ACADEMIA TEHNIC MILITAR Facultatea de Armament, Rachete, Muni ii i Geniu Curs postuniversitar de Protec ie Civil

REFERAT
³SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN´
Maior inginer NICOLAE SORICA

- BUCURE TI 2001 -

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Tipuri de hazard care afecteaz versan ii Stabilitatea versan ilor i terasamentelor privit ca problem de analiz de sistem Reglement ri privind dezastrele provocate de deplas ri Concep ia desf ur rii ac iunilor, sisteme i mijloace de interven ie Concluzii Anexe

HAZARDE CARE AFECTEAZ VERSAN II
DEPLAS RILE DE TEREN = procesele de mi care ale maselor de p mânt i roci, pe versan i, sub ac iunea gravita iei, f r interven ia direct a unui agent de transport cum este apa, ghea a sau vântul. TIPURI DE DEPLAS RI DE TEREN Alunec rile de teren Curgerile de noroi i grohoti uri Pr bu irile Creep (târâre) Eroziunea în suprafa i ravinarea

-asecvente. Dup grosimea materialelor deplasate -superficiale ± 1. Dup viteza de deplasare -extrem de rapid . -active. . -la limita deluviului. Dup sensul de extindere -delapsive. -profunde ± peste 3 m. -cu o form oarecare. -de transla ie. -deluviul i roca de baz . de stratifica ia rocilor Dup natura rocilor -afecteaz deluviul.. Dup forma suprafe ei de rupere -circular ± cilindrice. -par ial stabilizate. -mixte.. Dup gradul de activitate -stabilizate. -lent . numite suprafe e de alunecare. -retrograde. CLASIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Dup pozi ia de rupere fa -consecvente.ALUNEC RILE DE TEREN Sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de p mânt pe versan i. -rapid .5 m. -extrem de lent . în lungul unor planuri care le separ de partea stabil a versantului. -insecvente. -cu profunzime medie ± 1 la 3 m. -foarte lent . -moderat . -detrusive. -foarte rapid .

modificarea stabilit ii versan ilor datorit : ‡ subs p rii bazei prin eroziune sau prin activit ile omului.CAUZELE PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN .ocuri mecanice naturale - modificarea utiliz rii terenurilor. ‡ supraînc rcarea versantului prin construc ii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului. . - exces de ap pe versan i datorat: ‡precipita ii abundente ‡topirea z pezii ‡Izvoare .

suprafe e v lurite sau în trepte. P durea în aceast situa ie fiind denumit ³p dure beat ´. ‡ Patul alunec rii . ‡ Râpa de desprindere .suprafa a care separ materialul în mi care de substratul r mas pe loc. ‡ Corpul alunec rii . Copacii sunt înclina i în toate direc iile. ‡ Fruntea alunec rii .mici depresiuni ocupate de ochiuri de ap i de vegeta ie higrofil . .este partea din aval a materialului deplasat .conforma ie neregulat .masa de p mânt deplasat .RECUNOA TEREA PE TEREN A UNEI ALUNEC RI Versan i cu: . .locul din care s-a desprins masa de p mânt alunecat .discontinuit i i diferen ieri mari pe spa ii restrânse .cr p turi .

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNEC RILE DE TEREN  Mediul natural Mediul construit Popula ia Bunurile de valoare Capacit ile productive i func ionale Lucr rile care includ surse de mare risc .

IDENTIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Cart ri geologice Prospec iuni prin metode geofizice Lucr ri miniere Foraje Teste de forfec ri rota ionale .

copaci cu trunchiuri aplecate în direc ii diferite pe versan i. . sub form de limb . .zone v lurite pe versan i.izvoare sau emergen e difuze de ap în special în jum tatea inferioar i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate. .zone cu exces de umiditate pe pante. .existen a pe versan i a unor suprafe e. .trepte de denivelare pe versan i.INDICII ASUPRA PREZEN EI UNOR ALUNEC RI DE TEREN . ..

ANALIZA SISTEMIC ± cale de cunoa tere a realit ii obiective Sistem = un ansamblu de elemente legate între ele prin forme de interac iune i de interdependen Se utilizeaz modelul cibernetic denumit Äcutia neagr ´ . INTRARE INPUT CUTIE NEAGR ÄBLACK BOX´ IE IRE OUTPUT .

factori ai activit ii umane (antropogeni). factori mecanici naturali.Factori cauzali externi ± intr rile în sistemul ³versant´      factori climatologici. factori biotici. al i factori cauzali (în prezent pot fi necunoscu i) .

instabilitate.  subsistemul st rii de eforturi i deforma ii în teren Între subsisteme exist conexiuni inverse (feed back) R spunsurile sistemului (ie irile) pot indica: .stare limit .SISTEMUL VERSANT .caracterizare general Se compune din :  subsistemul st rii de rezisten a terenului. . .stabilitate. .

starea biochimic (prezen a i ac iunea microorganismelor) starea electrofizic a p mânturilor . . . coeficientul de presiune în stare de repaus etc. coeziunea structural i hidrocoloidal la p mânturi.elemente fizice structurale starea macrofizic ). compozi ia mineral . module de deforma ie.elemente de stare care influen eaz rezisten a sistemului     unghiul de frecare interioar . starea electrochimic a p mânturilor. starea hidrologic .SUBSISTEMUL ST RII DE REZISTEN       A TERENULUI .

caracteristicile de form ale conturului masivului. . înc rc rile pe conturul masivului.SUBSISTEMUL ST RII DE EFORTURI I DEFORMA II . anizotropia masivului.elemente fizice structurale       greutatea volumetric a rocilor in masiv. omogenitatea masivului. regimul apelor subterane.

    . cre terea eforturilor unitare în masiv microtensiuni în p mânt cre terea presiunii intersti iale i presiunii hidrodinamice etc.REAC IA SUBSISTEMELOR la ac iunea factorilor perturbatori sc derea rezisten ei mecanice a terenului.

.  num rul elementelor structurale afectate  reac ia i de interac iunile ce se produc în subsistemul propriu  influen a exercitat de subsistemul ÄEforturi ± deforma ii´. Func ie complex care depinde de:  num rul i nivelul factorilor de intrare.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´ Const în:  varia ia componentelor corespunz toare caracteristicilor rezisten ei  varia ia deformabilit ii terenului în spa iu i timp.

.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄEforturi ± deforma ii în teren´ Const în varia ia în spa iu i timp a componentelor:   m rimii i direc iei eforturilor unitare. direc iei i vitezei deforma iilor. m rimii.

 Se poate realiza o matrice care s eviden ieze rela iile dintre factorii exteriori i elementele fizice structurale ale sistemului.MODELAREA FIZIC I MATEMATIC A SISTEMULUI Aplic teoria mul imilor i a teoria probabilit ilor deoarece:  factorii cauzali ai elementelor fizice structurale i parametrii de stare ai sistemului sunt aleatori. .  fenomenul de pierdere a stabilit ii unui versant sau terasament poate avea loc f r a fi nevoie de toate mul imile factorilor cauzali  stabilitatea unui versant poate fi considerat ca o problem de sistem par ial controlabil.  elementele fizice macro i microstructurale ale sistemului pot fi concepute ca mul imi în sens matematic.  factorii cauzali reprezint mul imi în sens matematic.

F7 (vânt).organizarea cercet rilor în continuare.MATRICEA rela iilor dintre factorii exteriori i parametrii de stare ai sistemului. F3 (înghe ). ± + ± influen cunoscut neexprimat înc matematic. ± ± ± influen posibil îns necunoscut . exprimat matematic. . ± 0 ± lips de influen . F5 (temperatur ). F4 (dezghe ). F2 (z pad ). F8 (secet ).formularea unui model de ansamblu. F6 (presiune). Ajut atât la: . prin valorificarea rela iilor matematice ale influen elor cunoscute. Liniile matricei reprezint elementele fizice structurale ale subsistemelor Termenii matricei reprezint efectele asupra elementelor fizice structurale i sunt nota i conven ional astfel: ± X ± influen cunoscut . Coloanele matricei reprezint factorii cauzali de intrare: Ex: grupa factorilor hidro-meteorologici va fi alc tuit din mul imea: F1 (ploi). .

. ce vor face sistemul deta abil în elementele componente i par ial controlabil. ± o mai bun corelare a lucr rilor de consolidare cu fenomenele din natur i conceperea unor genuri noi de lucr ri. ± trecerea de la modele verbale la modele matematice. ± posibilitatea stabilirii treptate a unor leg turi cauz -efect. Cercet rile pluridisciplinare i interdisciplinare vor conduce treptat la precizarea i detalierea modelului fizico-matematic prin procesul iterativ al apropierii cuno tin elor noastre de realitatea obiectiv .CONCLUZII   Abordarea sistemic a problemelor alunec rilor de teren poate conduce la : ± sistematizarea cauzelor pierderii stabilit ii i a fenomenelor ce au loc în versan i.

    Terenul poate fi alc tuit din roci compacte sau din p mânturi. ± reducerea rezisten ei mecanice între straturi i blocuri . ± cre terea gradului de fisurare a masivului. Caracterizarea elementelor fizice structurale ale rocilor: ± propriet ile de rezisten i deforma ie  rezisten a la compresiune (Rc)  rezisten a la forfecare (Rf)  modulul de elasticitate (E)  coeficientul de deforma ie transversal ( ) ± gradul de fisurare ± gradul de alterare ± stratifica ia Se consider c asupra masivului ac ioneaz : ± factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici i seismici) ± factori perturbatori artificiali (antropogeni) R spunsurile elementelor fizice structurale pot fi: ± diminuarea propriet ilor de rezisten ale rocii. ± cre terea gradului de alterare.CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´.

provocate de procese geologice de adâncime sau procese seismice ± eforturi datorate temperaturi interne a P mântului. determinarea st rii de eforturi unitare i deforma ii a unui masiv de roc se face prin simplificarea modelului fizic real . ± eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvolt continuu.CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄEforturi unitare în teren´. care creeaz un câmp de eforturi gravita ional.. ± activitatea de construc ii a omului ± zone unde aceast stare nu este atins i roca dispune de o rezerv de rezisten .   st rile de eforturi i deforma ii sunt provocate de urm torii factori : ± greutatea rocilor situate deasupra sec iunii examinate.

. astfel: . studii i teme în domeniul prevenirii i ap r rii împotriva efectelor alunec rilor de teren. . precum i asupra m surilor luate.se stabile te i se asigur func ionarea permanent a sistemului informa ional pe plan local pentru alarmarea în caz de dezastre. .se inventariaz i supravegheaz sursele poten iale de producere a alunec rilor de teren.lucr ri de ranforsare intern . a efectelor acestora.se constituie comisiile jude ene i locale de ap rare împotriva dezastrelor. .elaborarea regulamentelor .întocmirea planurilor de ap rare împotriva dezastrelor i a studiilor de caz pentru alunec rile de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribu ii i r spunderi pe aceast linie. . interven ia i înl turarea efectelor alunec rilor de teren.lucr ri de sus inere .modificarea geometriei . .drenaje . iminen ei producerii alunec rilor de teren. .etapa predezastru i reglement rilor privind prevenirea. . PROTEC IE I INTERVEN IE .elaborarea de materiale necesare educa iei sociale în ceea ce prive te prevenirea i ap rarea împotriva efectelor alunec rilor de teren.informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc poten ial.alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucr rilor specifice de prevenire. .AC IUNI DE PREVENIRE. .întocmirea i punerea în aplicare a unor programe de cercetare. .

organizarea i conducerea evacu rii popula iei i a bunurilor materiale afectate.m suri i ac iuni de protec ie individual . precum i unele ac iuni posibile de evitare a apari iei unor efecte complementare (incendii. . .alarmarea popula iei din zona de dezastru. familial i de grup. PROTEC IE I INTERVEN IE . din zona de dezastru.organizarea cercet rii în vederea culegerii datelor i informa iilor.În timpul dezastrului . explozii). .AC IUNI DE PREVENIRE. astfel: .

.opera iuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc. . . restric ii de circula ie i îndrumarea circula iei. în func ie de caracterul efectelor. distruse sau acoperite de mase de p mânt i al efectelor asupra re elelor. astfel: . . . ajutorul medical i asisten a medical de urgen . . afectate de alunec rile de teren i al victimelor poten ial captive sub ruine sau mase de p mânt. în func ie de num rul i tipul cl dirilor inspectate i declarate nesigure.evacuarea.primul ajutor medical.AC IUNI DE PREVENIRE.degajarea victimelor i înhumarea cadavrelor. în func ie de ritmul opera iunilor de cercetare-c utare i deblocare-salvare.cercetarea-c utarea i deblocarea-salvarea. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite.deblocarea unor c i de circula ie. . ordinea.inventarierea i evaluarea efectelor i a pagubelor produse. . în func ie de natura i m rimea distrugerilor. trierea i transportul victimelor. PROTEC IE I INTERVEN IE . asigurarea asisten ei sociale i psihologice pentru zonele afectate. .interven ii primare pentru stabilizarea i monitorizarea proceselor de alunecare a versan ilor.limitarea avariilor la re ele i instala ii. . profilaxia. . supravegherea i controlul cl dirilor i zonelor nesigure. necesit i specifice pentru categoriile de popula ie defavorizate.asigurarea num rului de unit i locative pentru locuirea temporar . în func ie de capacitatea de lucru a unit ilor specializate.etapa postdezastru Se desf oar ac iuni de interven ie i se continu aplicarea unor m suri de protec ie i realizarea unor ac iuni de prevenire a apari iei unor accidente complementare.sprijiniri i consolid ri temporare. .paza.demolarea. în func ie de num rul de persoane afectate sau expuse riscului i condi iile conjuncturale. transportul i depozitarea materialelor rezultate. . în func ie de natura i caracterul efectelor asupra mediului natural i construit. în func ie de num rul de unit i locative distruse i num rul de sinistra i. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite.

. PROTEC IE I INTERVEN IE .reabilitare i refacere-restabilire a infrastructurii economice i sociale afectate. . cur are-neutralizare.etapa ac iuni pe termen lung - Se realizeaz ac iunile pe termen lung: .AC IUNI DE PREVENIRE. .desf urarea unor ac iuni de consolidare.finalizarea ac iunilor de interven ie.

protec ie i interven ie. b) Tehnic de calcul: c) Echipament pentru multiplicare: d) Documente operative: e) Alte dot ri: . astfel: a) Echipamente de telecomunica ii:.438 din 06 iunie 1996 privind aprobarea ³Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei centrale pentru prevenirea i ap rarea împotriva efectelor seismice i alunec rilor de teren´ la nivelul acesteia este necesar s existe urm toarea dotare pentru coducerea ac iunilor de prevenire.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE În baza Hot rârii de Guvern nr.

-dispozitive hidraulice i manuale de t iat beton. radiotelefoane portabile. -motopompe. autocamioane. b)Forma iuni de deblocare-salvare: -automacarale. -alimente. -stivuitoare. -unelte genistice. grupuri electrogene. -autosc ri i sc ri telescopice. astfel: a) Forma iuni de cercetare-c utare: -detectoare acustice supravie uitori. popi distan are pentru cric pern . -aparate portabile de sudur autogen . -truse resuscitare i perfuzii. excavatoare. -panglic limitare zone dezastru. -înc rc toare frontale. d)Forma iuni de C i Ferate i Drumuri i Poduri cu dotarea specific acestora pentru interven ie în scopul debloc rii i repunerii în func iune a c ilor de comunica ii. cricuri mecanice hidraulice. -lanterne. -detectoare de substan e toxice. . -brancarde i chingi transport v t ma i. -buldozere.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE La nivelul jude elor i al municipiului Bucure ti sunt organizate forma iuni de interven ie care au în dotare urm toarele mijloace de interven ie. echipamente protec ie. gredere. autocisterne. -corturi sanitare. c)Prim ajutor i transport v t ma i: -gen i sanitare. -dispozitive de manipulat stâlpi i panouri. Materiale pentru asigurarea sinistra ilor: -cazarmament (complet). -c ti de protec ie. truse de scule. radiotelefoane. -materiale de strict necesitate.detectoare de gaze naturale.

Echilibrarea sistemului prin lucr ri de consolidare .ASIGURAREA STABILIT II SISTEMULUI ³VERSANT´     Proiectarea judicioas a construc iilor amplasate pe versan i. M suri de împiedicare a mic or rii în timp a rezisten ei terenului. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de sus inere.

prin conven ii de cooperare cu agen ii economici în conformitate cu prevederile legale în vigoare. potrivit planurilor proprii. Aprovizionarea forma iunilor de protec ie civil cu materiale i tehnic specific se face de c tre comisiile de protectie civil de specialitate. potrivit planului logistic.Asigurarea unor ac iuni i nevoi specifice Asigurarea realiz rii ac iunilor de prevenire. Asigurarea material i financiar a ac iunilor de interven ie desf urate de c tre inspectoratele. comisiile i forma iunile de protec ie civil se realizeaz de c tre autorit ile administra iei publice locale i organele de conducere ale institu iilor publice i agen ilor economici prin bugetele locale sau din bugetele i resursele proprii. Aprovizionarea pe timpul desf ur rii ac iunilor de interven ie se planific i se execut în baza concep iei de ac iune de c tre inspectoratele de protec ie civil i comisiile de logistic prin subunit ile i forma iunile de specialitate. . se refer la activit i ce se desf oar în scopul de a crea cuno tin ele. deprinderile i suporturile necesare desf ur rii acestor ac iuni. protec ie i interven ie împotriva alunec rilor de teren i accidentelor complementare.

În Mun ii Carpa i versan ii dezvolta i pe isturi cristaline i roci vulcanice sunt afecta i de pr bu iri i rostogoliri ale rocilor înso ite de formarea unor trene de grohoti uri cu dimensiuni diferite. Aceste procese sunt un pericol pentru c ile ferate i oselele care str bat regiunile muntoase. au fost înregistrate numeroase alunec ri i curgeri de noroi care au generat numeroase pagube materiale i chiar pierderi de vie i omene ti. prima grij în cazul form rii unor asemenea baraje este drenarea lacului i înl turarea obstacolului din calea cursului de ap . În condi ii favorabile de umiditate. fiind favorizate de prezen a rocilor argiloase i marnoase. alunec rile ajung s afecteze aproape în întregime versan ii i sunt asociate cu numeroase curgeri de noroi. terenurile afectate ocupând uneori sute de hectare. . Sae (1500 ha). cunoscute sub numele de v i de alunecare. C derile de roci sunt mai numeroase în perioadele cu alternan e frecvente ale înghe ului i dezghe ului. ³ igl i´ sau ³hârtoape´ sunt asociate adesea cu procesele de creep. cum este prim vara. Alunec rile afecteaz i unit ile de relief montan. care au m rit umiditatea versan ilor în perioada 1990-2000. cu o pondere mare a isturilor argiloase. cum este cazul comunelor Saschiz (615 ha).CONCLUZII În ara noastr . Numai în anul 1999. fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamic diferit . În unele bazine desp durite. dezvoltate pe roci argiloase. fiind înregistrate reactiv ri de alunec ri pe suprafe e întinse. sectorul de la curbur . Movile (615 ha). Alte alunec ri afecteaz versantul în ansamblu. fiind necesare m suri speciale de protec ie. se înregistreaz numeroase reactiv ri ale alunec rilor vechi care pun în pericol a ez ri i c i de comunica ie. alunec rile au o r spândire larg în unit ile de relief deluroase i de podi . în 17 jude e. fiind r spândite cu prec dere în estul Carpa ilor Orientali. Alunec ri profunde cu dimensiuni mari se înregistreaz în estul Carpa ilor Orientali alc tui i din roci sedimentare (fli ). Printre regiunile cele mai puternic afectate de alunec ri se înscriu Subcarpa ii i. în special. de regimul ploilor (care genereaz o umiditate accentuat a versan ilor în anumite perioade din an) i de activit ile omului. De aceea. cu ploi de lung durat i cu topirea brusc a straturilor de z pad . Unele alunec ri se extind pe mai mul i kilometri în lungul unor v i. datorit unor perioade ploioase cumulate cu topiri de z pezi. În România. Uneori sunt barate v ile formându-se lacuri care reprezint un pericol pentru localit ile i terenurile agricole din aval. au fost înregistrate pagube materiale de aproape 400 miliarde lei. Alunec rile profunde din Depresiunea Transilvaniei sunt cunoscute sub numele de ³glimee´. de exemplu. În Podi ul Moldovei alunec rile profunde care genereaz un microrelief cunoscut sub numele de ³movile´.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful