TRIUNGHIUL

BERMUDELOR

De Herciu Lucian

Clasa aX-a M.I

 Din cele mai vechi timpuri au
circulat povesti mai mult sau
mai putin reale, mai mult sau
mai putin credibile, referitoare
la ,,corabii fantoma'' care
brazdau marile si oceanele
lumii, sau - mai recent - la
disparitii misterioase de nave
si avioane.
     În scrierile lor, Platon
(filizof grec 427-347 î.e.n.) si
Aristotel (savant si filozof grec,
384-322 î.e.n.) povestesc
despre o mare întinsa ce se
gasea spre apus de ,,Coloanele
lui Hercule'' (denumire data de
antici strâmtorii Gibraltar) si în
adâncimea careia ar fi disparut
legendara Atalantida. Noroiul
si ierburile în care se
împotmoleau corabiile ce
încercau sa strabata aceste
ape, proveneau, dupa parerea
lor, de la uscatul înghitit de
ape. Despre aceasta
aglomerare de ierburi vorbeste
si filozoful Teofrast (327-287
î.e.n.) în lucrarea sa ,,Istoria
plantelor''.
  
 S-a nascut astfel legenda unei mari misterioase si înfricosatoare, legenda
care avea sa dainuie peste secole si sa furnizeze scriitorilor subiecte
fantastice si pasionante. Astfel, catre mijlocul secolului trecut, William
Robert Chambers descria aceasta mare ca pe un imens ,,cimitir de epave din
toate timpurile si de toate tonajele''. În 1898 scriitorul american Thomas
Janvier, a publicat o carte de aventuri al carui erou, marinarul Roger,
reuseste sa se salveze de la un naufragiu pe o pluta împinsa de curenti în
mijlocul oceanului. Aici, el vede o îngramapdire halucinanta de epave, pe
care se aflau navigatori morti la posturile lor, sclavi în lanturi etc.
     Marea Sargaselor - caci despre ea este vorba - spaima legendara a vaselor
cu pânze, este un loc de pe glob atât de singular, încât poate fi considerata ca
o regiune geografica distincta.
 Nu este o mare propriu-zis, ci o portiune din Atlanticul de
Nord, înconjurata de marii curenti ai canarelor si Golf
Stream-ului, cu o suprafata de circa 6-7 milioane Km2. Iata
câteva din caracteristicile acestei zone:
1) Abundenta foarte mare a speciilor de flora si fauna marina,
ceea ce constituie un adevarat ,,El Dorado'' pentru naturalisti;
2) Fiind departata de orice tarmuri, ea este lipsita de aportul
de apa dulce sau de gheata topita, constituind partea cea mai
sarata din Oceanul Atlantic (36,5-37 la suta), care el însusi
este cel mai sarat dintre oceanele lumii;
3) Transparenta foarte mare a apelor sale (peste 65 m în
adâncime);
4) S-a descoperit ca aici este unul dintre singurele doua
puncte de pe glob unde busola indica nordul geografic si nu
pe cel magnetic!
     Celalalt punct care prezinta aceasta ciudatenie, exact la
antipod, este Marea Diavolului, despre care vom mai avea
ocazia sa vorbim, si care se afla între Japonia si nordul
Filipinelor;
 Prima menţiune documentată a dispariţiilor din zonă a fost făcută în 1951 de către E.V.W. Jones într-
un comentariu despre pierderi recente de vase, scris pentru agenţia de presă Associated Press.
Articolul lui Jones se referea la zonă sub numele "Triunghiul Diavolului" şi sublinia "dispariţiile
misterioase" a unui număr de vase, aparate de zbor şi mici ambarcaţiuni din regiune. Acest nume
fost din nou pomenit în 1952 într-un articol din revista Fate (Soarta) de George X. Sand, care descria
mai multe "dispariţii marine ciudate". În 1964, Vincent Geddis s-a referit la zonă ca "Mortalul
triunghi al Bermudelor" ("The Deadly Bermuda Triangle") într-un articol din revista Argosy, după
care numele "Triunghiul Bermudelor" a devenit cunoscut. Triunghiul Bermudelor (cunoscut şi sub
numele de Triunghiul Diavolului) este o zonă triunghiulară din Oceanul Atlantic mărginită la
extremităţi de Miami, Bermuda şi Puerto Rico. Legenda spune că mulţi oameni, ambarcaţiuni şi
avioane au dispărut în mod misterios în această zonă. Câţi au dispărut depinde însă de cine face
localizarea şi numărarea. Dimensiunea triunghiului variază între 500 000 de mile pătrate până la de
trei ori mai mult în funcţie de imaginaţia autorului. (Unii includ şi Insulele Azore, Golful Mexic şi
Indiile de Vest în triunghi.) După unii misterul ar data din timpul lui Columb. Chiar şi aşa,
estimările variază între 200 şi 1 000 de incidente în ultimii 500 de ani. Howard Rosenberg susţine că
în 1973 Paza de Coastă SUA a răspuns la peste 8 000 de cereri de ajutor în zonă şi că peste 50 vase şi
20 avioane s-au scufundat în Triunghiul Bermudelor în ultimul secol.
Multe teorii au fost promulgate pentru a explica extraordinarul mister al dispariţiei
acestor vase şi avioane. Extratereştrii malefici, cristale reziduale din Atlantida, oameni
răi cu aparate antigravitaţionale sau alte tehnologii ciudate, vortexuri către o a patra
dimensiune sunt ipotezele favorite ale scriitorilor de proză fantastică. Câmpuri
magnetice ciudate şi flatulenţele oceanice (gaz metan provenit de pe fundul oceanului)
sunt explicaţiile preferate de minţile mai tehnice. Condiţii meteorologice (furtuni,
uragane, tzunami, cutremure, valuri mari, curenţi, etc.), nenoroc, piraţi, încărcături
explozive, navigatori incompetenţi şi alte cauze umane şi naturale sunt explicaţiile date
de investigatorii mai sceptici.

Există persoane sceptice care afirmă că faptele nu confirmă legenda, că nu există un

mister ce necesită rezolvare şi nimic nu trebuie explicat. Numărul epavelor din zonă nu
este extraordinar de mare dacă ţinem cont de dimensiunile acesteia, locaţia şi traficul
din zonă. Multe dintre vasele şi avioanele care au fost identificate ca fiind dispărute în
Triunghiul Bermudelor nu au fost acolo deloc. Investigaţiile nu au prezentat încă dovezi
ştiinţifice ale existenţei unui fenomen neobişnuit implicat în dispariţii. Prin urmare orice
explicaţie, inclusiv cele ştiinţifice cum ar fi cele bazate pe eliberarea de gaz metan de pe
fundul oceanului, anomalii magnetice, etc. nu sunt necesare. Adevăratul mister este
cum a devenit Triunghiul Bermudelor un mister.
Legenda modernă a Triunghiului Bermudelor a apărut
curând după ce cinci avioane ale armatei au dispărut
într-o misiune de antrenament în timpul unei furtuni
puternice în 1945 (aceasta furtuna defapt nu a
existat). Cea mai logică explicaţie pentru această
dispariţie este aceea că compasul pilotului principal lt.
Charles Taylor s-a defectat, defapt aceasta afirmatie
nu este adevarată deoarece nu numai căpitanul
Taylor avea compasul defectat ci şi copilotul său, iar
atunci când turnul de control i-a contactat amandoi
au declarat ca busolele "au luat-o razna din bun
senin". Avioanele de antrenament erau echipate cu
instrumente de navigare care să funcţioneze bine.
Grupul a fost dezorientat şi pur şi simplu a rămas fără
combustibil, nici acest lucru nu ar fi posibil deoarece
toate navele aveau combustibil suficient pentru un
zbor de 1000 de mile. Însă ceva s-a întâmplat însă
acest fenomen nu trebuie neapărat clasat la capitolul
"supranatural", dar poate sa fie clasat la capitolul
misterelor nerezolvate. Însă, chiar dacă toate cele 5
avioane au fost defectate sau ar fi rămas fără
combustibil, aceste 5 avioane erau toate de tip
Avengers şi în cazul amerizărilor forţate, acestea erau
capabile să plutească lin 90 de minute, iar echipajul
era instruit să abandoneze avionul în 60 de secunde
şi plutele de salvare erau la îndemână.Şi totodată
avionul de salvare trimis pe urmele lor a dispărut şi el
într-un mod la fel de neclar.
De-a lungul anilor au apărut zeci de articole, cărţi şi
programe de televiziune promovând misterul
Triunghiului Bermudelor. În urma studierii
materialelor existente Larry Kushe a descoperit că
puţini au realizat investigaţii asupra misterului,
mulţi mulţumindu-se doar să transmită mai departe
speculaţiile predecesorilor ca şi cum acestea ar fi
fost adevăruri incontestabile. Nimeni nu a ajutat
mai mult la crearea acestui mit decât Charles Berlitz
care a scris un bestseller cu acest subiect în 1974.
După examinarea unui raport oficial de peste 400
pagini al Comisiei de Investigaţii a Marinei referitor
la dispariţia avioanelor din 1945 Kushe a descoperit
că Comisia nu era uimită deloc de incident şi nu a
menţionat presupusele transmisii radio citate de
Berlitz în cartea sa. După spusele lui Kushe, ce nu a
fost greşit interpretat de Berlitz a fost inventat.
Kushe scrie: "Dacă Berlitz afirma că un vapor era de
culoare roşie şansele ca acesta să fii fost de oricare
altă culoare sunt aproape o certitudine." Berlitz însă
nu a inventat numele, acesta i-a fost dat de Vincent
Gaddis în "Mortalul Triunghi al Bermudelor"
apărută în numărul din februarie 1964 al revistei
Argosy care era dedicată ficţiunii.
 Pe scurt, misterul Triunghiului Bermudelor a
devenit un mister pe baza mass media, care a
transmis fără a cerceta speculaţiile conform cărora
ceva misterios se petrece în Oceanul Atlantic.
Vă mulţumesc de vizionare.

La Revedere!

Şi o zi placută în continuare.