Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Introducere
2
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
VI.4 Patrulatere, dreptunghiul, pătratul, rombul, paralelogramul, trapezul dreptunghic,
trapezul isoscel………………………………………………………………………………….102
VI.5 Exerciții rezolvate………………………………………………………………..106
VI. 6 Exerciții propuse………………………………………………………………...107
VII. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică………………………………110
VII.1 Metoda sintezei…………………………………………………………………110
VII.2 Probleme propuse……………………………………………………………….111
VII.3 Metoda reducerii la unitate……………………………………………………..112
VII.4 Probleme propuse……………………………………………………………….113
VII.5 Metoda figurativă……………………………………………………………….114
VII.6 Probleme propuse……………………………………………………………….116
VII.7 Metoda înlocuirii………………………………………………………………..118
VII.8 Probleme propuse……………………………………………………………….120
VII.9 Metoda comparației……………………………………………………………..121
VII.10 Probleme propuse……………………………………………………………...123
VII.11 Metoda falsei ipoteze………………………………………………………….124
VII.12 Probleme propuse……………………………………………………………...126
VII.13 Metoda mersului invers …………………………………………………….…128
VII.14 Probleme propuse……………………………………………………………...131
Teste recapitulative……………………………………………………….132
Bibliografie……………………………………………………………………………135
3
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Introducere
În puținele cuvinte este redată esența necesității unei pregătiri temeinice a viitoarelor
cadre didactice ce au ca sarcină să descopere talentele din matematică, încă din clasele primare.
Prin acest curs de matematică pentru învățământul școlar și preșcolar încercăm să oferim
câteva cunoștințe de Aritmetică și Algebră, și anume elemente despre: logica matematică și teoria
mulțimilor, mulțimea numerelor naturale, a numerelor întregi și raționale, dar și operații cu numere
naturale, întregi și raționale și proprietăți ale acestora, unități de măsură și elemente de geometrie.
În finalul fiecărui capitol sunt rezolvate exemple, exerciții și probleme unele cu mai multe metode,
astfel ca, fiecare cu talentul său să utilizeze metoda care o consideră mai ușoară, considerând că,
fiecare are percepția sa, chiar și atunci când se caută soluția unei probleme.
Ultimul capitol este numit “Metode de rezolvare ale problemelor de aritmetică” și sunt
prezentate 7 metode specifice raționamentului aritmeticii cu rezolvări de probleme dar și probleme
propuse.
Încheiem această introducere cu citatul lui Leonardo da Vinci “Cu cât cunoști mai mult,
cu atât iubești mai mult.”. Încercați să iubiți matematica cunoscând-o din ce în ce mai mult. Acest
curs este un început.
4
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑝 𝑝
1 0
0 1
Definiție: Dacă 𝑝 și 𝑞 sunt două propoziții, disjuncția lor, notată 𝑝˅𝑞 ( 𝑝 sau q) este o
propoziție adevărată când cel puțin una din cele două propoziții este adevărată și falsă când ambele
propoziții sunt false. Tabela de adevăr pentru 𝑝˅𝑞 este:
5
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑝 𝑞 𝑝˅𝑞
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
𝑝 𝑞 𝑝˄𝑞
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
𝑝 𝑞 𝑝→𝑞
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1
Observație: În matematică implicația propozițiilor, atunci când are o importanță
deosebită, se numește teoremă. Propoziția 𝑝 se numește ipoteza teoremei iar 𝑞 se numește
concluzia și se formulează astfel: „Dacă are loc 𝑝 atunci are loc 𝑞”.
Propoziția „Dacă are loc 𝑞 atunci are loc 𝑝” se numește reciproca teoremei.
Un exemplu celebru este Teorema lui Pitagora: dacă un triunghi este dreptunghic atunci
suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. În acest caz, avem ipoteza 𝑝: „un
6
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
triunghi este dreptunghic” iar concluzia 𝑞: „suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul
ipotenuzei”.
Reciproca teoremei lui Pitagora se enunță astfel: „Dacă într-un triunghi suma pătratelor
catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei atunci triunghiul este dreptunghic.”
𝑝 𝑞 𝑝↔𝑞
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
Sunt considerate predicate ecuațiile, inecuațiile cu una sau mai multe necunoscute, sau
orice alt enunț care conține necunoscute și care se transformă în propoziții adevărate sau false
atunci când necunoscutele iau diferite valori.
Predicatele pot fi binare - conțin două necunoscute, trinare - trei necunoscute, multiple –
conțin mai multe necunoscute.
Definiție: Cuantificatorul 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙 (∃𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥), se citește există 𝑥 din mulțimea
𝑀 pentru care are loc 𝑝(𝑥), este o propoziție adevărată dacă există, cel puțin un element în
mulțimea 𝑀, care transformă predicatul 𝑝(𝑥) într-o propoziție adevărată.
7
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Din punctul de vedere al logicii matematicii, definiția de mai sus se poate da astfel:
(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 > 4 , (𝐴) ; pentru că propoziția este adevărată pentru toate
valorile lui 𝑥 din mulțimea indicată.
Regulile negație: Negația propoziției ”Există 𝑥 ∈ 𝑀 pentru care are loc 𝑝(𝑥) ” este
echivalentă cu: ”Oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑀 are loc non 𝑝(𝑥)”. Scriem matematic:
8
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Definiție: Propozițiile compuse din propoziții simple cu ajutorul operatorilor logici care
sunt întotdeauna adevărate, indiferent de valoare de adevăr ale propozițiilor simple din care sunt
alcătuite, se numesc tautologii. Tautologiile sunt legi ale calculului propozițional și formează baza
raționamentelor matematice.
1. Legea reflexivității: 𝑝 ↔ 𝑝.
2. Legile de idempotență: (𝑝˄𝑝) ↔ 𝑝; (𝑝˅𝑝) ↔ 𝑝.
3. Legile de comutativitate: (𝑝˅𝑞) ↔ (𝑞˅𝑝); (𝑝˄𝑞) ↔ (𝑞˅𝑝).
4. Legile de asociativitate: ((𝑝˅𝑞)˅𝑟) ↔ (𝑝˅(𝑞˅𝑟)); ((𝑝˄𝑞)˅𝑟) ↔ (𝑝˄(𝑞˅𝑟)).
5. Legile de distributivitate: (𝑝˄(𝑞˅𝑟)) ↔ ((𝑝˄𝑞)˅(𝑝˄𝑟));
(𝑝˅(𝑞˄𝑟)) ↔ ((𝑝˅𝑞)˄(𝑝˅𝑟)).
6. Legea silogismului: ((𝑝 → 𝑞)˄(𝑞 → 𝑟)) → (𝑝 → 𝑟).
7. Legile lui De Morgan: 𝑝˅𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞; 𝑝˄𝑞 ↔ 𝑝˅𝑞.
8. Legea negării implicației: 𝑝 → 𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞.
(𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑞 ↔ 𝑝);
(𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞);
𝑝˄(𝑝 → 𝑞 ) → 𝑞;
9
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑝 𝑝 𝑝∨𝑝
1 0 1
0 1 1
𝑝 𝑞 𝑝↔𝑞 𝑝 𝑞 𝑝↔𝑞 (𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞)
1 1 1 0 0 1 1
1 0 0 0 1 0 1
0 1 0 1 0 0 1
0 0 1 1 1 1 1
10
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
9. Se dă următoarea propoziție, implicația “Dacă este soare atunci sunt vesel.” Negați
această implicație.
Soluție: Se folosește tautologia de la punctul 8. Astfel negația implicației “Dacă este
soare atunci sunt vesel.” se enunță astfel: “Este soare și nu sunt vesel.”
11
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
1
0 𝑎 2
2 3
𝑏 𝑐
𝐴 ⊄ 𝐵. Mulțimea 𝐴 nu este inclusă în mulțimea 𝐵 dacă există cel puțin un element care
se găsește în 𝐴 și nu se găsește în 𝐵. (𝐴 ⊄ 𝐵 ↔ ∃𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐵).
𝐴 ⊈ 𝐵. Mulțimea 𝐴 nu este inclusă sau egală cu mulțimea 𝐵 dacă există cel puțin un
element care se găsește în 𝐴 și nu se găsește în 𝐵. (𝐴 ⊈ 𝐵 ↔ ∃𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐵).
Propoziție: Relația de inclus sau egal (⊆) a mulțimilor este o relație de ordine, are
proprietățile de reflexivitate, antisimetrie și tranzitivitate.
Antisimetria – dacă mulțimea 𝐴 este inclusă sau egală cu 𝐵 și 𝐵 este inclusă sau egală cu
𝐴 atunci 𝐴 = 𝐵 : (𝐴 ⊆ 𝐵) ∧ (𝐵 ⊆ 𝐴) ↔ 𝐴 = 𝐵. S-a folosit definiția egalității mulțimilor.
Tranzitivitatea – dacă mulțimea 𝐴 este inclusă egală cu 𝐵 și 𝐵 este inclusă sau egală cu
𝐶 atunci 𝐴 este inclusă egală cu 𝐶 . (𝐴 ⊆ 𝐵 ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐵)) ∧ (𝐵 ⊆ C ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐵 →
𝑥 ∈ 𝐶)) → (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐶) ↔ 𝐴 ⊆ 𝐶.
12
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Propoziție: Relația de egalitate a mulțimilor este o relație de echivalență, are proprietățile
de reflexivitate, simetrie și tranzitivitate.
Tranzitivitatea – dacă mulțimea 𝐴 este egală cu 𝐵 și 𝐵 este egală cu 𝐶 atunci 𝐴 este egală
cu 𝐶 . (𝐴 = 𝐵 ↔ ( 𝐴 ⊆ 𝐵 ∧ 𝐵 ⊆ 𝐴)) ∧ (𝐵 = C ↔ ( 𝐵 ⊆ 𝐶 ∧ 𝐶 ⊆ 𝐵)) → (𝐴 ⊆ 𝐶 ∧ 𝐶 ⊆ 𝐴) ↔
𝐴 = 𝐶.
Dacă o mulțime are un număr finit de elemente atunci numărul elementelor sale se
numește cardinalul mulțimii și se notează cu 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) sau |𝐴|.
O mulțime specială este mulțimea vidă care nu are nici un element, ∅, card(∅) = 0.
Definiție: Fie 𝑀 o mulțime nevidă, care are elemente. Se numește mulțimea parților lui
Propoziție: Dacă 𝑀 este o mulțime finită, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝑀) = 𝑛, atunci și mulțimea părților lui
𝑀 este o mulțime finită și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝒫(𝑀)) = 2𝑛 .
𝒫(𝑀) = {∅, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1, 3}, {2, 3}, {1, 2, 3}} și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝒫(𝑀) = 23 = 8.
Reuniunea mulțimilor.
𝐴 ∪ 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 ∨ 𝑥 ∈ 𝐵}.
13
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Intersecția mulțimilor.
𝐴 ∩ 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵}.
𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐴 și 𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐵.
Diferența mulțimilor:
𝐴 − 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐵}.
14
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Diferența simetrică:
𝐴∆𝐵 = (𝐴 − 𝐵) ∪ (𝐵 − 𝐴)
Exemplu: În cazul celor două mulțimi 𝐴 și 𝐵 de mai sus diferența lor simetrică este:
𝐴 × 𝐵 = {(𝑥, 𝑦)|𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑦 ∈ 𝐵}
𝐴 × 𝐵 = {(0,0), (0, 𝑎), (0,2), (0, 𝑏), (0, 𝑐), (1,0), … , (3,0), (3, 𝑎), (3,2), (3, 𝑏), (3, 𝑐)}.
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 × 𝐵) = 4 × 5 = 20
Propoziție: Ca urmare a proprietăților enunțate mai sus mulțimea părților unei mulțimi
𝑀 nevide împreună cu operațiile de reuniune și intersecție, (𝒫(𝑀), ∪), (𝑃(𝑀), ∩), formează o
structură algebrică de monoid comutativ sau abelian.
1. 𝐴 ∪ 𝐴 = 𝐴, 𝐴 ∩ 𝐴 = 𝐴 (proprietatea de idempotență)
2. 𝐴 ∪ (𝐵 ∩ 𝐶) = (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ (𝐴 ∪ 𝐵) și 𝐴 ∩ (𝐵 ∪ 𝐶) = (𝐴 ∩ 𝐵) ∪ (𝐴 ∩ 𝐵)
se numesc proprietățile de distributivitate ale reuniunii față de intersecția mulțimilor respectiv de
distributivitate ale intersecției față de reuniunii mulțimilor și sunt, de asemenea, consecința legilor
de distributivitate ale operatorilor logici disjuncția și conjuncția propozițiilor.
3. 𝐶(𝐴 ∪ 𝐵) = (𝐶𝐴) ∩ (𝐶𝐵) și 𝐶(𝐴 ∩ 𝐵) = (𝐶𝐴) ∪ (𝐶𝐵), sunt un rezultat al legilor lui
De Morgan.
4. 𝐴 − 𝐵 ≠ 𝐵 − 𝐴, diferența mulțimilor nu este o operație comutativă.
16
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
5. 𝐴 − 𝐵 = 𝐴 − (𝐴 ∩ 𝐵).
7. A∪ (𝐴 ∩ 𝐵) = 𝐴, 𝐴 ∩ (𝐴 ∪ 𝐵) = 𝐴, legile de absorbíe.
8. ∅ ⊆ 𝐴 ⊆ 𝑀.
9. 𝐴 ∩ 𝐵 = 𝐴 − (𝐴 − 𝐵).
Fie 𝑥 ∈ 𝐴 ∩ 𝐵 ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵 ↔ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐴) ∨ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔
↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ (𝑥 ∉ 𝐴 ∨ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ 𝑥 ∉ (𝐴 − 𝐵) ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ↔
𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) (1).
Fie 𝑥 ∈ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ 𝑥 ∉ (𝐴 − 𝐵) ↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ (𝑥 ∉ 𝐴 ∨ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔
↔ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐴) ∨ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵 ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 ∩ 𝐵 ↔.
𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ⊆ 𝐴 ∩ 𝐵 (2).
𝑃 ⊂ 𝑀 × 𝑀, 𝑃 = {(1,1), (1,4), (4,1), (4,4)}, 1𝑅1, 1𝑅4, 4𝑅1, 4𝑅4, 1 este în relația 𝑅 cu
1, 1 este în relația 𝑅 cu 4 ș.a.m.d.
𝑄 ⊂ 𝑀 × 𝑀, 𝑄 = {(1,1), (1,5), (4,5), (4,4), (5,1)}, 1𝑄1, 1𝑄5, 4𝑄5, 4𝑄4, 5𝑄1.
17
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Relații de echivalență
Exemplul: Relația: 𝑃 = {(1,1), (1,4), (4,1), (4,4)} este o relație de echivalență deoarece
este simetrică: (1,4) ∈ 𝑃 → (4,1) ∈ 𝑃. Reflexivă: (1,1) ∈ 𝑃, (4,4) ∈ 𝑃. Tranzitivă:
Relația 𝑄 = {(1,1), (1,5), (4,5), (4,4), (5,1)} nu este o relație de echivalență deoarece nu
este reflexivă (5,5) ∉ 𝑄, elementul 5 nu este în relația 𝑄 cu el însuși, chiar dacă apare în relația 𝑄
cu alte elemente.
Relații de ordine
18
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Exemplul: Relația: 𝑇 = {(1,1), (1,4), (4, 0), (1,0), (0,0), (4,4)} este o relație de ordine
deoarece relația nu este simetrică (este antisimetrică): (1,4) ∈ 𝑇 dar (4,1) ∉ 𝑇, (4,0) ∈
𝑇 dar (0,4) ∉ 𝑇 ; Relația este reflexivă: (1,1) ∈ 𝑇 , (0,0) ∈ 𝑇, (4,4) ∈ 𝑇 ; tranzitivitatea: din
(1,4) ∈ 𝑇 ș𝑖 (4, 0) ∈ 𝑇 → (1,0) ∈ 𝑇; (1,1) ∈ 𝑇 ș𝑖 (1,4) ∈ 𝑇 → (1,4) ∈ 𝑇.
2. Cu ocazia festivităților organizate de ziua școlii, elevii clasei a IV-a au participat la:
activități de pictură 25 de elevi, activități sportive 30 de elevi, concursuri artistice 22 de elevi,
activități de pictură și activități sportive 16 elevi, activități sportive și artistice 19 elevi, 14 elevi
la concursuri artistice și de pictură, 4 elevi au participat la toate cele trei tipuri de activități. Toți
elevii au fost astfel implicați la sărbătoarea școlii lor. Câți elevi sunt în clasa a IV-a?
Rezolvare: Notăm cu 𝐴 mulțimea elevilor din clasa a IV-a, cu 𝐵 mulțimea elevilor care au
participat la activitățile de pictură, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) =25, cu 𝐶 mulțimea elevilor care au participat la
activitățile sportive, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐶) = 30 , cu 𝐷 mulțimea elevilor care au participat la activități
artistice, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐷) = 22. Cum toți elevii au fost implicați în activități dedicate sărbătorii școlii lor
𝐴 = 𝐵 ∪ 𝐶 ∪ 𝐷 . Numărul elevilor din clasă este egal cu
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∪ 𝐶 ∪ 𝐷) =
19
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
+𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∩ 𝐶 ∩ 𝐷)
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 25 + 30 + 22 − 16 − 19 − 14 + 4 = 32.
3. Fie mulțimile 𝐴 = {1, 2, 3, 4}, 𝐵 = {3, 4, 5, 6, 7, 8}. Care din următoarele afirmații
sunt adevărate și care sunt false?
A B
b) 𝐴∪𝐵
A B
c) 𝐴 − 𝐵
20
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
d) A B
𝐵−𝐴
𝐵−𝐴
21
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
4. Să se reprezinte fiecare din mulțimile de mai jos scriind elementele acestora între
acolade:
𝐸 = {𝑥 ∈ 𝑁|𝑥 + 6 < 9}, 𝐹 = {𝑥 ∈ 𝑁|𝑥 + 6 ≤ 9},
𝐺 = {𝑥 ∈ 𝑁|2𝑥 ≤ 8}, 𝐻 = {𝑥 ∈ 𝑁|2𝑥 < 8}.
5. Să se afle valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
(𝑝): "3×6 < 5 + 7".
(𝑞): "6 ⊆ {6}".
(𝑟): "{1, 4, 5} ⊂ {1, 3, 4, 5, 6}".
(𝑠): "∅⊂{9}".
6. Pentru următoarele mulțimi 𝐴 scrieți: mulțimea părților lui 𝐴, 𝒫(𝐴), mulțimea
produs cartezian 𝐴 × 𝐴 și definiți o relație de echivalență, 𝑅 ⊆ 𝐴 × 𝐴 și una de ordine
Q⊆ 𝐴 × 𝐴:
a) 𝐴 = {1, 2, 4, 7 }; b) 𝐴 = {0, 2, 5, }; c) 𝐴 = {1, 3, 5 }; 𝑑) 𝐴 = {𝑎, 𝑏, 𝑛 }.
7. Se dau mulțimile 𝐴 = {1, 2, 𝑥 } și 𝐵 = {1, 𝑦, 3 }. Aflați numerele 𝑥 și 𝑦 astfel încât
𝐴 ∪ 𝐵 = 𝐴 ∩ 𝐵.
(Etapa locală, 1986, Cluj)
8. Găsiți elementele mulțimilor X și Y știind că sunt îndeplinite toate condițiile
următoare:
a) 𝑋 ∪ 𝑌 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9};
b) 𝑋 ∩ 𝑌 = { 4, 6, 9};
c) 𝑋 ∪ {3, 4, 5} = {1, 3, 4, 5, 6, 8, 9};
d) 𝑌 ∪ {2, 4, 8} = {2, 4, 5, 6, 8, 9};
R: 𝑋 = {1,3,4,6,8,9}, 𝑌 = {2,4,5,6,9}(Etapa județeană, 1985, Cluj)
9. În tabelul următor completați spațiile libere.
23
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost nevoiți să afle câte capre conținea turma cu
care mergeau la păscut, câte oale de lut erau la soare, câte zile sunt ploioase, câte sunt însorite ș.
m. d.: În concluzi, numerele naturale au apărut ca o necesitate de a număra elementele unei
mulțimi.
Numerele naturale au fost definite riguros prin axiomele lui Peano (“Giuseppe Peano
(1858- 1932) matematician italian, fondator al logicii matematice și al teoriei mulțimilor. Axiomele
lui Peano au fost numite în onoare sa. Peano a fost profesor la Universitatea din Torino”
ro.wikipedia):
2. Dacă 𝑛 este număr natural atunci și 𝑛 + 1 este număr natural și se numește succesorul
lui 𝑛 .
Dacă adunăm două numere naturale rezultatul se numește sumă sau total și este tot un
număr natural:
24
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑛 = 𝑠 − 𝑚 și 𝑚 = 𝑠 − 𝑛.
𝑇1 + 𝑇2 = 𝑆
Termenul 1 adunat cu termenul 2 este egal cu sumă sau total. Proba adunării se efectuează
prin operația de scădere: 𝑇1 = 𝑆 − 𝑇2 sau 𝑇2 = 𝑆 − 𝑇1 . Cu ajutorul acestor operații elevii rezolvă
mai târziu ecuații. Este necesar să se cunoască foarte bine operațiile de bază dar și modalitatea de
probare a acestor operații.
Dacă înmulțim două numere naturale rezultatul se numește produs și este tot un număr
natural: ∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁, (𝑛 × 𝑚) ∈ 𝑁, 𝑛 și 𝑚 se numesc factorii produsului , 𝑛 × 𝑚 = 𝑝. Fiecare
factor al produsului se determină prin operația de împărțire 𝑛 = 𝑝: 𝑚 și 𝑚 = 𝑝: 𝑛.
𝐹1 × 𝐹2 = 𝑃
𝑛 × 𝑚 = 𝑛 + 𝑛 + ⋯ + 𝑛 de 𝑚 ori sau
25
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑛 × 𝑚 = 𝑚 + 𝑚 + ⋯ + 𝑚 de n ori.
Între cele două operații de înmulțire și adunare ale numerelor naturale există proprietatea
de distributivitate a înmulțire față de adunarea sau proprietatea de factor comun:
Propoziție:
1. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁 și 𝑚 + 𝑛 = 0 atunci 𝑛 = 𝑚 = 0 .
2. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁 și 𝑚 × 𝑛 = 1 atunci 𝑛 = 𝑚 = 1.
3. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁 și 𝑚 × 𝑛 = 0 atunci 𝑛 = 0 sau 𝑚 = 0.
𝑎 = 19 + 𝑏; 𝑏 = 29 + 𝑐; 𝑐 = 49 + 𝑑; 𝑑 + 19 = 41.
2. La un magazin s-au adus 8 lăzi cu mere și 6 lăzi cu pere, având aceeași greutate, 10 kg
fiecare ladă. S-au vândut 4 lăzi cu mere și 3 lăzi cu pere. Calculați câte kilograme de fructe au
rămas în magazin.
26
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Soluție: Primul mod de rezolvare:
Expresia matematică
[(8 + 6) − (4 + 3)] × 10 = 70
R:70kg fructe
Expresia matematică
R:70kg fructe.
27
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Expresia matematică
R:70kg fructe.
𝑎 + 𝑏 = 20, 𝑏 + 𝑐 = 23 și 𝑎 + 𝑐 = 17.
(𝑎 + 𝑏) + ( 𝑏 + 𝑐) + (𝑎 + 𝑐)= 20+23+17
(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) + (𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = 60 ;
2 × (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)=60.
(𝑎 + 𝑏) + 𝑐 = 30 sau 20 + 𝑐 = 30 de unde 𝑐 = 30 − 20 = 10
𝑎 + (𝑏 + 𝑐) = 30 sau 𝑎 + 23 = 30 de unde 𝑎 = 30 − 23 = 7
R: 𝑎 = 7, 𝑏 = 13, 𝑐 = 10.
28
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
4. Suma a trei numere naturale este 981. Primele două numere au suma 745. Al doilea
număr este mai mare decât al treilea cu 241. Aflați cele trei numere.
Rezolvare: Care este numărul al treilea dacă suma celor trei numere este 981 și suma
primelor două este 745:
Cum aflăm al doilea număr dacă este cu 241 mai mare decât al treilea:
Care este primul număr dacă suma primelor două numere este 745, iar al doilea număr
este 477:
a) (𝑥 + 2) + (𝑦 + 4) = 10.
Rezolvare:a) (𝑥 + 2) + (𝑦 + 4) = 10 ⇔ 𝑥 + 𝑦 + 2 + 4 = 10 ⇔ 𝑥 + 𝑦 + 6 = 10 ⇔
𝑥 = 3, 𝑦 = 1 sau 𝑥 = 4, 𝑦 = 0.
11 + 1 ⇔ 2𝑥 = 12 și 3𝑦 = 12 ⇔ 𝑥 = 12: 2 și 𝑦 = 12: 3 ⇔ 𝑥 = 6 și 𝑦 = 4.
R: 𝑥 = 6 și 𝑦 = 4.
29
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
6. Să se determine două numere naturale a căror sumă este egală cu 52 iar primul
număr este de trei ori mai mare decât al doilea.
Rezolvare: Se utilizează metoda figurativă astfel: se reprezintă primul număr prin trei
segmente egale, al doilea număr printr-un segment egal cu fiecare din cele trei.
În total sunt patru segmente a căror sumă este 52. Pentru a determina valoarea unui
segment se împarte 52 la 4 și se obține al II-lea număr 13. Primul număr este 13 înmulțit cu trei,
39. Verificarea se face calculând suma numerelor 39 + 13 = 52.
7. Să se determine două numere naturale știind că diferența dintre ele este egală cu
15 iar unul dintre numere este de patru ori mai mic decât celălalt.
Rezolvare:Se reprezintă cu un segment primul număr și patru segmente egale cu primul
segment al doilea număr, fiind de patru ori mai mare decât primul:
Deoarece diferența dintre cele două numere este 15, trei segmente au împreună valoarea
15. Un segment este egal cu 15 împărțit la trei, anume 5. Primul număr este 5, al doilea număr
este 5 înmulțit cu 4 egal cu 20. Verificare: se calculează diferența 20 − 5 = 15.
8. Să se găsească trei numere naturale știind că suma lor este 375, primul este de trei
ori mai mic decât al doilea iar al treilea număr este cu 25 mai mare decât al doilea număr.
Rezolvare: Se reprezintă primul număr printr-un segment 𝑥, al doilea număr prin trei
segmente fiecare egale cu 𝑥, al treilea număr fiind cu 25 mai mare decât al doilea se reprezintă
prin trei segmente egale cu 𝑥 la care se adaugă un segment egal cu 25. În total sunt șapte segmente
egale cu 𝑥 plus un segment de 25.
Operații cu puteri:
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a înmulții două puteri cu aceeași bază
se scrie baza și se adună exponenții.
𝑎𝑛 × 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛+𝑚 .
2.Împărțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a împărți două puteri cu aceeași bază se
scrie baza și se scad exponenții.
𝑎𝑛 : 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛−𝑚 .
3. Puterea unei puteri: pentru a ridica o putere la altă putere se scrie baza și se înmulțesc
exponenții.
(𝑎𝑛 )𝑚 = a𝑛×𝑚 .
Exemple: (23 )2 = 23×2 = 26 = 64 , (104 )2 = 108 = 100000000.
1. Puterea unui produs: pentru a ridica un produs la o putere se ridică fiecare factor la
acea putere.
(𝑎 × 𝑏)𝑛 = 𝑎𝑛 × 𝑏 𝑛 .
Exemplu: (4 × 5)2 = 42 × 52 .
31
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
II.5 Metoda inducției matematice
Inducția matematică este o metodă de cercetare a unor propoziții cu numere naturale.
Principiul inducției matematice este fundamentat pe axiomele lui Peano.
O propoziție des întâlnită este suma Gauss.
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, n.30.04.1777-d. 23.02. 1855, a
fost un matematician, fizician și astronom celebru pentru lucrările despre integrale multiple, teoria
numerelor, magnetism, astronomie și sistemul de unități care îi poartă numele. Este considerat
unul dintre cei mai mari oameni de știință germani.)
𝑝(𝑛): „1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑛 = 𝑛 × (𝑛 + 1): 2”
Metoda inducției presupune două etape: etapa I – verificarea propoziției pentru una sau
mai multe valori ale lui 𝑛, etapa II – etapa prin care se presupune adevărată propoziția pentru 𝑛 =
𝑘 și, prin procedee matematice, se deduce veridicitatea propoziției și pentru 𝑛 = 𝑘 + 1. După
parcurgerea celor două etape se deduce că propoziția este adevărată pentru orice valoare a lui 𝑛,
număr natural. Astfel, pentru suma Gauss cele două etape sunt:
Etapa I: 𝑝(1): „1 = 1 × (1 + 1): 2”, (A)
𝑝(2): „1 + 2 = 2 × (2 + 1): 2”, (A).
Etapa a II-a: Se presupune adevărată 𝑝(𝑘):
𝑝(𝑘): „1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 = 𝑘 × (𝑘 + 1): 2”, (A)
Se deduce și 𝑝(𝑘 + 1) adevărată. Se scrie propoziția 𝑝(𝑘 + 1).
𝑝(𝑘 + 1): „1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × ((𝑘 + 1) + 1): 2”.
Dacă 𝑝(𝑘) este adevărată se adună în această egalitate termenul 𝑘 + 1, în ambii membrii
ai egalității. Se obține:
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = 𝑘 × (𝑘 + 1): 2 + (𝑘 + 1)
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × (𝑘: 2 + 1)
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × (𝑘: 2 + 2: 2)
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × (𝑘 + 2): 2
S-a obținut 𝑝(𝑘 + 1) adevărată. Cum au fost parcurse cele două etape, propoziția 𝑝(𝑛)
este adevărată pentru orice valoare naturală a lui 𝑛.
Observație: Această sumă, Gauss a calculat-o, fiind elev, la vârsta de 7 ani, învățătoarea
sa le-a propus copiilor să calculeze suma tuturor numerelor naturale de la 1 la 100. Gauss a
observat că 1 + 100 = 101, 2 + 99 = 101, 3 + 98 = 101, ș.a.m.d. astfel a dedus formula
𝑆 = 1 + 2 + 3 + ⋯ + 100
𝑆 = 100 + 99 + 98 + ⋯ + 1
2 × 𝑆 = 101 + 101 + 101 + ⋯ + 101
32
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
33
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
34
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
11010(2) = 1 × 24 + 1 × 23 + 0 × 22 + 1 × 2 + 0 = 16 + 8 + 0 + 2 + 0 = 26(10) .
Pentru a transforma un număr din baza 10 în baza 2 procedăm astfel: împărțim numărul
la 2, câtul obținut îl împărțim la 2, și repetăm până obținem un cât mai mic decât 2. Scriem
rezultatul începând de la ultimul cât, resturile obținute la fiecare dintre împărțirile obținute, în sens
invers de la ultima împărțire la prima.
13: 2 = 6, restul= 𝟏
6: 2 = 3, restul= 𝟎,
3: 2 = 𝟏, restul= 𝟏.
b) 51(𝑥) = 41(10) ↔ 5 × 𝑥 + 1 = 41 ↔ 5 × 𝑥 = 40 ↔ 𝑥 = 8.
c) 107(𝑥) = 71(10) ↔ 1 × 𝑥 2 + 0 × 𝑥 + 7 = 71 ↔ 𝑥 2 + 7 = 71 ↔ 𝑥 2 = 64 ↔ 𝑥 = 8.
Ordinea efectuării operațiilor: În rezolvarea unui exercițiu cu mai multe operații cu numere
naturale se efectuează mai întâi operațiile de ordinul al III-lea –puteri și operațiile cu puteri,
operații de ordinul al II-lea – înmulțiri și împărțiri și apoi operațiile de ordinul I – adunarea și
scăderea. Dacă exercițiul conține paranteze se efectuează mai întâi operațiile, în ordinea indicată
mai sus, din paranteza rotundă, apoi se rezolvă paranteza pătrată și în final acolada.
={4 + 5 × [2 + 9 − 10 + 9] − 21} × 2 + 1 =
35
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
={4 + 5 × 10 − 21} × 2 + 1 =
={4 + 50 − 21} × 2 + 1 =
=33 × 2 + 1 = 67.
2. Folosiți parantezele pentru a obține cel mai mare (respectiv, cel mai mic) număr
posibil: 8 + 10 × 2 + 2 × 8: 4.
36
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
II.8 Relația de inegalitate a numerelor naturale
Definiție: Pe mulțimea numerelor naturale se definește relația de inegalitate „≤”, mai mic
sau egal, astfel: 𝑛1 ≤ 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑁 , 𝑛1 este mai mic sau egal decât 𝑛2 dacă există un număr
natural 𝑛 astfel încât 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 .
Propoziție: Relația de inegalitate mai mic sau egal, definită mai sus, este o relație de ordine.
Dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛1 atunci 𝑛1 = 𝑛2 .
𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 și 𝑛1 = 𝑛2 + 𝑚 unde 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁.
Propoziție: Dacă 𝑛 și 𝑚 sunt două numere naturale astfel încât 𝑛 ≤ 𝑚 atunci oricare ar fi
𝑝 un număr natural rezultă:
𝑛+𝑝 ≤𝑚+𝑝
𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝.
Implicația este adevărată și reciproc: dacă 𝑛, 𝑚, 𝑝 sunt numere naturale astfel încât 𝑛 +
𝑝 ≤ 𝑚 + 𝑝 atunci rezultă 𝑛 ≤ 𝑚. Dar și dacă 𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝 atunci 𝑛 ≤ 𝑚.
37
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Exemplu: Găsiți valorile numărului natural 𝑛 astfel încât următoarea relație să fie
adevărată:
𝑛 + 17 ≤ 25.
Fie 𝑎 și 𝑏 două numere naturale cu 𝑏 ≠ 0 atunci există 𝑐 și 𝑟 două numere naturale unice
astfel încât: 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟, 𝑟 < 𝑏. Dacă 𝑏 = 0 atunci 𝑟 = 𝑎.
Exercițiu: 1. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 2 iar suma lor este 18.
𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟; 𝑎 = 𝑏 × 3 + 2.
𝑏 = 4; 𝑎 = 4 × 3 + 2; 𝑎 = 12 + 2; 𝑎 = 14;
Verificare: 14 + 4 = 18.
fiecare egale cu segmentul 𝑏 plus un segment cu valoarea 2, al doilea segment fiind de trei ori mai
mare decât primul la care se adaugă un segment ce reprezintă numărul 2, după cum urmează.
b b b 2 18
𝑏 = 4; 𝑎 = 4 × 3 + 2; 𝑎 = 12 + 2; 𝑎 = 14;
Definiție: Fie 𝑎 și 𝑏 două numere naturale nenule Se spune că 𝑎 este divizibil cu 𝑏 dacă
există 𝑐 număr natural astfel ca 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 , 𝑎 se numește multiplul lui 𝑏 iar 𝑏 și 𝑐 se numesc
divizorii lui 𝑎. ”Numărul 𝑎 este divizibil cu numărul 𝑏” se notează matematic prin 𝑎 ⋮ 𝑏; se
poate spune și astfel: „ numărul b divide pe numărul 𝑎‟ și scriem 𝑏|𝑎.
39
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Definiție: Dacă un număr natural nenul are doar divizori pe 1 și pe el însuși atunci numărul
se numește prim. Numărul natural 1 nu este considerat număr prim.
Exemple de numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, …
Numerele divizibile cu 2 se numesc numere pare sau cu soț. Exemple de numere pare:
30, 52, 64, 76, 98. În general un număr par este de forma 2𝑘, 𝑘 ∈ 𝑁.
Numerele naturale care nu sunt divizibile cu 2 se numesc numere impare sau fără soț,
sunt numerele pentru care ultima cifră este 1, 3, 5, 7 sau 9. Exemple de numere impare:
33, 41, 57, 65, 49. În general un număr natural impar este de forma 2𝑘 + 1, 𝑘 ∈ 𝑁.
Propoziție: Dintre două numere naturale consecutive unul este par și unul impar, 2𝑘,
2𝑘 + 1, astfel suma a două numere consecutive întotdeauna este un număr impar iar produsul a
două numere consecutive este par.
Propoziție: Suma a două numere pare este un număr par. Suma a două numere impare
este număr par. Suma unui număr par cu un număr impar este număr impar.
Criteriul de divizibilitate cu 25: Un număr natural este divizibil cu 25 dacă ultimele două
cifre formează un număr divizibil cu 25 și anume 00, 25, 50, 75. Exemple de numere divizibile cu
25: 3125, 4150, 7875, 4500, 152000.
𝑎|𝑏 ∧ 𝑏|𝑎 → 𝑎 = 𝑏.
𝑐 = (𝑎 × 𝑑) × 𝑒 ↔ 𝑐 = 𝑎 × (𝑑 × 𝑒) ↔ 𝑎|𝑐.
Propoziție: Orice număr natural se poate descompune, în mod unic, într-un produs de
factori prim.
41
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Definiție: Se numește cel mai mare divizor comun a două numere naturale 𝑎 și 𝑏 numărul
𝑑 cu proprietățile:
• 𝑑|𝑎 și 𝑑|𝑏.
• Dacă există un alt divizor comun 𝑑1 cu proprietatea 𝑑1 |𝑎 și 𝑑1 |𝑏 atunci 𝑑1 |𝑑.
Propoziție: Pentru a calcula cel mai mare divizor comun a două sau mai multe numere
naturale descompunem numerele în produse de factori primi și alegem factorii comuni la puterea
cea mai mică.
Exemplu:
24 = 23 × 3; 20 = 22 × 5 → 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐(24; 40) = 22 = 4.
Definiție: Două numere naturale pentru care cel mai mare divizor comun este 1 se numesc
prime între ele.
Exemplu: Numerele 15 și 8 nu sunt numere prime dar sunt numere prime între ele:
𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐(15; 8) = 1.
Definiție: Se numește cel mai mic multiplu comun a două numere naturale 𝑎 și 𝑏 numărul
𝑚 cu proprietățile:
• 𝑎|𝑚 și 𝑏|𝑚.
• Dacă există un alt multiplu comun 𝑚1 cu proprietatea 𝑎|𝑚1 și 𝑏|𝑚1 atunci 𝑚|𝑚1.
Propoziție: Pentru a calcula cel mai mic multiplu comun a două sau mai multe numere
naturale descompunem numerele în produse de factori primi și alegem factorii comuni și necomuni
la puterea cea mai mare.
Propoziții:
42
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝐴 = {𝑛|𝑛 ∈ 𝑁, 2𝑛 + 4 ≤ 12}
𝐵 = {𝑛|𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , 5𝑛 + 3 ≤ 2𝑛 + 15}
și calculați mulțimile: 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴, 𝐴 × 𝐵.
Rezolvare: 2𝑛 + 4 ≤ 12 ⇔ 2𝑛 + 4 ≤ 8 + 4 ⇔ 2𝑛 ≤ 8 ⇔ 2 × 𝑛 ≤ 2 × 4 ⇔ 𝑛 ≤ 4.
mulțimea 𝐵 = {1, 2, 3, 4}
𝐴 × 𝐵 = {(0,1), (0, 2), (0, 3), (0, 4), (1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4)} ∪
∪ {(2, 1), (2, 2), (2, 3), (2, 4), (3, 1), (3, 2), (3, 3), (3, 4), (4, 1), (4, 2), (4, 3), (4, 4)}.
2. Ce valori numere naturale pot lua literele 𝑎 și 𝑏 astfel încât să fie adevărate relațiile:
𝑅𝑒𝑧𝑜𝑙𝑣𝑎𝑟𝑒: Cum 𝑎 este descăzutul în operația de scădere de mai sus, va fi mai mare sau
egal decât scăzătorul, prin urmare: 15 − 15 < 21 (𝐴), 16 − 15 < 21 (𝐴), …, 35 − 15 < 21 (𝐴),
36 − 15 < 21, (𝐹). În concluzie 𝑎 ∈ {15, 16, … ,35}. Pentru cea dea doua literă găsim analog
celor de mai sus: 𝑏 + 15 < 21 ⇔ 𝑏 < 21 − 15 ⇔ 𝑏 < 6, 𝑏 ∈ {0, 1, … ,5}.
27 ≤ 16 + 𝑎 ≤ 32 și 50 ≤ 39 + 𝑏 ≤ 61.
43
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
3𝑏+15
𝐴 = {𝑎 ∈ 𝑁|2𝑎5 ⋮ 3}, 𝐵 = {𝑏 ∈ 𝑁| ∈ 𝑁} și calculați:
𝑏+2
𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
Rezolvare:
3𝑏+15
∈ 𝑁 ↔ (𝑏 + 2)|(3𝑏 + 15) ∧ (𝑏 + 2)|(𝑏 + 2) →
𝑏+2
Rezolvare: Dacă (214𝑥 ⋮ 9) și ( 214𝑥 ⋮ 4) cum 3 și 4 sunt două numere naturale prime
Fiecare pachet conține: 1800: 360 = 5 pachete cu napolitane, 1080: 360 = 3 ciocolate
și 720: 360 = 2 pachete cu biscuiți.
7. Determinați cel mai mic număr natural care împărțit la 21, la 28 și la 33 se obține
același rest egal cu 10.
1. Efectuați:
a) (3044 + 2056): 17 + 3075: 15 − 6992: 38: 23 =
b) 25 ∙ (160 − 30 ∙ 5) − 8 − (24 + 6: 6) =
(Etapa locală, 1985, Bacău) R: 217
c) 400 + 480: 4 − [680: 20 + 4 ∙ (20 + 12 + 18)] =
(Etapa locală, 1986, Bihor) R: 286
d) 48000 − 6000: 2000 + (300 + 80: 40) ∙ 7 − 48125 =
2. O şcoală are 6 săli de clasă. În fiecare sală sunt câte 17 bănci de câte două locuri. Câţi
elevi pot fi primiţi în această şcoală? Câte bănci mai sunt necesare dacă în prima zi de şcoală au
sosit 214 elevi?
R:204 locuri; 5 bănci.
3. În 3 cutii sunt 251 de bomboane. Aflaţi câte bomboane sunt în fiecare cutie dacă în
prima sunt cu 10 bomboane mai mult decât în a doua, iar în a treia sunt cu 15 bomboane mai puţin
decât în prima.
45
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
R: 77; 82; 92
4. Câte jucării s-au vândut într-un an într-un magazin dacă în fiecare lună s-au vândut cu
200 mai multe jucării decât în luna precedentă şi în ultima lună s-au vândut 2500 de jucării.
R: 𝑎 = 8
7. Suma a două numere este 380, iar diferenţa lor este de trei ori mai mare decât numărul
mai mic. Care sunt numerele?
R: 76; 304.
8. Din 100 kg de grâu se obţin 90 kg de făină. Ce cantitate de grâu este necesară pentru
a obţine 675 kg de făină?
10. Patru tractoare ară în 7 zile o suprafaţă de 160 ha. Alte 26 tractoare trebuie să are un
teren dreptunghiular cu dimensiunile de 5200 m şi 600 m. Să se afle în câte zile pot ara terenul
cele 26 de tractoare.
12. Pentru 6 mese şi 25 de scaune s-au plătit 4165 lei. Cât s-a plătit pentru o masă şi cât
pentru un scaun dacă o masă costă cât 3 scaune?
13. Un pix şi un stilou costă împreună 30 lei. Cât costă fiecare dacă preţul pixului
reprezintă o pătrime din preţul stiloului?
46
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
15.Aflaţi trei numere a căror sumă este 36, primul este de două ori mai mic decât al doilea
şi de trei ori mai mic decât al treilea
16. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 7.
17. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 40 caişi. Dacă în livadă
sunt 460 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
18. De Ziua Şcolii 150 de elevi au participat la activităţi de cultură generală, 160 au
participat la jocurile sportive, iar 90 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au
participat la sărbătoarea organizată.
19. Pentru pomul de Crăciun s-au cumpărat 60 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
20. Diferenţa a două numere naturale este 92, ştiind că unul este de trei ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
21. Suma a două numere naturale este 48, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
22. Aflaţi trei numere a căror sumă este 102, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea.
23. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 3
şi restul 2 iar suma lor este 22.
24. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 47.
25. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 15 caişi. Dacă în livadă
sunt 180 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
26. De Ziua Şcolii 120 de elevi au participat la activităţi de cultură generală, 220 au
participat la jocurile sportive, iar 60 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au
participat la sărbătoarea organizată.
47
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
27. Pentru pomul Crăciun s-au cumpărat 72 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
28. Diferenţa a două numere naturale este 48, ştiind că unul este de trei ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
29. Suma a două numere naturale este 56, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
30. Aflaţi trei numere a căror sumă este 54, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea.
31. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 3
şi restul 2 iar suma lor este 66.
32. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 43.
33. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 15 caişi. Dacă în livadă
sunt 198 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
34. De Ziua Şcolii 130 de elevi au participat la activităţi artistice, 210 au participat la
jocurile sportive, iar 90 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au participat la
sărbătoarea organizată.
35. Pentru pomul Crăciun s-au cumpărat 84 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
36. Diferenţa a două numere naturale este 32, ştiind că unul este de trei ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
37. Suma a două numere naturale este 88, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
38. Aflaţi trei numere a căror sumă este 108, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea.
39. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 3
şi restul 2 iar suma lor este 86.
48
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
40. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 17.
41. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 50 caişi. Dacă în livadă
sunt 345 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
42. De Ziua Şcolii 145 de elevi au participat la activităţi artistice, 152 au participat la
jocurile sportive, iar 71 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au participat la
sărbătoarea organizată.
43. Pentru pomul de Crăciun s-au cumpărat 54 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
44. Diferenţa a două numere naturale este 82, ştiind că unul este de trei ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
45. Suma a două numere naturale este 59, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 7. Aflaţi cele două numere.
46. Aflaţi trei numere a căror sumă este 210, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea.
47. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 3
şi restul 2 iar suma lor este 22.
48. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 59.
R: 56; 115.
49. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 15 caişi. Dacă în livadă
sunt 285 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
50. De Ziua Şcolii 140 de elevi au participat la activităţi artistice, 250 au participat la
jocurile sportive, iar 110 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au participat la
sărbătoarea organizată.
51 Pentru pomul Crăciun s-au cumpărat 78 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
49
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
52. Diferenţa a două numere naturale este 52, ştiind că unul este de trei ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
53. Suma a două numere naturale este 108, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
54. Aflaţi trei numere a căror sumă este 96, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea.
55. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 3
şi restul 2 iar suma lor este 102.
56. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 73.
57. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 25 caişi. Dacă în livadă
sunt 178 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
58. De Ziua Şcolii 141 de elevi au participat la activităţi artistice, 201 au participat la
jocurile sportive, iar 87 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au participat la
sărbătoarea organizată.
59. Pentru pomul Crăciun s-au cumpărat 66 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
60. Diferenţa a două numere naturale este 74, ştiind că unul este de trei ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
61. Suma a două numere naturale este 208, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
63. Aflați trei numere dacă suma primelor două numere este 159, suma ultimelor două
este 152 iar primul număr adunat cu ultimul este 143.
64. Suma a trei numere este 108. Primul număr este de două ori mai mic decât al doilea
și de trei ori mai mic decât al treilea. Care sunt numerele?
50
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
h) (𝑥 − 2) × 6 + 2 × (7 − 5) × 6 − 30 = 0;
și calculați: 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
51
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝐴 − 𝐵 = ∅, 𝐵 − 𝐴 = {4}.
a) 15 + 16 + 17 + ⋯ + 39 =. R: 675.
69. Să se descompună în factori primi următoarele numere naturale: 243; 512; 521; 720;
452; 820; 1132; 1024;
71. Să se calculeze cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun pentru
următoarele numere naturale: a) 54; 72. b) 135; 75. c) 150; 90. d) 246; 216.
d) ̅̅̅̅̅̅̅
1𝑥0𝑦 ⋮ 12.e) ̅̅̅̅̅̅̅
2𝑥1𝑦 ⋮ 6.
2𝑏+11
𝐵 = {𝑏 ∈ 𝑁| 𝑏+3
∈ 𝑁}, 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴, 𝐴 × 𝐵.
52
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑍 = {… , −3, −2, −1, 0, +1, +2, +3, … } = {0, ±1, ±2, ±3, … }.
Observație:
Mulțimea numerelor întregi pozitive se mai notează și 𝑍+ = {+1, +2, +3, … } = 𝑁 ∗ iar
mulțimea numerelor întregi negative se notează 𝑍− = {−1, −2, −3, … }.
Mulțimea numerelor întregi se reprezintă, în mod unic, pe axa numerelor. Fiecărui număr
întreg îi corespunde un singur punct pe axa numerelor.
Definiție: Se numește axă a numerelor o dreaptă pe care este fixat un punct O, numit
originea axei și care corespunde numărului zero, un sens de parcurs, sensul spre dreapta,
(sensul pozitiv, spre + ∞) și o unitate de măsură.
−∞ -2 -1 0 1 2 +∞
III.1 Valoarea absolută a unui număr întreg sau modulul unui număr întreg
Modulul lui 𝑥 este egal cu 𝑥 dacă 𝑥 este pozitiv și – 𝑥 dacă 𝑥 este negativ. Modulul lui 0
este 0. Modulul unui număr întreg reprezintă distanța față de origine a punctului corespunzător
numărului întreg, măsurată pe axa numerelor,
𝑥, dacă 𝑥 > 0
|𝑥| = { 0, dacă 𝑥 = 0 .
−𝑥, dacă 𝑥 < 0
Exemplu:
53
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
|+4| = 4, |−4| = −(−4) = 4, |0| = 0. Și 4 și -4 sunt reprezentate pe axa numerelor
la aceeași distanță de 4 unități față de originea axei, unul la dreapta spre sensul pozitiv al axei și
celălalt la stânga spre sensul negativ al axei.
Propoziție: 1. Modulul oricărui număr întreg este pozitiv, mai mare decât zero, dacă
numărul nu este egal cu zero. ∀𝑥 ∈ 𝑍 ∗ , |𝑥| > 0.
|𝑏 − 𝑐| ≤ 𝑎 ≤ 𝑏 + 𝑐 c b
5. |𝑥 ∙ 𝑦| = |𝑥| ∙ |𝑦|
6. |𝑥: 𝑦| = |𝑥|: |𝑦| B a C
Dacă adunăm două numere întregi rezultatul este tot un număr întreg. Dacă înmulțim
două numere întregi rezultatul este tot un număr întreg. Cu numerele întregi se efectuează operații
de adunare și înmulțire după următoarele reguli:
• Pentru a aduna două numere întregi de același semn se adună valorile lor absolute
și se scrie la rezultat semnul lor comun.
Exemplu: În luna mai s-a înregistrat în timpul nopții, în medie, o temperatură de +20 de
grade Celsius. În timpul zilei temperatura medie înregistrată a fost cu 5 grade Celsius mai
ridicată. Care este temperatura medie înregistrată în timpul zilei, în luna mai?
+20° 𝐶 + 5° 𝐶 = +25° 𝐶.
Exemplu:
−2° 𝐶 − 5° 𝐶 = −7° 𝐶.
Exemplu:
Dacă afară s-au înregistrat +3° C dar peste noapte temperatura a scăzut cu 7 grade Celsius,
care este temperatura din timpul nopții?
+3° 𝐶 − 7° 𝐶 = −4° 𝐶.
Exemplu:
Afară s-au înregistrat −3° 𝐶 dar peste zi temperatura a crescut cu 7 grade Celsius. Care
este temperatura din timpul zilei?
−3° 𝐶 + 7° 𝐶 = +4° 𝐶.
(+) × (+) = +
(+) × (−) = −
(−) × (+) = −
55
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
(−) × (−) = +
Dacă adunăm două numere întregi rezultatul se numește sumă sau total și este tot un
număr întreg: ∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍, (𝑛 + 𝑚) ∈ 𝑍 . 𝑛 și 𝑚 se numesc termenii sumei, 𝑛 + 𝑚 = 𝑠.
𝑛 = 𝑠 − 𝑚 și 𝑚 = 𝑠 − 𝑛.
4.Comutativitatea 𝑛 + 𝑛′ = 𝑛′ + 𝑛, ∀𝑛, 𝑛′ ∈ 𝑍.
Dacă înmulțim două numere întregi rezultatul se numește produs și este tot un număr
întreg: ∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍, (𝑛 × 𝑚) ∈ 𝑍, 𝑛 și 𝑚 se numesc factorii produsului , 𝑛 × 𝑚 = 𝑝 . Fiecare
factor al produsului se determină prin operația de împărțire 𝑛 = 𝑝: 𝑚 și 𝑚 = 𝑝: 𝑛.
56
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Mulțimea numerelor întregi împreună cu operația de înmulțire a numerelor întregi
formează o structură de monoid comutativ sau abelian, (𝑍,× ) , monoidul multiplicativ al
numerelor întregi.
Între cele două operații de înmulțire și adunare ale numerelor întregi există proprietatea
de distributivitate a înmulțire față de adunarea sau proprietatea de factor comun:
Propoziție:
Rezolvare: |𝑥 + 5| + |𝑦 + 4| = 0 ↔
|𝑥 + 5| = 0 și |𝑦 + 4| = 0 ↔ 𝑥 + 5 = 0 și 𝑦 + 4 = 0 ↔ 𝑥 = −5 și 𝑦 = −4.
R: 𝑥 = −5 și 𝑦 = −4. .
Rezolvare: (𝑥 + 7) × (𝑦 − 8) = 1. ↔
𝑥 + 7 = 1 și 𝑦 − 8 = 1 ↔ 𝑥 = 1 − 7 și 𝑦 = 1 + 8 ↔ 𝑥 = −6 și 𝑦 = 9 sau
𝑥 + 7 = −1 și 𝑦 − 8 = −1 ↔ 𝑥 = −1 − 7 și 𝑦 = −1 + 8 ↔ 𝑥 = −8 și 𝑦 = 7.
R: 𝑥 = −6 și 𝑦 = 9 sau 𝑥 = −8 și 𝑦 = 7.
4. Aflați două numere întregi 𝑥 și 𝑦 astfel încât: 𝑥𝑦 + 3𝑥 − 𝑦 − 3 = 0.
𝑦 + 3 = 0 și 𝑥 − 1 = 0 ↔ 𝑦 = −3 și 𝑥 = 1.
R: 𝑥 = 1 și 𝑦 = −3.
5. Rezolvați ecuațiile: a) |𝑥 + 1| = 3, b) |𝑥 − 2| = 5,
1
Cazul II. Dacă −𝑛 ∈ 𝑍− atunci 𝑎−𝑛 = 𝑎𝑛 , care nu este un număr întreg.
Observații:
2.Numărul natural (−1) ridicat la o putere pară este egal cu 1, iar la putere impară este
egal cu −1.
∀𝑛 ∈ 𝑁 , (−1)2𝑛 = 1 și (−1)2𝑛+1 = −1
(−1)248 = 1; (−1)241 = −1
Operații cu puteri
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a înmulții două puteri cu aceeași bază
scriem baza și adunăm exponenții.
𝑎𝑛 × 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛+𝑚
Exemple:
2. Împărțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a împărți două puteri cu aceeași bază
scriem baza și scădem exponenții.
𝑎𝑛 : 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛−𝑚
58
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Exemple:
3. Puterea unei puteri: pentru a ridica o putere la altă putere scriem baza și înmulțim
exponenții.
(𝑎𝑛 )𝑚 = a𝑛×𝑚
Exemple:
1
(2−3 )−2 = 2(−3)×(−2) = 26 = 64 , (10−4 )2 = 10−8 = .
100000000
4. Puterea unui produs: pentru a ridica un produs la o putere ridicăm fiecare factor la
acea putere.
(𝑎 × 𝑏)𝑛 = 𝑎𝑛 × 𝑏 𝑛
Exemplu: (4 × 5)−2 = 4−2 × 5−2 .
Fie 𝑎 și 𝑏 două numere întregi nenule atunci există 𝑐 număr întreg și 𝑟 număr întreg
pozitiv, unice, astfel încât: 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟, 0 ≤ 𝑟 < |𝑏|.
Teorema împărțirii cu rest spune că pentru fiecare deîmpărțit și împărțitor există un cât și
un rest unice.
Exemple:
59
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
În rezolvarea unui exercițiu cu mai multe operații cu numere întregi se efectuează mai
întâi operațiile de ordinul al III-lea –puteri și operațiile cu puteri, operații de ordinul al II-lea –
înmulțiri și împărțiri și apoi operațiile de ordinul I – adunarea și scăderea. Dacă exercițiul
conține paranteze se efectuează mai întâi operațiile, în ordinea indicată mai sus, din paranteza
rotundă, apoi se rezolvă paranteza pătrată și în final acolada.
Exemplu: Să se efectueze:
1 + 5 × {4 + 90 − 21} × 1 + (−1)=
5 × 73 × 1 = 365.
Definiție: Pe mulțimea numerelor întregi definim relația de inegalitate „≤”, mai mic sau
egal, astfel: 𝑛1 ≤ 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑍 , 𝑛1 „este mai mic sau egal” decât 𝑛2 dacă există un număr
întreg pozitiv 𝑛 astfel încât 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 .
Observație:
60
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Propoziție: Relația de inegalitate mai mic sau egal, definită pe mulțimea numerelor
întregi, este o relație de ordine.
Dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛1 atunci 𝑛1 = 𝑛2 .
Propoziție: Dacă 𝑛 și 𝑚 sunt două numere întregi astfel încât 𝑛 ≤ 𝑚 atunci oricare ar fi
𝑝 un număr întreg rezultă:
𝑛+𝑝 ≤ 𝑚+𝑝
Dacă 𝑝 ∈ 𝑍+ atunci 𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝.
Dacă 𝑝 ∈ 𝑍− atunci 𝑛 × 𝑝 ≥ 𝑚 × 𝑝.
Implicația este adevărată și reciproc: dacă 𝑛, 𝑚, 𝑝 sunt numere întregi astfel încât 𝑛 +
𝑝 ≤ 𝑚 + 𝑝 atunci rezultă 𝑛 ≤ 𝑚.
61
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
III.7 Probleme rezolvate:
|2𝑥 + 5| ≤ 7 ↔ −7 ≤ 2𝑥 + 5 ≤ 7 ↔ −7 − 5 ≤ 2𝑥 ≤ 7 − 5 ↔ −12 ≤ 2𝑥 ≤ 2 ↔
−6 ≤ 𝑥 ≤ 1 ↔ 𝐵 = {−6, −5, −4, −3, −2, −1, 0, 1}.
Cum 𝐴 = {−3, −2, −1, 0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {−6, −5, −4, −3, −2, −1, 0, 1} atunci
𝐴 ∪ 𝐵 = {−6, −5, −4, −3, −2, −1, 0, 1, 2, 3}, 𝐴 ∩ 𝐵 = {−3, −2, −1, 0, 1},
𝐴 = {0, 1, 2}.
3𝑥−5
∈ 𝑍 ↔ (𝑥 − 1)|(3𝑥 − 5) dar (𝑥 − 1)|(𝑥 − 1) ↔ (𝑥 − 1)|(3𝑥 − 5) − 3(𝑥 − 1) ↔
𝑥−1
(𝑥 − 1)|(3𝑥 − 5 − 3𝑥 + 3) ↔ (𝑥 − 1)|(−2) ↔
𝐴 = { 1, 2, 3, 4, 5}.
−5 + 1 ≤ 2𝑥 ≤ 5 + 1 ↔ −4 ≤ 2𝑥 ≤ 6 ↔ −2 ≤ 𝑥 ≤ 3 ↔ 𝑥 ∈ {−2, −1, 0, 1, 2, 3} ↔
62
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
2𝑥+1 3𝑥+7
a) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑍 | 𝑥+2 ∈ 𝑍} , 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍 | 𝑥+3 ∈ 𝑍},
𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐴 × 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
6𝑥+7 2𝑥 2 +6𝑥+11
b) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑍 | ∈ 𝑍} , 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍 | ∈ 𝑍},
𝑥 2𝑥+3
3𝑥 2 +2𝑥+10
𝐶 = {𝑥 ∈ 𝑍 | ∈ 𝑍}.
3𝑥+2
63
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
(Etapa locală, 1986, Galați)
7. Câte elemente poate avea reuniunea a două mulțimi care are fiecare câte trei
elemente?
(Etapa județeană, 1986, Sălaj)
8. Fie mulțimea 𝑀 = {𝑥 ∈ 𝑍 ∗ |4𝑥 + 1 ≤ 17 }. Determinați elementele mulțimilor:
a) 𝐴 = {2𝑥|𝑥 ∈ 𝑀}, 𝐵 = {3𝑥|𝑥 ∈ 𝑀}, 𝐶 = {6𝑥|𝑥 ∈ 𝑀}, 𝐷 = {3𝑥 + 1|𝑥 ∈ 𝑀};
b) (𝐴 ∩ 𝐵) ∪ 𝐶;
c) (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ 𝐶;
d) (𝐴 − 𝐶) ∩ 𝐷;
e) (𝐶 ∩ 𝐷) − 𝐵;
(Etapa locală, 1986, Sibiu)
9. Găsiți mulțimile 𝐴 și 𝐵 știind că:
a) 𝐴 ∪ 𝐵 = {1, −2, 3, 4, −5};
b) 𝐴 ∩ 𝐵 = {1, −2};
c) 𝐴 − 𝐵 = ∅ ;
d) Suma elementelor lui 𝐵 este un număr impar.
10. Aflați valorile întregi ale variabilelor 𝑥 și 𝑦 știind că:
a) |2𝑥 + 6| + |3𝑦 − 9| = 0;
b)(𝑥 − 9)(𝑦 + 3) = 1;
c) (3𝑥 − 9)(𝑦 + 13) = 0;
d) |5𝑥 − 15| + |4𝑦 + 16| = 0;
e) (5𝑥 − 35)2 + (2𝑦 − 26)2 = 0;
f) 2𝑥𝑦 + 3𝑥 − 2𝑦 − 3 = 0.
11. Un grup de elevi au vizitat Observatorul Astronomic. Când au plecat spre acesta
afară erau −4 grade Celsius. La plecarea de la Observator temperatura a ajuns la +9 grade Celsius.
Cu câte grade a crescut temperatura?
Se poate alcătui un tabel cu un număr infinit de linii și coloane în care sunt scrise toate
numerele raționale:
0 0 0
± ± ± …
1 2 3
1 1 1
± ± ± …
1 2 3
2 2 2
± ± ± …
1 2 3
⋮ ⋮ ⋮
𝑚
Numărul rațional este fracția „ ”, se citește „𝑚 supra 𝑛 ”, linia de fracție semnifică
𝑛
operația de împărțire; numărul întreg nenul 𝑛 se numește numitorul fracției și indică în câte părți
egale s-a împărțit întregul iar numărul întreg 𝑚 se numește numărătorul fracției și indică câte
astfel de părți sunt considerate.
2
Exemple: Numărul rațional 3 , două treimi, numărul 2 este numărătorul iar numărul 3 este
3 treimi=3/3
65
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
1 treime=1/3 2 treimi=2/3
7
Numărul rațional 4, șapte pătrimi; întregul s-a împărțit în 4 părți egale și sunt considerate
7 părți.
0 1 2 3
± , ± , ± , ± , ….
1 1 1 1
𝑎 𝑐
Definiție: Două fracții 𝑏 = 𝑑, sunt echivalente sau egale dacă are loc egalitatea 𝑎 × 𝑑 =
𝑏 × 𝑐.
2 4 10 14
= = =
3 6 15 21
42 6 3
= =
56 8 4
66
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
O fracție care nu se mai poate simplifica, numărătorul și numitorul sunt numere prime
3
între ele se numește ireductibilă. Fracția este ireductibilă.
4
Orice număr rațional este reprezentat print-o mulțime infinită de fracții echivalente între
ele.
1 2 −3 4
= = = =⋯
4 8 −12 16
Fracțiile echivalente reprezintă același număr rațional care se poate exprima printr-o
fracție zecimală dacă se efectuează împărțirea numărătorului la numitor:
1 5 4 51
= = 0,500 …, = 0, (4) = 0,444 …, = 6,3750 …
2 10 9 8
3
= 0,30 … trei zecimi,
10
7
= 0,070 … șapte sutimi,
100
2
= 0,0020 … două miimi,
1000
6
= 0,00060 … șase zeci de miimi.
10000
Astfel, în scrierea zecimală a unui număr rațional, prima cifră după virgulă indică ordinul
zecimilor, a doua cifră indică ordinul sutimilor, a treia cifră indică ordinul miimilor ș.a.m.d. Orice
număr rațional reprezentat de o fracție zecimală este compus din două părți: partea întreagă -
numărul din fața virgulei și partea zecimală numărul situat după virgulă. ∀𝑥 ∈ 𝑄, 𝑥 = [𝑥] + {𝑥},
cu [𝑥] este notată partea întreagă iar cu {𝑥} este notată partea zecimală. Întotdeauna partea
zecimală este mai mare sau egală cu 0 și mai mică sau egală decât 1.
Exemplu:
251,1205 = 251 + 0,1205 iar partea întreagă este [ 251,1205] = 251 și partea
zecimală este { 251,1205}=0,1205.
Pentru 𝑘 > 1, fracția se numește periodică mixtă, conține și zecimale care nu se repetă.
275
Exemplu: 1. Să se scrie numărul rațional ca fracție zecimală.
33
277
= 8,39393939 … . = 8, (39)
33
Pentru a transforma fracția zecimală periodică simplă 8, (39) într-o fracție ordinară
(folosind linia de fracție) se procedează astfel:
277
Numărul rațional se transformă astfel:
66
277
= 4,1969696969 … . = 4,19(69)
66
s-a obținut o fracție zecimală mixtă alcătuită din cifrele 19 care nu se repetă și partea periodică,
care se repetă, (69).
Pentru a transforma fracția zecimală periodică mixtă 4,19(695) într-o fracție ordinară
(folosind linia de fracție) se procedează astfel:
Observații:
51271
5,1271 = 5,12710000 … = 5,1271(0) =
10000
68
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
• Pentru a aduna sau a scădea două fracții este necesar să le aducem la același
numitor, prin amplificări potrivite și adunăm sau scădem numărătorii.
Numitorul comun este cel mai mic multiplu comun al numitorilor.
1 5 3 10 13
+ = + =
2 3 6 6 6
1 5 3 10 7
− = − =−
2 3 6 6 6
• Pentru a înmulții două fracții, înmulțim numărătorii între ei și numitorii între ei.
Dacă este cazul mai întâi efectuăm simplificări.
1 5 1×5 5
× = =
2 3 2×3 6
18 5 6 1 6
× (− ) = − × =−
25 33 5 11 55
• Pentru a împărții două numere raționale, înmulțim prima fracție cu a doua inversată.
Dacă este cazul mai întâi efectuăm simplificări.
1 5 1 3 3
: = × =
2 3 2 5 10
18 24 18 7 3 7 21
: (− ) = − × =− × =−
25 7 25 24 25 4 100
𝑎 𝑐 𝑚 𝑎 𝑐 𝑚
( + )+ = +( + )
𝑏 𝑑 𝑛 𝑏 𝑑 𝑛
𝑎 𝑎 𝑎 𝑎
+0= 0+ = , ∀ ∈ 𝑄.
𝑏 𝑏 𝑏 𝑏
69
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑎 𝑎
3. Orice număr rațional are un opus – 𝑏 cu proprietatea:
𝑏
𝑎 𝑎
+ (− ) = 0.
𝑏 𝑏
𝑎 𝑐 𝑐 𝑎 𝑎 𝑐
+ = + , ∀ , ∈𝑄
𝑏 𝑑 𝑑 𝑏 𝑏 𝑑
Propoziție: Mulțimea numerelor raționale împreună cu operația de adunare a numerelor
raționale formează o structură algebrică de grup comutativ sau abelian, (𝑄, + ) , grupul aditiv al
numerelor raționale.
𝑎 𝑐 𝑚
1. Asociativitatea: oricare ar fi trei numere raționale 𝑏 , 𝑑 , 𝑛 are loc
𝑎 𝑐 𝑚 𝑎 𝑐 𝑚
(𝑏 × 𝑑 ) × = 𝑏 × (𝑑 × 𝑛 )
𝑛
𝑎 𝑎 𝑎 𝑎
2. Elementul neutru este 1: 𝑏 × 1 = 1 × 𝑏 = 𝑏 , ∀ 𝑏 ∈ 𝑄.
𝑎 𝑎 −1 𝑏
3. Pentru orice număr rațional diferit de zero există inversul său (𝑏) = 𝑎 , tot
𝑏
𝑎 𝑏 𝑏 𝑎
× = × =1
𝑏 𝑎 𝑎 𝑏
• Între cele două operații de înmulțire și adunare ale numerelor raționale există
proprietatea de distributivitate a înmulțire față de adunarea sau proprietatea de
factor comun:
𝑎 𝑐 𝑚 𝑎 𝑐 𝑎 𝑚
×( + )= × + ×
𝑏 𝑑 𝑛 𝑏 𝑑 𝑏 𝑛
70
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Cele două structuri algebrice, grupul aditiv și grupul multiplicativ al numerelor raționale
împreună cu proprietatea de distributivitate a numerelor raționale formează o structură de corp
comutativ, corpul comutativ al numerelor raționale.
a b
Se numește inversul numărului rațional nenul numărul și se notează, așa cum am
b a
a −1 1
văzut mai sus, cu ( ) . În general, dacă a este un număr diferit de zero atunci = a−1 , o putere
b a
1
cu exponent negativ, exponentul −1. În concluzie: a−n = an cu condiția a ≠ 0.
Exemplu:
−1
1 1 1 2 −3 1 1 125
3 = , (−6)−2 = = , ( ) = = =
3 (−6) 2 36 5 2 3 8 8
( ) 125
5
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a înmulții două puteri cu aceeași bază
scriem baza și adunăm exponenții.
𝑎 𝑛 𝑎 𝑚 𝑎 𝑛+𝑚
( ) ×( ) =( )
𝑏 𝑏 𝑏
Exemple:
5 −21 5 19 5 −21+19 5 −2 2 2 4
( ) ×( ) =( ) =( ) =( ) =
2 2 2 2 5 25
10 −5 10 −2 10 −7 7 7
( ) ×( ) =( ) =( )
7 7 7 10
2.Împărțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a împărți două puteri cu aceeași bază
scriem baza și scădem exponenții.
𝑎 𝑛 𝑎 𝑚 𝑎 𝑛−𝑚
( ) :( ) = ( )
𝑏 𝑏 𝑏
Exemple:
71
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
10 −5 10 −2 10 −5+2 10 −3 7 3 343
( ) :( ) = ( ) =( ) =( ) =
7 7 7 7 10 1000
3. Puterea unei puteri: pentru a ridica o putere la altă putere scriem baza și înmulțim
exponenții.
𝑎 𝑛 𝑚 a 𝑛×𝑚
(( ) ) = ( )
𝑏 𝑏
Exemple:
−2
2 −3 2 (−3)×(−2) 2 6 64
(( ) ) =( ) =( ) =
3 3 3 729
1
(10−4 )2 = 10−8 =
100000000
4.Puterea unui produs: pentru a ridica un produs la o putere ridicăm fiecare factor la acea
putere.
𝑎 𝑐 𝑛 𝑎 𝑛 𝑐 𝑛
( × ) =( ) ×( )
𝑏 𝑑 𝑏 𝑑
Exemplu:
4 5 −2 4 −2 5 −2 3 2 7 2 9 49 441
( × ) = ( ) ×( ) = ( ) ×( ) = × =
3 7 3 7 4 5 16 25 400
1 −4
1 −3
1 −5
1
= 10 ; = 5 ; = 10 ; = 3−3 ;
104 53 100000 27
1 1 1 1
= 2−4 ; = 6−2 ; = 11−2 ; = 13−1 .
16 36 121 13
73
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
(Etapa locală, 1985, Sibiu)
8. Într-o fermă sunt 920 pui și găini. Diferența dintre numărul puilor și al găinilor este
690. Câți lei se încasează dacă se vând 1/5 din numărul puilor și 3/5 din numărul găinilor,
cunoscând că o găină și un pui costă 90 𝑙𝑒𝑖 și o găină costă cu 30 𝑙𝑒𝑖 mai mult decât un pui?
(Etapa locală, 1985, Brăila, Bistrița-Năsăud)
9. Scrieți sub forma unei fracții zecimale suma:
1 2 5
a) 4 × 103 + 3 × 102 + 1 × 10 + 2 + 10 + 100 + 1000.
2 3
b) 5 × 104 + 7 × 102 + 10 + 1000.
5 7 7 3 6 2
f) 𝑥 + 5,42 = −4,498; g)2 × 𝑥 = 9; h) 𝑥: 3 = 7 ; i) 41 : 𝑥 = 27.
11. Calculați:
1 1 5 2016 3 5 11 2017
+ − + −
a) ( 4224 + 1)
2 3 6
=; b)( 2 4 4
− 1) =.
3113
−5
2. Raportul dintre numerele întregi -5 și -7 este −7. În concluzie valoarea raportului, în
5
acest caz este numărul rațional 7.
74
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
3
11 = 3 × 2 = 6
1 11 1 11
2
𝑎
Definiție: Raportul dintre numărul „a” și numărul „𝑏” diferit de zero este fracția .
𝑏
Numerele „a” și „𝑏” se numesc termenii raportului iar câtul dintre „a” și numărul „𝑏” se numește
valoarea raportului.
Exemplu:
O bancă, dintr-o sală de clasă, are lungimea de 1,2 m iar lățimea de 80 cm. Pentru a
determina raportul dimensiunilor acestei bănci se transformă cele două mărimi, lungimea și
lățimea băncii, în aceeași unitate de măsură.
𝐿 = 1,2𝑚 = 120𝑐𝑚
𝑙 = 80𝑐𝑚
𝐿 120𝑐𝑚 3
= =
𝑙 80𝑐𝑚 2
Definiție: Raportul măsurilor a două mărimi măsurate cu aceeași unitate de măsură este
raportul numerelor prin care se exprimă cele două măsuri.
Exemple:
1.O găleată conține 12 𝑙 de apă, iar un bidon conține 5 𝑙 de apă. De câte ori este mai mare
găleata decât bidonul?
12𝑙 12
= = 2,4
5𝑙 5
75
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
c) Care este raportul dintre lățime și lungime?
Rezolvare: a) Pentru a afla cu cât este mai mare lungimea decât lățimea terenului calculăm
diferența dintre cele două mărimi, care sunt exprimate prin aceeași unitate de măsură:
𝐿 − 𝑙 = 18𝑚 − 9𝑚 = 9𝑚 = 900𝑐𝑚.
𝐿 18𝑚 18
= = =2
𝑙 9𝑚 9
Lungimea terenului de joacă este de două ori mai mare decât lățimea,
𝐿 = 2 • 𝑙 = 2 × 𝑙 = 2𝑙.
𝑙 9𝑚 1 1 1 1
d) Raportul dintre lățime și lungime este: 𝐿 = 18𝑚 = 2, 𝑙 = 2 • 𝐿 = 2 × 𝐿 = 2 𝐿.
𝑎 𝑐
Definiție: Se numește proporție egalitatea a două rapoarte 𝑏 = 𝑑. Numerele „ 𝑎”, „𝑏”, „𝑐”,
„𝑑” se numesc termenii proporției. Numerele „𝑎” și „𝑑” se numesc extremi pe când „b” și „c” se
numesc mezi.
5 1 5 1
Exemple:1. Dacă simplificăm fracția se obține fracția 4 . Egalitatea = este o
20 20 4
Egalitățile
9 5
3 9 6 1+9 3
= , = 2 , =
4 12 7 21 2 13
2+ 7
4
sunt proporții.
Egalitatea
10
=5
2
76
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
10 5
=
2 1
se obține o proporție.
Proprietatea fundamentală a unei proporții: În orice proporție produsul mezilor este egal
𝑎 𝑐
cu produsul extremilor. Numerele „ 𝑎”, „𝑏”, „𝑐”, „𝑑” sunt termenii unei proporții: = 𝑑 dacă
𝑏
și numai dacă 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐
𝑎 𝑐
Demonstrație: Se consideră proporția = 𝑑 cu 𝑏 ≠ 0 și 𝑑 ≠ 0 . Dacă se notează cu
𝑏
Exemple:
4 10 5 10 4 2 2 5
= ; = ; = 5; = 10 ;
2 5 2 4 10 4
𝑥
2.Știind că 4 × 𝑥 = 5 × 𝑦 să se afle valoarea raportului 𝑦.
𝑥 5
= 4.
𝑦
0,2 𝑏
3.Se știe că = 0,25. Să se calculeze produsul : 1000 × 𝑎 × 𝑏 = 1000𝑎𝑏.
𝑎
1000𝑎𝑏 = 2 × 25 = 50.
77
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑎 𝑐
Proprietatea fundamentală a unei proporții = 𝑑 arată că 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐. Din această
𝑏
Exerciții:
𝑥 3
1. Să se afle 𝑥 din proporția: 8 = 4.
8×3 2×3
Rezolvare: Se calculează 𝑥 = = = 6.
4 1
5 12
2.Dacă = 36 cât este 𝑦?
𝑦
5×36 5×3
Rezolvare: Analog 𝑦= = = 15.
12 1
1
3. Raportul dintre prețul unui creion și prețul unei cărți este 10. Știind că prețul cărții este
𝑥 1 20×1
= 10, din care 𝑥 = =2lei.
20 10
4
4. Raportul a două numere este iar cel mai mare dintre ele este 240. Să se afle celălalt
5
număr.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 numărul necunoscut. Deoarece numărul mai mare este 240
𝑥 4
se scrie proporția 240 = 5, din care se află termenul necunoscut
240×4 48×4
𝑥= = = 192.
5 1
4
5. Raportul a două numere este iar cel mai mic dintre ele este 240. Să se afle celălalt
5
număr.
78
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 numărul necunoscut. Deoarece numărul mai mic este 240 se
240 4
scrie proporția următoare: = , din care se află termenul necunoscut
𝑥 5
240×5 60×5
𝑥= = = 300.
4 1
𝑎 𝑐
Fie proporția = 𝑑 cu termenii numerele 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 , 𝑑 nenule. Se obțin următoarele
𝑏
𝑎 𝑏
Se schimbă mezii între ei, se obține 𝑐 = 𝑑.
𝑑 𝑐
Se schimbă extremii între ei, se obține 𝑏 = 𝑎.
𝑏 𝑑
Se inversează rapoartele:𝑎 = 𝑐 .
𝑚𝑎 𝑐 𝑎 𝑚𝑐
Se amplifică unul dintre cele două rapoarte, se obțin proporțiile 𝑚𝑏 = 𝑑 sau 𝑏 = 𝑚𝑑 cu
𝑚 ≠ 0.
Se scad numărătorii între ei și numitorii între ei și se obține un raport egal cu fiecare dintre
𝑎 𝑎−𝑐 𝑎−𝑐 𝑐
rapoartele proporției inițiale: 𝑏 = 𝑏−𝑑 sau 𝑏−𝑑 = 𝑑, cu condiția 𝑏 − 𝑑 ≠ 0.
𝑎 𝑐 𝑎
Se adună ( scade) la numitor numărătorul și se obține tot o proporție: 𝑎+𝑏 = 𝑐+𝑑 sau 𝑎−𝑏 =
𝑐
, cu condiția 𝑎 + 𝑏 ≠ 0 și 𝑐 + 𝑑 ≠ 0 respectiv 𝑎 − 𝑏 ≠ 0 și 𝑐 − 𝑑 ≠ 0 .
𝑐−𝑑
3
Exemplu: Suma a două numere este 48 iar raportul lor este 5. Să se afle numerele.
79
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 și 𝑦 cele nouă numere necunoscute, cum raportul lor este
𝑥 3
cunoscut se scrie proporția = .
𝑦 5
𝑥+𝑦 3+5
Dar suma numerelor este 48 și din proporția = se deduce prin înlocuirea sumei
𝑦 5
48 8 48×5 6×5
= 5 și 𝑦 = = = 30.
𝑦 8 1
Se numește șir de rapoarte egale egalitatea a mai multor fracții cu numitorul diferit de
zero. Într-un șir de rapoarte egale raportul dintre suma numărătorilor și suma numitorilor este egal
cu fiecare dintre rapoarte.
𝑎 𝑐 𝑒 𝑎+𝑐+𝑒
= = =
𝑏 𝑑 𝑓 𝑏+𝑑+𝑓
Exerciții:1. Să se determine trei numere care au suma 480 și formează un șir de rapoarte
egale cu numerele 3, 4, 5.
Rezolvare:
𝑎 𝑐 𝑒 𝑎 + 𝑐 + 𝑒 480
= = = = = 40
3 4 5 3+4+5 12
𝑎 𝑐 𝑒
= 40 se deduce 𝑎 = 120, 4 = 40 și 𝑐 = 160, 5 = 40 de unde 𝑒 = 200.
3
𝑎 𝑐 𝑒
2.Dacă se dă șirul de rapoarte egale 𝑏 = 𝑑 = 𝑓 = 31 . Să se afle valoarea raportului:
2𝑎 + 7𝑐 − 3𝑒
2𝑏 + 7𝑑 − 3𝑓
Rezolvare: Din șirul de rapoarte se deduc următoarele egalități: 𝑎 = 31𝑏, 𝑐 = 31𝑑, 𝑒 =
31𝑓, înlocuindu-le, se obține
Între două mulțimi finite de numere se stabilește o proporționalitate directă dacă se poate
forma un șir de rapoarte egale cu numitorii diferiți de zero, în care numărătorii sunt din prima
mulțime și numitorii sunt din a doua mulțime.
Definiție: Dacă două sau mai multe mărimi sunt direct proporționale atunci între măsurile
lor se poate stabili o proporționalitate directă exprimată printr-un un șir de rapoarte egale.
12 60
=
3 𝑥
Din care
3 × 60
𝑥= = 15𝑙
12
Definiție: Două mărimi sunt invers proporționale dacă atunci când una dintre mărimi
crește (sau scade) și cea de-a doua mărime scade (sau crește) de același număr de ori.
Între două mulțimi finite de numere se stabilește o proporționalitate inversă dacă se poate
forma un șir de produse egale diferite de zero, în care primii factori ai produselor sunt din prima
mulțime și ceilalți sunt din a doua mulțime.
Dacă două sau mai multe mărimi sunt invers proporționale atunci între măsurile lor se
poate stabili o proporționalitate inversă exprimată printr-un un șir de produse egale.
Exemplu: 2. Un elev are 16 bancnote de 50 𝑙𝑒𝑖. Câte bancnote de 100 𝑙𝑒i poate primi în
schimbul sumei pe care o are?
50 × 16 = 100 × 𝑥
De unde
81
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
50 × 16 1 × 16
𝑥= = =8
100 2
Rezolvarea problemelor în care intervin mărimi direct sau invers proporționale mai este
cunoscută și sub denumirea de regula de trei simplă. Această metodă presupune organizarea
datelor problemei sub forma unui tabel. Problemele din exemplele de mai sus se rezolvă cu această
metodă astfel:
Cum cele două mărimi sunt direct proporționale, dacă suprafața crește și cantitate de
vopsea necesară crește. Astfel:
3 × 60 3 × 5
𝑥= = = 15𝑙
12 1
Exemplu: 2. Un elev are 16 bancnote de 50 𝑙𝑒𝑖. Câte bancnote de 100 𝑙𝑒i poate primi în
schimbul sumei pe care o are?
Cele două mărimi sunt invers proporționale, dacă valoare unei bancnote crește atunci
numărul lor scade. De unde:
50 × 16 1 × 16
𝑥= = =8
100 2
82
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
IV.12 Regula de trei compusă
În practică, apar frecvent probleme cu mai multe variabile între care unele perechi de
elemente existând o proporționalitate directă, iar între altele o proporționalitate inversă. Sunt foarte
cunoscute problemele de forma:
15 × 8 × 45
𝑥= = 36
25 × 6
În viața curentă se ivesc frecvent situații în care se pune problema să împărțim un număr,
o sumă de bani, de exemplu, în părți proporționale cu numărul de zile lucrate, cu cantități de
produse,cu numărul de persoane dintr-un grup.
Exemplul: 1. Bugetul educației dintr-o comună este de 25500 mii lei anual și trebuie
împărțit la cele trei unități de învățământ din localitate proporțional cu numărul elevilor din fiecare
unitate de învățământ. Dacă prima școală are 150 de elevi, a doua are 205 elevi iar a trei 155 de
elevi, ce sume anuale vor primi fiecare unitate de învățământ.
83
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑎 𝑏 𝑐 255000
𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 255000, = 205 = 155 = 150+205+155 = 500
150
𝑎
= 500, 𝑎 = 150 × 500 = 75000mii lei primește prima unitate de învățământ
150
𝑏
= 500, 𝑏 = 205 × 500 = 102500miilei primește a doua unitate de învățământ
205
𝑐
= 500, 𝑐 = 155 × 500 = 77500mii lei primește a treia unitate de învățământ
155
𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 5𝑡
𝑎 𝑏 𝑐 5
= = = = 0,5
2 3 5 10
1. Distanța dintre două orașe este reprezentată pe o hartă cu scara de 1⁄500000 printr-
un segment de 10 𝑐𝑚. Să se afle distanța dintre orașe în 𝑘𝑚?
R: 50Km.
2. Pe un plan întocmit la scara de 1⁄5000, o suprafață a unui teren este reprezentată printr-
84
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
3. Lucrând câte 8ℎ/𝑧𝑖, 6 muncitori pot realiza o lucrare de finisare a unei locuințe în 30
zile. În câte zile vor termina lucrarea 4 muncitori care vor lucra câte 9 ore/zi.
R: 40 zile.
4. Pentru a umple un bazin cu 500𝑙 apă, 5 robinete curg timp de 2ore. Dacă ar fi 2 bazine
cu aceeași capacitate și s-ar folosi 6 robinete în cât timp s-ar umple cele două bazine (presupunem
că toate robinetele au același debit).
R:3h și 20 min.
5. O suprafață de 400ha este discuită de 2 tractoare în 10 zile. Un fermier dispune de
1200ha și dorește să realizeze discuirea suprafeței în 20 de zile. De câte tractoare are nevoie
fermierul pentru a realiza ceea ce își dorește?
R: 3 tractoare.
6. Pentru a transporta 6𝑡 marfă, un angrosist folosește trei camioane cu capacitatea de
1,5𝑡, 2𝑡 și 2,5𝑡 achitând în total suma de 12000𝑙𝑒𝑖, celor trei transportatori. Fiecare transportator
a primit o sumă de bani proporțională cu cantitatea de marfă transportată. Ce sume de bani au
primit cei trei transportatori privați.
R: 3000 lei; 4000 lei; 5000 lei.
7. O echipă formată din 12 muncitori, lucrând 8 ore/zi sapă un șanț lung de 40 m, lat de
1,20 m și adânc de 80 cm în 4 zile. În câte zile vor săpa 15 muncitori lucrând 5 ore/zi, un șanț lung
de 25 cm, lat de 1,5 m și adânc de 1,8 m.
R: 9zile
8. Un pod este construit de 12 muncitori, în 5 zile. În câte zile ar fi efectuat aceeași lucrare
15 muncitori, dacă toți muncitorii lucrează la fel?
9. Pentru transportul unei cantități de porumb, s-a convenit să fie utilizate 12 camioane,
calculându-se că acestea ar transporta întreaga cantitate de porumb în 15 ore. În câte ore s-ar
transporta aceeași cantitate de porumb dacă se mai aduc încă opt camioane?
R: 9 ore.
1. Într-o cantitate de 95𝑔 apă se dizolvă 5 𝑔 sare. Se obține astfel o soluție de 100 𝑔.
Care este concentrația acestei soluții?
𝑚
Rezolvare: Concentrația unei soluții este dată de formula 𝑐 = 𝑀 , unde m este masa
5
𝑐= = 5%
100
2. O sumă de bani de 2000𝑙𝑒𝑖 este plasată la o bancă, cu o rată anuală a dobânzii de 6%.
𝑑 = 𝑆 × 𝑝% × 𝑡
𝑆 este suma depusă, 𝑝% este rata dobânzii, 𝑡 este timpul măsurat în ani.
6
𝑑 = 2000 × 100 × 1 = 120𝑙𝑒𝑖.
Exemplu: Dintre cei 1200 de vizitatori ai unui Moll 70% sunt tineri, cu vârsta mai mică
de 40 ani. Câți vizitatori tineri sunt în Moll?
70
70% din 1200 = × 1200 = 70 × 12 = 840
100
Din totalul de 1200 de vizitatori 840 sunt tineri cu vârsta mai mică de 40 ani.
𝑝
𝑝% din 𝑛 = 100 × 𝑛.
86
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
IV.16 Creșteri și descreșteri cu p%
Exemple:
1. Prețul unui computer scade, în medie, cu 10% la un an după achiziționare. Care este
prețul computerului după un an, dacă a fost cumpărat cu 2200 𝑙𝑒i?
10
2200 − 100 × 2200 = 2200 − 220 = 1980𝑙𝑒𝑖.
2.În anul acesta producția de grâu a crescut cu 25% față de anul precedent. Dacă
producția agricolă din anul precedent a fost 4𝑡 grâu/ha, care este producția de grâu din acest an?
25
4𝑡 + × 4𝑡 = 4𝑡 + 1𝑡 = 5𝑡/ℎ𝑎
100
Exemplu: 20% din producția realizată într-o zi, într-o fabrică de automobile, este de 400
automobile de același fel, clasa standard. Care este producția zilnică de automobile standard?
20
× 𝑥 = 400
100
30 100
𝑥 = 400: = 400 × = 2000
100 20
𝑝 𝑝 𝑎 × 100
× 𝑥 = 𝑎 ⇒ 𝑥 = 𝑎: =
100 100 𝑝
87
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Exemplu: La Conferința anuală de matematică participă 420 de invitați din țară și din
străinătate, după cum arată date prezentate în tabelul următor:
Nr. bărbați Nr. femei Nr. tineri cu vârsta mai Nr. total
mică de 40 ani(bărbați și participanți
femei)
300 120 250 420
100 × 300
𝑝= = 71,42%
420
100 × 120
𝑝= = 28,58%
420
100×250
𝑝= = 59,52%.
420
1. Dintr-un grup de elevi, 40% sunt fete. Cât la sută din numărul elevilor sunt băieți?
2. La o societate multinațională lucrează 1400 de muncitori. 65% dintre ei sunt tineri
sub 35 de ani. Câți muncitori tineri cu vârsta mai mică de 35 de ani lucrează în multinațională?
88
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
3. În clasă sunt 18 fete, ceea ce reprezintă 60% din toți elevii clasei. Câți elevi sunt în
clasă?
4. Pentru a se obține făina din grâu, 15% din cantitatea de grâu sunt pierderi. Din Ce
cantitate de grâu se poate obține 200 𝑘𝑔 făină?
5. La o primă sortare a legumelor, pierderile au fost de 5%. La a doua sortare,
pierderile au fost de 3% din cantitatea de legume rezultată din prima sortare. După a doua sortare
au rămas 110,58 𝑡. Care a fost cantitatea de legume inițială?
R: 120t.
6. Din 31 de elevi ai clasei a III-a, 14 elevi participă la concursul de desen. Cât la sută
din numărul elevilor participă la concursul de desen?
R: 45,1%.
7. În trei zile, un grup de bicicliști a parcurs 240 𝑘𝑚. În prima zi a parcurs 45% din
drum, în a doua zi 20% din rest, iar în a treia zi, restul. Câți kilometri au parcurs în fiecare din cele
trei zile?
R: 108km; 26,4km; 105,6km.
8. 3% din cantitatea de marfă este egală cu 600 𝑘𝑔. Care este cantitatea de marfă în
tone?
𝑅: 20𝑡.
9. Într-un parc s-au plantat un număr de tei și 140 de brazi. La fiecare 20 de brazi s-
au plantat 9 tei. Aflați numărul copacilor plantați.
G.M.B.Nr. 5-6/2008. R: 203 copaci
10. Dacă valoarea unui raport este:
𝑎 3 2𝑎+5𝑏
a) = 7 calculați valoarea raportului: 5𝑎−2𝑏 =
𝑏
𝑎 2 3𝑎+2𝑏
b) 𝑏 = 5 calculați valoarea raportului: 5𝑎+9𝑏 =.
16
R: a) 41; b) 55.
a) 5% din 400 =
89
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
12. Calculați și completați: 1% din 4500 cu 10% din 450 cu 100% din 45 cu 0,5% din
9000.
15. Completați pentru a obține o propoziție adevărată: dacă 𝑝% din 480 este egal cu 360
atunci 𝑝 =….
16. Stabiliți cât la sută reprezintă 𝑥 din 𝑦 în fiecare din situațiile următoare:
V.Unități de măsură
Submultiplii mai mici decât milimetrul cresc și descresc din 1000 în 1000:
90
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
a) 3 𝑘𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 3 𝑘𝑚 = 3000 𝑚,
b) 0,22 ℎ𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 0,22 ℎ𝑚 = 22 𝑚,
c) 0,4 𝑘𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 0,4 𝑘𝑚 = 400 𝑚,
d) 4,1 𝑑𝑎𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 4,1 𝑑𝑎𝑚 = 41 𝑚,
e) 93 𝑑𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 93 𝑑𝑚 = 9,3 𝑚,
f) 74 𝑐𝑚 = ⋯ ? 𝑚, 74 𝑐𝑚 = 0,74 𝑚,
g) 52 𝑚𝑚 = ⋯ ? 𝑚, 52 𝑚𝑚 = 0,052 𝑚.
2) O frânghie lungă de 45,2 𝑚 este folosită pentru ambalarea unor colete. Știind că pentru
un colet este necesară o lungime de 20,25 𝑑𝑚, aflați câte colete se pot lega cu această frânghie?
Rezolvare: Pentru a putea efectua operații cu dimensiunile care apar în problemă, este
necesar ca, mărimile de același fel, să fie exprimate prin aceeași unitate de măsură:
45,2 𝑚 = 45200 𝑚𝑚; 20,25 𝑑𝑚 = 2025 𝑚𝑚.
Dacă 2025 𝑚𝑚 ……………. 1 colet
atunci 45200 𝑚𝑚 ……………𝑥 colete
45200 × 1
𝑥= = 22,32
2025
Frânghia se poate utiliza la 22 de colete.
Submultiplii mai mici decât mililitrul cresc și descresc din 1000 în 1000:
91
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Submultiplii mai mici decât miligramul cresc și descresc din 1000 în 1000:
1𝑔 = 1000000µ𝑔.
Timpul se măsoară în: secunde, minute, ore, zile, săptămâni, luni, ani, decenii, secole,
milenii, ere.
Lunile anului sunt: ianuarie (gerar) = 31zile, februarie (făurar) = 28 zile sau 29 de zile
(în anii bisecți 2000 , 2004 , 2008 , …divizibili cu 4, luna februarie are 29 de zile), martie
(mărțișor) = 31 zile, aprilie (prier) = 30 zile, mai (florar) = 31 zile, iunie (cireșar) = 30 zile,
iulie (cuptor)= 31 zile, august (gustar) = 31 zile, septembrie (răpciune) = 30 zile, octombrie
(brumărel)= 31 zile, noiembrie (brumar) = 30 zile, decembrie ( undrea) = 31 zile.
Exemplu: 1 an = I, anul 2 = II, anul 3 = III, anul 4 = IV, anul 9 = IX, anul 821 =
DCCCXXI, anul 953 = CMLII, anul 954 = CMLIV, anul 1248 = MCCXLVIII, anul
1961 = MCMLXI, anul 2017 = MMXVII.
În era după Hristos, secolul I este între anul 1 și anul 100, secolul al II-lea este cuprins
între anii 101 și 200, secolul al III-lea între anii 201 și 300, secolul al IV-lea între anii 301 și
400, secolul al V-lea între anii 401 și 500, secolul al VI-lea între anii 501 și 600, secolul al VII-
lea între anii 601 și 700, secolul al VIII-lea între anii 701 și 800, secolul al IX-lea între anii 901
și 1000, secolul al XI-lea între anii 1001 și 1100, secolul al XII-lea între anii 1101 și 1200,
secolul al XIII-lea între anii 1201 și 1300, secolul al XIV-lea între anii 1301 și 1400, secolul al
XV-lea între anii 1401 și 1500, secolul al XVI-lea între anii 1501 și 1600, secolul al XVII-lea între
anii 1601 și 1700, secolul al XVIII-lea între anii 1701 și 1800, secolul al XIX-lea între anii 1801
și 1900, secolul al XX-lea între anii 1901 și 2000, secolul al XXI-lea între anii 2001 și 2100.
În era înainte de Hristos secolul I este cuprins de la anul 100 la anul 1, secolul al II-lea
este cuprins între anii 200 și 101, secolul al III-lea între anii 300 și 201, secolul al IV-lea între
93
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
anii 400 și 301, secolul al V-lea între anii 500 și 401, secolul al VI-lea între anii 600 și 501, secolul
al VII-lea între anii 700 și 601, secolul al VIII-lea între anii 800 și 701, secolul al IX-lea între
anii 1000 și 901, secolul al XI-lea între anii 1100 și 1001, secolul al XII-lea între anii 1200 și
1101, secolul al XIII-lea între anii 1300 și 1201, secolul al XIV-lea între anii 1400 și 1301, secolul
al XV-lea între anii 1500 și 1401, secolul al XVI-lea între anii 1600 și 1501, secolul al XVII-lea
între anii 1700 și 1601, secolul al XVIII-lea între anii 1800 și 1701, secolul al XIX-lea între anii
1900 și 1801, secolul al XX-lea între anii 2000 și 1901, secolul al XXI-lea între anii 2100 și 2001
ș. a. m.d.
1 1 1
a) ℎ = ⋯ ? 𝑚𝑖𝑛, din 60 𝑚𝑖𝑛 = 5 × 60 𝑚𝑖𝑛 = 12 𝑚𝑖𝑛.
5 5
1
b) 180 𝑠 = ⋯ ? 𝑚𝑖𝑛, 180 𝑠 = 180 × 60 𝑚𝑖𝑛 = 3 𝑚𝑖𝑛.
Unitatea de măsură pentru suprafață este metrul pătrat, 𝑚2 . Un metru pătrat este suprafața
unui pătrat cu latura de un metru. Multiplii și submultiplii metrului pătrat cresc și descresc din
100 în 100.
Multiplii metrului pătrat sunt:
1 𝑚2 = 0,000001 𝑘𝑚2 .
94
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Submultiplii metrului pătrat sunt:
decimetrul pătrat, 1 𝑑𝑚2 = 0,01 𝑚2 sau 1 𝑚2 = 100 𝑑𝑚2,
Submultiplii mai mici decât milimetrul pătrat cresc și descresc din 1000000 în 1000000:
Unitatea de măsură pentru volum, sau capacitate este metrul cub, 𝑚3 . Un metru cub este
volumul unui cub cu latura de un metru. Multiplii și submultiplii metrului cub cresc și descresc
din 1000 în 1000.
95
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
1 𝑚3 = 0,000000001 𝑘𝑚3 .
Submultiplii metrului cub sunt:
decimetrul cub, 1 𝑑𝑚3 = 0,001 𝑚3 sau 1 𝑚3 = 1000 𝑑𝑚3
1 𝑑𝑚3 = 1 𝑙, 1 𝑚3 = 1000 𝑙
Într-un bazin de forma unui cub cu latura de un metru încap 1000𝑙 de apă.
24ℎ …………………1𝑧𝑖
277777ℎ ……………..𝑥𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑥 = 277777: 24 = 11574zile.
96
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Transformând acum zilele în ani
365zile……………………..1𝑎𝑛
11574𝑧𝑖𝑙𝑒………………….𝑥𝑎𝑛𝑖.
𝑥 = 11574: 24 ≅ 31𝑎𝑛𝑖.
În concluzie elevul nu poate număra până la sfârșitul clasei a IV-a până la un miliard.
97
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
10. Cantitatea de 48 𝑘𝑔 de bomboane s-a ambalat în 5 cutii. În trei din ele s-au ambalat
cantități egale. În cea de-a patra cu 2 𝑘𝑔 mai mult decât în fiecare din celelalte 3 cutii, iar în cea
de-a cincea de două ori mai multe decât în cea de-a patra. Câte kilograme de bomboane s-au pus
în fiecare cutie?
11. Pentru 56 𝑘𝑔 de cireșe s-au folosit 8 lădițe. Câte kilograme de cireșe vor fi în 15
lădițe de același fel?
12. Administratorul unei grădinițe cu program prelungit a cumpărat 26 𝑘𝑔 de ceapă,
47 𝑘𝑔 de morcovi, cartofi, cât ceapă și morcovi la un loc, iar fructe de sezon cu 17𝑘𝑔 mai multe
decât morcovi. Câte kilograme de alimente a cumpărat administratorul?
13. Un meci de fotbal a început la 19:30 și s-a terminat la 21:15. Câte minute a durat
meciul de fotbal?
14. Lavinia și Mirela au împreună 600 de euro. Ele își cumpără echipament sportiv în
valoare de 450 euro. Ce valoare au banii care le-au rămas dacă 10 euro reprezintă contravaloarea
a 46 lei?
15. Pe o pistă de antrenament pentru cicliști se pot face 6 curse pe oră. Câte curse se
pot face în 3 săptămâni, știind că pista este deschisă zilnic între orele 10 − 18?
16. Badmintonul, care își are originile în India colonială, a devenit sport olimpic abia
în anul 1992. Cum se scrie acest număr cu cifre romane?
17. Primul om care a zburat în spațiul extraterestru a fost cosmonautul Iuri Gagarin.
Acesta, urcat la bordul rachetei Vostok 1, a făcut un înconjur complet al Pământului în anul 1961.
Cum se scrie acest an cu cifre romane ?
18. Primul (și deocamdată singurul) cosmonaut român care a zburat în spațiul cosmic
este Dumitru Prunariu. Află în ce an a avut loc evenimentul, știind că acesta este născut în anul
1952 și la data zborului împlinise 29 de ani.
19. Pe Lună, masa oricărui corp este de 6 ori mai mică decât pe Pământ, datorită forței
de gravitație. Cât va cântări pe Lună un cosmonaut care cântărește pe Pământ 78𝑘𝑔?
20. Câte zile a petrecut în spațiu o echipă de astronauți care a fost trimisă pe stația
orbitală, de la 3 februarie până la 5 iunie a aceluiași an (bisect).
21. Cristian are 24 ani, adică, dublul vârstei pe care o va avea Georgeta, când el va avea
vârsta ce o are acum Georgeta. Câți are Georgeta?
98
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Dreapta ne-o imaginăm ca pe un fir foarte bine întins, fără grosime, nemărginit.
Pe dreaptă se află o mulțime infinită de puncte. Dreptele se notează cu litere mici de tipar.
Punctele se notează cu litere mari de tipar.
a A B
ascuțite, au măsura mai mică de 90𝑜 , unghiul desenat mai sus este unul ascuțit.
O N
99
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
obtuze, au măsura mai mare decât 90𝑜 , mai mare decât a unui unghi drept, ≮(𝑋𝑂𝑌)
O Y
Trei puncte sau mai multe care se găsesc pe o dreaptă se numesc coliniare.
a A B C
Linia frântă C F
deschisă A E
Linia F D
frântă închisă E C
A B
ΔABC, un triunghi are trei vârfuri, unghiurile ≮A, ≮B, ≮C și trei laturi segmentele
(𝐴𝐵), (𝐵𝐶), (𝐴𝐶)
B C
100
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
triunghiuri dreptunghice, au un unghi drept, ΔAOC A
O C
O N
Exemplu: Într-un triunghi două unghiuri au măsurile 35𝑜 , 55𝑜 . Aflați măsura celui de-l
treilea unghi al triunghiului.
• Perimetrul unui triunghi este egal cu suma laturilor sale: 𝑃ΔABC = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶.
Rezolvare: Pentru a calcula perimetrul, mai întâi exprimăm măsurile laturilor în aceeași
unitate de măsură.
𝑃ΔABC = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶 = 12 𝑐𝑚 + 14 𝑐𝑚 + 19 𝑐𝑚 = 45 𝑐𝑚.
• Aria unui triunghi este egală cu baza înmulțită cu înălțimea împărțit la doi.
𝑏×ℎ
𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 = 2
B b C
101
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Exemplu: Determinați suprafața unui parc de forma unui triunghi cu baza da 110 𝑚 și
înălțimea de 5,8 𝑑𝑎𝑚. Parcul este însămânțat cu gazon. Determinați ce cantitate de sămânță este
necesară dacă la un metru pătrat se utilizează 0,25 𝑘𝑔.
𝑏 × ℎ 110 × 58
𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 = = = 3190 𝑚2
2 2
Perimetrul unui triunghi echilateral care are latura 𝑙 este egal cu 3𝑙. 𝑃𝛥𝐴𝐵𝐶 = 3𝑙.
3𝑙 2 √3
𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 =
4
Triunghiul cu două laturi egale se numește isoscel, dacă nu are laturi egale triunghiul este
oarecare.
Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.
Catetele sunt laturile unghiului drept, ipotenuza este latura opusă unghiului drept.
𝑐1 D 𝑖𝑝
A 𝑐2 C
102
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
2
(𝑐1 )2 + (𝑐2 )2 = ( 𝑖𝑝 ) , 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2
Teorema înălțimii
Într-un triunghi dreptunghic pătratul înălțimii, dusă din vârful drept, este egal cu produsul
segmentelor formate de înălțime pe ipotenuză.
𝐴𝐷2 = 𝐵𝐷 × 𝐷𝐶
Într-un triunghi dreptunghic înălțimea dusă din vârful drept este egală cu produsul
catetelor împărțit la ipotenuză.
𝑐1 × 𝑐2 𝐴𝐵 × 𝐴𝐶
ℎ= , 𝐴𝐷 =
𝑖𝑝 𝐵𝐶
Exemplu: Un loc de joacă, din curtea unei grădinițe, are forma unui triunghi dreptunghic
𝛥𝐴𝐵𝐶, 𝑚(≮ 𝐴) = 90𝑜 , cu dimensiunile catetelor 𝐴𝐵 = 6 𝑑𝑎𝑚, 𝐴𝐶 = 0,8 ℎ𝑚. Locul trebuie
împrejmuit cu un gărduleț, iar pe direcția înălțimii dusă din vârful drept se va monta un tobogan.
Toată suprafața locului de joacă va fi acoperită cu nisip, pentru fiecare metru pătrat sunt necesare
20𝑘𝑔 de nisip.
𝑐1 D 𝑖𝑝
A 𝑐2 C
𝐵𝐶 = 100 𝑚
103
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝐴𝐵×𝐴𝐶 60×80
Se află înălțimea triunghiului 𝐴𝐷 = = = 48 𝑚.
𝐵𝐶 100
𝐵𝐶×𝐴𝐷 100×48
Aria triunghiului 𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 = = = 2400 𝑚2 .
2 2
Dacă 1 𝑚2……………………….20 𝑘𝑔
𝑥 = 2400 × 20 = 48000 𝑘𝑔
Cele mai des întâlnite patrulatere sunt: dreptunghiul, pătratul, rombul, paralelogramul și
trapezul.
𝐴 𝐿 𝐷
𝑙 O 𝑙
B 𝐿 C
Teoremă: Un patrulater este dreptunghi dacă și numai dacă diagonalele sunt egale și
intersectează în mijlocul lor:𝐴𝑂 = 𝐵𝑂 = 𝐶𝑂 = 𝐷𝑂. Punctul O se numește centrul dreptunghiului.
Matematic această teoremă o scriem astfel:
Exemplu: Curtea unei grădinițe are forma unui dreptunghi cu lungimea de 7 𝑑𝑎𝑚 și
lățimea de 40 𝑚. Curtea trebuie împrejmuită cu un gard, iar suprafața amenajată cu bitum. La un
metru pătrat sunt necesari 1,5 𝑚3 de bitum.
𝑃 = 2 × 70 + 2 × 40=140 + 80 = 220 𝑚
𝐴 = 𝐿 × 𝑙 = 70 × 40 = 2800 𝑚2 .
Dacă 1 𝑚2 …………….…….1,5 𝑚3
A 𝑙 D
𝑙 O 𝑙
B 𝑙 C
Exemplu: Covorul din sufrageria unei locuințe are forma unui pătrat cu latura de 3,5m.
Aflați perimetrul și suprafața covorului.
105
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Rombul este patrulaterul cu laturile egale.
𝑙 ℎ 𝑙
B O D
𝑙 𝑙
Exemplu: O față de masă are forma unui romb cu latura de 60 𝑐𝑚 și înălțimea de 50 𝑐𝑚.
Aflați perimetrul și aria feței de masă..
Paralelogramul
D C
ℎ O
106
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
A B
𝐴𝑂 = 𝑂𝐶, 𝐵𝑂 = 𝑂𝐷
Trapezul
Definiție: Se numește trapez, sau trapez oarecare, patrulaterul cu două laturi paralele și
două neparalele. Laturile paralele se numesc bazele trapezului.
D 𝑏 C
A E 𝐵 B
(𝐵+𝑏)×ℎ
Aria trapezului (suprafața trapezului): 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = .
2
Exemplu: O curte interioară are forma unui trapez cu baza mare de 80dm, baza mică de
6m și înălțimea de 50dm. Laturile neparalele au 55dm și 65dm. Aflați perimetrul și aria curții
interioare.
(𝐵 + 𝑏) × ℎ (8 + 6) × 5
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = = = 35 𝑚2
2 2
D 𝑏 C
107
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
A 𝐵 B
(𝐵+𝑏)×ℎ
Aria trapezului (suprafața trapezului): 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = .
2
D 𝑏 C
A 𝐵 B
Și trapezul isoscel are aceleași formule pentru calculul perimetrului și a ariei ca în cazul
trapezului oarecare.
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2 × 𝐿 + 2 × 𝑙 = 2 × (𝐿 + 𝑙),
16 = 2(𝐿 + 3) ⇒ 𝐿 + 3 = 16: 2, 𝐿 + 3 = 8, 𝐿 = 8 − 3, 𝐿 = 5 𝑐𝑚
2. Aflați aria unui dreptunghi cu perimetrul 24𝑐𝑚 și lungimea de două ori mai mare decât
lățimea.
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2 × (𝐿 + 𝑙), 𝐿 = 2 × 𝑙 = 2𝑙
24 = 2(2𝑙 + 𝑙) ⇒ 24 = 2 × 3𝑙 ⇒ 24 = 6𝑙 ⇒ 𝑙 = 4 𝑐𝑚, 𝐿 = 2 × 4 = 8 𝑐𝑚
𝑙 𝑙 3𝑙 , 𝐿 + 𝑙 = 𝑃: 2 = 12, 3𝑙 = 12, 𝑙 = 4, 𝐿 = 8.
108
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
𝑙 140 2𝑙 + 140 = 𝑙 + 𝐿
4. Un pătrat are aria de 10 𝑐𝑚2. Aflați aria pătratului cu latura de trei ori mai mare.
G.M.B 11/2008
Rezolvare: Dacă latura pătratului se mărește de trei ori, atunci aria se mărește de nouă ori.
Deci aria va fi 90 𝑐𝑚2.
5. Un dreptunghi ar aria de 30 𝑐𝑚2 . Mărind lățimea cu 2 𝑐𝑚 aria dreptunghiului
devine 40 𝑐𝑚2 . Aflați perimetrul dreptunghiului inițial.
G.M.B 11/2008
Rezolvare: Mărind lățimea cu 2 𝑐𝑚 la dreptunghiul dat se adaugă un dreptunghi cu aria
de 10 𝑐𝑚2 în care una dintre laturi este lungimea dreptunghiului, iar cealaltă latură este lățimea de
2 𝑐𝑚. Rezultă că lungimea este de 5 𝑐𝑚. Cum aria dreptunghiului inițial este 30𝑐𝑚2 și una dintre
laturi este 5 𝑐𝑚 obținem cealaltă latură de 6 𝑐𝑚. Atunci perimetrul este de 22 𝑐𝑚.
B A
E F G
A F B
80𝑚
40𝑚
A B
110
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
10. Două terenuri au aceeași arie. Primul este dreptunghiular și dimensiunile sale sunt
de 65 𝑚 și 84 𝑚. Al doilea este triunghi dreptunghic cu catetele AB și AC. Presupunând că 𝐴𝐵 =
42 𝑚, aflați pe 𝐴𝐶.
11. O construcție de formă dreptunghiulară are perimetrul de 114 𝑚 . Lungimea
construcției este de două ori mai mare decât lățimea. La 14 𝑚 de pereții casei se construiește un
gard care înconjoară construcția. Calculați lungimea gardului.
12. Care dintre următoarele propoziții este adevărată și care este falsă?
a) Dreptunghiul este un patrulater.
b) Dreptunghiul are cel mult cinci laturi.
c) Dreptunghiul are toate unghiurile drepte.
d) Dreptunghiul este un paralelogram cu un unghi drept.
e) Dreptunghiul are toate laturile egale.
f) Pătratul are toate laturile egale.
g) Pătrarul este un dreptunghi cu laturile egale.
h) Pătratul este un paralelogram.
i) Pătratul are cinci laturi.
j) Rombul are cinci laturi.
k) Rombul este un paralelogram.
l) Paralelogramul are unghiurile opuse egale.
m) Paralelogramul are toate laturile egale.
n) Paralelogramul are laturile opuse egale.
o) Dreptunghiul are diagonalele egale.
p) Paralelogramul are diagonalele egale.
13. Calculați perimetrul unui pătrat cu latura de 13 𝑚.
14. Calculați latura unui pătrat al cărui perimetru este 78 𝑚.
15. Lungimea totală a gardului a două grădini în formă de pătrat măsoară 288 𝑚. Știind
că perimetrul primei grădini reprezintă jumătate din perimetrul celei de-a doua, să se afle latura
fiecărui pătrat.
16. Desenați 7 segmente având fiecare lungimea de 4 𝑐𝑚 . Construiți: Triunghiuri,
pătrate, paralelograme, romburi, trapeze și dreptunghiuri cu ajutorul acestor segmente. Aflați
perimetrul corespunzător fiecărei figuri construite.
17. Perimetrul unui triunghi 𝐴𝐵𝐶 este egal cu 342 𝑐𝑚 . Lungimea laturii AB este
84𝑐𝑚, iar cea a laturii BC este cu 20 𝑐𝑚 mai mare. Să se afle lungimea laturii 𝐴𝐶.
18. Un pieton are de străbătut un traseu în formă de triunghi. Se știe că distanța de la
111
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
A la B este egală cu distanța de la A la C, iar distanța BC este cu 200 𝑚 mai mică decât AB.
Distanța ABCA este egală cu 1000 𝑚. Desenați traseul și aflați distanța AB.
B D
C E
F
A
21. Pentru a împrejmui o livadă cu un gard format din 7 rânduri de sârmă, bunicul a
cumpărat 11200 𝑚. Livada are formă dreptunghiulară, lungimea livezii este cu 24 𝑚 mai mare
decât triplul lățimii. Aflați lungimea și lățimea livezii.
G.M.B.Nr. 5-6/2008
22. Un dreptunghi are lungimea de 18 m și lățimea de 9 m. Aflați cât este latura unui
pătrat care are același perimetru egal cu cel al dreptunghiului.
Metoda sintezei sau sintetică constă în a examina și, în final, a rezolva o problemă
pornind de la datele problemei spre întrebare, spre necunoscute sau concluzia problemei, prin
formulări și rezolvări simple, adică se pornește de la cunoscut spre necunoscut.
1𝑙𝑒𝑢
6400 𝑙𝑒𝑖: = 6400 𝑘𝑔 (cantitatea vândută)
𝑘𝑔
1. Un morar a venit la moară. În fiecare din cele patru colțuri ale încăperii el a văzut
trei saci de făină. Pe fiecare sac s-au așezat trei mâțe, iar fiecare mâță a avut pe lângă ea trei
motănași. Câte picioare sunt la moară?
2. Făt-Frumos omoară pe rând cei 3 balauri cu câte 3 capete și fiecare cap cu câte
3 limbi. Apoi taie limbile balaurilor, le bagă în traistă, încalecă pe cal și pleacă spre palatul
împăratului. Cu câte limbi pleacă Făt-Frumos în traistă?
3. Într-o fermă agricolă s-a recoltat, dintr-o grădină de zarzavat, 520 𝑞 de varză, din a
doua grădina cu 160 q mai puțin decât în prima. O parte din recolta de varză, ferma o valorifică
113
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
cu 1750 𝑙𝑒𝑖/𝑞, obținându-se suma de 385000 𝑙𝑒𝑖. O treime din recolta de varză rămasă, o împarte
celor 110 familii de fermieri în mod egal. Câte qintale de varză revine fiecărei familii?
4. La un magazin alimentar s-au adus într-o zi 967 de pâini. Știind că dimineața s-au
vândut cu 121 mai multe decât la prânz, iar la prânz s-au vândut 205 pâini, aflați câte pâini au
rămas nevândute în acea zi?
114
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
1 oră…………………….360: 36 = 10 produse
a II-a mașină 18 ore……………………360 produse
1 oră……………………360: 18 = 20 produse
115
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
VII.5 Metoda figurativă
Rezolvarea problemelor prin metoda figurativă presupune reprezentarea datelor prin
segmente egale dar și altfel de figuri sugestive. Se apelează astfel, la gândirea concretă, logica
bazată pe imagini, comparații între mărimi de un număr de ori mai mare sau mai mic, sau cu un
număr mai mare sau mai mic. Numerele necunoscute sunt reprezentate, de obicei, prin segmente.
Este indicat să se asocieze segmentelor și o literă, astfel se familiarizează copilul cu calculul
algebric pe care îl studiază mai târziu în clasele superioare.
Exemple:
1. Să se afle cinci numere naturale 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 și 𝑒 știind că suma lor este 2005 și că
dacă din fiecare număr considerat se scade același număr natural 𝑛 obținem 5, 7, 13, 17 și 23.
G.M.B. Elena Roșu, Slatina:
Rezolvare: Dacă din fiecare număr se scade același număr 𝑛 și se obține 5, 7, 13, 17 și
23 atunci fiecare număr se poate reprezenta astfel:
a 𝑛 5
b 𝑛 7
c 𝑛 13 2005
d 𝑛 17
e 𝑛 23
2. Doi prieteni, Alex și Radu, au colecționat împreună 120 de timbre. Câte timbre a
colecționat fiecare dintre ei, dacă a treia parte din numărul timbrelor colecționate de Alex, este cu
22 mai mare decât a treia parte din numărul timbrelor colecționate de Radu?
G.M.B. Miorica Bîțu
Rezolvare: Se reprezintă numărul timbrelor colecționate de fiecare copil ca un întreg
format de trei treimi, astfel:
Radu 𝑎 𝑎 𝑎
120
116
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Alex 𝑎 22 𝑎 22 𝑎 22
Verificare 27 + 93 = 120.
117
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
118
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
5. Aflați trei numere naturale știind că suma lor este 609, primul este de două ori mai
mare decât al doilea, iar al treilea este cu 4 mai mare ca primul.
Etapa locală, 1985, Suceava. R: 242; 121; 246
6. Se consideră trei numere naturale. Diferența dintre al doilea și primul este un număr
egal cu diferența dintre al treilea și al doilea. Se știe că al doilea este numărul 245. Aflați suma
celor trei numere.
Etapa locală, 1986, Maramureș
7. Suma a trei numere este 270. Dacă din fiecare se scade același număr, se obțin
numerele 24, 81, 132. Aflați cele trei numere.
Etapa județeană, 1986, Mureș
8. Într-o cutie sunt numai bile de trei culori: roșii, galbene și negre. Numai 27 din ele
nu sunt negre și numai 39 din ele nu sunt roșii. Numărul bilelor roșii este de două ori mai mic
decât numărul de bile negre. Aflați numărul de bile din fiecare culoare.
Etapa locală, 1986, Teleorman, județeană, Sibiu.
9. Dacă într-o sală de clasă se așează câte trei elevi într-o bancă, rămân 5 bănci libere,
iar dacă se așează câte doi, rămân 5 elevi în picioare. Câți elevi și câte bănci sunt în clasă?
G.M.Nr. 11/1985; etapa județeană, 1986, Olt
10. Suma a două numere naturale este 52. Aflați cele două numere știind că împărțind
pe unul la celălalt obținem câtul 3 și restul 4.
Etapa locală, 1986, Dolj
11. Un număr este cu 36 mai mare decât altul. Împărțind suma celor două numere la
diferența lor, obținem câtul 35 și restul 34. Aflați cele două numere.
Etapa locală, 1986, Brăila
12. Aflați cinci numere naturale știind că suma lor este 2008 și dacă, din fiecare
scădem același număr natural obținem 7, 8, 13, 17 respectiv 23.
G.M. B.Nr.9/2008, Eugen Spaciu, Corbu, Harghita
13. Aflați suma a cinci numere naturale consecutive, ordonate crescător, știind că suma
ultimelor două este 133.
G.M. B.Nr.9/2008,
14. Suma a trei numere naturale este egală cu 179. Al doilea număr este cu 5 mai mare
decât dublul primului număr și cu 4 mai mic decât cel de-al treilea număr. Să se afle cele trei
numere.
G.M. B.Nr.9/2008.
119
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
15. Se consideră două numere naturale, al doilea fiind mai mare decât primul. Câtul
împărțirii lor este 7, iar restul 4. Dacă s-ar scădea din al doilea număr 152 și s-ar împărți numărul
rămas la primul, am obține câtul 3. Aflați numerele.
G.M. B.Nr.4/2008.
16. Gabriela avea cu 35𝑙𝑒𝑖 mai mult decât Mariana. După ce Gabriela face cumpărături
în valoare de 170 𝑙𝑒i constată că suma rămasă este de patru ori mai mică decât suma pe care o
avea Mariana. Câți lei avea fiecare fetiță?
17. Trei copii au fiecare câte o sumă de bani. După ce primul cheltuiește 90lei, al doilea
de trei ori mai mult , iar al treilea cu 15lei mai puțin decât al doilea, fiecare rămâne cu o sumă de
bani egală cu suma cheltuită în total de cei trei copii. Câți lei a avut fiecare?
18. Într-o pădure sunt 3250 brazi și molizi. Numărul molizilor este de trei ori mai mare
decât al brazilor. Câți brazi și câți molizi sunt în pădure?
19. Suma a patru numere naturale consecutive este egală cu 618 lei. Să se afle numerele.
20. Într-o școală se sunt 675 de elevi. Dacă mai vin 25 de băieți și pleacă 20 de fete
atunci numărul fetelor este egal cu numărul băieților. Aflați câte fete și câți băieți erau în școală.
R: 360 fete, 315 băieți.
22. La o grădiniță s-au comandat 3 dulapuri, 16 mese și 32 de scaune. Pentru un scaun,
o masă și un dulap s-a plătit suma de 722 lei. Un dulapul este cu 95 lei mai ieftin decât o masa,
iar un scaun este cu 18 lei mai ieftin decât un dulap. Aflați cât costă o masă, un dulap și un scaun
și cât s-a plătit pentru întreaga comandă.
R:310 lei masa, 215 lei dulapul și 197 lei scaunul.
120
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
2 capre……….2 × 10 = 20 kg nutreț
121
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
122
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
robinet curge tot atâta apă cât curge în 5 ore pin al doilea robinet. Câți litri de apă curg prin fiecare
robinet într-o oră?
123
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
124
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Soluție:
6 stilouri………….5 caiete………..140 lei
2 stilouri… =…3 caiet… = …5 pixuri
6 stilouri… = …9 caiete
9 caiete …………. 5 caiete ………..140 lei
14 caiete ……………………………140 lei
1 caiet ………………………………140: 14 = 10 lei
3 caiete……………………………….3 ∙ 10 = 30 lei
2 stilouri………………………………30 lei
1 stilou………………………………..30: 2 = 15𝑙𝑒𝑖
5 pixuri………………………………..30 lei
1 pix…………………………………..30: 5 = 6 lei.
Prețul unui pix este 6 𝑙𝑒𝑖, prețul unui caiet este 10 𝑙𝑒𝑖 și prețul unui stilou este 15 𝑙𝑒𝑖.
125
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
7. Într-un depozit sunt 2 𝑡 grâu și 3 𝑡 porumb în valoare de 8100 lei. În alt depozit
sunt 2 t de grâu și 7 t de porumb în valoare de 14900 𝑙𝑒𝑖. Cât costă o tonă de grâu și cât costă o
tonă de porumb?
8. Într-un depozit sunt 15 saci cu grâu și 38 saci cu porumb, cântărind împreună 3936
kg, iar în altul 25 saci de grâu și 38 saci de porumb care cântăresc 4436 kg. Cât cântărește un sac
de grâu și cât cântărește un sac de porumb?
9. La un magazin de legume, 9 saci cu cartofi și 6 saci cu morcovi cântăresc 825 𝑘𝑔,
iar 3 saci cu cartofi și 3 saci cu morcovi cântăresc 315 kg. Câte kilograme cântărește un sac cu
cartofi și câte un sac cu morcovi?
10. 64 m de satin și 24 m de stofă costă 5728 lei, iar 78 m satin și 24 m stofă costă
6036 lei. Care este prețul unitar al fiecărui tip de material?
11. Pentru 3 creioane, 2 radiere și 4 caiete un elev plătește 10,70 lei. Dacă ar fi
cumpărat 1 creion, 4 radiere și 2 caiete, ar fi plătit 6,90 lei. Știind că 3 creioane, 2 radiere și
2 caiete costă 7,70 lei, să se afle prețul fiecăruia dintre cele trei obiecte.
12. Andrei a cumpărat 6 creioane și 5 caiete și a plătit 16 lei. Lavinia a cumpărat
7 creioane și 5 caiete și a plătit 17 lei. Câți lei costă un creion și câți lei costă un caiet?
R:2 lei un caiet , 1 leu un creion.
126
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
G.M.B.nr 7-8/2008, Maria-Laura Sișca
Soluție: Problema are trei părți. În prima parte se utilizează metoda falsei ipoteze pentru
a determina numărul de pisici și numărul de păsări de colivie, canari și peruși la un loc. În partea
a doua se determină cu metoda figurativă numărul de canari și numărul de peruși. În final se va
afla numărul de colivii necesare, în a treia parte.
Câte pisici și câți canari și peruși are Ștefan? Dacă s-ar presupune că Ștefan îngrijește
numai pisici atunci, cum sunt 22 de capete, ar rezulta un număr de 22 × 4 = 88 picioare. Dar
problema spune că sunt 68 de picioare, diferența 88 − 68 = 20 picioare se datorează falsei
ipoteze, în realitate sunt și păsări de colivie. Diferența 4 − 2 = 2 picioare. 20: 2 = 10 păsări de
colivie canari și peruși. 22 − 10 = 12 pisici.
Câți canari și câți peruși are Ștefan dacă în total sunt 10 păsări și numărul perușilor
este cu 2 mai mare decât al canarilor?
canarii 𝑥
perușii 𝑥 2 10
2𝑥 + 2 = 10, 2𝑥 = 8, 𝑥 = 4. Ștefan are 4 canari și 6 peruși.
Dacă într-o colivie pune o câte două păsări și sunt 10 păsări, 10: 2 = 5 colivii.
3. Într-un bloc sunt 44 de apartamente cu două și cu trei camere. În total sunt
108 camere. Câte apartamente cu două și câte apartamente cu trei camere sunt în bloc?
Soluție: Se folosește metoda falsei ipoteze prin care se presupune că în bloc sunt
toate apartamentele cu trei camere. Cum blocul are 44 de apartamente se obțin:
44 × 3 = 132 de camere
Diferența 132 − 108 = 24 camere provine de la numărul apartamentelor cu două
camere. 3 − 2 = 1 cameră, 24: 1 = 24 apartamente cu două camere. 44 − 24 = 20
apartamente cu trei camere.
Verificare 20 × 3 + 24 × 2 = 60 + 48 = 108 camere.
4. La o serbare școlară s-au vândut 415 bilete la prețul de 4 lei și respectiv, de
6 lei biletul, încasându-se în total 2160 lei. Câte bilete din fiecare categorie au fost vândute?
Soluție: Dacă se presupune că toate biletele vândute au fost de 6 lei atunci s-ar fi
încasat suma de 415 × 6 = 2490 lei, Diferența provine de la numărul biletelor de 4 lei.
2490 − 2160 = 330, diferența dintre costul unui bilet de 6 și 4 lei este de 2 lei.
330: 2 = 165 bilete de 4 lei. 415 − 165 = 250 bilete de 6 lei.
Verificare 165 × 4 + 250 × 6 = 2106 lei.
5. Cinci cărți și trei caiete costă 64 𝑙𝑒𝑖, iar trei cărți și 5 caiete costă 48 lei. Câte cărți
și câte caiete s-au cumpărat cu 103 lei dacă au fost plătite 13 bucăți?
127
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
Etapa județeană, 1986, Argeș
Soluție: În prima parte, se utilizează metoda comparației pentru a determina prețul unui
caiet și prețul unei cărți
5 cărți……………3 caiete………….64lei|× 3
3 cărți…………….5 caiete………….48lei|× 5
Pentru a obține un același termen de comparație se înmulțesc ambele cantități convenabil,
astfel:
15 cărți……………9 caiete………….192lei
15 cărți…………..25 caiete………...240 lei
16 caiete…………48 lei
1caiet……………48: 16 = 3 lei
3 caiete………….3 × 3 = 9 lei
5 cărți…………………………………….64 lei−9lei= 55lei
1 carte……………………………………..55lei: 5 = 11lei
Prețul unui caiet este 3 lei și prețul unei cărți este 11 lei. Se utilizează, acum, metoda
falsei ipoteze. Se presupune că s-au cumpărat numai caiete, în total 13 bucăți:
1 caiet……….3 lei
13 caiete…….13 ∙ 3 lei= 39 lei
S-a plătit însă 103 lei, diferența, 103 − 39 = 64 lei provine din faptul că nu s-au
cumpărat numai caiete ci s-au cumpărat și cărți. Diferența dintre prețul unei cărți și prețul unui
caiet este:
11lei−3 lei= 8 lei, 64lei: 8 = 8 numărul cărților. 13 − 8 = 5 numărul caietelor.
Cu 103 lei s-au cumpărat 8 cărți și 5 caiete.
128
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
129
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
16. În grădina bunicii se găsesc 40 de animale, găini și oi, în total 126 de picioare.
Aflați câte oi și câte găini are bunica în grădina sa.
R:23 oi ; 17 găini.
17. Pe raftul unei librării se găsesc 200 de cutii, unele cu 4 carioci, altele cu 12 carioci,
în total 1304 de carioci. Determinați numărul cutiilor cu 4 carioci și numărul cutiilor cu 12 carioci
de pe raftul librăriei.
R:63 cutii cu 12 carioci; 137 cutii cu 4 carioci.
Rezolvarea unei probleme prin metoda mersului invers constă în faptul că soluționarea ei
pornește de la ultima dată a problemei, de la sfârșitul enunțului, prin efectuarea operațiilor
matematice specifice.
Exerciții rezolvate
1. Dacă la un număr se adaugă 5, apoi 8 și se scade 3 se obține 20. Care este numărul?
Soluție: Metoda I:
10 +5 15
15 +8 23 -3
-5 -8 +3
10 15 23 20
131
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
⟺ 𝑥: 2 = 14 − 4 ⟺ 𝑥: 2 = 10, ⟺ 𝑥 = 10 × 2 ⟺ 𝑥 = 20
132
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
20 × 4 = 80 sau 30 + 30 + 20 = 80
133
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
R: 2.
5. O echipă de tractoriști ară în prima zi a treia parte din suprafața unei parcele, a doua
zi trei sferturi din ce a mai rămas, iar a treia zi restul de 20 ℎ𝑎. Care este suprafața parcelei?
R: 120 ha.
6. Ionel are cu 150 𝑙𝑒𝑖 mai mult decât Vasile, iar Nicușor de două ori mai mulți lei
decât Vasile. Cornel cu 400 𝑙𝑒𝑖 mai puțin decât Nicușor, adică 300 𝑙𝑒𝑖. Câți lei are Ionel?
R: Ionel 500 𝑙𝑒𝑖; Vasile 300 𝑙𝑒𝑖; Nicușor 700 𝑙𝑒𝑖; Cornel 300 𝑙𝑒𝑖.
7. Andrei vrea să aranjeze prăjiturile pe farfurii. Dacă pune câte 4 prăjituri pe o
farfurie rămân 2 prăjituri. Dacă așează câte 6 prăjituri pe câte o farfurie rămân 2 farfurii goale.
Câte farfurii și câte prăjituri are Andrei?
R: 7 farfurii și 30 de prăjituri
Testul 1:
1. Suma a patru numere este egală cu rezultatul calculului: 8 × 9 + 10. Dacă din
fiecare număr se scade același număr, se obțin numerele 10, 20, 15 și 5. Care sunt cele patru
numere?
2. Află necunoscuta a, număr natural, din:
3. Perimetrul unui triunghi este 90 cm. Află laturile, știind că acestea sunt exprimate
în numere naturale consecutive.
4. Transformați:
12,15 kg=….g
42000 dam=…km
73,41 m2 =…dm2.
5. Un pepene este de 6 ori mai scump decât o varză, adică, mai mult cu 15 lei. Află
prețul fiecărui produs.
6. Jumătate din banii Ofeliei reprezintă cât treimea sumei pe care o deține Bianca,
adică, 23 lei. Câți lei au fetele în total?
134
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
1 3 5
7. Efectuați: 2 × 10000 + 3 × 1000 + 7 × 100 + 1 × 10 + 2 + 10 + 100 + 1000 =.
Testul 2:
1. Un sfert din numărul rațelor sălbatice care au poposit pe lacul din aproprierea casei
bunicilor se odihnesc pe malul lacului, o treime din celelalte înoată, o jumătate din cele rămase își
construiesc cuibul, restul, în număr de 3, își curăță penele. Câte rațe au poposit pe lac?
2. Află valoarea numărului natural a din:
3. Două pătrate cu latura de 302 cm sunt așezate unul lângă altul. Află perimetrul
dreptunghiului obținut.
4. Efectuați următoarele transformări:
17,31 kl =…l,
23, 45 dam3 = …m3,
0, 475 kg = … g.
5. Un săculeț cu cartofi costă 6 lei iar altul cu 4 lei mai mult. Care este prețul unui
kilogram de cartofi, dacă în cei doi saci sunt, în total, 8 kg de cartofi?
2 3 2
6. Efectuați: 3 × 10000 + 7 × 1000 + 7 × 100 + 5 × 10 + 5 + 10 + 100 + 1000 =.
7. 450 reprezintă o doime dintr-o sumă de bani. Cât reprezintă încincitul sumei?
8. Mulțimea numerelor întregi: operații cu numere întregi, proprietăți.
Testul 3:
1. Suma a trei numere naturale este 748. Suma primelor două numere este 402, iar
suma ultimelor două este 546. Care sunt cele trei numere?
2. Știind că lungimea unui dreptunghi este de 48 cm, iar lățimea șesimea ei, află suma
tuturor laturilor.
135
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
3. Într-o livadă erau 2130 de pomi fructiferi. Nuci și peri erau 1040, iar meri cu 590
mai mulți decât nuci. Câți pomi fructiferi de fiecare fel sunt?
4. Calculați:
1 2 3
a) 2 × 10000 + 4 × 1000 + 4 × 100 + 4 × 10 + 1 + 10 + 100 + 1000 =
b) 63 + 3 × 5 − (24 : 8 + 5 × 6) =.
c) (100 − 60 − 30) × 5 + (10 − 6: 3): 8 =.
d) 22,31 dl +702,3 cl +4 l =.
5) Mulțimea numerelor raționale: operații cu numere raționale, proprietăți.
Testul 4:
1) Suma a trei numere naturale este 887. Suma primilor 2 termeni este 754. Al doilea
termen este cu 311 mai mare decât al treilea. Aflați numerele.
2) Care este lățimea unui dreptunghi dacă lungimea acestuia măsoară 23 m, iar
perimetrul dreptunghiului este de 56 m?
3) Un laptop și o tabletă costă 1700 lei, iar 3 laptopuri și 4 tablete costă 5300 lei.
Care este prețul fiecărui obiect?
4) Calculați:
3 1 2
a) 4 × 10000 + 2 × 1000 + 2 × 100 + 4 × 10 + 9 + 10 + 100 + 10000 =?.
b) 99 − (13 + 6 × 5 − 8: 4) + 5 × 5 =?.
c) (45: 5 + 45: 9): 7 + 2 × 10: 10 =?.
d) 2,51 dm+30,4 cm +7 m =?.
5) Axiomele lui Peano. Operații cu numere naturale, proprietăți.
Bibliografie
136
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
2. A. Călugărița, Exerciții și probleme de matematică pentru elevii claselor I-IV, Editura
Universal Pan, București, 1998.
3. C. Cărbunaru, M. Trifu, I. Ceașcă, L., Gaiu, M. Singer, Culegere de probleme de
Matematică, Oficiul Economic Central ”Carpați”, Întreprinderea Poligrafică
“Bucureștii Noi”, București, 1987.
4. I. Cucurezeanu, Probleme de aritmetică și teoria numerelor, Editura tehnică,
București, 1976.
5. V. Cherata, J. Voicila, L. Mîmdruleanu, Metode și tehnici de rezolvare a problemelor
de aritmetică, clasele I-VI, Editura Sibila, Craiova 1994.
6. M. Dinescu, Evaluare Națională 2018 la finalul clasei a IV-a: Limba Română,
Matematică, Editura Paralela 45, Pitești, 2017.
7. C. Dimidof, D. Săvulescu, Matematică, clasa a II-a. Culegere de exerciții și
probleme, Editura Paralela 45, Pitești, 1998.
8. G.-V. Dumitru, A. Galbură, Matematică divizibilitate, S.C. Lumina Tipo S.R.L.,
București, 1997.
9. M. Enache, Gh. Tutulan, 999 de exerciții și probleme clasele I-IV, Editura Porto-
Franco, Galați, 1990.
10. C. Mortici, Bazele matematicii, Teorie și probleme, Editura Minus, Târgoviște, 2009
11. C. Mortici, 600 de probleme, Editura Gil, Zalău, 2000.
12. C. Mortici, Sfaturi matematice, Editura Minus, Târgoviște, 2007
11. R. Miron, D. Brânzei, Fundamentele aritmeticii și geometriei, Editura Academiei,
București, 1983.
137
Doina Constanța Mihai, Lavinia Georgiana Oprescu – Matematica pentru învățământul primar.
138