Cum a devenit Danemarca independentă energetic

05.01.08 09:32

(published in Prima Pagina, tagged with opinii, 41 views)

Odată cu creşterea preţului benzinei la pompă, violenţele din Orientul Mijlociu şi
alegerile prezidenţiale ce vor urma în Statele Unite, nu este de mirare că politicienii
americani spun că au planuri de a face S.U.A. independentă de petrolul din alte ţări. Poate
fi realizat acest lucru? Există o ţară care nu mai are nevoie de petrolul din străinătate:
Danemarca.

Independenţa

În 1973, ca reacţie la războiul de Yom Kippur dintre Israel şi Egipt, Organizaţia Ţărilor
Arabe Producătoare de Petrol a început „embargoul petrolului arab“ – orice ţară care
sprijină Israelul în război nu vor mai primi petrol. În această categorie intră Statele Unite,
Japonia şi majoritatea ţărilor Europei. Efectul a fost devastator – creşterea preţului
petrolului şi recesiunea mondială.

Ţările cele mai afectate au iniţiat rapid un plan de conservare a energiei. Statele unite au
redus viteza de deplasare a autovehiculelor la 90 km/h. Şi au început un program de tipul
„stingeţi luminile noaptea“.

După ce criza a încetat, multe ţări au abandonat aceste programe şi au revenit la vechile
lor obiceiuri. Danemarca a fost diferită: fiind dependentă 99% de petrolul din străinătate,
ea a fost lovită foarte serios de embargo. Determinată de a nu mai fi niciodată la mila
furnizorilor de petrol, danezii au continuat programul de conservare a energiei şi
producerea de energie proprie.

Un efort al comunităţii

În 1976 Danemarca a avut un program ambiţios dar scump pentru a deveni complet
independentă energetic, şi dezvoltarea sistemelor noi de energie curată să iasă complet
din afacerile cu petrol cu alte ţări. Au fost luate următoarele măsuri:

• Standarde stricte de eficienţă energetică erau puse pe toate clădirile;

• Benzina şţi automobilele erau taxate foarte mult (astăzi maşinile noi sunt taxate cu
mai mult de 105% din valoarea maşinii);
• Au fost implementate „sisteme de încălzire districtuale“ refolosind căldura
reziduală produsă de centralele termice prin introducerea ei direct în apartamente.
Astăzi mai mult de 60% din case sunt încălzite în acest fel;
• Guvernul a investit masiv în sisteme de energie curată şi reutilizabilă, în special
puterea vântului. Astăzi 21% din producţia de energie a Danemarcei vine de la
 centralele eoliene. Ei conduc în această tehnologie, pe care o şi exportă. Industria
a creat mai mult de 20.000 locuri de muncă;
• Politica de reducere a preţurilor aparatelor electrice scumpe dar eficiente
energetic. Astăzi 95% din aparatele electrice cumpărate în Danemarca au rata de
eficienţă „A“ care este cea mai bună, iar „G“ este cea mai proastă.
• Danemarca a început să facă forări pentru a descoperi petrol şi gaze naturale în
apele lor teritoriale din Marea Nordului. Unele din aceste planuri au fost
contestate de asociaţiile ecologiste.

În 2005 guvernul a alocat 1 miliard de dolari pentru a dezvolta şi integra mai bine
tehnologia panourilor solare şi a puterii valurilor.

Rezultate

Realizările danezilor sunt incredibile. În 1973 era 99% dependentă de petrolul altor ţări,
astăzi ei produc suficientă energie pentru a acoperi nevoile proprii şi a vinde şi altor ţări.
Este singura naţiune care poate face acest lucru. Programele lor de conservare a energiei
au avut atâta succes încât în ultimii 30 de ani, chiar cu o modernizare extensivă şi o
creştere a populaţiei cu 7% consumul de energie anual a rămas aproape la fel.

Chiar dacă Danemarca are cele mai mari taxe din lume, are cel mai înalt standard de
viaţă. Sondajele de opinie arată că majoritatea danezilor ar plăti taxe şi mai mari pentru a
rămâne independenţi de combustibilii fosili.

În 2007 şi-au stabilit noi proiecte. Ei speră ca în anul 2025 să producă 75% din totalul
consumului de energie pe baza centralelor eoliene. Anders Fogh Rasmussen, primul
ministru, a spus că „ţinta noastră este să facem Danemarca independentă de petrol, gaze
şi cărbune, pe termen lung, şi să ne întărim poziţia de leader al lumii în energia curată“.
Svend Auken, parlamentar danez, a adăugat „nu trebuie să renunţăm la stilul nostru de
viaţă, trebuie să fim doar puţin mai inteligenţi în modul în care trăim“.