Calatorie genetica

Vă propunem o călătorie genetică inedită care va demonstra – de data

aceasta cu puterea de netăgăduit a ştiinţei biologice – că noi, românii de
pretutindeni, suntem un neam unic, că “Noi nu suntem urmaşii Romei”
şi, ca atare, avem dreptul inalienabil de a fi consideraţi ceea ce, de fapt,
suntem: urmaşi ai neamului daco-getic. Azi, oamenii de ştiinta pot
stabili traseul parcurs de stramoşii noştri, care, acum 60.000 de ani, s-
au aventurat afară din Africa pentru a coloniza planeta.

In cazul în care sunteţi curioşi să aflaţi ce drum au urmat stramoşii dv.

puteţi participa la “the Human Genome Project” (HGP) , un proiect
început în urmă cu 15 ani de către U.S. Department of Energy şi

National Institutes of Health.

Aveţi nevoie de $107 cu care să vă procuraţi o "trusă" de recoltare, de

la adresa https://www3.nationalgeographic.com/genographic/index.html

Daca doriti sa vedeti si alte opinii puteti merge pe

http://www.bradshawfoundation.com/journey/ pentru a vedea si
parerea australienilor; asta nu inseamna ca englezii nu sunt si ei
interesati de acest subiect „Genom” ca de altfel chinezii, japonezii etc.
Cercetarile se fac cu deosebita seriozitate rezultatele lor fiind puse la
dispozitia oricui doreste sa le studieze.

1
2
In urmă cu câteva luni am pornit şi eu în această Călătorie Genetică şi
vă pot spune că nu îmi pare rău. Dar să vedem în ce constă ea.

O dată ce am trimis banii la adresa indicată mai sus, la o săptămână

am primit trusa de recoltare . Aceasta conţine două “periuţe de dinţi”,
două eprubete şi un cod numeric de accesare a rezultatului pe internet.
Dupa obtinerea a doua probe, la un interval de 12 ore, de pe mucoasa
bucala, aceste se trimit la un centru in Arizona, fara a fi mentionat cine
este „furnizorul” acestor sample. Intr-un interval de 2-3 luni se poate

3
afla , de pe internet rezultatul acestui test genetic. Astfel am aflat ca
apartin celui mai vechi grup european, central “I”>

1. GENOMUL contine toate informatiile necesare constructiei si

dezvoltarii unui organism.

Aceste informatii sunt codate intr-un DNA

Fiecare persoana este purtatorul unui grup specific de 46 de

cromozomi: 23 materni si 23 paterni. Acesti cromozomi sunt
„arhitectii” organismului uman formând DNA-ul specific fiecarei
persoane.

2. ADN/ DNA (Acid dezoxiribonucleic) - Contine intreaga informatie

necesara "construirii" unui organism.

El este alcatuit din secvente liniare de mici molecule (nucleotide, numite

si "caramizile vietii"), a caror ordine si pozitie specifica lor in genom
codifica informatia cuprinsa de DNA.

4
Sa ne imaginam ca intr-un oras ( intr-un DNA) sunt 46 de arhitecti
( Cromozomi) care au toate informatiile privitoare la constructia si
organizarea unui oras. Sunt necesari, si folositi insa, doar 23 de
arhitecti/cromozomi pentru constructia orasului. Fiecare arhitect
( cromozom) are planurile/cartile specifice unei anumite operatiuni
referitoare la acest oras, planuri/carti numite „Gene”. In general fiecare
arhitect are câteva mii de astfel de planuri/carti numite Gene. Numarul
total de gene /carti/planuri intr-un organism uman nu sunt mai multe
de 30.000; cu mult mai putine decât s-a presupus initial. Aceste
informatii genetice la oameni sunt transmise de la parinti la copii,
determinând nu numai , sa spunem, culoarea ochilor, inaltimea, forma
atletica a fiecarei persoane, dar si succeptibilitatea acesteia la diferite
infectii.

Toti cromozomii sufera schimbari cu o singura exceptie, cromozomul

„Y”. Acesta este trecut de la tata la fiu, neschimbat, din generatie in
generatie, neschimbat, in cazul in care nu a intervenit o MUTATIE. 3.
3. Mutatia reprezinta o mica schimbare, intâmplatoare, deobicei care

nu raneste organismul, dar care se perpetueaza, fiind astfel trecuta de

la tata la fiu, in familia

acestora, din generatie in generatie, pentru mii si mii de ani.

Ei bine, altfel spus, Mutatia reprezinta o - modificare aleatorie in

secventierea ADN, produsa ca "eroare de copiere" in timpul diviziunii
celulare. Ea poate consta in inlocuirea unei singure nucleotide cu o alta
sau in adaugarea ori stergerea de nucleotide. Data fiind marimea
apreciabila a genomului uman (circa sase miliarde de nucleotide), copiii
au in jur de 50 de mutatii mononucleotidice care-i diferentiaza de
parinti.

4. MARKER - Un anumit fragment de ADN care are o pozitie

cunoscuta in ansamblul genomului, util in tehnicile de urmarire a unor
gene. Se stie ca segmentele ADN invecinate tind sa fie mostenite,
proprietate care permite utilizarea de markere pentru determinarea cu
exactitate a unui tipar genetic transmis.

Ei bine, când geneticienii identifica

5
 un astfel de marker ii pot urmari deplasarea geografica pe harta lumii.
Altfel spus, acest marker seamana cu o zgârietura pe un paharcare se
va repeta pe toata seria paharelor facute de o anumita fafrica, noi
putând astfel sa identificam dupa aceasta "zgârietura" locul unde a fost
fabricat paharul "insemnat" printr-o greseala. Fiecare astfel de
marker

este esential pentru inceputul unei noi ramuri pe acest trunchi al

arborelui rasei umane. Urmarind astfel de markari s-a putut vedea
traseul urmat de diferite triburi plecate din Africa si

imprastiaite peste tot in lume pe perioade de mii si mii de ani.

5. HAPLOGRUPUL reprezinta un grup de ramificatii (linii) genetice

care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice indivizilor
din grupul respectiv. Haplogrupurile sunt definite de mutatii care se
produc intr-un anumit loc si timp si au in mod caracteristic distributii
geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor.

Altfel spus, Haplogrupul reprezinta un grup de ramificatii (linii)

genetice care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice
indivizilor din grupul respectiv. Haplogrupurile, definite de mutatii care
se produc intr-un anumit loc si timp, au in mod caracteristic distributii
geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor.
Lunga calatorie a acestei ramuri a fost in continuare determinata de
variatiile climaterice ca de exemplu preponderenta ghetii in aceasta
perioada. Oamenii au fost impinsi sa caute refugii spre zone mai calde,
spre sud, in Spania, sudul Muntilor Carpati, dar si in zona
Massagetica.

Este dificil pentru geneticieni in momentul de fata sa aprecieze

numarul total de Halogrupuri existente, deoarece acesti oameni de
stiinta nu au destule informatii despre noi.

Cu cât vor fi mai multi participanti la proiectul Genom, cu atât aceste

informatii vor fi mai complexe.

6
Introducere In studiul DNA -ului

1866 Gregor Mendel publica resultatele studiilor sale cu privire la

factorii mostenitori la mazare.

7
1950's Maurice Wilkins (1916- ), Rosalind Franklin (1920-1957),
Francis H. C. Crick (1916- ) si James D. Watson (1928- ) descopera
structura chimica a DNA-ului, deschizând astfel o noua ramura a
stiintei – biologia moleculara

1957 DNA polymerase

8
1963 DNA segmentare

1966 Este descoperit codul Genetic;

1983 Barbara McClintock (1902-1992) din S.U.A. primeste Premiul

Nobel pentru descoperirea faptului ca genele isi pot schimba pozitia
inauntrul cromozomilor.

Românul George Emil Palade primeste in 1974 Premiul Nobel pentru

descoperirea Ribozomilor.

9
La sfârsitul anilor ’80 O echipa internationala de oameni de stiinta
incep proiectul de cercetare si inregistrare a genomului uman planetar :
“project to map the human genome”.

1990 Terapia cu Gene este folosita pentru prima data la un pacient.

1993 Dr. Kary Mullis discopera tehnica de PCR, pentru care primeste
Premiul Nobel .

1994 FDA aproba prima inginerie genetica in alimentatie- rosiile Flavr

Savr fiind cele care vor avea astfel un gust mai bun si o viata mai lunga
in aprozare.

1997 Oaia Dolly – primul animal adult clonat.

10
1998 Scandalul Clinton/Lewinsky are la baza dovada de necombatut
DNA.

2000 J. Craig Ventor, impreuna cu Francis Collins, anunta segventele

intregului genom uman.

Si inca odata despre Halogrupuri

Astazi subiectul Halogrup a devenit o sursa importanta de interes,

inspecial de când halotypu-ul cromozomal „Y” a devenit un moment
crucial si studiul origini noastre de inceput.

Noi toti am vazut ilustratii despre evolutia ramurilor „primatelor”, si

cum milioane de ani in urma cimpanzeii, gorilele, gibonii si urangutanii
se desprindeau din arborele familial al primatelor.

Oamenii ( hominoizii) s-au desprins si s-au deplasat intr-o directie

evolutionista diferita, din mai multe linii diferite dintre care numai una
a ramas viabila; un exemplu notabil al disparitiei acestor linii evolutive
o reprezinta si grupul de Neanderthalieni.

Avându-si originea in Africa, omul modern s-a respândit pe tot globul

pamântesc adaptându-se la conditiile locale.

Aceasta adaptare s-a manifestat nu numai prin schimbarea culorii pielii

in functie de cantitatea de raze solare( vezi populatiile nordice) , dar si a

11
constructiei corporale, incercând astfel sa-si pastreze temperatura
corporala; o mai buna capabilitate a absortiei de oxigen,

Pe parcursul trecerii timpului, multe mutatii au aparut in structura

DNA-ului.

Cromozomul “Y”a participat si el al aceste mici modificari specifice,

mutatii care s-au produs intr-un anumit loc si timp si care au avut un
mod caracteristic din punct de vedere al distributii geografice, si care s-
au transmis generatiilor viitoare.

Acest tip de mutatii au fost numite SNP ( sau Single Nucleotide

Polymorphism). De fapt reprezinta nimic alceva decât o mica
schimbare, intâmplatoare, aparuta in procesul de copiere a unei
nucleotide la nivel de DNA (de exemplu T este schimbat in A)

Acest tip de mutatii SNP sunt atât de rare incât sunt considerate unice
si sunt trecute de la tata la fiu, din generatie in generatie.

Acest lucru permite geneticienilor sa poata urmari deplasarea acestor

grupuri umane care au suferit astfel de mutatii; grupul continând o
astfel de mutatie fiind numit “haplogroup”.

Urmarind deplasarea, migrarea, acestor halogrupuri, pe harta globului

terestru, se obtin date de o importanta de neestimat atât pentru
arheologi cât si pentru lingvisti.

12
Deoarece la unele “halotypuri” ( in urma verificarii STR) sunt gasite
frecvent un tip particular de halogrup, de multe ori este posibil sa aflam
carui halotyp ii apartine halogrupul respectiv.

Ce este deosebit de interesant pentru genealogisti este faptul ca

ei pot sa ne lege de un grup indepartat acestral mergând mii si mii de

ani inapoi.

De exemplu când primele halogrupuri sosesc in Europa s-a observat ca

ele pot fi divizate in doua grupuri distincte, Palaeolithic si Neolithic.

Harta de mai sus ( Map 1 Marchidan- Ice age Europe (18,000 years ago)
reprezinta Europa Paleoliticului de acum 18.000 de ani, prinsa in
ghiarele ultimei perioade de glaciatie.

Covorul de ghiata, gros de peste 2km. acoperea cea mai mare parte a
Europei de nord cât si Alpii. Nivelul marilor si oceanelor era cu
cca.150m. mai jos ca cel de azi facând ca marginile continentale sa fie
diferite. De exemplu peninsula Balcanica era legata de Anatolia,
reprezentând un coridor de migratie; Anglia si Irlanda erau legate de
continentul european ( pe harta de mai jos modificarile nu apar).

Temperatura ar fi fost in medie cu 10-12 grade mai rece ca astazi si

aerul mult mai uscat.

13
Intre calota de ghiata in retragere si linia de arbori si arbusti, se gasea o
zona de iarba si dune care dominau tabloul.

Neanderthalii au disparut in urma cu 14.000 de ani lasându-I pe Cro-

Magnonii (oamenii moderni), mult mai bine adaptati noilor conditii, sa
inceapa explorarea noilor teritorii eliberate de sub covorul glacial.

Ei isi vor parasi zonele de “rezistenta” din peninsula Iberica, Balcani si

zona Massageta aventurându-se in cautatrea destinului, explorând si
cucerind Europa.

Acesti “oameni moderni”priceputi in tot felul de tehnici de vânatoare,

preperare de blanuri de animale, aveau si indeledniciri, sa le spunem
artistice, pictând grotele locuite, poate intr-un scop mai mult religios si
mai putin artistic. Daca arta era arta pentru arta sau expresie
religioasa…cine poate sti azi.

14
Map 2 Marchidan de mai sus- (spread of Haplogroups R1b, I and R1a
(12,000 years ago)

In urma cu 12.000 de ani, când sa terminat ultima perioada

de glaciatie, in Europa mai ramasesera trei “Adams”: un grup

in peninsula Iberica “R1b”, altul in centrul Europei, la sud de

Muntii Carpati “I”, si insfârsit ultimul pe teritoriul viitorilor

Massaageti “R1a”. Ei vor da nastere populatiei de baza

europene. Pe masura ce calota de gheata se ratragea si

15
pamântul nou aparut devenea mai bun pentru viata, multe

spaecii de animale si plante se reintorceau.

Aceste trei grupuri umane care s-au gasit refugiu in cele trei zone
amintite inainte, pntru o perioada destul de lunga, au suferit si
schimbari minore in DAN-ul lor, au suferit mutatii putând astfel sa se

identifice noi Halogrupuri. O data cu incalzirea climatului, plecând din

zonele de refugiu, aceste halogrupuri : R1b, I, R1a se vor raspândi peste
toata Europa constituind 80% din populatia actuala europeana.

Map 3 Marchidan de mai sus - spread of Neolithic haplogroups (from

8,000 years ago)

16
In urma cu 8.000 de ani, populatia neolitica din Anatolia, care a
dezvoltat o technologie noua in agricultura, a inceput sa migreze spre
Europa, trecând peste puntea de pamânt ce inca lega Balcanii de
Anatolia. Aceste noi halogrupuri care au inceput sa invadeze Europa
sunt: E3b, F, J2, G2.

Grupuri neolitice care au sosit in Europa in câteva valuri, sunt astazi

gasite predominent dealungul coastei Marii Mediterane, formând azi
aproximativ 20% din populatia acestei zone.

Ce este interesant este faptul ca tehnologia agriculturii se va raspândi

mult mai departe fara insa ca si “inventatorii” ei sa o faca.

Putin mai târziu, in urma cu 4.500 de ani, halogrupul N3 incepe sa

migreze dinspre Muntii Urali dând nastere la ceea ce azi cunoastem
drept limbi Finno-Ugrice.

Membrii haplogrupului R1b, definit de M 343, sunt descendenţii direcţi

ai primilor oameni moderni europeni, numiţi generic drept oamenii de
Cro-Magnon. Aceştia au ajuns în Europa acum 35.000 de ani, într-o
perioadă în care neanderthalienii încă populau regiunea.

Purtătorii markerului M 343 ţeseau haine şi construiau colibe pentru a

rezista climei reci din Paleoliticul superior. Ei utilizau unelte relativ
sofisticate, din piatră, os şi fildeş. Bijuterii, obiecte cioplite şi elaborate
picturi rupestre colorate stau mărturie pentru surprinzător de avansata
cultură Cro-Magnon din timpul ultimei ere glaciare.

Când clima s-a încălzit, grupuri omogene din punct de vedere genetic au

17
recolonizat Nordul, astfel încât 70% din bărbaţii din sudul Angliei fac
parte din R1b, la fel ca în anumite părţi ale Spaniei şi Italiei, unde
ponderea lor este tot de peste 70 de procente.

Istoria strămoşilor mei (Membrii haplogrupului I1b) începe în urmă cu

60.000 de ani când unul dintre ei, marcărul M 168, se aventurează în
afara Africii. Nimeni nu ştie precis ce l-a determinat la această
aventură; poate căutarea unei clime mai bune cu mai multă umiditate,
poate doar spiritul de aventură care, ca şi pe mine, zeci de mii de ani
mai târziu, mă va aduce în America. Numărul total de homo sapiens la
acea dată îndepărtată în timp nu era mai mare de 10.000. Uneltele
folosite de ei erau confecţionate din piatră, însă nu le lipsea spiritul
artistic.

Antropologia şi arheologia ne sugerează că omul modern a apărut în

Africa în urmă cu 200.000 de ani iar migraţia în afara continentului a
început cam cu 60.000 de ani în urmă. Bărbatul care a dat naştere
marcărului genetic care mă caracterizează a trăit undeva în nord-estul
Africii , undeva prin Rift Valley, prin Etiopia de azi sau Kenia ori
Tanzania, în urmă cu 79.000 de ani. De ce oare acest strămoş al meu s-a
aventurat afară din Africa rămâne o întrebare la care nu cred că vom
avea un răspuns sigur. Probabil că fluctuaţiile climaterice au jucat un
rol important în acest exod. S-a întâmplat ca, în Europa, calota glacială
să înceapă să se topească determinând şi în Africa încălzirea
temperaturii şi creşterea umidităţii locale. Părţi ale neospitalierei
Sahare devin peste noapte locuri fertile, deşertul transformându-se în
savană. Animalele încep să populeze acest nou coridor de verdeaţă
determinând şi migraţia vânătorilor.

Strămoşii mei, urmărind animalele şi climatul mai bun din aceste

zone, vor începe să se mute în aceste noi locuri. În plus, la aceste
schimbări se adaugă şi faptul că strămoşii au dezvoltat o nouă
capacitate intelectuală: cea de comunicare verbală, aparent
inexistentă înainte. Mulţi oameni de ştiinţă consideră că apariţia
limbii le-a dat un mare avantaj acestor străbuni faţă de alte specii

18
 umane. Perfecţionarea uneltelor şi a armelor, posibilitatea de a
planifica şi coopera unii cu alţii, cât şi creşterea capacităţilor de
explorare a resurselor, au permis oamenilor moderni o mai
rapidă migrare spre noi teritorii, explorarea noilor resurse, dar şi
înlocuirea altor ominide.

Un nou pas îl reprezintă migrarea marcărului M 89 spre Orientul

Mijlociu, marcăr care se găseşte într-un procent de 90-95% în
populaţia neafricană.

În urmă cu 40.000 de ani, clima se schimbă din nou începând să fie

mai răcoroasă şi mai secetoasă. Nordul Africii este afectat destul
de drastic şi păşunile înfloritoare ale Saharei redevin deşert, astfel
că pentru următorii 20.000 de ani clima ei nu va mai fi propice
vieţii. Având deşertul în faţa lor, strămoşilor mei nu le vor
rămâne decât două opţiuni: să rămână pe loc în Orientul Mijlociu
ori să continue explorarea lumii (reîntoarcerea în Africa nefiind o
opţiune). Astfel, în timp ce unii dintre descendenţii lui

M 89 rămân pe loc, cei mai mulţi pornesc după turmele de bafalo,

antilope şi mamuţi spre zonele Iranului de azi, în timp ce alţii îşi
vor continua migraţia spre stepele din Centrul Asiei. Un mic grup,
însă, va continua să se deplaseze spre nord, din Orientul Mijlociu
spre Anatolia şi de acolo, pe pânza ce încă lega Peninsula
Balcanică de Anatolia, spre Europa, reprezentând noul marcăr

M 170.

Astfel, îmi găsesc strămoşul M 170 ca stăpân al Balcanilor în Cultura

Gravettiana din paleoliticul superior şi care se va răspândi spre nordul
Europei. Cultura Gravettiana îşi ia numele de la situl arheologic La
Gravette, din Franţa, unde uneltele găsite erau diferite de cele ale
Culturii Auriganaciene. Cultura Gravettiana este cunoscută şi prin
sculpturile de femei voluptoase, probabil zeităţi feminine. Bărbatul care
aparţine markărului M 170 se naşte în urmă cu 20.000 de ani, într-una

19
din zonele de refugiu din sudul Munţilor Carpaţi, undeva prin Balcani,
când ultima glaciaţiune avea loc în Europa. Pe măsură ce calota
glacială va începe să se topească, acum 15.000 de ani, se desprinde din
M 170 markărul I 1b care va începe să-şi părăsească locurile de refugiu
şi să se deplaseze spre nord , jucând un rol esenţial în repopularea
nordului Europei. Altfel 45% din populaţia scandinavă , cea a
vikingiilor si celtilor- sunt parte din acest Haplogrup I1b, de asemenea
responsabil pentru formarea populaţiei centrale şi sud-estice europene.

Faptul că, în sens biologic, genetic, „Noi nu suntem urmaşii Romei”

este astăzi dovedit cu puterea izvorâtă din ştiinţă. Ex-romanii, ca
mai toată Europa de Vest, aparţin grupului genetic R1b, în timp
ce populaţia de azi a ţării noastre aparţine majoritar
Haplogrupurilor I 1b – 75%-, şi R1a-20%.

Acest argument genetic, esenţial demarcant pentru populaţiile din

diferite zone ale lumii, ne detaşează cu claritate şi ne proiecteză,
unic, în spaţiul carpato-dunărean, dintotdeauna şi pentru
totdeauna.

În acest caz când, după unii latinomani, suntem consideraţi urmaşi ai

soldaţilor lui Traian, cine greşeşte : lingviştii şi istoricii români sau.........
geneticienii?

Vă lăsăm pe dumneavoastră să decideţi.

În final, îmi vin în minte cuvintele filozofului englez Antony Hope:

"A explica adevărul oamenilor care nu sunt structuraţi mental să-l

înţeleagă este similar cu a promova incultura".

20