Bălan Baranyai Chişiu

Denisa Roxana Larisa

Comşa Popa
Paul Cătălin
 m
 
 

   ă 

ţ   ţ 

    


  


   ş  

  
 



  

ă

ţ

 ş 

 ţ 
 

 

ă ş  ţ
  ă

   ă


ă
 ă   
  
 ţă
 

 


     
     ă



 
  

 
ţ



  

       ă
 
   ş  
 ă   
     
  ţ   ăţ 
     ş   
 
 
!

"
 



"#



 

ă 
  ă 
ăm
 
 


 ş    ă  
ţ 
ă


 ş  
  
  ş  

ţ  $ ă ţ 
 % 
 

  




  

   

  ă  


   

   
2umele curentului a fost dat de poetul francez Jean Moréas, care, în 1886,
a publicat un articol-
articol-program, intitulat Le Symbolisme. În acelaşi an ss--a
constituit gruparea care s- s-a autointitulat simbolistă , condusă de poetul
Stéphane Mallarmé.Tot atunci, René Ghil înfiinţează şcoala Äsimbolist-
Äsimbolist-
armonistă´, devenită Äfilozofic-
Äfilozofic-instrumentalistă´. Alţi poeţi, de or
orientare
ientare
antiparnasiană, îl considerau şef de şcoală pe Paul Verlaine; ei şi-şi-au luat
numele de decadenţi. Reprezentanţi de seamă ai decadenţilor sunt Arthur
Rimbaud, Tristan Corbière, Jules Laforgue. Toţi poeţii amintiţi
începuseră să scrie cu mult înainte de constituirea grupărilor în care s- s-au
încadrat. Astfel, elemente ale curentului simbolist au apărut înainte de
1886.
Simboliştii belgieni de expresie franceză prezintă un deosebit interes prin
creaţia lor poetică(Emile Verhaeren, Rene Ghil), dar şi prin tentativele de
a scrie proză simbolistă(Georges Rodenbach-
Rodenbach-romanele « Bruges » şi
« Clopotarul») sau dramaturgie (Maurice Maeterlink
Maeterlink--piesele « Pelleas »
şi « Melisanda »)
Simbolismul pătrunde mai târziu în ţările europene cu tradiţie culturală
puternică (Anglia, Spania, Italia), precum şi în ţările din centrul şi sud
sud--
estul european unde generează şcoli naţionale:simbolism polonez,
maghiar, românesc.
Sugestia : simbolul se realizează prin
sugestie,de aceea Baudelaire numea poezia
Äo specie de vrăjitorie evocatoare´.Rolul
sugestiei în realizarea simbolurilor este Prozodia. Marea inovaţie a simboliştilor în
foarte mare.Mallarme susţine că Äa numi
materie de prozodie o constituie folosirea
un obiect este a suprima trei sferturi din versului liber. Versul clasic apare multor
plăcerea poemului´şi adaugă Äa sugera,iată
simbolişti ineficient, rima este considerată o
visul!´.Urmând acest principiu,poeţii
simplă convenţie, de aceea ei ajung la
simbolişti nu descriu,nu narează,nu
concluzia că strofa asimetrică, cu
relatează.Ei resping anacdotica
versificaţie liberă, în ritm variabil,
,fabula,reportajul.D. Anghel nu descrie
corespunde muzicii interioare. Versul liber,
florile,în volumul ÄÎn grădină´,nici Ştefan
susţin simboliştii, produce efecte muzicale
Petică fecioarele,în´Fecioara în alb´ .Ei
deosebite. Se folosesc refrenul, laitmotivul,
comunică mai ales senzaţii (olfactive,
armonia, asonanţele, rima şi ritmurile
vizuale) corespunzătoare unor stări
elaborate.
sufleteşti.Ion Minulescu descrie corăbii
mari,insule,faruri spre a-
a-şi exprima
aluziv,pe cale de sugestie,dorul de
călătorii,tentaţia depărtărilor.
depărtărilor.
Corespondenţele sunt un mod de sondare,de luminare a zonelor ascunse ale realităţii.Ideea
fundamentală a simbolismului constă în exprimarea unor raporturi între eul
poetului(universul mic)şi lume(universul mare)care se traduc la nivelul receptivităţii prin
simboluri.Ele tind să exprime relaţiile ce există,pe baza unor afinităţi secrete,între părţile
componente ale totului cosmic.În categoria corespondenţelor intră şi analogiile dintre
senzaţii,emoţii,imagini de naturi diferite.În poezie,descoperirea corespondenţelor aparţine
lui Baudelaire (Correspondances-
(Correspondances-Les fleurs du mal).Poezia are ca punct de plecare
credinţa că exista o unitate a lumii în temeiul căreia senzaţiile de ordin diferit comunică
între ele:´Parfum,culoare,sunet se-se-ngână şi-
şi-şi răspund´.Taina aceasta adâncă nu se ofera
ochiului comun,care observă numai exterior lumea,ci aceluia înzestrat cu facultaţi
superioare,al artistului.Poetul devine demiurgul care crează lumea din cuvinte menite să
sugereze idei fundamentale,principii metafizice(Mallarme).

Rimbaud,în poemul ÄVocale´,dezvoltă ideea unor corespondente între culoare şi

sunet:A--negru, E
sunet:A E--alb,I
alb,I--roşu,U
roşu,U--verde,O
verde,O--albastru.Este ceea ce se cheamă
sinestezie(mijloc prin care sunt puse în relaţie de echivalenţă realităţi receptate
de simţiri diferite;transferul elementelor,specific sinesteziei,este
metaforic).Pentru Ghil,dimpotrivă,I este albastru, O- O-roşu.În concluzie,la baza
simbolismului stă această osmoză dintre poet şi lumea din jur,dar nu în sensul
căutărilor de analogii uşor de stabilit între starea de spirit şi natură,ca în poezia
populară sau la romantici,ci în sensul că simboliştii văd în sufletul individual
chintesenta vieţii cosmice, a palpitului vital existent în întreaga natură.
natură.
 Cultivarea sinesteziilor
sinesteziilor..
Sinestezia este o figură de stil
prin care se pun în relaţie
realităţi receptate de simţuri
diferite ( auz ± văz, auz ±
miros: ÄPrimăvară ± o pictură
parfumată cu vibrări de
violet´ ).
Muzicalitatea:: simboliştii
Muzicalitatea
pledează pentru muzicalitatea
versurilor, ca mijloc de
obţinere a inefabilului, a Poeţii simboliş
Poeţ simbolişti au dat
sugestiei: Ämuzica înainte de importanţă
importan ţă problemelor de
toate´ (Verlaine ), Äarta formăă,ritm,creâ
form ritm,creând cele mai
versurilor este arta muzicii´ ( savante armonii
Al. Macedonski ). verbale,pauze,asonanţţe si
verbale,pauze,asonan
refrenuri.La unii se ajunge
la un joc gratuit,de pura
virtuozitate,degenerâând in
virtuozitate,degener
formalism,manierism..
formalism,manierism
V °
 „
 
 
 °°  
 
 
V 4

Š  
 
V °°° 
 
V ° ° ş  

Simbolismul se evidenţează logic

printr--o revoltă şi satiră
printr
antiburgheză egală, care se petrece şi
în România după 1866.
Filiaţia ideologică este
neîntreruptă şi după primul război
mondial, când alături de celelalte
forţe progresiste, critica simbolistă
va denunţa şi ea. Simbolismul în
esenţa sa cea mai pură, se bizuie
tocmai pe această teorie a existenţei
unei pretinse realităţi suprasensibile,
depăşind posibilităţile noastre de
cunoaştere obiectivăO
obiectivă
V    
V °  
V °°  
   
 
  
 !

"
"#
#   
   
ă
 $ ă şş   ş
 


Ş
%  #ţţă 
%   # 
 
ă
  
ă
Ş  
şş
şş 

&  

   % 
%     ă
˜    ă
˜ 




 
 




 
$ şş

$ 
"
"#
#   
   
 ăă  

   ăă
ă
 $ ă şş   ş 
 
ă

ă ăă
  


 
    ă
㠘
 
 
ăă


 ăă  
   ăă 
 V

 






 





 
 









 

  




 
 


 






#   
 $$


$



  

$

     









 



 

! 




 

 
"