P. 1
Prezentare referat alunecari teren

Prezentare referat alunecari teren

|Views: 2,092|Likes:
Published by Gafton Mihai

More info:

Published by: Gafton Mihai on Feb 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

ACADEMIA TEHNIC MILITAR Facultatea de Armament, Rachete, Muni ii i Geniu Curs postuniversitar de Protec ie Civil

REFERAT
³SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN´
Maior inginer NICOLAE SORICA

- BUCURE TI 2001 -

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Tipuri de hazard care afecteaz versan ii Stabilitatea versan ilor i terasamentelor privit ca problem de analiz de sistem Reglement ri privind dezastrele provocate de deplas ri Concep ia desf ur rii ac iunilor, sisteme i mijloace de interven ie Concluzii Anexe

HAZARDE CARE AFECTEAZ VERSAN II
DEPLAS RILE DE TEREN = procesele de mi care ale maselor de p mânt i roci, pe versan i, sub ac iunea gravita iei, f r interven ia direct a unui agent de transport cum este apa, ghea a sau vântul. TIPURI DE DEPLAS RI DE TEREN Alunec rile de teren Curgerile de noroi i grohoti uri Pr bu irile Creep (târâre) Eroziunea în suprafa i ravinarea

Dup gradul de activitate -stabilizate. -asecvente.5 m. numite suprafe e de alunecare.ALUNEC RILE DE TEREN Sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de p mânt pe versan i. -lent . -cu profunzime medie ± 1 la 3 m. -rapid . -moderat . -profunde ± peste 3 m. -foarte rapid . -active. -cu o form oarecare. CLASIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Dup pozi ia de rupere fa -consecvente. -par ial stabilizate. -retrograde.. -foarte lent . -de transla ie. Dup viteza de deplasare -extrem de rapid .. -insecvente. -mixte. . -la limita deluviului. Dup sensul de extindere -delapsive. -extrem de lent . de stratifica ia rocilor Dup natura rocilor -afecteaz deluviul. în lungul unor planuri care le separ de partea stabil a versantului. -deluviul i roca de baz . -detrusive. Dup forma suprafe ei de rupere -circular ± cilindrice. Dup grosimea materialelor deplasate -superficiale ± 1.

- exces de ap pe versan i datorat: ‡precipita ii abundente ‡topirea z pezii ‡Izvoare . ‡ supraînc rcarea versantului prin construc ii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului.CAUZELE PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN .ocuri mecanice naturale - modificarea utiliz rii terenurilor. .modificarea stabilit ii versan ilor datorit : ‡ subs p rii bazei prin eroziune sau prin activit ile omului.

suprafa a care separ materialul în mi care de substratul r mas pe loc. . ‡ Corpul alunec rii .cr p turi . ‡ Patul alunec rii .RECUNOA TEREA PE TEREN A UNEI ALUNEC RI Versan i cu: . P durea în aceast situa ie fiind denumit ³p dure beat ´. .mici depresiuni ocupate de ochiuri de ap i de vegeta ie higrofil .discontinuit i i diferen ieri mari pe spa ii restrânse .masa de p mânt deplasat . ‡ Râpa de desprindere . ‡ Fruntea alunec rii .conforma ie neregulat .este partea din aval a materialului deplasat .locul din care s-a desprins masa de p mânt alunecat . Copacii sunt înclina i în toate direc iile.suprafe e v lurite sau în trepte.

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNEC RILE DE TEREN  Mediul natural Mediul construit Popula ia Bunurile de valoare Capacit ile productive i func ionale Lucr rile care includ surse de mare risc .

IDENTIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Cart ri geologice Prospec iuni prin metode geofizice Lucr ri miniere Foraje Teste de forfec ri rota ionale .

. .. .izvoare sau emergen e difuze de ap în special în jum tatea inferioar i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate.existen a pe versan i a unor suprafe e. . .INDICII ASUPRA PREZEN EI UNOR ALUNEC RI DE TEREN . sub form de limb .copaci cu trunchiuri aplecate în direc ii diferite pe versan i.trepte de denivelare pe versan i.zone cu exces de umiditate pe pante. .zone v lurite pe versan i.

INTRARE INPUT CUTIE NEAGR ÄBLACK BOX´ IE IRE OUTPUT .ANALIZA SISTEMIC ± cale de cunoa tere a realit ii obiective Sistem = un ansamblu de elemente legate între ele prin forme de interac iune i de interdependen Se utilizeaz modelul cibernetic denumit Äcutia neagr ´ .

factori ai activit ii umane (antropogeni).Factori cauzali externi ± intr rile în sistemul ³versant´      factori climatologici. al i factori cauzali (în prezent pot fi necunoscu i) . factori biotici. factori mecanici naturali.

stare limit . . .  subsistemul st rii de eforturi i deforma ii în teren Între subsisteme exist conexiuni inverse (feed back) R spunsurile sistemului (ie irile) pot indica: .instabilitate.SISTEMUL VERSANT . .caracterizare general Se compune din :  subsistemul st rii de rezisten a terenului.stabilitate.

elemente fizice structurale starea macrofizic ). module de deforma ie. starea electrochimic a p mânturilor.SUBSISTEMUL ST RII DE REZISTEN       A TERENULUI . starea hidrologic . compozi ia mineral . coeficientul de presiune în stare de repaus etc. starea biochimic (prezen a i ac iunea microorganismelor) starea electrofizic a p mânturilor . . coeziunea structural i hidrocoloidal la p mânturi. .elemente de stare care influen eaz rezisten a sistemului     unghiul de frecare interioar .

omogenitatea masivului. caracteristicile de form ale conturului masivului. regimul apelor subterane. anizotropia masivului. .elemente fizice structurale       greutatea volumetric a rocilor in masiv. înc rc rile pe conturul masivului.SUBSISTEMUL ST RII DE EFORTURI I DEFORMA II .

    . cre terea eforturilor unitare în masiv microtensiuni în p mânt cre terea presiunii intersti iale i presiunii hidrodinamice etc.REAC IA SUBSISTEMELOR la ac iunea factorilor perturbatori sc derea rezisten ei mecanice a terenului.

 num rul elementelor structurale afectate  reac ia i de interac iunile ce se produc în subsistemul propriu  influen a exercitat de subsistemul ÄEforturi ± deforma ii´. Func ie complex care depinde de:  num rul i nivelul factorilor de intrare.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´ Const în:  varia ia componentelor corespunz toare caracteristicilor rezisten ei  varia ia deformabilit ii terenului în spa iu i timp. .

.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄEforturi ± deforma ii în teren´ Const în varia ia în spa iu i timp a componentelor:   m rimii i direc iei eforturilor unitare. direc iei i vitezei deforma iilor. m rimii.

 factorii cauzali reprezint mul imi în sens matematic.  elementele fizice macro i microstructurale ale sistemului pot fi concepute ca mul imi în sens matematic. .  fenomenul de pierdere a stabilit ii unui versant sau terasament poate avea loc f r a fi nevoie de toate mul imile factorilor cauzali  stabilitatea unui versant poate fi considerat ca o problem de sistem par ial controlabil.  Se poate realiza o matrice care s eviden ieze rela iile dintre factorii exteriori i elementele fizice structurale ale sistemului.MODELAREA FIZIC I MATEMATIC A SISTEMULUI Aplic teoria mul imilor i a teoria probabilit ilor deoarece:  factorii cauzali ai elementelor fizice structurale i parametrii de stare ai sistemului sunt aleatori.

F3 (înghe ). . ± + ± influen cunoscut neexprimat înc matematic. Liniile matricei reprezint elementele fizice structurale ale subsistemelor Termenii matricei reprezint efectele asupra elementelor fizice structurale i sunt nota i conven ional astfel: ± X ± influen cunoscut .MATRICEA rela iilor dintre factorii exteriori i parametrii de stare ai sistemului. exprimat matematic. . Coloanele matricei reprezint factorii cauzali de intrare: Ex: grupa factorilor hidro-meteorologici va fi alc tuit din mul imea: F1 (ploi). F6 (presiune). F5 (temperatur ). F4 (dezghe ). prin valorificarea rela iilor matematice ale influen elor cunoscute. ± 0 ± lips de influen . ± ± ± influen posibil îns necunoscut .organizarea cercet rilor în continuare. F8 (secet ). F7 (vânt).formularea unui model de ansamblu. Ajut atât la: . F2 (z pad ).

± o mai bun corelare a lucr rilor de consolidare cu fenomenele din natur i conceperea unor genuri noi de lucr ri. ± posibilitatea stabilirii treptate a unor leg turi cauz -efect. ± trecerea de la modele verbale la modele matematice. ce vor face sistemul deta abil în elementele componente i par ial controlabil. .CONCLUZII   Abordarea sistemic a problemelor alunec rilor de teren poate conduce la : ± sistematizarea cauzelor pierderii stabilit ii i a fenomenelor ce au loc în versan i. Cercet rile pluridisciplinare i interdisciplinare vor conduce treptat la precizarea i detalierea modelului fizico-matematic prin procesul iterativ al apropierii cuno tin elor noastre de realitatea obiectiv .

± cre terea gradului de fisurare a masivului. ± cre terea gradului de alterare.     Terenul poate fi alc tuit din roci compacte sau din p mânturi. Caracterizarea elementelor fizice structurale ale rocilor: ± propriet ile de rezisten i deforma ie  rezisten a la compresiune (Rc)  rezisten a la forfecare (Rf)  modulul de elasticitate (E)  coeficientul de deforma ie transversal ( ) ± gradul de fisurare ± gradul de alterare ± stratifica ia Se consider c asupra masivului ac ioneaz : ± factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici i seismici) ± factori perturbatori artificiali (antropogeni) R spunsurile elementelor fizice structurale pot fi: ± diminuarea propriet ilor de rezisten ale rocii. ± reducerea rezisten ei mecanice între straturi i blocuri .CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´.

CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄEforturi unitare în teren´. provocate de procese geologice de adâncime sau procese seismice ± eforturi datorate temperaturi interne a P mântului.   st rile de eforturi i deforma ii sunt provocate de urm torii factori : ± greutatea rocilor situate deasupra sec iunii examinate.. ± eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvolt continuu. determinarea st rii de eforturi unitare i deforma ii a unui masiv de roc se face prin simplificarea modelului fizic real . care creeaz un câmp de eforturi gravita ional. ± activitatea de construc ii a omului ± zone unde aceast stare nu este atins i roca dispune de o rezerv de rezisten .

.elaborarea regulamentelor . .se stabile te i se asigur func ionarea permanent a sistemului informa ional pe plan local pentru alarmarea în caz de dezastre. PROTEC IE I INTERVEN IE .informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc poten ial.se constituie comisiile jude ene i locale de ap rare împotriva dezastrelor. . a efectelor acestora.AC IUNI DE PREVENIRE. iminen ei producerii alunec rilor de teren.modificarea geometriei . . precum i asupra m surilor luate. .lucr ri de ranforsare intern . interven ia i înl turarea efectelor alunec rilor de teren. . studii i teme în domeniul prevenirii i ap r rii împotriva efectelor alunec rilor de teren.alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucr rilor specifice de prevenire.lucr ri de sus inere .se inventariaz i supravegheaz sursele poten iale de producere a alunec rilor de teren. .întocmirea i punerea în aplicare a unor programe de cercetare.întocmirea planurilor de ap rare împotriva dezastrelor i a studiilor de caz pentru alunec rile de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribu ii i r spunderi pe aceast linie. .etapa predezastru i reglement rilor privind prevenirea. astfel: .elaborarea de materiale necesare educa iei sociale în ceea ce prive te prevenirea i ap rarea împotriva efectelor alunec rilor de teren. .drenaje . . .

PROTEC IE I INTERVEN IE .alarmarea popula iei din zona de dezastru. familial i de grup. .organizarea i conducerea evacu rii popula iei i a bunurilor materiale afectate.m suri i ac iuni de protec ie individual . .organizarea cercet rii în vederea culegerii datelor i informa iilor. din zona de dezastru. precum i unele ac iuni posibile de evitare a apari iei unor efecte complementare (incendii.AC IUNI DE PREVENIRE. explozii). astfel: .În timpul dezastrului . .

PROTEC IE I INTERVEN IE . . în func ie de caracterul efectelor.interven ii primare pentru stabilizarea i monitorizarea proceselor de alunecare a versan ilor.opera iuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc.demolarea. asigurarea asisten ei sociale i psihologice pentru zonele afectate.evacuarea. trierea i transportul victimelor. în func ie de natura i caracterul efectelor asupra mediului natural i construit.AC IUNI DE PREVENIRE. .paza. .sprijiniri i consolid ri temporare. . astfel: . ordinea. supravegherea i controlul cl dirilor i zonelor nesigure.asigurarea num rului de unit i locative pentru locuirea temporar .limitarea avariilor la re ele i instala ii.deblocarea unor c i de circula ie. .degajarea victimelor i înhumarea cadavrelor. . distruse sau acoperite de mase de p mânt i al efectelor asupra re elelor.inventarierea i evaluarea efectelor i a pagubelor produse. . transportul i depozitarea materialelor rezultate. profilaxia. afectate de alunec rile de teren i al victimelor poten ial captive sub ruine sau mase de p mânt. . în func ie de capacitatea de lucru a unit ilor specializate. .etapa postdezastru Se desf oar ac iuni de interven ie i se continu aplicarea unor m suri de protec ie i realizarea unor ac iuni de prevenire a apari iei unor accidente complementare. . restric ii de circula ie i îndrumarea circula iei. în func ie de num rul de persoane afectate sau expuse riscului i condi iile conjuncturale.primul ajutor medical. în func ie de natura i m rimea distrugerilor. . necesit i specifice pentru categoriile de popula ie defavorizate. în func ie de num rul de unit i locative distruse i num rul de sinistra i. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. . .cercetarea-c utarea i deblocarea-salvarea. în func ie de num rul i tipul cl dirilor inspectate i declarate nesigure. în func ie de ritmul opera iunilor de cercetare-c utare i deblocare-salvare. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. ajutorul medical i asisten a medical de urgen .

etapa ac iuni pe termen lung - Se realizeaz ac iunile pe termen lung: . . PROTEC IE I INTERVEN IE .AC IUNI DE PREVENIRE.finalizarea ac iunilor de interven ie. . .desf urarea unor ac iuni de consolidare.reabilitare i refacere-restabilire a infrastructurii economice i sociale afectate. cur are-neutralizare.

b) Tehnic de calcul: c) Echipament pentru multiplicare: d) Documente operative: e) Alte dot ri: . astfel: a) Echipamente de telecomunica ii:. protec ie i interven ie.438 din 06 iunie 1996 privind aprobarea ³Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei centrale pentru prevenirea i ap rarea împotriva efectelor seismice i alunec rilor de teren´ la nivelul acesteia este necesar s existe urm toarea dotare pentru coducerea ac iunilor de prevenire.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE În baza Hot rârii de Guvern nr.

radiotelefoane. -stivuitoare. autocamioane. -unelte genistice. astfel: a) Forma iuni de cercetare-c utare: -detectoare acustice supravie uitori. -alimente.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE La nivelul jude elor i al municipiului Bucure ti sunt organizate forma iuni de interven ie care au în dotare urm toarele mijloace de interven ie. popi distan are pentru cric pern . -dispozitive de manipulat stâlpi i panouri. radiotelefoane portabile. -c ti de protec ie. truse de scule. -buldozere. . excavatoare. b)Forma iuni de deblocare-salvare: -automacarale. -lanterne. grupuri electrogene. c)Prim ajutor i transport v t ma i: -gen i sanitare. Materiale pentru asigurarea sinistra ilor: -cazarmament (complet). d)Forma iuni de C i Ferate i Drumuri i Poduri cu dotarea specific acestora pentru interven ie în scopul debloc rii i repunerii în func iune a c ilor de comunica ii. -dispozitive hidraulice i manuale de t iat beton. cricuri mecanice hidraulice. echipamente protec ie. -truse resuscitare i perfuzii.detectoare de gaze naturale. -corturi sanitare. autocisterne. gredere. -motopompe. -înc rc toare frontale. -autosc ri i sc ri telescopice. -materiale de strict necesitate. -detectoare de substan e toxice. -panglic limitare zone dezastru. -aparate portabile de sudur autogen . -brancarde i chingi transport v t ma i.

ASIGURAREA STABILIT II SISTEMULUI ³VERSANT´     Proiectarea judicioas a construc iilor amplasate pe versan i. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de sus inere. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de consolidare . M suri de împiedicare a mic or rii în timp a rezisten ei terenului.

. prin conven ii de cooperare cu agen ii economici în conformitate cu prevederile legale în vigoare. protec ie i interven ie împotriva alunec rilor de teren i accidentelor complementare. deprinderile i suporturile necesare desf ur rii acestor ac iuni. Asigurarea material i financiar a ac iunilor de interven ie desf urate de c tre inspectoratele. Aprovizionarea forma iunilor de protec ie civil cu materiale i tehnic specific se face de c tre comisiile de protectie civil de specialitate. se refer la activit i ce se desf oar în scopul de a crea cuno tin ele. Aprovizionarea pe timpul desf ur rii ac iunilor de interven ie se planific i se execut în baza concep iei de ac iune de c tre inspectoratele de protec ie civil i comisiile de logistic prin subunit ile i forma iunile de specialitate.Asigurarea unor ac iuni i nevoi specifice Asigurarea realiz rii ac iunilor de prevenire. comisiile i forma iunile de protec ie civil se realizeaz de c tre autorit ile administra iei publice locale i organele de conducere ale institu iilor publice i agen ilor economici prin bugetele locale sau din bugetele i resursele proprii. potrivit planului logistic. potrivit planurilor proprii.

³ igl i´ sau ³hârtoape´ sunt asociate adesea cu procesele de creep. cum este prim vara. Sae (1500 ha). În Podi ul Moldovei alunec rile profunde care genereaz un microrelief cunoscut sub numele de ³movile´. cunoscute sub numele de v i de alunecare. Alunec rile profunde din Depresiunea Transilvaniei sunt cunoscute sub numele de ³glimee´. fiind favorizate de prezen a rocilor argiloase i marnoase. Uneori sunt barate v ile formându-se lacuri care reprezint un pericol pentru localit ile i terenurile agricole din aval. datorit unor perioade ploioase cumulate cu topiri de z pezi. terenurile afectate ocupând uneori sute de hectare. sectorul de la curbur . în special. de exemplu. cum este cazul comunelor Saschiz (615 ha). prima grij în cazul form rii unor asemenea baraje este drenarea lacului i înl turarea obstacolului din calea cursului de ap . au fost înregistrate numeroase alunec ri i curgeri de noroi care au generat numeroase pagube materiale i chiar pierderi de vie i omene ti. Alunec rile afecteaz i unit ile de relief montan. fiind înregistrate reactiv ri de alunec ri pe suprafe e întinse. . de regimul ploilor (care genereaz o umiditate accentuat a versan ilor în anumite perioade din an) i de activit ile omului. se înregistreaz numeroase reactiv ri ale alunec rilor vechi care pun în pericol a ez ri i c i de comunica ie. Movile (615 ha). În condi ii favorabile de umiditate. alunec rile au o r spândire larg în unit ile de relief deluroase i de podi . fiind necesare m suri speciale de protec ie. De aceea. C derile de roci sunt mai numeroase în perioadele cu alternan e frecvente ale înghe ului i dezghe ului. Aceste procese sunt un pericol pentru c ile ferate i oselele care str bat regiunile muntoase. Printre regiunile cele mai puternic afectate de alunec ri se înscriu Subcarpa ii i. fiind r spândite cu prec dere în estul Carpa ilor Orientali.CONCLUZII În ara noastr . care au m rit umiditatea versan ilor în perioada 1990-2000. Alte alunec ri afecteaz versantul în ansamblu. Unele alunec ri se extind pe mai mul i kilometri în lungul unor v i. În Mun ii Carpa i versan ii dezvolta i pe isturi cristaline i roci vulcanice sunt afecta i de pr bu iri i rostogoliri ale rocilor înso ite de formarea unor trene de grohoti uri cu dimensiuni diferite. alunec rile ajung s afecteze aproape în întregime versan ii i sunt asociate cu numeroase curgeri de noroi. Numai în anul 1999. au fost înregistrate pagube materiale de aproape 400 miliarde lei. Alunec ri profunde cu dimensiuni mari se înregistreaz în estul Carpa ilor Orientali alc tui i din roci sedimentare (fli ). În unele bazine desp durite. cu o pondere mare a isturilor argiloase. cu ploi de lung durat i cu topirea brusc a straturilor de z pad . fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamic diferit . În România. dezvoltate pe roci argiloase. în 17 jude e.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->