MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE LITERE
Specializarea: Masterat
Asisten i incluziune social a vrstnicilor
i persoanelor cu dizabiliti

Lucrare de dizertatie

Coordonator tiinific :
Conf.univ.dr. Gheorghe Mihai BRLEA

BAIA MARE
2015

Absolvent:
Pop Bianca Clara

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE LITERE
Specializarea: Masterat
Asisten i incluziune social a vrstnicilor
i persoanelor cu dizabiliti

Integrarea socio-profesionala
a persoanelor cu dizabilitati

Coordonator tiinific :
Conf.univ.dr. Gheorghe Mihai BRLEA

BAIA MARE
2015

Absolvent:
Pop Bianca Clara

Cuprins

Introducere
Capitolul 1. Noiuni generale
1.1. Scurt istorie a dizabilitii
1.2. Definirea termenului de dizabilitate
1.2.1. Modele teoretice pentru definirea dizabilitatii
1.3. Persoanele cu dizabilitati in Europa
1.4. Persoanele cu dizabilitati in Romania

Capitolul 2. Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati

2.1. Cadrul legislativ
2.1.1. Drepturi i responsabiliti
2.1.2. Drepturile i beneficiile persoanelor cu dizabilitati la angajare
2.2. Metode de integrare sociala, incluziunea sociala
2.2.1. Nevoile sociale ale persoanelor cu dizabilitati
2.3. Integrarea sociala prin integrarea pe piata muncii
2.3.1. Accesul la piaa muncii
2.4. Bariere existente in calea angajarii persoanelor cu dizabiliti
2.4.1. Discriminarea si stereotipurile

Capitotul 3. Studiu

Capitolul 1 Noiuni generale

Fiecare persoan din aceast lume arat
diferit i are idei, experien, tradiii i abiliti
diferite. Am nvat c diferenele creeaz noi opor
tuniti, vise i noi prieteni. (Victor Pineda, din
Totul ine de abiliti, UNICEF, 2006 )

Dizabilitatea nu trebuie s reprezinte un obstacol n calea succesului. Am suferit practic toat

viaa mea de adult de o boal de neuron motor. Cu toate acestea, asta nu m-a mpiedicat s am o
carier prodigioas n astrofizic i s am o via de familie fericit. mi dau ns seama c sunt
foarte norocos, n multe feluri. Succesul meu n domeniul fizicii teoretice mi-a asigurat traiul
unei viei care merit trit. Este ct se poate de clar c majoritatea persoanelor cu dizabilit i
din lume se descurc extrem de greu cu supravieuirea de zi cu zi, ca s nu mai vorbim de o
angajare productive n cmpul muncii sau de mplinire persoanl. St n putin a noastr s
gestionm aceste bariere. De fapt avem datoria moral de a ndeprta barierele din calea
participrii i de a asigura fonduri suficiente pentru finanare (i expertiz) pentru a debloca
vastul potential al persoanelor cu dizabiliti. Guvernele din toat lumea nu mai pot trece cu
vederea sutele de milioane de persoane cu dizabiliti crora li se refuz accesul la sistemul
sanitar, reabilitare, sprijin, educaie i angajare i nu au niciodat ansa de a strluci. 1 Profesor
Stephen W. Hawking
Dizabilitatea este doar o chestiune de perceptie. Fiecare om poate face anumite lucruri lucruri pe
care altii nu le pot face.2
Termenul de sociatate este definit ca fiind un ansamblu unitar, sistem organizat de rela ii ntre
oameni istoricete determinate, bazate pe relaii economice i de schimb. 3 In consecinta se poate
trage concluzia prin intermediul aceste definitii cs societatea nu inglobeaza toate categoriile de
persoane. Acele persoane care nu reusesc sa furnizeze servicii sunt excluse din societate,
deoarece nu reusesc sa indeplineasca rolurile sociale la un standard similar cu cel al majoritatii.4
1 Profesor Stephen W. Hawking despre Raportul Mondial privind Dizabilitatea
2 http://www.prostemcell.ro/articole-discriminare/discriminarea-persoanelor-cu-dizabilitati.html
3 Dictionarul explicativ al limbii romane, p.837
4 Filip Guttman, Perceptia persoanelor cu deficienta de vedere, Editura Lumen, Iasi 2009, p.25

In Romania problemele persoanelor cu dizabilitati se afla doar la inceput. In America ele au fost
luate in seama acum 40 de ani.
Aproximativ 80 de milioane de persoane care triesc n Uniunea European (UE) iar este 600 de
milioane de persoane din ntreaga lume au un anumit tip de dizabilitate. Aproximativ dou treimi
dintre ele triesc n ri n curs de dezvoltare i cu economie de tranziie. Doar o mic parte din
aceste persoane beneficiaz de educaie sau reabilitare Multe dintre acestea se confrunt cu
obstacole n viaa de zi cu zi.
Totodat, pentru prima dat n istoria sa, UE a ratificat o convenie privind drepturile omului a
Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), i anume Convenia privind drepturile persoanelor cu
dizabiliti (CDPD). De asemenea, toate statele membre ale UE au semnat, iar pn n luna iulie
2011, dou treimi au i ratificat aceast convenie.
Indiferent c este fizic sau mintal, handicapul reprezint o surs de stigmatizare. Cei care sufer
din cauza lui se confrunt adeseori cu practici discriminatorii. i fie c ne referim la deficiene, la
incapaciti sau la dezavantaje, avem de-a face cu o relaie dialectic n care intervin simultan
factori biologici, ecuaie personal, privire exterioar.5

1.2. Definirea termenului de dizabilitate

DIZABILITTE, dizabiliti, s. f. Stare fizic, psihic sau mintal, care limiteaz o persoan n
deplasare, activitate, receptare; handicap. Din engl. disability.6
Organizatia Mondiala a Sanatatii propune urmatoarea definitie a dizabilitatii: Dizabilitatea este
reprezentata de orice restrictie sau lipsa(rezultata in urma unei infirmitati) a capacitatii (abilitatii)
de a indeplini o activitate in maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiinta umana.7
Organizatia Natiunilor Unite (ONU), in baza Conventiei privind Drepturile Persoanelor cu
Dizabilitati, utilizeaza urmatoarea definitie: "Persoanele cu dizabilitati includ acele persoane care
au deficiente fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durata, deficiente care, in interactiune
cu diverse bariere, pot ingradi participarea deplina si efectiva a persoanelor in societate, in
conditii de egalitate cu ceilalti".

5 Adrian Neculau; Gilles Ferreol Minoriti, marginali, exclui Iai, Ed. Polirom, 1996
6 http://dexonline.ro/definitie/dizabilitate
7 Raport Mondial privind dizabilitatea, Bucuresti, 2012

1.2.1. Modele teoretice pentru definirea dizabilitatii, modelul medical si

modelul social.
Exist dou modele principale ale dizabilitii: Modelul medical i Modelul social
Modelul medical
n sistemul medical, oamenii cu dizabiliti sunt definii de boala lor sau condiia lor medical.
Modelul medical privete dizabilitatea ca o problem individual. Promoveaz modul de privire
a persoanelor cu dizabiliti ca dependeni i avnd nevoie de tratament sau s fie ngriji i i
justific astfel calea prin care persoanele cu dizabiliti au fost excluse sistematic din societate.
Persoana cu dizabiliti este problema, nu societatea. Controlul locuinei este realizat de
profesioniti, iar alegea pentru a locui singur este limitata de opiunile oferite i aprobate de un
expert care i ajut. Modelul Medical este cel mai bine descris prin referire la Clasificarea
Internaional a Deteriorrilor, Dizabilitilor i Handicapurilor realizat de ctre Organizaia
Internaional a Sntii n 1980. Clasificrile se fac innd cont de urmtoarele distincii:
Deteriorrile sntii sunt orice pierdere sau anormalitate psihologic, fiziologic sau structura
anatomic sau funcionare Dizabilitile sunt orice restricie sau lips (rezultat dintr-o
deteriorare) a abilitii de a realiza o activitate ntr-o manier sau innd cont de ceea ce este
considerat normal pentru un individ8
Modelul social
Modelul social se centreaz pe ridicarea barierelor sociale, mai degrab dect pe cura
persoanelor care au probleme de sntate
ntre 1960 i 1970 grupuri noi formate din persoane cu dizabiliti au nceput s aduc schimbri
n modul n care erau tratai sau privii de societate. Definiiile alternative date dizabilitii sau
deteriorrilor de sntate au fost dezvoltate i formeaz baza a ceea ce este cunoscut ca Modelul
Social.
Dizabilitatea nu mai este vzut ca o problem individual ci ca un fapt social cauzat de politic,
practic, atitudini i/sau mediul nconjurtor. De exemplu, un utilizator de scaun cu rotile poate
avea o dizabilitate fizic dar apare absena rampei care nu i permite accesul n cldiri. Cu alte
cuvinte, factorul dizabilitii este un mediu inaccesibil.9

8 nelegerea dizabilitii - ghid de bune practici, Education and Culture DG

9Idem

2.1. Drepturile persoanelor cu dizabilitati

Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturi la:
a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre
membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.10

2.3. Integrarea sociala prin integrarea pe piata muncii

Dei handicapul nu este cauzat de boala n sine, ci de interaciunea dintre individ i societate,
deficiena/dizabilitatea este aspectul care conteaz n cea mai mare msur, iar cunotinele i
experienele candidailor reuesc s influeneze prea puin opiniile i deciziile angajatorilor n
procesul de angajare. n consecin, cele mai grave forme ale discriminrii, pot fi resimite n
domeniul muncii care este guvernat de competiie i selectivitate n procesele de angajare i
recompens.
In tarile Uniunii Europene s-a parasit modelul traditional de incadrare in munca bazat pe o
pregatire standard a persoanelor dintr-o categorie de handicap, si s-a pornit spre orientarea catre
anumite tipuri de meserii (putine totusi la numar) accesibile insa a modul general.
Modelul european de integrare in munca se orienteaza spre:
10 Legea nr. 448/2006 republicata 2008, legea privind protectia si promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap

Depistarea locurilor de munca disponibile existente in comunitatea locala si a celor care

vor aparea pe piata muncii, acolo unde traieste persoana cu dizabilitati severe;
Evaluarea individuala a persoanei cu dizabilitati severe facuta in raport cu cerintele
locurilor de munca pe plan local;
Selectarea din lista locurilor de munca si a meseriilor solicitate a acelora ale caror
exigente pot fi indeplinite de persoanele cu dizabilitati. Astfel un tanar cu dizabilitati isi
poate gasi locul de munca in functie de capacitatile sale, neafectate de deficienta. In
concluzie, modelul european propune o orientare si integrare profesionala care sa puna in
acord necesitatile de forta de munca din plan local pe de-o parte si posibilitatile,
capacitatile de munca ale tanarului cu dizabilitati, pe de alta.11

Si in tara noastra se fac eforturi spre adoptarea acestei orientari europene. Astfel, s-a modificat
H.G.nr.844 din 2002 care mentiona meseriile pe tipuri si grad de handicap. Potrivit H.G.din
2004, scolile pot alege, in contextul orientarii scolare si profesionale, orice meserie pe care o
considera necesara pentru pregatirea elevilor din scoala respectiva.12

Prevederile legii 448/2006 includ stimulente pentru angajatori, orice angajat care are peste 50 de
angajati este obligat sa angajeze in procent de 4% persoane cu dizabilitati. Daca nu o face are
doua posibilitati :
Plateste in fiecare luna, pentru fiecare persoana cu handicap neangajata 50% din salariul
de baza minim brut pe tara
Sa achizitioneze in fiecare luna, produse sau servicii de la o unitate protejata in valoarea
sumei datorate statului.
In scopul includerii pe piata muncii a cat mai multe persoane, ANOFM initiaza anual, pe baza
unei strategii, un Program de ocupare a fortei de munca.

11 http://alternativa2003.ro/wp-content/uploads/2010/01/Brosura-dizabilitate-si-integrare-inRomania-proiect-ANPH.pdf
12 Idem

Bibliografie

1. Filip Guttman, Perceptia persoanelor cu deficienta de vedere, Editura Lumen, Iasi 2009, p.25
2. Adrian Neculau; Gilles Ferreol Minoriti, marginali, exclui Iai, Ed. Polirom, 1996
3. Raport Mondial privind dizabilitatea, Bucuresti, 2012
4. Legea nr. 448/2006 republicata 2008, legea privind protectia si promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap
5. nelegerea dizabilitii - ghid de bune practici, Education and Culture DG
6. Dizabilitatea si integrarea in Romania