Gl

partea I

Elemente de rationament analitic

"

27 de intrebirl

Concurs de admitere fa INM 9 septembrie 2010

Timp alocat pentru Partea I: 2h Pagina 1 din 25

Gl

partea I

Patru jandarmi- Gheorghe, Horta, Jean §i Kelemen - urmeaza sa astgure paza unet tnstttutnin decursul unei saptamant. In fiecare zi, de luni pana dumtnlca, paza va fi astgurata de exact unul dintre cei patru jandarmi, tar fiecare dlntre jandarmi va asigura paza in eel puttn 0 zi. Programarea jandarmllor trebute sa respecte urmatoarele condttn:

Jandarmul programat luni va fi programat §i dumtntca. Jandarmul programat miercurt va fi programat §i sambata.

Nictunul dintre jandarml nu asigura paza Instttunet in doua zile consecutive.

Numai Gheorghe poate fi programat intr-o zi anterioara unei zile in care este programat Kelemen.

Fie Jean, fie Kelemen astgura paza in ziua de vinert.

1. Care dintre urmatoarele este 0 programare acceptabtla a turelor de paza, in ordine cronologtca, de luni pana dumintca?

(Al Gheorghe, Kelemen, Horta, Gheorghe, Jean, Horta, Gheorghe. (B) Horta, Kelemen, Gheorghe, Horta, Jean, Gheorghe, Horta.

(C) Jean, Gheorghe, Horta, Gheorghe, Kelemen, Horta, Gheorghe. (D)Jean, Gheorghe, Kelemen, Horta, Gheorghe, Kelemen, Jean.

(E) Kelemen, Horta, Jean, Gheorghe, Kelemen, Gheorghe, Kelemen.

2. Care dtntre urmatoarele enunturi NU poate fi adevarat? (A) Gheorghe astgura paza marti.

(B) Horta astgura paza joi,

(C) Jean aSigura paza sambata, (D) Kelemen aslgura paza luni. (E) Kelemen astgura paza jot.

3. Daca Horta este programat sa astgure paza in ztua de luni, care dintre urmatoarele enunturi NU poate fi adevarat?

(A) Gheorghe astgura paza martt. (B) Gheorghe asigura paza miercurt. (C) Horta astgura paza sambata.

(D) Jean asigura paza sambata.

(E) Kelemen astgura paza vtneri.

4. Daca Gheorghe este programat sa aslgure pazain ziua de mtercurt, care dintre urmatoarele enunturi poate fi adevarat?

(A) Gheorghe astgura paza luni.

(B) Horta asigura paza dumintca.

(C) Jean astgura paza joi,

(D) Kelemen aslgura paza marti. (E) Kelemen astgura paza vinert.

Concurs de admitere la INM 9 septembrie 2010

Timp alocat pentru Partea 1:2b Pagina 2 din 25

Gl

partea I

5. Daca Jean aslgura paza in ziua de sambata, care dintre urmatoarele enunturi trebule sa fie adevarat?

(A) Gheorghe astgura paza luni. (B) Horta aslgura paza lunt,

(C) Kelemen astgura paza luni. (0) Horta asigura paza martt, (E) Gheorghe astgura paza joi.

6. Daca Jean astgura paza luni §i Horia astgura paza martt, cate programart acceptabile sunt posibile pentru mtreaga saptaroana?

(A) Niciuna.

(B) Una.

(C) Dona.

(0) Patru.

(E) ~ase.

Concurs de admitere fa INM 9 septembrie 2010

T' alocatpentru Partea I: 2h

Pagina 3 din 25

Gl

partea I

Un laborator de cercetare medtcala reallzeaza un experiment pentru care va seleeta eel putin patru ~i eelmult sase indivizi dintr-un grup de opt indivizi. Grupul este alcatuit din doi indivizi asiatiei eu grupa sangutna A2, treiindivizi caucazleni eu grupa A2, un individ asiatic eu grupa B3 ~i doiindivizi caucazleni eu grupa B3. Seleetarea aeelor indivizi asupra carora se va realiza experimentul trebuie sa respeete urmatoarele conditn:

Trebuie selectatl eel putin dot indivizi astattct.

Numarul indivizilor selectati eu grupa sangutna A2nu poate fi niei mai mtc de dot ~i niei mal mare de trei.

Daca este seleetat individul asiatic cugrupa B3, trebuie seleetat eel puttn un caucaztan eu grupa B3.

7. Care dintre urmatoarele este 0 seleetare acceptabila a indivizilor pentru experiment? (A) Un asiatic eu grupa B3, un asiatic eu grupa A2 ~i dot eaueazieni eu grupa A2.

(B) Un asiatic eu grupa B3, un eaueazian eu grupa A2 ~i dot eaueazieni eu grupa B3.

(C) Doi asiatiei eu grupa sanguma A2, un eaueazian cu grupa sangutna B3 ~i doi caucazteni cu grupa sanguine A2.

(D) Doi asiatici eu grupa sangutna A2, un caucazian eugrupa sangutna B3 ~i un caucazian cu grupa sangutna A2.

(E) Dol eaueazieni eu grupa sangulna B3 ~i trei eaueazieni eu grupa sangutna A2.

8. Daca sunt selectatl trei indivizi eu grupa sanguina A2, atunei orieare dintre urmatoarele aranjamente ar putea fi 0 ltsta completa ~i corecta a celorlalti indivizi seleetati CU EXCEPTIA:

, ..,

(A) Un asiatic eu grupa sangutna B3.

(B) Un eaueazian eu grupa sangutna B3. (C) Doieaueazieni eu grupa sangutna B3.

(D) Un asiatic eu grupa sangutna B3 ~i un eaueazian cu grupa sangutna B3. (E) Un asiatic eu grupa sangutna B3 ~i doi caucaztent eu grupa sanguina B3.

9. Lista eelor selectati pentru experiment poate sa Includa ortcare dintre urmatoarele eombinatii de indivizi CU EXCEPTIA uneia. Care este aeeasta?

J. . ... . .. ..,

(A) Un asiatic eu grupa sanguma B3. (B) Doi aslatict eu grupa sangutna A2. (C) Trei asiatiei.

(D) Doi eaueazieni eu grupa sangutna A2. (E) Trei eaueazieni eu grupa sangutna A2.

,

5.{~

Concurs de admitere fa INM 9 septembrie 2010

p alocat pentru Parte a I:2h Pagina 4 din 25

Gl

partea I

10. Daca este selectat pentru experiment numat un stngur individ cu grupa sanguma B3, atunci cetlaltt indivizi selectatt trebuie sa alcatutasea un grup compus din:

(A) un asiatic ~i doi caucazieni.

(B) dot asiaticlsi un caucazian.

(e) dot astatietet doi caucazieni.

(0) doi astattctst trei caucazieni.

(E) trei caucazient.

11. Daca sunt selectatl exact patru indivizi, atunci indivizii selectati pot sa fie: (Al trei caucazieni cu grupa A2 §i un asiatic.

(B) doi caucazteni cugrupa A2 ~i dol astattet,

(e) un caucaztan cu grupa B3 ~i trei asiatici.

(D) un caucaztan cu grupa A2 ~i trei asiatici.

(E) doi caucazieni cu grupa B3 ~i doi caucazieni cu grupa A2.

12. Daca sunt selectatt exact sase indivizi, ei trebuie sa Includa: (A) exact unul dintre asiatici.

(B) cei doi asiatici cu grupa sangutna A2.

(C) cei doi caucazieni cu grupa sangutna B3. (D) exact trei dintre caucazieni.

(E) tott cei trei caucazieni cu grupa sanguina A2.

Concurs de admitere la INM 9 septemhrie 2010

Thilp a ocat pentruPartea I: 2b Pagina 5 din 25

Gt

partea I

Cinci chirurgi - K, L, M, N §i 0 - trebuie sa opereze cinci pactentt (S, T, U, v, Z) in trei zile consecutive (ziua 1, ziua 2, zlua 3). Exact doi pactentt vor fi operan In ziua 1, exact unul in ziua 2 §i exact doi In ziua3. Condttitle dupa care se fac programartle sunt urmatoarele:

K nu poate opera In aceeast zi ca M.

N sau 0 trebule sa-l opereze pe pacientul U in ziua 2.

L trebuie sa opereze In aceeast zi cand este operat pacientul v, fie ca i1 opereaza el sau nu.

13. Care dintre urmatoarele este 0 aranjare acceptabilapentru cele trei zile?

(A) Ziua 1: K opereaza pe S, Mil opereaza pe T; ztua 2: Nil opereaza pe U; zlua 3: L n opereaza pe Z, 0 il opereaza pe V.

(B) Ziua 1: K opereaza pe S, Nil opereaza pe T; ziua 2: Mil opereaza pe U; ziua 3: L n opereazape Z, 0 il opereaza pe V.

(C) Ziua 1: Nil opereaza pe S, K il opereaza pe V; ziua 2: 0 n opereaza pe U; ziua 3: L n opereaza pe T, M il opereaza pe Z.

(D) Ziua 1: 0 i1 opereaza pe S, K il opereaza pe T; ziua 2: Nil opereaza pe U; ziua 3: Lil opereaza pe V, M il opereaza pe Z.

(E) Ziua 1: L il opereaza pe V, Mil opereaza pe T; ziua 2: 0 n opereaza pe U, K il opereaza pe Z; ziua 3: N n opereaza pe S.

14. Daca M§i N opereazain ziua 1, care din urmatoarele enunturi trebuie sa fie

.~ adevarat?

(A) K il opereaza pe paclentul T. (B) L n opereaza pe pacientul S. (C) N il opereaza pe pacientul U.

(D) Pacientul Z este operatin ziua 3. (E) Pacientul V este operat In ziua 3.

15. Daca L i1 opereaza pe pacientul Z In ziua 3, care dintre enunturile de maijos NU poate fi adevarat?

(A) Mil opereaza pe pacientul V. (B) N n opereaza pe pacientul U. (C) N u opereaza pe pacientul V. (D) K face 0 operatte In ztua 1. (E) K face 0 operatie In ziua 3.

16. Daca pactentn S §i V sunt operatt In ziua 3, care dintre urmatoarele enunturt ar putea fi adevarat?

Concurs de admitere fa INM

(A) N opereaza In ziua 1. (B) L u opereaza pe T. (C) 0 u opereaza pe V. (D) 0 n opereaza pe S. (E) N opereaza In ziua 3.

9 septembrie 2010

5. ~'

Gl

partea I

17. Daca K opereaza in ztua 1 st V este operat in ziua 3, care dintre urmatoarele enunturt trebuie sa fie adevarat?

(A) L nu opereaza in ziua 3.

(B) N opereaza in ztua 3.

(C) 0 nu opereaza in ziua 1. (D) M opereaza in ztua 3. (E) N nu opereaza in ziua 1.

S.~

Concurs de admitere La INM

9 septembrie 20JO

. p alocat pentru Partea I: 2b Pagina 7 din 2S

Gl

partea I

~ase prieteni (K, L, M, 0, P §i R) cumpara sase bilete la un spectacol. Locurile sunt pe acelast rand, numerotate de la 1 la 6. Modul in care cet sase prtetent se vor aseza pe locuri va respecta urmatoarele condltn:

Nici P, met R nupoate ocupa un loc cu numar Impar,

R trebuie sa stea pe un loc al carut numar este cu unumai mic decat numarul loculul luiM.

° sta pe locul 4.

23. Care dintre urmatoarele este 0 aranjare poslbila a celor sase prieteni pe cele sase locuri?

(A) P, R, M, 0, L, K. (B) K, R, M, 0, L, P. (Cl R. M, L, 0, K, P. (D) K, P, L, 0, M, R. (E) K, R, M, P, 0, L.

24. Care dintre urmatoarele trebuie sa fie adevarata? (Al K sta pe locul 5.

(B) L sta pe locul 1.

(C) M sta pe locul5.

(D) P sill pe locul 2.

(E) R sill pe locul 2.

25. Care dintre urmatoarele ar putea fi adevarata? (A) K sta pe locul 6.

(B) L sta pe locul5.

(C) M sta pe loculI.

(D) P sta pe locul2.

(El R sta pe locul6.

26. Care dintre urmatoarele trebuie sa fie adevarata?

(Al K §i R stau pe locuri consecutive Indiferent de ordtnea lor. (B) K §i P stau pe locuri consecutive indiferent de ordinea lor. (e) L §i 0 stau pe locurt consecutive indiferent de ordtnea lor. (D) M §i 0 stau pe locuri consecutive indiferent de ordinea lor. (E) R §i L stau pe locuri consecutive indiferent de ordinea lor.

27. Daca K sta pe Iocul L, cate aranjari posibile ale celorsase prieteni exista? (A) Una.

(B) Doua. (C) Trei. (D) Patru. (E) Cinci.

Concurs de admitere la INM

9 septembrie 2010 S (~

Gl

partea I

intelegerea unui textscris 35 de intrebari

Concurs de admitere la INM 9 septembrie 2010

Timp alocatpentru Parte a I: 2h Pagina 11 din 25

Gl

partea I

In vreme ceIn cultura moderna occidentala suntem obtsnuitt sa ne raportam la timp ca la ceva care curge independent de vomta l?i de acttunile noastre, in culturile antice timpul nu era 0 nottune abstracta l?i nu avea 0 valoare uniforma pe tot parcursul zilei sau al anului. Ceea ce conta pentru anticul grec sau chinez, pentru pastorul arab sau taranul mexican era doar ciclicitatea proceselor din natura: alternarea zilei cu noaptea sl trecerea de la un anotimp la altu1; timpul muncU l?i timpul odihnei, cel al semanatulut §i eel al recoltei. In lumea anttca l?i medlevala nu a existat nicaierimai mult de 0 mtnorttate de oameni cu adevarat mteresata de timpin termeni de exactitate matemattca. Mai mult decat atat, auexistat l?i asa-numitele intervale ale ttmpulut "institutionalizat" ,caud un imparat (in China anttca in mod deosebit) decreta ca timpul poate pornt din nou de la zero,ca este recreat.

Apoi, masurarea timpului a devenit l?i ea un mijloc de afirmare a puterU, multa vreme rezervat doar unei elite de oameni de l?tiinta l?i artizani aflatlin contact direct cu detinatorul puterU absolute. Asadar, nu doar sistemele de masurare a timpului sunt 0 vartabila dependenta de culturile diferitelor popoare, cil?i timpul Insusi. Calendarul l?i ceasul, schimband modul de masurare a timpului, au schimbat insusi timpul l?i cu el l?i Istoria l?i cultura occidentului. Smcrornzarea soctetatn este una dlntre trasaturile culturale cele mal caractertsttce l?i mal semnificative ale etvtlizatlel moderne capitaliste, iar unU cred ca, tara calendar l?i fara ceas, capitallsmul n-ar fi existat. Deslgur, astfel de fenomene tstortce de 0 enorma complexitate nu pot fi reduse la raporturi de cauza-efect atat de simpliste.

Totusi, fie l?i rationand prin absurd l?i intrebandu-ne ce s-ar lntampla cu lumea in care tralm daca ar disparea peste noapte toate ceasurile, ne putem da seama de importanta acestora. In plus, ipoteza ca extsta 0 stransa relatie intre transformarea concepttet despre timp, proces definitlvat prin secolul al XVII-lea (cu. aproximatie, tinand

; cont ca a fost yorba despre 0 evolutie lunga l?i complexa) ,l?i dezvoltarea unei burghezn capttaliste este, daca nu dovedit, cu stguranta sugerat de faptul ca inventarea ceasului nu se datoreaza altor mari ctvtlizatti, ajunse la un grad de dezvoltare comparabtl, iar in anumite prtvtnte chiar superior celei europene (Islamul, China) l?i ca aceste ctvtltzatn nar fi produs ntciodata in mod autonom 0 societate capttaltsta,

In ultima tnstanta, cu adevarat semniflcattva pentru istoria unei culturi nu este atat schimbarea unei conventn (cum ar fi trecerea de la un calendar lunar la unul solar sau reforma gregortana), cat utllizarea care i se da §i impactul pe care il are asupra societatli in ansamblul ei. Dmtr-un anumit punct de vedere, se poate spune ca timpul a inceput sa existe, sa curga, din momentul in care a lnceput sa fie masurat,

28. Care dintre urmatoarele aftrmatn exprtma cel mai corect ideea prtnctpala a textului? (A) Schimbarile din societatea capttaltsta au determlnat abandonarea vechilor tradittt privind timpul.

(B) Cultura §i istoria influenteaza l?i sunt la randul lor influentate de perceptta asupra timpului §i a semntflcatnlor acestuta.

(C) Evolutiatnstrumentelor de masurare a timpului a atins apogeul in culturile occidentale moderne.

(D) Masurarea timpului este 0 maroa a elitelor puternice, care au organtzat societatea conform propriilor nevoi.

(E) Construirea ceasului a fost cea mai semmftcattva dintre inventiile moderne. ---._

, ~\o~ALA-t.ic.'

.. ~ g_~ '\.\ ..

0':;.:5 ""t.2 'i';i..~

~ '''' . 'I: ~

~()tlt\ll~ • a\ a\ ":'

Timp a ocatpent ar i~~kll\\~~\1~;~\~~ I

S;_;..--- \ i\.\!l\\ltll f!'

Pagina 1 ~4lli\c,) ",of

"'~(,I ,~

~~,?

9 septembrie 2010

5(~

Concurs de admitere La INM

Gl

partea I

29. Conform articolului, culturile antice se raportau diferit la timp fata de cele

occidentale moderne pentruca:

(A) nu lntelegeau nottuni abstracte.

(B) Il foloseau in scopuri care au dtsparut in modernitate. (C) i1 interpretau prin prisma modului lor de viata.

(D)nu dettneau ntctun instrument de masurare a lui.

(E) exista o alta ciclicitate a fenomenelor naturale.

30. Conform textului, toate enunturtle de mai jos despre sistemele actuale de masurare

a timpului sunt adevarate, CU EXCEPTIA faptului ca acestea:

(A) sunt 0 caractertsttca a soctetatit capitaliste.

(B) au devemt un instrument indtspensabll culturiimoderne. (C) au reprezentat 0 modalitate de afirrnare a puterii.

(D) au fost rezultatul unui proces complex, definitivat in secolul al XVII-lea.

(E) nu au fost acceptate de soctetattle superioare ca dezvoltare celet capitaliste.

31. Scopul cu care autorul a scris acest text este eel mai probabil de a:

(A) sublinia avantajele noilor metode demasurare a ttmpulut in societatea capitaltsta. (B) scoate in evtdenta modul natural de stabilire a coordonatelor temporale in antichitate.

(C) combate teorta tirnpulut ca instrument de putere in culturile occidentale moderne, (D) explica impactul pe care I-a avut schimbarea percepttet asupra timpului in culturile occidentale.

(E) analiza evolutta Istorica a diferttelor procedee de masurare a timpului in cultura occidentala.

32. Pornind de la text, cu care dintre urmatoarele enunturt ar ft, eel mat probabil, de

acord autorul?

(Al Ceasul §i calendarul reflecta un nou mod de imparttrest utilizare a timpului, devenind astfel tnstttutn culturale moderne.

(B) Dependenta de ceas §i de calendar sugereaza slabtctunea culturilor occidentale.

(C) Anticii nu valorificau uniform timpul pe tot parcursul anului pentru ca erau adeptil timpului Instttuttonalizat,

(D)Timpul ramane unul dintre rnisterele anttchrtatn, prin prisma relattonarn dtfertte a oamenilor la acttvttattle curente.

(E) Indiscutabil, capitalismul nu s-ar ft dezvoltat daca nuar ft fost inventate noile metode de masurare a timpului.

33. In primul paragraf autorul utiltzeaza exemplul imparatulut chinez cu scopul de a: (Al clarifica diferentele de raportare la ttmp dintre dtversele clase sociale.

(B) intart ideea ca ttmpul putea ft masurat doar de catre clasa conducatoare.

(C) sus tine ideea ca ctvilizatnle antice interiorizau timpul ca subsumat vointel umane. (D) descrie 0 practica frecventa in majorttatea culturilor antice.

(E) sublinia ideea ca numai omica parte a soctetatn era mteresata de masurarea timpului.

Concurs de admitere la INM

9 septembrie 2010

S,.(~'

Gl

partea I

34. Care dlntre urmatoarele enunturi descrie eel malcorect functta paragrafulut al

treilea?

(A) Discuta in detaliu 0 idee complexa mentionata in paragraful 2. (B) Aduce dovezi in sprijinul aflrmatiet finale din paragrafull.

(C) Introduce 0 idee noua, dezvoltata in paragraful 4.

(D)Aduce un contraargument la Ideea principala a arttcolulut,

(El Anttctpeaza 0 obiectte exprtmata in ultimul paragraf.

/'

Concurs de admitere la INM 9 septembrie 2010

Timp alocat pentru Partea I: 2h Pagina 14 din 25

Gl

partea I

Interesul biologului evolutionist Stephen .Jay Gould pentru forme ~i functn l-a condus la resuscitarea tnteresulut pentru un aspect mai puttn studiat al evoluttei: modiflcartle de dimensiune ale dlferttelor part,i ale unut organism. in secolul al XIX-lea ~i la inceputul secolului XX se stia prea bine ca, in cursul evoluttet, diversele partt componente ale unor organlsme similare st-au schimbat dimensiunile relative. Astfel, in cazul vertebratelor, corpul creste pe parcursul evolutiet st membrele seingroaea, insa craniul creste relativ mai lent decat restul corpulut, asa incat capul ramane mai mic.

a schimbare majora a raportului de dimensiune intre cap §i corp a avut loc in cazul oamenilor, astfel incat, fata de matmute, capul ne este prea mare in raport cu corpul. Pe de alta parte, dtntn s-au mtcsorat semnificativ. in ultimii ani, aceasta regularitate a crestertl dtferenttale - sau alometrte - a parttlor corpului a fost uneori Ignorata din cauza unei mode a expltcattilor adaptive pentru schimbartle datorate evolutiet. Un exemplu celebru este cel al elanului irlandez, un Ierblvor urtas, cu co arne monstruos de mari. a expltcatie tradttionala pentru aceste dimensiuni era ca ele sunt rezultatul selectlei naturale, care favortzeaza masculii cu cele mai mari coarne in lupta pentru femele. Susttnatorti acestei teorii i~i inchipuiau, de asemenea, ca aceasta specie de elan a disparut pentru ca era mult prea greu sa duca toata acea greutate pe cap.

Gould a demontatelegant acest basm, demonstrand ca imensele coarne ale marelui elan irlandez aveau exact dimensiunea care trebuie, conform raportului de crestere diferenttala Jntre corp ~i coarne la caprtoare, cat despre dtsparttta elanului irlandez, ~i stramosf] lor mai putm bogatt in coarne dtsparusera la randul lor, asa ca nu se justiftca alegerea podoabei lor drept 0 cauza probablla. Ceea ce conteaza e ca este foarte usor sa-ti put tmagtnatta 1a contnbutte ca sa Inventezt istorii adaptive pentru oricare element al unui organism, insa extsta date concrete de crestere ~i de flziologie care trebuie luate in considerare inatnte de a ne lansa in plasmutrt neverlflcate. Este 0 eroare grosiera sa restrangem expltcatnle privind to ate schimbartle evolutive numai la efectele selecttei naturale.

in eseul sau intitulat .Arcele din San Marco", Gould aflrma ca pot exista multiple exphcatii pentru schtmbarile evoluttve, pe langa selectta naturala care actioneaza direct in crearea unei trasaturt anume. EI propune arcele de bolta - spatule trtunghtulare dintre 0 serte de boltt ~i cornlsa dreapta de deasupra lor - ca metafora pentru trasaturtle anatomice ale unui organism, care nu sunt adaptive in sine, ci sunt consectnta arhitecturala a unei alte trasaturt, intocmai cum arcele de bolta care inconjoara cupola unei biserici sunt rezultatul asezarn unui obiect circular pe 0 bazapatrata, La fel cum arcele dintr-o btsertca pot apoi deveni, complet accidental, loc pentru decoratiunl, cum ar fl portretele celor patru evanghelistt, tot asa anumtte trasaturt anatomice pot ajunge sa serveasca unor scopuri pentru care nu au fost selectate de la Inceput. Exemplul preferat al lui Gould este barbia umaria, a icaret aparitie este de fapt 0 consecinta accidentala a raportului de crestere diferenttala dintre doua oase ale mandibulei. Deslgur, putem inventa 0 poveste despre cum a avea barble confera un mai mare potential reproductiv, msa asta ar fl un joe de soctetate, nu stnnta.

35. Care dintre urmatoarele propozitti descrie eel mai exact ideea princtpala a textului? (A) Gould aflrma ca procesul de evolutiemseamna mai mult decat selectia naturals. (B)Conform lui Gould, elanul irlandez este 0 ilustrare perfecta a teoriei tradition ale a evoluttet,

(C) Gould sustlne ca factorul predominant in evolutte este cresterea dtferenttala. (D) Gould a resuscitat Interesul pentru forme ~i functn in btologta evoluttontsta,

(E) Conform lui Gould, alometria este explicatia pentru disparttta unei vartetatt de specii.

9 septembrie 2010

5,~'

Concurs de admitere la INM

Gl partea I

36. Atitudinea autorului fata de povestile adaptive folostte pentru aexplica trasaturtle anumitor organtsme este eel mai exact descnsa ca fiind:

(A) concilianta.

(B) de dezacord.

(C) de denigrare.

(D) de susttnere,

(E) entuztasta,

37. Pe baza arttcolulut, cu care dlntre urmatoarele elemente se poate deduce ca asoctaza Gould arcele de bolta din arhitectura?

(A) Relativa lipsa de par a oamenilor.

(B) Dimensiunile mart ale craniilor umane,

(C] Martmea ~i forma membrelor vertebratelor. (D) Lungimea degetelor umane.

(El Dimensiunile mart ale coarnelor elanululIrlandez.

38. Pe care dintre urmatoarele presupuneri se bazeaza analogia lui Gould intre arhttectura ~i evolutte?

(A) Structurile complexe prezinta trasaturt importante care apar ca efecte nemtenttonate ale unor trasaturt tntenttonate,

(B) Ostructura complexa este eel mai btne inteleasa daca este privita ca suma componentelor sale.

(C) Structurile cladlrllor sunt proiectate prtntr-un proces similar cu eel al selecttei naturale.

(D) Asemenea structurflor cladirtlor, trasaturlle flztce ale organtsmelor exista doar pentru a servi functillor lor.

(E) Schirnbarile din arhttecturaar trebui sa ia in considerare schlmbartle evolutive din natura.

39. Care este explicatla tradittonala pentru dtsparttta elanului irlandez conform textului?

(A) Coarnele marl au secat alte partt ale ergantsmulut de substantele nutritive necesare. (B) Coarnele mari nu au reustt sa constituie un avantaj reproductiv pentru mascult,

(C) Dimensiunea mare a corpului lor a generat membre prea groase.

(D) Coarnele mari au avut ca rezultat moartea prea multor exemplare in luptele pentru femele.

(El Greutatea supllmentara a coarnelor lor mari a fost un dezavantaj adaptiv.

40. Care dintre urmatoarele aflrmattt, daca ar fi adevarata, ar slabt eel mai mult expltcatia ofertta de Gould pentru dimensiunile coarnelor elanului irlandez?

(A) Elanul irlandez a trait in paduri intinse ~i dese, care pot fi greu de strabatut de catre animalele cu coarne mario

(B) Hrana elanulul irlandez conttnea suficient calciu ca sa-i perrmta sa dezvolte coarne mario

(C) Coarnele mari Ii dadeau forta necesara pentru a sapa dupa anumite radacint care constituiau hrana ttpica pentru acest animal.

(D) Singurele animale care dezvolta coarne mari sunt erbivorele pre cum elanul ~i caprtoara,

(E) Doarmasculii din specia elanului irlandez aveau coarne.

Gl

partea I

41. Scopul principal al articolului este de a:

(A) sugera ca nu extsta 0 legatura intre biologta evoluttonista ~i arhitectura. (B) explica de ce anurnite specii de ierbivore au dtsparut.

(C) demonstra de ce anumite partt ale corpului omenesc s-au mlcsorat,

(D) descrie contributia semnlflcattva a unui biologanume la teoria evoluttet,

(E) arata ca majoritatea teoriilor tradlttonale din biologia evoluttonlsta sunt nefondate.

42. In ultimul paragraf, autorul articolului face referire la barbia umaria cu scopul de a: (A) evtdentta 0 trasatura care face dtsttnctia intre oamentst alte vertebrate.

(B) demonstraca anumite trasaturi umane of era un avantaj adaptiv.

(C) clarlflca analogia dintre anumlte trasaturt anatomice ~i arcele de bolta. (D) prezenta un argument nou care sa sustma teoria evoluttet.

(E) trage 0 concluzie pe baza dovezllor legate de arhttectura prezentate anterior.

Concurs de admitere La INM

9 septembrie 2010

Gl

partea I

Rolul inimii este dea pompa sangele in toate tesuturtle corpului uman prtntr-o retea de vase lunga de moo mult de 80 000 km, Inima reuseste sa pompeze sangele datortta unui sistem foarte complex format din muscht (miocard), valve, vase coronartene, sistem de conductio (electric), artere ~i vene ~i sacul din jurul iniInii (pericard) .

Inima umana este impartrta fn patru camere at carer perett sunt formati din miocard, musehtul care se contracta ritmic stimulat de curentt electrtci. Miocardul este compus din celule musculare individuale numtte mtoctte care functioneaza impreuna pentru a contracta ~i destinde camerele tntmnintr-o succesiune corecta pentru a pompa sangele la plamam ~i in totcorpul. Inima poate pompa sangele intr-o maniera coordonata datorita aranJamentului celulelor ~i a mesajelor electricecare tree cu usurtnta prin celule. Aceasta pompa cardiovasculara functioneaza prin pomparea sangelut afara din camera (contractte) ~i apoi deschiderea pentru prtmtrea sangelut in camera urmatoare (relaxare).

Partea dreapta a iniInii, care este fermata din atriumul drept ~i ventriculul drept trebuie sa astgure cireulatta pulmonata. Adlca pompeaza sangele prin plamant unde acesta se oxigeneaza ~i bioxidul de carbon se elimtna. Partea stanga a inimii, compusa din atriumul stang ~i ventrtculul stang, prtmeste sangele oxigenatst il pompeaza prin tot corpul unde ltvreaza Oxigen ~i aduna bioxidul de carbon (deseurf). Sangele trebuie sa clrcule din partea dreapta a inimii ~i prin plamani inatnte de a fi trimis in partea stanga ~i in tot restul corpului.

"Sangele uzat" se intoarce in partea dreapta a inimii prin doua vene mart - vena cava superioara (de la cap ~i brate) ~i vena cava infertoara (de la pictoare ~i abdomen). Sangele din partea dreapta a inimii este inchts la culoare, rosu albastrui pentru ca este deoxigenat, adica ii lipseste oxtgenul, Sangele din partea stanga a inimii este oxigenat ~i prin urmare este rosu deschis. Sangele din partea stanga este pompat in corp prtn

-' aorta, eel moo mare vas de sange din corp.

Pentru ca inima nu se odthneste niciodata cand furnizeaza sange in restul corpului, ea lucreaza din greu moo mult decat ortcare alt muschi din corp ~i are nevoie de 0 cantrtate de sange moo mare decat oricare alt musehi, Desi inima repreztnta 1% din corp, are nevoie de 4-5% din sange,

43. Care dintre vartantele de moo jos exprima eel moo corect tema centrala a arttcolului? (A) Clrculatla pulmonara,

(B) Structura ~i functia inimii.

(C) Cireulatta sangelut prin mtma. (D) Contractla ~i destinderea inimii. (E) Sistemul cardiovascular.

44. Conform textului, miocitele sunt celule musculare care au rolul sa: (A) deschida ~i sa rnchtda venele inimii.

(B) aduca Oxigen in tntma.

(C) permita inimii sa se odihneasca,

(D) contracte ~i sa destinda camerele inimii.

(E) conduca sangele din partea stanga in partea dreapta a inimii.

9 septembrie 2010

5 (~

, {

Concurs de admitere fa INM

Timp alocatpentru Partea I: 2h Pagina 18 din 25

Gl

partea I

45. In ulttmul rand al paragrafulut 2, euvantul .relaxare" exprtma: (A) pertoada de repaus.

(B) presare a sangelul afara din camerele inimii. (C) pompare catre vene ~i aorte.

(D) eliberare a stransorn.

(E) largtre pentru a lasa sa intre sangele,

46. Conform textului, circulana pulmonara repreztnta: (A) partea dreapta a inimii.

(B) pomparea sangelutprtn plarnani, unde este oxtgenat, (C) pomparea sangelut prtn aorta, care il duce in tot corpul. (D) partea stanga a inimii.

(E) pomparea sangelut prtn vasele de sange coronartene,

47. Autorul a utilizat adjectivul "uzat" in stntagma ."sange uzat"de Ia inceputul paragrafului 4 celmai probabil pentru a sugera ca:

(A) sangele a devenit acum un deseu,

(B) sangele a fost consumat.

(C) sangeleeste rezidual ~i se elimina. (D) sangele a circulat prtn tot corpul.

(E) sangele trebuie sa revtna in partea stanga a inimii.

48. Potrtvtt articolului,cat de mult sange il trebuie inimii pentru a functtona la parametrt normalt?

(A) Mai putin de 1 %.

(B) La fel de mult cat pentru oricare alt organ. (C) Mai mult decat pentru alte organe.

(D) 4%-5%.

(E) 1%.

49. Care dintre exemplele de mai jos seamana eel mai bine cu descrierea modulut in care functioneaza inima ca 0 pompa in paragraful2?

(A) Scoaterea apei dintr-o sticla prin pres are ~i apoi eliberare in timp ce se afla sub apa,

(B) Aruncarea unui bat ~i trtmtterea unut came sa -1 aduca inapot,

(C) lmpmgerea lichidului intr-o frana hidraulica care va aplica presiune direct pe cauciucuri.

(D) Remontarea unui ceas mecanic astfel incat arcul sa miste parghnle,

(E) Lansarea unor porumbei calatori de la distanta spre a se intoarce acasa,

Concurs de admitere La INM

9 septembrie 2010

Gl

partea I

Inca din perloada antlchltatn romane au existat armurt flexibile pentru protejarea corpului facute din inele intretesute de fier sau otel, Acestea erau folosite mai ales ca elemente de protectie pentru trupele de eltta ale cavalerlei romane ~i constau din dlfertte tipuri de armurt din retea de sarma, fie ca era un costum complet sau piese in asociere cu alte elemente de proteette: erau relativ rare ~i scumpe ~i mat putin practice decat lorica segmentata. Aceasta era o-armura de fler mult aprectata de infanterla romana, facuta din plact de otel prlnse pe curele de piele.

Dupa caderea Impertulut Roman, mestesugul confecttonarti armurilor de sarma nu a mai fost practicat vreme mdelungata. Totust, in perloada medievala a reaparut cu atata forta ~i pe scara atat de larga ineat se putea ca armate intregt sa fie echipate cu armurl practice ~i eficiente din retea de sarma, Tipul de armura pe care istoricii il numesc adesea retea de sarma, de obicei numit pur ~i simplu plasa de contemporantl sai, prezenta multe avantaje pentru eel aflat in lupta in epoca armelor de otel. Aceasta armura combina .supletea st flexibilitatea stofei cu capacitate a de a absorbi lovituri ~i reztstenta la tai~ a placilor metalice. Annele taioase, ortcat de ascutite, nu puteau sa sfaste sau sa patrunda prtntr-o armura de retea de sarma bine facuta, In plus, daca erau lovite cu obiecte boante, ochiurile din retea aveau capacitatea de a transfera forta loviturii in masa armurii, absorbind astfel 0 mare parte din forta loviturii ~i mtcsorand socul Impactului asupra tesuturtlor umane moi de dedesubt.

In vremurile pre-industriale, confectionarea unei camast de retea de sarma era 0 treaba labortoasa ~i se facea cu multa truda, Fiecare dintre miile de inele individuale din care se facea armura trebuia confecttonat manual din sarma trefllata ~i ea manual. Capetele inelelor erau turtite ~i se dadea 0 gaura fina; dupa prinderea Inelelor unul de altul in armura, ele erauinchtse prin nituire. Variind modelul de prindere a Inelelor, un mester armurier putea sa largeasca sau sa stramteze armura, sa "tricoteze" manect, manusi, 0 gluga sau alte elemente complexe,

Azi au ramas doar putine exemplare de armurt din retea de sarma. In cele din urma, raspandirea ~i lmbunatattrea armelor deinjunghiat a accelerat scoaterea din uz a armurii din retea st a impus necesitatea unei protectn mai bune. Imbunatatlrea armelor de lupta corp la corp a condus la dezvoltarea unor armurl confecttonate din piese rtgtde de metal articulateintre ele cu malestrte.

57. Care dintre urmatoarele propozitii exprima eel mai corect ideea prtncipala a articolului?

(A) Confectionarea armurilor de retea de sarma era anevoioasa ~i costisitoare, mottv pentru care au fost rapid inloculte de armurt rtgtde, dar mai usor de realizat.

(B) Annura din retea de sarma a reprezentat 0 plesa de rezistenta a echipamentului de lupta antic, dar mai ales medieval, datortta flabtlltattt sale ~i a confortului oferit.

(C) Annura din retea de sarma este un bun exemplu de matestrte ~iingeniozitate umaria.

(D) Istoria Impertului Roman este ~i 0 istorie a diferitelor tlpurt de arme ~i armuri folosite de soldati in campaniile de cucertre.

(E) Numarul mare de exemplare de armuri din piese rtgtde de metal care au ramas sunt o dovada a superiorttatil acestora din punct de vedere al tehnicilor de realizare.

s r'\_ _'

,(~

Concurs de admitere fa INM 9 septembrie 2010

Gl

parteaI

58. Care dintre urmatoarele idei se poate deduce dinarttcol despre armurtle romane? (Al Lotica segmentata a fost scoasa din uz ~i apoi remtrodusa in perioada medievala.

(B) Armura de retea de sarma din perioada romana a fostmai eflctenta decat cea confectionata in Evul Mediu.

(C) Imbunatatirea armelor de strapungere ~i injunghiere folostte de inamicii armatet romane au facut ca armura de retea sa devtna nepracttca pentru armataromana,

(D) Armura din segmente de plact metalice nu era utthzabtla pentru trupele de cavalerie.

(E) Lorica segmentata era 0 forma de protectte mai practica pentru tnfanterta romana decat armura din retea de sarma,

59. Care dintre propozttnle urmatoare este eel mat bine sustmuta de informatta din articol?

(A) UtiUzarea armurtlor din retea de sarma a decazut vertlgtnos din lipsa meseriasllor care sa le confecttoneze,

(B) Armurile flexibUe din retea au reprezentat 0 solutie practica la 0 nevoie tehnologtca Intr-o anumita pertoada tstortca.

(C) Armurile din retea de sarma au fost disponibile mal ales in secolul al XIV-lea.

(D) Armurile din retea au avut 0 utilitate atat de ltmttata incat au Iestt din uz repede cand s-a raspandtt tehnologta placilor metalice articulate.

(E) Caracteristicile speciale aleconfectionartt armurii flexibile din retea de sarma fac din ea 0 tehnologte utila pentru diferite aplicattt azi.

;.60. Potrtvit articolului, in procesul cream annurii din retea de sarma se urmareau toate

etapele de mai jos, CD EXCEPTIA: J

(A) turtiriicapetelor inelelor.

(B) varierii modelului de prindere a inelelor pentru a urma un contur. (C) gaurtnt capetelor inelelor.

(D) susttnern armuril confectlonate cu curele de piele .. (E) nituirii capetelor inelelor pentru inchtdere.

61. Propozttia cu care incepe paragraful 3 are functia de a: (A) afirma teza centrala a articolului.

(B) contracara un argument prezentat in paragraful 1. (C) furniza dovezi pentru ipoteza dinparagraful4.

(D) explica paradoxul descris in paragraful2.

(E) introduce 0 aflrmatie generala intartta Imedtat de detalii.

Concurs de admitere La INM

9 septembrie 2010 S .. ~'

____ ....-P alocat pentru Partea I:2b Pagina 24 din 25

Gl

partea I

62. Care dlntre propozitnle urmatoare este eel mai bine sustmuta de tnformatia din artieol?

(A) Ttpul armelor ~i condttifle de lupta au determtnat structura elementelor de protectte utilizate.

(B) Annura de sarma riu se moo foloseste astazt pentru ca este prea eostisitor de confecttonat,

(C) Astazi se pastreaza doar putine exemplare de armura din plae! metallce.

(D) Armura de sarma absoarbe rnai blne Iovtturi ~i e mai reztstenta la taieturt decat cea din plact metalice.

(E) Dupa caderea Imperiului Roman nu s-au moo fabricat armuri de sarma pentru ca nu au mat existat razboaie.

Timp alocat pentru Partes I: 2ft Pagina 25 din 25