Combaterea inegalitatilor bazate pe dizabilitati

Cuprins
1. Grupurile vulnerabile ....................................................................................................................................... 2
2. Ce presupune dizabilitatea? ............................................................................................................................. 2
3. Actele legislative si normative din Romania ................................................................................................... 3
4. Politici europene referitoare la dizabilitate si Pozitia persoanelor cu dizabilitati....................................... 3
Statistici la nivel european ............................................................................................................................... 4
Statistici la nivelul Romaniei ........................................................................................................................... 5
5. Evolutii in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati ........................................................................... 5
6. Dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati ............................................................................................. 6
7. Plasarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati ............................................................................... 7
8. Beneficiile angajatorilor ................................................................................................................................... 9
9. Avantajele de natura fiscala acordate in urma incadrarii persoanelor cu handicap.................................. 9
10. Proiecte privind combaterea discriminarii persoanelor cu handicap ...................................................... 10
11. Exemple de bune practici privind compaterea discriminarii pe baza de dizabilitati ............................. 14
12. Actiuni in instanta privind discriminarea pe baza de dizabilitati ............................................................ 16

1|P agi na
 1. Grupurile vulnerabile

Grup vulnerabil este un termen asociat conceptelor de grup social lipsit de suport,
defavorizat si marginalizat, aflat in incapacitate de a se autoapara. Cele mai elocvente
categorii sunt persoanele cu dizabilitati, copiii abandonati, varstnicii, minoritatile etnice,
familiile monoparentale etc.

In ceea ce priveste persoanele cu dizabilitati, acestea sunt vulnerabile prin definitie.

Legislatia romaneasca utilizeaza termenul de persoana cu handicap, dizabilitatea referindu-
se la afectiuni fizice, afectiuni ale simturilor, ale cunoasterii, afectiuni intelectuale, boli
mintale si diferite tipuri de boli cronice.

2. Ce presupune dizabilitatea?
Dizabilitatea poate fi definita drept o stare fizica, psihica sau mentala care impiedica total sau
limiteaza activitatea unei persoane sub diverse forme, persoanele cu dizabilitati necesitand
masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii sociale si profesionale.

Dizabilitatea este perceputa si abordata prin prisma a doua modele: medical si social.
Modelul medical se refera la persoanele cu dizabilitati din perspectiva bolii sau a conditiei
lor medicale, dizabilitatea fiind perceputa ca problema a individului. Modelul medical
determina excluderea sistematica a persoanelor cu dizabilitati din societate.

In cazulul modelului social, accentul este pus pe mediul social neadaptat nevoilor
persoanelor cu deficiente, fact de cauzeaza dificultatile cu care acestea se confrunta. Asadar,
modelul social percepe dizabilitatea ca un fapt social, generat de politica, practica, atitudini si
mediul inconjurator, ci nu ca o problema individuala.

Exita 3 grade de handicap: Grad I - grav (deficienta grava), Grad II - accentuat (deficienta
accentuata), Grad III - mediu (deficienta medie). Incadrarea in grade de handicap se face in
raport cu intensitatea deficitului functional individual si prin corelare cu functionarea
psihosociala corespunzatoare varstei.

Indiferent de gradul de vulnerabilitate, toate persoanele au dreptul la o viata normala,

inclusiv la educatie si formare profesionala, la ocupare si adaptarea locului de munca, la
asistenta sociala etc.

2|P agi na
Potrivit Organizatiei Internationale a Persoanelor cu Dizabilitati (DPI), dizabilitatea este
definita ca fiind "rezultatul interactiunii dintre o persoana care are o infirmitate si barierele
ce tin de mediul social si atitudinal de care ea se poate lovi".

Organizatia Mondiala a Sanatatii propune urmatoarea definitie a dizabilitatii:

"Dizabilitatea este reprezentata de orice restrictie sau lipsa(rezultata in urma unei
infirmitati) a capacitatii (abilitatii) de a indeplini o activitate in maniera sau la nivelul
considerate normale pentru o fiinta umana".

Organizatia Natiunilor Unite (ONU), in baza Conventiei privind Drepturile Persoanelor cu

Dizabilitati, utilizeaza urmatoarea definitie: "Persoanele cu dizabilitati includ acele persoane
care au deficiente fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durata, deficiente care, in
interactiune cu diverse bariere, pot ingradi participarea deplina si efectiva a persoanelor in
societate, in conditii de egalitate cu ceilalti".

3. Actele legislative si normative din Romania

1. Legea nr. 166-XVIII din 09.07.2010, privind ratificarea Conventiei ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilitati (semnata la New-York, la 30 martie 2007).

2. Legea nr. 169-XVIII din 09.07.2010 privind aprobarea Strategiei de incluziune sociala a
persoanelor cu dizabilitati (2010-2013).

3. Legea nr. 60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati.

4. Legea nr. 102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

5. Hotarirea Guvernului nr. 65 din 23 ianuarie 2013 Cu privire la determinarea dizabilitatii

si capacitatii de munca

4. Politici europene referitoare la dizabilitate si Pozitia persoanelor cu

dizabilitati
Baza legala pentru actiunile Comisiei Europene o reprezinta Articolul 13 al Tratatului
European, ce dateaza din 1999, si care permite Consiliului European sa "poata actiona pentru
combaterea discriminarilor bazate pe sex, origine etnica sau rasiala, religie sau credinta,

3|P agi na
 varsta si orientare sexuala". A fost exprimata in diferite forme, cum ar fi Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene sau Conventia privind Drepturile Persoanelor cu
Dizabilitati.

Statistici la nivel european

Numarul persoanelor cu dizabilitati este de 65 de milioane in Uniunea Europeana,

aproximativ 10% din populatia UE, ceea ce echivaleaza cu populatia Belgiei, a Greciei, a
Republicii Cehe a Ungariei si a Olandei toate insumate;
Unul din patru europeni are un membru de familie care sufera de o dizabilitate;
6 europeni din 10 cunosc pe cineva din cercuri mai apropiate sau nu care sufera de o
dizabilitate;
Persoanele cu mobilitate redusa reprezinta mai mult de 40% din populatie;
Comparativ cu numarul persoanelor care nu sufera de nici o dizabilitate si care nu au un loc
de munca, numarul persoanelor cu dizabiliati fara un loc de munca este de 2 pana la 3 ori mai
mare;
Doar 16% dintre cei care au nevoie de asistenta la locul de munca beneficiaza de aceasta
asistenta;
Multe persoane cu dizabilitati sunt muncitori descurajati si nici macar nu indraznesc sa intre
pe piata muncii. De aceea intra in categoria persoanelor inactive;
Cu cat este mai sever gradul de handicap, cu atat participarea pe piata fortei de munca este
mai redusa. Aceasta participare reprezinta un procent de 20% in cazul persoanelor cu
dizabilitati severe compartiv cu 68% in cazul persoanelor care nu sufera de nicio dizabilitate;
In comparatie cu persoanele fara dizabilitati, persoanele cu dizabilitati au cu 50% mai putine
sanse sa urmeze alte studii dupa cele secundare;
38% dintre persoanele cu dizabilitati cuprinse cu varste intre 16-34 de ani au un venit castigat
in Europa, comparativ cu un procentul de 64% al persoanelor fara dizabilitati. Venitul
persoanelor cu dizabilitati este in mod dramatic mult mai mic decat cel al persoanelor fara
dizabilitati;
Una din doua persoane cu dizabilitati nu a luat parte niciodata la activitati sportive sau de
petrecere a timpului liber;
1/ 3 dintre persoanele cu dizabiliati nu a calatorit niciodata in strainatate sau nu a participat in
excursii turistice din cauza conditiilor si a serviciilor inaccesibile.

4|P agi na
Statistici la nivelul Romaniei

Persoane cu dizabilitati severe - 27674

Persoane cu dizabilitati accentuate - 121240
Persoane cu dizabilitati medii - 34945
Total: 183859 persoane

Dintre care:

Adulti 169372 persoane

- cu dizabilitati severe - 21484
- cu dizabilitati accentuate - 114708
- cu dizabilitati medii 34945

Copii 14264 copii

- cu dizabilitati severe - 6190
- cu dizabilitati accentuate - 6532
- cu dizabilitati medii 1542

Sursa: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/

5. Evolutii in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati

La 31 decembrie 2014 numarul total de persoane cu dizabilitati comunicat Directiei

Protectia Persoanelor cu Dizabilitati din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei
Sociale si Persoanelor Varstnice, prin directiile generale de asistenta sociala si protectia
copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, a fost de 737.885
persoane.

Dintre acestea, 97,7 % (720.683 persoane) se afla in ingrijirea familiilor si/sau traiesc
independent (neinstitutionalizate) si 2,3 % (17.202 persoane) se afla in institutiile publice
rezidentiale de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati (institutionalizate)
coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prin
Directia Protectia Persoanelor cu Dizabilitati.

5|P agi na
 Pe judete/municipii, numarul cel mai mare de persoane cu dizabilitati se inregistreaza in
municipiul Bucuresti (60.409 persoane) urmat de judetul Prahova (36.751 persoane), iar
cel mai mic numar se inregistreaza in judetul Covasna (5.263 persoane) (grafic 5).

Grafic 5. Numarul persoanelor cu dizabilitati pe judete, la 31 decembrie 2014

VRANCEA 19.079
VLCEA 23.267
VASLUI 14.614
T ULCEA 10.293
T IMI 24.055
T ELEORMAN 10.919
SUCEAVA 20.952
SIBIU 16.885
SLAJ 14.346
SAT U-MARE 12.144
P RAHOVA 36.751
OLT 17.640
NEAM 17.640
MURE 18.870
MEHEDINI 16.277
MARAMURE 17.593
ILFOV 9.618
IAI 27.529
IALOMIA 8.780
HUNEDOARA 19.934
HARGHIT A 8.904
GORJ 11.639
GIURGIU 9.857
GALAI 12.986
DOLJ 15.555
DMBOVIA 15.921
COVASNA 5.263
CONST ANA 20.026
CLUJ 24.918
CLRAI 11.585
CARA- 11.551
BUZU 16.630
BUCURET I 60.409
BRILA 11.259
BRAOV 16.355
BOT OANI 12.863
BIST RIA 14.787
BIHOR 20.510
BACU 18.428
ARGE 29.628
ARAD 14.125
ALBA 17.431
0 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000 70.000

Sursa: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/

6. Dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati

(1) Dreptul la munca al persoanelor cu dizabilitati este garantat.

(2) Persoanele cu dizabilitati se bucura de toate drepturile stabilite in Codul muncii si in

celelalte acte normative din domeniu. Nimeni nu poate limita dreptul la munca al
persoanelor cu dizabilitati decit in baza prevederilor legislatiei in vigoare.

6|P agi na
(3) Se interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitor la toate aspectele si formele
de incadrare in munca, inclusiv la conditiile de recrutare, plasare, angajare si desfasurare
a activitatii de munca, la avansarea in cariera, la conditiile de sanatate si securitate la
locul de munca.

(4) In vederea realizarii dreptului la munca, persoanelor cu dizabilitati li se ofera posibilitatea

de a activa in cadrul oricarei intreprinderi, institutii, organizatii, inclusiv in cadrul
intreprinderilor specializate, sectiilor si sectoarelor specializate, daca sint intrunite
conditiile stabilite de lege.

(5) Nu se admite concedierea persoanei care urmeaza cursuri de reabilitare medicala,

profesionala ori sociala in institutiile corespunzatoare, indiferent de perioada de aflare in
aceste institutii.

(6) Persoanele cu dizabilitati au acces liber la informatiile privind ofertele de pe piata muncii
si au sanse egale in ocuparea locurilor de munca.

(7) Pentru a asigura integrarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati, angajatorii

intreprind urmatoarele masuri specifice:

a) adaptarea rezonabila la locul de munca;

b) proiectarea si adaptarea locurilor de munca astfel incit acestea sa devina accesibile

persoanelor cu dizabilitati;

c) furnizarea de noi tehnologii si dispozitive de asistenta, de instrumente si echipamente care

sa permita persoanelor cu dizabilitati obtinerea si mentinerea locului de munca;

d) furnizarea de instruiri si a sprijinului adecvat pentru aceste persoane.

(8) Autoritatile publice centrale si locale responsabile vor acorda angajatorilor suportul
necesar pentru realizarea masurilor prevazute la alin.(7) in limitele competentelor lor
functionale.

7. Plasarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati

(1) Plasarea in cimpul muncii a persoanelor cu dizabilitati se realizeaza fara discriminare,
respectind prevederile legislatiei in vigoare.

7|P agi na
(2) Persoanele cu dizabilitati se incadreaza in munca conform pregatirii lor profesionale si a
capacitatii lor de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de dizabilitate si
conform recomandarilor continute in programul individual de reabilitare si incluziune
sociala, emis de Consiliu sau structurile sale teritoriale.

(3) Angajarea persoanei cu dizabilitati in munca se realizeaza in urmatoarele forme:

a) la intreprinderi, institutii si organizatii in conditii obisnuite;

b) la domiciliu;
c) la intreprinderi specializate.

(4) Angajatorii, indiferent de forma de organizare juridica, care conform schemei de

incadrare a personalului au 20 de angajati si mai mult, creeaza sau rezerveaza locuri de
munca si angajeaza in munca persoane cu dizabilitati intr-un procent de cel putin 5 la suta
din numarul total de salariati. Totodata, angajatorii asigura evidenta cererilor (a
documentelor anexate la acestea) ale persoanelor cu dizabilitati care s-au adresat pentru a
fi angajate in munca intr-un registru separat de stricta evidenta, care va contine inscrisuri
privind deciziile de angajare sau refuz, cauzele refuzului, contestatiile etc.
(5) Angajatorii informeaza obligatoriu agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca
despre:
a) locurile de munca create si/sau rezervate pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati, in
termen de 5 zile de la data la care au fost create/rezervate;

b) ocuparea de catre persoanele cu dizabilitati a locurilor de munca care au fost

create/rezervate, in termen de 3 zile de la data la care au fost ocupate.

(6) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, impreuna cu autoritatile publice
centrale si locale responsabile si cu participarea asociatiilor obstesti ale persoanelor cu
dizabilitati, a sindicatelor si patronatelor, va elabora anual programe de plasare in cimpul
muncii a persoanelor cu dizabilitati.

(7) Angajatorii care incalca prevederile alin.(4) si (5) pe parcursul unui an financiar sint
sanctionati in conformitate cu Codul contraventional.

8|P agi na
 8. Beneficiile angajatorilor

Beneficiile de ordin fiscal obtinute de unitatile protejate autorizate potrivit legii sunt
urmatoarele:
* scutirea de plata a taxelor de autorizare la infiintare si de reautorizare;
* scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin
scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente
tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca protejate,
in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal;
* alte drepturi si facilitati acordate de autoritatile administratiei publice locale, finantate din
fondurile proprii ale acestora.

9. Avantajele de natura fiscala acordate in urma incadrarii persoanelor cu

handicap

* deducerea la calculul profitului impozabil a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca

protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de
catre persoana cu handicap;

* deducerea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu

handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor
prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap care presteaza
activitatea profesionala in conditiile art. 106 din Codul muncii;

* decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire,

formare si orientare profesionala a persoanelor cu handicap;

* acordarea unei subventii in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

9|P agi na
10. Proiecte privind combaterea discriminarii persoanelor cu handicap

1. Persoanele cu o dizabilitate grava sau accentuata vor fi scutite, incepand din acest an,
de la plata impozitului pentru toate categoriile de venituri realizate, prin Ordonanta
Guvernului nr. 4/2015, informeaza Ministerul Muncii, citat de Mediafax.

Masura este prevazuta in Ordonanta Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata miercuri in Monitorul
Oficial.

2. Primul Forum National al Femeilor cu Dizabilitati

Participantele au formulat si o rezolutie comuna prin care cer autoritatilor adoptarea

unor masuri concrete de implicare a femeilor cu nevoi speciale in procesul de luare a
deciziilor. Moldova a ratificat in 2010 Conventia ONU pentru drepturile persoanelor
cu dizabilitati. Reprezentantii institutiior internationale spun insa ca Romania mai are
multe de facut.

3. Proiectul COMPASS, prin serviciile integrate oferite, vine in sprijinul femeilor cu

dizabilitati pentru ca le ofera sansa de a se pregati din punct de vedere profesional, de
a se califica si de a le creste perspectivele in gasirea unui loc de munca. Prin
obiectivul general promovarea egalitatii de sanse si gen proiectul COMPASS
doreste pe langa rezultatele concrete de crestere a competitivitatii pe piata muncii si o
schimbare de mentalitate a angajatorilor privind categoria defavorizata, vulnerabila a
femeilor cu dizabilitati.

4. Diferiti, dar profesionisti valorosi este numele unui proiect inedit implementat de
Fundatia Pentru Voi din Timisoara. In cadrul acestuia, in localitatea timiseana
Sacalaz, in locul fostei brutarii a fundatiei, in care lucrau mai multe persoane cu
dizabilitati intelectuale, se va deschide o alta unitate protejata, Pentru Voi
Advertising. Cinci persoane cu dizabilitati intelectuale si patru femei aflate in risc de
marginalizare sociala vor face, din luna martie a anului viitor, imprimare pe fete de
perna, plase de panza, tricouri, pixuri sau vor realiza materiale publicitare.

5. Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania

(CNIPMMR) in parteneriat cu Asociatia Prietenii Monicai anunta inceperea
primelor cursuri de calificare organizate in cadrul proiectului PRO F.A.M.
Reintegrarea pe piata muncii a mamelor copiilor cu dizabilitati din regiunile Bucuresti

10 | P a g i n a
 Ilfov, Centru si Sud-Est prin dezvoltarea sistemului de competente si aptitudini
antreprenoriale si prin obtinerea de noi calificari solicitate pe piata muncii.
Proiectul PRO F.A.M vizeaza crearea unor sanse egale de dezvoltare a competentelor
si aptitudinilor pentru 950 de mame ale copiilor cu dizabilitati prin participarea
acestora la programe de calificare si instruire, in vederea includerii pe piata muncii si
initierea de activitati independente, contribuind la cresterea increderii si stimei de
sine.

6. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati (CEDCD)

Evenimentul se desfasoara in cadrul proiectului Dignity, Access, respect,

Education D.A.R.E for Children with Disabilities, finantat de Fundatia
pentru o Societate Deschisa Initiativa pentru Drepturile Omului.

Scopul conferintei este de a promova educatia incluziva si nediscriminarea copiilor cu

dizabilitati, precum si nevoia acuta de reforma in sistemul de educatie din Romania.

7. Fundatia Orange a initiat campania de constientizare Integrare prin comunicare

prin care isi propune sa atraga atentia asupra nevoii de integrare sociala a persoanelor
cu dizabilitati senzoriale.
Campania este menita sa aduca in prim-plan povesti reale de viata ale unor tineri cu
deficiente de vedere sau de auz care si-au construit riguros traseul din fiecare zi prin
munca, pasiune si dedicare, devenind printre cei mai buni in domeniile in care
activeaza. Aceste povesti inspirationale ale unor persoane cu dizabilitati vizuale sau
auditive sunt prezentate si intr-o sectiune speciala de pe website-ul Fundatiei
Orange. La studiu au fost invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor, ai scolilor
speciale, ai Asociatiei Nationale a Nevazatorilor si ai Asociatiei Nationale a Surzilor,
institutii private si de stat si tineri cu dizabilitati.

8. 3 decembrie - Ziua Internationala a persoanelor cu dizabilitati

Aceasta data a fost stabilita n 1992, de Adunarea Generala a ONU, pentru a motiva
populatia sa inteleaga efectele dizabilitatilor si pentru a combate discrimiarea.
ONU doreste ca intreaga lume sa devina mai responsabila in ceea ce priveste
integrarea persoanelor cu dizabilitati.
Aproximativ 15% din populatia lumii sufera de un handicap, conform unui raport al
Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Oamenii cu dizabilitati, mai ales cei cu probleme
de comportament, sunt deseori marginalizati de ceilalti.

11 | P a g i n a
9. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a lansat in
dezbatere publica Proiectul de Hotarare pentru aprobarea Strategiei nationale "O
societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati" 2015 - 2020. Conform
documentului de politici publice, scopul strategiei este cresterea calitatii vietii
persoanelor cu dizabilitati si participarea acestora, cu drepturi depline si sanse egale,
in societate. Principiile care stau la baza acestei reforme sunt cele afirmate de
Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati si anume:

Respectarea demnitatii inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a

libertatii de a face propriile alegeri si a autonomiei personale;
Nediscriminarea;
Participarea si integrarea deplina si efectiva in societate;
Respectul pentru diversitate si acceptarea persoanelor cu dizabilitati ca parte a
diversitatii umane si a umanitatii;
Egalitatea de sanse;
Accesibilitatea;
Egalitatea intre barbati si femei;
Respectul pentru capacitatile de dezvoltare ale copiilor cu dizabilitate si pentru
dreptul copiilor cu dizabilitati de a-si pastra identitatea

10. Fundatia Motivation a lansat marti, 24 martie, la Scoala Gimnaziala Nr.1, primul lor
proiect inceput la Sibiu. Este vorba despre Mobilitate si Viata Independenta
pentru tinerii cu dizabilitati din Romania si este conceput in parteneriat cu
Fundatia Special Olympics din Romania. Evenimentul lansarii s-a incheiat cu o
demonstratie de baschet in scaun cu rotile oferita de echipa Rotile Astrale. Scopul
principal al acestui proiect se indreapta, in special, catre tinerii cu dizabilitati de la
sate sarace sau izolate, cu acces redus la servicii medicale, educatie si angajare si cu
varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani.

11. Numarul unic 113 pentru SMS-uri de urgenta

O noua lege, publicata recent in Monitorul Oficial si care se aplica incepand de la 11
iunie 2015, modifica OUG nr. 34/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului
national unic pentru apeluri de urgenta, instituind numarul unic 113 pentru mesaje de
urgenta (SMS) in retelele publice de telefonie.
Potrivit Legii nr. 132/2015, mesajele asociate unor apeluri de urgenta transmise catre
numarul 113 de persoane cu dizabilitati de auz si/sau vorbire inregistrate la
administratorul SNUAU, precum si mesajele scurte transmise de la numarul 113 sunt
gratuite.

12 | P a g i n a
 Desi Legea nr. 132/2015 a intrat deja in vigoare, serviciul nu este functional inca,
deoarece autoritatile se ocupa in prezent de implementarea acestuia. Potrivit unui
comunicat de presa recent, in paralel cu crearea conditiilor tehnice necesare,
reprezentantii STS se vor ocupa de inregistrarea persoanelor cu dizabilitati de auz
si/sau vorbire.

Astfel, atunci cand serviciul va deveni functional, persoanele cu dizabilitati vor putea
trimite SMS-uri la 113 -- dupa un apel initial la 112 -- pentru a informa operatorul cu
privire la urgenta avuta si locul in care se afla.

Concret, SMS-ul va trebui sa includa in mod obligatoriu tipul urgentei si locul

incidentului. Daca numarul de telefon va fi inregistrat in baza de date, persoana in
cauza va primi un mesaj scurt de confirmare a urgentei. SMS-urile transmise de pe
numere de telefon care nu se vor regasi in baza de date a persoanelor cu dizabilitati de
auz si/sau vorbire vor fi respinse.
12. Pentru a le asigura persoanelor cu dizabilitati de vedere posibilitatea de a-si exercita
optiunile de vot fara asistenta unei terte persoane, Comisia Electorala Centrala va
dota toate sectiile de votare cu plicuri-sablon. Plicul-sablon este confectionat dintr-un
material flexibil, in partea dreapta se gasesc perforatii speciale pentru aplicarea
stampilei Votat, amplasate in corespundere cu patrulaterele concurentilor electorali.

Potrivit unui comunicat de presa al Comisiei Electorale Centrale, alegatorul va

identifica numarul de ordine al concurentului electoral inscris in buletinul de vot,
gaurit in limbajul Braille, prin pipairea acestuia si numararea perforatiilor in partea
dreapta a plicului-sablon, dupa care va putea aplica stampila Votat in buletinul de
vot, fara a avea nevoie de un insotitor. Dupa ce alegatorul isi va exercita dreptul la
vot, va scoate buletinul din plic, il va plia, dupa care il va introduce in urna de
vot. Pentru alegerile locale generale din 14 iunie curent au fost constituite 1977 sectii
de votare.

13. Fundatia Pentru Voi a reusit sa castige un important proiect finantat cu bani de la
Uniunea Europeana intitulat Investeste in oameni!. In cadrul acestuia, vor fi
angajate cinci persoane cu dizabilitati intelectuale si patru femei in situatii de risc de
marginalizare sociala din punct de vedere al insertiei pe piata muncii.

13 | P a g i n a
11. Exemple de bune practici privind compaterea discriminarii pe baza de
dizabilitati

Charte de la diversit (http://www.charte-diversite.com) este o initiativa lansata in

Franta in anul 2004. Sustinuta de institutii publice, companii si alte organizatii, carta a
aparut ca o dorinta a sectorului privat de a evidentia diversitatea societatii franceze si
masurile luate pentru a o respecta. Masurile sunt axate pe recunoasterea valorilor
individuale, gestionand resursele umane si bunele practici in conformitate cu acestea.
Carta se bucura de sustinere la nivel national, practicile pe care le promoveaza sunt in
conformitate cu legea si in prezent are peste 3000 de semnatari.

Textul Cartei Diversitatii in Franta

Favorizarea pluralismului si cautarea diversitatii prin recrutare si gestionarea

carierei este este un factor de progres pentru companie. O astfel de contribuie
la eficacitatea acesteia si la calitatea relatiilor sale sociale. De asemenea, ea
poate avea un impact pozitiv asupra felului in care este perceputa compania de
catre clienti, furnizori si cumparatori in Franta si in afara ei.
Carta Diversitatii adoptata de compania noastra, are scopul de a demonstra
angajamentul nostru, in Franta, pentru diversitate culturala, etnica si sociala
in cadrul organizatiei noastre.
In concordanta cu aceasta Carta, ne angajam sa:

1. Crestem constientizarea si sa formam cu privire la nediscriminare si

diversitate managerii nostri si angajatii implicati in recrutare, formare si
gestiunea carierei.
2. Respectam si sa promovam aplicarea principiului nondiscriminarii sub toate
formele sale si in toate etapele gestiunii resurselor umane care sunt in principal
angajarea, formarea, avansarea sau promovarea profesionala a personalului.
3. Cautam a reflecta diversitatea societatii franceze si in principal diversitatea
sa culturala si etnica in colectivele noastre de munca, la diferitele niveluri de
calificare.
4. Comunicam angajatilor nostri angajamentul nostru in favoarea
nediscriminarii si diversitatii, si sa informam cu privire la rezultatele practice
ale acestui angajament
5. Facem din elaborarea si punerea in aplicare a politicii pentru diversitate
subiect de dialog cu reprezentantii sindicali.
6. Includem in raportul anual un capitol descriptiv cu privire la angajamentul
nostru fata de nondiscriminare si diversitate: actiuni implementate, practici si
rezultate. 14 | P a g i n a
Dupa initiativa Frantei, urmatoarele state au creat o Carta asemanatoare:

Austria
Belgia
Estonia
Finlanda
Germania
Irlanda
Italia
Luxemburg
Polonia
Spania
Suedia

Mai mult, Comisia Europeana a creat o platforma de schimb de experienta pentru Cartele
Diversitatii.

Norme UE: in UE exista doua directive adoptate in 2000, menite sa combata

discriminarea, acestea fiind: Directiva privind egalitatea de tratament in ceea ce
priveste incadrarea in munca si Directiva privind egalitatea de tratament intre rase.
Aceste doua directive fac parte din dreptul intern al tuturor celor 28 de tari din UE.
Pentru a continua respectarea drepturilor egale, Comisia Europeana recomanda
urmatoarele:

- Continuarea sensibilizarii opiniei publice;

- Facilitatarea raportarii cazurilor de discriminare

- Asigurarea accesului la justitie

- Abordarea problemelor de discriminare specific cu care se confrunta romii

15 | P a g i n a
12. Actiuni in instanta privind discriminarea pe baza de dizabilitati

In Minneapolis, SUA mai multe companii se confrunta cu probleme legale din

cauza actiunii discriminatorii pe baza de dizabilitati. Exemplele include situatii
precum mese care sunt prea inalte, locuri de parcare inaccesibile sau intrari care
nu dispun de rampa. Scopul proceselor nu este doar de a remedia situatia, ci si de
a cere daune materiale.

In Virginia, SUA un complex rezidential a platit daune material si a fost nevoit sa

modifice constructia apartamentelor, dupa ce Departamentul de Justitie a decis ca
actuala constructie era discriminatorie fata de persoanele cu dizabilitati. Astfel
proprietarii au construit structuri care usura accesibilitatea persoanelor in cauza.

Un centru de sanatate din Bronx, New York a fost acuzat de discriminare fata de
persoanele cu dizabilitati. Centrul a refuzat tratamentul unor persoane cu
dizabilitati si a esuat in asigurarea accesibilitatii cerute de lege. Initiatorii
procesului acuza centrul de conditii improprii pentru accesul acestor persoane,
precum holuri si usi prea inguste pentru scaune cu rotile, o farmacie la care se
ajunge doar pe scari si o lipsa a echipamentului medical precum mese de
examinare a caror inaltime poate fi ajustabila.

16 | P a g i n a