ACADEMIA TEHNIC MILITAR Facultatea de Armament, Rachete, Muni ii i Geniu Curs postuniversitar de Protec ie Civil

REFERAT
³SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN´
Maior inginer NICOLAE SORICA

- BUCURE TI 2001 -

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Tipuri de hazard care afecteaz versan ii Stabilitatea versan ilor i terasamentelor privit ca problem de analiz de sistem Reglement ri privind dezastrele provocate de deplas ri Concep ia desf ur rii ac iunilor, sisteme i mijloace de interven ie Concluzii Anexe

HAZARDE CARE AFECTEAZ VERSAN II
DEPLAS RILE DE TEREN = procesele de mi care ale maselor de p mânt i roci, pe versan i, sub ac iunea gravita iei, f r interven ia direct a unui agent de transport cum este apa, ghea a sau vântul. TIPURI DE DEPLAS RI DE TEREN Alunec rile de teren Curgerile de noroi i grohoti uri Pr bu irile Creep (târâre) Eroziunea în suprafa i ravinarea

-foarte lent . -moderat . -retrograde. . -mixte. -detrusive. -cu o form oarecare. -par ial stabilizate. -insecvente. -profunde ± peste 3 m. -foarte rapid . -la limita deluviului. de stratifica ia rocilor Dup natura rocilor -afecteaz deluviul. -active.. Dup grosimea materialelor deplasate -superficiale ± 1.5 m. Dup forma suprafe ei de rupere -circular ± cilindrice. -de transla ie. în lungul unor planuri care le separ de partea stabil a versantului.. -cu profunzime medie ± 1 la 3 m. -asecvente. numite suprafe e de alunecare. CLASIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Dup pozi ia de rupere fa -consecvente.ALUNEC RILE DE TEREN Sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de p mânt pe versan i. -lent . Dup viteza de deplasare -extrem de rapid . -rapid . -extrem de lent . Dup sensul de extindere -delapsive. Dup gradul de activitate -stabilizate. -deluviul i roca de baz .

CAUZELE PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN . ‡ supraînc rcarea versantului prin construc ii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului.modificarea stabilit ii versan ilor datorit : ‡ subs p rii bazei prin eroziune sau prin activit ile omului. - exces de ap pe versan i datorat: ‡precipita ii abundente ‡topirea z pezii ‡Izvoare .ocuri mecanice naturale - modificarea utiliz rii terenurilor. .

este partea din aval a materialului deplasat .discontinuit i i diferen ieri mari pe spa ii restrânse .masa de p mânt deplasat . ‡ Patul alunec rii .suprafe e v lurite sau în trepte.suprafa a care separ materialul în mi care de substratul r mas pe loc.mici depresiuni ocupate de ochiuri de ap i de vegeta ie higrofil . . ‡ Fruntea alunec rii . ‡ Râpa de desprindere .locul din care s-a desprins masa de p mânt alunecat . . ‡ Corpul alunec rii . P durea în aceast situa ie fiind denumit ³p dure beat ´.cr p turi .RECUNOA TEREA PE TEREN A UNEI ALUNEC RI Versan i cu: .conforma ie neregulat . Copacii sunt înclina i în toate direc iile.

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNEC RILE DE TEREN  Mediul natural Mediul construit Popula ia Bunurile de valoare Capacit ile productive i func ionale Lucr rile care includ surse de mare risc .

IDENTIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Cart ri geologice Prospec iuni prin metode geofizice Lucr ri miniere Foraje Teste de forfec ri rota ionale .

.copaci cu trunchiuri aplecate în direc ii diferite pe versan i.trepte de denivelare pe versan i.zone cu exces de umiditate pe pante.zone v lurite pe versan i.existen a pe versan i a unor suprafe e. .izvoare sau emergen e difuze de ap în special în jum tatea inferioar i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate.INDICII ASUPRA PREZEN EI UNOR ALUNEC RI DE TEREN . sub form de limb . . . . . .

INTRARE INPUT CUTIE NEAGR ÄBLACK BOX´ IE IRE OUTPUT .ANALIZA SISTEMIC ± cale de cunoa tere a realit ii obiective Sistem = un ansamblu de elemente legate între ele prin forme de interac iune i de interdependen Se utilizeaz modelul cibernetic denumit Äcutia neagr ´ .

factori ai activit ii umane (antropogeni). factori biotici. factori mecanici naturali. al i factori cauzali (în prezent pot fi necunoscu i) .Factori cauzali externi ± intr rile în sistemul ³versant´      factori climatologici.

. .caracterizare general Se compune din :  subsistemul st rii de rezisten a terenului.stare limit .stabilitate.  subsistemul st rii de eforturi i deforma ii în teren Între subsisteme exist conexiuni inverse (feed back) R spunsurile sistemului (ie irile) pot indica: .SISTEMUL VERSANT .instabilitate. .

SUBSISTEMUL ST RII DE REZISTEN       A TERENULUI .elemente de stare care influen eaz rezisten a sistemului     unghiul de frecare interioar . compozi ia mineral . starea electrochimic a p mânturilor. starea hidrologic . coeziunea structural i hidrocoloidal la p mânturi. coeficientul de presiune în stare de repaus etc. . . starea biochimic (prezen a i ac iunea microorganismelor) starea electrofizic a p mânturilor . module de deforma ie.elemente fizice structurale starea macrofizic ).

regimul apelor subterane. anizotropia masivului. înc rc rile pe conturul masivului.SUBSISTEMUL ST RII DE EFORTURI I DEFORMA II . omogenitatea masivului. .elemente fizice structurale       greutatea volumetric a rocilor in masiv. caracteristicile de form ale conturului masivului.

    .REAC IA SUBSISTEMELOR la ac iunea factorilor perturbatori sc derea rezisten ei mecanice a terenului. cre terea eforturilor unitare în masiv microtensiuni în p mânt cre terea presiunii intersti iale i presiunii hidrodinamice etc.

 num rul elementelor structurale afectate  reac ia i de interac iunile ce se produc în subsistemul propriu  influen a exercitat de subsistemul ÄEforturi ± deforma ii´. .R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´ Const în:  varia ia componentelor corespunz toare caracteristicilor rezisten ei  varia ia deformabilit ii terenului în spa iu i timp. Func ie complex care depinde de:  num rul i nivelul factorilor de intrare.

. direc iei i vitezei deforma iilor. m rimii.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄEforturi ± deforma ii în teren´ Const în varia ia în spa iu i timp a componentelor:   m rimii i direc iei eforturilor unitare.

.  factorii cauzali reprezint mul imi în sens matematic.  fenomenul de pierdere a stabilit ii unui versant sau terasament poate avea loc f r a fi nevoie de toate mul imile factorilor cauzali  stabilitatea unui versant poate fi considerat ca o problem de sistem par ial controlabil.  Se poate realiza o matrice care s eviden ieze rela iile dintre factorii exteriori i elementele fizice structurale ale sistemului.  elementele fizice macro i microstructurale ale sistemului pot fi concepute ca mul imi în sens matematic.MODELAREA FIZIC I MATEMATIC A SISTEMULUI Aplic teoria mul imilor i a teoria probabilit ilor deoarece:  factorii cauzali ai elementelor fizice structurale i parametrii de stare ai sistemului sunt aleatori.

Coloanele matricei reprezint factorii cauzali de intrare: Ex: grupa factorilor hidro-meteorologici va fi alc tuit din mul imea: F1 (ploi). Liniile matricei reprezint elementele fizice structurale ale subsistemelor Termenii matricei reprezint efectele asupra elementelor fizice structurale i sunt nota i conven ional astfel: ± X ± influen cunoscut . exprimat matematic. Ajut atât la: . prin valorificarea rela iilor matematice ale influen elor cunoscute. . F7 (vânt). F8 (secet ). ± 0 ± lips de influen . ± + ± influen cunoscut neexprimat înc matematic.formularea unui model de ansamblu. F4 (dezghe ).organizarea cercet rilor în continuare. F3 (înghe ). F6 (presiune). ± ± ± influen posibil îns necunoscut . F5 (temperatur ).MATRICEA rela iilor dintre factorii exteriori i parametrii de stare ai sistemului. F2 (z pad ). .

Cercet rile pluridisciplinare i interdisciplinare vor conduce treptat la precizarea i detalierea modelului fizico-matematic prin procesul iterativ al apropierii cuno tin elor noastre de realitatea obiectiv . ± posibilitatea stabilirii treptate a unor leg turi cauz -efect. ce vor face sistemul deta abil în elementele componente i par ial controlabil. . ± trecerea de la modele verbale la modele matematice. ± o mai bun corelare a lucr rilor de consolidare cu fenomenele din natur i conceperea unor genuri noi de lucr ri.CONCLUZII   Abordarea sistemic a problemelor alunec rilor de teren poate conduce la : ± sistematizarea cauzelor pierderii stabilit ii i a fenomenelor ce au loc în versan i.

± cre terea gradului de alterare.     Terenul poate fi alc tuit din roci compacte sau din p mânturi. ± reducerea rezisten ei mecanice între straturi i blocuri . Caracterizarea elementelor fizice structurale ale rocilor: ± propriet ile de rezisten i deforma ie  rezisten a la compresiune (Rc)  rezisten a la forfecare (Rf)  modulul de elasticitate (E)  coeficientul de deforma ie transversal ( ) ± gradul de fisurare ± gradul de alterare ± stratifica ia Se consider c asupra masivului ac ioneaz : ± factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici i seismici) ± factori perturbatori artificiali (antropogeni) R spunsurile elementelor fizice structurale pot fi: ± diminuarea propriet ilor de rezisten ale rocii. ± cre terea gradului de fisurare a masivului.CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´.

± eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvolt continuu. determinarea st rii de eforturi unitare i deforma ii a unui masiv de roc se face prin simplificarea modelului fizic real .   st rile de eforturi i deforma ii sunt provocate de urm torii factori : ± greutatea rocilor situate deasupra sec iunii examinate. care creeaz un câmp de eforturi gravita ional..CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄEforturi unitare în teren´. provocate de procese geologice de adâncime sau procese seismice ± eforturi datorate temperaturi interne a P mântului. ± activitatea de construc ii a omului ± zone unde aceast stare nu este atins i roca dispune de o rezerv de rezisten .

elaborarea de materiale necesare educa iei sociale în ceea ce prive te prevenirea i ap rarea împotriva efectelor alunec rilor de teren.modificarea geometriei .lucr ri de sus inere . interven ia i înl turarea efectelor alunec rilor de teren. .informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc poten ial.drenaje . .se stabile te i se asigur func ionarea permanent a sistemului informa ional pe plan local pentru alarmarea în caz de dezastre.întocmirea i punerea în aplicare a unor programe de cercetare. . .elaborarea regulamentelor . . a efectelor acestora. . .alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucr rilor specifice de prevenire.întocmirea planurilor de ap rare împotriva dezastrelor i a studiilor de caz pentru alunec rile de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribu ii i r spunderi pe aceast linie. precum i asupra m surilor luate. .se inventariaz i supravegheaz sursele poten iale de producere a alunec rilor de teren.se constituie comisiile jude ene i locale de ap rare împotriva dezastrelor. iminen ei producerii alunec rilor de teren.lucr ri de ranforsare intern .AC IUNI DE PREVENIRE. . studii i teme în domeniul prevenirii i ap r rii împotriva efectelor alunec rilor de teren. PROTEC IE I INTERVEN IE . astfel: .etapa predezastru i reglement rilor privind prevenirea. . .

precum i unele ac iuni posibile de evitare a apari iei unor efecte complementare (incendii.organizarea i conducerea evacu rii popula iei i a bunurilor materiale afectate. explozii). .organizarea cercet rii în vederea culegerii datelor i informa iilor. .AC IUNI DE PREVENIRE. PROTEC IE I INTERVEN IE . din zona de dezastru. .alarmarea popula iei din zona de dezastru.m suri i ac iuni de protec ie individual . astfel: .În timpul dezastrului . familial i de grup.

. . . .degajarea victimelor i înhumarea cadavrelor. în func ie de caracterul efectelor. ajutorul medical i asisten a medical de urgen . astfel: .evacuarea. PROTEC IE I INTERVEN IE . . asigurarea asisten ei sociale i psihologice pentru zonele afectate. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite.interven ii primare pentru stabilizarea i monitorizarea proceselor de alunecare a versan ilor. supravegherea i controlul cl dirilor i zonelor nesigure.primul ajutor medical. transportul i depozitarea materialelor rezultate. . .opera iuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc. în func ie de natura i caracterul efectelor asupra mediului natural i construit.deblocarea unor c i de circula ie. trierea i transportul victimelor. .limitarea avariilor la re ele i instala ii.sprijiniri i consolid ri temporare. .etapa postdezastru Se desf oar ac iuni de interven ie i se continu aplicarea unor m suri de protec ie i realizarea unor ac iuni de prevenire a apari iei unor accidente complementare.inventarierea i evaluarea efectelor i a pagubelor produse. în func ie de num rul i tipul cl dirilor inspectate i declarate nesigure.cercetarea-c utarea i deblocarea-salvarea. . necesit i specifice pentru categoriile de popula ie defavorizate. restric ii de circula ie i îndrumarea circula iei. distruse sau acoperite de mase de p mânt i al efectelor asupra re elelor.asigurarea num rului de unit i locative pentru locuirea temporar .AC IUNI DE PREVENIRE. în func ie de natura i m rimea distrugerilor. . profilaxia. afectate de alunec rile de teren i al victimelor poten ial captive sub ruine sau mase de p mânt. ordinea. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. în func ie de num rul de persoane afectate sau expuse riscului i condi iile conjuncturale. în func ie de num rul de unit i locative distruse i num rul de sinistra i. . în func ie de ritmul opera iunilor de cercetare-c utare i deblocare-salvare.demolarea. . în func ie de capacitatea de lucru a unit ilor specializate.paza.

AC IUNI DE PREVENIRE. .etapa ac iuni pe termen lung - Se realizeaz ac iunile pe termen lung: . PROTEC IE I INTERVEN IE .desf urarea unor ac iuni de consolidare. .reabilitare i refacere-restabilire a infrastructurii economice i sociale afectate. cur are-neutralizare. .finalizarea ac iunilor de interven ie.

b) Tehnic de calcul: c) Echipament pentru multiplicare: d) Documente operative: e) Alte dot ri: .438 din 06 iunie 1996 privind aprobarea ³Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei centrale pentru prevenirea i ap rarea împotriva efectelor seismice i alunec rilor de teren´ la nivelul acesteia este necesar s existe urm toarea dotare pentru coducerea ac iunilor de prevenire.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE În baza Hot rârii de Guvern nr. protec ie i interven ie. astfel: a) Echipamente de telecomunica ii:.

-unelte genistice.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE La nivelul jude elor i al municipiului Bucure ti sunt organizate forma iuni de interven ie care au în dotare urm toarele mijloace de interven ie. -materiale de strict necesitate. -lanterne. -autosc ri i sc ri telescopice. -brancarde i chingi transport v t ma i. cricuri mecanice hidraulice. -detectoare de substan e toxice. -motopompe. -c ti de protec ie. -stivuitoare. radiotelefoane. grupuri electrogene. -buldozere. gredere. -dispozitive hidraulice i manuale de t iat beton. c)Prim ajutor i transport v t ma i: -gen i sanitare. echipamente protec ie.detectoare de gaze naturale. Materiale pentru asigurarea sinistra ilor: -cazarmament (complet). -înc rc toare frontale. -dispozitive de manipulat stâlpi i panouri. . d)Forma iuni de C i Ferate i Drumuri i Poduri cu dotarea specific acestora pentru interven ie în scopul debloc rii i repunerii în func iune a c ilor de comunica ii. -panglic limitare zone dezastru. -aparate portabile de sudur autogen . autocamioane. b)Forma iuni de deblocare-salvare: -automacarale. excavatoare. radiotelefoane portabile. truse de scule. astfel: a) Forma iuni de cercetare-c utare: -detectoare acustice supravie uitori. -alimente. popi distan are pentru cric pern . -corturi sanitare. -truse resuscitare i perfuzii. autocisterne.

ASIGURAREA STABILIT II SISTEMULUI ³VERSANT´     Proiectarea judicioas a construc iilor amplasate pe versan i. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de sus inere. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de consolidare . M suri de împiedicare a mic or rii în timp a rezisten ei terenului.

Aprovizionarea forma iunilor de protec ie civil cu materiale i tehnic specific se face de c tre comisiile de protectie civil de specialitate. . comisiile i forma iunile de protec ie civil se realizeaz de c tre autorit ile administra iei publice locale i organele de conducere ale institu iilor publice i agen ilor economici prin bugetele locale sau din bugetele i resursele proprii. prin conven ii de cooperare cu agen ii economici în conformitate cu prevederile legale în vigoare. deprinderile i suporturile necesare desf ur rii acestor ac iuni. se refer la activit i ce se desf oar în scopul de a crea cuno tin ele. potrivit planului logistic. Asigurarea material i financiar a ac iunilor de interven ie desf urate de c tre inspectoratele. Aprovizionarea pe timpul desf ur rii ac iunilor de interven ie se planific i se execut în baza concep iei de ac iune de c tre inspectoratele de protec ie civil i comisiile de logistic prin subunit ile i forma iunile de specialitate.Asigurarea unor ac iuni i nevoi specifice Asigurarea realiz rii ac iunilor de prevenire. protec ie i interven ie împotriva alunec rilor de teren i accidentelor complementare. potrivit planurilor proprii.

au fost înregistrate numeroase alunec ri i curgeri de noroi care au generat numeroase pagube materiale i chiar pierderi de vie i omene ti. cunoscute sub numele de v i de alunecare. se înregistreaz numeroase reactiv ri ale alunec rilor vechi care pun în pericol a ez ri i c i de comunica ie. Numai în anul 1999. Alunec ri profunde cu dimensiuni mari se înregistreaz în estul Carpa ilor Orientali alc tui i din roci sedimentare (fli ). Sae (1500 ha). cum este cazul comunelor Saschiz (615 ha). care au m rit umiditatea versan ilor în perioada 1990-2000. În România. fiind r spândite cu prec dere în estul Carpa ilor Orientali. dezvoltate pe roci argiloase.CONCLUZII În ara noastr . Unele alunec ri se extind pe mai mul i kilometri în lungul unor v i. . Alte alunec ri afecteaz versantul în ansamblu. Printre regiunile cele mai puternic afectate de alunec ri se înscriu Subcarpa ii i. cu o pondere mare a isturilor argiloase. Alunec rile afecteaz i unit ile de relief montan. În condi ii favorabile de umiditate. alunec rile au o r spândire larg în unit ile de relief deluroase i de podi . cum este prim vara. prima grij în cazul form rii unor asemenea baraje este drenarea lacului i înl turarea obstacolului din calea cursului de ap . în special. Uneori sunt barate v ile formându-se lacuri care reprezint un pericol pentru localit ile i terenurile agricole din aval. De aceea. În unele bazine desp durite. Movile (615 ha). În Podi ul Moldovei alunec rile profunde care genereaz un microrelief cunoscut sub numele de ³movile´. fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamic diferit . fiind necesare m suri speciale de protec ie. de regimul ploilor (care genereaz o umiditate accentuat a versan ilor în anumite perioade din an) i de activit ile omului. C derile de roci sunt mai numeroase în perioadele cu alternan e frecvente ale înghe ului i dezghe ului. fiind favorizate de prezen a rocilor argiloase i marnoase. de exemplu. alunec rile ajung s afecteze aproape în întregime versan ii i sunt asociate cu numeroase curgeri de noroi. Aceste procese sunt un pericol pentru c ile ferate i oselele care str bat regiunile muntoase. terenurile afectate ocupând uneori sute de hectare. fiind înregistrate reactiv ri de alunec ri pe suprafe e întinse. ³ igl i´ sau ³hârtoape´ sunt asociate adesea cu procesele de creep. au fost înregistrate pagube materiale de aproape 400 miliarde lei. în 17 jude e. Alunec rile profunde din Depresiunea Transilvaniei sunt cunoscute sub numele de ³glimee´. sectorul de la curbur . datorit unor perioade ploioase cumulate cu topiri de z pezi. În Mun ii Carpa i versan ii dezvolta i pe isturi cristaline i roci vulcanice sunt afecta i de pr bu iri i rostogoliri ale rocilor înso ite de formarea unor trene de grohoti uri cu dimensiuni diferite. cu ploi de lung durat i cu topirea brusc a straturilor de z pad .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful