului sau chiar asupra celor nedescompusi. prin absorbtie. Absorbtia Transformarile mecanice si fizice usureaza procesele chimice de descompunera alimentelor in nutrimente. . Acestea: . Toate acestea continua actiunea enzimelor din sucurile gastric si pancreatic pana la obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. VII. protejand mucoasa intestinala. Digestia intestinala este rezultatul actiunii: . Materiile fecale vor fi eliminate prin orificiul anal in procesul de defecatie.bilei si sucului pancreatic ajunse in duoden de la ficat si pancreas. Sucul pancreatic este ca si bila. .

fie pentru folosul intregului organism. unele vitamine care se dizolva in apa (hidrosolubile). amidon si proteine. In celulele sale. Ele trec in circulatie ca atare. 38 . Apa. Substantele preluate prin limfa ajung si ele. Enzimele descompun/catalizeaza( „taie”) parti din ce in ce mai mici din moleculele foarte mari de lipide. Cand nevoile de energie ale organismului cresc.de molecule mici. in final. si o mica parte dintre acizii grasi sunt preluati de sange si prin vena porta ajung la ficat. descompus de catre amilazele salivara si Amidonul (glucid complex) este pancreatica pana la produsi ceva mai simpli. In forma lor simplificata. nutrimentele(acizii grasi. obtinandu-se astfel substante simple. tot in sange. ca material energetic de rezerva. glicerina.( limfa= lichid transpatent. glucoza si aminoacizii) sunt gata sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in circulatie pentru a fi distribuite celulelor. fara a fi transformate. Ficatul nu are doar rolul de a secreta bila. celulele noastre nu ar putea beneficia de substantele hranitoare din alimente. sarurile minerale. Nutrimentele trec in circulatia generala a corpului pe doua cai: sanguina si limfatica. absorbabile. Daca nu ar exista enzimele(fermentii). De exemplu. glicerina. substantele minerale si vitaminele din alimente. Proteinele atacate de proteaze gastrice. incolor/ galbui care circula prin vasele limfatice si ganglioni limfatici si in spatiile intercelulare transportand diferite substante intre sange si tesuturi).Doar in aceasta forma simpla ele pot strabate mucoasa intestinala si trece in sange sau limfa prin procesul de absorbtie. O data cu nutrimentele sunt absorbite: apa. glucoza. pancreatice si intestinale sunt descompuse pana la aminoacizi. o parte dintre nutrimente sunt utilizate fie pentru nevoile sale proprii. Fiecare tip de substanta organica este descompusa/catalizata de catre o categorie de enzime specifice. Lipidele (emulsionate cu ajutorul bilei) sunt transformate de catre lipaze pancreatice si intenstinale in acizi grasi si glicerina (glicerol). ficatul depoziteaza surplusul de glucoza din sange sub forma de glicogen. precum si unele vitamine liposolubile. prin descompunerea glicogenului. Structura intestinului subtire este adaptata functiei principale a acestuia –absorbtia. aminoacizii. el elibereaza in sange glucoza. Prin limfa sunt transportati cea mai mare parte a acizilor grasi in combinatie cu glicerina. catalizati/descompusi apoi de catre alte enzime specifice pana la glucoza.

28): -artera aorta. . Peretele inimii este format din miocard si endocard.27). Acizii grasi si glucoza sunt folosite pentru acoperirea necesitatilor energetice (prin ardere) sau se depun in diferite tesuturi ca rezerve de material energetic (tesut gras si glicogen).jumatatea stanga (atriul stang=AS si ventriculul stang=VS) contine sange oxigenat adus de la plamani. Muschiul inimii . VIII. . Un perete longitudinal imparte inima in doua jumatati complet separate: .miocardul . Inima Inima( fig.. corespunde ventriculului stang. VIII. sustinuta de corzi tendinoase. Este adapostita intr-un sac fibros numit pericard. la nivelul ei se observa cele opt vase mari ale inimii( fig. cu structura si proprietati caracteristice. Baza inimii corespunde atriilor. ( AS comunica cu VS prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida/mitrala. o mica . .jumatatea dreapta (atriul drept=AD si ventriculul drept=VD) contine sange incarcat cu dioxid de carbon adus din organism.artera pulmonara. fixat de muschiul diafragm si de organele din jur.doua vene cave (superioara si inferioara). Varful inimii. Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula. orientat spre partea stanga a cutiei toracice. iar AD comunica cu VD prin orificiul atrioventricular drept prin valvula tricuspida). cavitar. 1.Aminoacizii sunt folositi de organism pentru nevoile sale de crestere. cu patru camere (doua atrii si doua ventricule) situat in cavitatea toracica.este alcatuit din tesut muscular striat cardiac.patru vene pulmonare. APARATUL CARDIOVASCULAR Inima si vasele de sange formeaza impreuna sistemul circulator. Este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculilor. 39 .pompa" de aproape 300 de grame. intre cei doi plamani. . Vascularizatia bogata a inimii este realizata prin arterele si venele coronare. lucreaza neobosita toata viata pentru ca sangele sa circule in tot corpul. rotunjit. Este un organ musculos.

VIII. 40 . Inima primeste sangele prin vene: . . mai numeroase decat arterele. Vasele de sange Vasele de sange formeaza un sistem inchis. Capilarele formeaza retele intinse care fac legatura intre artere si vene. acestea se deschid in atriul drept. in artera pulmonara (sange neoxigenat). nu si in sens invers).prin patru vene pulmonare (sange oxigenat de la plamani). care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule dupa contractia acestora.. prin care sangele curge intr-un singur sens: inima—artere (mari-----mijlocii-----mici)— arteriole (cele mai mici artere)— capilare-----.cuib de randunica". iar peretii arterelor mijlocii si mici contin numeroase fibre musculare netede. vene) este alcatuit din trei tunici( fig.din ventriculul stang. care se continua si la nivelul vaselor de sange. Peretele arterelor mari este elastic. Venele sunt vase care vin la inima si transporta sangele de la tesuturi spre inima. . Pe traiectul unor vene se gasesc valvule venoase de forma semilunara. 2. Peretele lor este subtire. care usureaza intoarcerea sangelui la inima. sunt asezate mai superficial. Inima trimite sange in artere: . in artera aorta (sange oxigenat). Calibrul lor creste de la periferie spre inima.prin doua vene cave. Arterele sunt situate in profunzime. acestea se deschid in atriul stang.venule (cele mai mici vene) —vene (mici—mijlocii—mari)— inima Arterele sunt vase care pleaca de la inima si transporta sange spre tesuturi. superioara si inferioara (sange incarcat cu dioxid de carbon adunat din tot corpul).din ventriculul drept. Venele. Endocardul se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta. Calibrul lor scade de la inima spre periferie.29): intima( tunica externa) media( tunica mijlocie) adventicea( tunica externa) Peretele capilarelor este foarte subtire si este format din endoteliu sprijinit pe membrana bazala. La originea arterelor aorta si pulmonara se gasesc cate 3 valvule in forma de . alcatuit dintr-un singur strat de celule.Cavitatile inimii sunt captusite de endocard. protejate de planuri osoase. Peretele vaselor mari( artere. ( valvulele fac ca sangele sa circule intr-un singur sens.

Circulatia mare (inima . membre superioare.in numar de patru. care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale. Activitatea inimii este insotita de doua zgomote specifice. Inima deserveste doua . circulatia pulmonara/ mica circulatie. Artera pulmonara porneste din ventriculul drept.inima) incepe in ventriculul stang prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. VIII. lung. care iriga tot corpul (cap. Noi toti percepem aceasta activitate a miocardului ca .circuite”. . ascutit. care reprezinta marea si mica circulatie. organele din cavitatea toracica si abdominala. membrele inferioare). iar relaxarile diastole.aorta abdominala. surd . care pot fi auzite cu ajutorul stetoscopului: . 3.Artera aorta . Circulatia sangelui Circulatia sangelui este constituita din doua circuite vasculare. Acest lucru face ca inima sa bata o viata intreaga fara sa oboseasca. Perioadele de relaxare a miocardului sunt mai lungi decat cele de contractie.al doilea zgomot (diastolic) scurt.batai" ale inimii (aproximativ 70 pe minut). Venele cave (superioara si inferioara) sunt vase care vin la inima si aduc din corp sange incarcat cu dioxid de carbon. Venele pulmonare . complet separate. sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave( cava superioara si cava inferioara) care il duc in atriul drept.produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si expulzarea sangelui din ventricule .. se bifurca in artera pulmonara dreapta si stanga si duce sange incarcat cu dioxid de carbon la plamani.aorta toracica si abdomenul . . datorat inchiderii valvulelor de la baza celor doua artere mari (aorta si artera pulmonara). dar strans corelate functional: circulatia sistemica/ marea circulatie.primul zgomot (sistolic). Se deschid in atriul drept. Deci circulatia este dubla( are doua circuite) si completa ( sangele incarcat cu oxigen nu se amesteca cu sangele incarcat cu dioxid de carbon). Din aorta se desprind numeroase ramuri. De la nivelul acestora. Miocardul se contracta ritmic si automat..cea mai mare artera a corpului. porneste din ventriculul stang si duce sange oxigenat in tot corpul. Vena porta este o vena aparte a marii circulatii. 41 .corp . Contractiile inimii se numesc sistole. Se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica si apoi are traseu descendent strabatand toracele . vin de la plamani cu sange oxigenat si se deschid in atriul stang.

-laringe. sapate in oasele din jur. care incalzeste aerul inspirat ( este vorba de mucoasa respiratorie care captuseste partea inferioara a foselor nazale). unde il cedeaza alveolelor care il elimina prin expiratie. .plamani . care transporta spre plaman sange cu CO2. firele de par opresc impuritatile din aerul inspirat. retine praful si unele microorganisme. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare. Mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditatea. la intrarea in nari. -bronhiile cu ramificatiile lor din ce in ce mai mici. pline cu aer..Circulatia mica (inima . APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator( fig. IX. numite sinusuri. care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor. Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare. Fosele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoasa nazala. Faringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi. Prin caile respiratorii aerul atmosferic ajunge la plamani. bogat vascularizata. Mucoasa nazala care captuseste partea superioara a foselor nazale se numeste mucoasa olfactiva( cu rol in olfactie/miros) . Cavitatea nazala este formata din cele doua fose nazale care comunica cu exteriorul prin nari si cu faringele prin doua orificii numite coane. este un organ comun sistemelor digestiv si respirator. 42 . . care alcatuiesc in plamani arborele bronsic. Are forma de trunchi de piramida triunghiular cu baza in sus.30) este format din: -caile respiratorii -plamanii Caile aeriene/ respiratorii sunt reprezentate de: -cavitatea nazala.traheea.inima) incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare. Fosele nazale comunica si cu mici cavitati. cate doua pentru fiecare plaman. Laringele face legatura intre faringe si trahee avand rol dublu: cale pentru aer (functie respiratorie) si organ fonator /al vorbirii( functie fonatorie).faringe. Faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea aerului cu cea digesiva.

La partea inferioara.marul lui Adam") . deasupra diafragmului.(3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang) -------segmente -------lobuli pulmonari -------acini pulmonari. Pe cartilaje se prind muschii laringelui. Este captusita de mucoasa traheala ale carei celule prezinta cili si glande care secreta mucus. Miscarea cililor trimite praful si microbii inapoi in faringe. Plamanii sunt in numar de doi si reprezinta organele respiratorii propriu-zise. in partea dinspre esofag este completata de o lama musculara. care permite ca bolul alimentar sa inainteze usor de-a lungul esofagului. . face ca oamenii sa aiba voci diferite (da timbrul vocii). unde se ramifica din ce in ce mai mult. traheea se bifurca in cele doua bronhii principale( dreapata si stanga). iar lichidul mucos avand rol in umezirea aerului. formand arborele bronsic. Laringele prezinta muschi care prin contractie modifica tensiunea corzilor vocale si diametrul glotei: . Bronhiile principale care intra in cei doi plamani (prin hil= un orificiu). se produc sunete inalte. 43 . Mucoasa care captuseste laringele formeaza doua perechi de pliuri (cute) numite corzi vocale( deci patru corzi vocale) : doua superioare si doua inferioare. inveliti in pleure. toate acestea actionand ca rezonatori..corzile sunt indepartate si constiuie suprafete de frecare a aerului expirat. intocmai ca ramurile unui arbore. dintre care cartilajul tiroid (. cavitatea bucala (limba. prezinta 15-20 inele cartilaginoase. in forma de potcoava. Cand se vorbeste in soapta . profunde. spatiul dintre corzi se numeste glota. buze) si de cea nazala. ultimele cu rol in producerea sunetelor. in timpul inghitirii este coborat peste orificiul superior al laringelui si astfel impiedica patrunderea bolului alimentar in calea respiratorie). specifica fiecarui individ. Fiecare plaman este alcatuit din mai multe unitati din ce in ce mai mici: lobi ------. Epiglota acopera deschiderea laringelui (epigloata joaca rol de capacel si este de natura cartilaginoasa. Sunetele sunt produse prin vibratia corzilor vocale la iesirea aerului din plamani. la iesirea aerului. asezate in cavitatea toracica. impiedicand patrunderea lor in plamani. dinti. Forma lor. fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior. Au structura asemănătoare cu a traheei. Traheea este situata in continuarea laringelui si coboara prin fata esofagului spre cei doi plamani.cand glota e larg deschisa se produc sunete joase.Este alcatuit din mai multe cartilaje. Sunetele produse sunt modificate de faringe.cand corzile se apropie. fiecare intrand in cate un plaman. Plamanii au aspect buretos si culoare roz. glota se ingusteaza si.

bronhiole lobulare.bronhiolele respiratorii. iar plamanul stang are o singura scizura.ducte alveolare. terminate prin saculeti alveolari. care. Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase. la randul lor. In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare. care acopera plamanii si foita parietala. Intre cele doua foite se gaseste lichidul pleural. care se continua cu bronhiolele respiratorii. saculeti alveolari si alveole pulmonare -.bronhii segmentare . Lobulul pulmonar are forma piramidala. Bronhiolele lobulare. alcatuind impreuna suprafata de schimb a gazelor respiratorii. Ventilatia pulmonara 44 . adaptat schimburilor gazoase. Acinul pulmonar are forma unui ciorchine in care fiecare . vine in contact strans cu peretele capilarului. Este alcatuit din ramificatii ale bronhiolelor si din vase de sange. imprumutandu-le denumirea: bronhii lobare . Pleura inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite: viscerala. Lobulul pulmonar este alcatuit din acini pulmonari. ce captuseste peretii cutiei toracice. care il imparte in doi lobi. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar. Bronhiolele respiratorii. 1.( plamanul drept prezinta doua scizuri care il impart in trei lobi. mai multi lobuli formeaza un segment. Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. Alveolele pulmonare sunt inconjurate de o retea bogata de capilare sanguine. se ramifica in bronhiole terminale. dar in structura peretelui lor fibre musculare netede regleaza cantitatea de aer de la acest nivel. Peretele alveolei pulmonare.. IX. foarte subtire. Deci lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri.( deci rol esential in mecanismul respiratiei). Mai multi acini pulmonari formeaza un lobul. impreuna cu peretii alveolelor. care favorizeaza alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii. In ei patrund ultimele si cele mai mici ramificatii ale arborelui bronsic .Ramificatiile bronhiilor devin si ele din ce in ce mai mici si patrund in aceste unitati. mai multe segmente formeaza un lob si mai multi lobi( doi sau trei) formeaza un plaman. de la care pleaca ductele(canalele) alveolare. formeaza acinii pulmonari. format dintr-un singur strat de celule. CO2) dintre alveole si sange. inconjurate de tesut conjunctiv. formeaza membrana alveolo-capilara/ membrana respiratorie. baza catre suprafata externa a plamanului. Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic cu perete foarte subtire. la nivelul careia au loc schimburile de gaze( O2.bobita" reprezinta cate o alveola pulmonara. impreuna cu formatiunile derivate din ele.

Expiratia Acesta este un proces pasiv. se mareste astfel volumul cutiei toracice. Procesul cuprinde doua etape: inspiratia expiratia Aerul inspirat este bogat in oxigen( O2). IX. 1. de revenire a volumului cutiei toracice la dimensiunile initiale. Plamanii. marind suplimentar volumul cutiei toracice. face ca odata cu cutia toracica sa se mareasca si volumul plamanilor). -aerul incarcat cu CO2 este eliminat prin caile respiratorii in mediul extern. Miscarile respiratorii se repeta ritmic. urmeaza expansiunea cutiei toracice de care sunt solidarizati prin pleure.muschii intercostali si muschiul diafragm se relaxeaza. -plamanii fiind elasici revin la volumul initial astfel ca presiunea din interiorul lor creste. muschiul diafragm coboara. fara pauza . 45 . Pentru ca aerul din exterior sa intre in plamani trebuie ca presiunea din interiorul acestora (intrapulmonara) sa scada. Inspiratia Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la alveolele pulmonare. iar in expiratie o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. 1. in tot cursul vietii. Aceasta se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice . 2. iar aerul expirat in CO2. In inspiratie muschii diafragm si intercostali(dintre coaste) se contracta. IX. iar muschiul diafragm urca. Frecventa respiratorie in stare de repaus este de 18 respiratii/ minut la femeie si de 16 respiratii/ minut la barbat. Coastele se ridica si sternul este impins inainte. ventilatia pulmonara reprezinta schimburile de gaze dintre organism si mediul abiant( incorporarea O2 si eliminarea CO2). 1. fiind organe foarte elastice. Presiunea aerului din interiorul plamanilor scade si aerul atmosferic poate patrunde in plamani.In inspiratie aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. Cand inspiri mai adanc (tragi mai mult aer in piept) .si alti muschi se contracta.in inspiratia fortata. Acest proces se numeste ventilatie pulmonara Deci. -coastele coboara.( Pleura parietala fiind lipita de peretii cutiei toracice si fiind solidarizata cu cea viscerala prin lichidul pleural. In expiratie: .

lobul renal se imparte in unitati mai mici numite lobuli renali. expiratia devine activa: intra in contractie unii muschi toracici si abdominali care trag si mai mult coastele in jos. numita corticala. Fiecare tub colector isi are orificiul de scurgere in papila. Polul superior vine in raport cu glanda suprarenala.caile urinare X. 46 . si doi poli — superior si inferior. Varfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale.In timpul efortului sau in anumite meserii (solist vocal). 1. care acopera toata suprafata rinchiului si care adera la parenchimul subiacent ( adera la tesutul de sub el). ele sunt orientate cu baza spre periferie. culoarea brun-roscata. Capsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro-elastic. Rinichii au o forma asemanatoare cu aceea a unui bob de fasole (reniforma). numite piramidele lui Malpighi in numar de 6 pana la 18. doua margini — una laterala convexa si una mediala concava. La randul sau. Parenchimul renal este alcatuit dintr-o zona centrala.rinichi (in numar de doi) . Rinichiului i se descriu doua fete — anterioara si posterioara. Piramidele Malpighi prezinta niste striatii longitudinale fine. Medulara prezinta. Se poate observa in sectiune cu ajutorul unei lupe mici orificii in varful piramidelor. Rinichii Rinichii sunt asezati in cavitatea abdominala.31-32) este alcatuit din: . niste formatiuni de aspect triunghiular. APARATUL EXCRETOR Aparatul excretor( fig. numita medulara. prin care urina se scurge in calicele renale. iesind vena renala. catre corticala. care reprezinta canalele renale drepte numite tuburile colectoare. de o parte si de alta a coloanei vertebrale. si o zona periferica. in regiunea lombara. Rinichiul este alcatuit din doua parti: capsula renala si tesutul sau parenchimul renal. pe sectiune. O piramida Malpighi renala impreuna cu tesutul inconjurator din corticala alcatuiesc un lob renal. Prin hilul renal intra artera renala si nervii renali. caile urinare si vase limfatice. care prezinta hilul renal. greutatea fiecarui rinichi este in jur de 120g. X. Corticala contine atat corpusculul renal cat si tubii colectori.

si o evacueaza in 47 . Din aceasta se formeaza glomerulul. Limita dintre cele doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip particular numita macula densa. fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare. ajuns in corticala. El se continua cu ansa Henle. care se elimina in mod continuu prin uretere. acesta are o portiune rectilinie si una contorta. situat in corticala. Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi si conflueaza In trei calice renale mari: superior.calicele renale mici -calicele renale mari -bazinet .Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. Ea este situata in corticala si are forma unei cupe cu peretii dubli. X.arteriola aferenta. mijlociu si inferior. In adancimea cupei se afla glomerulul renal care este un ghem format din capilare. 2. formata dintr-un brat descendent care trece in medulara. In fiecare nefron . Vezica urinara este un organ musculo-cavitar. In continuarea capsulei se afla tubul contort proximal. la care soseste o arteriola aferenta si de la care pleaca o arteriola eferenta. care uneste varful bazinetului cu vezica urinara.ureter -vezica urinara . Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal. de unde pleaca un brat ascendent ce se reintoarce in corticala. Ea acumuleaza urina. In alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistemul tubular. care este un tub incolacit. Caile urinare Caile urinare sunt reprezentate de: . Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat. Capilarele glomerurale se unesc si formeaza arteriola eferenta care se capilarizeaza din nou la nivelul peretilor tubulari( restul tubului urinifer). Ureterul este un tub lung de 25-30 cm.uretra. cu baza la rinichi si cu varful spre ureter. Bratul descendent are calibrul mai mic decat cel ascendent care. calicele renale mari se unesc si formeaza bazinetul. se continua cu tubul contort distal. La randul lor. Capsula Bowman reprezinta portiunea initiala a nefronului. Mai multi tubi contorti distali se deschid intr-un tub colector. in capsula Bowman patrunde o ramificatie a arterei renale( desprinsa din aorta abdominala).

La femeie. Micile . numit glomerul. Cantitatea de urina primara este de 180 l pe zi! Pe masura ce urina primara inainteaza de-a lungul segmentelor tubului urinifer. care iese din rinichi si se varsa in vena cava inferioara. prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii. In fiecare rinichi se gasesc cam 1 milion de nefroni. la jonctiunea/legatura cu vezica urinara. ea sufera modificari ale compozitiei sale. Se formeaza astfel urina primara care este de fapt plasma deproteinizata( fara proteine. in capsula nefronului. aminoacizii. e mai lunga decat la femeie.filtre" naturale sunt selective. Acestia elimina prin urina substantele toxice nefolositoare si o parte din sarurile din sange. si cu un sfincter extern.unitati de curatire" a sangelui. Trec insa o mare cantitate de apa. proteinele nu au putut trece deoarece sunt molecule mari) care intra in tubul urinifer. plasma sangelui este filtrata)se face prin peretii subtiri ai capilarelor glomerulare. acid uric). Vascularizatia rinichiului este foarte bogata. impreuna cu o cantitate de apa. formeaza apoi mici . la barbat. prin actul mictiunii. neted. este prevazuta cu un sfincter intern.mod discontinuu ritmic. uretra este un organ care serveste numai pentru eliminarea urinei din vezica. Ea este segmentul evacuator al aparatului urinar.arcuri" la baza piramidelor.. Rinichii sunt principalele organe ale excretiei. Arteriola care iese din glomerul (eferenta) se capilarizeaza in jurul tubilor uriniferi. glucoza. apoi sangele trece in venule si vene care merg paralel cu arterele si formeaza in final vena renala. la nivelul carora se formeaza urina. Au loc urmatoarele procese: 48 .. pretioase pentru organism. Formarea urinei Formarea urinei este un proces complex care se desfasoara in trei faze: -filtrarea glomerurala 1. din plasma sanguina neputand trece proteinele. la limita dintre corticala si medulara. este un organ comun atat aparatului urinar. 3. servind pentru mictiune si pentru ejaculare. striat.ghem" de capilare. dar si substante nefolositoare. toxice (uree. Vezica urinara este asezata in pelvis si are o forma globuloasa. saruri minerale. X. de 4-6 ori in 24 de ore.. Artera renala (provine din aorta abdominala) se imparte in ramuri care patrund intre piramidele renale. La barbat.. Uretra este un conduct care. cat si celui genital. reabsorbtia tubulara secretia tubulara Filtrarea glomerurala: Filtrarea sangelui (mai exact. . din divizarea acestora in corticala provin arteriolele aferente care se capilarizeaza formand fiecare cate un .

Reabsorbtia reprezinta faza in care are loc intoarcerea in sange a unei mari cantitati de apa si de substante utile organismului. In procesul de secretie tubulara sunt preluate substantele din capilarele ce inconjoara tubii si trecute in lichidul urinar aflat in lumenul tubului urinifer (mai exact are loc secretia de catre celulele tubului urinifer a unor substante.( un rezervor mai mare). Cand aceasta se umple (300-400 ml).5 l pe zi. In urma reabsorbtiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala in cantitate de aproximativ 1. Principalele glande cu secretie endocrina din organism sunt: hipofiza. musculatura peretilor ei se contracta si urina este eliminata. XI.2. Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie. suprarenalele. ceea ce usureaza captarea hormonilor de catre capilare. se mareste reabsorbtia ei pentru a nu modifica continutul de apa al plasmei sanguine. 1. care intra in tubul urinifer si care va fi eliminat). are loc trecerea acestor substante din tubii uriniferi inapoi in sange). ovarele. cand mananci foarte sarat. Daca bei apa putina. epifiza. Acestea au o vascularizatie foarte bogata. Eliminarea urinei: Din pelvisul renal (bazinet). Rinichii intervin in mentinerea echilibrului mediului intern. HIPOFIZA Se mai numeste si glanda pituitara si este situata la baza creierului intr-o loja formata pe fata superioara a osului sfenoid. intermediar si 49 . Deci in aceasta etapa se recupereaza anumite substante utile organismului din urina primara. testiculele. GLANDELE ENDOCRINE ( fig. urina trece in uretere si inainteaza prin contractia musculaturii inspre vezica urinara unde se acumuleaza. la exterior (are loc mictiunea). cum este amoniacul. de aici urina finala va ajunge prin caile urinare( uretere) in vezica urinara. paratiroidele. cum sunt glucoza si aminoacizii. substanta toxica. XI.33) Sistemul endocrin este alcatuit din glande care elimina produsii de secretie direct in sange. tiroida. rinichiul elimina surplusul. continute in urina primara( ultrafiltrantului glomerural). care trece din tubii uriniferi ai nefronilor in tuburile colectoare ale urinei si prin orificiile din varful piramidelor renale ajunge in final in bazinet (un minirezervor de urina). timusul. 3. pancreasul. ( altfel spus. mentinand astfel concentratia normala a sarurilor in sange. Daca bei prea multa apa. Este formata din trei lobi: anterior. De exemplu. prin uretra. rinichiul elimina surplusul prin urina.

iar LH stimuleaza secretia de hormoni androgeni ( testosteronul). Gonadotropinele (FSH si LH) regleaza activitatea gonadelor: FSH controleaza maturatia foliculara si secretia de estrogeni.melanina. Lobul posterior este alcatuit din sistem nervos (neuroni) ca si hipotalamusul. In lipsa hormonului pielea se decoloreaza. prolactina. Hormonul antidiuretic (ADH) are efect principal cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului prin marirea permiabilitatii acestora. iar lobii anterior si intermediar din tesut epitelial glandular. ce coloreaza pielea). cel mai voluminos. La barbat. Este secretat in cantitate mare in copilarie si stimuleaza cresterea oaselor lungi si a masei musculare. Corticotropina (ACTH) controleaza secretia glandei corticosuprarenale. manifestat prin poliurie (pierderi masive de apa prin urina) si polidipsie (sete exagerata). Lobul anterior. Hipersecretia hormonului in perioada de crestere duce la gigantism (cu dezvoltare psihica deficitara). Lobul intermediar secreta hormonul melanocitostimulator (MSH) care stimuleaza melanogeneza (formarea de pigment .posterior. de aceea hormonul se mai numeste vasopresina. Tirotropina (TSH) stimuleaza secretia glandei tiroide. Hormonii secretati: antidiuretic (ADH) si ocitocina. Hiposecretia acestui hormon in perioada de crestere duce la nanism hipofizar (piticism). - 50 . se mai numeste adenohipofiza si secreta : somatotropul (STH) tirotropina (TSH) corticotropina (ACTH) gonadotropinele: hormonu foliculo-stimulant (FSH) si cel luteinizant (LH). Somatotropul (STH) este hormonul de crestere. Cu exceptia hormonului somatotrop. iar la adult duce la acromegalie (cresterea exagerata a extremitatilor si a organelor interne). Lobul posterior formeaza neurohipofiza. FSH stimuleaza spermatogeneza. ceilalti controleaza activitatea altor glande. caracterizat prin talie mica si o dezvoltare psihica normala. Scaderea secretiei acestui hormon duce la diabetulul insipid. iar LH provoaca ovulatia si controleaza secretia de progesteron. Prolactina stimuleaza la femeie dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata (hormonul va avea un nivel crescut in perioada graviditatii). (are rolul de a pastra apa in organism ) In doze mari poate produce cresterea tensiunii arteriale. Ocitocina stimuleaza secretia glandelor mamare prin controlarea ejectiei laptelui si provoaca contractia musculaturii uterine (in timpul nasterii secretia este maxima).

mentinerea si eficienta somnului. XI. PANCREASUL ENDOCRIN Secreta doi hormoni: insulina si glucagonul prin celulele endocrine din insulele Langerhans. Acestea provin din maduva osoasa. Daca apare la adult. Hiposecretia hormonilor duce. 51 . XI. 6. piele uscata. XI. 3. cresterea calcemiei prin eliberarea calciului din oase si depuneri fosfocalcice in tesuturile moi. reactii intarziate).gusa marita si globii oculari proeminenti). Hiperfunctia duce la demineralizari osoase dureroase. EPIFIZA Se mai numeste si glanda pineala si este legata de epitalamus( o parte din encefal/creier). piele calda si umeda: boala Basedow-Graves (gusa exoftalmica . Calcitonina este hormonul antagonist (scade calcemia). Secreta parathormonul care controleaza calciul si fosforul in organism : creste calcemia si scade fosfatemia. contribuind la imunitatea organismului. Hiposecretia duce la tetanie (cu spasme ale musculaturii striate si netede. cu deformari si fracturi. Secreta hormoni (tiroxina si triiodotironina) . care migreaza din timus si populeaza ganglionii limfatici si splina. PARATIROIDELE Sunt situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni (doua superioare si doua inferioare). 5. XI. impreuna cu o alta substanta (serotonina) au rol important in inducerea. intoleranta la caldura. Melatonina. la cretinism gusogen (dezvoltare fizica si psihica deficitara. forma bolii este mai putin grava : mixedem (crestere in greutate. dupa pubertate involueaza. dar nu dispare complet. intr-o loja fibroasa. scade rezervele adipoase. in cantitate mai mare la intuneric si foarte putina atunci cind ochii vad lumina. Parenchimul timusului este alcatuit dintr-un tesut in care se gasesc limfocite mici numite timocite. TIMUSUL Este situat inapoia sternului. spasmele musculaturii netede ale laringelui pot provoca moartea prin asfixie). Timusul secreta si un hormon care stimuleaza activitatea limfocitelor T. deformatii osoase ). nervozitate. cu efect calorigen. 2. in copilarie. Hipersecretia hormonilor tiroidei duce la scaderea in greutate. piele uscata si ingrosata. hiperfagie. TIROIDA Este situata in partea anterioara a gatului.XI. 4. Dezvoltat maxim in copilarie. fiind in stransa legatura cu vitamina D. senzatie permanenta de frig. Are doi lobi laterali uniti printr-o portiune numita istm. stimuleaza catabolismul proteinelor. se matureaza. rezultand limfocite T. formarea de calculi urinari. cu efecte identice: creste consumul de oxigen.melatonina. Glanda secreta un hormon . Ajunse in timus.

GLANDELE SUPRARENALE Sunt situate la polul superior al rinichilor. Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) integreaza organismul in mediul de viata. Prin aceste efecte determina Hiposecretia duce la diabet zaharat ( caracterizat prin : hiperglicemie. forta si frecventa contractiilor inimii. creste glicemia. stimuleaza eliminarea apei. cu alterarea functiei sistemului nervos (foarte sensibil la lipsa glucozei) pana la coma. marind reabsorbtia apei si natriului. determinand hiperglicemia. creste consumul de glucoza de care tesuturi. la interior) alcatuita din tesut nervos. produce anxietate.cortizolul. sistemul nervos este compus din doua compartimente. poliurie. 1. El este compus din nervi si ganglioni nervosi. creste numarul elementelor figurate ale sangelui (mai ales a leucocitelor. Sistemul nervos periferic. cu urmatoarele efecte : creste excitabilitatea cardiaca. orice sistem nervos este organizat ca o retea de neuroni. Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea organelor interne. Hipersecretia duce la hipoglicemie . le prelucreaza si transmit comenzi la efectori (muschi sau glande). . ambele avand o parte centrala si una periferica. Prin ea circula informatia pe anumite trasee (circuite) sub forma de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse. 7.medulosuprarenala (zona medulara. de la exterior) alcatuita din tesut glandular. 52 . stare de alerta. Acestia primesc informatii de la receptori. Medulosuprarenala secreta adrenalina si noradrenalina. Indiferent de forma organelor sale. prin stimularea glicogenogenezei si lipogenezei (lipide formate din glucoza). SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos central.aldosteronul. polidipsie. ce actioneaza la nivelul tubilor uriniferi de la nivelul rinichilor. contracta sfincterele digestive. Din punct de vedere functional. XII. El contine centri nervosi. polifagie cu scadere in greutate). avand rol important in apararea organismului). relaxeaza bronhiile si tractul digestiv. care face legatura dintre sistemul nervos central si organele corpului. Glucagonul stimuleaza glicogenoliza. care creste filtrarea glomerulara. care cuprinde creierul si maduva spinarii.Insulina hipoglicemie. Glucagonul are efecte opuse insulinei.creste glicemia. gluconeogeneza. frica. Intre cele doua sisteme este o stransa legatura. XI. Corticosuprarenala secreta hormoni care deriva din colesterol : . Sunt alcatuite din doua organe endocrine diferite ca origine si functie : Corticosuprarenala (zona corticala.

Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are cinci componente : 53 . Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza.34) Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre.S. substanta cenusie. Cea mai simpla forma de activitate nervoasa este actul reflex. calea senzitiva/aferenta=C. de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminate. Reflexul este raspunsul organismului la un stimul. 5. format din trei membrane: piamater arahnoida duramater Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. toracali. 1. 3. Inconjurand substanta cenusie. impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor( segmente care raspund la stimuli). Maduva spinarii are forma unui cilindru. Ele circula mai intai prin neuronii senzitivi (care sunt in legarura cu receptorii).------Ef------RASPUNS • • Sistemul nervos are o componenta somatica si una vegetativa. calea motoare/eferenta=C. Nervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali. apoi prin neuronii de asociatie. efector=Ef STIMUL------R------C. lombare (5). Vertebrele se numesc: cervicale (7). doua coarne laterale si doua coarne posterioare.------C. toracale (12). acestea au in mijlocul lor cate o gaura vertebrala. MADUVA SPINARII( fig. ambele avand o parte Reflexele au ca baza anatomica arcul reflex. coada de cal.N.N. cu ajutorul sistemului 1. in interior se formeaza canalul vertebral. Cand vertebrele se suprapun. In sectiune transversala observam.M. 4. centru nervos=C.------C.S.M. in interior. Segmentele sistemului nervos central sunt invelite de meninge.De regula. sacrali si coccigieni. care adaposteste maduva spinarii. nervos. sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). la centrala si una periferica. cu doua coarne anterioare.(intercalari) si ajung la neuronii motori (care transmit comenzi la efectori). Maduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare. receptorul= R 2. impreuna cu filum terminale. lombari. XII.

54 . apare ca o coloana cenusie neintrerupta. Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali. In jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori . In sectiune are conturul literei H ( de fluture)dar in spatiu. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase. care se impart in: fascicule ascendente (senzitive) . care primesc informatii de la organele interne (exemplu : durerea de stomac). In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi. dinspre creier (cai descendente.care aduc informatii de la periferie (organele fascicule descendente (motorii) . si se grupeaza in tracturi si fascicule. dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive. somatice si vegetative. In jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi.care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosi receptoare) pana la centrii nervosi. care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). doua laterale si doua posterioare. 5 sacrati si 1 coccigian. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). pana la periferie (organele efectoare). motoare) intre etajele maduvei . 5 lombari. senzitive).care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. Deci. Substanta cenusie In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini. ea are functia de conducere a impulsurilor nervoase: a) b) c) Spre creier (cai ascendente. Substanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali. dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). dendrite sau axoni fara mielina. Ea contine corpi ai neuronilor. determinand contractia acesteia. deci aici se afla centri nervosi. organizata in doua cordoane anterioare. trunchi si ramuri periferice. Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati.exterior se afla substanta alba. Substanta cenusie este situata central. 12 toracali. Substanta alba contine axoni grupati in fascicule.

Din totalul de 12 perechi de nervi cranieni. puntea lui Varolio si mezencefalul. Rddacina anterioara (ventrala) este motoare (prin ea pleaca impulsurile eferente). Prin reflexe medulare vegetative sunt realizate activitati ale organelor interne cum sunt : defecatia (eliminarea fecalelor). cele mai simple cuprind in arcul reflex numai doi neuroni: unul senzitiv (din ganglionul spinal) si unul motor (din substanta cenusie a maduvei. De aceea ele se numesc refiexe monosinaptice. cerebel. Ele constau in retragerea unui segment in cazul in care tegumentul acestuia a fost excitat de un stimul potential nociv. Acestia fac legatura dintre maduva spinarii si organele gatului. Raspunsul este contractia muschiului care a fost alungit.2. Cele doua radacini se unesc si formeaza trunchiul nervului. coarnele ventrale). mictiunea (eliminarea urinei). diencefal si emisfere cerebrale . Acesta este mixt. in forma de trunchi de piramida. adica are si fibre senzitive si fibre motoare. in substanta cenusie. la nivelul orificiului occipital. XII. modificari ale organelor genitale legate de actul sexual. Sunt reflexe de aparare . ele antrenand unul sau mai multi neuroni de asociatie. se continua in jos cu maduva spinarii. XII. Radacina posteriora (dorsala) este senzitiva (prin ea sosesc impulsurile aferente). 55 . 2. El se desparte in ramuri. Se observa la suprafata niste santuri longitudinale care se continua cu cele medulare si doua santuri transversale care marcheaza limitele dintre cele trei etaje: bulbul rahidian. Fiecare nerv spinal are doua radacini. zece perechi de nervi cranieni ies din trunchiul cerebral. Reflexele care au centri nervosi in maduva. • • • Maduva spinarii functioneaza prin reflexe medulare somatice si vegetative cu centrii Ea are legatura cu creierul prin fasciculele de axoni din substanta alba. Ea este in legatura cu diferite organe prin nervi spinali. vasoconstrictia etc. Ea contine un ganglion spinal in care se afla neuroni senzitivi. TRUNCHIUL CEREBRAL Trunchiul cerebral . se numesc reflexe medulare. Ei sunt supusi permanent unei alungiri pasive din cauza gravitatiei. Cele mai frecvente sunt reflexele de flexie. trunchiului si membrelor. Dintre reflexele somatice.Nervii spinali ies prin gaurile intervertebrale. Stimulul este dat de alungirea muschilor care mentin pozitia corpului. CREIERUL (ENCEFALUL) Encefalul( fig. 1.35) este format din: trunchi cerebral. Alte reflexe somatice medulare sunt polisinaptice. Activitatea reflexa a maduvei este subordonata centrilor din creier.

2. Suprafata lui este brazdata de santuri adanci. XII. dar nu mai formeaza o masa compacta ci insule cenusii. Nucleii somatomotori comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei. numite nuclei. Reflexele care au centrii aici sunt innascute. nici modificate. 56 . Cerebelul are doua emisfere intre care este un corp alungit numit vermis. nu pot fi uitate. Omul . Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar. Prin pozitia sa. XII. Nu comanda miscarile. Un exemplu: Cand este iritata corneea se produce reflexul lacrimal.ceas biologic" dar isi pot modifica ritmul. Mai sunt si cativa nuclei inconjurati de substanta alba care ocupa zona centrala. inconjurate de substanta alba.. pielea si muschii capului. 2. lacrimal etc. Ele nu depind de experienta de viata si de aceea se numesc reflexe neconditionate. limbii si faringelui. Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simt din limba. gastrosecretor. regland ventilatia pulmonara dupa necesitati.Substanta cenusie este situata central. Ei produc ritmic impulsuri destinate muschilor respiratori. stie" raspunsul fara sa-l fi invatat vreodata. ca si la maduva spinarii. CEREBELUL Cerebelul este situat dorsal fata de trunchiul cerebral si legat de acesta prin trei perechi de cordoane de substanta alba numite pedunculi cerebelosi. 3. Cerebelul asigura mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea interna. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebeloasa. Axonii care pornesc de aici poarta mai departe impulsuri spre alte parti ale creierului. urechea interna. La suprafata se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) si o parte din marginea inferioara. El controleaza pozitia corpului. dar asigura precizia miscarilor comandate de emisferele cerebrale. Anumiti neuroni formeaza centrii respiratori. 2.. trunchiul cerebral asigura comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central. au un arc reflex programat genetic. In imediata apropiere se afla un centru cardiovasomotor care participa la reglarea circulatiei. Fiecare nucleu grupeaza neuroni cu anumite functii. primind informatii de la receptorii din muschi si articulatii (proprioreceptori). pliata cu ajutorul santurilor. Nucleii trunchiului cerebral functioneaza automat ca si substanta cenusie medulara. Ei functioneaza ca un . DIENCEFALUL Diencefalul este partial acoperit de emisferele cerebrale. Ei se afla sub controlul etajelor superioare ale creierului.

Sunt separate printr-un sant interemisferic si unite prin punti de substanta alba. Cei mai voluminosi nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cai senzitive: vizuala. exista arii senzitive: vizuala. 4. Comportamentul dobandit prin invatare se deosebeste de reflexele neconditionate prin faptul ca traseul impulsului nervos are componente noi. numita hipotalamus. scoarta cerebrala este pliata prin formarea unor santuri. Emisferele sunt voluminoase. gustativa. Astfel. se afla nuclei vegetativi cu diferite functii: regleaza temperatura. Performantele ei se exprima prin complexitatea comportamentului. care se formeaza in functie de experienta de viata. Aria motoare comanda miscarile. format in procesul invatarii. activitatea organelor sexuale. Scoarta cerebrala este sediul activitatii nervoase superioare. continutul in apa al organismului. dureroasa. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. stabilind legaturi sinaptice noi.Substanta cenusie a diencefalului formeaza nuclei. In partea inferioara a diencefalului. Neuronii din scoarta cerebrala nu au forma fixa. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebrala. Emisferele cerebrale mai contin si nucleii bazali implicati in reglarea pozitiei si miscarilor. Ele sunt date nu numai de volumul si intinderea scoartei cerebrale ci. 2. XII. determina manifestarile legate de emotii etc. Performantele ei depind de structura retelei de neuroni. auditiva. Axonii neuronilor de aici fac sinapsa in scoarta cerebrala. mai ales pe cele voluntare. Astfel se formeaza circuite neuronale noi. Omul simte (are senzatii) numai cand impulsurile de la receptorii corespunzatori ajung in aceste arii. 57 . aflati in stransa legatura unii cu ceilalti. de structura ei foarte complexa (cu straturi de neuroni intre care se realizeaza un numar imens de sinapse). Ei isi modifica forma prelungirilor. Diferitele arii ale acesteia indeplinesc functii diferite. tactila. Aceasta "formare continua" a scoartei cerebrale se mentine toata viata dar este mai activa la indivizii tineri. Deci emisferele cerebrale realizeaza activitatea nervoasa superioara. somestezica (prin care omul isi simte propriul corp). gustativa. pofta de mancare. proprioceptiva si vestibulara (nu si pe cea olfactiva care intra direct in emisferele cerebrale). olfactiva. Ariile de asociatie nu au doar functie de legatura ci realizeaza o prelucrare complexa a informatiei. termica. Se considera ca fiecare actiune pe care omul o invata corespunde unui circuit nou. auditiva. mai ales. Scoarta cerebrala contine si centri nervosi somatici si centri nervosi vegetativi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->