...

ultima zi din viata

...”unde ai fost atata vreme?”...m-ai lasat singur,lipsit de putere...

Nu te-am atins de mult...iar palmele,degetele mele...au uitat parca sa-ti mangaie
randurile...
...privirea mea...e-acum obosita...si ochii mei plang de dorul ei...”unde esti,iubita
mea???”e noapte si e frig...si vantul bate mai puternic ca altadata,iar norii de pe
cer,invaluie fiecare picatura de viata...
“Unde esti iubita mea???”bezna mortii de afara,apasa asupra inimii mele...e
bezna afara si bezna in TOT ce-i al meu...
Te strig cu durere !Te caut  ! Te chem ! Te astept...dar tu, »TU « iubito...’’unde
esti ???’’...cat voi mai plange de dorul ei ?cunosti raspunsul,drag Jurnal ???
Inima mea...inca bate...dar cat va mai bate ?cunoaste cineva marginile inimii mele?
...ah,scump Jurnal,sunt singur...si dragostea mea e departe...
Ma simt ca o floare,dar o floare ofilita...o floare ce are nevoie de seva,de seva
dragostei...si nu e nimeni sa-mi ofere...
De ce am fost creat?ma-ntreb ades...si plang...oare e rusinos ?
...spune-mi tu,Jurnalul meu...
Daca viata mea ar fii o perla,as sfarma-o... si din sutele de cioburi,as lega un
sirag si...l-as darui iubitei...dar mai intai...as saruta-o...oare as indraznii prea mult?
raspunde-mi tu...
«  UNDE ESTI,IUBITO ???  »de ce te-ascunzi de mine ?
...unde sa te caut ?printre fulgii de zapada ?printre stele ?printre ingeri ?prin roua
diminetii ?sau poate...printre... petalele de trandafir?
Privesc, acum,la luna de pe cer...si chipul tau,il zaresc mai curat ca o lacrima...
Ochii tai negri,ma privesc cu dragoste...buzele tale,imi soptesc dragoste...gura ta,canta
dragoste...iar inima ta...este DRAGOSTE!
Esti asa departe...mana-mi a inceput sa-mi tremure...si-aproape nu mai vad sa
scriu...
 Jurnalul meu...iti mai aduci aminte cand ti-am dat suflare de viata?si cand
randurile tale...mi-au adapostit primele ganduri?Cum am putut sa uit de tine?eram doar
tu si eu... fericit...acum NU sunt...
Iti mai aduci aminte?cand pentru prima data te-am deschis...eram ascuns in
coltul meu...si era noapte...o noapte cum e-acum...si plin de teama,priveam agitat in
jurul meu, sa nu-mi auda nimeni gandurile...
Pios,am scris un gand...atat...si ti-am jurat prietenie...
Iti mai aduci aminte de prima lacrima ce a cazut pe paginile tale?...aveam de
gand sa iti jertfesc o fila in acel moment...dar...tu-ai zambit si mi-ai soptit iertare...
...ah ,drag jurnal cat te-am iubit...si te iubesc...
Esti singurul ce ma cunoaste!te-ai gandit vreodata?...am crescut impreuna,am
cantat impreuna,am plans impreuna...dar astazi...astazi...este ultima ta zi de viata...
Nu plange...caci plang si eu...si lacrimile imi vor ineca inima...
Nu sunt de vina eu,sa stii...dar...aproape...am ajuns la ultima ta fila...
Ti-aduci aminte cand ti-am facut o promisiune?...si cand ti-am spus ca DESPARTIRE
nu exista?si niciodata nu o sa dispari din viata mea...?
Dar ultima ta fila...e aproape scrisa...
Am vrut sa-ti spun povestea toata,drag Jurnal...dar viata ta...se pare ca o sa dispara...
Nu plange!te-am rugat Jurnalul meu...caci plang si eu...si lacrimile-amare...vor
innegrii pamantul...
Ti-aduci aminte cand te-am strans la piept intaia oara?si amandoi taceam ca nu
cumva bucuria sa dispara...
Nu plange! scump Jurnalul meu....
...imi vei lipsi...si gandul imi va fii mereu la tine...
Mi-ai fost..imi esti..si imi vei fii mereu..nici gand,nici stea,nici vreo idee’nalta...ci un
fior...ce-acum... s-a stins din greu...dar,ce m-a incalzit odata...
ADIO!Jurnalul meu...