1. În zorii sfintei zile dintâi a săptămânii
Iar seara când se-adună apostolii cu frică
Când vântu-abia-ncepuse să mângâie salcâmii,
Doi îngeri de lumină, cu glasul lor curat,
Au spus întâia dată: Cristos a înviat!
2. Din toată omenirea, unor femei sărace
S-a dat dintâi vestirea de glorie și pace.
Cu ele, firea-ntreagă a scos un lung oftat,
Când îngerii grăiră: Cristos a înviat!
3. Femeile cu teamă se uită-n jur deodată,
Sigiliile-s rupte și piatra-i răsturnată,
Și îngerul le spune din nou, mai apăsat:
"De ce vă este teamă? Cristos a înviat!"
4. Și ele lasă smirna și vasul cu mireasmă,
Aleargă în cetate cuprinse de fantasmă,
Se miră ucenicii, să fie-adevărat?
Iar ele strigă-ntruna: Cristos a înviat!
5. Apostolii în grabă, și-n frica lor adâncă
Aleargă în grădină la grota cea din stâncă.
Și iată că mormântul e gol, ce s-a-ntâmplat?
Și îngerii proclamă: Cristos a înviat!
6. Iar undeva în umbră, fugind prin coridoare,
Cu sulițele rupte, în groaza cea mai mare,
Soldații de le groapă se-adună la palat,
Îi spun și lui Caiafa: Cristos a înviat!
7. Împiedicați în ciucuri și-n grele patrafire,
Aleargă marii preoți întorși pe dos în fire,
Mânia li se-arată în glasul tulburat:
"Auzi ce se vorbește, Cristos a înviat!"
8. Cu fața-n palme Simon e prins de remușcare,
Și-n vremea când el plânge, chiar Domnl îi apare
Îl mângâie-n tăcere și stă cu el la sfat,
Și Petru știe sigur: Cristos a înviat!
9.
Și ușile-s închise, și nu știu ce să zică,
Deodată, iată, Domnul, cu ei ca altădat';
Și-atunci cu toții strigă: Cristos a înviat!
10. Cristos a Înviat! Ce vorbă Sfântă!
Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi
Şi-n suflet parcă serafimii-ţi cântă
De câte ori creştine o auzi.
11. Cristos a Înviat în firul ierbii,
A înviat Cristos în Adevăr;
În poieniţa-n care zburdă cerbii,
În florile de piersec şi de măr.
12. În stupii de albină fără greş,
În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireş
Dar vai, în suflet ţi-nviat Cristos?
13. Ai cântărit cu mintea ta creştine
Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Te simţi măcar acum pornit spre bine
Măcar acum te simţi mai bun, mai blând?
14. Simţi tu topită-n suflet vechea ură?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ţi gură?
Iubirea pentru semeni o simţi jar?
15. O, dacă-aceste legi de-a pururi Sfinte
În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cânţi: Cristos a Înviat!