Sunteți pe pagina 1din 3

Temperamentul sangvinic:

-scriere vie, amplificată, ornată


-presiune netă
-rapidă
-ascendentă
-înclinată
-bucle ale literelor dezvoltate
-majuscule hipertrofice
-ritm viu, accelerat
-bare la „t” lungi şi ascuţite
-reveniri asupra trăsăturilor, poziţie constantă a punctelor,
-limitarea curbelor
-mişcări înguste
-linie de ordonare clară
-retuşări

Temperamentul coleric:
-scriere largă sau concentrată
-fermă în relief
-tranşant apăsată sau desfăşurată
- finale lungi şi ascuţite, ascendente
-bastoanele literelor „g” şi „j” plonjează în subscript
-barele lui „t” ascendente
-ritm marcat, tulburat;

Temperamentul flegmatic:
-scriere egală, monotonă
-constantă în înălţime
-direcţie dreaptă
-ritm lent, regulat
-implică sânge rece, calm, apatie, lene

temperamentul melancolic:
-forme variate, inegale
-înălţimi variabile
-lărgime
-direcţie nesigură
-scriere dezlânată, filiformă, mare şi retuşată sau scriere mică cu presiune scăzută
-spaţiile de la începutul şi sfârşitul scrierii sunt reduse
-scade viteza, presiunea
-cuvintele se repetă, apar ştersături, adăugiri, reveniri
-traseul este automatic, cu sterotipii ascuţite, ezitante, neterminate

Marginea
Unii grafologi susţin:- o pagină fără margini şi alineate — semn de zgârcenie
- o margine egală, încadrând bine pagina—ordine şi armonie
Cel mai important lucru este studirea sfârşitului literelor, pentru că aceasta trimite la
intimitatea celor care scriu. Dacă la inceput sunt clare şi apoi devin mâzgăleli neciteţe, fiţi
siguri că aveţi în faţă un nervos, un nerăbdător, care nu are capacitatea de a continua şi de a
persevera.

Direcţia
Scriere orizontală, rigidă, dreaptă—marcă a voinţei şi inflexibilităţii
Scriere orizontală, dreaptă—perseverenţă
Scriere dreaptă, moale—slăbiciune, ezitare
Scriere ascendentă—ambiţie
Scriere care urcă grosolan—vanitate prostească
Scriere care urcă ăn trepte—exaltare
Scriere descendentă—pesimism şi melancolie
Scriere care coboară treptat—pesimismul poate duce la tristeţe
Scriere cu rânduri concave—reacţie împotriva adversităţii, efort de a redresa destinul
Scriere cu linii convexe—urcuşuri şi coborâşuri succesive pe linia destinului
Scriere sinuasă, în serpentine—supleţe a spiritului, diplomaţie

Spaţiile dintre linii:


-clare şi regulate: judecată clară. sănătoasă
-încâlcite:imaginaţie predominantă
-foarte strânse: zgârcenie
-foarte largi: dărnicie (spirituală)
-înguste:abundenţa ideilor

3. Spaţierea

Spaţierea literelor se poate referi la distanţa dintre acestea (o scriere strânsă înseamnă zgârcenie); totuşi,
pentru un rezultat optim, trebuie să combinăm elementele literelor, rândurilor şi
spaţiilor dintre rânduri:
- litere spaţiate: instincte bogate;
- litere spaţiate, cu finale lungi: generozitate;
- litere spaţiate fără bucle: egoism, dezinteres;
- litere spaţiate cu bucle: generozitate interesată;
- litere spaţiate cu trăsături largi de peniţă: risipă;
- litere normal spaţiate : economie înţeleaptă.

Înălţimea

Copiii fac în mod obişnuit litere mari. La copii şi la maturi, scrierea mare este un semn de naivitate.
Scrierea cu semne lungi şi ascuţite arată contrariul (disimulare). Dacă la sfârşitul cuvintelor literele sunt
lizibile sau transformate în linii, disimularea poate merge până ia perfidie. Alte variante:
-scrierea mijlocie ca înălţime şi regulată înseamnă loialitate;
-scrierea mijlocie şi inegală: nestatornicie;
-scrierea apăsată şi crescândă: exagerare;
-scrierea mare şi slab apăsată: simplitate, naivitate;
-scrierea care creşte armonic: prostie.
Mişcarea
Mişcarea scrierii denotă un caracter subtil, dar sigur. Unele persoane scriu repede, căci
vivacitatea este esenţa gestului. Oamenii calmi scriu cu grijă; o scriere calmă poate vorbi mai
mult decât cel care scrie. Dimpotrivă, o scriere grăbită şi rapidă arată o activitate intensă. Dacă
nu este decât rapidă, se poate vorbi de o lipsă de reflecţie. Dacă este vie, presupune spirit foarte
activ şi prompt. O scriere poate respira vigoare, sănătate, nonşalanţă, ezitare, indecizie, emoţie,
enervare.
Trebuie să observăm în ce măsură este preferabilă o scriere dreaptă şi clară faţă de una
confuză, întortocheată, bizară. în primul caz este vorba de o scriere rapidă, constantă,
caracteristică oamenilor corecţi, prompţi şi oneşti; în al doilea caz „de o scriere lentă, ilizibilă,
aparţinând naturilor ardente, precipitate sau de o scriere ascuţită, la cei disimulaţi şi
impenetrabili.

Legăturile dintre litere şi cuvinte

Şi aici, apropierea dintre grafologie şi psihologie este foarte portantă (în analiza grafologică se
ajunge la o confirmare a anumitor trăsături etnografice: stabilitate pentru orientali
-contemplativi, detaşaţi - instabilitate pentru occidentali -practici).
O scriere juxtapusă poate să însemne intuiţie, gust pentru teorie. Dacă se detaşează o literă din
primul cuvânt, intuiţia urmează realizării. Scrierea legată este a unui deductiv. Dacă sunt legate
cuvintele, apare un exces de deductivitate (sctfism).

Scrierea cu un număr egal de semne legate şi detaşate înseamnă un bun echilibru mental.
Mai multe litere detaşate decât legate -domină concepţia.
Mai multe litere legate decât detaşate - domină realizarea.

S-ar putea să vă placă și