ACADEMIA TEHNIC MILITAR Facultatea de Armament, Rachete, Muni ii i Geniu Curs postuniversitar de Protec ie Civil

REFERAT
³SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN´
Maior inginer NICOLAE SORICA

- BUCURE TI 2001 -

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Tipuri de hazard care afecteaz versan ii Stabilitatea versan ilor i terasamentelor privit ca problem de analiz de sistem Reglement ri privind dezastrele provocate de deplas ri Concep ia desf ur rii ac iunilor, sisteme i mijloace de interven ie Concluzii Anexe

HAZARDE CARE AFECTEAZ VERSAN II
DEPLAS RILE DE TEREN = procesele de mi care ale maselor de p mânt i roci, pe versan i, sub ac iunea gravita iei, f r interven ia direct a unui agent de transport cum este apa, ghea a sau vântul. TIPURI DE DEPLAS RI DE TEREN Alunec rile de teren Curgerile de noroi i grohoti uri Pr bu irile Creep (târâre) Eroziunea în suprafa i ravinarea

-par ial stabilizate. CLASIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Dup pozi ia de rupere fa -consecvente. . numite suprafe e de alunecare. -deluviul i roca de baz . -mixte. Dup forma suprafe ei de rupere -circular ± cilindrice. de stratifica ia rocilor Dup natura rocilor -afecteaz deluviul.. Dup sensul de extindere -delapsive. -insecvente. -la limita deluviului. Dup viteza de deplasare -extrem de rapid . -profunde ± peste 3 m. -foarte rapid . -extrem de lent . -de transla ie.5 m. -detrusive.. -cu profunzime medie ± 1 la 3 m. -cu o form oarecare. -active. -retrograde.ALUNEC RILE DE TEREN Sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de p mânt pe versan i. -asecvente. Dup grosimea materialelor deplasate -superficiale ± 1. în lungul unor planuri care le separ de partea stabil a versantului. -lent . -rapid . Dup gradul de activitate -stabilizate. -moderat . -foarte lent .

- exces de ap pe versan i datorat: ‡precipita ii abundente ‡topirea z pezii ‡Izvoare .CAUZELE PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN .ocuri mecanice naturale - modificarea utiliz rii terenurilor. ‡ supraînc rcarea versantului prin construc ii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului. .modificarea stabilit ii versan ilor datorit : ‡ subs p rii bazei prin eroziune sau prin activit ile omului.

‡ Patul alunec rii .este partea din aval a materialului deplasat .cr p turi .masa de p mânt deplasat .mici depresiuni ocupate de ochiuri de ap i de vegeta ie higrofil .suprafe e v lurite sau în trepte. ‡ Corpul alunec rii . . . P durea în aceast situa ie fiind denumit ³p dure beat ´.suprafa a care separ materialul în mi care de substratul r mas pe loc.locul din care s-a desprins masa de p mânt alunecat . Copacii sunt înclina i în toate direc iile.discontinuit i i diferen ieri mari pe spa ii restrânse . ‡ Râpa de desprindere . ‡ Fruntea alunec rii .conforma ie neregulat .RECUNOA TEREA PE TEREN A UNEI ALUNEC RI Versan i cu: .

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNEC RILE DE TEREN  Mediul natural Mediul construit Popula ia Bunurile de valoare Capacit ile productive i func ionale Lucr rile care includ surse de mare risc .

IDENTIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Cart ri geologice Prospec iuni prin metode geofizice Lucr ri miniere Foraje Teste de forfec ri rota ionale .

zone v lurite pe versan i.copaci cu trunchiuri aplecate în direc ii diferite pe versan i..trepte de denivelare pe versan i. . sub form de limb .INDICII ASUPRA PREZEN EI UNOR ALUNEC RI DE TEREN .zone cu exces de umiditate pe pante. .izvoare sau emergen e difuze de ap în special în jum tatea inferioar i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate. . .existen a pe versan i a unor suprafe e. . .

INTRARE INPUT CUTIE NEAGR ÄBLACK BOX´ IE IRE OUTPUT .ANALIZA SISTEMIC ± cale de cunoa tere a realit ii obiective Sistem = un ansamblu de elemente legate între ele prin forme de interac iune i de interdependen Se utilizeaz modelul cibernetic denumit Äcutia neagr ´ .

factori mecanici naturali.Factori cauzali externi ± intr rile în sistemul ³versant´      factori climatologici. factori ai activit ii umane (antropogeni). al i factori cauzali (în prezent pot fi necunoscu i) . factori biotici.

caracterizare general Se compune din :  subsistemul st rii de rezisten a terenului.SISTEMUL VERSANT .stare limit . .instabilitate. .stabilitate. .  subsistemul st rii de eforturi i deforma ii în teren Între subsisteme exist conexiuni inverse (feed back) R spunsurile sistemului (ie irile) pot indica: .

coeziunea structural i hidrocoloidal la p mânturi.elemente de stare care influen eaz rezisten a sistemului     unghiul de frecare interioar . starea hidrologic . starea electrochimic a p mânturilor. compozi ia mineral . . starea biochimic (prezen a i ac iunea microorganismelor) starea electrofizic a p mânturilor . coeficientul de presiune în stare de repaus etc.elemente fizice structurale starea macrofizic ). .SUBSISTEMUL ST RII DE REZISTEN       A TERENULUI . module de deforma ie.

înc rc rile pe conturul masivului. omogenitatea masivului. anizotropia masivului.elemente fizice structurale       greutatea volumetric a rocilor in masiv.SUBSISTEMUL ST RII DE EFORTURI I DEFORMA II . caracteristicile de form ale conturului masivului. . regimul apelor subterane.

REAC IA SUBSISTEMELOR la ac iunea factorilor perturbatori sc derea rezisten ei mecanice a terenului. cre terea eforturilor unitare în masiv microtensiuni în p mânt cre terea presiunii intersti iale i presiunii hidrodinamice etc.     .

R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´ Const în:  varia ia componentelor corespunz toare caracteristicilor rezisten ei  varia ia deformabilit ii terenului în spa iu i timp. .  num rul elementelor structurale afectate  reac ia i de interac iunile ce se produc în subsistemul propriu  influen a exercitat de subsistemul ÄEforturi ± deforma ii´. Func ie complex care depinde de:  num rul i nivelul factorilor de intrare.

R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄEforturi ± deforma ii în teren´ Const în varia ia în spa iu i timp a componentelor:   m rimii i direc iei eforturilor unitare. . m rimii. direc iei i vitezei deforma iilor.

.  factorii cauzali reprezint mul imi în sens matematic.  elementele fizice macro i microstructurale ale sistemului pot fi concepute ca mul imi în sens matematic.  Se poate realiza o matrice care s eviden ieze rela iile dintre factorii exteriori i elementele fizice structurale ale sistemului.  fenomenul de pierdere a stabilit ii unui versant sau terasament poate avea loc f r a fi nevoie de toate mul imile factorilor cauzali  stabilitatea unui versant poate fi considerat ca o problem de sistem par ial controlabil.MODELAREA FIZIC I MATEMATIC A SISTEMULUI Aplic teoria mul imilor i a teoria probabilit ilor deoarece:  factorii cauzali ai elementelor fizice structurale i parametrii de stare ai sistemului sunt aleatori.

F2 (z pad ). Ajut atât la: . F8 (secet ). prin valorificarea rela iilor matematice ale influen elor cunoscute. Liniile matricei reprezint elementele fizice structurale ale subsistemelor Termenii matricei reprezint efectele asupra elementelor fizice structurale i sunt nota i conven ional astfel: ± X ± influen cunoscut . F3 (înghe ). . F5 (temperatur ). ± ± ± influen posibil îns necunoscut . F6 (presiune). F7 (vânt).MATRICEA rela iilor dintre factorii exteriori i parametrii de stare ai sistemului. F4 (dezghe ).formularea unui model de ansamblu. ± 0 ± lips de influen . Coloanele matricei reprezint factorii cauzali de intrare: Ex: grupa factorilor hidro-meteorologici va fi alc tuit din mul imea: F1 (ploi). exprimat matematic.organizarea cercet rilor în continuare. ± + ± influen cunoscut neexprimat înc matematic. .

CONCLUZII   Abordarea sistemic a problemelor alunec rilor de teren poate conduce la : ± sistematizarea cauzelor pierderii stabilit ii i a fenomenelor ce au loc în versan i. ce vor face sistemul deta abil în elementele componente i par ial controlabil. ± o mai bun corelare a lucr rilor de consolidare cu fenomenele din natur i conceperea unor genuri noi de lucr ri. ± trecerea de la modele verbale la modele matematice. Cercet rile pluridisciplinare i interdisciplinare vor conduce treptat la precizarea i detalierea modelului fizico-matematic prin procesul iterativ al apropierii cuno tin elor noastre de realitatea obiectiv . . ± posibilitatea stabilirii treptate a unor leg turi cauz -efect.

CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´. ± cre terea gradului de fisurare a masivului.     Terenul poate fi alc tuit din roci compacte sau din p mânturi. ± cre terea gradului de alterare. Caracterizarea elementelor fizice structurale ale rocilor: ± propriet ile de rezisten i deforma ie  rezisten a la compresiune (Rc)  rezisten a la forfecare (Rf)  modulul de elasticitate (E)  coeficientul de deforma ie transversal ( ) ± gradul de fisurare ± gradul de alterare ± stratifica ia Se consider c asupra masivului ac ioneaz : ± factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici i seismici) ± factori perturbatori artificiali (antropogeni) R spunsurile elementelor fizice structurale pot fi: ± diminuarea propriet ilor de rezisten ale rocii. ± reducerea rezisten ei mecanice între straturi i blocuri .

care creeaz un câmp de eforturi gravita ional. ± activitatea de construc ii a omului ± zone unde aceast stare nu este atins i roca dispune de o rezerv de rezisten .   st rile de eforturi i deforma ii sunt provocate de urm torii factori : ± greutatea rocilor situate deasupra sec iunii examinate. determinarea st rii de eforturi unitare i deforma ii a unui masiv de roc se face prin simplificarea modelului fizic real . ± eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvolt continuu. provocate de procese geologice de adâncime sau procese seismice ± eforturi datorate temperaturi interne a P mântului.CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄEforturi unitare în teren´..

modificarea geometriei .lucr ri de ranforsare intern .se stabile te i se asigur func ionarea permanent a sistemului informa ional pe plan local pentru alarmarea în caz de dezastre. astfel: . interven ia i înl turarea efectelor alunec rilor de teren.AC IUNI DE PREVENIRE. .se constituie comisiile jude ene i locale de ap rare împotriva dezastrelor. studii i teme în domeniul prevenirii i ap r rii împotriva efectelor alunec rilor de teren. PROTEC IE I INTERVEN IE . . . .alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucr rilor specifice de prevenire. precum i asupra m surilor luate.drenaje .întocmirea i punerea în aplicare a unor programe de cercetare.informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc poten ial. .elaborarea de materiale necesare educa iei sociale în ceea ce prive te prevenirea i ap rarea împotriva efectelor alunec rilor de teren.etapa predezastru i reglement rilor privind prevenirea.întocmirea planurilor de ap rare împotriva dezastrelor i a studiilor de caz pentru alunec rile de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribu ii i r spunderi pe aceast linie. iminen ei producerii alunec rilor de teren.se inventariaz i supravegheaz sursele poten iale de producere a alunec rilor de teren. . . .lucr ri de sus inere . a efectelor acestora. . . .elaborarea regulamentelor .

din zona de dezastru. PROTEC IE I INTERVEN IE .organizarea i conducerea evacu rii popula iei i a bunurilor materiale afectate.AC IUNI DE PREVENIRE. explozii).m suri i ac iuni de protec ie individual . precum i unele ac iuni posibile de evitare a apari iei unor efecte complementare (incendii. .În timpul dezastrului .organizarea cercet rii în vederea culegerii datelor i informa iilor. . . astfel: .alarmarea popula iei din zona de dezastru. familial i de grup.

limitarea avariilor la re ele i instala ii.primul ajutor medical.inventarierea i evaluarea efectelor i a pagubelor produse. afectate de alunec rile de teren i al victimelor poten ial captive sub ruine sau mase de p mânt. în func ie de natura i m rimea distrugerilor. . ajutorul medical i asisten a medical de urgen . în func ie de num rul de unit i locative distruse i num rul de sinistra i.deblocarea unor c i de circula ie.sprijiniri i consolid ri temporare. în func ie de ritmul opera iunilor de cercetare-c utare i deblocare-salvare.asigurarea num rului de unit i locative pentru locuirea temporar . transportul i depozitarea materialelor rezultate. în func ie de num rul de persoane afectate sau expuse riscului i condi iile conjuncturale. în func ie de capacitatea de lucru a unit ilor specializate. astfel: .evacuarea. restric ii de circula ie i îndrumarea circula iei. . ordinea. PROTEC IE I INTERVEN IE . .interven ii primare pentru stabilizarea i monitorizarea proceselor de alunecare a versan ilor. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. distruse sau acoperite de mase de p mânt i al efectelor asupra re elelor. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite.degajarea victimelor i înhumarea cadavrelor.demolarea. profilaxia. . necesit i specifice pentru categoriile de popula ie defavorizate. în func ie de num rul i tipul cl dirilor inspectate i declarate nesigure.AC IUNI DE PREVENIRE. .cercetarea-c utarea i deblocarea-salvarea. în func ie de caracterul efectelor. . .paza. asigurarea asisten ei sociale i psihologice pentru zonele afectate. . . în func ie de natura i caracterul efectelor asupra mediului natural i construit. . trierea i transportul victimelor. . . .opera iuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc.etapa postdezastru Se desf oar ac iuni de interven ie i se continu aplicarea unor m suri de protec ie i realizarea unor ac iuni de prevenire a apari iei unor accidente complementare. supravegherea i controlul cl dirilor i zonelor nesigure.

reabilitare i refacere-restabilire a infrastructurii economice i sociale afectate.finalizarea ac iunilor de interven ie.AC IUNI DE PREVENIRE. PROTEC IE I INTERVEN IE . .desf urarea unor ac iuni de consolidare. . cur are-neutralizare.etapa ac iuni pe termen lung - Se realizeaz ac iunile pe termen lung: . .

SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE În baza Hot rârii de Guvern nr.438 din 06 iunie 1996 privind aprobarea ³Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei centrale pentru prevenirea i ap rarea împotriva efectelor seismice i alunec rilor de teren´ la nivelul acesteia este necesar s existe urm toarea dotare pentru coducerea ac iunilor de prevenire. astfel: a) Echipamente de telecomunica ii:. b) Tehnic de calcul: c) Echipament pentru multiplicare: d) Documente operative: e) Alte dot ri: . protec ie i interven ie.

echipamente protec ie. d)Forma iuni de C i Ferate i Drumuri i Poduri cu dotarea specific acestora pentru interven ie în scopul debloc rii i repunerii în func iune a c ilor de comunica ii. truse de scule. -c ti de protec ie. astfel: a) Forma iuni de cercetare-c utare: -detectoare acustice supravie uitori. autocamioane.detectoare de gaze naturale. -alimente. radiotelefoane portabile. excavatoare. radiotelefoane. -înc rc toare frontale. -dispozitive de manipulat stâlpi i panouri. -truse resuscitare i perfuzii. cricuri mecanice hidraulice. b)Forma iuni de deblocare-salvare: -automacarale. -autosc ri i sc ri telescopice. -brancarde i chingi transport v t ma i. . popi distan are pentru cric pern .SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE La nivelul jude elor i al municipiului Bucure ti sunt organizate forma iuni de interven ie care au în dotare urm toarele mijloace de interven ie. -corturi sanitare. -dispozitive hidraulice i manuale de t iat beton. -panglic limitare zone dezastru. grupuri electrogene. -unelte genistice. -buldozere. -materiale de strict necesitate. autocisterne. -lanterne. gredere. c)Prim ajutor i transport v t ma i: -gen i sanitare. -motopompe. Materiale pentru asigurarea sinistra ilor: -cazarmament (complet). -stivuitoare. -aparate portabile de sudur autogen . -detectoare de substan e toxice.

Echilibrarea sistemului prin lucr ri de sus inere. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de consolidare .ASIGURAREA STABILIT II SISTEMULUI ³VERSANT´     Proiectarea judicioas a construc iilor amplasate pe versan i. M suri de împiedicare a mic or rii în timp a rezisten ei terenului.

potrivit planurilor proprii. deprinderile i suporturile necesare desf ur rii acestor ac iuni. Asigurarea material i financiar a ac iunilor de interven ie desf urate de c tre inspectoratele.Asigurarea unor ac iuni i nevoi specifice Asigurarea realiz rii ac iunilor de prevenire. Aprovizionarea forma iunilor de protec ie civil cu materiale i tehnic specific se face de c tre comisiile de protectie civil de specialitate. . se refer la activit i ce se desf oar în scopul de a crea cuno tin ele. protec ie i interven ie împotriva alunec rilor de teren i accidentelor complementare. comisiile i forma iunile de protec ie civil se realizeaz de c tre autorit ile administra iei publice locale i organele de conducere ale institu iilor publice i agen ilor economici prin bugetele locale sau din bugetele i resursele proprii. prin conven ii de cooperare cu agen ii economici în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Aprovizionarea pe timpul desf ur rii ac iunilor de interven ie se planific i se execut în baza concep iei de ac iune de c tre inspectoratele de protec ie civil i comisiile de logistic prin subunit ile i forma iunile de specialitate. potrivit planului logistic.

Alte alunec ri afecteaz versantul în ansamblu. Alunec rile afecteaz i unit ile de relief montan. fiind necesare m suri speciale de protec ie. În România. Unele alunec ri se extind pe mai mul i kilometri în lungul unor v i. care au m rit umiditatea versan ilor în perioada 1990-2000. de regimul ploilor (care genereaz o umiditate accentuat a versan ilor în anumite perioade din an) i de activit ile omului. alunec rile ajung s afecteze aproape în întregime versan ii i sunt asociate cu numeroase curgeri de noroi. fiind înregistrate reactiv ri de alunec ri pe suprafe e întinse. Alunec rile profunde din Depresiunea Transilvaniei sunt cunoscute sub numele de ³glimee´. au fost înregistrate pagube materiale de aproape 400 miliarde lei. în special. fiind r spândite cu prec dere în estul Carpa ilor Orientali. au fost înregistrate numeroase alunec ri i curgeri de noroi care au generat numeroase pagube materiale i chiar pierderi de vie i omene ti. datorit unor perioade ploioase cumulate cu topiri de z pezi. De aceea. Alunec ri profunde cu dimensiuni mari se înregistreaz în estul Carpa ilor Orientali alc tui i din roci sedimentare (fli ). În condi ii favorabile de umiditate. Aceste procese sunt un pericol pentru c ile ferate i oselele care str bat regiunile muntoase. C derile de roci sunt mai numeroase în perioadele cu alternan e frecvente ale înghe ului i dezghe ului. cu ploi de lung durat i cu topirea brusc a straturilor de z pad . cu o pondere mare a isturilor argiloase. prima grij în cazul form rii unor asemenea baraje este drenarea lacului i înl turarea obstacolului din calea cursului de ap . Uneori sunt barate v ile formându-se lacuri care reprezint un pericol pentru localit ile i terenurile agricole din aval. terenurile afectate ocupând uneori sute de hectare. se înregistreaz numeroase reactiv ri ale alunec rilor vechi care pun în pericol a ez ri i c i de comunica ie. cum este cazul comunelor Saschiz (615 ha). Numai în anul 1999. . În unele bazine desp durite. Movile (615 ha). Sae (1500 ha). cunoscute sub numele de v i de alunecare. sectorul de la curbur .CONCLUZII În ara noastr . de exemplu. cum este prim vara. dezvoltate pe roci argiloase. fiind favorizate de prezen a rocilor argiloase i marnoase. Printre regiunile cele mai puternic afectate de alunec ri se înscriu Subcarpa ii i. în 17 jude e. În Podi ul Moldovei alunec rile profunde care genereaz un microrelief cunoscut sub numele de ³movile´. fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamic diferit . alunec rile au o r spândire larg în unit ile de relief deluroase i de podi . ³ igl i´ sau ³hârtoape´ sunt asociate adesea cu procesele de creep. În Mun ii Carpa i versan ii dezvolta i pe isturi cristaline i roci vulcanice sunt afecta i de pr bu iri i rostogoliri ale rocilor înso ite de formarea unor trene de grohoti uri cu dimensiuni diferite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful