CADRE METALICE CU PRINDERI SEMI-RIGIDE LA BAZA:

COMPORTAMENT SI APLICABILITATE PRACTICA

Mircea GEORGESCU
Departamentul de Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor,
Facultatea de Construcţii şi Arhitectură, Universitatea „Politehnica” Timişoara

Rezumat
Lucrarea analizeaza comportamentul unor detalii de prindere la baza a cadrelor portal din
otel, in conformitate cu prevederile normei EUROCODE 3- Anexa J. Principalul scop al lucrarii
este acela de a evalua influenta si avantajele comportamentului semi-rigid al bazei stalpului asupra
performantelor globale ale cadrului. Se efectueaza in acest scop un studiu parametric cu scopul de
a determina influenta pozitiei suruburilor de ancoraj asupra rigiditatii la rotire a bazei stalpului.
Se determina rigiditatea maxima la rotire a bazei, valoare ce se compara cu limitele stabilite in
cadrul EC3-Anexa J in vederea clasificarii adecvate a prinderii studiate.

1. Introducere

Cladirile industriale moderne necesita preve-derea unor detalii constructive simple si fiabile,
pentru asigurarea preciziei si vitezei de montaj. Investitorii impun in general durate de executie
scurte de circa 12-18 zile (perioada totala de realizare a investitiei fiind in cazul unei cladiri parter
de 12-15 saptamani, ceea ce cuprinde proiectarea, fabricarea, livrarea si montajul).
Acest aspect induce in general o presiune remarcabila asupra proiectantilor si impune
utilizarea unor solutii structurale si a unor detalii capabile sa satisfaca cerintele mentionate.
Lucrarea de fata trateaza, in acest context, problema bazelor stalpilor metalici ai cladirilor
industriale tip parter, zona de reala importanta in ansamblul structurii.
La nivelul bazei stalpilor, comportamentul real al reazemului este determinat de mai multe
elemente, dintre care: baza stalpului metalic, suruburile de ancoraj, blocul din beton al fundatiei
izolate, respectiv terenul de fundare.
Dintre aceste elemente, primele doua constituie in ultimul timp obiectul unor intense cercetari
la nivel european (vezi Programul european de cercetare COST C1), avand ca scop stabilirea unor
modele optime descriind comportamentul lor cat mai aproape de realitate. Printre inginerii
proiectanti de structuri metalice este din ce in ce mai larg acceptata ideea mentionata in [5]:
“valoarea manoperei pentru imbinari reprezinta 50% din totalul manoperei cerute de o constructie
metalica”. Aici se includ si bazele stalpilor metalici, care prin alcatuirea lor influenteaza nu numai
costurile de executie cat si comportamentul real al structurii.
In cazul halelor usoare tip parter, se prefera utilizarea unor reazeme articulate la baza
stalpilor, datorita avantajelor economice produse asupra structurii si fundatiilor, cat si datorita
executiei lor mai usoare.
In figura 1 sunt prezentate cateva detalii constructive tipice, utilizate de companiile ce
actioneaza pe piata in Romania (BUTLER, ASTRON, LINDAB, REMCO, etc).
In ambele cazuri prezentate in figura se vede ca s-a incercat satisfacerea cerintelor de tip static
pentru realizarea unui reazem articulat la baza cadrului structurii principale de rezistenta, respectiv
rotire libera si blocarea deplasarilor.
79
 Aici trebuie subliniat si faptul ca, intr-o structura reala ce lucreaza spatial, forta taietoare se
distribuie mai ales la baza stalpilor cadrelor contravantuite (transversale sau longitudinale). Aceasta
conduce la aparitia unor forte taietoare importante la baza stalpilor mentionati, cu valori mai
ridicate decat pentru cadrele curente.

2 2
1 1

Profil
inglob 2-2
Shear
cut-off 1-1
2 M 12
grade4.6

Figura 1a) – Cupon de forfecare Figura 1b) Profil inglobat

Figura 1 – Detalii de rezemare utilizate in practica

In figura 2 este prezentat un detaliu de baza de stalp deseori aplicat in practica de autorul
lucrarii, detaliu care permite o anumita rotire a reazemului. Acest detaliu va fi analizat in vederea
stabilirii comportamentului sau real, ca parte a structurii principale de rezistenta.

Embedded element 1-1 2-2

1 1
155 90 155
110

200

200
90
400

90
200

200
675
565

105 90 105
2 2 150 150
300
20

Anchor bolts

Figura 2 – Detaliul de rezemare utilizat de autor

Piesa metalica inglobata in fundatie, utilizata in cazul acestui detaliu este realizata din patru
suruburi de ancoraj. Aceasta piesa este prezentata in figura 3 atat in vedere laterala cat si prin doua
sectiuni transversale.
Motivele utilizarii unor asemenea piese inglobate cu buloane cuplate in locul clasicelor
buloane simple montate cu sablon sunt:
• Natura solicitarilor: Romania este o tara seismica, unde data fiind natura incarcarilor pot aparea
smulgeri mari la baza unor stalpi ai cladirilor industriale tip parter;
• Capacitatea structurii de a prezenta o anumita rigiditate la rotire in imbinarea de la baza
stalpului, cu o influenta semnificativa asupra rigiditatii de ansamblu (trebuie mentionat aici ca o
asemenea imbinare, desi usor mai scumpa decat varianta uzuala prevazuta in cazul imbinarilor
articulate conduce totusi la un pret de cost rezonabil pe ansamblul constructiei);
• Pretul optim al constructiei (mai ales in conditiile unei tari cu regim seismic cum este Romania)
rezulta in urma atingerii unui echilibru intre costurile structurii principale de rezistenta din otel
si costurile fundatiilor.
80
 p%

Det. I
Columnbase

±0,00
Hc

Anchoringbolts

Det. I

L=18,00m

Figura 3 – Schema cadrului metalic analizat

Detaliul pentru baza stalpului supus discutiei in aceasta lucrare este prezentat in figura 3-
Detaliul A, inclusiv piesa inglobata. Stalpul este realizat dintr-o sectiune I compusa din table sudate
asamblate prin sudura, cum se vede in figura. Sistemul de mai sus asigura o fabricatie simpla
si usor de automatizat a elementelor structurale, marind astfel productivitatea, asa cum se solicita pe
piata.
Exista o intrebare care se pune in mod natural la examinarea figurilor 3 si 4 si anume “de ce
s-au prevazut 4 suruburi si nu 2?” Aceasta intrebare ar putea fi legata de problematica generala a
reazemului “nominal articulat” realizat in mod uzual prin prevederea doar a doua suruburi de
ancoraj dispuse dupa axa maxima de inertie a bazei stalpului
Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie observat comportamentul caracteristic al detaliului
de rezemare analizat, cu preluarea integrala a fortei taietoare de la baza stalpului de catre suruburile
de ancoraj. Ori, in practica proiectarii din tarile seismice cum este si Romania, se lucreaza de obicei
cu solicitari orizontale importante in cazul cladirilor industriale, cu atat mai mari cu cat creste
inaltimea acestora. Aceasta genereaza forte taietoare importante aplicate la baza stalpilor, mai ales
in zonele structurii unde se prevad contravantuiri in pereti. Este foarte posibil din acest motiv ca in
asemenea cazuri sa nu fie suficiente doua suruburi (avand de regula diametrul M24- M30) si sa fie
necesare mai multe suruburi in imbinare.
Mai mult, amplasarea a doua suruburi dupa axa maxima de inertie a bazei nu permite
dispunerea centrica in aceasta zona a guseului necesar prinderii contravantuirii in X din peretele
cladirii. Contravantuirile prinse excentric la baza stalpilor conduc la aparitia unor momente locale
sau de torsiune suplimentare, ceea ce este de evitat. De aceea, s-a preferat un grup de 4 suruburi
dispuse de o parte si de alta a axei verticale a stalpului, ceea ce permite marirea rezistentei la
forfecare a prinderii si satisface cerinta de mai sus.
In acest context trebuie mentionat de asemenea ca programele moderne de calculator destinate
analizei structurale permit foarte simplu o analiza mai sofisticata decat cea a clasicului “reazem
articulat”, adecvata cazului analizat. Daca acest tip de reazem se introduce in analiza globala ca
reazem semi-rigid, se obtin o serie de avantaje legate de distributia mai uniforma a diagramei de
moment incovoietor pe conturul cadrului transversal al structurii principale de rezistenta.
Acesta este subiectul si linia directoare a prezentei lucrari. Din motive legate de practica
procesului de proiectare cat si de executie, respectiv a acuratetei teoretice a analizei structurale,
autorul analizeaza o serie de aspecte incercand sa raspunda la intrebarea: “Care este valoarea
rigiditatii initiale la rotire a imbinarii de la bza stalpului pentru acest tip de reazem ?”, “Poate fi
acest tip de reazem considerat un reazem articulat?”, “Daca imbinarea de la baza stalpului este
semi-rigida, ce influenta exercita ea asupra comportamentului de ansamblu al cadrului?”, “Merita
81
aceasta influenta sa fie luata in considerare comparativ cu situatia unei imbinari articulate care nu
exercita moment incovoietor asupra fundatiilor?”
In cele ce urmeaza se prezinta o incercare de a raspunde la aceste intrebari.

2. Influenta alcatuirii constructive a bazei stalpului asupra rigiditatii la rotire

Ca prim pas, se efectueaza un studiu parametric asupra valorilor rigiditatii initiale la rotire a
imbinarii bazei stalpului, folosind metoda componentelor prezentata in cadrul EUROCODE 3
Anexa J.
Ideea directoare a studiului a fost de a evalua rolul jucat de fiecare componenta a bazei in
asigurarea rigiditatii initiale la rotire a reazemului. Componentele prinderii de la baza stalpului luate
in considerare in cadrul studiului parametric au fost urmatoarele.

¾ Grosimea placii de baza a stalpului t=20 mm

¾ Diametrul si grupa suruburilor de ancoraj: in acest caz M42 grupa 6.6;
¾ Pozitia suruburilor de ancoraj in raport cu axa maxima de inertie a sectiunii de la baza
stalpului, prezentata in figura 4

Figura 4 – Studiul pozitiei relative a suruburilor de ancoraj

Elementele mentionate au fost aplicate pe mai multe configuratii structurale de cadru

transversal, cu o deschidere constanta de 18,0 m, inaltimi la streasina egale cu 4m, 6m, 8m si 10 m
iar pantele acoperisului egale cu 5%, 15%, 25% (ultima valoare a pantei fiind o limita superioara
pentru pantele utilizate la ora actuala la cladiri industriale).

Pentru fiecare dintre configuratiile amintite s-a determinat valoarea rigiditatii initiale la rotire
a bazei stalpului (Sj,ini) cu ajutorul unui modul special al programului SOPHISTIC, construit in
conformitate cu prevederile EC.3 Anexa J (metoda componentelor). Valorile rezultante pentru
irgiditatea initiala la rotire a bazei variaza intre 28895 kNm / rad si 62288 kNm / rad,functie de
pozitia in plan a suruburilor de ancoraj, inaltime la streasina si panta acoperis.
Pentru evaluarea sugestiva a influentei fiecarei componente asupra rigiditatii la rotire s-a
definit variatia relativa a rigiditatii initiale, drept raport intre rigiditatea initiala si rigiditatea curenta
obtinuta prin calcul pe cazul constructiv respectiv:

S ij.ini
∆S j.ini = (for i = 1,..., n ) (1)
S1j.ini

Din diagramele variatiei relative a rigiditatii prezentate in figura 5 functie de pozitia

suruburilor, inaltime la streasina si panta rezulta rolul dominant al pozitiei suruburilor.

82
 Change of initial rotational stiffnes
with bolt position

1.70
1.60
1.50

Delta Sj.ini
1.40
1.30
1.20
1.10
1.00
1 2 3 4 5 6
Bolt position

a) Variatia rigiditatii initiale la rotire cu pozitia suruburilor de ancoraj

Relative change of initial rotational stiffness

with eaves height

1.20

1.15
Delta Sj.ini

1.10

1.05

1.00
4 6 8 10
Eaves height [m]

b) Variatia rigiditatii initiale la rotire cu inaltimea la coltul cadrului

Figura 5 – Variatia rigiditatii initiale la rotire a bazei stalpului

Valorile rigiditatii initiale la rotire au mai fost folosite si pentru calculul deformatiilor
verticale si orizontale ale cadrelor studiate. Cateva rezultate mai sugestive sunt prezentate in figurile
6 si 7.

Percent decrease of ridge vertical deflection "f" (compared to

nominal hinged support situation ) depending on bolt position

1 2 3 4 5 6
Percent decrease of "f"

-5.0
-7.0
-9.0 H=4m
[%]

-11.0 H=6m
-13.0 H=8m
-15.0
-17.0
Bolt position

Figura 6 – Variatia procentuala a sagetii

Percent decrease of frame sway (compared to the nominally

hinged situation) depending on bolt position

1 2 3 4 5 6
Decrease of sway [%]

-55.0
-57.0
-59.0 H=4m
-61.0 H=64
-63.0
-65.0 H=8m
-67.0 H=10m
-69.0
-71.0
Bolt position

Figura 7 – Descresterea deplasarii orizontale la coltul cadrului

83
 S-a facut o comparatie intre cadrele nominal articulate si cadrele similare cu prindere semi-
rigida la baza, exprimata cu ajutorul rigiditatii la rotire calculate. In cazul detaliului de rezemare
studiat, s-a pus in evidenta o scadere cu 9-15% a sagetii maxime (functie de pozitia in plan a
suruburilor de ancoraj) pentru o panta tipica de 15% a acoperisului.
Valorile rigiditatii initiale la rotire au mai fost folosite si pentru calculul deformatiilor
verticale si orizontale ale cadrelor studiate. Cateva rezultate mai sugestive sunt prezentate in figurile
6 si 7. S-a facut o comparatie intre cadrele nominal articulate si cadrele similare cu prindere semi-
rigida la baza, exprimata cu ajutorul rigiditatii la rotire calculate. In cazul detaliului de rezemare
studiat, s-a pus in evidenta o scadere cu 9-15% a sagetii maxime (functie de pozitia in plan a
suruburilor de ancoraj) pentru o panta tipica de 15% a acoperisului.

3. Incadrarea prinderii de la baza stalpului functie de rigiditatea la rotire. Influenta

geometriei cadrului.

Imbinarile de la baza stalpilor se pot clasifica in functie de rezistenta lor, de capacitatea lor de
rotire sau de valoarea rigiditatii la rotire.
Pentru a stabili daca tipul de prindere la baza stalpului studiat in cazul de fata este de tip semi-
rigid sau doar nominal articulat, s-a utilizat clasificarea imbinarilor practicata de EUROCODE 3
Anexa J. Prin similitudine cu imbinarile rigla-stalp, conform diagramei din figura 8, prinderile
semi-rigide trebuie sa aiba o rigiditate initiala la rotire:

E ⋅ Ic
S j .ini > 0.5 ⋅ (2)
hc

unde:
- Sj,ini = rigiditatea initiala a prinderii de la baza stalpului;
- E = modulul lui Young pentru otel
- Ic = momentul maxim de inertie al sectiunii transversale a stalpului
- hc = inaltimea stalpului (inaltimea la coltul cadrului)

Cu alte cuvinte, relatia (1) furnizeaza limita superioara pana la care prinderea de la baza
stalpului mai poate fi considerata nominal articulata (dupa criteriul rigiditatii initiale la rotire).
Din examinarea relatiei (1) este evident ca valoarea limita definita pentru rigiditatea la rotire
depinde atat de geometria sectiunii transversale cat si de inaltimea stalpului.

Figura 8 –Clasificarea bazelor de stalpi in functie de rigiditatea lor la rotire

84
 Astfel apare ideea efectuarii unui studiu pe tipul de cadre descris in figura 2, avand ca scop
determinarea rigiditatii limita la rotire pentru diverse inaltimi la streasina (inaltimi de stalp)
In cadrul studiului mentionat s-au analizat si s-au dimensionat un numat de 12 cadre
transversale din otel. Deschiderea si traveea au fost mentinute constante (L=18,0 m si T=6,0 m) insa
s-au modificat inaltimile la streasina intre hc=4 m si hc=10 m cu un increment de 2m. S-au aplicat
incarcari uzuale pentru o hala amplasata in Romania (zona C de zapada, zona B pentru vant, zona C
pentru seism cu ks=0.2 si ψ=1.0). Ulterior calcularii stalpilor s-au stabilit pentru fiecare cadru
valorile rigiditatii limita pentru comportarea semi-rigida a bazei stalpilor. In toate cazurile s-a
constatat satisfacerea conditiei Sjini>0.5EI/hc pentru rigiditatea initiala la rotire ceea ce plaseaza
prinderile de la baza stalpilor in domeniul comportamentului semi-rigid.

Percent decrease of column buckling length (compared to

the nominally pinned connection) with the change of
column base rotational stiffness (L=18.0 m, H=6,0 m)

1 2 3 4 5 6
Percent decrease [%]

-5.0

-10.0
Roof slope 5%
-15.0 Roof slope 15%
Roof slope 25%
-20.0

-25.0
Anchor bolt position

Figura 9 – Descresterea procentuala a lungimii de flambaj a stalpului in comparatie cu situatia

prinderii articulate

S-a mai efectuat si o analiza de stabilitate elastica pe cadrele propuse, pentru a determina
influenta reazemului semi-rigid asupra incarcarii critice elastice (Pcr) si in cele din urma asupra
lungimii de flambaj a stalpului curent. In figura 9 se prezinta un exemplu relevant privind
rezultatele obtinute.
Asa cum era de asteptat, lungimea de flambaj a stalpului descreste cu marirea rigiditatii
initiale la rotire (exprimata prin pozitia 1- 6 a suruburilor de ancoraj)
Efectul este realmente important deoarece normativul romanesc pentr calcul seismic [7]
impune o limitare severa a zveltetei stalpilor in cazul structurilor disipative, respectiv:

E
λ ≤ 0.7 ⋅ λ e where λ e = π ⋅ (3)
Rc

unde E = modulul lui young iar Rc= limita de curgere a otelului

4. Concluzii

Lucrarea analizeaza un detaliu constructiv de baza de stalp frecvent folosit de catre autor in
procesul proiectarii practice, in vederea stabilirii rolului sau real in structura.
Printr-o analiza parametrica bazata pe metoda componentelor introdusa in EUROCODE -3
Anexa J si aplicata cu ajutorul programului SOPHISTIC, s-au stabilit valorile rigiditatii initiale la
rotire ale imbinarii de baza, variind intre 28895 si 62288 kNm/rad, functie de pozitia suruburilor,
inaltimea la streasina si panta riglei.
De asemenea, s-a efectuat un studiu pe un grup de 12 cadre metalice cu deschidere constanta
L=18,0 m si travee T=6,0 m. unde singurul element geometric modificat a fost inaltimea la
85
streasina (hc), si panta acoperisului. Studiul avea ca scop stabilirae valorii limita a rigiditatii initiale
la rotire a bazei stalpului pentru care acesta ar mai putea fi considerat nominal articulat din punct de
vedere a clasificarii EC.3. S-a efectuat si o analiza de stabilitate elastica pe cadre cu programul
AXIS.
Concluziile analizei efectuate arata ca tipul constructiv de baza de stalp propus este semi-rigid
in raport cu clasificarea EC.3 Anexa J efectuata in functie de rigiditatea la rotire a imbinarilor.
Aceasta permite introducerea in analiza structurala practica a tipului de reazem analizat ca reazem
semi-rigid, cu consecinte benefice din punct de vedere al sagetii la coama, al deplasarii laterale
maxime si a lungimii de flambaj a stalpului.

Bibliografie

1. *** EUROCODE 3 (1992)– Design of steel structures. Part 1-1: General rules and rules for
buildings. European prestandard.
2. *** Revised Annex J of EUROCODE 3(1997) Joints in Building Frames , Edited approved
draft. CEN Document CEN / TC 250 / SC.3 – N 671 E, January 1997.
3. *** COST C1 (1999)– Recent advances in the field of structural steel joints and their
representation in the building frame analysis and design process. European Commission Edited
by Jean-Pierre Jaspart Brussels-Luxembourg.
4. *** COST C1 (1999)– Column Bases in Steel Building Frames European Commission Edited
by Klaus Weinand, Brussels Luxembourg.
5. Fewster S.M.C., Girardier E.V., Owens G.W. ( 1992) Economic design and the importance of
standardized connections Constructional Steel Deign: World Developments. Eds. Dowling P.J.,
Bjorhovde R., Martinez Romero E., Elsevier Appl. Sci. London, pp. 541-550.
6. ***CESTRUCO Continuing Education in Structural Connection –Draft for internal review –
Ljubliana Meeting 11-13.04.2002.
7. ***Romanian Seismic Design Code, P100-92.

86