Sunteți pe pagina 1din 16
Combaterea inegalitatilor bazate pe dizabilitati Cuprins 1. Grupurile vulnerabile 2 2. Ce presupune dizabilitatea?

Combaterea inegalitatilor bazate pe dizabilitati

Cuprins

1. Grupurile vulnerabile

2

2. Ce presupune dizabilitatea?

2

3. Actele legislative si normative din Romania

3

4. Politici europene referitoare la dizabilitate si Pozitia persoanelor cu dizabilitati

3

Statistici la nivel european

4

Statistici la nivelul Romaniei

5

5. Evolutii in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati

5

6. Dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati

6

7. Plasarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati

7

8. Beneficiile angajatorilor

9

9. Avantajele de natura fiscala acordate in urma incadrarii persoanelor cu handicap

9

10. Proiecte privind combaterea discriminarii persoanelor cu handicap

10

11. Exemple de bune practici privind compaterea discriminarii pe baza de dizabilitati

14

12. Actiuni in instanta privind discriminarea pe baza de dizabilitati

16

1. Grupurile vulnerabile ” Grup vulnerabil ” este un termen asociat conceptelor de grup social

1. Grupurile vulnerabile

Grup vulnerabileste un termen asociat conceptelor de grup social lipsit de suport, defavorizat si marginalizat, aflat in incapacitate de a se autoapara. Cele mai elocvente categorii sunt persoanele cu dizabilitati, copiii abandonati, varstnicii, minoritatile etnice, familiile monoparentale etc.

In ceea ce priveste persoanele cu dizabilitati, acestea sunt vulnerabile prin definitie. Legislatia romaneasca utilizeaza termenul de ”persoana cu handicap”, dizabilitatea referindu- se la afectiuni fizice, afectiuni ale simturilor, ale cunoasterii, afectiuni intelectuale, boli mintale si diferite tipuri de boli cronice.

2. Ce presupune dizabilitatea?

Dizabilitatea poate fi definita drept o stare fizica, psihica sau mentala care impiedica total sau limiteaza activitatea unei persoane sub diverse forme, persoanele cu dizabilitati necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii sociale si profesionale.

Dizabilitatea este perceputa si abordata prin prisma a doua modele: medical si social. Modelul medical se refera la persoanele cu dizabilitati din perspectiva bolii sau a conditiei lor medicale, dizabilitatea fiind perceputa ca problema a individului. Modelul medical determina excluderea sistematica a persoanelor cu dizabilitati din societate.

In cazulul modelului social, accentul este pus pe mediul social neadaptat nevoilor persoanelor cu deficiente, fact de cauzeaza dificultatile cu care acestea se confrunta. Asadar, modelul social percepe dizabilitatea ca un fapt social, generat de politica, practica, atitudini si mediul inconjurator, ci nu ca o problema individuala.

Exita 3 grade de handicap: Grad I - grav (deficienta grava), Grad II - accentuat (deficienta accentuata), Grad III - mediu (deficienta medie). Incadrarea in grade de handicap se face in raport cu intensitatea deficitului functional individual si prin corelare cu functionarea psihosociala corespunzatoare varstei.

Indiferent de gradul de vulnerabilitate, toate persoanele au dreptul la o viata normala, inclusiv la educatie si formare profesionala, la ocupare si adaptarea locului de munca, la asistenta sociala etc.

Potrivit Organizatiei Internationale a Persoanelor cu Dizabilitati (DPI) , dizabilitatea este definita ca fiind

Potrivit Organizatiei Internationale a Persoanelor cu Dizabilitati (DPI), dizabilitatea este definita ca fiind "rezultatul interactiunii dintre o persoana care are o infirmitate si barierele ce tin de mediul social si atitudinal de care ea se poate lovi".

Organizatia Mondiala a Sanatatii propune urmatoarea definitie a dizabilitatii:

"Dizabilitatea este reprezentata de orice restrictie sau lipsa(rezultata in urma unei infirmitati) a capacitatii (abilitatii) de a indeplini o activitate in maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiinta umana".

Organizatia Natiunilor Unite (ONU), in baza Conventiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, utilizeaza urmatoarea definitie: "Persoanele cu dizabilitati includ acele persoane care au deficiente fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durata, deficiente care, in interactiune cu diverse bariere, pot ingradi participarea deplina si efectiva a persoanelor in societate, in conditii de egalitate cu ceilalti".

3. Actele legislative si normative din Romania

1. Legea nr. 166-XVIII din 09.07.2010, privind ratificarea Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati (semnata la New-York, la 30 martie 2007).

2. Legea nr. 169-XVIII din 09.07.2010 privind aprobarea Strategiei de incluziune sociala a persoanelor cu dizabilitati (2010-2013).

3. Legea nr. 60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati.

4. Legea nr. 102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

5. Hotarirea Guvernului nr. 65 din 23 ianuarie 2013 ”Cu privire la determinarea dizabilitatii si capacitatii de munca

4. Politici europene referitoare la dizabilitate si Pozitia persoanelor cu dizabilitati

Baza legala pentru actiunile Comisiei Europene o reprezinta Articolul 13 al Tratatului European, ce dateaza din 1999, si care permite Consiliului European sa "poata actiona pentru combaterea discriminarilor bazate pe sex, origine etnica sau rasiala, religie sau credinta,

varsta si orientare sexuala" . A fost exprimata in diferite forme, cum ar fi Carta

varsta si orientare sexuala". A fost exprimata in diferite forme, cum ar fi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sau Conventia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati.

Statistici la nivel european

Numarul persoanelor cu dizabilitati este de 65 de milioane in Uniunea Europeana, aproximativ 10% din populatia UE, ceea ce echivaleaza cu populatia Belgiei, a Greciei, a Republicii Cehe a Ungariei si a Olandei toate insumate;

Unul din patru europeni are un membru de familie care sufera de o dizabilitate;

6 europeni din 10 cunosc pe cineva din cercuri mai apropiate sau nu care sufera de o dizabilitate;

Persoanele cu mobilitate redusa reprezinta mai mult de 40% din populatie;

Comparativ cu numarul persoanelor care nu sufera de nici o dizabilitate si care nu au un loc de munca, numarul persoanelor cu dizabiliati fara un loc de munca este de 2 pana la 3 ori mai mare;

Doar 16% dintre cei care au nevoie de asistenta la locul de munca beneficiaza de aceasta asistenta;

Multe persoane cu dizabilitati sunt muncitori descurajati si nici macar nu indraznesc sa intre pe piata muncii. De aceea intra in categoria persoanelor inactive;

Cu cat este mai sever gradul de handicap, cu atat participarea pe piata fortei de munca este mai redusa. Aceasta participare reprezinta un procent de 20% in cazul persoanelor cu dizabilitati severe compartiv cu 68% in cazul persoanelor care nu sufera de nicio dizabilitate;

In comparatie cu persoanele fara dizabilitati, persoanele cu dizabilitati au cu 50% mai putine sanse sa urmeze alte studii dupa cele secundare;

38% dintre persoanele cu dizabilitati cuprinse cu varste intre 16-34 de ani au un venit castigat in Europa, comparativ cu un procentul de 64% al persoanelor fara dizabilitati. Venitul persoanelor cu dizabilitati este in mod dramatic mult mai mic decat cel al persoanelor fara dizabilitati;

Una din doua persoane cu dizabilitati nu a luat parte niciodata la activitati sportive sau de petrecere a timpului liber;

1/ 3 dintre persoanele cu dizabiliati nu a calatorit niciodata in strainatate sau nu a participat in excursii turistice din cauza conditiilor si a serviciilor inaccesibile.

Statistici la nivelul Romaniei Persoane cu dizabilitati severe - 27674 Persoane cu dizabilitati accentuate -

Statistici la nivelul Romaniei

Persoane cu dizabilitati severe - 27674 Persoane cu dizabilitati accentuate - 121240 Persoane cu dizabilitati medii - 34945 Total: 183859 persoane

Dintre care:

Adulti 169372 persoane

- cu dizabilitati severe - 21484

- cu dizabilitati accentuate - 114708

- cu dizabilitati medii 34945

Copii 14264 copii

- cu dizabilitati severe - 6190

- cu dizabilitati accentuate - 6532

- cu dizabilitati medii 1542

5. Evolutii in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati

La 31 decembrie 2014 numarul total de persoane cu dizabilitati comunicat Directiei Protectia Persoanelor cu Dizabilitati din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prin directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, a fost de 737.885 persoane.

Dintre acestea, 97,7 % (720.683 persoane) se afla in ingrijirea familiilor si/sau traiesc independent (neinstitutionalizate) si 2,3 % (17.202 persoane) se afla in institutiile publice rezidentiale de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati (institutionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prin Directia Protectia Persoanelor cu Dizabilitati.

Pe judete/municipii, numarul cel mai mare de persoane cu dizabilitati se inregistreaza in municipiul Bucuresti

Pe judete/municipii, numarul cel mai mare de persoane cu dizabilitati se inregistreaza in municipiul Bucuresti (60.409 persoane) urmat de judetul Prahova (36.751 persoane), iar cel mai mic numar se inregistreaza in judetul Covasna (5.263 persoane) (grafic 5).

Grafic 5. Numarul persoanelor cu dizabilitati pe judete, la 31 decembrie 2014

19.079 VRANCEA VÂLCEA 23.267 VASLUI 14.614 TULCEA 10.293 TIMIŞ 24.055 TELEORMAN 10.919 SUCEAVA 20.952
19.079
VRANCEA
VÂLCEA
23.267
VASLUI
14.614
TULCEA
10.293
TIMIŞ
24.055
TELEORMAN
10.919
SUCEAVA
20.952
SIBIU
16.885
SĂLAJ
14.346
SATU-MARE
12.144
PRAHOVA
36.751
OLT
17.640
NEAMŢ
17.640
MUREŞ
18.870
MEHEDINŢI
16.277
MARAMUREŞ
17.593
ILFOV
9.618
IAŞI
27.529
IALOMIŢA
8.780
HUNEDOARA
19.934
HARGHITA
8.904
GORJ
11.639
GIURGIU
9.857
GALAŢI
12.986
DOLJ
15.555
DÂMBOVIŢA
15.921
COVASNA
5.263
CONSTANŢA
20.026
CLUJ
24.918
CĂLĂRAŞI
11.585
CARAŞ-
11.551
BUZĂU
16.630
BUCUREŞTI
60.409
BRĂILA
11.259
BRAŞOV
16.355
BOTOŞANI
12.863
BISTRIŢA
14.787
BIHOR
20.510
BACĂU
18.428
ARGEŞ
29.628
ARAD
14.125
ALBA
17.431
0 10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
70.000

6. Dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati

(1) Dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati este garantat.

(2) Persoanele cu dizabilitati se bucura de toate drepturile stabilite in Codul muncii si in celelalte acte normative din domeniu. Nimeni nu poate limita dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati decit in baza prevederilor legislatiei in vigoare.

(3) Se interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitor la toate aspectele si formele de

(3) Se interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitor la toate aspectele si formele de incadrare in munca, inclusiv la conditiile de recrutare, plasare, angajare si desfasurare

a activitatii de munca, la avansarea in cariera, la conditiile de sanatate si securitate la locul de munca.

(4) In vederea realizarii dreptului la munca, persoanelor cu dizabilitati li se ofera posibilitatea de a activa in cadrul oricarei intreprinderi, institutii, organizatii, inclusiv in cadrul intreprinderilor specializate, sectiilor si sectoarelor specializate, daca sint intrunite conditiile stabilite de lege.

(5) Nu se admite concedierea persoanei care urmeaza cursuri de reabilitare medicala, profesionala ori sociala in institutiile corespunzatoare, indiferent de perioada de aflare in aceste institutii.

(6) Persoanele cu dizabilitati au acces liber la informatiile privind ofertele de pe piata muncii

si au sanse egale in ocuparea locurilor de munca.

(7) Pentru a asigura integrarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati, angajatorii intreprind urmatoarele masuri specifice:

a) adaptarea rezonabila la locul de munca;

b) proiectarea si adaptarea locurilor de munca astfel incit acestea sa devina accesibile persoanelor cu dizabilitati;

c) furnizarea de noi tehnologii si dispozitive de asistenta, de instrumente si echipamente care sa permita persoanelor cu dizabilitati obtinerea si mentinerea locului de munca;

d) furnizarea de instruiri si a sprijinului adecvat pentru aceste persoane.

(8) Autoritatile publice centrale si locale responsabile vor acorda angajatorilor suportul necesar pentru realizarea masurilor prevazute la alin.(7) in limitele competentelor lor functionale.

7. Plasarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati

(1) Plasarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati se realizeaza fara discriminare, respectind prevederile legislatiei in vigoare.

(2) Persoanele cu dizabilitati se incadreaza in munca conform pregatirii lor profesionale si a capacitatii

(2) Persoanele cu dizabilitati se incadreaza in munca conform pregatirii lor profesionale si a capacitatii lor de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de dizabilitate si conform recomandarilor continute in programul individual de reabilitare si incluziune sociala, emis de Consiliu sau structurile sale teritoriale.

(3) Angajarea persoanei cu dizabilitati in munca se realizeaza in urmatoarele forme:

a) la intreprinderi, institutii si organizatii in conditii obisnuite;

b) la domiciliu;

c) la intreprinderi specializate.

(4) Angajatorii, indiferent de forma de organizare juridica, care conform schemei de incadrare a personalului au 20 de angajati si mai mult, creeaza sau rezerveaza locuri de munca si angajeaza in munca persoane cu dizabilitati intr-un procent de cel putin 5 la suta din numarul total de salariati. Totodata, angajatorii asigura evidenta cererilor (a documentelor anexate la acestea) ale persoanelor cu dizabilitati care s-au adresat pentru a fi angajate in munca intr-un registru separat de stricta evidenta, care va contine inscrisuri privind deciziile de angajare sau refuz, cauzele refuzului, contestatiile etc.

(5) Angajatorii informeaza obligatoriu agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca despre:

a) locurile de munca create si/sau rezervate pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati, in termen de 5 zile de la data la care au fost create/rezervate;

b) ocuparea de catre persoanele cu dizabilitati a locurilor de munca care au fost create/rezervate, in termen de 3 zile de la data la care au fost ocupate.

(6) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, impreuna cu autoritatile publice centrale si locale responsabile si cu participarea asociatiilor obstesti ale persoanelor cu dizabilitati, a sindicatelor si patronatelor, va elabora anual programe de plasare in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati.

(7) Angajatorii care incalca prevederile alin.(4) si (5) pe parcursul unui an financiar sint sanctionati in conformitate cu Codul contraventional.

8. Beneficiile angajatorilor Beneficiile de ordin fiscal obtinute de unitatile protejate autorizate potrivit legii sunt

8. Beneficiile angajatorilor

Beneficiile de ordin fiscal obtinute de unitatile protejate autorizate potrivit legii sunt urmatoarele:

* scutirea de plata a taxelor de autorizare la infiintare si de reautorizare;

* scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin

scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca protejate, in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal;

* alte drepturi si facilitati acordate de autoritatile administratiei publice locale, finantate din fondurile proprii ale acestora.

9. Avantajele de natura fiscala acordate in urma incadrarii persoanelor cu handicap

* deducerea la calculul profitului impozabil a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca

protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu handicap;

* deducerea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu

handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor

prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap care presteaza activitatea profesionala in conditiile art. 106 din Codul muncii;

* decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala a persoanelor cu handicap;

* acordarea unei subventii in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

10. Proiecte privind combaterea discriminarii persoanelor cu handicap 1. Persoanele cu o dizabilitate grava sau

10. Proiecte privind combaterea discriminarii persoanelor cu handicap

1. Persoanele cu o dizabilitate grava sau accentuata vor fi scutite, incepand din acest an, de la plata impozitului pentru toate categoriile de venituri realizate, prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2015, informeaza Ministerul Muncii, citat de Mediafax.

Masura este prevazuta in Ordonanta Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata miercuri in Monitorul Oficial.

2. Primul Forum National al Femeilor cu Dizabilitati

Participantele au formulat si o rezolutie comuna prin care cer autoritatilor adoptarea unor masuri concrete de implicare a femeilor cu nevoi speciale in procesul de luare a deciziilor. Moldova a ratificat in 2010 Conventia ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati. Reprezentantii institutiior internationale spun insa ca Romania mai are multe de facut.

3. Proiectul COMPASS, prin serviciile integrate oferite, vine in sprijinul femeilor cu dizabilitati pentru ca le ofera sansa de a se pregati din punct de vedere profesional, de a se califica si de a le creste perspectivele in gasirea unui loc de munca. Prin obiectivul general promovarea egalitatii de sanse si gen proiectul COMPASS doreste pe langa rezultatele concrete de crestere a competitivitatii pe piata muncii si o schimbare de mentalitate a angajatorilor privind categoria defavorizata, vulnerabila a femeilor cu dizabilitati.

4. “Diferiti, dar profesionisti valorosi” este numele unui proiect inedit implementat de Fundatia “Pentru Voi” din Timisoara. In cadrul acestuia, in localitatea timiseana Sacalaz, in locul fostei brutarii a fundatiei, in care lucrau mai multe persoane cu dizabilitati intelectuale, se va deschide o alta unitate protejata, “Pentru Voi Advertising”. Cinci persoane cu dizabilitati intelectuale si patru femei aflate in risc de marginalizare sociala vor face, din luna martie a anului viitor, imprimare pe fete de perna, plase de panza, tricouri, pixuri sau vor realiza materiale publicitare.

5. Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in parteneriat cu Asociatia Prietenii Monicai anunta inceperea primelor cursuri de calificare organizate in cadrul proiectului PRO F.A.M. Reintegrarea pe piata muncii a mamelor copiilor cu dizabilitati din regiunile Bucuresti

Ilfov, Centru si Sud-Est prin dezvoltarea sistemului de competente si aptitudini antreprenoriale si prin obtinerea

Ilfov, Centru si Sud-Est prin dezvoltarea sistemului de competente si aptitudini antreprenoriale si prin obtinerea de noi calificari solicitate pe piata muncii. Proiectul PRO F.A.M vizeaza crearea unor sanse egale de dezvoltare a competentelor si aptitudinilor pentru 950 de mame ale copiilor cu dizabilitati prin participarea acestora la programe de calificare si instruire, in vederea includerii pe piata muncii si initierea de activitati independente, contribuind la cresterea increderii si stimei de sine.

6. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati (CEDCD)

Evenimentul se desfasoara in cadrul proiectului “Dignity, Access, respect, Education – D.A.R.E for Children with Disabilities”, finantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa Initiativa pentru Drepturile Omului.

Scopul conferintei este de a promova educatia incluziva si nediscriminarea copiilor cu dizabilitati, precum si nevoia acuta de reforma in sistemul de educatie din Romania.

7. Fundatia Orange a initiat campania de constientizare „Integrare prin comunicare” prin care isi propune sa atraga atentia asupra nevoii de integrare sociala a persoanelor cu dizabilitati senzoriale. Campania este menita sa aduca in prim-plan povesti reale de viata ale unor tineri cu deficiente de vedere sau de auz care si-au construit riguros traseul din fiecare zi prin munca, pasiune si dedicare, devenind printre cei mai buni in domeniile in care activeaza. Aceste povesti inspirationale ale unor persoane cu dizabilitati vizuale sau auditive sunt prezentate si intr-o sectiune speciala de pe website-ul Fundatiei Orange. La studiu au fost invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor, ai scolilor speciale, ai Asociatiei Nationale a Nevazatorilor si ai Asociatiei Nationale a Surzilor, institutii private si de stat si tineri cu dizabilitati.

8. 3 decembrie - Ziua Internationala a persoanelor cu dizabilitati

Aceasta data a fost stabilita ȋn 1992, de Adunarea Generala a ONU, pentru a motiva populatia sa inteleaga efectele dizabilitatilor si pentru a combate discrimiarea.

ONU doreste ca intreaga lume sa devina mai responsabila in ceea ce priveste integrarea persoanelor cu dizabilitati. Aproximativ 15% din populatia lumii sufera de un handicap, conform unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Oamenii cu dizabilitati, mai ales cei cu probleme de comportament, sunt deseori marginalizati de ceilalti.

9. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a lansat in dezbatere publica Proiectul

9. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a lansat in dezbatere publica Proiectul de Hotarare pentru aprobarea Strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati" 2015 - 2020. Conform documentului de politici publice, scopul strategiei este cresterea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati si participarea acestora, cu drepturi depline si sanse egale, in societate. Principiile care stau la baza acestei reforme sunt cele afirmate de Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati si anume:

Respectarea demnitatii inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertatii de a face propriile alegeri si a autonomiei personale;

Nediscriminarea;

Participarea si integrarea deplina si efectiva in societate;

Respectul pentru diversitate si acceptarea persoanelor cu dizabilitati ca parte a diversitatii umane si a umanitatii;

Egalitatea de sanse;

Accesibilitatea;

Egalitatea intre barbati si femei;

Respectul pentru capacitatile de dezvoltare ale copiilor cu dizabilitate si pentru dreptul copiilor cu dizabilitati de a-si pastra identitatea

10. Fundatia Motivation a lansat marti, 24 martie, la Scoala Gimnaziala Nr.1, primul lor proiect inceput la Sibiu. Este vorba despre „Mobilitate si Viata Independenta pentru tinerii cu dizabilitati din Romania” si este conceput in parteneriat cu Fundatia Special Olympics din Romania. Evenimentul lansarii s-a incheiat cu o demonstratie de baschet in scaun cu rotile oferita de echipa „Rotile Astrale”. Scopul principal al acestui proiect se indreapta, in special, catre tinerii cu dizabilitati de la sate sarace sau izolate, cu acces redus la servicii medicale, educatie si angajare si cu varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani.

11. Numarul unic 113 pentru SMS-uri de urgenta O noua lege, publicata recent in Monitorul Oficial si care se aplica incepand de la 11 iunie 2015, modifica OUG nr. 34/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta, instituind numarul unic 113 pentru mesaje de urgenta (SMS) in retelele publice de telefonie. Potrivit Legii nr. 132/2015, mesajele asociate unor apeluri de urgenta transmise catre numarul 113 de persoane cu dizabilitati de auz si/sau vorbire inregistrate la administratorul SNUAU, precum si mesajele scurte transmise de la numarul 113 sunt gratuite.

Desi Legea nr. 132/2015 a intrat deja in vigoare, serviciul nu este functional inca ,

Desi Legea nr. 132/2015 a intrat deja in vigoare, serviciul nu este functional inca, deoarece autoritatile se ocupa in prezent de implementarea acestuia. Potrivit unui comunicat de presa recent, in paralel cu crearea conditiilor tehnice necesare, reprezentantii STS se vor ocupa de inregistrarea persoanelor cu dizabilitati de auz si/sau vorbire.

Astfel, atunci cand serviciul va deveni functional, persoanele cu dizabilitati vor putea trimite SMS-uri la 113 -- dupa un apel initial la 112 -- pentru a informa operatorul cu privire la urgenta avuta si locul in care se afla.

Concret, SMS-ul va trebui sa includa in mod obligatoriu tipul urgentei si locul incidentului. Daca numarul de telefon va fi inregistrat in baza de date, persoana in cauza va primi un mesaj scurt de confirmare a urgentei. SMS-urile transmise de pe numere de telefon care nu se vor regasi in baza de date a persoanelor cu dizabilitati de auz si/sau vorbire vor fi respinse.

12. Pentru a le asigura persoanelor cu dizabilitati de vedere posibilitatea de a-si exercita optiunile de vot fara asistenta unei terte persoane, Comisia Electorala Centrala va dota toate sectiile de votare cu plicuri-sablon. Plicul-sablon este confectionat dintr-un material flexibil, in partea dreapta se gasesc perforatii speciale pentru aplicarea stampilei „Votat”, amplasate in corespundere cu patrulaterele concurentilor electorali.

Potrivit unui comunicat de presa al Comisiei Electorale Centrale, alegatorul va identifica numarul de ordine al concurentului electoral inscris in buletinul de vot, gaurit in limbajul Braille, prin pipairea acestuia si numararea perforatiilor in partea dreapta a plicului-sablon, dupa care va putea aplica stampila „Votat” in buletinul de vot, fara a avea nevoie de un insotitor. Dupa ce alegatorul isi va exercita dreptul la vot, va scoate buletinul din plic, il va plia, dupa care il va introduce in urna de vot. Pentru alegerile locale generale din 14 iunie curent au fost constituite 1977 sectii de votare.

13. Fundatia „Pentru Voi” a reusit sa castige un important proiect finantat cu bani de la Uniunea Europeana intitulat “Investeste in oameni!”. In cadrul acestuia, vor fi angajate cinci persoane cu dizabilitati intelectuale si patru femei in situatii de risc de marginalizare sociala din punct de vedere al insertiei pe piata muncii.

11. Exemple de bune practici privind compaterea discriminarii pe baza de dizabilitati  Charte de

11. Exemple de bune practici privind compaterea discriminarii pe baza de dizabilitati

Charte de la diversité (http://www.charte-diversite.com) este o initiativa lansata in Franta in anul 2004. Sustinuta de institutii publice, companii si alte organizatii, carta a aparut ca o dorinta a sectorului privat de a evidentia diversitatea societatii franceze si masurile luate pentru a o respecta. Masurile sunt axate pe recunoasterea valorilor individuale, gestionand resursele umane si bunele practici in conformitate cu acestea. Carta se bucura de sustinere la nivel national, practicile pe care le promoveaza sunt in conformitate cu legea si in prezent are peste 3000 de semnatari.

Textul Cartei Diversitatii in Franta

Favorizarea pluralismului si cautarea diversitatii prin recrutare si gestionarea carierei este este un factor de progres pentru companie. O astfel de contribuie la eficacitatea acesteia si la calitatea relatiilor sale sociale. De asemenea, ea poate avea un impact pozitiv asupra felului in care este perceputa compania de catre clienti, furnizori si cumparatori in Franta si in afara ei. Carta Diversitatii adoptata de compania noastra, are scopul de a demonstra angajamentul nostru, in Franta, pentru diversitate culturala, etnica si sociala in cadrul organizatiei noastre. In concordanta cu aceasta Carta, ne angajam sa:

1.

Crestem constientizarea si sa formam cu privire la nediscriminare si

diversitate managerii nostri si angajatii implicati in recrutare, formare si

 

gestiunea carierei.

2.

Respectam si sa promovam aplicarea principiului nondiscriminarii sub toate

formele sale si in toate etapele gestiunii resurselor umane care sunt in principal

angajarea, formarea, avansarea sau promovarea profesionala a personalului.

3.

Cautam a reflecta diversitatea societatii franceze si in principal diversitatea

sa culturala si etnica in colectivele noastre de munca, la diferitele niveluri de

calificare.

 

4.

Comunicam angajatilor nostri angajamentul nostru in favoarea

nediscriminarii si diversitatii, si sa informam cu privire la rezultatele practice ale acestui angajament

5.

Facem din elaborarea si punerea in aplicare a politicii pentru diversitate

subiect de dialog cu reprezentantii sindicali.

 

6.

Includem in raportul anual un capitol descriptiv cu privire la angajamentul

nostru fata de nondiscriminare si diversitate: actiuni implementate, practici si

rezultate.

14 | P a g i n a

 
Dupa initiativa Frantei, urmatoarele state au creat o Carta asemanatoare:  Austria  Belgia 

Dupa initiativa Frantei, urmatoarele state au creat o Carta asemanatoare:

Austria

Belgia

Estonia

Finlanda

Germania

Irlanda

Italia

Luxemburg

Polonia

Spania

Suedia

Mai mult, Comisia Europeana a creat o platforma de schimb de experienta pentru Cartele Diversitatii.

Norme UE: in UE exista doua directive adoptate in 2000, menite sa combata discriminarea, acestea fiind: Directiva privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si Directiva privind egalitatea de tratament intre rase. Aceste doua directive fac parte din dreptul intern al tuturor celor 28 de tari din UE. Pentru a continua respectarea drepturilor egale, Comisia Europeana recomanda urmatoarele:

- Continuarea sensibilizarii opiniei publice;

- Facilitatarea raportarii cazurilor de discriminare

- Asigurarea accesului la justitie

- Abordarea problemelor de discriminare specific cu care se confrunta romii

12. Actiuni in instanta privind discriminarea pe baza de dizabilitati  In Minneapolis, SUA mai

12. Actiuni in instanta privind discriminarea pe baza de dizabilitati

In Minneapolis, SUA mai multe companii se confrunta cu probleme legale din cauza actiunii discriminatorii pe baza de dizabilitati. Exemplele include situatii precum mese care sunt prea inalte, locuri de parcare inaccesibile sau intrari care nu dispun de rampa. Scopul proceselor nu este doar de a remedia situatia, ci si de a cere daune materiale.

In Virginia, SUA un complex rezidential a platit daune material si a fost nevoit sa modifice constructia apartamentelor, dupa ce Departamentul de Justitie a decis ca actuala constructie era discriminatorie fata de persoanele cu dizabilitati. Astfel proprietarii au construit structuri care usura accesibilitatea persoanelor in cauza.

Un centru de sanatate din Bronx, New York a fost acuzat de discriminare fata de persoanele cu dizabilitati. Centrul a refuzat tratamentul unor persoane cu dizabilitati si a esuat in asigurarea accesibilitatii cerute de lege. Initiatorii procesului acuza centrul de conditii improprii pentru accesul acestor persoane, precum holuri si usi prea inguste pentru scaune cu rotile, o farmacie la care se ajunge doar pe scari si o lipsa a echipamentului medical precum mese de examinare a caror inaltime poate fi ajustabila.