P. 1
Automatizari Si Protectia Prin Relee

Automatizari Si Protectia Prin Relee

|Views: 201|Likes:
Published by gabriel_petre2001

More info:

Published by: gabriel_petre2001 on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2015

pdf

text

original

prof. dr. ing. SERGIU CALIN conf. dr. ing.STELIAN POPESCU

AUTOMATIZARI 51 PROTECTIA PRIN RELEE
.

.

o

0

.

MANUAL PENTRU L1CEE INDUSTRIALE CU PROFIL DE ELECTROTEHNICA. CLASA A XII-a (SPECIALIZAREA: ELECTRICIAN PENTRU CENTRALE ~I RETELE ELECTRICE). ~I ~COLI DE MAIFRI

EDITURA

DIDACTIC.!.

~I PEDAGOGIC.!. BUCURESTI 1977

Manualul a fost revizuit pe baza programei scolare aprobate de Ministerul Educatiei ~i invatamintului

Materialul a fost elaborat asHel: Prof. univ. dr. ing. SERGIU CALIN: cap. 1, 2, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 Coni. dr. ing. STELIAN POPESCU: cap. 3, 5. 6

Referent: ing. PETRE

COLUMBEANU

Redactor: ing. RODICA DUMITRA~CU Tehnoredactor: ELENA PETRICA Grafician: VICTOR WEGEMANN

CAPITOLUL

1

INTRODUCERE

A. OBIECTIVELE PROTECTIEI PRIN RELEE

Protectia prin relee a unei instalatii electrice este format a din ansarnblul apara telor si dispozitivelor destinate sa comande in mod automat deconectarea instalatiei in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anormal de functionare, periculos pentru instala tie; in cazul defectelor ~iregimuriloranormale care nu prezinta pericol imediat, protectia prin relee nu comanda deconectarea instalatiei, ci semnalizeaza aparitia defectului sau regimului anormal. Pentru deconectarea instalatiei, protectia prin relee comanda declansarea intrerupatoarelor care leaga instalatia protejata de celelalte elemente ale sistemului electric. Separarea automata a instala tiei-defecte de restul elementelor sistemului urrnareste trei obiective: • Sa impiedice dezvoltarea defectului, respectiv extinderea ~i agravarea efectelor acestuia, asupra altor instalatii din sistemul electric si eventuala transformare a defectului intr-o avarie de sistem. • Sa preintimpine distrugerea instalatiei in care a aparut defectul, prin intreruperea tuturor posibilitatilor de alimentare a defectului, • Sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric si sa asigure astfel continuitatea alimentarii consumatorilor cu energie electrica, Protectia prin relee are deci rolul de a controla permanent regimurile de functionare ale instala tiilor din sistemele electrice si de a asigura Iichidarea automata a defectelor si a regimurilor anorrnale periculoase. Astfel, protectiile prin relee au 0 functionare automata. Ele ocupa un loc deosebit de important in ansamblul echipamentelor de automatizare cu care sint prevazute sistemele electrice.

B. NECESITATEA

LlCHIDARil A DEFECTELOR

AUTOMATE

Lichidarea automata a defectelor este impusa de anumite particularitati ale functionarii sistemelor energetice, in care au loc procesele de productie, transport si distributie a energiei electrice, 3

Ccle mai importante

particularitati

sint urmatoarele :

• Aparitia unor defecte, cum sint de exemplu scurtcircuitele, determina efecte care se pot propaga cu foarte mare rapiditate asupra unor mari parti ale sistemului electric si pot determina perturbarea alimentarii cu energie a unui mare numar de consumatori. Scurtcircuitele au efecte electrodinarnice si termice care pot deteriora parti din instalatiile prin care circula curentii de defect, precum ~i efecte de perturbare a sincronismului generatoarelor care functioneaza in paralel 111 sistemul electric si deci pot conduce la iesirea din sincronism. • Intrucit pina in prezent nu exista posibilitatea de a se crea rezerve de energie electr ica la scara necesara unui sistem electric, grupurile generatoare trebuie sa urmareasca in permanenta varia tiile puterii cerute de consumatori. Dad. defectele aparute nu sint lichidate corect si foarte rapid, atunci poate fi afcctata alimentarea unui numar important de consumatori ~i deci functionarea accstora. • Consumatorii alimentati de sistemele electrice sint reprezentati de intreprinderile industriale din diverse ramuri de productie, de transportul electric, de telecomunicatii, de iluminat si de alte utilizari si ca urmare intreruperile in alimentarea cu energie electric a pot conduce la mari pierderi pentru cconomia na tionala, . • Diferitele elemente componente ale sistemelor energetice (centrale si sta tii electrice, consumatori etc.) se gasesc la distante mari, uneori de zeci sau sute de kilometri, si ca urmare lichidarea corecta a defectelor poate necesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante. Aceste particularitati impun 0 siguranta foarte ridicata de functionare a sistemelor electrice, mentinerea continuitatii alimentarii consumatorilor, lichidarea corecta a defectelor in fractiuni de secunda. In stadiul actual de dezvoltare a sistemelor electrice, interventia personalului de tura pentru lichidarea defectelor (prin comanda manuala a declansarii intrerupatoarelor) nu se poate efectua in nici un caz cu rapiditatea si precizia necesara, Datorita acestui fapt este neaparat necesara lichidarea automata a defectelor ~i deci introducerea echipamentelor de protectie prin relee, fara acestea nefiind posibila functionarea sistemelor e1ectrice.

C. STRUCTURA

ECHIPAMENTELOR PRIN RELEE

DE PROTECTIE

Pentru a asigura controlul permanent al regimurilor de functionare ale instalatiilor electrice si lichida rea automata a defectelor si regimurilor periculoase, protectia prin relee trebuie sa includa anumite clemente in structura sa, descrise in cele ce urmeaza. • Un prim grup de elemente este reprezentat de elementele de intrare, care primesc de la transformatoarele de curent si de tensiune inforrnatii asupra regimului de functionare al instala tiei protejate; aceste informatii sint continute in valorile si defazajele curentilor si tensiunilor masurate de transformatoarele de curent si de tensiune. Elcmentele de intr~re indeplinesc functiuni de filtrare, amplificare sau determinare a unor marimi suplimentare, obtinute eu ajutorul curentilor si
4

l. pe perioada 1951-1960. odata cu dezvoltarea in ritm rapid a industriei. In decursul primului plan de electrificare. Folosind aceasta reprezentare in figura 1.l blocul de prelucrare si decizie este notat prin BPD . liniilor de transport si distributie. blocul BE comanda declansarea intrerupatorului I. necesare functionariicorecte a anumitor tipuri de protectii. elementele de prelucrare ~i decizie (alcatuind blocul de prelucrare si decizie) transmit e1ementelor din blocul urmator decizia de declansare a intrerupatoarelor instala tiei proteja teo In figura l. 1. DEZVOLTAREA TEHNICII PROTECTIEI " PRIN RELEE LA NOI iN TARA Conditiile pentru introducerea si dezvoltarea automatizarii in energetica. nota t prin BE in figura 1. Intreprinderea Electromagnetica producerelee de curent RC. Astfel. • Al treilea grup de elemente este reprezentat de elementele de iesire. iar semna1ele transmise intre blocuri sint reprezentate simbolic prin sageti. In exemplul din figura l. au fost create in anii regimului democrat-popular.1. I elementele de intrare pot contine filtre de componente simetrice sau filtre de armonici superioare.tensiunilor primite de la transformatoarele de masura. relee de tensiune RT. care primesc anumite marimi de la blocul de intrare si le prelucreaza. efectuind operatii logice si de calcul pentru a stabili dad in instalatia protejata exista sau nu un defect. Asdel. In prezent. relee de semnalizare RdS.denumite scheme functionale . relee de curent cu actiune "temporizata RTpC. industria noastra electrotehnica produce 0 gama larga de relee si de echipamente de protectie. datorita politicii partidului ~i guvernului privind asigurarea bazei tehnicomateriale a construirii socialismului in tara noastra. Dezvoltarea productiei de relee este ilustrata de faptul di pro- 5 . de scheme . L Elementele de intrare pot fi reunite intr-un bloc denumit blocul de intrare. Schema Iunctionala a protectiei curent si de tensiune. de exemplu. barelor colectoare.1. transformatoarelor.1. alimentat de transformatoarele de Fig. fiind elaborate si fabricate la noi in tara numeroase tipuri de protectii si de relee.fiecare bloc este reprezentat printr-un dreptunghi. relee de timp RTp. Dad rezulta prezenta unui defect. si in cincinalele urmatoare au fost continuu perfectionate protectiile prin relee ale generatoarelor. D. formindblocul de iesire. In unele tipuri prin relee. analizate in capitolele urmatoare. • Un a1 doilea grup de elemente este reprezentat de elementele de prelucrare si decizie. Elementele acestui bloc au rolul de a asigura 0 putere suficienta pentru comanda declansarii intrerupatoarelor instala tiei protejate si a transmiter ii semnalizarilor necesare. ca si in celelalte ramuri ale economiei noastre nationale. blocul de intrare (aliment at de transformatoarele de curent TC si de tensiune TT) este notat cu BI . pentru protectia unci linii L. relee intermediare RI.

relee de dubla punei e la pamint in rotorul generatoarelor RDPP. RDS-2. • Lichidarea automata a defectelor este impusa de particularitatile de functionare ale sistemelor energetice. relee de curent eu actiune temporizata RTpC. REZUMAT • Protectia prin relee este fermata din ansarnblul a paratelor si dispozitivelor destinate sa comande automat deconectarea instalatiei electrice protejate in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anor. RDS-J. grupurile genera toare trebuie sa urrnareasca in permanents variatiile puterii cerute de consumatori. cele mai importante particularitati fiind urmatoarele : defectele pot perturba alirnentarea unui mare numar de eonsumatori ~i pot astfel conduce la mari pierderi pentru economia na tionala. Dircctivele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman cu privire la planul cincinal 1976-1980 ~i liniile directoare ale dezvoltarii economicosoc iale a Romaniei pentru perioada 1981--1990 prevad atingerea unei productii annale de energie electric a de 75-80 miliarde kWh in anul 1980 ~i a unei productii de 130-140 miliarde k\Yh in anu1 J990. blocuri de alirnentare in curent continuu BA cc.filtre-re1ee de eomponente inverse ale cur entului FRC-2A si ale tensiunii FRT-2. relee diferentiale cu saturatie RDS-l. relee de punere la pamint RP P cu filtre de armonici superioare. relee directionale actionind in regim tranzistoriu RDT. indicatoare selective de punere la parnint ISP. relee de simpla punere la parnint RSPP. relee de timp RTP. • Deeonectarea instalatiei detecte urmareste trei obiective: sa impiedice extinderea defectului. mal periculos. elemente de iesire. relee diferentiale pentru linii RDL. relee de dubla punere la parnint RDPP. lichidarea corecta a defectelor poate neeesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante. protectii de distanta tranzistorizate PD. relee directionale tranzistorizate RDc. printre care se numara: relee de curent RC. relee diferentiale tranzistori- 6 .ductia de relee a Intreprinderii Electromagnetica a crescut de la 40 000 de bucati in anul 1960 la 625000 de bucati in anul 1975. sa preintimpinexiistrugerea instalatiei protejate si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric. relee de sernnalizare RdS. L~ Institutul de cercetari pentru' modernizarea instalatiilor energetice (ICEMENERG) au fost elaborate ~i produse relee de simpla punere la pamint in rotorul generatoarelor RSPP. relee de tensiune RT. relee intermediare de curent alternativ RICA . relee diferentiale eu saturatie RDS-l. RDS-3. • Industria noastra electrotehnica produce 0 garna larga de relee si echipamente de protectie. clemente • In structura eehipamentelor de protectie prin relee sint incluse de intrare. RDS-2. clemente de prelucrare ~i decizie. relee intermediare RI (fabricate la Intreprinderea Electromagnetica). re1ee diferentiale tranzistorizate en frinare functie de armonica a dona RDS-4.dispozitive de protectie in curent alternativ ]jPCA. aeest ritm ridicat de dezvoltare impunind perfectionari importante ale echipamentelor de protectie prin relee.

relee de pun ere la pamint RPP. blocuri de alimentare BACC. relee directionale actionind In regim tranzistoriu RDT. Care sint obiectivele deconectarii instalatiei electrice defecte? a) s~ determine reduced ale consurnului de energie? b) sa micsoreze prejul de cost al energiei? . Care sint elementele incluse in structura echipamentelor de protectie prin relee? a) elemente de intrare. Care este rolul protectiei . RTp. filtre-relee de componente inverse FRC-2A si F RT-2. dispozitive de protectie In curent alternativ DPCA (produse la ICEMENERG). indicatoare selective de punere la pamint ISP. protectii de distanta PD. relee directionale tranzistorizate RDc. La ce intreprindere sint fabricate releele RC.zate RDS-4. relee diferentiale pentru linii RDL. de prelucrare ~i decizie ~i de iesire P b) elemente de convertire si afisare r c) elemente de mregistrare j 4. relee intermediare de curent alternativ RICA. RT. RTpC? a) Electromagnetica·? b) ICEMENERG? c) Electroaparataj P 1. VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR prin relee ? a) sa asigure pornirea automata a instalatiilor electrice? b) sa asigure schimbarea automata a regimurilor de sarcina ale instalatiilor electrice? c) sa asigure comanda automata a deconectarii instalat iei electrice protejate in cazul defec telor sau regimurilor anorrnale periculoase? 2. c) sa impiedice extinderea defectului si distrugerea instalatiei protejate si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric? 3.

mult mai mari decit curentii de sarcina norrnala. Avind in vedere valorile mici ale curen tilor la stra pungerea izola tiei dintre o faza ~i pamint in retelele cu tensiunea sub 110 kV. aceste defecte nu sint denumite scurtcircuite monofazate. Diversele generatoare din sistem debiteaza curenti de scurtcircuit spre locul defectului. scurtcircuite monofaza te pot aparea ~ila tensiunile de functionare a consumatorilor (tensiuni de 380/220 V ~i 208/120 V). De cele mai multe ori strapungerea izolatiei dintre faze sau dintre 0 faza ~i pamint este insotita de aparitia unui arc electric. ci puneri la pamint. Valori foarte mari ale curentilor apar ~i la scurtcircuitele intre faze. 8 . iar neutrele generatoarelor sint de regula izolate. deoarece la acest e tensiuni neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamint si datorita acestui fapt strapungerea izolatiei intre 0 faza si pamint provoaca micsorarea considerabila a impedantei circuitului si circulatia unor curenti de valori foarte mari. Scurtcircuitele. DEFECTE SI REGIMURIANORMALE iN SISTEMELE ELECTRICE 1. deci prin impedan te foarte marl. In uncle cazuri pot aparea si scurtcircuite farii arc (denumite scurtcircuite directe sau nete) de exemplu dnd doua faze sint scurtcircuitate printr-un conductor neizolat. intrucit reprezinta un punct de impedanta minima al sistemului. Scurtcircuitele monofazate apar 'in retele de tensiuni ridicate. La noi in tara retelele de inalta tensiune in care neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamintsi deci pot aparea scurtcircuitele monofazate sint retelele de 110 kV si mai mult. iar in al doilea caz rezulta scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint. reprezinta perturbari grave ale functionarii sistemelor electr ice. In retelele Cll tensiuni sub 110 kV neutrele bobinajelor in stea ale transformatoarelor sint legate la pamint prin bobine de stingere sau sint izolate.CAPITOLUL 2 CONSIDERAT" GENERALE PRIVIND PRIN RELEE PROTECTIA A. Defecte Scurtcircuitele sint defectele cele mai frecvente in sistemele electrice si apar cind este strapunsa izolatia intre faze sau in raport cu pamintul. In primul caz rezulta scurtcircuitele polifaza te. polifazate sau monofazate. strapungerea izolatiei unei faze in rapor t cu parnintul este insot ita de circulatia unor cur en t i mici. care este alimentat de toate sursele. care are 0 impedanta redusa. Ca urmare. De asemcnea. intrucit curentii de defect se inchid prin bobinele de stingere sau prin capacitatile dintre celelalte faze ~i pamint. in functie de tensiunea retelei si de modul de tratare a neutrului retelei. tot din motivul micsorarii considerabile a impedantei circuitului in care a aparut defectul. intrucit si in aceste retele punctele neutre ale transformatoarelor sint legate direct la pamint.

deci protectiile trebuie sa actioneze foarte rapid. deci un scurtcircuit bifazat prin intermediul parnintului. Rezulta astfel ca scurtcircuitele pot avea urmar i foarte grave. este neaparat necesar ca lichidarea defectului sa se faca intr-un interval de timp cit mai scurt.care sint cele mai numeroase . datorita faotului cil. Astfel. cele trei faze nu se mai gasesc In regim si~etric. Un alt tip de defect este constituit de intremperea unei faze. respectiv scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazate. lns3. intrucit sint insotite de curenti mici de defect si ca urmare nu este necesara 0 actionan. prezentind si per icol de incendiu. fara arc. In bobinajul statoric al unui generator etc. in sistemele electrice pot aparea ~i alte defecte. Ioarte rapida a 'protectiei. scurtcircuitele pot provoca iesirea din sincronism a generatoarelor care functioneaza in paralel in cadrul unui sistern electric. fara ca in instalatia protejata sa existe vreun defect. apar componentele de secventa homopolara ale tensiunilor si curentilor. tensiunea este nula in punctul defectului ~i tensiunile remanente la barele apropiate au valori mult reduse in comparatie cu valorile din regim normal de functionare. Datorita faptului ca determina varia tii importante ale curentilor ~i tensiunilor. in cazul unui scurtcircuit direct. In cazul detectelor monofaza te. Pe ling a scurtcircuitele polifazate ~i detectele monofazate (scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazat e). in rnulte scheme de protectie sint introduse filtre de cornponente inverse sau homopolare. fie 0 semnalizare. ' ~ Scurtcircuitele trifazate sint scurtcircuite simetrice.) protectia comanda fie declansarea Intrerupatorului. reprezent ind doua puneri la pamint pe faze diferite. Diferitele tipuri de defecte pot fi insotite de aparitia anumitor componente simetrice. au import ante efecte electrodinamice si termice ~i pot provoca deteriorari sau distrugeri ale unor conductoare. Supraintensita tile pot fi provocate fie de scurtcircuite aparute in afara instalatiei protejate (denumite scurtcircuite exteri9 . Astfel. in unele cazuri apare dubla punere la pamint. Scurtcircuitele provoaca ~i scaderi importante ale tensiunilor in zona defectului.Curentii de scurtcircuit. Intrucit gravitatea efectelor unui scurtcircuit creste cu durata (de persistenta) a acestuia. Intrucit apar itia unor componente de anumite secvente poate caracteriza tipul defectului. constind din cresteri ale curentilor peste valoarea nominala. in cazul scurtcircuitelor bifazate apar componentele de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor.exista totusi un regim nesimetric in perioada initiala a defectului (intrucit intervin arcuri electrice numai intre doua faze) si ca urrmre in aceasta perioada apar componente de secventa inversa. Regimuri anormale Supraintensitatile reprezinta regimuri anormale frecvent irrtilnite. Aceasta iesire din sinoronism este denumita si pierderea stabihtafii sistemul ui electric. In functie de locul aparitiei unci puneri la pamint (pe 0 linie. iar fenomenele care 0 insotesc sint denumite penduldr'i. aparate ~i instala tii. ' . da tor ita valorilor mari.: in cazul scurtcircuitelor trifazate prin arc . Astfel. 2. Punerile la pamint monofazate nu prezinta un pericol imediat.

dar timpul admisibil de persistenta al acestor regimuri anormale este limitat. Cresterile de tensiune sint regimuri anormale care apar rar in sistemele electrice. rezultind apoi dificultati pentru pornirea motoarelor la revenirea tensiunii ca urmare a lichidarii defectului exterior. rezultind astfel 0 desfasurare anormala a proceselor tehnologice in care intervin mecanismele ~i utilajele respective. respectiv de suprasarci_ni. important parametru de calitate al energiei electrice. B. Cresterile de tensiune sint periculoase prinsuprasolicitarea izolatiei. s~ fie comandata numai deconectarea acelei instalatii (separarea instalatiei defecte de restul sistemului este efectuata prin eomanda declansarii intre10 . fie de cresteri importante ale sarcinii alimentate de instalatie. denumit temporizare.se pot prevedea in schemele de protectie dispozitive de blocare impotriva actionarilor gresite in timpul regimurilor anormale de pendulari. Rapiditatea actionarii protectiei se impune indeosebi in cazul scurtcircuitelor in genera toare ~i transformatoare (pentru a evita deteriorari grave) si in cazul scurtcircuitelor pe linii cu tensiuni ridicate. Condltll impuse func~ionarii protectlel • Rapidita. cu cit creste durata de existenta a defectelor. care pot periclita stabilitatea sistemului electric . La scaderea frecventei se modifica regimul de functionare a anumitor mecanisme si utilaje antrenate de motoarele electrice alimentate la 0 frecventa scazuta. determinata de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate. Pendularile sint regimurile anormale care apar la pierderea stabilitatii functionarii in paralel a generatcarelcr dinsistemul electric.tea. .oare}. functionarea rapida a protectiei reprezinta 0 conditie deosebit de importanta.care ar intrerupe alimentarea unor consumatori far a ca in instalatia protejata sa existe vreun defect . in cazulaparitiei unui scurtcircuit intr-o anumita instalatie. care pot provoca actionari gresite ale anumitor tipuri de protectii. • Selectivitatea. cum sint de exemplu protectiile de distanta (v. . In aceste regimuri motoarele electrice alimentate cu tensiune redusa Isi micsoreaza turatia sau se pot opri. in cazul cresterii turatiei unui hidrogenerator (ea urmare a scaderii importante ~i bruste a sarcinii) are loc cresterea tensiunii la borne. De aceea protectiile impotriva supraintensitatilor transmit comanda de declansare sau de·semnalizare numai dupa trecerea unui interval de timp stahilit. Scaderile de tensiune reprezinta regimuri anormale provocate de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate. Un alt regim anormal este reprezentat de scaderea frecventei. De exemplu. Aceste regimuri anormale sint lnsotite de variatii importante ale curentilor si tensiunilor. pentru a fi preintimpinate asemenea actionari gresite=. pentru a preintimpina deteriorari provocate de efectele termice ale curentilor. Instalatiile componente ale unui sistem electric sint prevazute eu protectii-prin relee. CONDITII IMPUSE PROTECTlllOR PRIN RElEE 1.Aceste protectii trebuie sa functioneze in asa fel incit.Intructt efectele scurtcircuitelor se agraveaza si se extind cu atit mai mult. Aparitia supraintensitatilornu impune 0 deconectare imediata a instalatiei protejate. capitolul 14).

de exemplu. fara ca acesta sa se defecteze. coeficientul de sensibilita te ksens are expresia : /semi" k sms = ---. Aprecierea cant itativa a sensibilitatii unei protectii se exprima printr-un coeficient numit coejicient de sensibilitate . Asigurarea unei functionari selective a protectiilor prin relee are 0' importanta deosebita pentru continuita tea alimentarii consuma torilor dintr-un sistem electric. intrucit in acest mod rezulta intreruperea alimentarii unui numar minim de consumatori. ar fi intrerupra in mod inutil functionarea consumatorilor alimentati de acele instalarii. ' .si de a comanda numai deconectarea acelei instalatii. crestere care indica fie prezenta unui scurtcircuit. fie aparitia unei suprasarcini. Avind in vedere caracterul eontradictoriu al conditiilor de rapiditate ~i selectivitate. respectiv a unor intirzier i (cu ajutorul unor relee de timp) in functionarea protectiei : prin aceasta masura nu mai poate fi tnsa asigurata conditia de rapiditate. este necesar ca in fiecare caz sa se aprecieze care dintre cele doua conditii este mai importanta. • Siguranta. Siguranta echipamentului . fiind necesar aparataj care sa consume 0 putere cit mai redusa pentru actionare. .din cadrul ansamblului tuturor instalatiilor sistemului . Pentru a actiona select iv.i prin utilizarea unui echipament de calitate ridicata. Protectia este cu atit mai sensibila. ca urrnare a unui refuz in functionarea unei protectii. deci aparataj sensibil. precum . cind protectia prin relee ar comanda deconectarea unor instalatii tara defecte. pentru a i se da prioritate . in comparatie cu orice alta varianta de lichidare a defectului. cu relee maximale de curent). iar restul instala tiilor din sistem sa ramina in functiune : 0 asemenea functionare a protectiilor se numeste [unctionare selectiud. In cazul unor tipuri simple de protectii. cu cit este mai mica cresterea curentului (peste valoarea normala) care provoaca actionarea protectiei respective. Siguranta functionarii unei protectii se obtine prin proiectarea corecta a schemelor si ansamblelor. [pp (2. respectiv de posibilitatea unei utilizari indelungate a echipamentului.denumita si fiabilitate . conditia de siguranta are 0 importanta primordiala . rezultind pagube suplimentare pentru economia nationala.1) 11 . Avind in vedere urmarile grave ale intirzierii lichidarii unui scurtcircuit. Astfel.. protectia prin relee trebuie sa comande declansarea eelor mai apropiate intrerupatoare de punctul in care a aparut scurtcircuitul. in cazul unei actionari neselective. si numai cind estc necesar (deci nu are actionari false in absenta unor clefeete in instalatia protejata). Functionarea unei protectii este sigura daca protectia actioneaza intotdeauna cind este necesar (deci nu are refuzuri in functionare). Pentru ilustrarca conditiei de sensibilitate se consider a o protectie care actioneaza la cresterea curentului din instalatia protejata (realizata. in cazul protectiei considerate. selectivitatea poate fi asigurata prin introducerea unor ternporizari. Selectivitatea consta deci in proprietatea protectiilor prin relee de a alege (selecta) instalatia defect a .este 0 conditie impusa realizarii ~i constructiei dispozitivelor si a para telor de protectie. • Sensibilitatea. Sensibilita tea functionarii unci protectii este lega ta de sensibilita tea aparatajului folosit.rupatoarelor instala tiei respective). Siguranta prot ectiei depinde deci ~i de siguranta echipamentului folosit.

cu un numar mai mare sau mai mic de consumatori conectati etc. functionarea corecta a unei protectii trebuie verificata la defecte aparute in regimul minim si in regimul maxim al instalatiei protejate. • Tipizarea subansamblelor. Condltll impuse reallzarll ~i constructlel echipamentului de protectle • Eficienta economica. Functionarea protectiei trebuie sa fie independenta de regimul momentan de exploatare. a spa tiilor afecta te protectiilor prin relee este necesar ca gabaritele echipamentului de protectie Sa fie cit mai reduse.in care: I. Regimul maxim pentru 0 anumita instalatie este acel regim de functionare in care aparitia unui scurtcircuit determina circulatia unui curent maxim. Pentru fiecare instalatie componenta a sistemului se poate determina un regim maxim si un regim minisn de funetionare. prin instalatia respectiva. de vedere tehnic. 12 . care pot trebuie aleasa varianta cea solutie din punct de vedere Dintre toate solutiile echivalent e din punet rezulta la proiectarea unei protectii prin relee. In sistemele eleetrice au loc diferite regimuri de exploatare: cu toate generatoarele in functiune sau numai cu 0 parte din e1e. pentru care releele de curent i~i inchid contactele. Curentul de pornire al protectiei reprezinta valoarea curentului primar (care circula prin bobinajul primar al transformatoarelor de curent montate in circuitul instalatiei protejate). Notind cu nTC raportul de transformare al transformatoarelor de curent. dcci de micsorare a gabaritelor. ceea ce inseamna ca protectia trebuie sa actioneze corect independent de regimul de functionare in care segaseste instalatia protejata in momentul aparitiei defectului. Realizarea echipamentului de protectie din subansamble tipizate permite ca opera tiile de montaj.. releele e1eetronice prezinta avantaje deosebite..2) Normativul in vigoare la noi in tara prevede valorile minime pentru coeficientii de sensibilita te ai diverselor tipuri de protectii. mai economica. in comparatie cu toate celelalte regimuri posibile. • Independenta fata de regimul momentan de exploatare.e min 11'1' este valoarea minima posibila a curentului de scurtcircuit prin instala tia protejata. verificare. Pentru reducerea dimensiunilor panourilor de protectie si. da torita posibilita tiler importante de miniaturizare. In mod analog se poate defini si regimul minim. 2. • Gabarite reduse . in funetie de faetorii mentionati mai in~inte. curentul de pornire al protectiei. ' . rezultind astfel cea mai buna tehnico-economic. la defecte aparute in limitele unor anumite zone stabilite. Din acest punct de vedere. intre curentul de pornire al protectiei 11'1' (curent primar) si curentul de pornire al releului Ipr (curent secundar] exista rela tia : 11'1' = nTC' I1'r ( 2. cu diverse configuratii ale retelei de transport ~i distributie. Pentru asigurarea respectarii conditiei de independenta fata de regimul de exploatare. in general.

Masuri pentru obtinerea conditiei de invariabilitate sint necesare indeosebi in cazul protectiilor electronice. In cazul unui defect aparut intr-un echipament de protectie poate fi inlocuit numai subansamblul defect. tipizarea subansamblelor reprezinta un obiectiv care este urmarit cu insistenta din ce in ce mai mare In constructia echipamentului de protectie .cu elemente semiconductoare. Conditia de actionare are deci aspectul: I ~Ipp. De asemenea. PRINCIPALELE TIPURI DE PROTECTII PRIN RELEE 1. este necesar ca parametrii elementelor componente sa nu sufere variatii. este necesar ca va loa rea curentului de pornire Ipp sa fie aleasa mai mare decit curentul nominal si decit curentul maxim de sarcina. • Invariabilitatea parametrilor. pentru e1iminarea influentei unor factori exteriori (de exemplu. unde I este curentul din instalatia protejata Pentru ca sa nu existe posibilitatea unei actionari gresite in regimuri normale ale instalatiei protejate. celelalte subansamble raminind dupa aceea III functiune.incercare sau reparatii sa se efectueze in conditii mai usoare. (2. care se inc hid la cresterea curentului peste valoarea de pornire. care actioneaza la scaderea tensiunii indica prezenta unui scurtcircuit). aceasta conditie de invariabilitate a parametrilor este deosebit de importanta pentru asigurarea sigurantei si selectivitatii In functionarea protectiei. valorile lor fiind mentinute constante cu un grad ridicat de precizie . rezultind deci rela tiile : (2.4) Ipp > In.5) Protectiile maximale de curent se realizeaza cu relee de curent cu contacte normal deschise. (2. (ceea ce 13 • Protectiile minimale.3) (curent primar). Pentru ca functionarea corecta a unei protectii sa poata fi asigurata pentru 0 perioada de utilizare suficient de indelungata. Datorita acestor avantaje. temperatura) asupra parametrilor releelor realizate . cind curentul I are valoarea nominala IA sau valoarea curentului maxim de sarcina Isarcmax prevazut pentru instalatia respectiva. . crestere care indica prezenta unui scurtcircuit sau a unei suprasarcini. c. I pp > Isarc ma". sint cele mai frecvent utilizate. actionind la cresterea curentului pina la atingerea sau depasirea unei valori stabilite (curent de pornire al protectiei Ipp). 2. Protectlt de curent Protectiile de curent sint de regula protectii maximale. Protectil de tensiune Protectiile de tensiune pot fi protectii minima le sau protectii maximale .

armatura este eliberata ~i contactele se inchid . rezultind deci rela tiile : (2. La aceste protectii. 14 .10) iar intrc tensiunea de pornire a protectiei U PP si tensiunea nominala Un exista o relatie asemanatoare cu relatia (2. sau valoarea minima de exploa tare U min .. 3.» tr.6) U~ Upp. conditia de actionare are un aspect analog cu eel din relatia (2. upr ( 2. este necesar ca valoarea tensiunii de pornire sa fie aleasa mai midi decit valorile mentionate.3): U ~ U1>P' (2..Conditia de actionare in care: a acestor protectii este: (2. maximale directlonale Spre deosebire de protectiile de curent. armatura mobila a releelor este atrasa si contactele sint deschise. la linii de tensiuui tnalte). se numeste tensiune de pornire a releului ~i se noteaza cu Upro Intre tensiunile Upp ~i Upr are loc 0 relatie analoga cu relatia (2. • Protectiile maximale de tensiune actioneaza la cresterea tensiunii ~i au 0 utilizare r estrinsa (de exemplu.11) Protectiile maximale de tensiune se realizeaza cu relee maximale de tensiune cu ~ontacte normal deschise. Tensiunea secundara (tensiunea cu care bobinajul secundar al transformatorului de tensiune alimenteaza releele) la care are loc inchiderea contactelor releelor.8) u. Protectll o.sau sub aceasta valoare . deci inchiderea contactelor releelor.2): U --pp = nTT. Pentru ca protectiile minimale de tensiune sa nu actioneze gresit in regimuri normale ale instala tiei protejate. deci actionarea protectiei. cind tensiunea are valoarea nominala U'. din punctul de instalare a protectiei : tensiunea de porn ire a protectiei. este tensiunea controlata.4): (2. care se inchid la cresterea tensiunii pest valoarea de pornire. care actioneaza numai in functie de valoarea efectiva a curentulc: din instalatia protejata. < Umine:<pZ. protectiile maximale directionale actioneaza a tit in tunctic de valoarea efectiva a curentului. respectiv valoarea tensiunii primare (aplicata bobinajului primar al transforrnatorului de tensiune care alimenteaza releele protectiei) la care are loc actionarea protectiei. iar la scaderea tensiunii pina la valoarea de pornire . la hidrogeneratoare. (2.7) in care nTT este raportul de transform are a transformatorului de tensiune.9) Protectiile minimale de tensiune se realizeaza cu relee minimale de teusiune."pl. avi~d contacte normal inchise : dnd tcnsiunea are valori cores punzatoare regimurilor norrnale de Iunctionare ale instalatiei protejate.

dar notarea sensurilor conventionale este utilizata frecvent. Fig.a a . b . Astfel.1.10 cazul unui scurtcircuw. Daca apare un scurtcircuit pe linia L-l in punctul K. In mod analog. in realitate. In mod riguros. in cazul unei linii eu 15 . se presupune ca generatoarele ambelor centrale alimenteaza in regim normal consumatorii principali racordati la barele statiei B si.1. actionind in cazul unor variatii mari ale acestui defazaj. b. intrucit acesta reprezinta un punct de irnpedanta minima in sistem (datorita strapungerii izolatiei }. Schimbarea sensului de circulatie a puterii implica 0 schimbare importanta (cu aproximativ 180°) a defazajului dintre curentul si tensiunea de la capatul respectiv al liniei defecte. ca urmare.sint prevazute cu bobine de curent si de tensiune (sau eu circuite de curent si de tensiune. ceea ce indica aparitia unui scurtcircuit in instalatia iprotejata. atunci toate generatoarele alimenteaza punctul de defect. 6-. aceste sensuri corespund valorilor instantanee (pozitive sau negative) ale curentilor din punctele mentionate. 4. in cazul re1eelor electronice). Astfel.in acest scop .to regim normal. Protectll dlferentiale Protectiile diferentiale actioneaza in functie de diferenta curentilor din doua puncte ale instalatiei protejate (curenti considerati 'pe aceeasi faza) si sint de doua tipuri: protectii diferentiale longitudinale si protectiile diferentiale transversale . Pentru studiul protectiilor prin relee se obisnuieste in mod curent ca in scheme sa fie notate conventional !?isensuri ale curentilor din diferite puncte. tn componenta protectiilor maximale directionale intra relee directionale. Protectiile maximale directionale controleaza defazajul dintre curent si tensiune. 2. • Protectiile diferentiale longitudinaie actioneaza in functie de diferenta curentilor de la capetele zonei protejate. a. Ilustrarea circulatiei puterilor pe linii en alimentare bilaterala: cit ~i in functie de defazajul dintre eurentul ~i tensiunea din punctul de instalare a protectiei.1. si deci dupa terminarea fiecarei semiperioade a curentilor alternativi sensurile respective se inverseaza. ca urmare. circulatia puterilor pe linii este indicata prin sagetile din figura 2. deoarece ilustreaza u!?or functionarea sistemului electric ~i a protectiilor intr-un anumit moment. in cazul unui scurtcircuit pe linia L-2 apare 0 schimbare a sensului de circulatie a puterii la unul din capetele acestei linii. in locul sensurilorconventionale ar trebui definite defazajele dintre curenti si tensiuni. care controleaza defazajul mentionat ~i care . Se constat a ca la unul din capetele liniei defecte L-l are loc schimbarea sensului de circula tie a pu terii atunci cind se trece de la regimul normal la regimul de scurtcircuit pe linie. circulatia puterilor pe linii are sensurile indicate prin sagetile din figura 2.1. considerind eazul celor doua linii eu alimentare bilaterala din figura 2.

3. b . 2. avind aceeasi lungime si aceeasi impedanta specifica (pe unitatea de lungime).14) se constata di protectiile diferentiale longitudinale se pot comporta in mod diferit la defeete extcrioare si la defecte in zona. nu mai sint egali. b). 2. res~i. 2.3. 2. 2.1. • Protectiile diferentiale transversale in functie de diferenta curentilor din doua circuiteparalele. sin t egali si diferenta lor este nula.I.. c). Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de Iunctionare a protecfiilor diferentiale longitudinale: a .in cazul unui scurtcircuit exterior. Fig. in curentii Ii si pectiv Ii # j.2. deci diferenta acestor curenti este nula in regimurile mentionate: II . In cazu I unui scurtcircuit aliment are bilaterala (fig. Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de func tionare a protectiilor difererrtiale transversale: a-in regim normal. in punctul K'(fig. ceea ce asigura selectivitatea functionar ii acestor protectii. L-1.2. respectiv Ii si I~ (circulind prin cele doua linii paralele la capetele dinspre sta ria A). a) sau de scurtcircuit exterior. datorita irnpedantelor egale ale eelor doua linii paralele.2.in regim normal. curentii II ~i 12. L-2 a A L.in cazul unui scurtcircuit exterior. b). 1.-2.14) 1n cazul protejata.d 1" f C- c 1" 2 pe Iinia protejata.12 = 0. In regim normal (fig. ca urmare: Ii-I'2#O.Ls) si (2. actioneaza b 13 c Fig. (2. 16 . respectiv I{ ~i I~ sint egali in regim normal (fig. c .13) unui scurtcircuit pc linia punctul K" (fig. principiul de functionare al acestor protectii este ilustrat pentru cazul a doua linii paralele. cur entii 11 si 12. = o.2. I{ . I.2). b.' In figura 2. 2. 2.3. A L-l B (2.in cazul unui scurtcircuit Pe una din liniile paralele.1 B L-2 Din relatiile fz. 2.12) (2. a) sau de scurtcircuit exterior in punctul K' (fig.

Protectll de distanta In cazul eel mai simplu. Asemenea nota tii sint folosite si In continuare.':1. Astfel .in anumite conditii -.=1-0. rezultind 0 scadere importanta a impedantei Z.. (2.deci: I.Reprezentarea unui scurtcircuit pe linia protejata pentru ilustrarea functionarii protectiilor de distanta. (2. conditia de actionare avind un aspect analog cu eel din relatia (2. 2. curentul I prin linie are valoarea de scurtcircuit I.=1-1.2 si '2. .19) unde Zpp este impedanta de pornire a protectiei. Fig. care reprezinta impedanta Z a circuitului protejat: Z=-· I u (2. 5. in ~azul releelor electronice). in cazul unui scurtcircuit direct (fara arc) in punctul x 1 (fig. 2.e' deci: (2.3.1.cu distanta dintre defect ~i locul de instalare a protectiei.4). impedanta portiunii liniei L-1 intre statia A este difer ita de impedanta care intervine intre bar ele A si calea fermata de linia L-2 ~i por tiunea liniei L-1 dintre statia defect. 1226 17 . protectiile de distanta controleaza raportul valorilor efective ale tensiunii U 9i curentului I din punctul de instalare a protectiei. Tn figurile 2.16) 9i (2. 2. de exemplu. conform celor mentiona te la protectiile directionale. 2- Automatizari - c. curcntul I creste 9i tensiunea U scade. ' Valoarea irnpedantei Z contr olata de protectie este proportionala . protectiile de distant a sint deci protectii minimale. de exernplu (fig. la distanta 11 de statia A.17) I~ .1 fi) In punctul E" si punctul K" punctul K" pe B ~i punctul (2.20) UremA 1. ca urrnare rezulta : 1'. in care se gase~te instalata protectia de distanta.I~ = In cazul unui scurtcircuit pe una din linii.18) In cazul unui scurtcircuit. O.6): Z~ZPP' (2. J 7) rezulta ca protectiile diferentiale transversale pot deosebi un scurtcircuit exterior de un scurtcircuit In zona protejata. Ii . selectivitatea fiind astfel asigurata.15).3 sint notate prin sageti sensurile conventionale ale curentilor. actionind in functie de valoarea acestui raport. care au 0 bobina de curent si 0 bobina de tensiune (sau un circuit de curent si un circuit de tensiune.15) (2. Din relatiile (2..12 - = 0. c). Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanra. Protectiile diferentiale se realizeaza en relee de curent sensibile.

punerile la parnint monofazate. ceea ce permite folosirea unor protectii termice. --------- I. la barele statiei A. de exemplu. respectiv: de ten- U = Urem. ceea ce permite liehidarea rapid a a defectelor aparute pe intreaga lungime a liniei protejate. impedanta portiunii de linie dintre A si Kl are valoarea z.iar tensiunea U (cu care este alimentata protectia) este reprezentata siunea remanenta UremA.18). controlata de protectie.c prin portiunea de linie dintre A ~i K]. • Filtrele de armonici superioare au inca 0 utilizare relativ restrinsa in realizarea protectiilor: folosirea lor se bazeaza pe prezenta unor armonici superioare ale curentului in cazul anumitor defecte.ll' iar tensiunea UremA. denumirea protectiilor de distanta se datoreste acestei proportionalitati. este considerata tensiunea pe faza . deci sint Insotite de aparitia componentelor de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor.21) ~i (2. cum sint.20). tensiunea remanenta la barele statiei A este egala cu caderea de tensiune determinata de circulatia curentului I. 18 . deci de aparitia componentelor de secventa homopolara ale tensiunilor si curentilor. Protectll term ice In cazul scurtcircuitelor ~i al suprasarcinilor are loc cresterea temperaturii conductoarelor si anumitor piese.22) In relatia (2. - Inlocuind expresiile (2. .1%) sint insotite si de contact cu pamintul .are expresia: Urem ZA. Protectll prin semnale de inalta frecventa Pentru protectia liniilor de inalta si foarte inalta tensiune se pot utiliza semnale de lnalta frecventa transmise intre dispozitivele de protectie de la cele doua capeteale liniei protejate. Prctectll cu filtre Multe defecte sint insotite de aparitia unor componente simetrice sau de aparitia unor armonici superioare: pe aceasta baza au fost realizate protectiile cu filtre de componente simetrice si cele cu filtre de armonici superioare . 8.23) 18C ceca ce confirma proportionalitatea dintre impedanta Z. ~i distanta 11 pina la defect.21) Intrucit defectul este direct si tensiunea in punctul Kl este nula.22) 1 -Zsl. • 6. fie pr in radio. protectiile termice se folosesc pentru motoare electrice. (2. Semnalele de inalta frecventa pot fi transrnise fie chiar printr-un conductor al liniei de InaIta tensiune. iar un pro cent ridicat de defecte (circa 8. se obtine: U _ UremA.cz. = I'CZ8l!.in ipoteza d\. actionind in functie de valoarea temperaturii pieselor respective. 7.4' (2. _ (2.l1 Isc I (2. intrucit marea majoritate a scurtcircuitelor (aproximativ 95%) sint nesimetrice. De regula. • Filtrele de componente simetrice sint frecvent utilizate. Notind cu Z8 impedanta specifica (pe unitatea de lungime) a liniei.

denumite dispozitive de rezerva la refuzul intrerupatorului [)RRI . care dubleaza protectia de baza (in .care comanda (daca intr-un anumit interval de timp de la actionarea protectiei nu a avut loc declansarea intrerupatorului instalatiei. ALIMENTAREA SCHEMELOR DE PROTECT'E In schemele de protectie este necesara 0 sursa de alimentare a anumitor relet' . Curentul debit at de sur sa mentiona ta. In consecinta. E. • Protectia auxiliara se instaleaza in cazul cind protectia de baza are zone moarte. Protectia de rezerva a unei instalatii poate fi reprezentata de 0 a doua protectie a instalatiei. In acest caz. pentru a da intli posibilitatea protectiei de baza sa lichideze defectele.este indeplinit uneori de protectia de rezerva. 19 . poate fi curent continuu sau curent alterna tiv. in schema protectiei unei instala tii sint incluse dispozitive suplimentare .terea ei din functiune. racordate la aceleasi bare colectoare . Protectll cu relee de gaze La transformatoarele in cuva cu ulei. DE REZERVA ~I AUXILIARE sa • Protectia de baza a unei in~latii electrice este protectia lichideze rapid defectele aparute in instalatia r espectiva . PROTECT" DE BAZA. o solutie intermediar a intre rezerva locala si rezerva de la distanta este reprezentata de rezerva prin intrerupator. intrucit comanda declansarea intrerupatorului instalatiei vecine. numit curent operatio.9.rele= de timp. aparitia unui defect in bobinaje1e din interiorul cuvei determina degajarea unor gaze. daca intr-un anum it interval de timp defectul nu a fost lichidat de protectia de baza a instalatiei in care aaparut defectul.si a bobinelor de declansare ale mtrerupatoarelor (releele de curen+ OP tensiune ~i directionale sint alimentate de transformatoarele de curent si de tensiune). spre deosebire de rezerva locala. P" aceasta baza sint realizate protectiile cu relee de gaze pentru transformatoare. rezerva de la distants asigura lichidarea defectelor si in cazul cind un intrerupator ramine blocat (desi protectia de baza a transmis semnalul de declansare) . respectiv nu poate asigura lichidarea defectelor pe intreaga lungime a instalatiei protejate. in cazul actionarii corectc a acestei protectii.acest caz este f010sita denumirea de rezerod lacala).de a lichida defectele aparute in zonele moarte ale protectiei de baza . Aceasta din urrna comanda declansarea intrerupatorului instala tiei vecine si scoa. rolul protectiei auxiliare . D. Protectia de rezerva trebuie sa actioneze cu temporizare. sau poate fi asigurata de 0 protectie a unei instala tii vecine (in acest caz fiind folosit terrnenul i'ezerva de la distanfa). relee intennediare . deci daca acesta a avut un refuz de functionare) declansarea unor intrerupatoare ale instalatiilor vecine. destinata • Protectia de rezerva a aceleiasi instalatii este protectia destinata sa asigure lichidarea defectelor in cazul in care a avut loc un refuz de Iunctionare a protectiei de baza sau in cazul cind aceasta se gase~te in revizie.

bateriile de acumulatoare au 0 serie de dezavantaje. necesitatea unei exploatari foarte ingrijite ~i relativ complicate. la Institutul de cercetari ~i modemizari energetice (ICEMENERG). Datorita dezavantajelor mentionate. 20 . rnsa contine si elemente de stabilizare si de redresare. dispozitivul DPCA (dispozitiv de protectie in curent alternativ) foloseste alimentarea directa de la transformatoarele de curent. La noi in tara se fabric a. dintre care pot fi mentionate : alimentarea direct a de la transformatoarele de curent. invariabilitatea parametrilor. e REZUMAT • Principalele defecte care apar in sistemele electrice sint scurtcircuitele (polifazate sau monofazate) si punerile la pamrnt. Astfel. scaderile de tensiune si pendularile. care au avantajul di prezinta un grad ridicat de siguranta. • Regimurile anormale cele mai frecvente sint supraintensitatile (provocate de scurtcircuite exterioare sau de suprasarcini). alimentarea cu energia inmagazinata in condensatoare incarcate in prealabil. utilizate ca surse de curent operativ in centrale electrice sl in statii electrice mari. bateriile de acumulatoare sint. sensibilitatea si independenta fata de regimul momentan de exploa tare. printr-un dispozitiv de incarcare conectat la transformatoarele de tensiune. gabarite recluse. • Conditiile impuse Iunctionarii protectiei prin relee slnt rapiditatea.• Sursele de curent operativ continuu sint reprezentate de batcriile de acumulatoare. toate variantele prezentate de alimentare cu curent operativ alternativ. Sursele de curent operativ alternativ sint mai ieftine decit bateriile de acumulatoare ~i permit 0 simplificare a circuitelor de curent operativ ~i a exploatarii lor. tipizarea subansamblelor. iar dispozitivul DCA (dispozitiv cu condensator in curent alternativ) functioneaza cu ajutorul energiei inmagazinate Intr-un condensator incarcat in prealabil. selectivitatea. Exista m ai multe variante de aliment are cu curent operativ alternativ. necesitatea unei retele locale de curent operativ pentru alimentarea protectiilor si a bobinelor de declansare ale lntrerupatoarelor. energia acumulata in baterii asigurind continuitatea alimentarii circuitelor protectiei independent de regimul in care se gaseste instalatia protejata ~i sistemul electric in ansamblu (regim normal sau regim de avarie). sursele de curent operativ alternativ sint utilizate de regula in statii cu tensiunea pina la 35 kV. In prezent. siguranta. Scurtcircuitele polifazate pot fi bifazate sau trifazate. Pe de alta parte. alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune prin intermediul unui bloc de redresare cu diode semiconductoare. de regula. dispozitivul BA CC (bloc de alimentare cu curent continuu) utilizeaza alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune. • Conditiile impuse realizarii si constructiei echipamentului de protectie sint eficienta economica. In cadrul capitolelor destinate protectiilor diferitelor instalatii din sistemele electrice sint descrise unele din variantele mentionate. cum ar fi: cost ridicat.

In cazul carer defecte apar cornponentele de secventa homopolara a) Scurtcircuite bifazate? b) Scur tcircuite trifazate P c) Scurtcircuite monofazate si puneri la pamint ? ? 4. rezerva prin intrerupator] ~i protectii auxiliare. Cum sint neutrele tra. protectiile prin relee se impart in protectii de baza. protectiile prin sernnale de inalta frecventa. protectiile directionale. • Dupa rolul pe care 11indeplinesc. protectii de rezerva (rezerva Iocala.• Principalele tipuri de protectii prin relee sint : protectiile de curent. transformatoare de tensiune.nsformatoarelor din retelele rnonofazat? a) Legate la parnint prin bobina de stingere ? b) Legate direct la parnint P c) Legate la parntrrt prin reziat en ta? faza. Care tip de protcc tic controlca za dcfazajul dintre curerrt lii tensiune? a) protectia de curent? b) protectia directionala P c) protectia de filtre? 6. protectiile diferentiale (longitudinale si transversale). protectiile cu filtre (de componente simetrice sau de armonici superioare}. Cum se nurneste proprietatea protectiei prin relee de a stabili care este instalatia defecta si a cornanda numai deconectarea aeestei instalatii din ansamblul instalat iilor sistemului electric? a) sensi bilitate ? b) selectivitate P c) sigurarrta ? 5. Care sint retelele de inalta tensiune in care strapungerea mint reprezinta un scurtcircuit monofazat? a) 6 kV? b) 20 kV? c) 110 kV si rnai mult? 2. Care sur sa de al imentare a schemelor de protectie asigura alimentarea circuitelor prctectiei independent de regimul (normal sau de avarie) in care se gaseste instalatia protejata si sisternul electric? a) bateriile de acurnulatoare? b) transformatoarele de curent? c) transforrnatoarele de tensiune? . VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR izolatiei dintre 0 1. protectiile de distanta. protectiile termice ~i protectiile cu relee de gaze. • Alimentarea schemelor de protectie se poate face de la surse de curent operativ continuu (baterii de acumulatoare) sau de la surse de curent operativ alternativ sau redresat (transformatoare de curent. Care protectii act ionea za cu cea mai mare rapiditare pentrulichidarea unui defect aparu t in instalat ia protejata P a) protectii de baza ? b) protectii de rezerva locale? c) protectii de rezerva prin intrerupator ? 8. Care tip irnpedanta de protectie controleaza dintre locul defectului 0 marirne proportionala (in anurnite si IOC111 e instalare a protectiei ? d conditii) cu a) protectia directionala ? b) protect ia difererrtiala ? c) protectia de distant a ? 7. si p1i- parnint reprezinta un scurtcircuit in care un defect intre 0 Iaza si "3. condensatoare incarcate in prealabil de la transform atoare de tensiune). rezerva de la distanta. protectiile de tensiune.

in figura 3. si 0 armatura mobila M. J. NOTIUNI GENERALE 1. Cind curentul de intrare I.Se spune in acest caz ca releul s-a excitat. r.-. prevazuta cu 0 punte de contact P ~i care este mentinuta intr-o pozitie indepartata (contactul C1. rezistenta resortului este invinsa si armatura mobila fiind atrasa produce inchiderea contactului C r. variind in mod continuu. Cind curentul de intrare atinge 0 anumita valoare lie numita valoare de excitare..---. este relativ mic armatura rnobila M este atrasa. Structural. Releu electromagnetic.1 s-a indicat intr-o forma principiala tipul eel mai reprezentativ de releu si anume releul electromagnetic. insa resortul antagonist A se opune deplasarii acesteia. deschis) datorita resortului antagonist A. Introducere In acceptiunea cea mai generala releele reprezinta elemente de automatizare la care marimea de iesire variaza brusc (in salt) atunci cind marimea de intrare. acesta cuprinde o armatura fixa F pe care este infasura ta bobina B parcursa de curentul de intrare I. Pentru exemplificare si in scopul definirii ulterioare a unor marimi spccifice releelor.---<$-------F 8J I Fr=ABSI ¢ Fig.CAPITQlUl3 CONSTRUCTIA ~I FUNCTIONAREA RELEELOR CU CONTACTE A.1. atinge 0 valoare prescrisa numita ualoare de aciionare. 22 .

Deci excitarea releului poate fi definita prin urmatoarele rela iii simple (fig.. fapt care reclarna un curent (It) mai mic care sa asigure acelasi 'flux magnetic (<I» deci . " lid ~ releu dezexcitat =C1 deschis ~ I. deschise. Caracteristica de funcjionare a releului.sa .1) eO R8 v. lil figura 3. La 0 anumita valoare a curentului I.2. = o. devine nul. deci L. 'fapt pentru care se numeste contact normal tnchis. Datorita acestui mod de comportare.Arrnatura fiind atrasa deci intrefierul devenind practic nul. contactul C1 se deschide.. > ltd ~ releu excitat ~Cl inchis ~Ie = reo I.. 23 . in autornatica se spune ca releul este un element analogo-logic sau hibrid * . Uneori releele sint prevazute cu contacte alunecdtoare ' (Pasagere) adica contacte care sint.-1-~ -~ -- f~ in care prin R8 s-a notat rezistenia de sarcina din circuitul de iesire. armatura rnobila nu este eliberata chiar daca curentul respectiv scade putin sub valoarea It/. reluctanta magnetica (R) a circuitului scade fata de starea initiala.0 a dirui valoare depinde ex~lusiv de parametrii circuitului respectiv : 1= (3. se poate folosi unCQntact aluneoitor normal inchis. 0 stare la alta (contact alunecdtor normal deschis).. in ambele stari ale re1eului. leo~/r. insa se inchid pentru un scurt timp in trecerea ("pasager") de la.la care rnarimea de intrare variaza continuu (analogic). din punctul de vedere al comportarii sale. adica inchis in ambele stari ale releului si care se deschide pasager.. I. 3. ~ lie ~ releu excitat ~Cl = inch is ~Ie = leO' Observatie. < lie ~ releu dezexcitat ~Cl = deschis ~ Ie = 0.2) 1. = lid numita oaloare de dezexcitare care este mai mica dedt cea de excitare (lid < lie) armatura M se desprinde. Similar. = leO)' La scaderea curentului I. Deci dezexcitarea releului poate fi definita astfel (fig. un releu constituie un eleinent.1 s-a prevazut ca exemplu 9i un contact C2 care este tnchis in starea dezexcitata a releului.perrnita ~eIltinerea atrasa a arrnaturii (<I> = n~i).2): Fig.. de exemplu. Oricit de mult ar creste curentul L. I. Daca cele doua contacte C1 si C2 au 0 born a cornuna de legare ele constituie impreuna un contact comutator. 3. peste valoarea de excita tie curentul Z. 3.Ca urmare in circuitul de iesire va lua nastere un curent de iesire 1. ' Pe baza celor aratate. in timp ce marimea de iesire variaza disconiinua sau discret (logic) capatind numai doua valori posibile carora l~ putem asocia semnele logice 0 sau 1 (Ie = 0 sau Ie = leo = 1). ramine la aceeasi valoareconstanta (1. se poate conchide ca. Contactul C}I care este deschis in starea dezexcitata a releului (starea nOli mala}se numeste contact normal deschis. .

motiv pentru care releele de protectie constituie 0 categorie aparte. Observatie. de impedanta etc. de inductie.2 se constata . magnetoelectrice.1 si 3.1). a caror actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu cur entul) depaseste 0 anumita valoare maxima. de debit etc. La toate tipurile de relee.relee de automatizare : . • Din punctul de vedere al principiului de functionare releele de marimi electrice se impart in urm itoarele categorii: electromagnetice (fig. de putere.relee direciionale (de sens) a caror actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu puterea) are un anurnit sens de circulatie (pozitiv sau negativ). 3.relee lara contacte (stat ice) ce vor fi prezentate in capitolul urrnator.de presiune. . inclusiv la cele de marimi neelectrice (care sint prevazute la iesire Cll contacte electrice) marimea de iesire este intotdeauna de natura electrica. In cdc ce urmeaza se va face 0 clasificare pe baza diverselor criterii de definire. • Din punctul de vedere al naturii marimii de intrare releele se clasifica in doua grupe mari: . este posibil ca acelasi releu sa fie folosit simultan ca element maximal si minimal. Observatie. relcele se clasif ica in: . actioneaza prin dczexcitare. de exemplu: . • Desi realiza te pe aceleasi principii de functionare releele au fost construite in mod special pentru diverse domenii ale tehnicii. Evident.relee maximale (de maximum) • Dupa sensul de varia tie al rnarirnii de intrare in momentul actionarii.de eurent. Observatie. 24 .relee telefonice etc. electrotermice etc. el actioneazii prin excitare. de tensiune. astfel: . Din figurile 3. Clasificarea releelor .rclee de mdrimi neelectrice. Numarul mare de tipuri si domeniile vaste de aplicare face dificila 0 clasiIicare cuprinzatoare a releelor..2. . de exemplu : .relee de protectie : . de temperatura. . De exemplu. iar dad este folosit ca element minimal.relee de mdrimi electrice. • In functie de modul de realizare al saltului in circuitul de iesire releele se impart in doua grupe structural distincte: ' . ea a luat fiinta si s-a dezvoltat cu mult timp inaintea altor tipuri de sisteme automate.relee c:t contacte ce vor fi prezenta te in continuare in acest capitol. manometrul eu contacte reprezinta un releu de presiune avind contacte de maxima ~i de minima presiune ce pot fi reglate independent. . electrodinamice. mecanice. de freeventa. fapt care impune 0 clasif icare specifica.relee minimale (de minimum) a caror actionare se produeeatunci cind marimea de intrare (de exemplu teusiuriea) scade sub 0 valoare minima. Desi protectia prin relee apartine domeniului automaticii. de exemplu ica daca releul =electromagnetic respectiv este folosit ca element maximal.

tiei releului Cll adica din dezexcitat - excitat Dupa cum se stie.• Din punetul de vedere al marimii intervalului de timp intre momentul atingerii valorii de actionare si momentul bascularii" releului se disting urrnatoarele tipuri de relee: . Pentru un anumit contact curentul de rupere este dictat de natura tensiunii si a circuitului in care se produce comutarea. . urrna- • Natura f'izica si parametrii marimii de intrare (de excitare). . •• schimbarea pozi. adica de factori externi releului. 3. Aceste tipuri de relee sint realizate cu ajutorul unor dispozitiue de iem porizare (mecanice. In schimb. Caracteristic iIe releelor Marirnile care caracterizeaza toarele: un anumit releu sint. • Puterea absorbita la intrare pentru ca releul putere variaza de obicei intre 0.cureniul de durata (de exemplu SA). Circuitele inductive prezinta dif'icultati la intrerupere datorita energiei magnetice inmagazinata in inductanta (bobina) care datorita tensiunilor electromotoare de autoinductie tind sa mentina un arc electric pe contact ~i dupa deschiderea acestuia. 111 pr. De exemplu: releu de curent 2. de exemplu.a .cureniul de ru pere (de exernplu 2 A) care este curentul maxim admisibil pe care contactul poate sa-l intrerupa in circuitul de iesire. electrice. Aceasta • Curentul (puterea) admis de contacte in circuitul de iesire. rezistenta unei lampi incandescenta este de circa 10 ori mai mica In stare rece de cit dupa ce a fost alimentatiL 25 . Deschiderea unui circuit alimentat in curent continuu este mai dificila decit a unui circuit in curent alternativ la care trecerea periodica a curentului prin valoarea zero favorizeaza procesul de stingere a arcului format la deschiderea contactului.5 ~i 30 \Y.) ce vor fi prezentate in cadrul acestui capitol.ncipal. Circuitele capacitive si in mod analog cele cu larnpi cu incandescenta ** pre~ zinta dificultati la inchiderea contactelor cind curentul absorbit este mult mai mare decit in regim permanent. la care acest interval de timp este realizat intentionat la 0 anumita valoare (de exemplu 0.relee instantanee.5-10 A. * Prin basculare se intelege sau invers .curentul de inchidere (de exemplu 10 A) adica curentul maxim pe care contactul poate sa-l stabileasca in circuit fara a se deteriora. inch iderea unui circuit inductiv este mai usoara decit.relee teniporizate. Se deosebeste : . Dintre aceste caracteristici cea mai mare atentie se acorda curentului (puterii) de riipere a contactului numit uneori si cureni (putere) de comutare . magnet ice. un circuit rezistiv la care valoarea permanenta de regim se stabileste in momentul ini tial. .5-10 s). sa actioneze. c. la care intervalul de timp considerat este practic nul. pneumatice etc. care este curentul maxim admisibil ce poate strabate contactul in stare inchisa un timp nelimitat. datorita aceluiasi fenomen.

>1 4'e Fig. Ca urmare.. 3.tensiunii) prin excitare.-••• I I -4r8A t ~ c t votoare nommatd I Ie ~ ~oI It'e=IOA1i 0 4d=48V f1e=OOV 0iJ=IOOV A B 26 ~(rev(max) I = t tI <: I e-~ E. de exemplu.. 3.2) se poate serie expresia factorului de revenire pentru releele maximale: (3. Dupa cum a rezultat din exemplul din figura 3. in cataloagele de relee se specified. b -la releele mlnimale. Considerind similar un releu minimal de tensiune cu un contact normal inchis (fig. Dupa ce un releu a actionat la 0 anumita valoare a marimii de intrare.2. se dezexcita la U = 48 V ~i se excita la U = 60 V (contactul sau normal inch is este deschis in functionarea norrnala a instalatiei) se pot consta ta urma toarele : Releul fiind minimal va actiona (la scaderea tensiunii) prin dezexcitare ~i va reveni (la cresterea .3) In concluzie [actorul de revenire al releelor maximale este subunitar.a. Caracteristica de definire a factorului de revenire: a -la releele maximale . sau 2 A c. valoarea de revenire (dezexcitare) lid este diferita de cea de actionare (excitare) lie' Raportul dintre valoarea de revenire (Xr) si cea de actionare (.3.J - I I • Ui rev(min) =u. sau 3 A la maximum 220 V curent alternativ pe 0 sarcina rezistiva si respectiv 1.3.In concluzie. jd je Ie vo/oare nominaki ! ~-----~-- --d'f'"0a I I Ie -t ~ Id Ie 1 c b _ ~n=5A . tinind seama de relatia (3. pe 0 sarcina inductiva . = 100 V. se pot constata urmatoarele : Releul fiind maximal va actiona (la cresterea curentului) prin excitare si va reveni (la scaderea curentului) prin dezexcitare. un releu maximal de curent cu un contact normal deschis a carui caracteristica de functionare este prezentata in figura 3. di un contact poate rupe eel mult 2 A la maximum 200 V curent continuu.revenirea .c. Ca urmare. • Factorul de revenire.2) Considerind. de exemplu. . se excita la lie = 10 A si se dezexcita la lid = 8 A.3..marimii de intrare numita ualoare de revenire. el poate reveni in starea initiala la 0 alta valoare a . c.xa) a marimii de intrare se numeste factor sau coeficient de revenire (Kr): (3. a) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub curentul nominal In = 5 A. b) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub tensiunea nominala U'.5 A.

0.4. < Xr • 100 r [%] (3.2 - 10 10 • 100 = 2°1. De exemplu fabricile constructoare garanteaza pentru un releu un numar de 1 000-1 000000 actionari indicind frecventa de actionare precum si sarcinile admisibile. 4. c. cos cp = 0. in practica. Functllle releelor Independent de domeniul in care se folosesc.tinind searna de relatia (3. • Numarul de actionari ale releului fara ca acesta sa se defecteze. cos 9 = 0.rev (min} 7:- de revenire (3. un releu maximal de curent reglat la 10 A care actioneaza la 10. 10 000 actionar i la un curent de rupere de 2 A. Observatie. adica i~i schimba pozitia dupa un timp prestabilit. cu 20 actionari pe ora.. in conc1uzie. cu 50 actionari pe ora. revizia releelor facindu-se la anumite intervale de timp.numarul maxim de actionari electrice: 1000 actionar i la un curent de rupere de 3 A.numarul maxim cle actionari mecanice (curentul pe contacte neglijabil): 1 000 000 actionari cu frecventa de 1 000 actionari pe ora. 100000 actionari la 1 A. un releu temporizat poate avea dona contacte instantanee comutatoare.a. De exemplu.4.Xr· Precizia se exprirna. functiile obisnuite ale rei eelor de diverse tipuri sint urmatoarele : • Functia de masurare sau control se intllneste in special la releele de protectie (de exemplu: releul maximal de curent. 220 V c.5) p = Xa . . sau tem porizate.4. 220 V c.4) = -Utd ui• > 1 . relee folosite in principal in protectia prin relee.. • Nurnarul. Precizia unui releu reprezinta diferenta dintre valoarea Xa a parametrului electric la care se produce actionarea si valoarea Xr a parametrului la care este reglat releul sa actioneze: (3. factor ul de reuenire al releelor minimale este suprauniiar. De exemplu pentru releul de timp rom anesc RTp-7 se specifica in prospect: . 27 ..2 A are 0 precizie de actionare: p= 10. Contactele pot fi: instantanee (netemporizate). cu frecventa de 10 actionari pe ora. in procente din valoarea reglata: t:> Xa.a.2) se poate scrie expresia fa ctorului pentru releele minimale: £\. acest numar este incomparabil mai mic. de obicei. adica i~i schimba practic pozitia in momentul actionarii releului. cos cp = 0. • Precizia de actionare reprezinta 0 caracteristica a releelor cu Iunctie de masurare (control). releul minimal de tensiune. 220 V. Releele temporizatepot avea pe linga contactele lor temporizate ~i anumite contacte cu actiune instantanee.6) De exernplu. .a. un contact normal deschis alunecator temporizat si un contact normal deschis temporizat (la Inchidere). tipul ~i pozitia contactelor.

clasificate pe baza principiului lor de functionare precum si unele tipuri de relee de marimi neelectrice care se intilnesc in instalatiile electroenergetice. -\"" B. RTpa-5 si RTp-7.3. RI-l0. • Functia de temporizare permite.) acestea avind rolul de a controla anumiti parametri (curent. . RI-9. RELEE ELECTROMAGNETICE 1. Releu I electromagnetic neutru In figura 3. a~a cum s-a ararat anterior.releu minimal de tensiune etc. RT-4 . RI-8. numite uneori ~i relee clapeta si este materializata printr-o indica tie optica sau (si) acustica atunci cind intr-un circuit apare un curent (clapete tip serie) sau 0 tensiune (clapete tip derivatie). tensiune. releul directional etc.1 000 W). De exemplu un releu intermediar absoarbe la excitare un curent de 15 rnA (-.releu maximal de curent.3 W) si comanda prin contactul sau un circuit care necesita 5 A (-. Releele cu functii de masurare se caracterizeaza prin precizie buna si consum redus de putere. RI-5. impedanta etc. Cind bobina de excitare B avind un numar de spire n este parcursa de curentul I.releul de impedanta. RI-13 etc. de semnalizare.).1 a fost prezentat ca exemplu ~i intr-o forma principiala un releu electromagnetic. (3. • Functia de scmnalizare se realizeaza eu ajutorul unor relee speciale. Industria romaneasca fabrica relee de timp de tipurile RTp-4. Ca relee cu functii de masurare industria rornaneasca (Intreprinderea Electromagnetica) fabrica urmatoarele tipuri de relee : RC-2 . • Functia de amplificare (in put ere) care permite sa se alimenteze un circuit electric ce necesita un curent (putere) mai mare cu ajutorul unui curent (putere) relativ mai mic. ea da nastere in miezul magnetic la 0 tensiune magnetomotoare s.7) 28 . La Intr eprinderea Electromagnetica se fabric a relee interrnediare de tipurile: RI-3. RI-7. Aceasta functie se intilneste in special la releele intermediare (tipurile romanesti RI). In schemelede protectie prin relee. RT-3 . releele cu functii de masurare sint in principal acelea care se leaga la transformatoarele de curent si de tensiune. Aceasta valoare se numeste oaloare de reglare sau de consemn a releului. RI-4. • Functia de multiplicare a numarului de circuite comandate de la un singur circuit se realizeaza datorita faptului ca un releu posedind mai multe contacte poate asigura inchiderea (deschiderea) mai multor circuite independente.releu maximal de tensiune.. Rcleele romanesti de semnalizare sint tipurile RdS-2 si RdS-3. Se precizeaza ca a controla inseamna a masura in permanenta un anumit parametru in scopul sesizarii faptului cii parametrul respectiv a atins 0 anumita valoare. Aceasta functie se intllneste la releele de timp. Observatie. In cele ce urmeaza vor fi prezentate diverse tipuri de relee electrice. 0 intirziere intre momentul aplicarii unui impuls (excitarea releului) si momentul inchiderii contactelor.

Caracteristicile Fa = £(3) si F. Desi lungimea lini'ilor de forta magnet ice este mai mare in fier decit in aer (~l. festa intr-un intrefier strabatut patratul marimii respective: sau tinind seama de (3. 1 n ~2 = K 3.4.12) = K 2 ._ flf"s.7) ~i (3..8) in care JJt este reluctanta totala a circuitului magnetic ~i este data de expresia: &t = ~ _l. Dupa forta electromagnetica Fa' ce se mani¢ de fluxul magnetic este proportionala cu (3.10) in (3. este determinat de relatia : (3. Ila' Sa lungimea. 3.10) In aceste conditii inlocuind (3. Ill' 51 fla..11) in care K1 = n : fJ.9) = -.9) poate fi neglijat.-. ¢=-=-fJ.2' 113 ._i___ _ -----. + lungimea. 3.Fluxul magnetic III ce strabate miezul magnetic ~i se inchide. > 0) totusi. = f(&) releul electromagnetic. permeabilitatea magnetic a si sectiunea fierului in diversele tronsoane ale miezului magnetic* .8) se obtine expresia fluxului magnetic ce straba te releul: gr n L.4 s-a not at prin omax si Omin valorile ma* Corespunzatoar e diverselor (3. permeabilitatea magnetics in aer ~i respectiv sectiunea intrefierului. K2. 13) I L___. bineinteles prin intrefier. ale curentului Ii(Iil < Ii2 < 113 ••• ) defineste o serie de hiperbole (fig. 0. Reprezentarea grafica a relatiei (3.sa ~ (3. s ~ (3. B variind (B = ~) se rnodifica si permeabilitatea 29 .11) rezulta : F a 0 constanta de proportionalitate.13) intr-un plan Fa = = Ja(o) pentru diverse valori Iil> 1. -~ .lit in care: 11. deoarece permeabilitatea magnetica in fier este incomparabil mai mare decit cea in aer (Ill ~ Ila) primul termen al relatiei (3. s flaSa (3.a' Sa reprezinta cum se cunoaste din electrotehnica. I~ ~2 in care s-a notat K3 = ](2' Iq. in care inductia la sectiuni rnagnetica ale miezului respectiva.. astfel ca aceasta relatie capata forma: ._~---_ Fig.4) care se departeaza de origine pe masura cresterii cur entului Ii' In figura 3..a'Sa=K1. el t.

Observatie. Observatie. cuprinse intre curentul de excitare 114 si eel de dezexcitare Ii2 (Ii2 . Ii2 ~i 1£3 (punetele 1. 2 ~i 3) deoarece Fa < F.. Observatie..4 are loc in felul urmator : .4) de exernplu pentru It3 armatura poate fi atrasa sau neatrasa corespunzator pozitiei anterioare.in pozitia dezexcitata intrefierul are valoarea omax ~i la valorile Iil.deoarece Ii2 < Ii4 rezulta ratiunea pentru care factorul de revenire este diferit de valoarea 1. Pentru simplificarea expunerii s-a presupus ca cele doua forte activa Fa ~i rezistenta F. Pe de alta parte resortul antagonist A (fig.14) si va fi reprezentata in planulF. apare 0 forta de accelerare boF a armaturii mobile: (3. ~i arrnatura releului este atrasa pina la valoarea ~min a intrefierului (punctul 4'). si armatura releului este eliberata pina la valoarea omax a intrefierului (punetu12). (dreapta).daca pentru un ~max dat se considera 0:". .11 < Omin punctul 4' se deplaseaza in 4/1 deci dezexcitarea are loc pentru un curent IiI < Ii2 (punetul 1"). Forta Fr. . Se observa ca unui ciclu de Iunctionare a releului corespunde in diagrama din figura 3. fiind data de un resort. .15) care nu permite arrnaturii sa se opreasca intr-o poz itie intermediara ci numai la sfirsitul cursei (~ = ~min). ci numai in punctul 2. pe de alta parte forta boF asigura apasarea pe contacte. In realitate ins a resortul antagonist poate fi amplasat in diverse puncte. va varia liniar cu alungirea astfel di va fi definita de 0 rela tie de forma: (3. Din aceeasi diagrama se observa si urmatoarele : -.xime si minirne ale intrefierului in pozitia dezexcitat (arrnatura libera) respeetiv excitat (arrnatura atrasa) a releului. astfel ca actionarea releului are loc pe baza egalizarii unor cupluri mecanice. Similar se constata ca apare invers: 0 fort a de accelerare boF in sens (3.la scaderea curentului prin bobina la valoarea 1£3 (punctul 3') deoarece Fa3 > F. 1. 30 .pentru valorile lui I. opusa fortei Fa.4 unui ciclu inchis determinat de punctele 2~4-4'-2'-2. ceea ce are ca efeet inrautatirea faetorului de revenire (scade la releele maximale si creste la cele minimale). arrnatura nu este atrasa : . .16) care face ca armatura sa nu se opreasca pe pareurs.1) produce 0 forta rezistenta r. armatura continua sa fie atrasa : .pentru Ii ~ Ii2 (punetul 2') este indeplinita conditia Fa = Faz ~ F. iar ordonata la origine egala cu A. 3.. Deoarece in intervalul de excitare (~max'" ~min) Fa4 variaza mai repede (hiperbola) decit F. . actioneaza asupra arrnaturii mobile M in acelasi punet.4) avind panta . Excitarea releului explicata pe baza diagramei din figura 3. 3.0 de 0 dreapta (fig. Dezexcitarea releului explicata pe baza aceleiasi diagrame are loc astfel: .B.pentru Ii ~ 1£4 (punetul 4) este indeplinita conditia Fa = F a4~ F.

IFa =1(01/ I k f'Zli I = Sin CJt Fa max( Fa = -2 . 3. Acest neajuns poate fi eliminat prin realizarea unei spire in scurtcircuit pe 0 parte din miezul magnetic fix (fig. 3.relee de curent RC-2. (fig.releul RT pa-5 etc. b.!-cos2cJt ) Fig. o armatura mobila M avind doua intrefieruri de valorile ~l si ~2 si 0 bobina B parcursa de curentul Ii' Magnetul permanent produce fluxul permanent <1>p care are. 2.5. 3. de tensiune RT ..relee intermediare RI-3 . 3.7) folosit numai in curent continuu. 3. releul descris functioneaza atit in curent continuu cit si in curent alternativ.5).. Ca urmare.13) se constat a ca deoarece forta de atragere variaza proportional cu patratul curentului (Ir) ce strabate bobina. modificarea intervalului de variatie a intrefierului (~~ = ~max . cu functii de temporizare . motiv pentru care' el se mai numeste si releu electromagnetic neutru.. aceasta forta i~ipastreaza sensul de atragere independent de sensul curentului L.6. Elirninarea vibratiilor la releul electromagnetic de curent alter nativ. sensul de circulatie din figura 3. Variatia in timp a fortei de atractie a releului electromagnetic in curent alternativ. a.fiind folosite ca relee cu functii de masurare . Daca curentul de intrare I.6). 31 . de exemplu.7. Releele electromagnet ice de tipul celor descrise sint cele mai raspindite. cu functii de semnalizare . 3 RI-13. 3. are sensul (polarita tea) din figura.~min) constituind 0 metoda de reglare a factorului de revenire. a (releul polarizat cu magnet in forma de potcoava).relee clapete RdS-2 ~i RdS-3. Fluxurile <1>1 ~i <1>2 care strabat cele doua sectiuni ale intrefierului fiind defazate in acest caz *. Din relatia (3. . si RT-4 -cu functii de amplificare . el va produce un flux magnetic <1>i care se ramifica prin cele * Datorita curentului indus in spira in scurtcircuit acesta produce un flux suplirneritar de reactie care modifica faza fluxului cll1 in raport eu cll2. c) releul polarizat cuprinde ca si releul electromagnetic neutru 0 armatura fixa F prevazuta cu un magnet permanent N-S. Datorita inertiei mecanice armatura mobila ramine atrasa. Releu I polarizat Este tot un releu electromagnetic de 0 structura speciala realizabila in diverse variante constructive (fig. Acelasi efect se obtine prin sporirea intrefierului maxim. insa produce 0 vibratie ~i un biziit specific. Trebuie remarcat faptul di in curent alternativ forta de atragere Fa va trece prin zero simultan cu trecerile prin zero ale curentului I. Fig. .7. forta de atragere nu va mai trece niciodata prin zero. In toate variantele (fig.

17) ~i (3.18) (3. adica poate fi Iacut sa reactioneze la Observatie. Ca urmare. Releul polarizat din figura 3.eu magnet In forma de potcoava : b . B2. si semnul diferentei curentilor in cele doua bobine.19) in cele doua intrefieruri vor rezulta tortele de atractie Fal < Fa2.7. 3. b avind doua bobine B. 2 (3. c (releu polarizat cu circuit magnetic in punte). in intrefierul de valoarea ~2 cele doua fluxuri magnet ice se vor scadea.20) ~l (3.21) deci (3. In consecinta.22) deci fortele de atractie din intrefierurile Fal> Faz vor plasa armatura mobila pe pozitia 1 inchizind contactul Cio Iunctionare identic a 0 au si releele polarizate indicate in figura 3. relatiile (3.eu un pol al magnetului magnetic in punte.7. b (releu polarizat cu un pol al magnetului bifurcat). poate fi folosit ca releu diferential.7.7. doua coloane laterale. Relee polarizate : c bifurcat . deci fluxul rezultant va avea 0 valoare <l>rl: <l> 1 r = <l>p _ <!II . fluxul <l>j i~i modifica semnul. care vor plasa armatura mobila pe pozitia 2 inchizind contactul C2• Daca polaritatea curentului in bob ina este inversa celei din figura. c -ell circuit a . 32 .L I I I I _j I a b Fig.17) iar in intrefierul de valoarea un flux <l>r2: Deoarece: ~1 cele doua flux uri se vor insuma si va rezulta ffi ffi '!'r2 = '!'p + <!Ii -2 (3.18) devin: (3. ~i in figura 3.

o \~ /1 r1 ® d 1 o ([) L2J b I c. In practica.1. a .9). Acesta este deci un releu polarizat.xv releele neutre care sint bipozitionale insaroQnost. inehizind eontactul C1 eventual C2' . Releele polarizate prezinta 0 sensibilitate mare. actionind la tensiuni magnetomotoare de 2-10 ASp. tripozitional (pozitiile 0. 1 . Printr-o constructie-speciala (de ex emplu . 1 ~i 2). La treeerea eurentului Ilprin bobina cadrul mobil se roteste antrenind pirghia P in sensu I pozitiv (+) sau negativ (-) in functie de polaritatea curentului. C.). fa ~~ . b. b . Releul actioneaza nu pe baza valorilor absolute ale celor doi curenti ci in functie de semnul raportului lor.. . a). in eonformitate eu cele aratate mai sus. p . daca releul este prevazut eu un resort antagonist A ca in figura 3. releul polarizat a devenit monostabil (pozitia 0).8. care mentine armatura mobila intr-o pozitie mediana (pozitia 0) se constata ca. 3.2 . bipozilional. prevazindu-i-se un resort antagonist A ca in figura 3. 3. ar:nat_?ra l?r~ raminind in .. In sfirsit.~?zi1ia core~punz~toare polaritatii de excitare antenoara..:. Releele polarizate se intilnesc in special instruetura releelor complexe de protectie (directionale. I I b Fig. pentru un curent de sens invers releul este insensibil.!T1a . adica pe baza actiunii cuplului ee se exercita asupra unei bobine B plasata pe un cadru mobil M parcursa de curentul Ii de catre dmpul magnetic al unui magnet permanent N-5. de exemplu in structura releului de distanta RD-7 se folosesc relee magnetoelectrice avind doua bobine plasate pe acelasi eadru mobil si pareurse de curenti diferiti. Relee polarizate speciale .8. 3Automatizari c. Re~e. de exemplu pozitia 1 cind se inchide eontaetul C1• El i~i schimba pozitia numai la un anumit sens al eurentului (cind se inchide eontactul C2) si revine in pozitia stabila la dezexeitare.monostabil .JofI'bL.releu dezexcitat). releului polarizat i se poate da 0 anumita pozitie stabila. Din aceasta cauza acest tip de releu se mai numeste ~i releu balanja. de distanta etc. RELEE MAGNETOMOTOARE Aceste tipuri de relee se eonstruiese pe principiul aparatelor de masura magnetoelectrice (fig. Timpul de actionare este de ordinul 1-5 ms.tripozitlonal • .bipozijlonal . respectiv la puteri de 1-5 mW. adica ambele pozitii smt stabile (bistabiler. 1226 33 . monosiabil.monostabil .8.ele polarizat_: deserise mai sus pot fi folosite ea relee eu doua pozitii (blpozltlOnale).

.~ . -"' ": "--. . 3.en1iatternativi In si c avind intre ei un unghi de defazaj cp.!n aceste conditii releul poa te fi folosit si in curent alternativ. cuplul de rotatie al echipajului mobil va fi: (3. Releu magnetoelectric..10.. cpo U· locos .D. (3. Releele electrodinamice se construiesc atit pentru curent continuu cit si pentru curent alternativ.re.:. dad cei doi curenti sint propor tionali cu tensiunea U respectiv cu curentul I aferenti unui circuit (de exemplu 0 linie electrica}: IiI = K1• U ~i 1. 34 .---------+ Fig. Cuplul de rota tie Ca are 0 valoare proportionala cu produsul celor doi curenti: (3.26) cp = Kp P. Fig. deci releul va avea acelasi sens de rot ire independent de sensul curentului de lIrm'l.~ .9. ~.27) in care s-a notat: Kp = p = tc. Ii2 Daca cele doua bobine sint alimentate cu 'd~'i u. 3.:.K10 K2. RELEE ELECTRODINAMICE Principial. Daca cele doua bobine sint legate in serie.23) si va fi pozitiv sau negativ asigurind inchiderea contactelor C1 respectiv C2 in functie de polaritatea curentilor." .2 = 0 K2• I.25) In sfirsit. 3. expresia cuplului de rotire devine: Ca = K K10 K20 U locos cp 0 0 = Kp U locos 0 0 (3.10) exista 0 a doua bobina B2 plasata pe miezul magnetic fix F si strabatuta de curentul Ii2 care produce un cimp magnetic echivalent cimpului magnetic permanent din cazul precedent. acestea sint asemanatoare releelor magnetoelectrice . cu observatia ca in afara bobinei Bl plasata pe cadrul mobil M ~istrabatuta de curentul IiI (fig.!. Releu electrodinarnic. cuplul activ capata forma: (3.24) eXC~l~o.

se ramifica in dona fluxuri <1>1 ~i <1>2 decalate in spatiu : <1>2 este in faza cu <I> iar <1>1> defazat in timp cu unghiul 0:: fata de <1>2' deci fata Ie.vedere 35 . Constructiv. Releu a .28) Ca = /{p' U· I cos (cp a). 3.::.. relatia (3. 3. Deoarece pe 0 portiune a polilor magnetici ai miezului. fluxul magnetic <I> produs de curentul I. in zona intrefierului se prevad spirele de cupru in scurtcircuit 5.Deci releul reactioneaza pe baza sensului (directiei de circulatie) al puterii active P prin circuitul respectiv.29) in care s-a notat: Q = U' I· sin cp puterea reactiva aplicata releului. ~sr'na~~I[l Fig. In acest caz s-a obtinut un releu directional de putere reactiua.curent sau tensiune.. + in care a depinde de caracteristicile constructive si se numeste unghi interior al releului. Pentru a = 0 se obtine un releu directional de put ere activa iar pentru a = _.28) devine: 2 (3.vedere lea = C". in perspectiva j b .11.z -cazr cu 0 I" de inductie infa~urare. -Kg'. de sus. disc sau tambur (pahar) din aluminiu. S-a obtinut astfel un releu directional de putere activii. E. 11. RELEE DE INDUCTIE Releele de inductie se realizeaza pe principiul aparatelor de masura de inductie (contoare) adica pe baza interactiunii Intre doua fluxuri magnet ice alternative si a curentilor reciproci indusi de aceste fluxuri intr-un rotor. Principial releul cuprinde 0 bobina B pe un miez magnetic fix F in intrefierul caruia se poate roti discui D (fig. ' 1. Relee de lnductle cu 0 infa~urare Aceste tipuri de relee se folosesc atunci clnd este necesar ca miscarea rotorului sa fie functie de 0 singura marime electrica . a). asemenea tipuri de relee se realizeaza pentru un cuplu activ dat de expresia: (3.

Cadrul J este impins impreuna cu discul 2 spre partea din spate a figurii datorita resortului 5 si estelimitat intr-o pozitie convenabila prin surubul reglabil 4. Discul este asezat pe un ax cu surub fara sfirsit care se poate roti in lagarele 01 si O~ situate pe cadrul mobil J. 5. de <I>(fig. cuplul rezultant Ca va Ii dat de expresia : c. Circuitul magnetic 1 este magnetizat de catre bobina de excitatie 11 prevazuta cn prize reglabileipentru curenti de excitatie de 2.32) Deoarece cei doi curenti II si 12 sint proportionali rezulta in definitiv: C.12) produce un cuplu Ca12 dat de relatia * : C = K . 3.11.12). <1>2 21 1 2 - (3.) = 0 a21 = K12·<I>I· 12 sin a.12 + K21 ·<1>2' I1J sin IX. respectiv curentii de inductie I 1 si 12 in faza cu tensiunile corespunzatoare (fig.13) care reprezinta de fapt 0 combinatie dintre un releu de inductie si unul electromagnetic. 3. defazate cu 90° in urma fluxurilor corespunzatoare.:::~o~ ICC112~1<12¢. care la rindul sau se poate roti in jurul unei axe fixe 02-0i. In rotirea sa (care se face in sensul de retire a acelor unui ceasornic) dis cul 2 este supus actiunii de Irinare a magnetului permanent 6.34) Pe baza acestui principiu in tara noastra se realizeaza releul maximal de curent cu caracteristica dependent a tip RTpC (fig.11.30) Similar. va fi dat de expresia: (3. Sistemul de inductie este format dintr-un circuit magnetic 7 (avind 0 spira in scurtcircuit ca in fig. 3. (3. 3. 8 * ** 36 For tele de irrteracti une intra un cimp magnetic Presupunind ca miezul magnetic functioneaza si uncurent. opritorul 9._5. . 3. Interactiunea dintre fluxul <1>1 si curentul 12 (fig. <I>• I cos (90 a. rezulta in definitiv ca cuplul C. fz ¢. interactiunea Ca21: Ca12 dintre fluxul si curentul 0 II produce cuplul = K2l .33) Deoarece cele doua fluxuri sint la rindul lor proportionale ** cu curentul de excitatie Ii iar pentru tin releu dat unghiul C1. 0.~urare.31) Ca21 = K21• sin «. A.---~-:-::-----. nesaturat. a) Intrc polii caruia se roteste discul de aluminiu 2. actiune de frinare care creste proportional cu viteza de rota tie a discului respectiv (frecare "viscoasa" prin curenti turbionari). cu fluxurile respective ** (3. = -= [K12 .>c---r----r---¢2 12 £. Diagrama marimilor electrice la releul de inductie cu 0 infiI. (3. . Releul este prevazut cu un sector dintat 7 ce se poate roti intr-un plan vertical in jurul axei 03 si care este solidar cu pirghia 8 care i~i limiteaza cursa in partea de jos pina hi. 3.<1>1. = Ka·<I>l·(P:isincc. _+ K2l• <1>2' II sin a.12cos(9D-a')1 ICa21~1<21¢2IfCOS(9D°i"a)1 Fig.12). b). <1>2' II cos (90 <1>2': II + rx) . este constant.12. = Ca12 .s.3. Deoarece cele doua cupluri au semne opuse. Cele doua fluxuri indue in discul de aluminiu doua tensiuni electromotoare E1 si E2 (fig.Ca21 = K12• <1>1• 12 sin ct. 3.

) Pentru anumite valori ale factorului de multiplicare a curentului reglat. si 10 A.Fig. invingind rezistenta resortului antagonist 5. Dupa un anumit timp (care depinde de pozitia initiala a suportului g) pirghia 8 atinge tija 10 si micsorind intrefierul arrnaturii mobile 12 aceasta actioneaza brusc inchizind contactul 15. Intrefierul in care se produce atragerea armaturii electromagnetice 12 este limi ta t prin ~urubul 74.' Cele trei caracteristici de ternporizare 70. Functionarea releului are loc in felul urmator : datorita euplului activ de inductie produs de curentul de alimentare 31 releului (v. rezulta ca pe masura cresterii curentului timpul de actionare scade. 3.14 se realizeaza pentru trei pozitii de reglare a opritorului g. Daca intensitatea curentului atinge valoarea de reglare rturatia creste intr-o asemenea masura incit reactia fortei de frecare viscoasa produsa de magnetul permanent 6 impinge diseul de aluminiu 2 impreuna cu cadrul mobH3. din curentulde excita tie fara ca releul sa actioneze.13. viteza de rota tie se mentine la 0 turatie corespunzatoare datorita limitarii produse de catre magnetul permanent 6. 3. Se obtine astfel o caracteristica d'e ternporizare dependenta de' curent (fig. 3. fig. Deoarece viteza de rotire a discului deci viteza de deplasare a pirghiei 8 depinde de valoarea curentului real ce strabate bobina. Sistemul electromagnetic mai cuprinde 0 armatura mobila 12 prelungita prin tija 70 si care poate oscila in [urul axei 04 de pe suportul 13. Pentru un anumit eurent. Vedere de ansamblu a releului de inductie eu 0 infa~urare (RTPC).11) diseul incepe sa se lnvirteasca chiar la valori de 15-20%. (Pentru timpi mai mari opritorul respectiv este mai coborit. Obsrvatie. 6 si 2 s din figura 3.14).cu ajutorul surubului 14 sistemul electro- 37 . modificabile . In acest mod surubul fara sfirsit al axei 01-01 angreneaza cusectorul dintat 7 astfel ca pirghia 8 incepe sa se deplaseze in sus.

magnetic actioneaza instautaneu (fig. 3.14), realizindu-se astfel 0 treapta rapida (instantanee) a f2 1\ protectiei, ts - -Temporizarile obtinute cu acest Trcaptu rupidii tip de releu sint regla bile continuu r-, a pro/ce,tie; r;;;:::: intre 2 si 10 s. 65 -- -7 Avantajele acestui tip de releu sint urmatoarele: r-. 25 -- fa ptul di discul se roteste permanent chiar in functionare 12 3 4 5 6 7 8 9 fQ xIrlfl. normala permite sa se controleze Oro'i/lll/ de mull/pi/care a/ ellrenllllll; reg/a! permanent starea releului; deale altfel capacul releului este prevaFig. 3.11. Caracterisiticile de temporizare releului RTpC. zut cu 0 fereastra cu sticla ce permite vizualizarea discului; - releul asigura 0 functie complexa= un element rapid si unul temporizatsi este prevazut si cu 0 clapeta de indicare a semnalizarii : de asemenea contactele sale sint robuste si pot comanda direct declansarea intreruptorului; - coeficientul de revenire al sistemului de inductie este relativ bun (0,75 ... 0,85). ' Dezavantajul principal al releului descris rezida in sistemul electromecanic destul de complicat care face ca precizia sistemului sa fie relativ redusa : de asemenea 'precizia elementului electromagnetic (rapid) este redusa. 1n sfirsit un dezavantaj esential consta in consumul de putere relativ mare (circa 30 VA).
Treapta tel11pl¥lil1lti
11

s

pro/eelie;

\

'"

,

,

2. Releu de inductle

cu doua infa~urarj

Acest tip de releu serveste pentru realizarea elementelor directionale sau de impedanta. fiind alimentate cu doua marimi: tensiunea si curentul. In figura 3.15 este reprezenta t un releu directional de inductie cu rotorul din aluminiu realiza t in forma de pahar. Miezul magnetic M cuprinde patru poli decalati in spatiu la 90°. __ :.. Bobinele Bll si Bi2 sint legate in serie ~i strabatute de curentul Ii, producind fluxul inductor <Pi' iar bobinele Bul, Bu2, BU3 si RU4 sint legate de asemenea in serie si alimentate de tens iI unea U producind fluxul <Pu' I Cele doua marimi de alimentare reprezinta tensiuI nea si curentul aferente unui circuit (consumator) electric ~i ele vor fi defazate cu un unghi cp (fig. 3.16). Notind cu y unghiul de impedanta al bobinei de Fig. 3.15. Relen de inductie eu dona lnfasurari.

1_

38

tensiune rezulta ca aceasta va fi strabatuta de un curent Iu defazat cu ungbiul y fata de tensiunea U care l-a produs. Considerind ca fluxurile <Pi si <Pu sint aproximativ * in faza cu curentii care le-au produs, defazajul ~ intre ele va fi (v. fig. 3.16):
~= y -

I

q;

(3.35)

In conformitate cu cele aratate anterior valoarea cu plului activ al releului va fi:
(3.36)

Fig. 3.16. Diagrama marimilor electrice la releul de induetie cu doua infasurari.

Notind cu ~i inlocuind

IX

unghiul complimentar
'(= 90
0

al lui 'Y adica:
-

IX,

(3.37)

relatia

(3.37) in (3.35) rezulta : ~= 90
0 -

(IX

+ tp)

(3.38) (3.36)J devine: (3.39)

Pe baza acestei relatii expresia cuplului activ [relatia

Tinind seama de faptul ca fluxurile sint proportionale produs, expresia (3.39) devine:

cu curentii care le-au
(3.40)

In concluzie se observa ca cuplul activ al releului respectiv este proportional cu puterea circuitului considerat. Unghiul IX se numeste unghiul intern al releului. Releul este prevazut cu un resort spiral antagonist ce prezinta un cuplu rezistent Cr, practic constant, astfel c5. conditia de functionare a releului se poa te scrie Ca = Ko' U· 1·cos
(tp

+

IX)~Cr'

(3.41 )

Din rela tia (3.4 1) se cons ta ta di pen tru :
tp =
-IX

='tpo,

(3.42)

rezul t5. valoarea

maxima cos
(tp

a ex presiei :

+ IX) =

cos

(tpo

+ IX) =

I,

(3.43)

deci releul functioneaza la cea mai midi. valoare a produsului U' I. Ca urmare pentru tp = -IX releul va prezenta cea mai mare sensibilitate (fig. 3.17) unghiul (respectiv) tpo fiind numit unghiul de sensibilitate maxima a releului. Similar, se observa ca in cazul in care:
? = 90
0 -

IX

sa u

tp

= - 90

0 -

IX

(3.44)

* In realitate fluxurile <1>i si <1>u un mic defazaj S fata de curentii corespunzatori, datoau rita. pierderilor in fierul circuitului magnetic. 39

rezulta :
Zono de f'un~llonare

cos (tp

+ IX) = 0,

(3.45)

adica cuplul activ este nul ~i releul (fig. 3.17). Zona de Din figura 3.17 se observa ca rela~r;r--t-+~_~~U \ o/ocare tiile (3.44) reprezinta 0 dreapta care separa pIa nul fazorilor tensiune (curent) in domeniul de functionare a releului cuprinzlnd directia (unghiul), de sensibilitate maxima si do, meniul de blocare a releului pentru care cuplul activ este negativ adica Fig. 3.17. Diagrarna de Iunctionare a releului rotorul tinde sa se roteasca in sens directional de inductie. invers (bate in opritor). Releele de inductie cu doua infa~urari se construiesc ca relee: directionale, diferentiale, de distanta, de frecventa etc.

n"

nu functioneaza

T

F. RELEE TERM ICE Releele termice sint elemente care functioneaza pe baza varia [iei unei marimi neelectrice ~i anume temperatura. Datorita faptului ca circulatia curentiler in instala tiile electroenergetice : genera toare, transforma toare etc. produce caldura prin efect Joule-Lenz, necesitatea releelor de temperatura prezinta 0 importanta deosebita, Releele termice sint realizate in diverse variante constructive: cu bimetal, termometrice cu mercur sau cu gaz, cu termoouplur; C1t termorezistente etc.

1. Relee term ice cu bimetal Aceste tipuri de relee cuprind 0 lama plata (fig. 3.1R) fermata din doua clemente metalice 1111 si 1112 sudate impreuna avind coeficientii de dilatare dl si d2 cit mai diferiti, Prin incalzire de la 0 sursa S lamela respectiva, care are un capat incastrat, se incovoaie (se curbeaza) in sensul metalului cu coeficient de dilatare mai mic datorita dilatarii diferite a celor doua metale. La 0 anurnita temperatura de reglare, deoarece dilerenta de alungire creste cu p temperatura, pun tea P solidara cu lamela bimetalica stabileste 100 contactul C. Pozitia contactului C poate fi modificata si fixata de-a lungul unei scari gradate (t DC) 4000C cu ajutorul unui surub de fixare (nefigurat) modificind astfcl valoarea temperaturii de consemn. Fig. 3.18. Releu termic cu bimetal.

40

f

-[

Fig. 3.19. Releu electroterrnic bimetal.

eu

semnat

+

~~~==============~(coatact)

C

La unele tipuri de relee sursa de incalzire 0 constituie 0 bobina B spiralata pc bimetal (fig. 3.19), eaz in care releul se mai numeste ~i electrotermic.
2. Relee termometrice cu mercur

Releul termometrie eu mercur este asemanator eu un termometru obisnuit (fig. 3.20) fiind format dintr-un tub T avind un rezervor eu mercur R situat in zona sursei calde S. In tub se afla inclusi doi (sau mai multi) electrozi metalid £1 si £2 care constituie de fapt bornele contactului C. Sub influenta temperaturii WC) mercurul se dilata si la: 0 anumita temperatura de reglare inchide contactul C. Releele respective se mai numese ~i termometre cu contact.
3. Relee termometrice cu gaz

.Aceste tipuri de relee se bazeaza pe cresterea presiunii unui gaz sub influenta temperaturii. Releul este compus din rezervorul A (fig. 3.21) situat sub influenta sursei S de temperatura t'C, tubul de legatura T si un tub (burduf)

T

R

Fig. 3.20. Releu termometrie eu rnercur.

Fig. J.12. Releu termometrie eu gaz.

41

circular elastic B numit si tub Bourdon. In rezervor se afla 0 substanta volatila - de exemplu clorura de etil - care are punctul de fierbere coborit. La cresterea temperaturii substanta respectiva se volatilizeaza, presiunea in tubul Bourdon creste ~i acesta se destinde (figurat punctat) antrenind prin pirghia P cremaliera K ce angreneaza roata dintata R. Solidar cu roata respect iva .se deplaseaza bratul D care la 0 anumita temperatura stabileste contactul C. Pozitia contactului C este bineinteles reglabila, Pe axul tubului Bourdon se poate fixa un ac indicator care sa perrnita citirea ternperaturii. Releele term ice mai pot fi realizate cu ajutorul unor traductoare de temperatura, de exemplu termocupluri sau termorezistoare, a carer marime electrica de iesire (tensiune sau rezistenta electrica) este amplificata prin circuite electrice si aplicata unui releu electromagnetic.

G. RELEE PRIMARE Aceste tipuri de relee sint unele dintre primele forme de elemente de protectie, marcind 0 etapa istorica de trecere de la sigurantele fuzibile la actualele tipuri de relee - releele secundare - care, dupa cum s-a aratat, sint racorda te Ia transforrnatoarele de curent si tensiune. , Denumirea de relee primare se datoreste faptului ca ele sint alimentate direct din circuitul primar (principal) al instalatiilor de inalta sau joasa tensiune. in general releele primare sint relee maximale de curent de tip electromagnetic sau termic. De obicei releele primare actioneaza direct prin tije sau pirghii asupra dispozitivelor de declansare ale intreruptoarelor : rareori se Intilnesc relee primare indirecte care comanda declansarea intreruptorului propriu prin intermediul unui contact electric si al unei bobine. Ca regula generala releele primare se monteaza direct pe bornele izolatoare ale intreruptoarelor. Releele primare prezinta avantajele eliminarii transformatoare1or de curent precum si a surselor auxiliare de alimentare (baterie de acumulatoare etc.), tnsa ele au dezavantajele de a avea 0 functie limitata (protectia maximala de curent), a fi mai putin sensibile fata de releele secundare ~i a nu permite reglaje ~i verificari cu elementul proteja t in functiune,

H. DISPOZITIVE

DE TEMPORIZARE

Dispozitivele de temporizare sint elemente sau circuite electrice care permit obtinerea functiei de intirziere a semnalelor electrice, adica realizarea construetiva a releelor de timp. In structura releelor de timp se afla de obicei un element electromagnetic (v. fig. 3.1) asociat cu un dispozitiv (circuit) de temporizare in functie de care se stabileste si denumirea releului de timp respectiv. Astfel se deosebesc relee de timp cu: - mecanism de ceasornic (or1ogerie); - circuit electric special (cu condensator); - circuit magnetic special (cu spira in scurtcircuit); - motor electric.

42

roata B iar aceasta mai departe roata K. Relee de timp cu condensator Prin conectarea unui releu electromagnetic intr-un circuit electric RC (rezistor-condensator) se poate obtine un releu de timp. la bornele releului E (neglijind parametr ii releului respectiv) va varia in timp dupa 0 relatie de forma: v c _. 3.1. releul de timp RTpa-5 mai poseda un contact normal deschis alunecator reglabil la un timp intermediar intre valoarea minima si timpul final de reglare. si cu domeniile de reglare de: 0. 48.c. b. In afara de contactul final al releului care ramine inchis atit timp cit bobina ramine excitata. La intreprinderea Electromagnetica se realizeaza un asemenea releu de timp (tipul RTpa-5) pentru tensiunile de alimentare de 24. 43 . T T __ vo Tr (I _ eRG) -/ ' (3. sec. in final. / I 2. Cea mai folosita schema este cea din figura 3.5 s. Prin inchiderea contactului K. in care releul electro'magnetic E este legat in paralel cu condensatorul de capacitate C. ambele elemente fiind inseriate cu rezistorul de rezistenta R. Un clichet (nefigurat) plasat pe roata B permite revenirea rapida a sectorului sub influenta resortului spiral R at unci cind electromagnetul E se dezexcita. deci prin aplicare brusca a tensiunii Uo tensiunea U. torul dintat tinde sa roteasca in sensu1 indicat de sageata.Fig. Asupra sectorului dintat mai actioneaza ~i resortul spiral antagonist R.22) a carui armatura M este legata prin pirghia P cu o sectorul dintat D care se poate o roti in jurul punctului O. prin puntea G se stabileste dupa un timp bine definit contactul C. 3.3 s.25-3.23. Sub actiunea electromagnetului E cind acesta este parcurs de curentul Ii. Releu de timp eu mecanism de ceasornic. Miscarea acesteia este insa incetinita datorita ancorei A si a balansierului F (simiIare celor de la ceasornic) care incep sa oscileze permitind rotirea dinte cu dinte a rotii K.ii 220 V c. 0. 110 !. 60. In acest mod sectorul D se deplaseaza cu 0 viteza precis determinata astfel ca.5-9 s ~i 2-20 s. Contactul C poate fi plasat in diverse pozitii pe 0 scara gradata astfel ca sa se permita reglarea precisa a diverselor valori ale timpului de actionare. a.22. Relee de timp cu mecanism de ceasornic Principial.46) a carei reprezentare grafica este prezentata in figura 3. 0. un asemenea releu este compus dintr-un electromagnet (solenoid) E (fig.23.1-1.

a timpului de functionare a releului de timp astfel realizat : t = tT = R· C In (1 - ~:).24) plasata pe miezul magnetic al unui releu electromagnetic E.schema electrica . Observatie. 3. In realitate timpul de actionare este influent at si de variatiile tensiunii de alimentare Uo precum si de parametrii R si L ai bobinei releului. in schimb mareste 9i inductanta proprie a bobinei respective.46) se va obtine valoarea t. Releu de timp eu spira in seurtcireuit. 3.23. 3. deci prin modificarea unuia dintre parametrii R sau C se obtine timpul de reglare dorit.[ b Fig. Releu de timp eu condensator : a . b . se opune cresterii fluxului inductor.24. Din aceste cauze precizia unui asemenea tip de releueste redusa. 44 .48) se constat a ca timpul de actionare este proportional cu constanta de timp -r = RC a circuitului electric.caracteristlci de functlonare. 'In acest mod timpul de stabilire a curentului in circuit creste datorita curentului de autoinductie in spira in scurtcircuit. (3. deci a fluxului de reactie (indus) care Fig.47) si explicitind relatia (3. Spira in scurtcircuit reprezinta de fapt un tub (inel) din cupru masiv numit 9i tub amortizor care mareste dimensiunile releului. Presupunind ca releul se excita la 0 tensiune U. Relee de timp cu spira in scurtcircuit Realizarea temporizarilor cu ajutorul modificarii circuitelor magnetice se obtine de obicei cu 0 spira in scurtcircuit 5 (fig.48) Din relatia (3. a tr t Produsul RC se noteaza de obicei cu -r(-r = RC) si poarta numele de constantei de timp. rezulta ca el va actiona atunci cind: (3. 3.

a. SO Hz in trei variante ale domeniului de reglare: 2-25 s. 3. 110. In instala tiile energetice se intilnesc asemenea tipuri de relee folosind motor de curent continuu ca organe componente ale protectiilor de distant a si avind contacte multiple. . variind in mod continuu.C.3-6 ore (50 Hz) sau 0. atinge 0 anumita valoare numita oaloare de aciionare. 3. Relee de timp cu motor electric Aceste tipuri de relee cuprind In principiu un motor M de curent continuu sau alternativ (motor sincron) (fig. 45 .25-5 s (60 Hz) si 0.modul de realizare al saltului la iesire (relee cu contacte ~ifadi contacte) . 4.25) care antreneaza printr-un mic reductor de turatie R un brat mobil B care poate stabili unul sau mai multe contacte e1> C2 ••• a carer pozitie este reglabila..25-5 ore (60 Hzjsi avind patru contacte comutatoare cu posibilitatea de a le alege pe toate temporizate.Cz'" coatacre lemponzole Co ~ contact de I'omire I / excilalle """". In tara noastra se fabrica releul de timp (intermediar) cu tub amortizor de tipul RI-15 avind trei contacte comutatoare.+~-. • Releele se clasifica in functie de: . Industria romaneasca fabrica releele de timp cu micromotor sincron tipul RTp-4 pentru: 24..natura marimii de intrare (relee de marimi electrice ~i de marimi neelectrice) .. Releu de timp cu motor electric.--~ -ie Fig. 220 ~i 380 V c.3 si 6 s (50 Hz) sau 0.25. REZUMAT • Releele sint elemente de automatizare cu 0 structura analogologica (hibrida) adica prezentind 0 varia tie in salt la iesire atunci cind marimea de intrare. Temporizarile obtinute cu asemenea tipuri de relee slnt nereglabile ~i au valori mai mid de 0 secunda. 8-100 s si 48-600 s ~i avind un comutator precum si tipul RTp-7 pentru aceleasi tensiuni insa la SO Hz sau 60 Hz si cu patru domenii de reglare cuprinse intre 0.

.i alternativ? de la releul de inductie tip RTpC. • Marimile caracteristice principale ale unui releu sint urmatoarele : natura fizica si pararnetrii de reglare ai marimii de intrare.LOR 1. Releele electromagnetice pot fi Iolosite : a) numai in curent continuu? b) nurnai in curent alternativ? c) in curent continuu si aIternativ? 5. directionale. puterea absorbita. telefonice etc. term ice etc. electrodinamice. .)..RIFICAREA CUNO~TINTE.). • Releele de marimi electrice care sint cele mai raspindite se realizeaza ca relee: maximale de curent. Scotind spira in scurtcircuit a) se invirteste b) se irrvirteste mai repede? mai incet? de frinare de la releul de lnductie sau mai scurta P RTpC. intermediare. de semnalizare. directionale}. diferentiale.sensul de varia!ie al marimii de intrare la aciionare (re1ee maximale. Actionarea anumit sens a valorii releu se poate a) numai b) numai la excitare? la dezexcitare? c) la excitare sau la dezexcitare? 3. temporizate etc . minimale. . numarul 9i tipul contactelor.domeniul de aplicare (relee de protectie. VE. Releele de inductie in curent in curent continuu pot fi folosite: a) numai b) numai continuu? alternativ? c) in curent . Functionarea a) inchiderii b) deschiderii unui releu are loc in cazul: normal normal deschise? contactelor contactelor intr-un unui inchise ? marirnii de intrare ? produce: c) depasirii 2. acesta : c) se opreste P 7. timpul propriu de actionare etc. Scotind magnetul permanent a) acjioneaza instantaneu? b) actioneaza CU 0 temporizare c) nu mai actioneaza? mai Iunga 46 ..principiul de [unctionare (relee electromagnet ice. puterea de comutare a contactelor in functie de natura sarcinii si felul curentului. Factorul de revenire reprezinta: a) rapor tul dirrtre valoarea de actionare si cea de revenire ? b) raportul dintre valoarea de revenire si cea de excitare? c) valoarea maxima a timpului de revenire? 4. de inductie. de impedanta. de automatizare. acesta: 6. minima le de tensiune.timpul de [unctionare (relee instantanee 9i temporizate). magnetoelectrice.

Simbol pentru diode are valori foarte mici. 3). Se constata ca pentru tensiuni Uinv de ordinul sutelor de volti rezulta 0. virful cu bara al triunghiului indicind sensul de conductie al diodei. specifice releelor electromecanice. cap.dependenta dintre cur entul iin" si tensiunea Uinv la polarizarea inversa. deci raportul dintre Uinll ~i iinv (reprezentind rezistenta inversa) are valori foarte mari. se considera ca la polarizari inverse diodele stnt blocate.CAPITOLUL .1. 4. In cadranul I din figura 4.. Diode redresoare Diodele redresoare sint larg utilizate atit in schemele unor protectii cu relee electromecanice. Se constata di pentru valori mici ale tensiunii Udir (fractiuni de volt) curentul idir are valori relativ importante (de ordinul sutelor de miliamperi sau de ordinul amperilor) deci dioda se gaseste in conductie : uneori se spune ca dioda AO------~~~-----08 este "deschisa". respectiv nu conduc (uneori se spune ca diodele sint "inchise"). dresoare. cum sint de exemplu schemele cu relee polarizate sau magnetoelectrice (v. Datorita acestui fapt. In cadranul IV din figura 4. Caracteristica statica a diodei recurenti extrem de mid.2 este reprezentata dependenta dintre curentul prin dioda idir si tensiunea la bornele diodei Udir in cazul polarizarii directe. de ordinuI4i1l~!40D 300 200: roo zecilor de microamperi. 4. prin diodele polarizate invers circula Fig.2 este reprezentata . de fapt. Simbolul folosit pentru diodele redresoare este reprezentat in figura 4. CONSTRUCTIA ~I FUNCTIONAREA RELEELOR ELECTRON ICE A.1. Daca diodei i se aplica 0 tensiune de asemenea polaritate incit potentialul bornei A este mai ridicat decit al bornei B. cit ~i in schemele releelor electronice cu dispozitive semiconductoare. neglijabili.8 curenti iinv foarte mid. atunci dioda este polarizata direct ?i se gaseste in regim de conductie : in caz contrar. ' Diodele redresoare sint utilizate pentru ca din tensiuni alternative (respectiv curenti alternativi) sa fie obtinute tensiuni continue (respectiv curenti continui). denumite si . 47 . redresoare.relee statice" din cauza absentei unor elemente in miscare.cu alte scari pe axele de coordonate .2. dioda este polarizata myers. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE iN CONSTRUCTIA UTILIZATE RELEELOR ELECTRON ICE 1. Raportul dintre Udir si idlr reprezinta rezistenta directs si Fig.

5 Udir[v] in. La noi in tara se fabrica.. 0. borbol pentru diode stabilizanele 2-2' sint bornele de iesire (de la ele se toare. Baneasa. 4. Diodele eu siliciu sint mai avantajoase.S.i lJi. Aprecierea calitatii unei diode redresoare se poate face prin raportul M dintre rezistenta inversa si rezistenta directa.4). F. calitatea diodei fiind cu atit mai buna. Intrucit rezisten tele interne [AJ B ale bateriilor sint neglijabile. Diode stabillzatoare (diode Zener) Diode!e stabilizatoare (Zener) sint folosite pentru obtinerea unei tensiuni stabilizate. La noi in tara se fabrica.4. avind caracteristicile expuse in cataloage. a este reprezentata schema simplificata a unui tranzistor pnp in conexiune cu emitor comun (care este cea mai utilizata in protectiil eelectronice).3. iar aspeetul caracteristicii statice este prezentat in figura 4. PL.R. Bornele 1-1' sint bornele de intrare Fig. Cele mai utilizate diode redresoare sint cele realizate din monocristale de germaniu sau siliciu. deoarece au un rap?rt 114" mai mare si admit tensiuni inverse mai ridicate ~i temperaturi mal man.5. Sim(intre ele se aplica semnalul de intrare).5. diode stabilizatoare de tip DZ. Tranzlstoare In figura 4..S. c~eldeie. la I.5.-30 20 '·10 . 2. torul intervine si in circuitul de intrare . diode redresoare eu siliciu tip DRR. KS.. b este reprezentata schema echivalenta. diodele stabilizatoare asigura stabilizarea tensiunii. 1N. Baneasa. In cazul polarizarii directe diodele stabilizatoare conduc curentul ca si diodele redresoare cu siliciu.analoaga cu negativarea grilei la triodele cu vid .Dependenta dintre curenti si tensiuni din figura 4. 4.3.iar in cirUz 10 cuitul colectorului se gasesc bateria de colector Eo si rezistenta de colector Reo Emi5 .P. RA. cu cit raportul M este mai mare. bateria EB asigura o polarizare a bazei . b 1 nu mai sint reprezentate bateriile si bor1.'nv nele l' si 2'. denumita zona tensiunii inverse de strapungere. ---+J--- 48 .5 I 1. in conditiile unor variatii importante ale curentului. KU. Z' 3. Functionind in aceasta zona. caracteristicile aeestor diode sint prezentate in cataloage.R. tn domeiJ. avind valoarea u iar curentul invers iinv variaza in limite foarte largi.2 constituie caracteristica sta tid a diodei. avind aeeeasi caracteristica in eadranul 1. Simbolul utilizat pentru aceste diode este reprezentat in figura 4.iul tensiunilor uinv de polarizare inversa apare 0 zona in care tensiunea inversa Uinv ramine praetic constants (zona AB din figura 4. Caracteristica statica a sidera di semnalul de intrare este aplicat diodei stabilizatoare.P.5 In schema echivalenta din figura 4.v[V] A 0.4. la I. iar in figura 4.5 i. se poate conFig. diode redresoare cu germaniu tip EFD ~i EFR. de aceea" schema este denumita "cu emitor comun . obtine semnalul de iesire).i~e.

Tranzistor pnp: a . Ca semnal de intrare poate fi considerat curentul de baza iB sau tensiunea baza-emitor UBE' Dependentele dintre curentul de colector ic (considerat ca semnal de iesire) si tensiunea colector-emitor UeE. pentru diferite valori ale curentului de baza iB' constituie caracteristicile statice de iesire ale tranzistorului in conexiunea cu emitor comun.5.b Fig. Caracteristicile statice ale tranzistorului. 1226 o 2 4 Fig. Aspectul acestor caracteristici este ilustrat in figura 4. rezultind relatia : (4.6. rezultate din aplicarea teoremei lui Kirchhoff la circuitul de iesire din figura 4. iar semnalul de iesire este obtinut intre borna 2 si masa. intre borna 1 ~i punctul de potential nul (masa). Reb RCa Caracteristicile statice de iesire si dreptele de sarcina permit 'delimitarea regiunilor de blocare si 4Automatizari c. a.1) Pentru: din relatia (4.1) se obtine : iar pentru: UeE = 0 rezulta : 2e . 49 . b . 4.schema de principiu .schema echivalenta.6 sint trasate ~i dreptele de sarcina (a) si (b). ReG ~iReb' tei de colector Rc.6. In figura 4. Ee Re Cele doua drepte ~i (b) au fost trasate diferite.5. =-. ?i deci: de sarcina (a) pentru valori ale rezistencu RCb> ReG Ee Ee --<--. 4.

ea va fi prezentata in '+ T B p ""c--+--"9 A Fig. iar baza tranzistorului este legata la eursorul C al potentiometrului P. iar pentru iB = 120 f1. AD. Marind curentul de intrare pin a la valoarea iB = 80 !lA.2 rnA.4 rnA. Baneasa. Schema simplificata a unui releu de eurent sau de tensiune este reprezentata in figura 4. 50 . Pentru ca curentul de baza iB sa fie diferit de zero ~i tranzistorul sa se gaseasca in conductie este necesar ca jonctiunea emitor-baza sa fie polarizata direct..6) se constata ca dad iB = 0 punctul de functionare se gase~te in AI' la intersectia caracteristicii pentru in = 0 cu dreapta b. B. = 0.1. Aplicind un curent de intrare iB = 60 !lA. Schema analizata pune in evidenta functia de amplificator al tranzistorului. In primul eaz este realizat eu elemente electroniee ~i blocul de iesire BE din figura 1. de exemplu. punctul de functionare trece in A2 ~i tranzistorul se va gasi in conductie. AstfeL. care transmite comanda de declansare intrerupatorului.A. cu un curent de iesire ie de circa 2. eontinuare.7. ASZ.P.se constata ca punctul de functionare ramine in A4 si deci curentul de iesire ie nu mai creste. Ca urmare. pentru Re = Reb (dreapta b din figura 4. BD. cu un curent ie de circa 5. RELEE ELECTRON ICE 1. curentul de iesire ie avind valori de peste 40 de ori mai mari decit curentul de intrare iB' La noi in tara se fabrica. AUY. punctul trece in A3 ~i curentul de iesire ie creste pina la circa 3. ~i rezultas. in loeul rezistentei de eoleetor este conectat a bobina rel~ului electromagnetic RL. ale carer caracteristici se gasesc in eataloage.7.de conductie in functionarea tranzistorului. elementele de iesire sint realizate prin intermediul unor relee electromecanice. respectiv este blocat. In al doilea caz. tranzistorul nu conduce. BF.R.A punctul trece in A4. Relee de curent ~i de tensiune In schemele protectiilor electronice pot interveni numai elemente electronice sau pot interveni elemente electron ice si relee electromecanice. in cireuitul de emitor este introdusa dioda Zener DZ.S. intrucit prin cresterea curentului de intrare iB nu se mai poate obtine o crestere a curentului de iesire ie. Intrucit aceasta variant a este 2 + cea mai utilizata. EFT si tranzistoare cu siliciu de tip Be. punctul A4 apartine regiunii de functionare in saturatie.6 rnA. Releu electronic de curent sau tensiune. 4. Tranzistorul Teste conectat in schema eu emitor comun. deci este necesara 0 anumita polaritate a tensiunii baza-emitor UBE' La schimbarea polaritatii acestei tensiuni rezulta iB = 0 si tranzistorul se blocheaza. la I. Daca se continua marirea curentului iB' de exemplu pina la iB = 160 f1. tranzistoare cu germaniu de tip AC.

potentialul punctului D (si al ernitorului) este mentinut constant. la valoarea tensiunii Uz• Dad tensiunea U. cu contactele deschise. releele directionale controleaza defazajul dintre tensiuni si curenti. curentul de colector. jonctiunea emitor-baza este polarizata invers si tranzistorul T este bloca t. care circula prin bobina releului electromagnetic RL are 0 valoare neglijabila si acest releu rarnine in stare de repaus.7 este deci un releu maximal (de tensiune sau de curent). controlul unui defazaj in raport cu valoarea de 90° se efectueaza prin intermediul compararii unor amplitudini. tn serie cu dioda DZ este conectata rezistenta Rv circuitul format fiind alimentat tot cu tensiunea Ur. atunci potentialul cursorului C (~i al bazei tranzistorului) este mai ridicat decit al punctului D si al emitorului.> 90°. Aceasta posibilitate este ilustrata eu ajutorul diagramelor fazoriale din figura 1. Aceasta tensiune poate fi obtinuta prin redresarea tensiunii secundare a unui transformator de tensiune conectat in circuitul instalatiei electroenergetice protejate (in acest caz releul fiind un r eleu de tensiune) sau prin redresarea curentului secundar al unui transformator de curent (In acest caz releul fiind un releu de curent). se gase~te sub valoarea de pornire.8. Releul analizat indeplineste Iunctiunea de detector de nivel critic. Dad tensiunea U. Modificarea valorii de pornire se obtine prin modificarea pozitiei cursorului potentiometrului P. Datorita diodei stabilizatoare DZ. atunci creste curentul prin potentiometrul P si caderea de tensiune in portiunea AC a potentiometrului. Diagrame fazoriale pentru ilustrarea centrolului unui defazaj prin intermediul compararii unor ampli tudini : II - cazul ql < 90°. fiind deci alimentate cu 0 singura marime (tensiunea sau curentul). creste si depaseste valoarea de pornire. tranzistorul T intra in conductie. ' 2. controlind valoarea tensiunii sau curentului si actionind cind a fost atins sau depasit un nivel critic reprezentat de valoare~ de pornire stabilita. dlferentlale ~i de impedanta Releele de tensiune sau de curent controleaza amplitudinea tensiunii sau curentului. In multe scheme de protectie. 4. Relee dlrectlonale. care reprezinta marimea controlata de releu. a b Fig.La bornele extreme 1-2 rezistenta potentiometrului Peste alimentata cu tensiunea continua Ur.cazul '" . potentialul cursorului (~i al bazei) scade ~i jonctiunea emitorbaza va fi polarizata direct. Ca urmare. Releul electronic din figura 4. Ca urmare.8. 51 . actionind la cresterea marimii controlate peste valoarea de pornire. deci trebuie alimentate cu doua marimi. b . Dupa cum s-a specificat in capitolul 2. curentul de colector capata 0 valoare importanta si releul RL actioneaza.

atunci modulul sumei fazoriale ~ = Nl N2 este maimare decit modulul diferentei fazoriale D = Nl . transmitind un semnal spre elementele urmatoare ale protectiei. Daca intre curentii II si 12 are loc relatia : (4. 4. reprezentat simbolic printr-un dreptunghi in figura 4.4) ceea ce corespunde relatiei: lUll> I U21.9. 4. iar tensiunea U2 este obtinuta prin scadere fazoriala ~i corespunde diferentei D din figura 4. Dimpotriva. deci: + + I~I> IDI· 0 (4. Amplificatorul ADP are 5 tranzistoare ~i un releu electromecanic la iesire.7) atunci primul tranzistor se blocheaza. 52 . datorita acestui fapt. elaborat ?i fabricat la ICEMENERG.9.8. Acesti curenti circula in sensuri opuse prin rezistenta de intrare a amplificatorului electronic detector de polaritate ADP. fiind inlocuite cu simbolul unei diode reprezentat in centrul puntii. Puntile de redresare PI si P2 sint realizate cu diode redresoare si realizeaza redresarea ambelor alternante (pozitive ~i negative) ale marimilor alternative UI si U2 cu care sint alimentate. daca defazajul cp este mai mare decit 90 (fig.9).9.8. Uneori diodele din cele 4 brate ale puntii nu mai sint reprezentate. Daca intre curentii redresati are loc relatia : (4. 4. Puntea PI debiteaza curentul redresat Iv iar puntea P2 debiteaza curentul redresat 12.2) Yt Fig.6) corespunzatoare relatiei: (4. toate celelalte elemente ale schemei i?i modifica starea anterioara ~i releul electromecanic i?i inchide contactul.8.5) atunci jonctiunea emitor-baza a primului tranzistor al amplificatorului ADP este polarizata direct. Acest principiu este folosit in functionarea releului directional static RDc. atunci modulul sumei 5 este mai mic decit modulul diferentei D. daca defazajul cp dintre fazorii Nl ?i N2 este mai mic dedt 90° (fig. acest tranzistor se gase?tein conductie si restul schemei se afla in repaus. deci: I~I <IDI· (4. b).N2. (4. 4. Releu directional static.8. Tensiunea UI este obtinuta prin tnsumarea fazoriala a unor marimi si deci corespunde sumei ~ din figura 4. a).3) Controlul defazajelor poate fi astfel efectuat prin compararea unor amplitudini. Schema simplificata a acestui releu este reprezentata in figura 4. simbol care indica sensul curentului redresat de punte (fig. releul electromecanic de la iesire avind contactele deschise.urrndloare ale profec!lei Spre e(emenfe(e Astfel. redresarea realizata de punti este denumita "redresare dubla alternanta".

• Releele electronice permit obtinerea unor caracteristici de actionare superioare celor asigurate de releele electromecanice. in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare. 2. schemele cu tranzistoare cu siliciu avind 0 stabilitate mai ridicata a performantelor in conditiile variatiei temperaturii ambiante. Trecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaj. de inalta tensiune) pot conduce la deteriorarea tranzistoarelor. deci micsorarea erorilor care pot interveni in functionarea protectiei. De aceea folosirea releelor electronice este indicata lndeosebi in cazurile in care rapiditatea de actionare are un rol important. • Folosirea componentelor electronice In constructia releelor a condus la elaborarea unor noi principii de realizare a protectiilor. prezentate In capitolele 9 ~i 14. Dezavantajele releelor electronice • Releele ~i protectiile electronice sint influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decit releele electromecanice. indeosebi in cazul controlului unor defazaje. 53 . Dificultatea este determinata de faptul ca supratensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variatiei curentilor din instalatiile protejate. folosirea releelor electronice este indicata mai ales In cadrul protectiilor complexe. in cadrul releelor electronice diferentiale si al releelor electron ice de impedanta. C. alimentate cu doua sau mai multe marimi. si schemele electronice de protectie. Avantajele releelor Printre avantajele urma toarele : mai importante ale releelor electronice se numara • Releele si protectiile electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice ~i de protectiile realizate cu aceste relee. prin care circula curenti de ordinul microamperilor. de asemenea. • Prill utilizarea releelor electronice se asigura 0 reducere importanta a consumului de la transformatoarele de curent.Comparatoare de amplitudini analoage cu eel reprezentat simplificat in figura 4. fiind imbunatatite in special performantele de selectivitate ~i sensibilitate. COMPARATIE l~1 RELEELE iNTRE RELEELE ELECTROMECANICE ELECTRONICE electronice 1. • Releele ~i protectiile electronice au gabarite mai mici decit cele electromecanice. conducind la reducerea dimensiunilor panourilor ~i a camerelor In care sint instalate. prin care circula curenti de ordinul kiloamperilor. • Vecinatatea dintre instalatiile electroenergetice protejate.9 sint utilizate. Datorita acestui fapt. ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transformatoare. constituie 0 dificultate in utilizarea releelor electronice.

Aceasta dublare. perforrnantelor si miniaturizar ii. este justificata economic. care le dubleaza pe cele electronice. fiabilitatea echipamentelor electronice de protectie este inferioara fiabilita tii echipamentelor cu relee electromecanice.Din acest punet de vedere. cind sint blocate. cind se gasesc in conductie. Pentru micsorarea valorilor supratensiunilor induse este necesar ca echipamentele eleetronice de protectie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate. In acest mod. • In exploatarea releelor electronice intervin unele dificultati determinate de faptul ca utilizarea acestor relee se gase~te inca intr-o perioada de inceput. pentru cresterea sigurantei in functionare. 54 . Prezenta acestei zone (denumita zona tensiunii inverse de strapungere) perrnite f~losirea diodelor stabilizatoare pentru stabilizarea tensiunii. Pentru redresarea dubla ralternanta se folosesc punti formate din diode redresoare. datorita avantajelor acestor circuite din punct de vedere al fiabilitatii. marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice nu este in intregime incredintata unor echipamente de protectie cu totul noi. REZUMAT • Diodele redresoare sint caracterizate de rezistente direete foarte mici (in cazul polarizarii direete. protectiile electronice necesitind inca verificari indelungate in exploatare si ample incercari de laborator. sa se realizeze in bune conditiuni legaturile la pamint. cu relee electromecanice. intrucit pentru instalatiile eleetroenergetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva. respeetiv sint deschise) si de rezistente inverse foarte mari (in cazul polarizarii inverse. iar in cazul polarizarii inverse diodele stabilizatoare sint caracterizate de prezenta unei zone in care tensiunea la borne ramlne practic constanta in conditiile unor variatii importante ale curentului prin dioda. sa fie folosite cabluri ecranate. Folosirea circuitelor integrate va perrnite extinderea utilizarii protectiilor electron ice. diodele stabilizatoare (Zener) se comporta ca diodele redresoare. respectiv fnchise). De asemenea. ci chiar in dublarea protectiilor de baza. ci este impartita intre acestea ~i echipamentele indelung verificate cu relee eleetromecanice. • In cazul polarizarii direete. 3. care permite veri fica rea indelungata in exploatare a protectiilor electronice far a riscuri in privinta securita tii instala tiilor protejate. influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale sta tiilor electrice asupra functionarii releelor electron ice constituie un dezavantaj al acestei categorii de relee . Perspective Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice.

curentul de colector ic (reprezentind semnalul de iesire) avind valori de zeci de ori mai mari decit curentul de baza iB (reprezentind semnalul de intrare) in cazul polarizarii directe a jonctiunii emitor-baza. in necesitatea unor verificari indelungate in exploatare ~i a unor ample incercari de laborator. posibilitatea obtinerii unor caracteristici cu performante superioare de selectivitate :. • Avanta jele releelor electronice constau in actionare mai ra pida. Cum variaza tensiunea si curentul in zona tensiunii inverse de strapungere a caracteristicii diodelor sta bilizatoare (Zener)? a) Tensiunea si curentul au variatii importante? b) Tensiunea este constanta si curerrtul are variatii importante ? c) Curentul este constant si tensiunea are variatii importante? 55 . potentialul bazei (legata la cursorul potentiometrului) variaza in Iunctie de valorile tensiunii sau curentului controlat. • Releele electronice maximale de curent sau de tensiune (care sint alimentate cu 0 singura marime electrica) pot fi realizate prin intermediul unei scheme cu un tranzistor. este mai mare? c) Cele doua rezistente au valori apropiate? 2. reducerea consumului de la transformatoarele de curent :. Comparatoarele de amplitudini sint formate din doua punti de redresare dubla alternanta care alimenteaza cu curenti de sensuri opuse un amplificator electronic detector de polaritate. tranzistorul intra in conductie si releul electromecanic din circuitul de colector i~i inchide contactele. • Releele electronice directionale pot fi realiza te prin intermediul compararii unor amplitudini. VERIFICAREA CUNO~TINTELOR 1. avind in vedere stadiul de inceput in care se gasesc inca protectiile electronice. tranzistorul se blocheaza. in fiabilitatea mai redusa din cauza pericolului de deteriorare a tranzistoarelor ca urmare a supratensiunilor induse in schemele electronice de variatiile curentilor primari din instalatiile protejate.isensibilitate :.ia elaborarii unor noi principii de realizare a protectiilor. • Dezavantajele releelor electronice constau in influenta exercitata de variatiile temperaturii mediului ambiant. Cind tensiunea (sau curentul) depaseste valoarea de pornire. cu 0 dioda Zener. cu un potentiometru si cu un releu electromecanic. prin schimbarea polaritatii tensiunii baza-emitor UBE.igabarite mai mici decit in cazul releelor electromecanice.. Care este raportul dintre rezistenta directa si rezistenta inver sa a unei diode redresoare ? a) Rezistenta inversa este mult mai mare? b) Rezisterita direct a. In cazul polarizarii inverse a acestei jonctiuni. potentialul bazei devine inferior potentialului emitorului. jonctiunea emitorbaza este polarizata direct. Potentialul emitorului este mentinut constant cu ajutorul diodei Zener.. iar bobina releului electromecanic este conectata in circuitul de colector. Comparatoarele de amplitudini pot fi utilizate ~i pentru realizarea releelor electronice diferentiale si de impedanta..• Conexiunea tranzistorului in schema cu emitor comun pune in evidenta Iunctia de amplificator al tranzistorului.

fie polar izata jouctiuuea enutcr-baza pentru ca. se in cond uctie ? a) Polarizare directa ? b) Polarizare inversa? c) sa. Ce perforrnanta este inferioara la releele electronice a) Fiabilitatea? b) Rapiditatea? c) Sensibilitatea? . Cum este merrtinut nice maximale constant potentialul ernitorului tranztstorului din releele electrode tensiune unei sau curen t ? rezistente? stabilizatoare electronic r detector de polaritate pentru rea- a) Prin interrnediul b) Prin intermediul 'C) Prin intermediul 5. en curenti eu curenti c) De doua punti de redresare. Cum trebuie lizarea unui 0 unei diode redresoare ? unei diode alimentat comparator punte arnplificatorul de arnplitudini de redresare ? P de acelasi sens? de sensuri opuse? In raport cu cele electromecanice? a) De b) singura De dona punti de redresare.3. lipseasca polarizarea ? 4. tranzistorul sa. Cum trebuie gaseasca sa. 6.

Aceste doua marimi de baza pot fi folosite fie sub forma lor primitiva. reanclan~area automata etc. . CONSIDERATII GENERALE 1. wattmetre. si de comanda automata de declansare a intreruptoarelor. cap. Procesul de masurare. caz in care marimile electrice sint aplicate altor dispozitive de automatizare (de exemplu sincronizare automata. cu ajutorul carora ele sint afisate. impedan ta.masurarea propriu-zisa. transport. iar uneori de semnalizarea automata a unor regimuri anormale. de obicei. un rol determinant revine informarii cu caracter cantitativasupra parametrilor electrici din procesul respectiv.). .). in sfirsit. contoare de energie electrica etc. putere. frecventa. tensiunea de secventa homopolara etc. cu ajutorul carora se pot obtine toate celelalte marimi. al manmilor electrice constituie in acest caz 0 parte component a a functiei de protectie prin relee deoarece este insotit.) fie. ampermetre. integrate etc. . care sa asigure obtinerea altor marimi ce intereseaza (de exemplu raportul intre tensiune ~i curent defineste impedanta circuitului in care s-a efectuat masurarea etc.protectia prin relee. inregistrate. 'In ceea ce priveste informarea cantitativa asupra marimilor electrice din proces. de fapt de control automat. practic. 1). Observatie.). In instalatiile electrice de joasa tensiune (de' exemplu 220/380 V) si de curenti de valori relativ reduse (de exemplu 100-200 A) masurarea parametrilor electrici se poate efectua in mod direct in circuitele respective. caz in care marimile respective sint aplicate unor aparate de masura (voltmetre. numai la doi si anume: curentul (intensitate) $i tensiunea. admitan ta. opera tie denumita in general mdsurare.automatizari energetice. 57 . faza etc. Desi numarul acestor parametri (marimi) electrici este destulde mare (intensitate. Pe baza acestei Iunctii de masurare se asigura exploatarea optima in conditii normale a sistemului energetic.CAPITOLUL 5 TRANSFORMATOARE DE MASURA A. situatie in care marimile sint aplicate releelor ~i sistemelor de protectie care asigura exploatarea optima in conditii anormale (de avarie) a sistemului energetic (v. fie ca componente simetrice ale acestora (de exemplu: curentul de secventa inversa.) el se reduce. cosfimetre. ea se poate efectua pentru urmatoarele scopuri: . sub forma unor combinari adecvate intre curent si tensiune. distribu tie si utilizare a energiei electrice. tensiune. Introducere In dirijarea sistemelor electroenergetice adica in conducerea proceselor de producere.

posibilitatea conectarii prin montaje speciale a infasurarilor secundare de curent l?itensiune in scopul obtinerii unor marimi care reflecta tntr-o masuramai exacta 0 anumita stare de avarie. . bineinteles intr-un anumit raport de transformare. ele se deosebesc prin fa ptul di regimullor de functionare 58 . la secundarele standardizate nomina le de 5 tensiunii de la valorile lor reale la valori convede masurare. respectiv de tensiune denumite uneori ~i reductoare de curent (de tensiune) datorita faptului ca valorile marimilor obtinute sint intotdeauna mai mici (reduse) decit cele reale. Astfel.reducerea curentului si nabile alimentarii aparatelor matizare etc. Transformatoarele de curent construite in tara noastra precum ~i majoritatea transformatoarelor de tensiune sint de tipurile inductive.. Se deosebesc transformatoare de curent.In instalatiile de curent alternativ de lnalta tensiune (de exemplu 6 .. toate ampermetrele folosite in instalatiile electroenergetice au bobina lor construite numai pentru 5 A (sau 1 A) chiar dad indicatiile de pe scara acestora sint. 400 kV etc.. adica folosind miezuri magnet ice ~i cupla je inductive intre infasurari : in plus pentru tensiuni foarte Inalte se construiesc transformatoare de tensiune capacitive.. . de exemplu. 2. Functlunlle transformatoarelor de masura Pe baza celor aratate mai sus pot fi definite urmatoarele functiuni pe care le indeplinesc transforma toarele de masura Intr-un sistem electroenergetic: . releelor de protectie si de autotransformatoarelor de masura se obtin valori sau 1 A. pentru transformatoarelor de protectla prin relee masura Pentru automatizari in general ~i pentru protectia prin relee in special. de sute sau mii de amperi . folosind de fapt divizoare capacitive de tensiune. Unificarea valorilor secundare nominale ale transformatoarelor de masurare prezinta marele avantaj al unificarii tipurilor aparatelor de masurare ~i protectie. a releelor de protectie si a dispozitivelor de automatizare fata de tensiunea lnalta din circuitele primare inclusiv adoptarea unor masuri supIimentare de protectie (de exemplu legarea la pamint) ceea ce asigura implicit protectia personalului de exploatare fata de instalatiile de inalta tensiune (v.) si la care curentii ating intensitati de ordinul a mii sau chiar zeci de mii de amperi. Observatie. respectiv de 100 V. 3. transformatoarele de curent si tensiune prezinta unele particularitati fata de cele utilizate exclusiv pentru masurarea propriu-zisa. 20-220. paragraful E). de exemplu conectind in: paralel infa~urarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze se obtine component a homo polar a de curent a carei aparitie evidentiaza 0 punere la pamint a unei faze. parametrii electrici nu mai pot fi masurati direct ci prin intermediul transformatoarelor de masura. Desi toate transformatoarele de masura au aceleasi principii de functionare si constructive. .izolarea galvanica a aparatelor de masurare. Partlcularltarile ..

prevazuta cu izolat~arele de r.2. a). Miezul magnetic si cele doua infasurari sint inchise intr-o carcasa izolata. adica la valori ale marirnilor variind in jurul celor nominale. Pentru izolarea infasurar ilor se poa te folosi: portelan.. Constructle. sau releele R1. Constructia cu izolatoarele in sensuri opuse (fig.lcordare. 5. de exemplu. de obicei la statiile exterioare (llO. 220. caracteristlct • Constructla.). 0 infasurare prirnara B caracterizata printr-un numar de spire N relativ mic si 0 infasurare secundara b. functlonare. motiv pentru care ele se si numesc transformatoare de trecere. B. a) permite folosirea transforma toarelor ca elernente de trecere a circuitului dintr-o incapere in alta. R2 ••• (sarcina secundara) legate in serie. a Fig. 59 . 20 si 35 kV) si in special la statiile interioare. rasina. Un alt tip constructiv este tipul suport (fig. Solutia se aplica la tensiuni inalte. 5. Transformator de curent : /J - o structura constructiva : & .2. l. rnfa~urarea prirnara se leaga in serie pe circuitul principal ~i este strabatuta de curentul I (fig. ulei mineral sau bachelita. Altfel. in timp ce transforrnatoarele folosite la masurare functioneaza in regim normal de exploatare.difera de la un caz la altul. iar infasurarea secundara debiteaza curentul i pe aparatele de masurat Av A2 . b). 400 kV etc.1. de exemplu. 5.1. Solutia se adopta in specialla medie tensiune (lO. cu un numar de spire n relativ mare. 5. transformatoarele utilizate in protectia prin relee trebuie sa corespunda regimurilor de avarie adica.. TRANSFORMATOARE DE CURENT 1. cind se prevede un singur izolator si pentru intrare si pentru iesire. transformatoarele de curent trebuie sa Iunctioneze cu precizie buna si la valori ale curentului de scurtcircuit care ating 20-30 de ori valorile nominale.schema simbolica. unde izolatoarele sint mai scumpe. Transformatorul de curent cuprinde un miez magnetic M (fig. b). 5.

tija de trecere a curentului 1 constituind Infasurarea primara a transformatorului de curent. C- 5 T H Sr TF - tip suport.2. Observatie. c) cu infa?urarile secundare b introduse in izolatorul (borna) transformatorului de forta. transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei cu patru simboluri literale avind semnificatiile de mai jos. Relatia dintre curentul masurat 1 si curentul secundar i se exprima la transformatoarele de curent astfel: (5. urmate de un numar ce indica tensiunea nominala: 1EPRUtransformator de curent. cu izolatie de rasina : cu izolatie de ulei.de trecere. In Iunctie de caracteristicile lor constructive.1) in care s-a nota t : 10 este curentul n7'C - de mers in gol.2. n7'C ra portul de transformare = _!:. cu saturatie rapida : pentru montaj in izolatoarele transformatoarelor de forta. pentru montaj exterior. de tip suport (5) cu tensiunea nominala de 110 kV (110). b . 5. Exemplu de notare: CEPS-ll0 = transformator de curent (C) pentru montaj exterior (E) cu izolatie de por telan (P). ci sint constituite din torurile de fier F (fig. • N 60 . Tipuri de transformatoare de curent: " . c . • Functionarea. pentru componenta homopolara . pentru montaj interior.inclus In izolatorul transformatorului de fort3. cu izolatie de portelan . R .suport .L2 I ~r a Fig.cu izolatie de bachelita . tip de trecere . 5. In acest ultim caz (TF) transformatoarele nu au 0 izolatie proprie.

3.arderea fierului"}.4) Dimpotriva. a) daca se doreste.inducerea in infasurarea secundara a unei tensiuni electromotoare mari (de ordinul miilor de volti) care este periculoasaatit pentru aparate.1) rezulta 1=10. b) se deconecteaza aparatul R. cu infasurarea secundara legata in scurtcircuit ~i cu infasurarea secundara in gol. 5. 5. in figura . . ceea ce inseamna de fapt ca infasurarea respect iva are numai 0 jumatate de spira. relatia (5.2) (5. a. d. Consecintele unui flux magnetic foarte mare sint urmatoarele: . operatiile in seeundarul transformatoarelor decurent TC (reprezentate simbolic ca in figura 5.2.1.3): i =_I_= N . ceea ee are ea efect aparitia in miezul magnetic a unui flux magnetic exagerat de mare. a este eel standardizat. Se precizeaza ea simbolul din figura . dar mai ales pentru personalul de exploatare (v. la functionarea in gol (eu infasurarea secundara deschisa) eurentul secundar este nul (i = 0) si conform relatiei (5. Asadar.4. .3) se efectueaza astfel: in raport cu situatia norrnala de functionare (fig. c.1) devine: 1= nToi. '. 5.3. b. Datorita impedantei mari a infasurarii secundare functionarea in scurtcircuit reprezinta un regim normal.3) Deoareee eurentul primar este mult mai mare (sute sau mii de amperi) fata de eel seeundar (i = 5 A sau i = 1 A).Dad se neglijeaza eurentul 10. e sint indicate cinci moduri de simbolizare pentru transformatoarele de curent. Rezulta deci ca infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent nu trebuie lasate in gol nici chiar pentru un limp scurt. atunci cind se conecteaza sau se deconecteaza aparatele in circuitul secundar. Uneori infasurarea primara treee 0 singura data prin interiorul miezului magnetic (fig. curentul primar devine in intregime curent de magnetizare.incalzirea inadmisibila a miezului magnetic datorita sporirii considerabile a pierderilor prin curenti turbionari (Foucault) si prin fenomenul de histerezis (se produce .3.5. Ca la orice transformator si la eel de curent se deosebesc doua regimuri limit a de functionare . nTO n (5. 6'1 . d). si se conecteaza aparatul R2 (fig. Atentie! Deoarece prezinta pericol pentrusecuritatea personalului deexploatare.5A. iar eel secundar i avind 0 valoare bine definita determinata din relatiile (5. 5. rezulta di numarul de spire at tnfasurarii seeundare este mult mai mare decit eel al Infasurarii primare.2) ~i (5. de exemplu inlocuirea iaparatului (releului) Rl se scurtcircuiteaza transfermatorul de curent prin puntea (scurtcircuitor) P (fig. c).3. paragraful E).5. c)~iapoi se seoate puntea P (fig. . deci ra portul de transformare se poa te serie: nTO= i=]i' I n (5. ~urentul de magnetizare 10 fiind practic neglijabil.

scurtcircuit area transformatorului d . 5. 1000. b . 400 kV etc.sccaterea scurtcircuitarii. 1 500 . Dupa cum s-a aratat acest parametru are valoarea standardizata de 5 A pentru tensiunile de pina la 110 kV inclusiv si de 1 A pentru tensiunile mai Inalte: 220. 300. b. Fig. 100. Diverse moduri de simbolizare C. 12 L2 L2 a b c d ale transforrnatorului e de curent.. 20. a Fig. CARACTERISTICI In afara caracteristicilor constructive prezentate. 800. 35. trei sau patru infa?urari (bobine) secundare.functionare normala . 220 ~i 400 kV.Inlocuirea d de curent: aparatelor .3. • Curentul nominal primar. • Numarul infa~urarilor secundare. b aparatelor in circuitele c transforrnatoarelor . 6000 A. Un transformator de curent arede obicei doua..5.4) 62 . Se construiesc transformatoare pentru 0 mare varietate de valori nominale ca. bobinate pe tot atitea miezuri magnet ice individuale realizate ca in figura 5. c . de exemplu: 50. Tensiunea nominata. 200. 600. 400. Este definit ca raportul nTC al curentilor nominali primar In respectiv secundar in: (5. • Curentul secundar nominal. In tara noastra se construiesc in productie de serie transformatoare de curent pentru urrnatoarele tensiuni nominale: 10. transforrnatoarele de curent mai sint definite ~i pe baza urmatoarelor caracteristici principale . 1 250. l.4. 5. 500.se intrDduce ) r L. • Raportul de transformare. 110. a si simbolizate ca in figura 5. I.5. lnlocuirea a .

transforma torul respectiv corespunzind unei clase de precizie mai slabe. ~I L2 312 }-". fiind definit pe baza relatiei (5. = 10. max/molo 31. b . (5. Eroarea de curent admisa in conditii nomina le de functionare. De exemplu: transformator CESU220-4 X 300/5 A sau CESU-220-300/5/5/5/5 A. Dad sarcina secundara depaseste valoarea nominala erorile de masurare cresc.(VA). ~ • Eroarea de curent. 1.1) care are faza diferita de ceilalti curenti. (5. un transformator de curent de 5 A avind impedanta secundara de 1. (5 = 25 VA) sau 3 pentru Z.realizare constructiva .1) prin urmatoarea expresie: €[ = nTC i I - I.1. (5 = 50 VA) etc .5) Eroarea de curent se defineste in raport cu impedanta secundara Zs( 0.20.5.5 pentru Z. Observatie. relatia (5.6) De exemplu. • Eroarea de unghi.L. relatia 5. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si numarul infasurarilor secundare.· i.60. (5 = 15 VA) sau 1 pentru Z. Valorile standardizate ale clasei de precizie sint : 0.2) fiind aproximativa. acelasi transformator de curent poate avea clasele de precizie: 0. CtSU-220 /1/ fl2 300/S/S/SA 21/ 212 1-I ~'k<i". 5 ~i 10. 100(%).2. 0. De exemplu. 5. In realitate datorita curentului de magnetizare 10 (v. = 20. Transformatoarele de curent nu sint transformatoare ideale. 0. Observatie.2 X 52 = 30 VA.5.7) 63 . = 0. multiple: difere~ti{]/o b Fig. Se noteaza cu €[ ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale curentilor primar ~i secundar.simbol. 3. adica la sarcina nominala. pin a la limita superioara a domeniului de masurare poarta numele de clasa de precizie. curentul secundar i' ra porta t la primar: (5.) sau sarcina secundara 5 (VA) intre cele doua marimi existind relatia : 5 = Z. Transformator de eurent eu infasurari secundare a . va avea 0 sarcina secundara : 5 = 1.

Erorile nominale de unghi sint de obicei cuprinse intre 0..ol ~~. de exemplu. dar in realitate caracteristica de supracurent are forma 2 la care.. . specifica transformatoarelor de curent destinate alimentarii releelor si se defineste in regim permanent ca valoarea eficace * a diferentei dintre valorile instantanee ale curentului secundar i."£ II=[o+(-I7 Tc .:>---t. Clasele normale de precizie ale transformatoarelor de curent pentru protectie sint 5 P sau 10 P. 5.. 'rnax. 10 (numit uneori si curent primar. 5 .6) ci va avea un mic unghi a] numit eroare de unghi.7).2. 5. (raportat la primar) si ale curentului primar Ii' Eroarea compusa ec este exprimata in general in procente din valoarea eficace a curentului primar I.2' si 1°. raportul I/In = 1. e Eroarea compus a este 0 manme caracteristica. * Se rearninteste ca valoarea eficace Ie a unui curent alternativ de valoare instantanee i si perioada Teste data de expresia : i.7.. 5. In domeniul supracurentilor adica al curentilor ce depasesc valorile nominale..8) Cu ajutorul notiunii de eroare compusa se defineste indicele de clasa (sau clasa de precizie) a transformatoarelor de curent pentru protectie urmat de litera P (P = protectie). ~>--:-: . Caracteristica de supracurba prezentind un fenomen de saturatie. f =-nrc i eroaret vnghi' --.7)..r-_. Astfel.. caracteristicile de functionare ale unui transformator de curent sint eel mai bine ilustrate prin curba care reprezinta variatia curentului secundar i in functie de raportul dintre curentul primar real I si curentul primar nominal In (fig.1 Ia transformatoruI de curent. peste 0 anumita 67 5 2 D 34 valoare a ra portului 1/1n curentul secundar 1/117 real i se abate de la valoarea teoretica I/nxe.6. acestea corespunzind deci erorii compuse de 5% respectiv 10%. = V ~~: i 2 • dt • 64 . adica 0 dreapta trecind prin originea axelor (fig. Aceasta curba avind aceeasi forma ca si caracteristica demagnetizare [B = f(H)J se numeste caracteristica de supracurent si este valabila pentru 0 anumita sarcina secundara. Eroarea de unghi 1. Fig. practic. exprimat in unitati relative) arata de fapt valoarea multiplului curentului nominal.~n~~l~~~~sf:~~ s~~~~:t adica rotit cu 180° el nu va fi in faza cu curentul I (fig.~i __ Er= ¥ xfOO(%) Fig. 5. re~~..:-~r. 5.. • Caracteristica de supracurent.. rezulta din formula: (5. deci in definitiv.. curerit.::::. Un transformator de curent ideal artrebui sa aiba caracteristica 1. ~~~~ IO~...c·i vafi diferit in raport cu Inu numai ca modul (marime) (v.. .

Valoarea curentului i real i va fi: (1 - = Ec) £0 = (1 - _5_) 40 = 38 A. pentru care transformatorul respect a limitele privind eroarea compusa se numeste coejicient de saturaiie sau factor limita de precizie si se noteaza eu n: Exemplu. Transformatoarelc de curent pentru masurare se construiese de obicei pentru n./.6 0. 100 Valorile normate ale coeficientilor de saturatie sint : 5. ca E] < 10 si n.////fapt curba de varia tie a coeficientului de satu/.. la sarcina nominala a transforrnatorului.5/D/3-15/60/30 VA.8.). 30. iar clasa de precizie este. /. > 20 . 30. Marcarea borne lor transforrnatoarelor curent de 0.4 0. 10. de exemplu. Valoarea maxima a raportului Ill . Tinind searna de caracteristicile prezenta te indicativul complet al unui transforrnator de curent poate fi de exemplu: CESU -110-600/5/5 A-O. _ I max '0- de saturatie ideal va fi: _ n-rc - 3 200 400/5 _ - 40 A .2 0.8 se prezinta curb a erorilor de 10% pentru un transformator din clasa D (de n /. dupa cum s-a aratat. = 5%? RaSpl£1ts: Curentul nominal pnmar fiind In = 400 A. 1226 Fig. Caracteristica erorilor de 10% la un transformator dinc1asa lOP. Cc :>-10% ratie n. ceea ce indica.Aceasta abatere nu reprezinta altceva decit eroarea de eurent E] definita mai inainte si care creste brusc in zona de saturatie a miezului transformatorului.. 5 P sau 10 P. Unele transformatoare de eurent destinate protectiilor diferentiale sau numai unele infasurari din cadrul unoI' asemenea transformatoare posed a indicativul special D. Valoarea curentului secundar . • Coeficientul de saturatie. in timp ce transformatoarele de curent destinate protectiei se realizeaza pentru n = 10 . Care este valoarea minima a curentului secundar al unui transforrnator de curent de 400/5 A avind coeficientul de saturatie n = 8 ~i 0 eroare compusa c. 65 . curentul pnmar va fi: Imax = n. in Iunctie de impedanta secundara Z.." . 5 1. In figura 5. 5.8 f (n) Pentru legarea corecta a transformatoarelor de curent in circuitul primar precum si pentru legarea la bornele circuitelor secundare a apa5Automatizari c. '/. I 1/'/. curb a ce se indica prin cataloagele de fabrica.5 sau 3.In = 8 X 400 = 3200 A.. 10 /. < 5 si clasa de precizie 0.. 20 ~i 30. 15. /://.

) de la II spre l2' Pentru determinarea sensului de circulatie a curentilor se poate recurge la urrnatoarea regula simpla (fig. inaintea literelor respective sint scrise cifrele 1 . La transformatoarele de curent la care nu se cunosc bornele polarizate. (releu etc. spre L2 (intra prin borna polarizata). folosind 0 sursa de tensiune continua E. b).. Inceputul Infasurarilor se mai numeste uneori si borna polarizata ~i se noteaza cu 0 steluta (*) (fig.ell 0 tnfasurare transforrnatoarelor de curent: secundare . astfel ca curentul I + sa intre prin borna Lv borna coA respunzatoare secundara 11 va fi -[ Z2 aceea pentru care acul galvanometrului va devia spre dreapta daca borna de plus (+) a aparatului va fi legata la borna secunFig.10. prin inchiderea intrerup*l.9. 4 in functie de numarul infasurarilor (fig.). Curentul primar I circula de la borna L. 5.9. bornele infa~urarilor transferma toarelor de curent sint marcate pe baza unei anumite conventii. tnfasurarilor secundare. cu II sau 51 (inceputul infasurarii) si cu l2 sau 52 (sfirsitul infa~urarii). circula prin sarcina exterioara Z. In cazul in care transformatorul are mai multe infasurari secundare. c Fig. Aplicind brusc curentul continuu. iar bornele infa~urarii secundare. bornele infasurarii primare se noteaza cu Ll sau PI (inceputul lnfasurarii) si cu L2 sau P2 (sfirsitul Infasurarii}. c . La transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca.9. torului T. 5.regula ratelor de masurare si a releelor la care are importanta sensul de circulatie al puterii (contoare. c) : aparatul sau releul se leaga la bornele infasurarii secundare. astfel incit sensu I de circulatie a curentului prin bobiI_la aparatului sa fie acelasi ca si cum acesta ar fi legat direct in circuitul pnmar. Schema pentru determinarea polaritatii dara respectiva.'l~b_ 1 12 (S2) L2 (Pz) [nrc= a fJ b infasurartlor secundara : b . '>'t-I! I .eu mai multe Infasurari de asociere a bornelor polarizate. Marcarea a . Ij'r \ II I II ___ . a). un intreruptor T si un miliampermetru (galvanometru) de curent continuu A. in timp ce curentul secundar i circula prin infasurarea secundara de la l2 spre II (iese prin borna polarizata) sau altfel spus. 5. t - 66 . acestea pot fi determinate cu ajutorul unui montaj ca eel din figura 5. 5. 5. 'relee directionale etc.9.10..

liBI =I.9) In aceasta schema releele legate pe faze sint sensibile la toate felurile de defecte (scurtcircuite). Aceasta schema se foloseste la protectia diferentiala sau la protectiile maximale de curent atunci cind se doreste marirea sensibilitatii protectiei la defecte dupa transformatoare de putere cu conexiunea stea-triunghi. Observatie. ci ~i defazati cu 30° inainte fata de acestia. se realizeaza cu 67 . astfel ca la scurtcircuitele monofazate. liel = Ii. E). • Schema de conectare in triunghi a transformatoarelor de curent si in stea a releelor (fig. • Schema de conectare a transformatoarelor de curent in filtrul de curent de secventa homopolara .11).Observatie.filtrul Holmgreen (fig.fi. In figura 5.f ori mai mari decit curentii prin transformatoare.11.11. Schemele de conectare ale transformatoarelor de curent Pentru conectarea releelor si a altor aparate de masurare infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent se pot conecta in diverse scheme (fig. 5. c). Curentul de secventa homopolara ill. miliampermetrul deviaza spre dreapta la deschiderea intreruptorului T. iar releul Ro montat pe conductorul de nul sesizeaza numai scurtcircuitele monofazate. is si iT conform relatiilor (fig.fi. par. Pe circuitele nu se 1nont~aza siguranie. a) Ioloseste trei transformatoare de curent lTC. RB si Re sint parcurse de curentii iA' iB ~i i. 400. 750 kV). atunci borna polarizata este aceea legata la minusul (-) aparatului de masurare. Din fig.12 se constata ca curentii prin relee sint nu numai cu V. 5. prin re1ee nu circula decit componenta directa si inversa a curentului de scurtcircuit.11 sint indicate si punctele in care trebuie efectuata legatura de protectie la pamint a infasurarilor secundare (v.e care depind de curentii de faza iR. 5.T- inl = V3i. se inchide prin infasurarile legate in triunghi. Dad. b) foloseste tot trei transformatoare de curent. din aceasta cauza schema respectiva este folosita in retelele cu punctul neutru legat direct la pamint (110. dupa cum se stie. dintre care se descriu pe scurt cele mai uzuale. 5. Prin bobinele releelor R A' R B si Re circula cur en ti secundari de faza : iar prin conductorul de nul circula suma fazoriala (vectoriala) a celor trei curen] i de faza care. 220. 5.11.: (5. Releele RA.12): liAI=liR- isl=V. secundare ale transformatoarelor de curent • Schema de conectare in stea completa a transformatoarelor de curent ~i a releelor (fig. 5. 3. reprezinta triplul curentului homopolar ill.£s- iTI=V. 2TC si 3TC. Observatie.

in triunghi. Scheme de conectare ale transformatoare1or de curent: in stea completa .in stea incompleta a transfermatoarelor de curent ~i a releelor . I in montaj diferentlal : g . e .cu doua transtormatoare in serie. d .in filtru Holmgreen. b .cu doua transformatoare in paralel . c . 5.a b c d Inrc 2nrc g Fig. h . II > 68 .in stea incornpleta a transformatoarelor de curent si In stea completa a releelor .11.

35 kV).!:s . = in - iT = _1_ nTC (In -IT)' (5. Dia. • Schema de conectare in stea incompleta alimentind trei relee legate in stea completa (fig. cu observatia ca pe conductorul de intoarcere pe care circula curentul is se monteaza eel de al treilea releu.la scurtcircuit R-S sau S-T: . 20.11) Dupa cum rezulta din figura 5.grama Iazoriala a curentilor din transforrnatoarele de curent Ia conectarea in triunghi. Aceasta schema este de fapt identid cu cea din figura 5.iT I = V 3'i. 5. 5. d) se realizeaza cu doua transformatoare si cu relee pe doua faze (de obicei fazele R si T). intoarcere circula curentul (fig.la scurtcircuit R-T: • In rcalitate circula nn curent de dezechilibr-u datorat neidentitati i celor trei transformatoare. Schema ** se foloseste de obicei la protectia motoarelor impotr iva scurtcircuitelor polifazate. e) este similar a celei precedente.12. * * Circuitul format din cele doua infa~urari secundare irnpreu na ell legaturi le lor este asemanator cifrei 8.os=--1 "TC Fig. Prin conductorul de (1 _nl_TI) r Is =--=. 5. f). apare un curent de secventa homo polar a (v. 69 . Curentul prin releul R este (v.~'T-1:R • Schema de conectare in stea incom pleta a transformatoarelor de curent si a reIeeIor (fig. 5. a din care s-au eliminat (suntat) releele de faza R4.infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze legate in paralel si cu releul de curent Ro inseriat pe conductorul care uneste bornele lor. in regim normal de functionare precum si la scurtcircuit trifazat diferenta fazoriala i.11. fig. In regim de functionare normala ~i incazul scurtcircuitelor polifazate suma curentilor pe cele trei faze este teoretic * nula.11. In (azul punerilor la pamint sau al scurtcircuitelor monofazate.9) care strabate releul Ro.T este de V3 ori mai mare decit curen tul pe faza [I iR .12. . RB• • Schema deconectare a doua transformatoare in montaj "diferential transversal" nurnita uneori si schema de legare "in opt" alimentind un singur releu (fig.12 c): i.. 5.11.B=J:S-ir iC..11.] In cazul scurtcircuitului bifazat curentul ce strabate schema va fi: .10) Aceasta schema se aplica la retele cu neutrul izolat sau legat la pamint prin bo bina de stingere (10.12): .i.n . RB ~i Rc' 'A -!w-fs t. r elatia 5. 5. Observatie. !:. "TC (5.

eire po!Jfozol =.12) Pentru alte scheme de legare a transfonnatoarelor de curent ~i a releelor. ci se stabileste pentru fiecare schema in parte. • Schema/en dona transformatoare de curent identice legate in paralel (fig.ls = ZL +l~ ere.11. + + + Observatie. 5. Astfel. impedanta secundara efectiva a transformatoarelor nu mai rezulta asa de simplu. Schema de incarcare a transforrnatoarelor de curent: eu un singur transformator. Z. R = n . impedan ta de sarcina rezulta : (5. a) notind cu ZA irnpedanta releelor si cu ZL impedanta unui conductor de legatura.la scurtcircuit monofazat: Zs = 2ZL ZA Zo etc. pentru asigurarea unei anumite clase de preClzle la un anumit coeficient de saturatie n este necesar sa nu se depaseasca 0 anumita valoare nominala a impedantei de sarcina Z. respectiv 0 putere de 30 VA).) raportul de transformare raminind acelasi (nTC) cu al fiecarui transformator. In cazul folosirii unui singur transfonnator de curent TC (fig. b . lncarcarea transformatoarelor de curent Dupa cum s-a aratat. Instructiunile de proiectare prevad schemele de calcul al impedantelor de sarcina a transformatoarelor de curent pentru diverse montaje s i diverse tipuri de defect.. 5. pentru a se asigura aceeasi clasa de precizie. .13) s T TC SC.. 70 . b sarcina secundara la bornele unui transformator este : -'-la scurtcircuit polifazat: Zs = ZL ZA.13.eu trei transformatoare. mono/oro) =.ls = 2 ZL+~ +Zo a II - b Fig. h) asigura 0 reducere la jumatate a raportului de transforrnare (nTC/2).11. in schimb prezinta dezavantajul reducerii la jumatate si a sarcinii secundare (Z8/2). pentru schema din figura 5." (de exemplu pentru un anumit transformator de curent la ec = 5 si n = 20. 5. Intre coeficientul de saturatie normal n garantat la sarcina nominala Z8" ~i coeficientul de saturatie n' la alta sarcina secundara Z.13. g) asigura 0 dublare a sarcinii secundare (2Z. sc. Z8n' (5. 5. se admite Zsn = 1..13. de exemplu. 4.• Schema cu doua transformatoare de curent identice legate in serie (fig. 2 n.. exista relatia : n' .

5. B .14) 0 infasurare primara B avind un numar de spire N relativ mare si 0 infasurare (sau mai multe) secundara cu un numar de spire n relativ mic. =~-3~:-~:. E . iar infasurarea secundara alimenteaza eu tensiunea uaparatele de rnasurare VI> V2 .14.~-~::::= M Fig.monopolar . bipolare sau tripolare prevazute deci cu 1.Zsn n' = 10 x 1. 110.13): Z. cu conditia reducerii sarcinii secundare la valoarea Z. Constructie.eu izola tie de ulei.transformator de tensiune (inductiv) * .pentru montaj exterior. = n. 220. U . 20. avind semnificatiile de mai jos.. * Acest simbol T apare la inceputul notattei spre deosebire de sirnbo1u1 T = tripo1ar 71 . In functie de earacteristieile lor constructive transformatoarele de tensiune inductive de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei eu patru simboluri literale. M .2 D.intr-o carcasa... Constructiv.cu izolatie de rasina : T . Transforrnator de tensiune inductiv. 35.pentru montaj interior. el poate fi folosit intr-o instalatie in care curentul de scurtcircuit este de 12 ori mai mare ca eel nominal (n' = 12). sau releele Rv R2 . urmate de un numar ce indica tensiunea nominala : T .Aceasta relatie permite sporirea coeficientului de saturatie prin reducerea corespunzatoare a sarcinii secundare. transformatoa~ele de tensiune inductive pot fi: monopolare.tripolar. functlonare.2 12 ID C. (relatia 5. Miezul magnetic si cele doua infasurari sint introduse . 5. caracteristici • Constructie. (sarcina secundara) legate in derivatie. Infasurarea primara se leaga in paralel cu circuitul primar fiind racorda ta la tensiunea U. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE INDUCTIVE 1. daca se dispune de un transformator de curent avind n = 10 in clasa de precizie 1 pentru Zsn = 1.bipolar.j . R . avind izolatia de ulei sau rasina si prevazuta cu izolatoare de racordare.. 2 sau respectiv 3 izolatoare si pentru diverse tensiuni nominale (10. 400 kV). Transformatorul de tensiune inductiv cuprinde un miez magnetic M (fig. I . De exemplu.

Tensiunea nominala secundara. 15. in regim de mers in gol deoarece impedantele de sarcina din secundar au valori foarte mari. Dupa cum s-a aratat . 4000) . 11 • Caracteristici. 220. tensiunea acestei infasurari este de 100 V la transformatoarele bipolare ~i de 100N3 V la cele monopolare si tripolare. respectiv 100/f3V pe faza. 10. un transformator de tensiune functioneaza cu miezul nesaturat si cu 0 inductie foarte redusa adica. avind de exemplu sarcina secundara de 150 VA. rezulta ca ele sint valabile pentru transformatoarele bipolare (care se leaga intre faze). mono polar (M) cu tensiunea nominal a de 20 kV (20) . practic. 60 . Deoareee tensiunile nominale indicate mai sus sint cele intre faze. pentru montaj interior (I) cu izolatie de ra~ina (R). 400 ~i 750 kV). respectiv secundara Un: nTT = -. In afara caracteristieilor constructive. acest parametru are valoarea standardizata de 100 V intre faze. Considerind transformatorul de tensiune ideal. 35.Exemplu de notare: T1RM-20 . Numarul Infasurarilor secundare.. tensiunea acestei infasurar i este de 100/3 V la transformatoarele de tensiune aferente retelelor cu nulul izolat sau compensat (6.400j-/3kV. Prin opozitie cu transformatoarele de curent care functioneaza practic in regim de scurtcircuit.. in schimb pentru transformatoarele monopolare sau tripolare (care se leaga intre faza si pamint) tensiunile sint cele pe faza. . Raportul de transformare. transformatoarele de tensiune functicneaza. 10. 15. practic.respectiv3x6/V3kV . Un Un 72 . 110. se defineste raportul de transformare 1ITT ca raportul tensiunilor nominale primare Un ~i respectiv secundara Un: 1ITT = -~-. 3x 15j-/3kV. Acest lucru este posibil de realizat prin faptul ca. Observatie. poseda un miez magnetic corespunzator unui transformator de putere de 2000-3000 VA.a doua infasurare secundara (Infasurarea auxiliara) necesara realizarii "triunghiului deschis" care asigura filtrarea componentei homopolare de tensiune (3 Uo).: In tara noastra se construiesc in productia de serie transformatoare de tensiune pentru urmatoarele valori nominale: 6. Este definit ca raportul nTT al tensiunilor nomina le primara U'. 'Un Un N 1'1. 20 si 35 kV) ~i de 100 V la transformatoarele din retelele cu nulul legat direct la pamint (110.transformator de tensiune (T). 20. De exemplu: 6//3. • Functionare. functionind in gol eu un curent de magnetizare 10 neglijabil. 1O/l3kV .. intotdeauna raportul de transformare are de obicei valori ridicate = 100 V).. constructiv.prima infasurare secundara (infasurarea principal a) pentru obtinerea tensiunilor de masurare pe faza si intre faze. 220 si 400 kV. Un transformator de tensiune are de obieei doua infasurari (bobine) secundare: .14) 100 V (U (1ITT = Intrucit tensiunea secundara este. transformatoarele de tensiune mai sint definite si pe baza urrnatoarelor caracteristici principale: Tensiunea nominala primara. (5.

Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si tipul transforma torului respectiv. 0. La infasurarile alocate pentru protectie. In prospectele transformatoarelor de tensiune si pe eticheta de fabricatie este indicata pentru fiecare clasa de precizie si puterea maxima admisibila de sarcina. ca sint trei transformatoare monofazate constituind V3 IV un transformator 3 trifazat. similar.15) Ca Sl in cazul transformatoarelor de curent. rezulta ca pentru 0 putere maxima admisibila rezulta 0 impedanta secundara minima admisibila. ci si din faptul ca raportul de transformare este indicat de tensiunile intre faze. = 1~ (Q) (5.1 kV indica.Observatie. de exemplu: 3P. adica la sarcina nominala ~i in domeniul de 5-120% U'. clasa de precizie se indica prin eroarea maxima admisibila exprimata in procente. clasei 1 puterea de 180 VA. 40'.2 ~i 0. De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 1! = 100 V ~i 5 = 90 VA.5. Din rela tia de calcul a impedantei secundare: z. la transformatoarele TEMU 20 sau 35 clasei 0. 2. eroarea de tensiune admisa in conditii nominale de functionare. se adopta marcarea bornelor infasurarilor primare si secundare pe baza unei anumite conventii. urmata de litera P (protectie}. De exemplu: transforma torul T I RB . Marcarea borne lor transformatoarelor de tensiune inductive In scopul legarii corecte a transformatoarelor de tensiune la circuitul primar precum ~i pentru legarea corecta la bornele secundare ale aparatelor de masurare inclusiv ale releelor. Clasele de precizie 0. La transformatoarele 73 ..1. rezulta ca impedanta secundara echivalenta a tuturor aparatelor de masurare si a releelor montate in paralel nu poate scadea sub valoarea: Z 8 = 100 2 90 = 1 100 Q = 1 1 kQ ' 0 Eroarea de unghi reprezinta unghiul de defazaj intre fazorul tensiune primara U si fazorul tensiune secundara 1£ rotit cu 180 si se noteaza cu La transformatoarele de tensiune erorile de unghi uzuale au valorile 0u = ou' = 10 ..1 kV arata ca este yorba de un transformator bipolar nu numai din indicativul B.5 ii corespunde puterea de 90 VA. Eroarea de tensiune. De exemplu.202010.16) tensiunea secundara u Hind exprimata in volti iar puterea 5 in volt ampei i (VA).5 sint destinate in special aparatelor de masurare iar clasele 1 si 3 se folosesc pentru releele de protectie. iar clasei 3 puterea de 300 VA. fiind definita pe baza relatiei urrnatoare: (5.2.3 X 11()_ o~ (0. 1 si 3. se numeste clasa de precizie. 0. pentru care este garantat transformatorul. sau TEMU 110 . Transformatoarele de tensiune se construiesc pentru urrnatoarele clase de precizie: 0. Se noteaza cu eu ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale tensiunilor primare U si secundare u.1. 0.

lkV R~~gg=--=~ __ ... Scheme1e de conectare ale transformatoare1or de tensiune: " . 1 . x . La transformatoarele de tensiune la care nu se eunose bornele polarizate. in functie de riecesitatile energetiee.·10.. toare monopolare .·. firT.1 kY r b a~a r F 't.sfirsitul infasurarii.Marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune inductive. iar bornele infasurarllor secungare corespunzatoare eu litera a.16. >- \ 3..ell trei transforma . e . RE!2!l!!!!!!i!Qi!i!!!!!!!!S= SEiiiiiI::l!$_a TIiiiiiiilI"'IIi!iiiiI_ .. s .15.CU un transformator bipolar. 5.Biiiil nTT ::b6 . T A " R~~~~~~~~ S~~~5IijlI"""'~~. s~~~~~~-=~ Tmm~~~~~~&a F o e r {ITT s =3x t ~f kV kl . Scheme Ie de conectare ale transformatoarelor de tensiune In practica transformatoarele de tensiune pot fi folosite in diferite scheme de eonectare (fig...15).16). 5. Fig.cu un transformator monopolar. Fig. d .A * U - 0 0. 5. 74 ..ell un transformator de tensiune trifazat ~i miez magnetic ell trei coloane . eu observa tia ca in loeul miliampermetrului de eurent eontinuu se poate folosi nn voltmetru._ R s -. X a':n~~g: s nrr = 6. aeestea pot fi determinate eu acelasi montaj ea eel din figura 5.. R~iIIml~~S~~~~= TIiliIi:'I:!I~iIiIiIia. I' x a: t F T~~~~~~ii!iiI. o r s (1. In eazul a doua infasurari seeundare acestea se noteaza : infasurarea principala eu a1 si Xl> iar eea auxiliara eu a2 ~i x2 (fig. b . 0 I 2 de tensiune de fabrieatie romaneasca bornele infasurarii primare se not~aza eu litera A -ineeplitul infasurarii (borna polarizata) si eu litera X . - -3 X IIO'!4!-IOfkV VJ V3/ ..jO.10. c .ell dona transformatoare bipolare (montajul in V).. respectiv eu x . 5.

de exemplu: nTT sau : nTT = 3 X = 3 X ~I~j11 22~/~/O. de exemplu. Denumirea de conexiune in V rezulta din pozitia relativa a fazorilor tensiunilor primare si secundare de pe cele doua transformatoare (fig. \---~V. fir .. Diagrarna fazoriala a tensiunilor la punerea monofazata la parnint : a . UT---------~-.. a) faza respectiva capata potentialul pamintului.:: // / / 1// 13 Yo =!/R + fls . 5.17. y3 la pamint).1 V3 ~'l kV (retea cu neutrul izolat) kV (retea cu neutrullegat . 75 . in cazul unei puneri la pamint a fazei S intr-o retea cu neutrul izolat (fig. • Schema cu un singur transformator de tensiune bipolar (fig.18. cu mentiunea cii rapoartele de transformare vor fi. 5.16.In figura 5.18. Diagrarna fazoriala a tensiunilor la montajul in v.18. 5. c) se aplica la orice categorie de retea din punetul de vedere al tratarii neutrului.. 5. Aceasta solutie se adopta de obicei pentru generatoarele de puteri relativ mid (2-12 MVA) care debiteaza direet pe barele coleetoare. • Schema cu doua transformatoare de tensiune bipolare (fig. 5. Solutia respectiva se adopta de obicei pe linii sau cabluri cind este necesara verificarea prezentei tensiunii pe linia respectiva.12.in retea eu neutrul Iegat la p~mlnt. iar tensiunile de pe fazele R ~iT cresc la valoarea tensiunii compuse (Intre faze). Fig. protectie sau automatizare este necesara o singura tensiune intre faze.16. intreruptorul propriu fiind deschis. 5. b .16 sint indica te si locul de plasare a sigurantelor fuzibile F precum si modul cum trebuie executata legatura de protectie la pamint a Infasurarilor secundare. Astfel. a) se aplica numai la retelele cu punetul neutru izolat (6-35 kV) cind pentru masurare. b) cunoscuta si sub numele de conexiune (montaj) in "V" se aplica de asemenea numai la retelele cu neutrul izolat cind sint necesare toate cele trei tensiuni intre faze.in retea eu neutrul izolat. Justificarea tensiunii adoptate pentru infasurarea auxiliara (triunghiul deschis) rezulta din figura5. Observatie. tOO V ) Fig. care constituie litera V.-------~I\/I uR / / / I I I I I a / .17). • Schema cu trei transformatoare de tensiune monopolare (fig. 5.

rezulta ca este necesar ca tensiunea obtinuta pe c:. c). Intrucit se doreste ca tensiunea maxima obtinuta sa aiba valoarea standard de 100 V.Ca urmare. ea va avea va loa rea tripla a tensiunii pe faza (3Uf).19. 5. Ratiunea unui asemenea mod de obtinere a tensiunii homopolare rezulta din faptul ca fluxul homo polar 3 <1>0 de pe cele trei coloane centrale se ramifica sub forma a doua fluxuri 3/2 <1>0 care se rnchid prin coloanele laterale. iar infas~rarea auxiliara cuprinde doua bobine Bot B02 amplasate pe coloanele laterale ~i coneeta te in serie. a. 76 . Aceste tipuri de transformatoare se construiesc pentru tensiuni primare de 6. adica asa cum se observa din figura 5. iar tensiunea 3Uo obtinuta la bornele triunghiului deschis va avea valoarea maxima: 3UO = URO +U TO = u.18. d) este similara din punet de vedere electric cu schema precedenta (fig. adica asa cum se observa din figura 5. Construct iv. In acest Fig. • Schema cu un transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane ~i infasurari auxiliare amplasate pe coloanele laterale se realizeaza de asemenea pentru retele cu neutrul izolat avind tensiunile primare de 6. ea va avea valoarea tensiunii pe faza U.18. 10 si 15 kV. 5. acesta reprezinta de fapt un scurtcircuit monofazat. b.16. 10 si 15 kV. de exemplu a fazei 5 (fig. 5. 5. cu observatia ca se utilizeaza un singur transformator trifazat. Constructia transformatorului de tensiune mod tensiunile U01 si U02 induse trifazat cu miez magnetic cu cinci coloane.16. tensiunea 3Uo obtinuta valoarea maxima: 3UO = la bornele triunghiului deschis va avea URS +U ST = 3Uf. la 0 punere la pamint. Infa~urarile primare precum si cele secundare principale sint amplasate pe cele trei coloane centrale si conectate in stea. adica pentru retele cu neutrul izolat. (100 V) .> infasurare auxiliara sa fie de 100/3 V. tensiunea minima a fazei 5 devine nula.19. • Schema cu transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu treicoloane si lnfasurari auxiliare (fig. In cazul unei retele cu neutrul legat la pamint. b).18. in centrul triunghiului fazorilor de tensiune. Potentialul punctului neutru i~i pastreaza aceeasi pozitie. transforma torul de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane se prczinta ca in figura 5.

Executarea clrcuitelor transformatoarelor de tensiune Independent de schema de conexiuni adoptata pentru transforrnatoarele de tensiune. c pentru inceputurile infasurarilor (bornele polarizate) respectiv: X.de la unul sau doua transforrnatoare de tensiune bipolare (fig. 400 si 750 kV). c). d ~i 5. 400 si 750 kV) infasurarea prirnara fiind conectata la tensiunea pe faza adica intre 0 faza si pamint.de la doua transforrnatoare de tensiune bipolare montate in V (fig.20. Z si x. 220. Y. 5.20. se aplica la generatoarele debitind direct pe barele colectoare. Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale elementului protejat (fig. Aceasta solutie se adopta pentru masurarea (sau sesizarea prezentei) tensiunii pe liniile de inalta tensiune (110.21. a) se aplica in cazul statiilor mai putin importante prevazute cu sistem simplu de bare. folosind lit ere mar i pentru Infasurarile primare.16. 4. C si a. 20. se aplica de obicei pe liniile de inalta tensiune aferente retelelor cu neutrul legat la pamint (110.400. b. 220. 5. y. 77 . S. Din figurile 5. 5. iar bornele infasurarii secundare auxiliare cu al si Xl sau cu da s i dn . .20) se aplica in urrnatoarele variante: . 10 si 15 kV de la un transformator de tensiune tripolar (trifazat).16.de la trei transformatoare de tensiune monopolare. . 220. • Schema cu un transformator de tensiune monofazat (fig.20. B.16. a). . Intrucit sumele fluxurilor de secventa directa si a celor de secventa in~ersa sint nule rezulta ca pe coloanele laterale va 'ci~cula exclusiv fluxul de secventa homopolara. z pentru sfirsiturile infasurarilor. sau in cazul retelelor de 6. Observatie. 5. 10. se aplica in special pe liniile sau cablurile de tensiune medie aferente retelelor cu neutrul izolat sau compensat (6. Solutia se aplica in special la generatoarele mari (fig. Bornele punctelor neutre sint marcate cu N respectiv n. e se observa ca marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune trifazate este urmatoarea : A. si litere mici pentru cele secundare. executarea circuitelor secundare de la transformatoarele de tensiune pentru alimentarea releelor de protectie si automatizare (PRA) se executa in mai multe moduri in functie de schema circuitelor primare ale statiei si de necesitatile protectiei sau automatizarii respective. Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale barelor colectoare simple (fig. 5. 5.in bobinele BOl si respectiv siunea homopolara: va fi proportionala B02 se insumeaza = UOl prin inseriere. 15. astfel incit ten- 3uO + U02' cu fluxul homopolar total 3 <1>0. In cele ce urrneaza sint prezentate cele mai uzuale scheme de alimentare cu tensiune alternativa. d) functionind bloc cu transformatorul de Iorta.750 kV) atunci cind intreruptorul liniei respective este deschis. b). 35 kV).de la unul sau trei transformatoare monopolare (fig. f) se aplica numai la retelele cu neutrul legat la pamint (110.20.

blpolar . Infasurarile primare ale transformatoarelor de tensiune pentru 6. 20 ~i 35 kV se conecteaza la reteaua de inalta tensiune prin separatoare ~i sigurante Iuzibile si daca este necesar si prin rezistente limitatoare.de monopolare (un Alimentarea din transformatoarele de tensiune a barelor colectoare duble (fig.16.. 1.. 15.3 rr mooopotarc a r.de Ia trei transformatcare transformator trifazat). Pentru tensiuni mai inalte (110.21.20. solutie ce se aplica in cazul statiilor mai mario Se constata di pentru a primi tensiunea aferenta barei pe care este conectat circuitul primar al elementului considerat. b . 220. 10. La transformatoarele de tensiune de pe bare se prevad in plus sigurante fuzibile ~i pe circuitele secundare derivate spre Iiecare consumator. Locul de plasare a sigurantelor in circuitele infasurarilor primaresi secundare este aratat in figura 5. 400 ~i 750 kV) conectarea acestora se face numai prin separatoare. Schema de alimentare eu tensiune de la transformatoarele elementului protejat: Q. c . b). circuitul de tensiune este trecut prin contactele auxiliare normal deschise ale separatoarelor corespunzatoare de bare. fie dintr-unul tripolar (trifazat). Transformatoarele de tensiune montate pe bare sint intotdeauna formate fie din trei elemente monopolare. 0 intrerupere sau orice alta defectiunecare apare in circuitele 78 . 5. Pentru protectia transformatoarelor de tensiune pe circuitele Infasurarilor secundare se prevad sigurante sau intreruptoare automate cu contacte auxiliare pentru semnalizarea declansarii acestora. 5. Fig. d . Arderea unei sigurante.de Ia un transformator la doua 'transformatoare bipolare . de Ia un transformator monopolar .

- puterea act iva (W). lndi..1- -t-j=. Aceastaputere este tnsa impusa la 0 anumita valoare a factorului de putere (cos cp) (de obicei cos CPo = = 0. tn circuitele secundare de tensiune se prevad sernnalizari speciale prin care se controleaza integritatea circuitelor sau chiar elemente speciale de blocare ale protectiei sau automatizarii respective. se prevad relee de blocare a protectiei de distanta la arderea sigurantelor. secundare ale unui transformator de tensiune are ca efect reducerea sau disparitia tensiunii care alimenteaza protectia sau automatizarea elementului respectiv.'r ~ -~ I II p'rc/~(/Ie Ie 1 2I! L+J ..-'::::::::~t::t::::~~~~~:::~ C . 5. 79 . 5 P z..simple. rezistenta de sarcina.8). cos cp =-=-... 120% Un) este recomandata 0 valoare minima a impedantei de sarcina Z.rcarea transformatoarelor de tensiune Pentru asigurarea unei anumite clase de precizie EU in limitele de functionare normala a transformatoarelor de tensiune (de obicei. u = 5% . -I!iiI..21. (0). I I a ..9 -Masuraul = contocte oootiare (bloc contocte) w ITT 21 ~ Fig. Schema 2L . respectiv 0 valoare maxima a puterii aparente debitata 5 (VA). De exemplu. R. I I 1 2L IL ~ l Sis/em i j I 3d l bare. 5. ~ de alimentare cu tensiune de Ia transformaji toarele barelor colectoare : a .duble. In scopul evitarii posibilitatii unei functionari gresite a releelor de protectie si automatizare in astfel de cazuri. Deoarece factorul de putere este dat de relatia: .-A/dsurou... in care Peste R. b .

220. T = Z.22 este aratata schema de conectare a unor sarcini in triunghi (intre faze): P RS j QRS. PST j QST. 400 si 750 kV au inceput sa fie realizate transformatoare de tensiune capacitive (fig. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE CAPACITIVE Pentru tensiunile de 110.YJQTR 2 + 3P . prin Xs notindu-se reactanta de sarcina. 80 .rezulta ca este necesar sa se res pecte valori limita 9i pentru puterea activa P si pentru cea reactiva Q. 5. sin cP.V3Q • 2 _l_ I ' PST + + PTR + V3QTR 2 2 3P + V3Q ._ in cataloagele de proiectare sint date formule de calcul pentru diversele moduri de conectare a transformatoarelor 9i a sarcinilor. = Z s cos cP. = Z. Ca exemplu.6 = 198 n.3Q 2 D.22. =~ s 5 = 100 300 2 --:- 330 n· ' = Z. respectiv pentru calculul puterilor active si reactive ce sint absorbite de la aceste transformatoare. Exemplu de schema pentru consumatoare se introduc (dad.8. cos CPo = 330· 0. se impune: Z R. 5. De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 5 = 300 VA si cos CPo = = 0. fiind date de relatiile : ~-I~--------~ r i + + + + + + PI P2 QI Q2 = PRS+ = PTR .QTR 2 V3P . automatizare) cit si ca condensator de cuplaj la linia de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii prin inalta frecventa (prin curenti purtatori de IF). Valorile rezultate sint cele minime admisibile. s Q = 5 sin cP. Pentru respectarea valorii impuse a factorului de put ere in circuitele Fig.23) care prezinta urmatoarele avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: . este cazul) deterrninarea Incarcarii transforrnatoarelor de tensiune. sin CPo = 330'0. P TR j QTR 9i a unor sarcini identice in stea: P j Q. incarcarile PI j QI si P 2 j Q2 aferente transforrnatoarelor ITT si 2TT. X. Rezulta asadar : P R = 5 cos cP. in figura 5.8 = 264 n. Re K.acelasi element foloseste atit pentru masurare (protectie. rezistente sau reactante aditionale pina la obtinerea valorilor necesare. Pentru determinarea incarcari i transformatoarelor de tensiune. 2 ' 2 ' = QRS = QST- V3 PTR + QTR +YJP+3Q• V3PTR .

l/VJ ~i 0. Observatie. 0..datorita repartitiei foarte uniforme a R e~~o.1/V3. Pentru transformatoarele de tensiune capacitive construite pina in prezent sarcinile secundare sint cuprinse intre 60 VA si 200 VA. 8t .Fig.n) pentru obtinerea tensiunii homopolare.i. Un criteriu de calitate al transformatoarelor de tensiune 6Automatizarl c. 5.'Oi.xa. Transformatorul de tensiune capacitiv se compune dintr-un divizor de tensiune capacitiv si un circuit inductiv de 0 tensiune mai joasa decit cea a retelei. 0. Datorita acestor cauze in timpul regimurilor tranzitorii apar In circuitul inductiv de rnasurare oscilatii de ferorezonanta cu frecvente de armonici superioare (150 Hz sau 250 Hz).··i. 220/f3 si 400/VJ kV.. Ub ~i e fiind bornele polarizate). 1226 tectie impotriva supratensiunilor. Transformatoarele de tensiune capacitive prezinta dezavantajul ca sint influentate de regimurile tranzitorii aparute in cazul unor perturbatii care au loc pe partea primara (scurtcircuite. ~i e-n (ua. aceste tipuri de transformatoare S se comport a foarte bine la undele de ~oc de Tsupra tensiune.xa si Ub . fiind realizate pentru tensiunile primare de 110/VJ.i.ii1'50iik.7. Intre 0 pr iza a acestui divizor ~i pamint este conectat circuitul inductiv realizat de fapt dintr-un transformator in. puneri la pamint.. iar cele trei infasurar i secundare pentru tensiunile de 0.. primara marc ata prin bornele U ~i' X (U fiind borna polariza ta) si trei infasurar i secundare: Ha .) sau pe partea secundara (scurtcircuite sau variatii bruste de sarcina).i. Aceste erori sint respectate insa cu conditia mentinerii frecventei / = 50 Hz intre anumite limite (de exemplu: 1:1/= ±1.···i.!~. capacitatea Co si rezistenta r care impreuna asigura protectia impotriva supracurentilor : de asemenea descarcatorul F si inductanta L sint elemente de pro- :::::========:::::= Transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra sint de tip monopolar.ii.5% pentru masurarea ~i 1:1/= ±3% pentru protectie) si nedepasirii sarcinilor secundare admise.23. De exemplu: T ECU-400 reprezinta : transformator de tensiune (T) pentru exterior (E) de tip capacitiv (C) izolat in ulei (U) pentru tensiunea nominala de 400 kV (400)..iiar cea de-a treia (e .xb) sint folosite pentru obtinerea tensiunii polifazate de alimentare a aparatelor obisnuite de masurare ~i protectie.X IJ. Se prevede in plus 0 bobina de soc Lo precum ~i un circuit antirezonant format din inductantele Iv 12. 1 ~i 3).2.. Transformator de tensiuneductiv de tensiune TT avind infasurarea capacitiv. .5.. Clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune capacitive sint aceleasi ca ~i la transformatoarele inductive (0. Divizorul capacitiv este format dintr-o serie de condensatoare Cv C2 ••• Cn (al carer numar este in functie de tensiunea nominala a transformatoruluij legate intre faza activa si pamint. Ub ... Indicatorul transformatoarelor de tensiune capacitive fabricate in tara noastra este litera C..Viil ~ tensiunii in lungul divizorului de tensiune capacitiv. Primele doua infasurari secundare (ua . supratensiuni etc.1 kV..i.1. O.

blocurile de Incercare * vor fi prevazute cu 0 borna de legare la mas a care se introduce automat in circuit la scoaterea fisei blocului respectiv. • Transforma toarele de masura se clasifica in: transforrna toare de curent care reduc curentul de la valori de sute sau mii de amperi la valorile standardizate de 5 A sau 1 A si transformatoare de tensiune care reduc tensiunea de la valori de zed sau sute de kilovolti la valoarea standard de 100 V. Se va avea in vedere ca prin arderea oricarei sigurante din circuitele transformatorului de tensiune sa nu se intrerupa legatura la pamint. la transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra oscilatiile care insotesc fenomenele tranzitorii sint astfel amortizate incit dupa 20 ms eroarea de masurare scade sub 5%. • La transformatoarele de curent se va lucra numai cu instalatia scoasa de sub tensiune.De asemenea. scurt-circuitarea transforrnatoarelor de curent etc) 82 . introduse pe circuitul transforrnator de curent .. E. • Se vor prevedea legari la pamint in circuitele secundare ale transformatoarelor de tensiune. iar la cele de tensiune.relee care perrrrite iriterverrtia in circuitul respectiv (de conectarea. Desfacerea separatorului este obligatorie ~i atunci cind barele sint scoase de sub tensiune.£ZUMAT • Transformatoarele de masura sint aparate electrice de inalta tensiune care transforma (reduc) curentul ~i tensiunea intr-un anumit raport de transformare. Astfel. adica asigurarea in acest caz a unei precizii minime de masurare. e R. In exploatare. 3000 V). functionarea in gol a transformatorului de curent prezentind pericol de electrocutare (2000 . In acest scop blocurile de incercare din circuitele de curent vor fi prevazute cu ~ina (banda) de scurtcircuitare. In acest scop pe conductorul neutru nu se vor monta sigurante.capacitive 11 constituie tocmai 0 comportare bun a in regimul tranzitoriu. la verificari si revizii periodice circuitele transformatoarelor de curent nu se vor deschide niciodata nici chiar pentru un timp scurt. • Oportunitatea folosirii transformatoarelor de masura rezulta in primul rind din faptul ca se asigura separarea galvanica fata de tensi* Blocurile de Incercare sint elemente electrice cu contacte.. cu separatorul de racordare deschis vizibil. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE MASURA In afara rnasurilor generale de protectie a muncii care se prevad in instalatiile electroenergetice de inalta si joasa tensiune la exploatarea transformatoarelor de masura se vor avea in vedere ~i urmatoarele : • Toate infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent vor fi legate la pamint insa intr-un singur punct.

doua sau trei elemente conectate in diverse moduri (stea.rilor 4. • Transformatoarele de masura se asociaza in unul.mta. Sarcina b) prin secundara transforrnator a intasuranlor a infasurarilor a infa.unile lnalte si in al doilea rind pentru di permite unificarea aparatelor de masurare (5 A sau 1 A si 100 V) . raport de transformare. domeniul de functionare etc . Coeficientul a) inductia de saturatie al unui transformator in conditii este mai mica? b) inductia este mai mare? c) eroarea cornupsa este mai mare? 5. Din punctul minara de vedere al protectiei operatic preli- sa deconectezi de la transformatoarele de masurare : a) un releu de tensiune? b) un releu de curent? c) un releu de Irecventa ? . tensiune. Transforrnatoarele a) b) c) i~i maresc i~i maresc i~i reduc de curerrt functionind la borne? debitata? functionind pe 0 pe 0 irnpedanta dubla fata de cea nominala : tensiunea curerrtul ? puterea 2.LOR 1. VfRlFICAREA CUNO~TlNTE. Transforrnatoarele de tensiune impedarrta dubla fata de cea norni- nala : a) b) c) a) c) cit i~i maresc er oarea de masurare ? i~i reduc i~i maresc prin prin Iegarea legarea legarea eroarea de masurare P puterea debitata ? de curent secundare? secundare? secundare ? este cu atit mai mare cu de curent se poate reduce: a unui in serie in paralel in triunghi nominale: 3. • Transformatoarele de masura sint caracterizate prin parametrii lor nominali: curent. eroare de masurare (clasa de precizie) sarcina secundara.) in functie de necesitatile energetice. triunghi etc. Cu ajutorul a) c) a) b) c) 0 a doua transformatoare in tre faze? de tensiune monopolare se poate obtine : tensi une in tre faze? b) doua tensiuni 6. Cu ajutorul 0 trei tensi uni illtre faze? a doua transformatoare intre intre faze? faze? faze? muncii este interzis ca fara nici 0 de tensiune bipolare se poate objine : tensiune doua tensiuni trei tensiuni intre 7.

convertirea marimilor electrice alternative in marirni continue (redresoare) sau.separarea (filtrarea) dintr-o rnar ime electr ica a unei anumite parti componente.CAPITOLUL 6 ELEMENTE DE ADAPTARE UTILIZATE iN PFOTECTIA PRIN RELEE A.alternative (de aceeasi frecventa) Insa de valori (module) diferite. . CONSIDERAT" GENERALE 1. Pe de alta parte. bobine si condensatoare precum si (eventual) componente electronice ca: diode. in cele ce urmeaza se vor defini prin denumirea generala si conventionala de elemente de adaptare. tiristoare etc. tranzistoare.transformarea marimilor electrice alternative tot in marimi electrice . deci a unei adaptari intre marimile primitive obtinute de la transformatoarele de masurare si marimile necesare a fi aplicate diverselor tipuri de relee.) care pot fi modificati ca marime (modul) intr-un anumit domeniu limitat. tensiuni etc. Introducere Dupa cum a rezultat din capitolele 3 si 4 releele de protectie se realizeaza pentru anumiti parametri nominali (curenti. . este destul de dificila 0 clasificare exacta precum ~i 0 definire precisa a domeniilor de aplicare a diverselor tipuri de elemente 84 . apare oportuna fol~sirea unor elemente intermediare care. in tehnica protectiei prin relee si a automatizarilor energetice sint realizate 0 serie de elemente de adaptare avind una sau mai multe dintre functiile enumerate mai sus. .modificarea fazei marimilor electrice alternative. In scopul realizarii diverselor scheme de protectie prin relee sau automatizare. Trebuie precizat ca in structura unor asemenea tipuri de elemente se intilnesc in principal 0 serie de componente electrice pasive: rezistoare. marimi care variaza de asemenea intre anumite limite. invers (invertoare). . Corespunzator acestor procese fizice. Clasiflcarea elementelor de adaptare Datorita varietatii mari a componentelor structurale precum si a complexitatii functiilor indeplinite. Procesele fizice care au loc in aceste elemente speciale pot fi considerate in linii mari urmatoarele : .amplificarea sau divizarea marimilor electrice continue sau alternative. in capitolul 5 s-a aratat ca transformatoarele de curent si tensiune permit obtinerea din sistemul energetic al valorilor totale de curent si de tensiune aferente celor trei faze (eventual numai de la una sau doua dintre faze). 2. eventual.

filtre.convertoare. In ce1e ce urmeaza vor fi prezentate pe scurt fiecare dintre tipurile de elemente enuntate. . Convertirea energiei electrice de la 0 forma la alta sau de la anumite valori ale parametrilor la altele este asigurata cu ajutorul urmatoarelor elemente fizice: • Redresorul asigura transformarea energiei electrice de curent alternativ de frecventa 1=11 (CAl) in curent continuu 1= 0-(CC1)· • Invertorul permite obtinerea curentului alternativ la 0 frecventa 1= 12(CA2) folosind curentul continuu 1= 0 . exemplificindu-se numai cu unele elemente specifice domeniului ce ne intereseaza.0 marime neelectrica intr-o marime electrica (de exemplu adaptorul deplasare-curent tip ELT 370 fabricat lEA). in care s-a notat prin CC1. In ce priveste protectia prin relee si automatizarile energetice.0 marime neelectrica in alta marime neelectrica (de exemplu convertor for ta-deplasare sau convertor presiune-deplasare sau deplasare-presiune). in cele ce urrneaza vor fi evidentiate in exclusivitate aceasta ultima categorie de convertoare. respectiv alternativ (CA) avind fiecare parametri electrici diferiti.amplificatoare. . in structura unor elemente de automatizare se intilnesc asemenea convertoare (elemente de adaptare) care transforma : . respectiv prin CAl' CA2 si CA3 cite trei retele distincte de curent continuu (CC). elementele de adaptare pot fi clasificate astfel: . De exemplu. 0 marime electrica de anumiti parametri intr-o alta marime electric a de alti parametri. CC2 si CCa. B.defazoare.de adaptare. In acest sens 0 schema generala de convertire a marimilor electrice poa te fi considerata cea din figura 6. Clasiflcare Notiunea de convertor este foarte generala extinzindu-se ~i asupra man milor neelectrice.1. Ea defineste 0 transformare (convertire) a unei marirni intr-o alta marime pe baza unei legi (sau a unui raport de convertire) bine definite intre parametrii celor doua marimi. totusi tinind seama de functiile indeplinite in schemele de protectie prin relee sau de automatizare.(CC2)· 85 . CONVERTOARE 1. .0 marime electrica intr-o marime neelectrica (de exemplu convertorul curent-presiune tip ELA 104 fabricat lEA). .transformatoare : . . .0 marime analogies continua intr-o marime numerica discontinua (de exemplu convertorul analog-numeric). intrucit marimile care intervin sint aproape in exclusivita te marimi eledrice.

86 . 500 MHz).. Din analiza figurii 6. tensiune (8'0'0kV) se folosesc ondulatoare care produc energia electrica la frecverrta de 5'0 Hz.inuertor (f2)... In cele ce urmeaza vor fi prezentate exemple de convertoare intilnite in domeniul ce ne intereseaza. = • StabiIizatorul de curent alternativ sau de curent continuu asigura mentinerea la 0 valoare constanta a unuia dintre parametrii care intereseaza in mod special (tensiune.). • Divizorul de curent continuu sau de curent alternativ reduce intr-un anumit raport valoarea unui parametru (curent sau tensiune) apartinind unor retele de aceeasi frecventa. (divizor) -s.. 6. De exemplu pentru folosirea energiei electrice transportate la inaltll.1 ~i pe baza celor aratate se poate observa ca pentru realizarea unui convertor de frecventa de la 0 valoare lIla alta 12 este necesar sa se foloseasca succesiv urmatoarele elemente: (fl) -+ Redresor ~amplificator ce. Schema generala de convertire a marirnilor electrice. .1. curent etc. iar daca este utilizat pentru obtinerea unor semnale purtatoare de inforrnatie (de exemplu in electronics sau telemecanica) el se numeste oscilator (de exemplu 1 10 kHz . • Transformatorul poate fi considerat ca un convertor intre dona retele de curent alternativ de aceeasi frecventa (fl = 12) si fara sursa de energie suplimentara.Daca invertorul are in vedere aspectul energetic * (de putere) al convertirii el se numeste ondulor. • Amplificatorul poate fi de asemenea considerat ca un convertor intre doua retele de curent continuu (CCl ~ CC2) sau de curent alternativ (CAl~CA2) de aceeasi frecventa (fl = 12) insa cu sursa de energie suplimentara (Sa sau SA). frecventa. Fig.

cu germaniu sau siliciu. Din figura 6.schema de redresare cu doua diode (Dl si D2) si transformator (T) cu priza mediana (fig. 6. 6. • Baretorul este un element stabilizator cu rezistenta neliniara construit dintr-un tub special cu un filament de fier in atmosfera de hidrogen (lampa F. d). b) : 111= 1b . b se constat a caracterul neliniar alrezistentei tu bului B. Redresoare Redresoarele sint elemente cu proprietatea de conductie unidirectionala a curentului alternativ pe care-I transforma in curent continuu.10. precum ~i la unele protectii de distan tao Redresoarele trifazate (mono. punctul de functionare f variind Intre punctele limita a si b la valoare U \ \ \ \ \ . . b) si se realizeaza in trei variante constructive: . si asigura mentinerea aproape constanta a curentului 1 (fig.si bialternanta) se utilizeaza mai putin in protectia prin relee. Stabilizatoare Dintre tipurile principale de stabilizatoare: cu rezistente neliniare. Baretorul B (fig.3.4. feromagnetice. b .4.schema de redresare in punte Graez cu patru diode (fig. . Gbservatie. de fapt in curent pulsatoriu.diagrama curentului redresat . • Redresoarele monoalternanta (fig. 6.2. eel mai frecvent Intilnite sint cele din prima si ultima categorie.. a) se monteaza in serie cu rezistenta de sarcina R. cele negative fiind suprimate (fig. 62. 87 . 6. . apoi cele cu cuproxid sau cu seleniu etc. a).4. 3. 6. ferorezonante ~i electronice in protectia prin relee. c). Aceasta schema se intilneste destul de rar. a) asiguraun curent redresat continind numai pulsurile (alternantele) pozitive. • Redresoarele bialternanta asigura redresarea ambelor alternante (fig. 6. b). Ca elemente redresoare in protectia prin relee se folosesc diodele semiconductoare. la releele directionale stat ice (de exemplu RD c-3) .3. / I I I I b Fig.H). Schemele de redresoare in punte sint folosite frecvent la unele tipuri de relee diferentiale (de exemplu RDS-4).schema.3.UBb). 6:3.2.schema de redresare in punte Graez cu doua diode (Dl si D2) si doua rezistoare (Rl ~i R2) (fig. 6.2. ~ 0 . Redresor mouoal ter narrta : a .pentru un domeniu larg de varia tie a caderii de tensiune UB pe tub (UBa .

caracteristica de funcjionare. Redresor bia. Baretor: schema principlala . / I \ \ \ b <:.'1.schema in punte Graez ell paten diode. II - Fig.schema in punte Gra ez ell dona diode.t Of + If c Fig. / . I c. .: d ..schema eu transformator cu priza mediana .diagrama curentului redresat. 6.UI I \ '0 -12 " . 88 . 6. b .a .lter nanta.3. c . b . d .

a cuprinde tranzistorul T conectat in derivatie pe rezistenta de sarcina Rs. In consecinta tensiunea de iesire U. 6. In figura 6. a dioda Zener Z si rezistenta ca pozi tie in schema. practic constanta a curentului I. de la bornele rezistentei de sarcina Rs este mentinuta constanta (stabilizata).5. 6.6 sint prezentate doua scheme de stabilizatoare cu diode Zener si tranzistoare. In figura 6. Ro fiind inversate 89 . 1---' .) datorat cresterii tensiunii de alimentare Ui. Pornind de la 0 anumita stare de echilib~u stabilizarea are loc in felul urmator : .6. Stabilizator a . curentul este "barat" (oprit) sa creasca. . procesul are loc in sens invers (Ui scade -+Iz scade -+UIl• scade -+10 scade -. la 0 valoare U'. b . cresterea curentului 1.schema b cu 0 dioda Zener: electrica .6. deci baza b devine mai negativa in raport cu borna "plus".La scaderea tensiunii U. ceea ce arc ca efect scaderea curentului din baza (Ill)' respectiv. se observa ca curentul Iz va creste.5.(6. b). deci cresterea curentului de colector 1 Totul este proiectat astfel incit cresterea curentului I (I = 10 Iz) sa produca 0 sporire a caderii de tensiune U R (pe rezistenta R) care sa compenseze cresterea tensiunii de intrare U'.U R a caderii de tensiune pe rezistenta de balast R. practic.~RJS Ui . Dioda Zener Z are proprietatea de strapungere nedistructiyj. a tensiunii inverse (fig.1. a se prezinta cea mai simpla schema de stabilizare cu dioda Zener.>-UR scade -+U. Similar cazului precedent. b cuprinde tranzistorul T conectat in serie cu rezistenta de sarcina R •. se mentine. Schema din figura 6.caracteristica de functionare. '" Este exact invers decit In schema 6. cresterea + 0. • Stabilizatoarele electronice S-au realizat cu tuburi electronice. = const). Baretorul este folosit intr-un anumit tip de protectie contra punerilor la pamint statorice la generatoare) (protectia Butow) . producind o crestere suplimentara 6. pornind de la 0 stare normala de functionare 9i presupunind 0 crestere a tensiunii U.Cind Ui creste. Aceasta va avea ca efect scaderea rezistentei de trecere emitor-colector. la valoarea constanta Uz numita "tensiune Zener". in prezent ele se construiesc aproape exclusiv cu diode Zener si tranzistoare. Uz u( o U + \ a Fig.6. curentul Iz va creste 9i deoarece potentialul bazei tranzistorului T (punctul b) ramine neschimbat in raport cu borna "minus" (Uz = const) inseamna ca Ull• va creste. Denumirea de baretor rezulta din faptul ca in domeniul a-b desi UR creste. Sch'ema din figura 6.5. In acest mod tensiunea de iesire U. iar potentialul bazei b al tranzistorului devine mai pozitiv *.

b .=Rsi I ti l2 II: Lf . 6. . procesul descris este invers (Ui scade -+Iz scade -+UIJ~ scade--'?Ree scade -+Ue = canst). = 5 V. Convertoare curent-tensiune In realizarea unor protectii de distanta. asadar. 4. 6. a) obtinut prin parcurgerea unei rezistente etalon R. a unor relee directionale sau chiar diferentiale apare necesara compararea valorilor masurate ale unor curenti si tensiuni.7.tip rezistiv.= R" s' nTI = nu Rs·i r Rs 11 L2 Rs II L2 U.. I nrc =T TI nn=f b a Fig.eu transformator de adaptare. de catre cuerntul I(U. . adica 0 debitata de transformatorul F8 = R. = 1 Q produce o tensiune U. proportionala cu curentul si care poate fi comparata cu tensiunea U. btip serie (de curent). Fig. 6. La scaderea tensiunii U. astfel ca Ue este stabilizata.6.i2 = 1 X 52 = 25 VA. eel mai simplu convertor curent-tensiune este eel rezistiv (fig. I~. Rezulta.= RBI). de obicei convertirea curentului i intr-o tensiune U.7. Convertor curent tensiune: a . Observatie. De exemplu: un curent I = 5 A parcurgind 0 rezistenta R. Este evident ca 0 asemenea opera tie implica convertirea uneia dintre marimi la dimensia celeilalte. 0 crestere a caderii de tensiune pe tranzistorul T care compenseaza cre~terea tensiunii de intrare U.(J b (de tensiune). Puterea de curent este: Lf l. valoare apropiata de cea reala. Stabilizator eu dioda Zener si tranzistor: atip derivatie rezistentei interne (emitor-colector) a tranzistorului T. 90 .

Curentii nominali sint cuprinsi de obicei in domeniul 3-8 A. 1.9) prin legarea in triunghi a infasurarilor secundare. daca se considera raportul de transformare nTI = 510. = = O. 6. T. Transformatoare in protectia prin relee vor de egal izare Este un transformator de tipul curent-curent realizat frecvent sub forma de autotransformator trifazat (fig. 100 x 0.transformatorul de egalizare.9. de exemplu. R 5 1 c Fig.transforma torul suma tor (de amestec).Daca se doreste obtinerea unei tensiuni mai mari pentru curentul nominal. desi s-a obtinut ori mai mare. raportul de transformare fiind apropiat de 1 (de exemplu nTE = 514 A). TRANSFORMATOARE Dintre transformatoarele de adaptare utilizate fi prezentate cele mai importante si anume: .Sx 100 = = SOV. 6. b) in secundarul caruia se monteaza rezistenta de sarcina R De exemplu.8). Transforrnator de egalizare si de modificare (rotire) a fazelor.8. puterea absorb ita a ramas neschimbata. Tensiunea magnetomotoare este de obicei de 100 As.7. atunci convertorul este prevazut cu un transformator de curent intermediar de adaptare TI (fig. 6. 6. 6. . fiind folosit de obicei in circuitele protectiei diferentiale.transformatorul cu saturatie rapida : . 0 Rezulta ca fata de exemplul precedent. 6. Realizat sub forma de transformator acesta poate fi folosit si pentru egalizare si pentru rotirea fazelor (fig. tensiune de zece C. P.52 25 VA. 91 .~ Fig.8).5 A ~1 R8 = 100 Q se obtine: 8• U. ceea ce inseamna ca. Transformator de egalizare. pentru transformatorul de 514 raportul numarului de spire este de 20/25 (fig.

b se constat a urrnatoarele : . i jj . = Ii" desi acesta are aceeasi amplitudine cu curentul precedent. b· caracteristica de t~ / To Fig.In prezenta componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a cur entului de intrare I. 6.. Folosind.schema I I I I a elect ricA .ne :~ . = Ii" deoarece ambele alternante sint simetrice in raport cu axa timpului t. se va obtine in final un transformat or trifazat de egalizare cu raportul de 5/4VI A si de rot ire cu 30°. Re -'! i IIe=k.. cu variatia inductiei (!1<l> = !1B' S. 6. de exemplu.:' S(cmZ) . I . proportionala cu !1Bl (Ie = I. ~i in sfirsit fluxul magnetic este proportional.J. Ca urmare curentul I. I) insa fiind deplasat cu componenta apcr iodica fata de axa timpului. produce 0 varia tie a inductiei in miezul transformatorului !1B = = !1B2. trei transformatoare monofazate de 5/4 A legate in triunghi pe partea secundara. 6.dB J. variatia inductiei magnetice !1B in fierul transformatorului va avea 0 valoare maxima !1B1• Intrucit curentul L.10.II. = Ee .Observatie.10.c:::J. 2. care este mult mai mica decit in lipsa componentei aperiodice.. a) Este numit astfel deoarece in conditii de functionare normala miezul sau magnetic se afla la limita de saturatie (fig.) si va face sa functioneze releul R.tn lipsa componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a curentului de intrare I. Transformatorul cu saturatle rapida (TSR) (fig.10. = . Din figura 6.'Rolul sau este de a elimina componenta aperiodica de curent la producerea unui scurtcircuit. (II. 92 . in secundarul transforrnatorului este proportional cu tensiunea electromotoare indusa L. t a . \ 0> . proportionala cu !1B2 ~i releul R nu va functiona. r 00 t.2' 2 \" R . Transforrnator eu saturatie rapida : functionare. I I I I I '// t. . . ~---- ll~--------" . S fiind sectiunea mie- zului magnetic) rezulta in definitiv ca curentul Ie in secundar va avea 0 valoare maxima Ie. Re iar aceasta este propor tionala cu var iatia fluxului magnetic in fier E.10. b). va avea 0 valoare minima Ie. ne fiind numarul de spire al infasurar ii secundare..

b. infasurarea secundara avind acelasi numar de spire 110.3.11. a . = V3iR.1).cu trei infa~urari 93 . avind mai multe infasurari primare racordate l'!. ca si infasurarea secundara contine acelasi numar de spire no si observind circulatia celor trei curenti iR' is si iT prin bobinele primare se poate conchide ca curentul im prin releul 1m va fi: (6. Curentul secundar im este si in acest caz da t de rela tia (6. 6.ell inf3. 6.11).11.12. De exemplu pentru un scurtcircuit trifazat (fig.n in marime ~i directie. b) R. n2 = 2no ~i n3 = no.~urarca primara ell trei secjiuni .JraIlsfQ[Ill'ltQaIele de curen]. a) ca si in regim normal de functionare -.1) Pornind de la aceasta rela tie. si 0 infasuraresecundara pentru alimentarea unui releu (fig. tn figura 6.12) se poate determina u~or va loarea curentului i. 6. iar pentru un scurtcircuit bifazat (fig. 6.T. in care se folosesc trei rnfasurari primare cu numar diferit de spire: ttl = 3no. b . Transforrnator de amestec: primare. a este aratata schema unui transformator de amestec a carui infasurare primara contine trei sectiuni cu numar egal de spire n1 = = 112 = n3 = no' Considerind. pentru simplificare. 11. prin constructia diagramei fazoriale (fig. 6.12. I _im I = 13iR _iT I = 2iR· o solutie echivalenta este indicata in figura 6. + a b Fig. T ransformatoru I su mator (de amestec) Acest transformator perrnite obtinerea unui curent monofazat printr-o combinare adecvata a mai multor curenti.

21's

Fig. 6.12. Diagrama Iazoriala a curentilor la transformatorul de arnestec :
a - pentru scurtcircuit trifazat; b - pentru scurtcircuit bifazat,

D. AMPLIFICATOARE 1. Clasificare

Amplificatoarele sint elemente la care marimea de intrare Xi (fig. 6.13, a) de 0 putere relativ mica poate comanda in mod continuu 0 marime de iesire X, proportionala cu cea de intrare, lnsa de 0 putere mult mai mare. Este evident ca obtinerea unui factor de amplificare supraunitar este posibila numai prin folosirea unei surse auxiliare de energie S. In figura 6.13, b este prezentata caracteristica statics a amplificatorului Xe = f(X,). Amplificatoarele se clasifica in doua categorii mari: • Amplificatoare de marimi electrice (electronice, magnetice, electromecanice, rotative etc.) . • Amplificatoare de marimi neelectrice (mecanice. pneumatice si hidraulice). . In protectia prin relee ~i automatizarile energetice sint utilizate amplificatoarele electronice cu semiconductoare (care au de obicei structuri normalizate) si amplificatoarele magnetice.

x,

IXe =K,ft +Xto

I
Xi

Xeo

tgcx =K

a

0

b Fig. 6.13. Amplificator (in general):
II -

schema bloc; b - caracteristica statica,

94

2. Amplificatorul

magnetic

Functionarea amplificatoarelor magnetice se bazeaza pe variatia induetantei L a unei bobine cu miez de fier (magnetic) datorita variatiei permeabilitatii magnetice a miezului respectiv, sub influent a unui cimp magnetic continuu. Pe un miez magnetic inelar (fig. 6.14, a) se afla 0 bobina Be numita bobinade comanda, careia i se aplica curentul continuu de comanda Ie ~i bobina de lucru B, legata in serie cu rezistenta de sarcina R. si alimentata cu tensiunea alternativa U. Aceasta constituie schema principiala a unui amplificator magnetic. Milrimea de intrare a amplificatorului este curentul de comanda L; (curent continuu), iar cea de iesire este curentul de lucru I. (curent alternativ). Prin varierea curentului L, se modifica si cimpul continuu He produs de bobina Be: H
e

=

Hele,
1

(6.2)

in care: ne este numarul de spire al bobinei de comanda Be; l - lungimea circuitului magnetic al miezului.

ca

Tinind seama de curb a de magnetizare B = f (H) (fig. 6.15) se constata permeabilitatea magnetica fJ. a fierului se modifica in functie de cimpul continuu He. Astfel, de exemplu, "pentru IHe = Hcl, permeabilitatea magnetica este: (6.3)

notind prin aceasta derivata similar:

in punctul 1 (fig. 6.15), iar pentru fJ.z = -dBz

He = He2 (6.4)

dH2

= tg

IXZ•

Se observa

ca permeabilitatea

magnetics

fJ. scade cu cresterea cimpului He: (6.5)

-Ie b

Fig. 6.14. Amplificator magnetic:
a - schema
electrica : b - caracteristica staticil..

95

I

I

Variatia permeabilitatii magnetice iJ. produce variatia proportionala a inductantei L a bobinei de lucru 131: r L=--!!.S·" l in care: n, este numarul de spire al bobinei de lucru, B1; S sectiunea miezului magnetic.
He (A Sf)

I I I.f'f=t;rif
I

n2

r'

(6.6)

I
I

I I
I

Ca urmare se va produce si variatia impedantei Z a circuitului de ie~ire: Z
=

Fig.

6.15.

Curba de magnetizare B = £(H).

VR; + (,)2L2 = VR~ +A2iJ.2,

(6.7)

in care s-a notat prin A constanta (v. rel. 6.6): A
=

co

2 12e

S.

l

Curentul Is din circuitul de iesire se va modi fica si el in consecinta :
(6.8)

Tinind seama de relatiile (6.2) ... (6.8) se poate constata ca curentul de lucru Is (de iesire) variaza proportional cu curentul de comanda L, (de intrare) relatia de dependents fiind definita astfel: (6.9) in care: K este factorul de amplificare (panta) : Iso - valoarea de gol. Expresia grafica a relatiei (6.9) reprezinta caracteristica statica a amplificatorului magnetic (fig. 6.14, b).

til

E. CIRCUITE

DEFAZOARE

tn circuitele protectiilor de distants sau dircctionale apare uneon necesitatea defazarii cu un anumit unghi a un or tensiuni sau curenti.
1. Circuit defazor de tensiune

tn figura 6.16, a se prezinta un element defazor de tensiune cuprinzind doua circuite paralele alimentate de tensiunea de intrare Ui• e - Primul circuit este format din doua rezistoare avind rezistente identice Ro si parcurse de curentul 10: ' (6.10)
96

Observatie. Curentul 10 este constant ca modul si invariabil ca faza fata de U, (in faza cu Ui). fJ - Cel de al doilea circuit cuprinde un condensator fix de capacitate C1 si un rezistor de rezistenta variabila R1. Curentul II variaza in functie de R1: - ca modul: I

1=11 Ri + -'-C1;
Ui
(,l

(6.11)

21

-

ca faza

(fig. 6.16, b): (6.12)

Deoarece caderile de tensiune pe rezistenta R~) ~i pe capacitatea ClUle,) sint in permanent a in cuadratura (fig. 6.16, b), rezulta ca pentru orice valoare a lui Rl punctul c se va deplasa pe un semicerc intre punctele a ~i b. De asernenea, deoarece cele doua rezistente Ro sint egale, caderile de tensiune pe acestea vor fi egale (U Ro), adica : (6.13) deci punctul d se afla in centrul semicercului (fig. 6.16, b). - Tensiunea de iesire UB obtinuta intre punctele c ~i d (v. fig. 6.16, a) este: - constanta ca modul:
[T
'e

=

C cd-

U0-_,
2

Ui.

(6.14)

- varia bila ca faza: Tie = 20:.
(6. [5)

Asadar, prin varicrea rezistentei Rl se obtine la iesirea circuitului defazor o tensiune Ue pe jumatate din valoarea tensiunii de intrare U, (raport de transformare 2) si cu 0 faza variind intre - 180° (cind R 1 = 0) si 0° (C = 0).
I,

-Io ~' 0-----'

Vi =U,!2° a
Fig. 6.16. Circuit defazor de t ensi uue ell raport
electrica : b - dlagrama

de t ransforrnare

2:

a - schema

f azorialii,

7-

Automatizari

-

c. 1226

97

Fig. 6.17. Circuit defazor de tensiune cu raport de transformare
a - schema electrica ; b - diagrama fazoriala.

1;

In figura 6.17, a se prezinta schema unui circuit defazor format din doua rezistoare variabile identice (Rl = R2) reglabile simultan si simetric si doua condensatoare identice (C1 = C2). Cei doi curenti I I si 12 care iau nastere cind se aplica tensiunea de intrare U, sint egali cu modul si in opozitie de faza (fig. 6.17, b) fiind definiti de relatiile (6.11) si (6.12). Observatie. Circuitul prezentat este de fapt identic cu eel precedent (fig. 6.16) insa este dublu, rezistentele Ro nernaifiind necesare, Functionarea este similara cu cea din cazul precedent cu observatia ca tensiunea de iesire U; este egala cu cea de intrare U, (raport de transformare 1), punctele c si d deplasindu-se simultan si simetric pe acelasi cere (fig. 6.17, b).
2. Circuit defazor de curent

Defazarea curentului se poate obtine ca si in cazul tensiunii, curentul respectiv fiind convert it in prealabil lntr-o tensiune. Un circuit defazor de curent irrtilnit in protectia prin relee este eel care a fost prezentat in figura 6.9 (legarea in triunghi a transformatoarelor de curent). Amplitudinea curentilor obtinuti este cu V3 ori mai mare decit cea a curentilor aplicati, iar defazajul obtinut este fix, putind fi modificat numai prin valori discrete: 'flI = 30, 90, 150, 210, 270 ~i 330°.

F. FILTRE In acceptiunea generala a cuvintului, prin filtru se Intelege de obicei un element de circuit care permite selectarea (filtrarea) dintr-o anumita marime a unui semnal de parametrii doriti (filtru de trecere), de exemplu filtru de curent homopolar sau de tensiune inversa. Exista insa ~i cazuri in care filtrul

98

inversa si homopolara la una din fazele sistemului trifazat. tensiunea Up de la iesirea filtrului este data de rela tia : Up = K1U1 in care: referitoare U1> U2 si Uo sint componentele + £(&2 + KoUo. .directa: Up = K1U1. 5.16) defineste cazul general al unui filtru combinat la care poate lipsi in unele cazuri si unul din cei trei termeni (Kl = 0 sau K2 = 0 sau Ko =0).homopolara : UF = Kolo. Schema bloc a unui filtru.. Astfel avem filtre pentru componente de secven ta: . respectiv prin legarea in serie a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de tensiune (v. . c). .17) in care co este pulsatia curentului alternativ (c. U SI ~i UTI diagrama fazoriala ]a caderilor de tensiune va rezulta ca in figura 6. c) .18. Dintre filtrele folosite in domeniul care ne intereseaza se vor aminti filtrele: de com ponente simetrice si de armonici.11. (6.18. lucru care rezulta din rela tia : umE --]. fig.u = 2n!).RB si alimentat cu tensiunea intre faze. Filtrul a carui relatie de definitie contine un singur termen se numeste filtru simplu. Acest filtru este format din doua brate capacitate-rezistenta CA . In cazul general. ceea ce asigura eliminarea componentei homopolare de tensiune. Relatia (6. Dupa cum s-a aratat anterior filtrele de curent sau tensiune homopolara se obtin foarte user prin legarea in para lel a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de curent (v.16) simetrice directa. schema bloc a unui asemenea filtru fiind prezentata in figura 6. Lg <f1A = --=--= URA 1 UCA XAJA RAJA 1 XA -= RA Fig. _ 1. b.trebuie sa opreasca un semnal de parametrii doriti (filtru de blocare) perm itind trecerea reziduului. 6.19.___f_I_U_R_U.19. =V3-<f1A= 300' 6. fig.18) ( 99 .coeficienti complecsi de proportionalitate. In acest caz considerind un sistem de tensiuni de secventa directa UR. Kv K2 si K3 . Constructiv se alege: XA -= RA wCARA V3 1 ~l -_--- XB -_ wCBRn V-3 RB (6. In aceste cazuri este util sa s e foloseasca filtre de componente simetrice. . Filtre de components simetrice Anumite stari de defect sau regimuri anormale din retelele si masinile electrice nu pot fi detectate cu suficienta sensibilitate pe baza ~ontr~lului tensiunii sau curentului. Schema de principiu a unui filtru de tensiune de secventa inversa este prezentata in figura 6.inversa : Up = K2U 2.curentul IA va fi defazat cu unghiul <f1A = 30° inaintea tensiunii USR1.RA. 5.16.. a. respectiv CB . deoarece : . • Filtru de tensiune de secventa inversa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->