Universitatea Romano-Americana

Facultatea de Relatii Comerciale si Financiar-Bancare

Interne si Internationale

Efectele crizei economico-financiara pentru Romania

Ghiuri Mihaela
Anul 1/Zi
Grupa 407

Bucuresti
2011

1
 Datoria externă a Romaniei in 2010- feb.2011

Datoria externă brută este alcătuită din soldul pasivelor reale, actuale şi necondiţionate ce
presupun plăţi viitoare de rate de capital şi/sau de dobânzi, datorate de rezidenţii unei
economii faţă de nerezidenţi.
Compilarea datelor statistice privind datoria externă brută se realizează în conformitate
cu metodologia FMI şi UE.
Datoria publică externă este înregistrată, monitorizată şi administrată de către Ministerul
Finanţelor Publice (Legea nr. 313/2004, cu modificarile si completarile ulterioare).
Operaţiunile valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung
(TML) se notifică la BNR conform prevederilor Normei 17/2002 cu modificările şi
completările ulterioare.

Structura pe debitori şi creditori

2010 2010 2010 2010 feb. 2011

milioane euro - sfârşitul perioadei

Datorie externă 70 994,0 71 780,9 72 084,2 72 862,1 70 056,9

pe termen
mediu şi lung
I. Datorie 15 350,4 15 379,8 15 577,6 15 800,4 15 701,7
publică directă
- 10 126,7 10 433,4 11 387,9 11 576,6 11 463,5
Instituţii
multilaterale
(credite
financiare)
- 58,9 62,8 59,4 60,8 60,0
Instituţii
bilaterale
(credite
financiare)
- 3 790,2 3 544,2 2 848,3 2 898,9 2 959,9
Emisiuni de
obligaţiuni
- Bănci 809,5 773,4 761,7 764,0 734,3
private
- Altele 565,2 566,0 520,2 500,1 484,1
-
Angajamente
externe
preluate la
datoria publică
conform

2
Ordonanţei
64/2007
II. Datorie 1 849,5 1 837,9 1 748,1 1 710,7 1 664,3
public
garantată
- 963,9 965,8 968,0 932,3 911,1
Instituţii
multilaterale
(credite
financiare)
- 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Investiţii de
portofoliu
- Altele 885,6 872,1 780,1 778,4 753,2
(credite
financiare,
comerciale,
s.a.)
III. Datorie 38 291,8 38 853,4 37 828,7 37 262,8 37 252,5
privată
(negarantată
public)
- 1 716,7 1 701,0 2 194,7 2 357,1 2 531,3
Instituţii
multilaterale
(credite
financiare)
- 183,7 120,2 146,3 123,6 125,1
Investiţii de
portofoliu
- Linii 12,4 12,5 12,3 12,3 12,2
de finanţare
- Altele 36 379,1 37 019,6 35 475,4 34 769,7 34 583,9
(credite
financiare,
comerciale,
s.a.)
IV. 7 443,6 7 284,2 7 670,0 8 227,7 8 409,4
Depozite pe
termen mediu
şi lung ale
nerezidenţilor
V. 7 121,5 7 638,7 8 956,5 9 082,6 9 834,0
Împrumuturi
de la FMI
Datorie externă 16 471,0 16 791,0 17 403,0 18 731,0 18 932,0
pe termen scurt
Serviciul datoriei externe

2010 2010 2010 2010 feb. 2011

milioane euro - cumulat de la începutul anului
Datoria pe 3 621,6 6 275,4 10 842,0 14 595,3 1 414,3
termen mediu
şi lung, din

3
care:
- publică 234,4 716,6 1 683,8 2 002,6 210,6
directă
- public 51,3 123,8 180,0 248,7 40,1
garantată
- privată 2 927,4 4 695,0 7 676,1 10 602,4 1 034,9
(negarantată
public)
- depozite 392,9 675,5 1 180,0 1 563,5 65,3
pe termen
mediu şi lung
ale
nerezidenţilor
- 15,6 64,6 122,0 178,1 63,4
împrumuturi de
la FMI
Serviciul 5 595,2 10 833,0 17 545,2 23 971,3 2 159,5
datoriei pe
termen scurt

Sursa:BNR.ro

Sursa:INSSE.ro

Rata anuală a inflaţiei are un trend descendent, dar se menţine la nivele situate deasupra
intervalului de variaţie.Presiunile inflaţioniste rămân puternice – în principal ca urmare a
creşterii preţurilor alimentelor şi a politicii salariale laxe adoptate de politicieni în
perspectiva alegerilor.În trimestul II, România a ocupat locul întâi între cele 27 state

4
member EU, cu o rată de creştere de 9.3% (rata prognozată pentru 2008– 9,1%).În 2008,
deficitul de cont curent a crescut semnificativ; se prognozează că până la sfârşitul anului
acesta va ajunge la 18,6 mild. EURO (13,4 % din PIB).În primele 8 luni ale acestui an,
România a atras sub formă de investiţii străine directe 6,5 mild. EURO; acestea vor
ajunge probabil la 8-10 mild. EURO la sfârşitul anului.
Se estimează că în urma mai multor rectificări bugetare, care au dus la creşterea
cheltuielilor, precum şi a deciziilor recente de a devansa în octombrie creşterile de pensii
programate pentru 2009 şi a majorării cu 50 % a salariilor din învăţămât şi a altor
eventuale decizii de acelaşi gen, defi citul bugetar al anului 2008 va depăşi norma
europeană de 3 % (faţă de o ţintă propusă de 2,3%).Creşterea volumului creditelor
neguvernamentale continuă să se tempereze, însă rata anuală de creştere a fost în
septembrie 50,5%; creditele în valută au înregistrat un puternic declin, însă ponderea lor
în totalul creditului neguvernamental se menţine ridicată (56%).Volumul depozitelor
bancare a continut să crească, însă raportul credite/depozite a crescut mai rapid BNR a
majorat de şapte ori consecutive rata dobânzii de politică monetară (de la 7,5% la
10,25%) pentru a atenua presiunile inflaţioniste.

5
Evoluţii recente ale creditului
Băncile autohtone nu mai au rol majoritar în creditarea companiilor, dar rămân vehiculul
principal în cazul populaţiei..Creditarea s-a orientat către IMM-uri şi puternic către
companiile din comerţ şi servicii.

Piața muncii

6
În conformitate cu înregistrările efectuate de ANOFM, numărul concedierilor a crescut în
perioada septembrie-noiembrie 2008 cu aproximativ o treime față de perioada similară
din anul anterior (cu un maximum de 16,8 mii persoane atins în luna noiembrie)

Evoluția forței de muncă şi a ratei şomajului

Sursa: WWW.BNR.RO

Rata şomajului a urcat cu 0.1 puncte procentuale din septembrie până în noiembrie,
urmând ca în decembrie să crească la 4.4% şi respectiv în ianuarie la 4.9%. Deteriorarea
condițiilor de pe piața muncii sunt evidente, iar prognozele anticipează şi în perioada
următoare ajustări ale personalului angajat. De asemenea, un factor menit să amplifice
dimensiunea şomajului în perioada următoare este şi fluxul de migrație inversă a forței
de muncă plecată în celelalte țări europene, generat de înrăutățirea condițiilor de
angajare şi sociale din țările primitoare.

Concluzii

Evoluţia creditării interne va depinde tot mai mult de capacitatea băncilor de a atrage
resurse de pe plan intern.
Riscurile din activitatea de creditare sunt în creştere şi s-ar putea amplifica semnificativ.
De aceea, procesul de creditare trebuie continuat pe baze prudente.
Oportunităţile de creditare sunt: proiectele de infrastructură, populaţia (prin trecerea de
la goana după cantitate către fuga spre calitate), IMM-urile şi firmele care se finanţau de
la extern şi nu mai au asemenea posibilităţi

Impactul limitat al crizei fi nanciare asupra economiei româneşti

Rezervele minime obligatorii se situează la un nivel ridicat, permiţând ajustarea graduală

a lichidităţii din sistemul bancar, în funcţie de evoluţia condiţiilor din piaţă.

7
 Prin măsuri prudenţiale şi administrative, BNR a acţionat în mod constant pentru
temperarea vitezei de creştere a creditului acordat sectorului privat şi susţinerea creditării
în monedă naţională în detrimental celei în valută
Raportul creanţe restante şi îndoielnice/capitaluri proprii se menţine redus (2,78 la sută
în iunie 2008).
Nivelul garantat al depozitelor (pe persoană şi pe bancă) constituite la instituţiile de
credit a fost majorat de la 20 000 euro la 50 000 euro, începând cu 15 octombrie 2008.
Declinul accentuat al cotaţiilor pe piaţa de capital este de natură să aibă un impact
moderat asupra procesului de finanţare corporativă, sectorul financiar din România fiind
puternic dominat de bănci.

8
Biografie:

Surse: www.anofm.ro
www.BNR.ro
www.Innse.ro