3.

GENURILE PRESEI

DEF: Genurile presei este un proces cultural de lunga durata care acunoscut in ultima
vreme o dezvoltare fara precedent datorita perfomantei tehnicilor de comunicare prin
intermediul carora informati circula peste tot.
Se clasifica in doua mari grupe:
-genuri informative
-genuri comentative
A)Genurile informative au ca principal scop difuzarea informatiei din cele mai
diverse domeni:cultural,politic,economic,social,stiintific religios,e.t.c.
Inca de la primale teori aparute in lume genurile presei informative au ocupat spati
largi si aceasta tendinta sa accentuat odata cu trecerea timpului.
Cele dintai publicati rom sunt :curierul rom 1829,albina rom 1829,gazeta din
transilvania 1837
Centrul informativ principal in mass-madia este stirea care raspunde la urmatoarele
intrebari:cine ,ce,cand,unde,cum,de ce.
B)Genurile
comentative:articolul,documentarul,pamfletul,anchete,cronice,eseul,editorialul
Fiecare cu specificul sau avand comuna ponderea concordata argumentatiei adica
raspunsurile la intrebarile:de ce si cum?
Intro modalitate sau alta principalele genuri se regasesc in in treaga presa

4..ELEMENTELE UNEI STIRI

Elem unei stiri indiferent de canalul de difuzare sunt contribuite din rasp pe care
jurnalistul trbuie sa la gaseasca la intrebarile ce i le pune cititorul:cine,ce,unde,cand ,de
ce,cum?fara rasp la aceste intrebari sau la cel pitin 4 dintre ele nu poate exista o stire de
presa
Stirea are urmatoarele surse
-sursa directa
-sursa indirecta
-sursa identificata
-sursa neidentificata
Stirea =noutate
=relatarea unor evenimente recente pt a avea caracter de stire ceea ce
relateza trebuie sa fie :actual,in curs de desfasurare, la zi,important
,semnificativ,neobisnuit
Stirea este un fapt sau o idee precisa care intereseaza sau va interesa un nr mare de
cititori.stirea relateaza evenimente semnificative care prezinta interes pt
public..relatarea aspectelor semnificative ale unor intamplari actuale
Stirea apare la confluenta a 3 elemente semnificative
-un eveniment
-o informatie
-un public cititor caruia i se adreseaza
-comunicarea in masa in sistemul mass-media
 5.SCHEMA COMUNICARI JURNALISTICE DE GEOGE GERBNER

EVENIMENT

INSTANTA DE DISCUR

EMITATOR

EXPRESIE CODARE CONTINUTUL

DISCURS

CANAL MEDIA

RECEPTOR

DECODARE

DECODIFICARE
In procesul com vom avea la un capat activitatea de codare de selectare a acelor forme
sa dea expresie continutului iar la capatul celalalt se afla activitatea de decodare
realizata de catre receptori si raportata la un cod comun de semne ..in cazul in care
informatia va cuprinde multi termeni neologici sau de specialitate exista riscul sa nu se
poata realiza decodarea si decodificarea textului mesajului de aceea se inpune
explicarea acestor termeni fie in paranteza fie prin trimiterea la un subrol toate acestea
au un rol esential intrun discurs jurnalistic
George Gerbner in 1964 in lucrarea despre modelul general al com. In mass- media
considera ca jurnalistul sau comunicatorul in general percepe un eveniment si
reactioneaza cu mijloace specifice pt a pune la dispozitia receptorilor intro anumita
forma si intrun anumit context un anumit continut a carui transmitere poate
aveaconsecinte sau nu asupra cititorilor

6.Predocumentarea si documentarea
Prima etapa in procesul com. poarta numele de predoc. Si este momentul in care un
com. sau un jurnalist dupa ce a primit sarcina de a scrie despre un eveniment face
primele demersuri de a descoperi daca au mai existat relatari anterioare cu privire la
subiect sau daca au mai existat informati cu subiecte asemanatoare date de alti
jurnalisti. De asemenea jurnalistul poate initia si o competitie intre evenimentul despre
care trebuie sa scrie si evenimentele similare din alte tari.
El colecteaza mat diverse care constau in.cifre, nume ,citate ,nr de tel,informati culese
de pe net,imgini,e.t.c.
Documentarea etapa esentiala pt redactarea unui produs jurnalistic sau de relati
publice ea se poate face direct la locul evenimentuluisau indirect prin persoane care au
participat la desfasurarea evenimentilui,intrun cadru general de informatie ,baza de
date. Inregistrarea datelor si pracesul documentari trebuie facuta cu exacticitate altfel
mes. scris sau transmis criticilor venite din partea specialistilor..pt a evita astfel de
situati se recurge la metode moderne de unregistrare audio-video,.este necesar ca datele
colectate sa fie fixate pt ca informatiile respective sa mai poata fi pastrate in fisiere
personale pe calculator ,.aceste informati pot fi utile in cazul unor documentarial unor
constructi sau a unor discursuri ulterioare.
 9..FORME SI STRUCTURI ALE TEXTULUI JURNALISTIC

CUPRINDE :
1.Titlu –atraga atentia
2.titrajul-supratitlu,subtitlu
3.lesd-ul sau sapoul-textul plorat intre titlu si articol
4.textul propriu-zis-parte esentiala a articolului
5.finalul articolului sub forma unei concluzi generale scolaresc si o trusa finala care
inchide escul discursiv,articolul poate fiinsotit de imagini semnificative
Textele ce alcatuiesc continutul unui ziar sunt acceptate ca articole daca raspund
formal uneia din schemele titlu-text sau titlu-sapou-text sunt semnate iar atunci cand
sunt semnate reprezinta punctul de vedere al redactiei si informeaza despre
evenimentele actualitati.
Ierearhizarea informatiilor dupa schemele precizate mai sus ,este necesara pt organiz
lecturi, pe de o parte , si pt captarea atentiei cititorului, care are anmite asteptari de
lectura,pe de alta parte.

10.TITLU MATERIALELOR PUBLICISTICE

Titlu este un inceput de contract intre jurnalist si cititor

Titlu este foarte important unul scris pe prima pag atrage atentia un titlu bun are
urmatoarele conditi:
-sa nu fie lung-7 cuvinte
-sa nu fie prea scurt
-sa nu fie banal ,previzibil ,neinteresant
-sa nu fie metafonic ,abstract ,nesiner imoral
Titlu este de 2 tip:
-informative redau in cateva cuvinte esenta articolului trebuie sa fie usor de inteles
-incitative menite sa atrga atentia prin jocuri de cuvinte este scurt direct si uneori
socant, este specific presei de senzatie ,umorul si talentul fac diferenta intre titlurile
remarcabile si cele usor senzationale .
In presa pot fi identificate multe procedee de scriere a unui titlu
-titlu rezumat
-titlu citat se fol la interviuri
-jocul de cuvinte
-titlu prin cupura scurt si direct este folosit in presa cotidiana.

11.ROLUL SAPOULUI SI REALIZAREA UNUI ARTICOL

Sapoul este txtul de sine statator care rezuma si atrege atentia cititorului aspra a
ceea ce este considerat de jurnalist a fi cel mai inportant element fapt al unui articol
sapoul este independent de restul textului ,nu trebuie confundat cu primu paragrsf si se
ppate spune ca are pe langa functia de informare si o functie publicitara –polarizeaza
atentia cititorului si simplifica intelegerea articolului.
 Se construieste din unul sau doua paragrafe este specific reportajului anchetei
,interviului, in general al articolelor mai mari de 2000-3000 de semne si situati de la
care pleaca autorul
12.ROLUL LEAD-ULUI INTR-UN ANSAMBLU PUBLICISTIC

Leadul este primul paragraf al textului rezuma si precuzeaza evenimentul ,actiunea

si identifica autorii sau persoanele implicate.

13.FORME ALE GENURILOR PRESEI

Genuruile presei este un procecs cultural de lunga durata care a cunoscut in ultima
vreme o dezvoltare fara precedent ,datorita performantei tehnicilor de comuninare
prin intermediul carora informatia circula peste tot mapamontul cu o viteza uluitoare .
In mass-media actuala sunt doua tendinte actuale:
1.Genuri presei de informare sau investigare se materializeaza in genurile de presa
care au drept obiectiv capacitatea de a aduce in atentia cititorilor informati inedite
noutati de ultima ora.
2.Genurile presei de interpretare sau oponie se carecterizeaza in genurile de presa
comentativa care au rolul de a judeca si de interpreta informatia intro maniera care sa
influenteze receptorul si sal determine la reflectie si la concluzi aspra unei teme avuta
in atentie si dezvoltare.

Formele jurnalismului de informatre sunt:anchete,reportajul,interviul.

Jurnalismul de interpretare isi gaseste expresia in genurile presei.
-editorial
-comentoriu
-cronice
-tableta
-pamflet
-documentor
-caricatura

15.CALITATIILE SPECIALISTULUI IN PR

-Sociabilitatea,Tactul,Memorie
-Prezenta de spirit,imaginatie,intuitie
-Gandire rapida
-Capacitatea de a lua decizi – viteza de reactie , spontaneitate
-Capacitatea de a alege mijloace adevarate de actiune
-Puterea analiza si simtul sintezei
-Capacitate organizatorica
-Capacitatea de a se exprima clar
-De a formula mesaje atractive
 -Putere de munca
-Stapanbirea limbajului specific profilului profesional.

17.TIPURI DE ACTIVITATI IN DOMENIU COMUNICARI

1.Globarizare si editere de mesaje

-comunitate ,stiri de presa scrisa scrisa video,corespondenta,anunturi,discursuri,
infomati catre mass-media,rapoarte de activitate
2.Relatiile cu presa :contactarea cu oameni de presa,difuzarea de materiale catre
presa ,medierea legaturi jurnalistilor cu lideri sau profesionisti din organizatie
3.Cercetarea privind publicul si opinia piblica, climatul social ,economic sau politic
4.Managementul :planificare si promovarea activitatiilor de actiuni comunicationale
5.Consilierea:
6.Organizarea de evenimente :conferinte de presa ,inaugurari,plasari de
programe,campani de strngere a fondurilor,promovare
7.Discursurile:atitudine,continutul discursului,stilul mesajului ,vestimentatie
8.Realizarea unor produse media utilizand tehnici audio video si de scriere :produse
tipografice ,fotografie ,design multimedia
9.Formarea comunicatorilor .

18.PROFESIA DE RELATIONIST

Relatiile publice au aparut ca o necesitate in evolutia societati . omul fiind o fiinta

sociala ce descopera numeroase modalitati de interrelationare.orice comunicator
trebuie sa stie sa vorbeasca sa asculte si sa comunice .modul in care un comunicator
foloseste cuvantul dezvaluie capacitatea si arta sa in a stabili relati de comunicare .
Departamentul specializat in comunicare PR isi mass-media la nivelul diverselor
firme ,organizati sau instituti si-au conturat un rol din ce in ce mai important in asi
promova imaginea firmei a produselor si a serviciilor pe piata.
Pt asi asigura prezenta pe piata si pt a intra in competitie cu alte organizati de
acelasi tip trebuie sa aiba comunicatori profesionisti care sa asigure promptidune
,schimb de informatie si sa valorizaze zona de influenta ..,in acest context socio-
economic relatiile publice si comunicarea devin instrumente importante in a culege si
prelua informati care trebuie transmise catre diversi receptori.
 19.FOMULA R.A.C.E. PREZENTARE

Cele mai importante etape in pr sunt cuprinse in RACE care reprezinta :

-R cercetare ,investigare
-A actiune
-C comunicare
-E evaluare
1.Cercetarea consta in identificarea problemelor care trebuie rezolvate in procesul
PR in acesta etapa intalnim mai multe aspecte :starea de organizatie, procedurile cu
care se confrunta institutia ,oprtunitatile de care poate beneficia
2.Actiunea urmareste implementarea programului destinat realizari
obiectivitatilor propuse.
3.Comunicarea propriu-zisa consta in transmiterea mesajelor destinete unui public
tinta.
4.Evaluarea este etapa de monitorizare si de verificare a modului in care serviciul
sau departamentul de relati publice a indeplinit obiectivele propuse sau fixate de
organizatie la inceputul procesului.

24...........
1.Ancheta este un demers jurnalistic menit sa dezvaluie adevaruri incomode de o
persoana publica indiferent de domeniu in care lucreaza despre un grup de interese
incalcari ale legi si respectari ei.
2.Reportajul este o specie publicistica in care se relateaza fapte sau aspecte din
realitatea imediata, pe baza documentarii la fata locului.Autorul unui reportaj poate fi
martorul scenei despre care relateaza sau o poate reconstitui. El trebuie sa fixeze mai
intai cadrul de desfasurare al scenei respective(locul ,timpul, conditiile) apoi sa –i
prezinte pe protagonistii intamplarii si faptele lor,in fine sa surprinda aspecte imediate,
sa elucideze semnele de intrebare pe care le indica acestea, sa motiveze semnificatia
social umana a celor infatisate, pentru ca impactul asupra publicului sa fie caat mai
mare.Interesul pe care trebuie sa-l trezeasca un reportaj nu este doar informativ si
documentar , ci si emotional. In functie de subiectul prezentat ,reportajul trebuie sa fie
informativ, monogafic artistic , instantaneu , de evocare ,portret, ancheta etc.
3.Interviul este consemnarea convorbirii cu o personalitate solicitata sa-si exprime
opiniile in legatura cu o problema de actualitate sau de interes mai general.Prin urmare,
in cazul interviului, informatiile nu mai sunt prezentate direct ,ci sub forma unui dialog
intre reporter si intervevat.O asemenea conversatie reclama o prealabila documentare
a ziaristului in legatura cu activitatea intervievatului.La randul lui, acesta trebuie sa fie
o persoana capabila sa capteze interesul publicului prin competenta pe care o are.
Intrebarile trebuie formulete succint si sa vizeze asupra problemei, invitand totodata
raspunsuri lamuritoare. E recomandan=bil ca redactarea propriu-zisa a interviului sa
inceapa cu prezentarea intervievatului si cu expunerea imprejurarilor in care s-a
petrecut cunvorbirea si sa se incheia cu multumiri adresate de reporter partenerului de
discutie.
Interviul poate fi si colectiv(„masa rotunda” , talk show) atunci cand sunt solicitate
raspunsurle mai multor persoan ecompetente.
 Moderatorul trebuie sa stapaneasca arta conversatiei: sa fie comunicativ, sa se
exprime adegvat si coerent, sa fie spontan si prevenitor, concis, eficient, sa intervina in
momentele-cheie, sa conduca dicutia spre tema adusa atentiei, ca curme frumos
divagatiile si sridentele de limbaj sau aptitudine, sa aiba el insusi personalitate si
punctele de vedere clare , sa poata formula in final concluzii la obiect.
4.Comentariul –este textul jurnalism in care sunt abordate probleme care depasesc
actualitatea imediata prin nivelul de generalitate sau generalizare si prin interventia
jurnalistului sau a autorul in faptele comentate.
Comentariile sunt realizate sau scrise de analisti„politici” ,eseisti ,specialisti pediverse
domenii care aduc in dezbatere si comenteaza diverse teme.
5.Cronica este un gen publicistic prin care realizatorul sau autorul consemneaza
periodic aspecte ale realitatii din diverse domenii (economic ,cultural, monden etc.)
6.Panfluetul alt gen jurnalistic care contine un atac violent la adresa unei persoane
sau grup de persoane si exte expresie a manifestarii indignate,a unui autor pe anumita
tama.Panfluentul se caracterizeaza prin ton sarcastic si ironie violenta.