ARIMETICA ÎN OPERATII FARA

SENS
(NEDETERMINARI)
,

,
,

, daca

, daca

, daca

, daca
siruri de numere reale

Monotonia sirurilor:

• &nbs 555b12f p; un sir este stationar, daca exista astfel încât pentru
orice , , . Daca , atunci sirul se numeste
sir constant.

• &nbs 555b12f p; un sir este strict crescator, daca exista astfel încât pentru
orice , , .

• &nbs 555b12f p; un sir este strict descrescator, daca exista astfel încât
pentru orice , , .

• &nbs 555b12f p; un sir este crescator, daca exista astfel încât pentru
orice , , .

• &nbs 555b12f p; un sir este descrescator, daca exista astfel încât pentru
orice , , .

• un sir este strict monoton daca este strict crescator sau strict
&nbs 555b12f p;
descrescator.

• &nbs 555b12f p; un sir este monoton daca este crescator sau descrescator.

Marginirea sirurilor:

• un sir este marginit superior daca exista (majorant) astfel încât pentru orice

, si în acest caz se numestemarginea superioara a sirului .

• un sir este marginit inferior daca exista (minorant) astfel încât pentru orice

, si în acest caz se numeste marginea inferioara a sirului .

• un sir este marginit daca este margnit superior si este marginit inferior, adica exista

astfel încât pentru orice , .

Observatie. Un sir este marginit daca si numai daca exista astfel încât
pentru orice sa avem .

Teorema. (Weierstrass) Orice sir monoton are limita, adica:

 daca sir crescator si nemarginit superior ;

 daca sir descrescator si nemarginit inferior ;

 daca sir monoton si marginit, atunci astfel încât .

Teorema. (Criteriul clestelui) Fie , si trei siruri care satisfac conditiile:

 &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; , (sau ,

unde fixat)

 &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; .

Atunci sirul este convergent si .

Teorema. (Criteriul raportului) Fie un sir de numere reale strict pozitive

si , . Daca , atunci .

Teorema. (Stolz – Cesaro, cazul ) Fie si doua siruri cu urmatoarele

proprietati:

1). , , strict crescator si nemarginit superior ( ).

2). sirul are limita , .

Atunci sirul are limita si în plus .

Consecinte.

1). Fie un sir de numere reale care are limita. Atunci:

2). Fie un sir de numere reale pozitive care are limita.

Atunci: .

3). (Criteriul lui Cauchy – d’Alembert) Fie un sir de numere reale strict

pozitive. Daca sirul are limita, atunci: .

Observatie. a). Daca si , atunci ;

b). Daca si , atunci ; .

Limitele sirurilor tip. siruri remarcabile.

1. .

2. Daca , atunci .
3. Fie functia polinomiala de grad cu coeficienti

reali, , . Atunci:
.

4. Fie doua functii polinomiale reale,

, , , , , . Atunci:

5. Daca este un sir convergent la 0 , , atunci:

6. sirul cu termenul general este strict crescator si marginit: . Se

noteaza , . Exista inegalitatea . În plus

avem:

a). Daca , atunci ;

 b). Daca , , atunci ;

c). Daca , , atunci ;

d). .

Limite de functii

1. Limita functiei polinomiale , ,

unde si .

• &nbs 555b12f p; ,

• &nbs 555b12f p;

• &nbs 555b12f p;

2. Limita functiei rationale , ,

unde , .

• &nbs 555b12f p; Daca , atunci .

• &nbs 555b12f p; Daca , atunci:

- daca si obtin cazul de nedetermninare .

- daca , atunci:
 - &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f

p; daca

- &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f

p; daca

• &nbs 555b12f p;

3. Limita functiei radical (de ordin par) , , .

• &nbs 555b12f p; ,

• &nbs 555b12f p; .

(de ordin impar) , .

• &nbs 555b12f p; ,

• &nbs 555b12f p;
• &nbs 555b12f p;

4. Limita functiei exponentiale , , unde .

(baza supraunitara)
(baza subunitara)

, ,

5. Limita functiei logaritmice , , unde .

(baza supraunitara)
(baza subunitara)
 , ,

6. Limitele functiilor trigonomtrice directe

,
, , ,
punct
punct de
de acumulare
acumulare finit
finit

7. Limitele functiilor trigonometrice inverse

,
, , ,
8. Limite de functii compuse Fie si , , punct de
acumulare pentru , . Daca:

1.

2.

3.

atunci .

9. Limite de puteri Fie , , punct de acumulare pentru .

Presupunem , atunci este definita.

Teorema. Daca , si daca are sens, atunci

functia are limita în si .

Cazuri exceptate (nedeterminari):

10. Limite remarcabile

Limita fundamentala Generalizare

, daca

, daca
 , daca

, daca

, daca

, daca

, daca

, , daca

, daca

11. Cazuri de nedeterminare , , , , , , .

Observatie. 1. În aceste cazuri se recomanda utilizarea limitelor remarcabile sau a regulii

lui L’Hospital.

2. (Nu este caz de nedeterminare)

12. Trecerea la limita în inegalitati

Teorema. Fie , , punct de acumulare pentru , vecinatate a

lui .

Daca , , si daca au limita în ,

atunci .

Corolar. În ipoteza de mai sus:

 &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; Daca , , , atunci .

 &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; Daca , , , atunci .

 &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; Daca , , ,

atunci .

Teorema. (a clestelui) Daca , , punct de acumulare pentru

, vecinatate a lui . Daca:

1. &nbs 555b12f p; , , .

2. &nbs 555b12f p; .

Atunci are limita în si . Schematic avem: .

Asimptote

Fie o functie. Atunci:

Tipul asimptotei Ecuatia Conditii

la
orizontala
la

la
si
oblica
la si

la stânga

în sau
verticala
la dreapta

în sau
verticala în este asimptota verticala la stânga si la dreapta în
Observatie. O functie nu poate avea simultan asimptota orizontala si asimptota oblica la
acelasi infinit.

Daca functia este rationala (adica , unde , pentru a determina

asimptotele verticale cautam valorile în care se anuleaza numitorul)

Functii continue

Fie cu . Spunem ca este continua în daca este

îndeplinita una din urmatoarele afirmatii:

1. &nbs 555b12f p; ;

2. &nbs 555b12f p; Oricare ar fi un sir din

cu ;

3. &nbs 555b12f p; , astfel încât

cu .

Observatie. 1. Spunem ca este continua pe daca este continua în fiecare punct

din .

2. Functiile elementare (polinomiale, rationale, radical, putere, exponentiala,

logaritmicp, trigonometrice directe si inverse) sunt continue pe întreg domeniul de
definitie.

3. Daca o functie nu este continua într-un punct spunem ca este discontinua în acel punct.

4. Punctul se numeste punct de discontinuitate de prima speta daca

exista dar nu avem egalitatile si

spunem ca este punct de discontinuitate de speta a doua daca nu este de prima speta.

Teorema. (Weierstrass) Fie o functie continua. Atunci este marginita si

îsi atinge marginile.

Teorema. Daca este continua si au semne contrare,

atunci astfel încât .
Spunem ca o functie are proprietatea lui Darboux pe intervalul ,
daca cu si între si cu ,
exista astfel încât .

Teorema. Orice functie continua pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel
interval.

Functii derivabile

Fie , unde este un interval sau o reuniune de intervale din . Se spune ca

functia are derivata în daca exista limita (în ).

În acest caz aceasta limita se noteaza cu si se numeste derivata functiei în
punctul . Spunem ca functia este derivabila în daca

limita exista în (adica exista si este finita). În acest caz, aceasta

limita se noteaza, de asemenea, cu , adica .

Reguli de derivare

 &nbs 555b12f p; (derivata sumei este egala cu suma derivatelor).

 &nbs 555b12f p; (constanta iese în afara derivarii).

 &nbs 555b12f p; (derivata diferentei este egala cu diferenta derivatelor).

 &nbs 555b12f p; (derivata produsului este egala cu prima functie

derivata înmultita cu a doua nederivata, plus prima functie nederivata înmultita cu a
doua derivata).

 &nbs 555b12f p; (derivata câtului este egala cu derivata numaratorului

înmultita cu numitorul nederivat minus numaratorul nederivat înmultit cu derivata
numitorului, totul supra numitorul la patrat).
 &nbs 555b12f p; (derivata unei functii compuse se obtine înmultind
derivatele functiilor care se compun în ordinea compunerii lor).

 &nbs 555b12f p; , unde .

Derivarea functiilor elementare Derivarea functiilor compuse

Functia Derivata Functia Derivata
(constanta) 0 ,
1 ,

,
Formula lui Leibniz (pentru derivatele de ordin superior) .

Proprietati ale functiilor derivabile

 &nbs 555b12f p; Orice functie derivabila într-un punct este continua în acel punct.

 &nbs 555b12f p; Daca este o functie derivabila în , atunci tangenta

la graficul functiei în punctul de abscisa are ecuatia: .

 &nbs 555b12f p; Aplicatii

ale derivatelor în studiul functiilor: Fie o functie
derivabila de ordinul 2 pe , unde interval. Avem:

Informatia Conditii
,
strict crescatoare ,
crescatoare ,
strict descrescatoare ,
este pe
descrescatoare ,
convexa ,
concava ,
are un punct de în la stânga lui este strict negativa, , la dreapta
minim
lui este strict pozitiva
maxim
la stânga lui este strict pozitiva, , la dreapta
 lui este strict negativa
punct de extrem pentru punct de minim sau de maxim
punct de inflexiune pentru , schimba semnul la stanga si la dreapta lui

Teorema. (Fermat) Fie o functie, unde interval real. Daca este un punct
de extrem local pentru si derivabila în , atunci .

Teorema. (Rolle) Fie si continua pe , derivabila pe

si cu . Atunci astfel încât .

Teorema. (Lagrange) Fie si continua pe si derivabila

pe . Atunci astfel încât .

Consecinte ale teoremei lui Lagrange

&nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; I. &nbs 555b12f

p; Daca , unde interval real, este derivabila si

, , atunci este constanta pe .

&nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; &nbs 555b12f p; II. &nbs 555b12f

p; Daca sunt derivabile pe si , ,

atunci este constanta pe .

Teorema. (Darboux) Daca este o functie derivabila pe , atunci are

proprietatea lui Darboux pe .

Teorema. (Cauchy) Fie si continue pe si derivabile

pe cu , . Atunci astfel

încât .

Teorema. (l’Hospital, cazul ) Fie doua functii cu proprietatile:

1. &nbs 555b12f p; derivabile pe ;

 2. &nbs 555b12f p; ;

3. &nbs 555b12f p; , ;

4. &nbs 555b12f p; exista . Atunci exista si în

plus .

Teorema. (l’Hospital, cazul ) Fie doua functii cu proprietatile:

1. &nbs 555b12f p; derivabile pe ;

2. &nbs 555b12f p; ;

3. &nbs 555b12f p; , , ;

4. &nbs 555b12f p; exista . Atunci exista si în

plus .

Observatie. 1. Teoremele ramân valabile si daca avem sau sau .

2. Daca este necesar si ipotezele teoremei sunt verificate putema aplica de mai multe ori
regula lui l’Hospital pentru a elimina cazurile de nedeterminare.

Fie un interval real si . Spunem ca admite primitiva pe daca exista o

functie astfel încât :

1. este derivabila pe J;

2. ; .

Fie (J interval din ) o functie care admite primitive. Multimea tuturor

primitivelor lui se numeste integrala nedefinita a functiei si se noteaza prin
simbolul . Operatia de calculare a primitivelor unei functii (care admite
primitive) se numeste integrare.

Reguli de integrare

1. (integrala sumei este suma integralelor).

2. (constanta iese în afara integrarii).

3. (integrala diferentei este diferenta integralelor).

Tabel cu primitivele uzuale

Functia Primitiva Exemple

, C; C

, C

, , C

, C

, , par C

, , impar C

, C

, +C
 C

, C

,
C

, C

,
C

,
C

Observatie. , , , .

Formula de integrare prin parti : .

Formula Leibniz-Newton: Fie o functie continua, iar o

primitiva a lui pe . Atunci: .

Observatie. Daca integrabila pe , atunci .

Teorema. Daca este o functie continua, atunci functia

, ,

are proprietatile:

1. este continua pe , ;

2. este derivabila pe , , .

Aria subgraficului unei functii continue pozitive

este: .