ACADEMIA TEHNIC MILITAR Facultatea de Armament, Rachete, Muni ii i Geniu Curs postuniversitar de Protec ie Civil

REFERAT
³SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN´
Maior inginer NICOLAE SORICA

- BUCURE TI 2001 -

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Tipuri de hazard care afecteaz versan ii Stabilitatea versan ilor i terasamentelor privit ca problem de analiz de sistem Reglement ri privind dezastrele provocate de deplas ri Concep ia desf ur rii ac iunilor, sisteme i mijloace de interven ie Concluzii Anexe

HAZARDE CARE AFECTEAZ VERSAN II
DEPLAS RILE DE TEREN = procesele de mi care ale maselor de p mânt i roci, pe versan i, sub ac iunea gravita iei, f r interven ia direct a unui agent de transport cum este apa, ghea a sau vântul. TIPURI DE DEPLAS RI DE TEREN Alunec rile de teren Curgerile de noroi i grohoti uri Pr bu irile Creep (târâre) Eroziunea în suprafa i ravinarea

-de transla ie. de stratifica ia rocilor Dup natura rocilor -afecteaz deluviul.. -lent . numite suprafe e de alunecare. .5 m. -rapid . Dup gradul de activitate -stabilizate. în lungul unor planuri care le separ de partea stabil a versantului. -retrograde. -asecvente. Dup forma suprafe ei de rupere -circular ± cilindrice. CLASIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Dup pozi ia de rupere fa -consecvente. -insecvente. -extrem de lent .ALUNEC RILE DE TEREN Sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de p mânt pe versan i.. -cu o form oarecare. -mixte. -foarte rapid . -foarte lent . -par ial stabilizate. Dup grosimea materialelor deplasate -superficiale ± 1. -active. -deluviul i roca de baz . Dup sensul de extindere -delapsive. -moderat . -detrusive. -cu profunzime medie ± 1 la 3 m. -profunde ± peste 3 m. -la limita deluviului. Dup viteza de deplasare -extrem de rapid .

CAUZELE PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN . .ocuri mecanice naturale - modificarea utiliz rii terenurilor. - exces de ap pe versan i datorat: ‡precipita ii abundente ‡topirea z pezii ‡Izvoare .modificarea stabilit ii versan ilor datorit : ‡ subs p rii bazei prin eroziune sau prin activit ile omului. ‡ supraînc rcarea versantului prin construc ii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului.

‡ Râpa de desprindere . ‡ Fruntea alunec rii . ‡ Corpul alunec rii .suprafa a care separ materialul în mi care de substratul r mas pe loc.conforma ie neregulat .RECUNOA TEREA PE TEREN A UNEI ALUNEC RI Versan i cu: .cr p turi . . Copacii sunt înclina i în toate direc iile.este partea din aval a materialului deplasat .mici depresiuni ocupate de ochiuri de ap i de vegeta ie higrofil .masa de p mânt deplasat . P durea în aceast situa ie fiind denumit ³p dure beat ´.suprafe e v lurite sau în trepte.locul din care s-a desprins masa de p mânt alunecat . .discontinuit i i diferen ieri mari pe spa ii restrânse . ‡ Patul alunec rii .

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNEC RILE DE TEREN  Mediul natural Mediul construit Popula ia Bunurile de valoare Capacit ile productive i func ionale Lucr rile care includ surse de mare risc .

IDENTIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Cart ri geologice Prospec iuni prin metode geofizice Lucr ri miniere Foraje Teste de forfec ri rota ionale .

.INDICII ASUPRA PREZEN EI UNOR ALUNEC RI DE TEREN .zone v lurite pe versan i. .copaci cu trunchiuri aplecate în direc ii diferite pe versan i.izvoare sau emergen e difuze de ap în special în jum tatea inferioar i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate. sub form de limb .existen a pe versan i a unor suprafe e.zone cu exces de umiditate pe pante. .trepte de denivelare pe versan i.. . . .

INTRARE INPUT CUTIE NEAGR ÄBLACK BOX´ IE IRE OUTPUT .ANALIZA SISTEMIC ± cale de cunoa tere a realit ii obiective Sistem = un ansamblu de elemente legate între ele prin forme de interac iune i de interdependen Se utilizeaz modelul cibernetic denumit Äcutia neagr ´ .

factori ai activit ii umane (antropogeni). al i factori cauzali (în prezent pot fi necunoscu i) .Factori cauzali externi ± intr rile în sistemul ³versant´      factori climatologici. factori mecanici naturali. factori biotici.

.stare limit .stabilitate. . .caracterizare general Se compune din :  subsistemul st rii de rezisten a terenului.instabilitate.  subsistemul st rii de eforturi i deforma ii în teren Între subsisteme exist conexiuni inverse (feed back) R spunsurile sistemului (ie irile) pot indica: .SISTEMUL VERSANT .

starea biochimic (prezen a i ac iunea microorganismelor) starea electrofizic a p mânturilor .elemente fizice structurale starea macrofizic ). compozi ia mineral . . starea hidrologic . module de deforma ie.SUBSISTEMUL ST RII DE REZISTEN       A TERENULUI . coeficientul de presiune în stare de repaus etc. starea electrochimic a p mânturilor.elemente de stare care influen eaz rezisten a sistemului     unghiul de frecare interioar . . coeziunea structural i hidrocoloidal la p mânturi.

elemente fizice structurale       greutatea volumetric a rocilor in masiv. înc rc rile pe conturul masivului. omogenitatea masivului. caracteristicile de form ale conturului masivului. . regimul apelor subterane. anizotropia masivului.SUBSISTEMUL ST RII DE EFORTURI I DEFORMA II .

cre terea eforturilor unitare în masiv microtensiuni în p mânt cre terea presiunii intersti iale i presiunii hidrodinamice etc.REAC IA SUBSISTEMELOR la ac iunea factorilor perturbatori sc derea rezisten ei mecanice a terenului.     .

R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´ Const în:  varia ia componentelor corespunz toare caracteristicilor rezisten ei  varia ia deformabilit ii terenului în spa iu i timp. Func ie complex care depinde de:  num rul i nivelul factorilor de intrare. .  num rul elementelor structurale afectate  reac ia i de interac iunile ce se produc în subsistemul propriu  influen a exercitat de subsistemul ÄEforturi ± deforma ii´.

m rimii. . direc iei i vitezei deforma iilor.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄEforturi ± deforma ii în teren´ Const în varia ia în spa iu i timp a componentelor:   m rimii i direc iei eforturilor unitare.

 fenomenul de pierdere a stabilit ii unui versant sau terasament poate avea loc f r a fi nevoie de toate mul imile factorilor cauzali  stabilitatea unui versant poate fi considerat ca o problem de sistem par ial controlabil.  Se poate realiza o matrice care s eviden ieze rela iile dintre factorii exteriori i elementele fizice structurale ale sistemului.  factorii cauzali reprezint mul imi în sens matematic. .  elementele fizice macro i microstructurale ale sistemului pot fi concepute ca mul imi în sens matematic.MODELAREA FIZIC I MATEMATIC A SISTEMULUI Aplic teoria mul imilor i a teoria probabilit ilor deoarece:  factorii cauzali ai elementelor fizice structurale i parametrii de stare ai sistemului sunt aleatori.

F3 (înghe ). ± 0 ± lips de influen .MATRICEA rela iilor dintre factorii exteriori i parametrii de stare ai sistemului.formularea unui model de ansamblu. F8 (secet ). . F4 (dezghe ). F5 (temperatur ). F6 (presiune). Liniile matricei reprezint elementele fizice structurale ale subsistemelor Termenii matricei reprezint efectele asupra elementelor fizice structurale i sunt nota i conven ional astfel: ± X ± influen cunoscut . exprimat matematic. Ajut atât la: . ± + ± influen cunoscut neexprimat înc matematic. F7 (vânt). F2 (z pad ). Coloanele matricei reprezint factorii cauzali de intrare: Ex: grupa factorilor hidro-meteorologici va fi alc tuit din mul imea: F1 (ploi). prin valorificarea rela iilor matematice ale influen elor cunoscute.organizarea cercet rilor în continuare. . ± ± ± influen posibil îns necunoscut .

± posibilitatea stabilirii treptate a unor leg turi cauz -efect. ± trecerea de la modele verbale la modele matematice. ce vor face sistemul deta abil în elementele componente i par ial controlabil.CONCLUZII   Abordarea sistemic a problemelor alunec rilor de teren poate conduce la : ± sistematizarea cauzelor pierderii stabilit ii i a fenomenelor ce au loc în versan i. ± o mai bun corelare a lucr rilor de consolidare cu fenomenele din natur i conceperea unor genuri noi de lucr ri. . Cercet rile pluridisciplinare i interdisciplinare vor conduce treptat la precizarea i detalierea modelului fizico-matematic prin procesul iterativ al apropierii cuno tin elor noastre de realitatea obiectiv .

± cre terea gradului de alterare. ± reducerea rezisten ei mecanice între straturi i blocuri . ± cre terea gradului de fisurare a masivului.CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´. Caracterizarea elementelor fizice structurale ale rocilor: ± propriet ile de rezisten i deforma ie  rezisten a la compresiune (Rc)  rezisten a la forfecare (Rf)  modulul de elasticitate (E)  coeficientul de deforma ie transversal ( ) ± gradul de fisurare ± gradul de alterare ± stratifica ia Se consider c asupra masivului ac ioneaz : ± factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici i seismici) ± factori perturbatori artificiali (antropogeni) R spunsurile elementelor fizice structurale pot fi: ± diminuarea propriet ilor de rezisten ale rocii.     Terenul poate fi alc tuit din roci compacte sau din p mânturi.

determinarea st rii de eforturi unitare i deforma ii a unui masiv de roc se face prin simplificarea modelului fizic real .CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄEforturi unitare în teren´.   st rile de eforturi i deforma ii sunt provocate de urm torii factori : ± greutatea rocilor situate deasupra sec iunii examinate.. provocate de procese geologice de adâncime sau procese seismice ± eforturi datorate temperaturi interne a P mântului. ± eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvolt continuu. care creeaz un câmp de eforturi gravita ional. ± activitatea de construc ii a omului ± zone unde aceast stare nu este atins i roca dispune de o rezerv de rezisten .

. studii i teme în domeniul prevenirii i ap r rii împotriva efectelor alunec rilor de teren.lucr ri de sus inere .lucr ri de ranforsare intern . PROTEC IE I INTERVEN IE . precum i asupra m surilor luate. .alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucr rilor specifice de prevenire.se stabile te i se asigur func ionarea permanent a sistemului informa ional pe plan local pentru alarmarea în caz de dezastre.informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc poten ial. . iminen ei producerii alunec rilor de teren. interven ia i înl turarea efectelor alunec rilor de teren. .elaborarea regulamentelor . . astfel: . .întocmirea i punerea în aplicare a unor programe de cercetare. .elaborarea de materiale necesare educa iei sociale în ceea ce prive te prevenirea i ap rarea împotriva efectelor alunec rilor de teren.drenaje .AC IUNI DE PREVENIRE.întocmirea planurilor de ap rare împotriva dezastrelor i a studiilor de caz pentru alunec rile de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribu ii i r spunderi pe aceast linie. . .etapa predezastru i reglement rilor privind prevenirea.se constituie comisiile jude ene i locale de ap rare împotriva dezastrelor. . a efectelor acestora. .se inventariaz i supravegheaz sursele poten iale de producere a alunec rilor de teren.modificarea geometriei .

. din zona de dezastru. familial i de grup.alarmarea popula iei din zona de dezastru.m suri i ac iuni de protec ie individual .AC IUNI DE PREVENIRE. precum i unele ac iuni posibile de evitare a apari iei unor efecte complementare (incendii. . . PROTEC IE I INTERVEN IE .organizarea cercet rii în vederea culegerii datelor i informa iilor.În timpul dezastrului . explozii). astfel: .organizarea i conducerea evacu rii popula iei i a bunurilor materiale afectate.

. afectate de alunec rile de teren i al victimelor poten ial captive sub ruine sau mase de p mânt.primul ajutor medical.deblocarea unor c i de circula ie. . în func ie de capacitatea de lucru a unit ilor specializate. în func ie de num rul i tipul cl dirilor inspectate i declarate nesigure. în func ie de natura i caracterul efectelor asupra mediului natural i construit. asigurarea asisten ei sociale i psihologice pentru zonele afectate. . PROTEC IE I INTERVEN IE . restric ii de circula ie i îndrumarea circula iei. distruse sau acoperite de mase de p mânt i al efectelor asupra re elelor. . în func ie de caracterul efectelor.sprijiniri i consolid ri temporare. .evacuarea. trierea i transportul victimelor.opera iuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc. transportul i depozitarea materialelor rezultate.interven ii primare pentru stabilizarea i monitorizarea proceselor de alunecare a versan ilor. în func ie de ritmul opera iunilor de cercetare-c utare i deblocare-salvare. ajutorul medical i asisten a medical de urgen . .etapa postdezastru Se desf oar ac iuni de interven ie i se continu aplicarea unor m suri de protec ie i realizarea unor ac iuni de prevenire a apari iei unor accidente complementare.paza. .AC IUNI DE PREVENIRE.inventarierea i evaluarea efectelor i a pagubelor produse. .demolarea.asigurarea num rului de unit i locative pentru locuirea temporar . în func ie de num rul de unit i locative distruse i num rul de sinistra i. profilaxia. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite.cercetarea-c utarea i deblocarea-salvarea. necesit i specifice pentru categoriile de popula ie defavorizate. în func ie de num rul de persoane afectate sau expuse riscului i condi iile conjuncturale. . în func ie de natura i m rimea distrugerilor. . . supravegherea i controlul cl dirilor i zonelor nesigure. .limitarea avariilor la re ele i instala ii. . în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. astfel: . ordinea.degajarea victimelor i înhumarea cadavrelor.

finalizarea ac iunilor de interven ie. . cur are-neutralizare.reabilitare i refacere-restabilire a infrastructurii economice i sociale afectate.AC IUNI DE PREVENIRE. .etapa ac iuni pe termen lung - Se realizeaz ac iunile pe termen lung: . PROTEC IE I INTERVEN IE . .desf urarea unor ac iuni de consolidare.

astfel: a) Echipamente de telecomunica ii:.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE În baza Hot rârii de Guvern nr.438 din 06 iunie 1996 privind aprobarea ³Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei centrale pentru prevenirea i ap rarea împotriva efectelor seismice i alunec rilor de teren´ la nivelul acesteia este necesar s existe urm toarea dotare pentru coducerea ac iunilor de prevenire. protec ie i interven ie. b) Tehnic de calcul: c) Echipament pentru multiplicare: d) Documente operative: e) Alte dot ri: .

autocisterne. -aparate portabile de sudur autogen . c)Prim ajutor i transport v t ma i: -gen i sanitare. astfel: a) Forma iuni de cercetare-c utare: -detectoare acustice supravie uitori. -truse resuscitare i perfuzii. -dispozitive de manipulat stâlpi i panouri.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE La nivelul jude elor i al municipiului Bucure ti sunt organizate forma iuni de interven ie care au în dotare urm toarele mijloace de interven ie. -detectoare de substan e toxice. -c ti de protec ie. cricuri mecanice hidraulice. echipamente protec ie. -materiale de strict necesitate. truse de scule. -brancarde i chingi transport v t ma i. -panglic limitare zone dezastru. -autosc ri i sc ri telescopice. Materiale pentru asigurarea sinistra ilor: -cazarmament (complet). -unelte genistice. radiotelefoane. -corturi sanitare. -înc rc toare frontale. -lanterne. radiotelefoane portabile. b)Forma iuni de deblocare-salvare: -automacarale. d)Forma iuni de C i Ferate i Drumuri i Poduri cu dotarea specific acestora pentru interven ie în scopul debloc rii i repunerii în func iune a c ilor de comunica ii. -motopompe. popi distan are pentru cric pern . -buldozere. -alimente. -dispozitive hidraulice i manuale de t iat beton. autocamioane. excavatoare. gredere. -stivuitoare. grupuri electrogene.detectoare de gaze naturale. .

Echilibrarea sistemului prin lucr ri de sus inere.ASIGURAREA STABILIT II SISTEMULUI ³VERSANT´     Proiectarea judicioas a construc iilor amplasate pe versan i. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de consolidare . M suri de împiedicare a mic or rii în timp a rezisten ei terenului.

potrivit planurilor proprii. se refer la activit i ce se desf oar în scopul de a crea cuno tin ele. deprinderile i suporturile necesare desf ur rii acestor ac iuni. Asigurarea material i financiar a ac iunilor de interven ie desf urate de c tre inspectoratele. protec ie i interven ie împotriva alunec rilor de teren i accidentelor complementare. Aprovizionarea forma iunilor de protec ie civil cu materiale i tehnic specific se face de c tre comisiile de protectie civil de specialitate.Asigurarea unor ac iuni i nevoi specifice Asigurarea realiz rii ac iunilor de prevenire. potrivit planului logistic. comisiile i forma iunile de protec ie civil se realizeaz de c tre autorit ile administra iei publice locale i organele de conducere ale institu iilor publice i agen ilor economici prin bugetele locale sau din bugetele i resursele proprii. prin conven ii de cooperare cu agen ii economici în conformitate cu prevederile legale în vigoare. . Aprovizionarea pe timpul desf ur rii ac iunilor de interven ie se planific i se execut în baza concep iei de ac iune de c tre inspectoratele de protec ie civil i comisiile de logistic prin subunit ile i forma iunile de specialitate.

Alunec ri profunde cu dimensiuni mari se înregistreaz în estul Carpa ilor Orientali alc tui i din roci sedimentare (fli ). Numai în anul 1999. Aceste procese sunt un pericol pentru c ile ferate i oselele care str bat regiunile muntoase. au fost înregistrate numeroase alunec ri i curgeri de noroi care au generat numeroase pagube materiale i chiar pierderi de vie i omene ti. În condi ii favorabile de umiditate. dezvoltate pe roci argiloase. cum este prim vara. În Mun ii Carpa i versan ii dezvolta i pe isturi cristaline i roci vulcanice sunt afecta i de pr bu iri i rostogoliri ale rocilor înso ite de formarea unor trene de grohoti uri cu dimensiuni diferite. prima grij în cazul form rii unor asemenea baraje este drenarea lacului i înl turarea obstacolului din calea cursului de ap . De aceea. Unele alunec ri se extind pe mai mul i kilometri în lungul unor v i. care au m rit umiditatea versan ilor în perioada 1990-2000. ³ igl i´ sau ³hârtoape´ sunt asociate adesea cu procesele de creep. cu ploi de lung durat i cu topirea brusc a straturilor de z pad . Movile (615 ha). datorit unor perioade ploioase cumulate cu topiri de z pezi. cunoscute sub numele de v i de alunecare. Sae (1500 ha). fiind necesare m suri speciale de protec ie. în 17 jude e. În România. Uneori sunt barate v ile formându-se lacuri care reprezint un pericol pentru localit ile i terenurile agricole din aval. C derile de roci sunt mai numeroase în perioadele cu alternan e frecvente ale înghe ului i dezghe ului. fiind r spândite cu prec dere în estul Carpa ilor Orientali. cum este cazul comunelor Saschiz (615 ha). sectorul de la curbur . de regimul ploilor (care genereaz o umiditate accentuat a versan ilor în anumite perioade din an) i de activit ile omului. fiind favorizate de prezen a rocilor argiloase i marnoase. În Podi ul Moldovei alunec rile profunde care genereaz un microrelief cunoscut sub numele de ³movile´. Alunec rile profunde din Depresiunea Transilvaniei sunt cunoscute sub numele de ³glimee´. fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamic diferit . de exemplu. cu o pondere mare a isturilor argiloase. fiind înregistrate reactiv ri de alunec ri pe suprafe e întinse. Alunec rile afecteaz i unit ile de relief montan. terenurile afectate ocupând uneori sute de hectare. alunec rile ajung s afecteze aproape în întregime versan ii i sunt asociate cu numeroase curgeri de noroi. Alte alunec ri afecteaz versantul în ansamblu. se înregistreaz numeroase reactiv ri ale alunec rilor vechi care pun în pericol a ez ri i c i de comunica ie. în special. În unele bazine desp durite.CONCLUZII În ara noastr . Printre regiunile cele mai puternic afectate de alunec ri se înscriu Subcarpa ii i. alunec rile au o r spândire larg în unit ile de relief deluroase i de podi . . au fost înregistrate pagube materiale de aproape 400 miliarde lei.