ANGRENAJE CONICE; FORŢE REALE ŞI FORŢE NOMINALE

ÎN ANGRENAJELE CONICE CU DINŢI DREPŢI

1. Scopul lucrarii
Însuşirea metodologiei de determinare a forţelor nominale şi reale din angrenajele conice.
Determinarea capacităţii portante a angrenajelor conice.

2. Elemente teoretice
În general, rolul angrenajelor conice întro transmisie mecanică este de a transmite puterea şi
mişcarea între doi arbori cu axe concurente. Puterea de intrare P i se transmite de la pinion la roată
prin intermediul dandurii. Din această putere o parte se pierde datorită frecărilor din lagărele pe care
se sprijină cei doi arbori şi frecărilor din angrenaj. La iesire din angrenaj puterea transmisă va avea
valoarea Pe.
.
Pe= Pi .
η L1
.
η Κ η L2 ;
(1)

unde: η L1 , η L2 - randamentele celor două lagăre pe care se sprijină arborele de intrare, respectiv
arborele de ieşire(în cazul lagarelor cu rulmenţi pot lua valori între 0,98 ÷0,99 funcţie de
tipul rulmentului şi condiţiile de funcţionare);
η Κ − randamentul angrenajului conic, poate lua valori între 0,92 ÷0,96 funcţie de
construcţia reductorului şi condiţiile de funcţionare;
Pentru calculul puterilor intermediare se consideră doar pierderile până la punctul considerat.
Momentul de torsiune transmis de cele două roţi în angrenare se determină cu relaţia 2:

Pi ⋅ ηL1 [ W ]
Mt1,2[N.m]= ; (2)
ω1, 2 [ rad / s ]

Angrenajele conice cu dinţi drepţi sunt executate de obicei cu dantură nedeplasată. În aceste condiţii
dw1,2= d1,2 . Datorita înălţimii variabile a danturii , pentru calculul forţelor se lucrează cu elementele
geometrice calculate pe conul suplimentar mediu. Considerând angrenajul cilindric de înlocuire al
angrenajului conic O1 şi O2, fig. 1, cu elementele geometrice definite în lucrarea anterioara, forţele
nominale, Fn1,2 , pot fi descompuse după direcţiile principale în forţele tangenţiale F t1,2 şi forţele
radiale ale angrenajului înlocuitor Fx1,2.
 Figura 1

- Forţele tangenţiale:

2 ⋅ M t1, 2 2 ⋅ M t1, 2 ⋅ cos δ1, 2

Ft1,2=Fn1,2 .
cos α w= d = ;
mv 1, 2 d m1, 2
(3)
- Forţele radiale ale angrenajului inlocuitor:

Fx1,2=Ft1,2 . tan α w ; (4)

Aceaste forţe se descompun la rândul lor în componentele radiale şi axiale reale care actionează pe
angrenajul conic în cauză:

- Forţele radiale:
Fr1,2=Fx1,2 .
cos δ =
1,2 Ft1,2 .
tan α w
.
cos δ 1,2 ;
(5)

- Forţele axiale:
Fa1,2=Fx1,2 .
sin δ =
1,2 Ft1,2 .
tan α w
.
sin
δ 1,2 ;
(6)

Solicitările danturii
Solicitarea la presiunea de contact. Se admit ipotezele simplificatoare de calcul ISO
considerându-se angrenajul cilindric înlocuitor pe conul suplimentar mediu şi că între tensiunile
hertziene din punctul de început al angrenării singulare şi polul angrenării nu sunt diferenţe mari iar
calculul în polul angrenarii este acoperitor pentru tensiunea de contact. În aceste condiţii tensiunea
de contact ia forma :
Ft1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u v + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P; (7)
b ⋅ d m 1v uv
Unde:
ZE – factorul de material , conform tabelului 1;
ZHV- factorul punctului de rostogolire pentru angrenajul înlocuitor; în csazul angrenajelor zero sau
nedeplasate ZHV=1.77;
KA – coeficientul sarcinii dinamice externe, conform tabelului 2
KV – coeficientul sarcinii dinamice interne KV= 1,15 pentru dantură dreaptă, KV= 1,10 pentru
dantură înclinată;
KHβ − coeficientul de repartiţie longitudinală a sarcinii, KHβ =1,15 pentru predimensionare;
b − lăţimea danturii;
uV − raportul numerelor de dinţi ai angrenajului cilindric înlocuitor;
Pentru angrenajul conic ortogonal cu dinţi drepţi, după înlocuirea elementeor angrenajului înlocuitor
se obţine relaţia 8:

Ft1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u2 + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V ⋅ ⋅ ≤ σHP; (8)
b ⋅ d m1 u
sau relaţia 9;

2M t1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u 2 + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P; (9)
b ⋅ d 2m1 u

unde :
u – raportul numerelor de dinţi ai angrenajuli conic;
dm1 – diametrul de divizare al pinionului pe conul suplimentar mediu;
σ Η P - tensiunea de contact admisibilă, depinde de materialul roţilor dinţate şi se corectează conform
relaţiei 10:
K ⋅Z ⋅Z
σ HP = σ H lim ⋅ HN R w ; (10)
SH
σ Η lim – tensiunea limită la solicitarea de contact pentru materialul roţilor , se alege din figura 2 .
KHN – coeficientul numărului de cicluri de funcţionare pentru solicitarea hertziană (NHred). Se
consideră că NHred > 5.107 (numărul de cicluri de referinţă) şi KHN=1;
ZR – coeficientul rugozităţii flancurilor :
m ZR
 3 
ZR=   ;
 R ared 100 
(11)
unde Rared100 – rugozitatea redusă a flancurilor ca şi cea a unui angrenaj cu distanţa dinre axe
de 100 mm:
1

Rared100=3(Ra1+ Ra2 ) 
100  .
3
 ; (12)
 a 
iar mZR - este definit curelaţia 13:
1000 − σN lim
mZR=0.12+ ;
5000
(13)
pentru σ Η lim< 850 MPa, σ Ν lim = 850 Mpa, pentru σ Η lim >1200 MPa, σ Ν lim = 1200 Mpa;
În mod curent pentru predimensionare se adoptă ZR=1;
ZW – coeficientul raportului durităţii flancurilor , ZW=1,2, pentru HB1- HB2>100, şi
ZW=1, pentru HB1- HB2 100; ≤
SH - factorul de siguranţă în raport cu distrugerea prin oboseală a flancurilor, conform tabelului 3

Tabelul 1
Roata 1 Roata 1 ZE
Material E1 Material E2 [Mpa1/2]
[MPa] [MPa]
Oţel laminat 210000 Oţel laminat 210000 291
Oţel turnat 205000 269
Fontă grafit nodular 176000 258
Bronz cu staniu (turnat) 105000 221
Bronz cu staniu (laminat) 115000 228
Fontă cenuşie 120000 231
Oţel turnat 205000 Oţel turnat 205000 268
Fontă grafit nodular 176000 257
Fontă cenuşie 120000 -
Fontă grafit nodular 176000 Fontă grafit nodular 176000 248
Fontă cenuşie 120000 223
Fontă cenuşie 120000 Fontă cenuşie 120000 205
Oţel laminat 210000 Materiale termoplastice 8000 80

Tabelul 2 KA – coeficientul sarcinii dinamice externe

Caracteristica de funcţionare a Uniformă Şocuri uşoare Şocuri mediii
Caracteristica maşinii motoare -Motor Motor cu Motor cu
de funcţionare a maşinii de lucru electric ardere internă ardere internă
-turbină 4-6 cilindri 1-3 cilindri
Uniformă Generatoare, ventilatoare,
turbocompresoare,amestecătoare 1,0 1,25 1,75
pentru lichide, pompe centrifuge
Şocuri uşoare Reductoare, transmisiile
maşinilor unelte, compresoare 1,25 1,5 2,0
cupiston, maşini de ridicat
Şocuri mediii Laminoare, escavatoare, prese,
concasoare, vibratoare, 1,5 1,75 2,25
amestecătore

Tabelul 3
Siguranţa în Factorul de siguranţă
funţionare a La ruperea prin oboseală SF La pitting SH
angrenajului Angrenaje Angrenaje conice Angrenaje Angrenaje conice
 cilindrice cilindrice
>99% - foarte mare 2...2,5 2,5 1,25...1,5 1,5...2
99% - normală 1,25 1,5 1,15 1,5
80% - scăzută 1 1,2 1 1,2

Figura 2

Solicitarea la încovoiere. Se admit ipotezele simplificatoare de calcul ISO considerându-se

angrenajul cilindric înlocuitor pe conul suplimentar mediu. Folosind elmentele angrenajului de
înlocuire (mm, dmv1,2, Ftm) tensiunea datorată solicitării de încovoiere va fi:
Ftm
σ F= ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fβ ⋅ K α ⋅ YF ; (14)
b ⋅ mm
Pentru angrenajul conic ortogonal cu dinţi drepţi, după înlocuirea elementeor angrenajului înlocuitor
se obţine relaţia 15:
2M t1,2 ⋅ cos δ1
σ F= b ⋅ d ⋅ m ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fβ ⋅ K α ⋅ YF ≤ σ FP ; (15)
m1, 2 m

unde: mm – modulul normal pe conul suplimentar mediu;

KFβ − coeficientul de repartiţie longitudinală a sarcinii pe lăţimea danturii, KFβ =1,15
pentru predimensionare;
Kα - coeficientul de repartiţie frontală a sarcinii, Kα =0,7 pentru angrenaje durificate
superficial Kα =1 pentru celelalte angrenaje.
YF – factorul de formă al dintelui YF =2,25 pentru predimensionare;
σ FP - tensiunea de încovoiere admisibilă, depinde de materialul roţilor dinţate şi se
corectează conform relaţiei 16:
K ⋅Y ⋅Y
σ FP = σ F lim ⋅ FN FX S ; (16)
SF
unde : YS – factorul concentratorului de tensiune pe care-l introduce raza de racordare a piciorului
dintelui ρ FN , conform diagramei din figura 3 .
KFN – coeficientul numărului de cicluri de funcţionare pentru solicitarea de
încovoiere(NFred). Se consideră că NHred > .107 (numărul de cicluri de referinţă) şi KFN=1;

YFX – factorul dimensional care ţine seama de scăderea rezistenţei dintelui odară cu creşterea
modulului, se calculeză astfel:
YFX=1, pentru toate oţelurile dacă m<5 mm ;
YFX=1,3-0,006.m , pentru oţelurile îmbunătăţite şi fonte dacă dacă 5 <m<30 mm ;
YFX=0,85 , pentru oţelurile îmbunătăţite şi fonte dacă dacă m>30 mm;
YFX=1,03-0,01.m , pentru oţelurile călite superficial dacă 5 <m<30 mm ;
YFX=1,03-0,01.m , pentru oţelurile călite superficial dacă m>30 mm;
SF - factorul de siguranţă în raport cu distrugerea prin oboseală a flancurilor, conform
tabelului 3

Figura 3 YS – factorul concentratorului de tensiune

Figura 4

3. Materiale necesare şi modul de lucru

Pe fiecare masă de lucru se găseşte câte un angrenaj conic uzat ortogonal cu dantura dreaptă, care a
fost demontat din diferite reductoare. La lucrarea precedentă studenţii au determinat elementele
geometrice şi au întocmit desenele de execuţie ale roţilor.Conducătorul lucrării indică fiecarui grup
de lucru, puterea şi turaţia pe care trebuie să o transmită angrenajul analizat(P i, nme), materialele din
care sunt (sau posibil să fie) confecţionate roţile dinţate conice.
Pe fiecare masă de lucru există câte un calculator pe care este instalat programul MATLAB.
Cerinţele lucrării
Cu datele primite fiecare grup de lucru trebiuie:
• Să determine forţele şi momentele care acţionează pe roţile angrenajului. Se vor utiliza
elementele geometrice calculate anterior;
• Să verifice angrenajul la solicitarile de contact şi încovoiere;
• Să determine capacitatea portantă a angrenajului pentru fiecare material indicat de
conducătorul lucrării şi să compare rezultatele ;
Modul de lucru
1. Se întocmeşte schema schema cinematică a unei transmisii mecanice formată dintrun motor
electric, un cuplaj şi un reductor conic cu o treaptă.
2. Se determină turaţiile şi putera transmisă de fiecare element, folosind raportul de transmitere
determinat în lucrarea precedentă şi relaţia 1.
3. Se determină forţele şi momentele pentru cele două roţi ale angrenajului folosind relaţiile
2,3,4,5,6.
4. Se calculează tensiunile efective şi tensiunile admisibile pentru solicitările de contact şi
încovoiere folosind relaţiile 9,10,11,12,13,15,16, se compară valorile efective cu cele admisibile şi
se concluzioneză.
5. Se determină capacitatea portantă a angrenajului (Mt1) considerând egalitatea dintre tensiunile
efective şi cele admisibile în relaţiile 9 şi 15. Se consideră cea mai mică valoare calculată. Se fac
calcule pentru mai multe materiale şi secompară rezultatele.

Exemplu de calcul
1. Schema cinematică a transmisiei mecanice.

1- motor electric 6- roată conică

2- cuplaj elastic 7- arbore de ieşire din reductor
3- arbore de intrare în reductor 8- rulmenţi radial-axiali
4- lagăr cu rulmenţi radial-axiali 9- carcasa reductorului
5- pinion conic

2. Date iniţiale: Pi = 5kW , nme=750rot/min, materialul roţilor 41MoCr11, z1 = 11, z2 = 28, u=2,545,
δ 1 =21,45o, m=4 mm, mtm=3,40 mm, dm1 =37,4 mm, dm2 =95,2 mm

- Turaţia pinionului n1= nme =750rot/min;

- Turaţia roţii conice n2= n1/i=750/2,545=294,7 rot/min;
 - Puterea transmisă de pinion Pk1= Pi . η L1 =5.0,99.0,99=4,90 kW;
- Puterea transmisă de roata conică Pk2= Pi . η L1 . η Κ =5.0,99.0,99.0,95=4,655 kW;
- Puterea la ieşire din reductor Pe= Pi . η L1 . η Κ . η L2 =5.0,99.0,99.0,95.0,99.0,99=4,56 kW;
3. Forţele şi momentele din angrenaj:

Momentul de torsiune transmis de pinion

Pk1 [ W ] .
Mt1[N.m]= = (4,90.103)/(π 750/30)=62,39[N.m]=62.390[N.mm]
ω1 [ rad / s ]
Forţa tangenţială transmisă de pinion
2 ⋅ M t1 ⋅ cos δ1
Ft1 = =(2 . 62.390 . cos 21,45o)/37,4=3105,27 N
d m1
Forţa radială la pinionul angrenajului inlocuitor
ο
Fx1=Ft1 . tan α w=3105,27 . tan 20 =1130,22Ν

Forţa radială la pinion

ο
Fr1= Ft1 . tan α w
.
cos δ 1= 3105,27 . tan 20 .
cos 21,45o= 1051,28 N

Forţa axial la pinion

ο
Fa1= Ft1 . tan α w
.
sin δ 1 =3105,27 . tan 20 .
sin 21,45o = 413,32 Ν

4. Tensiunile efective şi tensiunile admisibile

Solicitarea de contact

2M t1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u 2 + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P;
b ⋅ d 2m1 u
ZE = 291; ZHV = 1,7; KA = 1,25; KV = 1,15; KHβ = 1,15

σ Η = 291. 1,7 . [2. 62390 . 1,25 . 1,15 . 1,15 . 7,4771/2/(18 . 37,42 . 2,545)]1/2=1467,73 [N/mm2]

K HN ⋅ Z R ⋅ Z w
σ HP = σ H lim ⋅ ;
SH
σ Hlim = 1300 [N/mm2]; KHN =1; ZR = 1; ZW =1; SH =1,5;
σ HP = 1300 . (1/1,5) = 866,66[N/mm2]

Se poate observa că σ Η = 1467,73 [N/mm2] > σ HP = 866,66[N/mm2] deci angrenajul conic

studiat nu poate transmite puterea de 5kW la intrarea în angrenaj.

5. Capacitatea portantă a angrenajului (Mt1) considerând solicitarea de contact

 2 M t 1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u 2 + 1
Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P; ⇒
b ⋅ d 2m1 u

σ 2 H P⋅ b ⋅ d 2m1 ⋅ u
M t1 = =(13002 . 18 . 37,42 . 2,545)/( 2 . 1,25 . 1,15 . 1,15 . 2912.
2 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ ⋅ Z 2 E⋅ ⋅ Z 2 H V⋅ u 2 + 1
1,72 . 7,4771/2 )= 48944,85 [N.mm]
Pk1 = Mt1. ω 1 =48 ,74. 3,14 . 750/30 . 10-3= 3.84 kW;