ACADEMIA TEHNIC MILITAR Facultatea de Armament, Rachete, Muni ii i Geniu Curs postuniversitar de Protec ie Civil

REFERAT
³SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN´
Maior inginer NICOLAE SORICA

- BUCURE TI 2001 -

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Tipuri de hazard care afecteaz versan ii Stabilitatea versan ilor i terasamentelor privit ca problem de analiz de sistem Reglement ri privind dezastrele provocate de deplas ri Concep ia desf ur rii ac iunilor, sisteme i mijloace de interven ie Concluzii Anexe

HAZARDE CARE AFECTEAZ VERSAN II
DEPLAS RILE DE TEREN = procesele de mi care ale maselor de p mânt i roci, pe versan i, sub ac iunea gravita iei, f r interven ia direct a unui agent de transport cum este apa, ghea a sau vântul. TIPURI DE DEPLAS RI DE TEREN Alunec rile de teren Curgerile de noroi i grohoti uri Pr bu irile Creep (târâre) Eroziunea în suprafa i ravinarea

Dup sensul de extindere -delapsive. -insecvente. -foarte rapid . -lent . Dup forma suprafe ei de rupere -circular ± cilindrice. . -rapid . -mixte. -asecvente. -cu o form oarecare. -deluviul i roca de baz .5 m.. de stratifica ia rocilor Dup natura rocilor -afecteaz deluviul. numite suprafe e de alunecare. -retrograde. -la limita deluviului. -profunde ± peste 3 m. Dup viteza de deplasare -extrem de rapid . -de transla ie. în lungul unor planuri care le separ de partea stabil a versantului. -cu profunzime medie ± 1 la 3 m. Dup gradul de activitate -stabilizate. -foarte lent .ALUNEC RILE DE TEREN Sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de p mânt pe versan i. -active. -detrusive. CLASIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Dup pozi ia de rupere fa -consecvente. Dup grosimea materialelor deplasate -superficiale ± 1. -par ial stabilizate.. -extrem de lent . -moderat .

. - exces de ap pe versan i datorat: ‡precipita ii abundente ‡topirea z pezii ‡Izvoare .modificarea stabilit ii versan ilor datorit : ‡ subs p rii bazei prin eroziune sau prin activit ile omului.ocuri mecanice naturale - modificarea utiliz rii terenurilor. ‡ supraînc rcarea versantului prin construc ii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului.CAUZELE PRODUCERII ALUNEC RILOR DE TEREN .

locul din care s-a desprins masa de p mânt alunecat . ‡ Corpul alunec rii .este partea din aval a materialului deplasat . Copacii sunt înclina i în toate direc iile.mici depresiuni ocupate de ochiuri de ap i de vegeta ie higrofil . . P durea în aceast situa ie fiind denumit ³p dure beat ´.conforma ie neregulat . .suprafe e v lurite sau în trepte. ‡ Râpa de desprindere .suprafa a care separ materialul în mi care de substratul r mas pe loc. ‡ Patul alunec rii . ‡ Fruntea alunec rii .discontinuit i i diferen ieri mari pe spa ii restrânse .cr p turi .RECUNOA TEREA PE TEREN A UNEI ALUNEC RI Versan i cu: .masa de p mânt deplasat .

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNEC RILE DE TEREN  Mediul natural Mediul construit Popula ia Bunurile de valoare Capacit ile productive i func ionale Lucr rile care includ surse de mare risc .

IDENTIFICAREA ALUNEC RILOR DE TEREN Cart ri geologice Prospec iuni prin metode geofizice Lucr ri miniere Foraje Teste de forfec ri rota ionale .

existen a pe versan i a unor suprafe e. .copaci cu trunchiuri aplecate în direc ii diferite pe versan i.zone cu exces de umiditate pe pante.trepte de denivelare pe versan i. sub form de limb . .INDICII ASUPRA PREZEN EI UNOR ALUNEC RI DE TEREN . ..zone v lurite pe versan i.izvoare sau emergen e difuze de ap în special în jum tatea inferioar i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate. . . .

ANALIZA SISTEMIC ± cale de cunoa tere a realit ii obiective Sistem = un ansamblu de elemente legate între ele prin forme de interac iune i de interdependen Se utilizeaz modelul cibernetic denumit Äcutia neagr ´ . INTRARE INPUT CUTIE NEAGR ÄBLACK BOX´ IE IRE OUTPUT .

factori ai activit ii umane (antropogeni). factori mecanici naturali. factori biotici.Factori cauzali externi ± intr rile în sistemul ³versant´      factori climatologici. al i factori cauzali (în prezent pot fi necunoscu i) .

SISTEMUL VERSANT .caracterizare general Se compune din :  subsistemul st rii de rezisten a terenului.instabilitate. .  subsistemul st rii de eforturi i deforma ii în teren Între subsisteme exist conexiuni inverse (feed back) R spunsurile sistemului (ie irile) pot indica: .stabilitate.stare limit . . .

elemente fizice structurale starea macrofizic ). starea hidrologic . compozi ia mineral . module de deforma ie. . . coeziunea structural i hidrocoloidal la p mânturi. starea electrochimic a p mânturilor. starea biochimic (prezen a i ac iunea microorganismelor) starea electrofizic a p mânturilor .elemente de stare care influen eaz rezisten a sistemului     unghiul de frecare interioar . coeficientul de presiune în stare de repaus etc.SUBSISTEMUL ST RII DE REZISTEN       A TERENULUI .

anizotropia masivului. înc rc rile pe conturul masivului.elemente fizice structurale       greutatea volumetric a rocilor in masiv. omogenitatea masivului. regimul apelor subterane.SUBSISTEMUL ST RII DE EFORTURI I DEFORMA II . caracteristicile de form ale conturului masivului. .

cre terea eforturilor unitare în masiv microtensiuni în p mânt cre terea presiunii intersti iale i presiunii hidrodinamice etc.REAC IA SUBSISTEMELOR la ac iunea factorilor perturbatori sc derea rezisten ei mecanice a terenului.     .

. Func ie complex care depinde de:  num rul i nivelul factorilor de intrare.  num rul elementelor structurale afectate  reac ia i de interac iunile ce se produc în subsistemul propriu  influen a exercitat de subsistemul ÄEforturi ± deforma ii´.R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´ Const în:  varia ia componentelor corespunz toare caracteristicilor rezisten ei  varia ia deformabilit ii terenului în spa iu i timp.

direc iei i vitezei deforma iilor. .R SPUNSUL SUBSISTEMULUI ÄEforturi ± deforma ii în teren´ Const în varia ia în spa iu i timp a componentelor:   m rimii i direc iei eforturilor unitare. m rimii.

.  fenomenul de pierdere a stabilit ii unui versant sau terasament poate avea loc f r a fi nevoie de toate mul imile factorilor cauzali  stabilitatea unui versant poate fi considerat ca o problem de sistem par ial controlabil.  Se poate realiza o matrice care s eviden ieze rela iile dintre factorii exteriori i elementele fizice structurale ale sistemului.MODELAREA FIZIC I MATEMATIC A SISTEMULUI Aplic teoria mul imilor i a teoria probabilit ilor deoarece:  factorii cauzali ai elementelor fizice structurale i parametrii de stare ai sistemului sunt aleatori.  elementele fizice macro i microstructurale ale sistemului pot fi concepute ca mul imi în sens matematic.  factorii cauzali reprezint mul imi în sens matematic.

F4 (dezghe ). ± + ± influen cunoscut neexprimat înc matematic. F2 (z pad ). ± ± ± influen posibil îns necunoscut . F6 (presiune). . ± 0 ± lips de influen .organizarea cercet rilor în continuare.MATRICEA rela iilor dintre factorii exteriori i parametrii de stare ai sistemului. F8 (secet ). exprimat matematic. . F7 (vânt). prin valorificarea rela iilor matematice ale influen elor cunoscute. F3 (înghe ). Ajut atât la: . F5 (temperatur ). Liniile matricei reprezint elementele fizice structurale ale subsistemelor Termenii matricei reprezint efectele asupra elementelor fizice structurale i sunt nota i conven ional astfel: ± X ± influen cunoscut .formularea unui model de ansamblu. Coloanele matricei reprezint factorii cauzali de intrare: Ex: grupa factorilor hidro-meteorologici va fi alc tuit din mul imea: F1 (ploi).

Cercet rile pluridisciplinare i interdisciplinare vor conduce treptat la precizarea i detalierea modelului fizico-matematic prin procesul iterativ al apropierii cuno tin elor noastre de realitatea obiectiv . . ± posibilitatea stabilirii treptate a unor leg turi cauz -efect. ± o mai bun corelare a lucr rilor de consolidare cu fenomenele din natur i conceperea unor genuri noi de lucr ri. ce vor face sistemul deta abil în elementele componente i par ial controlabil. ± trecerea de la modele verbale la modele matematice.CONCLUZII   Abordarea sistemic a problemelor alunec rilor de teren poate conduce la : ± sistematizarea cauzelor pierderii stabilit ii i a fenomenelor ce au loc în versan i.

    Terenul poate fi alc tuit din roci compacte sau din p mânturi. ± cre terea gradului de fisurare a masivului. ± reducerea rezisten ei mecanice între straturi i blocuri .CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄRezisten a terenului´. ± cre terea gradului de alterare. Caracterizarea elementelor fizice structurale ale rocilor: ± propriet ile de rezisten i deforma ie  rezisten a la compresiune (Rc)  rezisten a la forfecare (Rf)  modulul de elasticitate (E)  coeficientul de deforma ie transversal ( ) ± gradul de fisurare ± gradul de alterare ± stratifica ia Se consider c asupra masivului ac ioneaz : ± factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici i seismici) ± factori perturbatori artificiali (antropogeni) R spunsurile elementelor fizice structurale pot fi: ± diminuarea propriet ilor de rezisten ale rocii.

determinarea st rii de eforturi unitare i deforma ii a unui masiv de roc se face prin simplificarea modelului fizic real . care creeaz un câmp de eforturi gravita ional..   st rile de eforturi i deforma ii sunt provocate de urm torii factori : ± greutatea rocilor situate deasupra sec iunii examinate. ± activitatea de construc ii a omului ± zone unde aceast stare nu este atins i roca dispune de o rezerv de rezisten . provocate de procese geologice de adâncime sau procese seismice ± eforturi datorate temperaturi interne a P mântului.CARACTERIZAREA ST RII SUBSISTEMULUI ÄEforturi unitare în teren´. ± eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvolt continuu.

studii i teme în domeniul prevenirii i ap r rii împotriva efectelor alunec rilor de teren. astfel: .se inventariaz i supravegheaz sursele poten iale de producere a alunec rilor de teren.întocmirea planurilor de ap rare împotriva dezastrelor i a studiilor de caz pentru alunec rile de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribu ii i r spunderi pe aceast linie.alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucr rilor specifice de prevenire. . a efectelor acestora. .se stabile te i se asigur func ionarea permanent a sistemului informa ional pe plan local pentru alarmarea în caz de dezastre.drenaje . . . . .întocmirea i punerea în aplicare a unor programe de cercetare. interven ia i înl turarea efectelor alunec rilor de teren.se constituie comisiile jude ene i locale de ap rare împotriva dezastrelor. iminen ei producerii alunec rilor de teren.lucr ri de sus inere . PROTEC IE I INTERVEN IE .elaborarea de materiale necesare educa iei sociale în ceea ce prive te prevenirea i ap rarea împotriva efectelor alunec rilor de teren. .modificarea geometriei . . . . precum i asupra m surilor luate.lucr ri de ranforsare intern .elaborarea regulamentelor .etapa predezastru i reglement rilor privind prevenirea.informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc poten ial.AC IUNI DE PREVENIRE. .

PROTEC IE I INTERVEN IE .m suri i ac iuni de protec ie individual . .AC IUNI DE PREVENIRE. explozii).organizarea cercet rii în vederea culegerii datelor i informa iilor. . precum i unele ac iuni posibile de evitare a apari iei unor efecte complementare (incendii. .organizarea i conducerea evacu rii popula iei i a bunurilor materiale afectate. astfel: . familial i de grup.alarmarea popula iei din zona de dezastru.În timpul dezastrului . din zona de dezastru.

în func ie de ritmul opera iunilor de cercetare-c utare i deblocare-salvare.demolarea. transportul i depozitarea materialelor rezultate.opera iuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. trierea i transportul victimelor. . .limitarea avariilor la re ele i instala ii.interven ii primare pentru stabilizarea i monitorizarea proceselor de alunecare a versan ilor.primul ajutor medical. ajutorul medical i asisten a medical de urgen .asigurarea num rului de unit i locative pentru locuirea temporar . profilaxia. în func ie de num rul i tipul cl dirilor inspectate i declarate nesigure. . . în func ie de caracterul efectelor.paza. distruse sau acoperite de mase de p mânt i al efectelor asupra re elelor.cercetarea-c utarea i deblocarea-salvarea. . . ordinea. . restric ii de circula ie i îndrumarea circula iei.deblocarea unor c i de circula ie. . PROTEC IE I INTERVEN IE . în func ie de natura i caracterul efectelor asupra mediului natural i construit.degajarea victimelor i înhumarea cadavrelor.evacuarea. .inventarierea i evaluarea efectelor i a pagubelor produse. . . supravegherea i controlul cl dirilor i zonelor nesigure. în func ie de num rul de persoane afectate sau expuse riscului i condi iile conjuncturale. în func ie de natura i m rimea distrugerilor. necesit i specifice pentru categoriile de popula ie defavorizate. în func ie de capacitatea de lucru a unit ilor specializate. în func ie de num rul i tipul cl dirilor pr bu ite. . asigurarea asisten ei sociale i psihologice pentru zonele afectate. astfel: .AC IUNI DE PREVENIRE.sprijiniri i consolid ri temporare.etapa postdezastru Se desf oar ac iuni de interven ie i se continu aplicarea unor m suri de protec ie i realizarea unor ac iuni de prevenire a apari iei unor accidente complementare. afectate de alunec rile de teren i al victimelor poten ial captive sub ruine sau mase de p mânt. . în func ie de num rul de unit i locative distruse i num rul de sinistra i.

AC IUNI DE PREVENIRE. .desf urarea unor ac iuni de consolidare.etapa ac iuni pe termen lung - Se realizeaz ac iunile pe termen lung: .reabilitare i refacere-restabilire a infrastructurii economice i sociale afectate. cur are-neutralizare.finalizarea ac iunilor de interven ie. PROTEC IE I INTERVEN IE . . .

astfel: a) Echipamente de telecomunica ii:.438 din 06 iunie 1996 privind aprobarea ³Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei centrale pentru prevenirea i ap rarea împotriva efectelor seismice i alunec rilor de teren´ la nivelul acesteia este necesar s existe urm toarea dotare pentru coducerea ac iunilor de prevenire. protec ie i interven ie. b) Tehnic de calcul: c) Echipament pentru multiplicare: d) Documente operative: e) Alte dot ri: .SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE În baza Hot rârii de Guvern nr.

excavatoare. -dispozitive hidraulice i manuale de t iat beton.SISTEME I MIJLOACE DE INTERVEN IE La nivelul jude elor i al municipiului Bucure ti sunt organizate forma iuni de interven ie care au în dotare urm toarele mijloace de interven ie. -autosc ri i sc ri telescopice. astfel: a) Forma iuni de cercetare-c utare: -detectoare acustice supravie uitori. radiotelefoane. -c ti de protec ie. truse de scule.detectoare de gaze naturale. -motopompe. -stivuitoare. -alimente. -buldozere. . autocisterne. -detectoare de substan e toxice. autocamioane. -corturi sanitare. c)Prim ajutor i transport v t ma i: -gen i sanitare. popi distan are pentru cric pern . -înc rc toare frontale. -brancarde i chingi transport v t ma i. -lanterne. -materiale de strict necesitate. radiotelefoane portabile. grupuri electrogene. -dispozitive de manipulat stâlpi i panouri. echipamente protec ie. d)Forma iuni de C i Ferate i Drumuri i Poduri cu dotarea specific acestora pentru interven ie în scopul debloc rii i repunerii în func iune a c ilor de comunica ii. -truse resuscitare i perfuzii. cricuri mecanice hidraulice. b)Forma iuni de deblocare-salvare: -automacarale. -unelte genistice. gredere. -panglic limitare zone dezastru. -aparate portabile de sudur autogen . Materiale pentru asigurarea sinistra ilor: -cazarmament (complet).

Echilibrarea sistemului prin lucr ri de sus inere. M suri de împiedicare a mic or rii în timp a rezisten ei terenului.ASIGURAREA STABILIT II SISTEMULUI ³VERSANT´     Proiectarea judicioas a construc iilor amplasate pe versan i. Echilibrarea sistemului prin lucr ri de consolidare .

Aprovizionarea forma iunilor de protec ie civil cu materiale i tehnic specific se face de c tre comisiile de protectie civil de specialitate. potrivit planului logistic. comisiile i forma iunile de protec ie civil se realizeaz de c tre autorit ile administra iei publice locale i organele de conducere ale institu iilor publice i agen ilor economici prin bugetele locale sau din bugetele i resursele proprii.Asigurarea unor ac iuni i nevoi specifice Asigurarea realiz rii ac iunilor de prevenire. protec ie i interven ie împotriva alunec rilor de teren i accidentelor complementare. . Asigurarea material i financiar a ac iunilor de interven ie desf urate de c tre inspectoratele. deprinderile i suporturile necesare desf ur rii acestor ac iuni. potrivit planurilor proprii. prin conven ii de cooperare cu agen ii economici în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Aprovizionarea pe timpul desf ur rii ac iunilor de interven ie se planific i se execut în baza concep iei de ac iune de c tre inspectoratele de protec ie civil i comisiile de logistic prin subunit ile i forma iunile de specialitate. se refer la activit i ce se desf oar în scopul de a crea cuno tin ele.

Movile (615 ha). de exemplu. Sae (1500 ha). În condi ii favorabile de umiditate. de regimul ploilor (care genereaz o umiditate accentuat a versan ilor în anumite perioade din an) i de activit ile omului. cunoscute sub numele de v i de alunecare. au fost înregistrate numeroase alunec ri i curgeri de noroi care au generat numeroase pagube materiale i chiar pierderi de vie i omene ti. Alunec rile profunde din Depresiunea Transilvaniei sunt cunoscute sub numele de ³glimee´. dezvoltate pe roci argiloase. Aceste procese sunt un pericol pentru c ile ferate i oselele care str bat regiunile muntoase. în special. alunec rile ajung s afecteze aproape în întregime versan ii i sunt asociate cu numeroase curgeri de noroi. fiind necesare m suri speciale de protec ie. C derile de roci sunt mai numeroase în perioadele cu alternan e frecvente ale înghe ului i dezghe ului. Uneori sunt barate v ile formându-se lacuri care reprezint un pericol pentru localit ile i terenurile agricole din aval. alunec rile au o r spândire larg în unit ile de relief deluroase i de podi . sectorul de la curbur . cu ploi de lung durat i cu topirea brusc a straturilor de z pad . prima grij în cazul form rii unor asemenea baraje este drenarea lacului i înl turarea obstacolului din calea cursului de ap . fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamic diferit . Unele alunec ri se extind pe mai mul i kilometri în lungul unor v i. au fost înregistrate pagube materiale de aproape 400 miliarde lei. fiind înregistrate reactiv ri de alunec ri pe suprafe e întinse. cum este prim vara.CONCLUZII În ara noastr . Alunec rile afecteaz i unit ile de relief montan. ³ igl i´ sau ³hârtoape´ sunt asociate adesea cu procesele de creep. care au m rit umiditatea versan ilor în perioada 1990-2000. fiind r spândite cu prec dere în estul Carpa ilor Orientali. . Numai în anul 1999. În Podi ul Moldovei alunec rile profunde care genereaz un microrelief cunoscut sub numele de ³movile´. se înregistreaz numeroase reactiv ri ale alunec rilor vechi care pun în pericol a ez ri i c i de comunica ie. terenurile afectate ocupând uneori sute de hectare. În Mun ii Carpa i versan ii dezvolta i pe isturi cristaline i roci vulcanice sunt afecta i de pr bu iri i rostogoliri ale rocilor înso ite de formarea unor trene de grohoti uri cu dimensiuni diferite. Alte alunec ri afecteaz versantul în ansamblu. cu o pondere mare a isturilor argiloase. În unele bazine desp durite. fiind favorizate de prezen a rocilor argiloase i marnoase. în 17 jude e. cum este cazul comunelor Saschiz (615 ha). De aceea. Alunec ri profunde cu dimensiuni mari se înregistreaz în estul Carpa ilor Orientali alc tui i din roci sedimentare (fli ). Printre regiunile cele mai puternic afectate de alunec ri se înscriu Subcarpa ii i. În România. datorit unor perioade ploioase cumulate cu topiri de z pezi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful