Articole din sticlă Capitolul

şi ceramică 3
3.1 Aprecierea calităţii articolelor din sticlă
Aprecierea calităţii articolelor din sticlă pentru menaj presupune:
• identificarea sortimentului;
• determinarea caracteristicilor de calitate:
-aspect şi culoare;
-caracteristici constructive;
-abateri constructive;
-rezistenţa la şoc termic;
-prezenţa tensiunilor interne.

3.1.1 Identificarea sortimentului articolelor din sticlă

Recunoaşterea sortimentului articolelor din sticlă pentru uz
casnic se efectuează prin analiză organoleptică avându-se în vedere
următoarele:
a) Denumirea şi destinaţia produsului (de exemplu:
serviciu de şampanie, de lichior, pahar de apă, vază de
flori etc.);
b) Tipul de sticlă (comună, cristal, semicristal).
Aceasta se va identifica organoleptic ţinându-se seama de
caracteristici, conform tabelului de mai jos:
Identificarea tipurilor de sticlă
Caracteristici Tipul de sticlă
Comună Cristal
Luciu luciu obişnuit luciu strălucitor
Transparenţă transparentă foarte transparent
(claritate)
 Mărfuri nealimentare

Observaţii:
• Sunetul se apreciază cu un beţişor de lemn cu care se loveşte
uşor obiectul, lateral la partea superioară.
• Deosebirea dintre articolele de cristal şi cele din semicristal se
face prin masă, care este mai mică la semicristal.

Articolele de sticlă din cristal sunt marcate în mod deosebit

astfel:
• marcaj rotund, de culoare aurie, inscripţionat cu specificaţia Pb
Masa mai mică mai mare
Ornamentaţia simplă mai bogată
(şlefuire uşoară) (şlefuiri adânci)
Sunetul scurt, înfundat clar, prelung, limpede, cristalin
30% pentru cristal superior şi Pb 24% cristalul cu plumb;
• marcaj pătrat, de culoare argintie, în cazul sticlei cristaline;
• marcaj sub formă de triunghi echilateral de culoare argintie în
cazul cristalinului.
c) Metoda de obţinere (articole fasonate prin suflare, prin
presare). Obiectele suflate au pereţii mai subţiri, iar articolele
presate au pereţii mai groşi. Prezenţa dungii de la încheierea formei
precum şi desenele în relief, indică faptul că articolul a fost obţinut
prin presare.
d) Modul de finisare, se examinează vizual observându-se
dacă finisarea este realizată prin şlefuire uşoară (şlifuri superficiale),
şlefuiri adânci, polizare şi lustruire, decorare prin pictare, gravare,
decalcomanii etc.

3.1.2 Determinarea caracteristicilor de calitate

a) Aspect şi culoare
Examinarea aspectului şi culorii se face vizual, urmărindu-se
depistarea defectelor.
Mărfuri nealimentare

Nuanţa de culoare se apreciază comparând articolele ce se

examinează cu produsul etalon. Articolele din sticlă pentru menaj
pot fi incolore sau colorate. La cele incolore nu se admit nuanţe
verzui sau roz. Piesele componente ale unui serviciu trebuie să aibă
aceeaşi nuanţă de culoare.
Referitor la aspect, se urmăreşte suprafaţa exterioară şi
interioară a articolelor observând dacă este netedă, lucioasă şi dacă
prezintă defecte. Cele mai des întâlnite defecte sunt: băşici, rizuri,
fisuri, incluziuni, muchii şi colţuri tăioase, aţe şi vine, valuri, décor
neuniform şi asimetric, scurgeri de colorant.

b) Caracteristici constructive
• dimensiunile (înălţime, diametru, grosimea pereţilor)
se determină cu instrumente de măsurat obişnuite (riglă, echer). În
funcţie de dimensiunea maximă articolele din sticlă pentru menaj
sunt: mici (până la 120 mm), mijlocii (121-200 mm) şi mari
(peste 200 mm)
• capacitatea se determină cu ajutorul unui cilindru
gradat, stabilindu-se cantitatea maximă de lichid pe care poate să o
cuprindă articolul respectiv. Această verificare este importantă pentru
pahare, căni etc.
• masa se determină prin cântărire la balanţa tehnică.
Rezultatele obţinute se confruntă cu cerinţele documentului
(standardului) care a stat la baza obţinerii produsului.

c) Abateri constructive
Aceste abateri se referă la ovalitate şi stabilitatea suprafeţei
de sprijin, şi se determină astfel:
• ovalitatea se determină prin măsurarea a două
diametre perpendiculare şi calcularea diferenţei dintre ele. Rezultatul
obţinut se confruntă cu prevederile standardului de produs unde se
prevede cât se admite să fie această diferenţă, pentru ca produsul
să se considere corespunzător.
 Mărfuri nealimentare

• stabilitatea suprafeţei de sprijin se determină prin

aşezarea produselor respective pe o suprafaţă perfect plană
apăsându-se uşor cu mâna în partea superioară. În cazul în care nu
se produc balansări ale produsului, rezultă că suprafaţa de sprijin,
respectiv planietatea este corespunzătoare.

d) Rezistenţa la şoc termic

Rezitenţa la şoc termic exprimă capacitatea produselor din
sticlă de a rezista la variaţii bruşte de temperatură.
Principiul metodei constă în introducerea articolelor din
sticlă încălzite în prealabil la o temperatură superioară (t1) într-o
baie cu apă rece ce are temperatura (t2) şi apoi examinarea
produselor pentru a constata cum s-au comportat, observând dacă
prezintă crăpături, fisuri sau ştirbituri.
La produsele de menaj din sticlă calcosodică, obţinute prin
suflare sau presare, pentru determinarea rezistenţei la şoc termic se
procedează în felul următor:
În cazul paharelor se toarnă apă clocotită în şuvoi subţire,
pentru ca temperatura apei în pahar să ajungă la 95ºC şi se lasă apoi
să se răcească până la temperatura de 55ºC. Când temperatura apei
din pahar ajunge la această valoare se varsă conţinutul, iar paharul
gol se introduce într-o baie de apă la 20ºC, se scoate, se şterge şi se
examinează.
În cazul celorlalte produse, pentru determinarea rezistenţei
la şoc termic se pregătesc două băi cu apă, una cu temperatura de
55ºC, iar cea de a doua cu temperatura de 20ºC. Ambele băi trebuie
să aibă în interior plasă de sfoară sau de sârmă care izolează pereţii
şi fundul băilor ca nu cumva la introducerea articolului în acestea
să sufere şocuri mecanice. În băile astfel pregătite se introduc
produsele din sticlă, mai întâi timp de 5 minute în baia de apă
caldă, iar alte 5 minute în baia cu apa la 20ºC, după care produsele
se scot, se şterg şi se examinează.
Mărfuri nealimentare

e) Prezenţa tensiunilor interne

Tensiunile interne sunt forţe intermoleculare, răspândite
neuniform în masa de sticlă din care este fabricat produsul
respectiv. Prezenţa lor micşorează rezistenţa termică şi mecanică a
produselor din sticlă. Prezenţa tensiunilor interne se determină cu
ajutorul polariscopului. Pentru aceasta, polariscopul se reglează
astfel încât privind prin ocular să apară o coloraţie intens violetă. În
faţa analizorului polariscopului se aşează produsul de sticlă ce se
cercetează şi se roteşte treptat cu 360º perpendicular pe direcţia
luminii polarizate, examinându-se.
Dacă culoarea violet se menţine în tot timpul cercetării
produsului rezultă că el nu prezintă tensiuni interne. În cazul în care
culoarea violet se modifică apărând culorile: roşu, galben, alb sau
unele culori intermediare atunci înseamnă că produsul are tensiuni
interne.
Prezentăm în continuare condiţiile de admisibilitate ale
articolelor din sticlă pentru menaj referitoare la: culoare, defecte
admisibile, planietatea suprafeţei de sprijin, abateri de la verticalitate
şi ovalitate.

Condiţiile de admisibilitate ale articolelor din sticlă

pentru menaj

Nr.
Denumirea condiţiei Condiţii de admisibilitate
crt.
1. Culoare -incolore sau colorate; se admit slabe nuanţe
verzui sau roz, respectiv slabă variaţie de
culoare;
-la sticla cristal incoloră, se admite numai o
slabă nuanţă albăstruie;
-la sticla colorată, conform mostrei de
culoare omologată;
-nu se admite nici o diferenţiere a nuanţei
între piesele aceluiaşi serviciu.
2. Băşici care se sparg prin Nu se admit.
apăsare cu un vârf metalic
 Mărfuri nealimentare

Nr.
Denumirea condiţiei Condiţii de admisibilitate
crt.
3. Băşici negrupate care nu se
sparg cu un vârf metalic
-pentru produse mici 3 cu diametrul max. 2 mm
-pentru produse mijlocii 4 cu diametrul max. 3 mm
-pentru produse mari 5 cu diametrul max. 3,5 mm
4. Rizuri, fisuri Nu se admit.
5. Incluziuni active Nu se admit.
6. Suprafaţa interioară şi Netedă.
exterioară (cu excepţia
zonelor cu model imprimat)
7. Muchiile şi colţurile Să nu prezinte părţi tăioase.
8. Marginea gurii Netedă.
9. Aţe şi vine Se admit cele nepalpabile, dacă nu
influenţează aspectul exterior.
10. Decor neuniform, asimetric, Nu se admit.
scurgeri de colorant
11. Planeitatea suprafeţei de Să asigure stabilitatea produsului, suprafaţa
sprijin de sprijin şlefuită să fie dreaptă şi lustruită.
12. Abateri de la verticalitatea Nu se admite înclinarea vizibilă cu ochiul
produselor liber.
13. Ovalitate Se exprimă prin măsurarea diferenţei dintre
două diametre perpendiculare a gurii
articolelor cilindrice. Nu trebuie să
depăşească 1-1,5 mm.

3.2 Aprecierea calităţii articolelor ceramice pentru

menaj
Aprecierea calităţii articolelor ceramice pentru menaj
presupune:
• identificarea sortimentului;
• determinarea caracteristicilor de calitate:
-aspect şi culoare;
-caracteristici constructive;
-abateri constructive;
-toxicitatea glazurii;
-rezistenţa la şoc termic.
Mărfuri nealimentare

3.2.1 Identificarea sortimentului articolelor ceramice

Recunoaşterea sortimentului articolelor ceramice pentru
menaj se efectuează prin analiză organoleptică avându-se în vedere
următoarele:
a) Denumirea şi destinaţia produsului (de exemplu:
farfurie, cană, serviciu de cafea, de masă, de ceai etc)
b) Tipul de masă ceramică (porţelan, semiporţelan,
faianţă, ceramică comună) care se identifică
organoleptic prin următoarele caracteristici prezentate în
tabelul de mai jos:

Identificarea tipurilor de masă ceramică

Ceramică
Caracteristici Porţelan Semiporţelan Faianţă
comună
Culoarea în alb, alb- alb-cenuşie alb- brun-
secţiune albăstrui gălbuie roşcată,
neagră
Grosimea pereţi subţiri pereţi groşi pereţi pereţi groşi
pereţilor groşi
Sunetul clar, cristalin clar şi scurt scurt scurt
prelung înfundat înfundat
Acoperirea cu suprafaţa de suprafaţa de glazura glazura
glazură sprijin este sprijin este acoperă acoperă
neglazurată neglazurată întreaga întreaga
suprafaţă suprafaţă
Proba în translucid opac opac opac
lumină (când pereţii
transmisă au grosime
sub 3 mm)

Observaţii:
• Sunetul se produce printr-o lovire uşoară cu un corp
metalic.
 Mărfuri nealimentare

• Proba în lumină transmisă se efectuează prin mişcarea

mâinii, aşezată în spatele obiectului de încercat, privit în
lumină transmisă.
c) Metoda de obţinere (strunjire, presare, turnare). Articolele
de forma unui corp de rotaţie sunt fasonate prin strunjire, articolele
artizanale prin presare, iar cele cu pereţii subţiri sau groşi cu profil
simplu sau complicat se fasonează prin turnare.
d) Modul de decorare şi glazurare apreciindu-se:
• dacă decorarea este peste glazură (se simte conturul desenului la
pipăit) sau sub glazură (suprafaţa desenului este netedă şi lucioasă);
• dacă decorarea este prin imprimare automată (desenul are 1-3
culori, este încărcat cu colorant şi se simte la pipăit); cu
decalcomanii (este bogat colorat, desenul este mai complicat şi
neted); prin pictare (este un decor fin, se constată la suprafaţă
materialul de colorare, iar detaliile care se repetă nu au precizie
dimensională); prin ştampilare (embleme aplicate la suprafaţă sau
pe spatele obiectelor).
• dacă glazura este: incoloră, transparentă şi lucioasă, colorată,
mată sau de efect.

3.2.2 Determinarea caracteristicilor de calitate

a) Aspect şi culoare
Examinarea aspectului şi identificarea eventualelor defecte se
realizează vizual şi prin palpare. Principalele defecte ce se pot
constata la articolele ceramice pentru menaj sunt următoarele:
• defecte de formă, de dimensiuni şi de masă: asimetrie,
curbură, dimensiuni necorespunzătoare, margini deformate,
neparalelismul feţelor, lipsa planietăţii, ovalitate etc.;
• defecte de suprafaţă: bavuri, scurgeri de glazură, valuri,
urme de retuşare, înţepături;
• discontinuităţi: lipsă de glazură, rugozitate, zgârieturi,
fisuri, crăpături, exfolieri de glazură;
Mărfuri nealimentare

• incluziuni: băşici, granule, grăunţe, proeminente puncte

colorate;
• defecte de decorare: decor deplasat, decor neaderent, decor
supraars, lipsă decor, nuanţă diferită, neuniformitatea liniei şi a
benzii de decor, pete de colorant, scurgeri de colorant.
Examinarea culorii se poate realiza vizual, prin compararea
produsului cu etaloane de culoare sau prin determinarea gradului de
alb în cazul articolelor din porţelan, cu leucometrul Zeiss.
b) Caracteristici constructive
• dimensiunile (înălţime, diametru, grosimea pereţilor)
se determină cu instrumente de măsurat obişnuite (riglă, echer).
• capacitatea se determină cu ajutorul cilindrilor
gradaţi. Ţinându-se seama de dimensiuni şi de volum articolele din
porţelan pot fi:
-mici, cu diametrul de până la 200 mm (produse plate) şi
volumul până la 250 cm³ (produse cave);
-mari, cu diametrul de peste 200 mm (produse plate) şi
volumul de peste 250 cm³ (produse cave).
• masa se determină prin cântărirea fiecărei piese
supuse verificării, cu ajutorul balanţei tehnice.
c) Abaterile constructive
• ovalitatea se determină prin măsurarea a două
diametre perpendiculare, calculându-se diferenţa dintre ele.
• deformarea marginilor faţă de planul orizontal se
realizează prin aşezarea, cu gura în jos, pe o placă orizontală plană
şi apoi se apasă produsul (de exemplu farfurie) cu degetul în
centrul lui. Eventualele deformări faţă de placa orizontală se
măsoară cu ajutorul unor calibre din tablă ce au trepte de 0,5 mm.
• planietatea suprafeţei de sprijin se realizează prin
aşezarea articolului pe o suprafaţă orizontală perfect plană.
Apăsând uşor cu mâna partea superioară a produsului, vom
observa dacă prezintă mişcări de balans.
 Mărfuri nealimentare

d) Toxicitatea glazurii
Determinarea toxicităţii glazurii constă în identificarea
prezenţei plumbului.
Reactivii utilizaţi pentru determinare sunt: acidul acetic de
concentraţie 4% şi hidrogenul sulfurat.
Efectuarea determinării constă în introducerea soluţiei de acid
acetic 4% în produsul de examinat până la umplere, apoi acoperirea
cu o placă de sticlă, pentru evitarea evaporării rapide a acidului
acetic. Articolul cu acid acetic se aşează pe o baie de apă şi se
menţine timp de 30 minute la temperatura de 75-85°C, după care
soluţia se lasă să se răcească. Se îndepărtează placa de sticlă şi cu
ajutorul unei pipete se iau 10 cm³ de soluţie care se trec într-o
eprubetă. Peste această soluţie se toarnă 10 cm³ soluţie saturată de
hidrogen sulfurat proaspăt preparată.
Menţinerea culorii soluţiei din eprubetă şi lipsa precipitatului
dovedeşte absenţa plumbului şi, deci, netoxicitatea glazurii.
Pentru articolele ceramice de menaj, indiferent de calitatea
lor, nu este admisă toxicitatea glazurii.

e) Rezistenţa la şoc termic

Produsele destinate acestei determinări sunt încălzite la
100°C în etuvă timp de 30 de minute, după care se scot şi sunt
introduse într-o baie de apă la temperatura de 20°C. După 5 minute
se scot, se şterg bine şi se reintroduc în etuvă, acest ciclu
repetându-se de 10 ori.
Produsele sunt considerate rezistente la şoc termic dacă după
10 cicluri, la examinare, nu prezintă fisuri sau crăpături.
În continuare sunt prezentate două tabele cu referire la
numărul de defecte adimse la acelaşi produs, pe clase de calitate, şi
la condiţiile de admisibilitate a articolelor ceramice pentru menaj,
cu privire la abaterile constructive, tot pe clase de calitate.
Mărfuri nealimentare

Numărul de defecte admise la acelaşi produs

Nr. maxim de defecte

Grupa de articole Calitatea Calitatea Calitatea
I II III
Articole din faianţă 4 6 8

Articole mici (cu diametrul

din până la 200 mm sau 4 5 6
porţelan capacitatea până
la 200 cm3)
mari (cu diametrul
peste 200 mm şi 6 7 8
capacitatea peste
200 cm3)

Condiţiile de admisibilitate a articolelor de menaj

Nr. Calitatea Calitatea Calitatea

Caracteristici
crt. I II III
1 Ovalitate (max. %) 1 1,5-2 2,5-3
2 Deformarea
marginilor faţă de 1 1,5 2,5
planul orizontal
(max.mm)
3 Planietatea Să asigure o bună stabilitate. Să nu
suprafeţei de sprijin prezinte mişcări de balans ale suportului
şi capacelor.

Observaţie:
Marcarea calităţii se face numai prin ştampilare la rece, cu o
vopsea rezistentă, cu următoarele culori: roşu pentru calitatea I,
verde pentru calitatea a II-a şi albastru pentru calitatea a III-a.
 Mărfuri nealimentare

3.3 Lucrări practice

1. Să se aprecieze calitatea unui serviciu de vin,
completând fişa de apreciere a calităţii, conform tabelului de mai
jos:
Fişă de apreciere a calităţii
Produs...................
Nr.
Examinări Constatări
crt.
1 Ambalare şi marcare Natura ambalajului

Elementele de
identificare

Tipul de sticlă

2 Aspect şi culoare Aspect (defecte)

Mod de decorare

Culoare

3 Caracteristici Dimensiuni
constructive
Capacitate

Masă

4 Abateri constructive Ovalitate

Stabilitatea suprafeţei
de sprijin

5 Rezistenţa la şoc termic

6 Concluzii

2. În mod asemănător, să se facă şi aprecierea calităţii unui

serviciu de masă din porţelan.