ARGUMENT Ca sa intelegem o particica din ceea ce inseamna complexitatea Deltei Dunarii, nu este de ajuns sa citim aceste randuri, ci trebuie

s vizitam acest vast si complex mediu natural, sa ne plimbam cu barca pe canale si lacuri, sa ascultam freamatul stufului si zgomotele naturii si abia atunci ne vom da seama cat de bogati suntem cu un asemenea loc mirific supranumit Raiul pasarilor si al pestilor. Un loc pe care trebuie sa-l pastram si pentru generatiile urmatoare,macar asa cum este el acum. Motivul pentru care am ales aceasta tema este,in principal,fascinatia pe care am acumulato,datorita unor numeroase documentare pe care le-am urmarit,despre frumoasa si minunata Delta a Dunarii.Farmecul acesteia m-a incantat nespus de mult si m-a lasat placut impresionata de tot ceea ce cuprinde ea. Un alt motiv,bine intemeiat,pentru care am ales Delta Dunarii este si dorinta mea arzatoare de a vizita si colinda acest loc mirific.Sub aspect turistic,Delta Dunarii exercita un adevarat miraj,mii de turisti,romani si straini,sunt dornici sa vada cu proprii lor ochi aceasta imagine fermecatoare si pitoreasca pe care o ofera. Maiastra impletita de apa si uscat,Delta Dunarii apare primavara ca o imbracaminte tesuta miraculos din galbenul apelor incarcate de povara aluviunilor si din verdele stufului.Stufurile inalte si zvelte se apleaca incet la adierea vantului,iar sumedenie de pasari cu formele,dimensiunile si culorile cele mai variate,plutesc dincolo de ele in vazduh. Ca intr-un imens laborator geologic si biologic,se naste pamantul,iar viata isi cauta noi cai de afirmare.Luand cele mai diferite aspecte,viata clocoteste in adancul apelor,la suprafata si in aer,dar totul este calm si tacut,ca la inceput de lume.Nesfarsitele paduri de salcii si de plopi,desisurile de trestii si de papura impreuna cu cele ale altor plante acvatice mijlocesc ascunzisurile de nepatruns ale pasarilor,care aproape toate,se hranesc cu pesti si diferite vietuitoare ale apelor. Inainte de a intra in mare, Dunarea mai zaboveste putin in orasul morilor de vant,la Tulcea,poarta Deltei,ultimul hotar dinte apa si uscat,spre nemarginire. In putine cuvinte se arata tot ce are delta mai caracteristic si mai interesant.Acest pamant este plin de surprize privind nastera si evolutia lor,cu lumea plantelor si animalelor pe care le cuprinde,ca urmare a schimbarii din natura. Delta este un loc bun de relaxare si excelent pentru amatorii de diferite activitati,cum ar fi:sporturi nautice,pescuitul si vanatul sportiv,zboruri de agrement deasupra deltei cu avionul,elicopterul s.a. Delta Dunarii are un imens prestigiu nu numai la noi in tara,ci si peste hotare,numerosi turisti straini sunt atrasi de incantatoarele peisaje ale acesteia.De aceea,Delta Dunarii a cunoscut de-a lungul timpului o importanta dezvoltare economica datorita turismului si a reusit sa se clasifice printre cele mai importante zone turistice din Romania,fiind un motiv bun pentru o stationare de lunga durata in aceasta regiune. Delta Dunarii ne rezerva surprize in orice perioada a anului,indiferent de anotimp,natura nu moarenici in sezonul rece,ci se conserva si se pastreaza pana la o usoara imblanzire a vremii. Obiectivele lucrarii se concretizeaza in: -prezentarea cadrului geografic si antropic al Deltei Dunarii; -valorificarea potentialului turistic in Delta Dunarii; -studiu de caz-prezentarea,formele de turism si modul de organizare a unui sejur in zona Caraorman. Prezenta lucrare incearca sa se constituie intr-o provocare pentru toti cei care iubesc turismul si mai ales pentru cei care vor sa-i dedice o perioada din viata si cariera lor.Totodata sunt sanse - ca la nivel national,turismul sa fie unul din domeniile care ar putea relansa economia,deoarece pe langa resursele de care dispune,prin structura sa speciala-datorata printre altele efectului multiplicator pe carel genereaza asupra zonelor tangentiale-acesta poate da nastere unor numeroase activitati conexe. 3

Sper din tot sufletul ca lucrarea mea sa se ridice la nivelul asteptarilor celor care au prilejul sa o citeasca si sa-i surprinda in mod placut.

CAPITOLUL I-Prezentarea cadrului natural si antropic al Deltei Dunarii

Delta Dunarii isi trage apele din masivul Padurea Neagra,de sub varful Kandel din Germania.Dunarea are un bazin de receptie de 817 mii km,care este de 3,4 ori mai mare decat suprafata Romaniei,reprezentand cam a-12-a parte din suprafata Europei(10 050 mii km).

1.1.Geneza si evolutie
Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se contureaz foarte clar mai multe faze distincte. Faza 1: Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea. Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte. Remarcati configuratia geografica in care Golful Babadac era bine conturat, dand nastere mai tarziu "Lacului Razim".

Fig.1-Configuratie geografica Faza 2: In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna. In imaginea alaturata sunt dunele de nisip din Caraorman, care faceau parte din cordonul litoral numit si cordonul initial.

Fig.2-Dunele de nisip Faza 3: Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim Sinoie.

Fig.3-Laguna Tulcea 5

Faza 4: Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. De asemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.

Fig.4-Bratele Dunarii Faza 5: Colmatarea bratului Sulina obliga apele Dunarii sa caute alta iesire la Marea Neagra, astfel "cordonul initial" este strapuns din nou in partea de nord (in urma cu 2 000 de ani, in dreptul localitatii Periprava), luand nastere bratul Chilia. Aluviunile depuse de noul brat Chilia vor duce la inaintarea Deltei in partea de Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si formarea unor noi grinduri este un proces natural ce continua si astazi.

Fig.5-Colmatarea lacurilor Primele marturii despre Delta Dunarii le avem de la "parintele istoriei" Herodot , care scria despre existenta a 5 brate ale Dunarii. Polybiu (sec II i. Hr.) pomeneste in lucrarile sale despre 7 brate si de mari acumulari de nisip la gurile Istrului. Cea mai veche harta este schita intocmita de Strabon (63 i. Hr. -19 d. Hr.). Cea mai ampla descriere a Deltei in care sunt trecute si coordonatele ei geografice,latitudinea si longitudinea le avem de la Claudiu Ptolemeu (90-168 d. Hr.). Din secolul al XV-lea si pana in secolul al XIX-lea Dobrogea si gurile Dunarii vor fi stapanite de Imperiul Otoman. Este o delta de tip clasic, bine individualizata, cu un contur clar deoarece debuseaza intr-o mare inchisa, lipsita de maree, unde vanturile au frecventa redusa si intensitate mica, favorabile aparitiei deltelor. Ca rezultat al interactiunii dintre fluviu si mare, Delta Dunarii se imparte in doua sectoare: delta fluviala in vest si delta fluvio-marina in est, separate prin aliniamentul de grinduri Letea - Caraorman Crasnicol. Informatiile ramase de la calatorii antici, coroborate cu cele mai recente date si interpretari in domeniu, au permis reconstituirea, in spatiu si timp, a teritoriului deltaic. Aproape toate teoriile formulate converg spre ideea de geneza prin fazele de golf - liman - delta. Conform acestora, Delta Dunarii ar fi luat nastere intr-un vechi golf al marii, izolat prin intermediul unui cordon litoral de nisip, care a transformat partea vestica a acestuia intr-un liman. Inainte ca Dunarea sa fi incheiat procesul de colmatare a limanului, vanturile dominante din NE, antrenand valuri mari, au ridicat in fata cordonului litoral acumularile de nisip Letea si Caraorman. Formarea grindurilor Saraturile s-a petrecut mult mai tarziu, dupa ce bratele Sulina si Sf. Gheorghe au strapuns acest cordon litoral, ele avansand, in general simultan in domeniul marii, prin cladirea de cordoane - maluri. Folosind partea avansata a acestor 6

maluri, marea construieste noi serii de cordoane litorale care inchid in spatele lor sectoare lagunare, ulterior colmatate. Printr-un astfel de mecanism Delta Dunarii a luat proportii avansand neincetat in spatiul marin. Formarea unui cordon de acest gen la sud de bratul Sf. Gheorghe a permis izolarea ulterioara a unor limanuri maritime. Intre factorii care concura la evolutia deltei, factorul determinant este fluviul Dunarea care, cu incarcatura sa solida, face ca delta sa avanseze neincetat in mare (rata medie de inaintare n perioada 1835-1992 a fost de 17,405 m/an). Acesta se varsa in mare prin trei brate, cu avansari oarecum egale: Chilia - 84 km, Sulina - 77 km si Sf. Gheorghe (Insula Sahalin) - 81 km. Delta Dunarii s-a format datorita actiunii unui complex de factori,respectiv:oscilatiile practice nule ale mareelor din bazinul Marii Negre,existenta unei platforme continentale bine dezvoltata,cat si a adancimilor mici in sectorul maritim din fata gurilor Dunarii,debitul mare de aluviuni pe care Dunarea la depus si il depune in zona sa de varsare,existenta in fata gurilor Dunarii a unui curent maritim litoral de aluviuni,cu directie generala NE-SV,predominanta vanturilor de nord-est. Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care acum 10 000 de ani,in urma ridicarii nivelului apelor Marii Negre,a fost transformata intr-un golf.Aluviunile transportate de Dunare si cele aduse de curentii maritimi au creat bancuri de nisip desfasurate de la vest la est si,respective,de la nord la sud.Cand acestea au atins suprafata apei,in golf a aparut uscatul,respective grindurile(cu dimensiuni variabile) incadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului.Atestari istorico-geografice despre Delta Dunarii apar in numeroase texte si harti inca din antichitate.De pilda,Herodot indica un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa,iar Strabo indicasapte brate,intre care se aflau insule.

1.2. Relieful Deltei Dunarii

Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte. Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m. a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate. b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale. Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora). Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara. Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).

1.3. Reteaua hidrologica

Reteaua hidrografica principala este constituita din bratele fluviale. Bratele principale sunt Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. 7

Bratul Chilia, cel nodic si cel mai activ, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina. Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara. Reteaua hidrografica secundara este formata din sahale, garle, canale, jepse si periboine. Sahalele sunt foste brate ale Dunarii, aflate in prezent intr-un stadiu de colmatare. Garlele, ca si sahalele sunt elemente de retea hidrografica naturala, caracterizate prin dimensiuni mult mai mici. Jepsele sunt elemente depresionare de forma alungita care au rol de retea hidrografica numai in timpul apelor mari. Periboinele sunt mici sparturi de litoral. Lacurile de delta, considerate tip aparte, pentru caracterul lor specific, se intalnesc mai ales in zona deltaica dintre bratele principale. Cele mai importante lacuri de delta se gasesc in zona cuprinsa intre bratul Chilia si Razelm. Ele sunt: Tatanir, Furtuna, Matita, Merhei, Babina, Trei Iezere si Bogdaproste in Ostrovul Letea, Obretinul taiat de Canalul Sulina, Gorgova, Isacova, Rosu, Puiu si Lumina in Ostrovul Sf. Gheorghe, iar in Ostrovul Dranov lacul cu acelasi nume. Suprafata lor nu depinde decat in mica masura de variatia nivelului apelor Dunarii. Lagunele maritime sunt foste golfuri barate de cordoane litorale, avand inca legatura cu marea. In afara de cele mai mari, respectiv Razelm, Golovita, Zmeica, si Sinoe. Mlastinile sunt suprafete acoperite permanent sau aproape permanent cu apa, dar aceasta nu este suficient de adanca, astfel incat sunt invadate de stuf si vegetatie de balta. Japsele sunt acele depresiuni alungite, cu un relief aproape plat, lipsite aproape complet de neregularitatii, dar avand o sectiune transversala concava.

Fig.6-Mlastinile Sectorul maritim din fata deltei se intinde pe o fasie lata de 10-15 km, aproximativ pana la izobatele 20-25 m. Din punct de vedere morfologic este o campie litorala submersa, sector marginal prelitoral al platformei continentale din nord-vestul bazinului Marii Negre. Circulatia apelor se face in special sub influenta vanturilor si este caracterizata atat de prezenta unor curenti a caror directie generala este de la nord-est spre sud-vest, cat si de existenta unor curenti turbionari la sudul proeminentelor litoralului deltei.

1.4. Solurile
Relieful, roca de solificare, clima, apele si vegetatia, prin particularitatile lor de alcatuire regionala si aspecte de manifestare locala, conditioneaza aparitia anumitor tipuri de soluri. In cele doua fasii, maritima si dunareana, apar solurile hidromorfe, salinizate si alcaline (circa 20 000 ha), aluviuni si solurile aluviale (circa 130 000 ha), lacovistile s.a. Din grupa solurilor hidromorfe fac parte: lacovistile salinizate care se intalnesc indeosebi pe latura maritima. In grupa solurilor nedezvoltate se remarca prezenta solurilor nisipoase si nisipurilor marine salinizate (circa 50 000 ha), cu mare raspandire in regiunea limanelor si lagunelor, precum si in Delta Dunrii.

1.5..Resursele subsolului
Dezvoltarea paleogeografica a Deltei Dunarii a generat in afara bogatiei formelor de relief,a elementelor de hidrografie si o varietate a resurselor subsolului. Astfel ca in grindurile Letea si Saraturile se gasesc nisipuri titanifere utilizate in industria chimica si a materialelor de constructii.Exista lagune care contin ape sulfatate,una dintre acestea fiind Techirghiol,avand importante mijloace de ameliorare a unor boli. De asemenea,in Techirghiol se gasesc calcare de diferite varste geologice,in Tulcea sunt prezente gresiile, gresiile cuartitice,sisturile cristaline verzi care reprezinta materia prima pentru pavatul soselelor.

1.6 Clima

Fig.7-Nori In Delta Dunarii exista o clima temperat continentala, cu influente marine, caracterizata printr-o temperatura medie anuala de 11C, cu variatii moderate, influentata favorabil de apele marii din vecinatate si de abundenta lacurilor si a bltilor din interior. Actiunile turistice specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproximativ 5 luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie, perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19C, prin cantitatile reduse de precipitatii (sub 200 mm) prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata mare a stralucirii soarelui. Deci particularitatile climei influenteaza activitatile turistice precum si durata lor de desfasurare". Primavara intarzie sub influenta frigului pe care marea l-a acumulat in adancurile apelor sale in timpul iernii. Vara, pe linia hotarelor dinspre apa si uscat, adierea vantului, oricat ar fi de slaba, se simte in clipoceala apei pe langa maluri, unde se produce un clabuc galbui. In lunile de vara, mediile lunare ale temperaturii aerului si cele ale temperaturii apei la orele 13 variaza in modul urmator: in luna iunie 22C si respectiv 20,2C; in luna iulie 24,4C si respectiv 22,4C, iar in luna august 25C si respectiv 21,8C. In timpul verii, suprafetele mari de apa din delta, situate in vecinatatea zonelor de stepa dinspre nord, avand o temperatura mai constanta decat uscatul, determina aparitia in straturile aerului a unor miscari descendente. Norii se destrama, iar cantitatea de precipitatii se micsoreaza. Anual cad doar 300-400 mm de apa de ploaie si de zapezi, cantitate caracteristica regiunilor secetoase de pe glob, cu vegetatie de stepa. Ceata se formeaza relativ rar. Delta Dunarii este considerata ca o regiune cu cer senin si nebulozitate scazuta. Prin comparatie, verile sunt racoroase.

Toamna, vremea se mentine calduroasa mult timp. In luna septembrie, mediile lunare ale temperaturii aerului si cele ale temperaturii apei la orele 13 sunt de 21C si respectiv 18C. Numai catre sfarsitul toamnei, vremea se raceste. Iarna apar vanturile de nord, de nord-est si de nord-vest ca rezultat al anticiclonilor continentali. Un fenomen deosebit de important pentru viata fluviului si al deltei este inghetarea apelor. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt mai frecvente iarna, iar vanturile din sud sufla cu o frecventa sporita numai in interiorul deltei si predomina usor vara. Anotimpul cel mai vantos este primavara, in luna martie, iar anotimpul cel mai calm este vara, in luna august. Frecventa si intensitatea vantului cresc de la Tulcea spre Sulina, calmul eolian fiind de 34,4% la Tulcea si de numai 8,6% la Sulina. Intre frecventa si intensitatea vantului exista un oarecare paralelism, in sensul ca regiunile mai expuse, de pilda litoralul, sunt si regiunile cu vanturile cele mai puternice. Umiditatea atmosferica se caracterizeaza prin precipitatii sarace,cu averse frecvente si lungi perioade de seceta, precum si printr-o umiditate relativ ridicata, datorata in parte si evapo- transpiratiei. Nebulozitatea inregistreaza in delta nivelul maxim in luna decembrie (cer noros) si nivelul minim in luna august (cer senin).

1.7.Vegetatia
Delta Dunarii este un regn vegetal unic si neegalabil, un adevarat paradis faunistic. In decembrie 1990, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca rezervatie a biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.

Fig.8-Fauna Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de km din suprafata totala a deltei, constituit in plauri. Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 - 1,6m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi . Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul de apa, etc. Vegetatia pajistilor mesofile de grind - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Vegetatia de grind cu sol sarat - se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri salinizate. 10

Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina, tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste. In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim numeroare specii de plante printre care : frasinul pufos, vita salbatica, volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul,stejarul brumariu, cornul, paducelul, macesul. Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita, pestisoara, urticularia, aldrovanda. Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton, diverse specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste).

Fig.9-Zavoaie In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total peisajul deltaic, in regresul tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare parte dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural.

1.8. Fauna

Fig.10-Pesti

1.Peti Delta Dunarii este considerata un adevarat paradis al faunei. 98% din fauna acvatica europeana vietuieste aici, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode din Europa. 11

Amfibienii sunt reprezentati prin doua specii de caudate si sase specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea serpi (patru specii). In Delta traiesc peste 110 specii de pesti, dintre care 75 de specii de apa dulce. Un loc aparte printre pestii Deltei Dunarii il ocupa sturionii marini: pastruga, morunul, nisetrul, de la care provin icrele negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori, cel mai important loc il ocupa scrumbia. Somnul este cel mai mare peste care traiete in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg. La salau, recordul este de 21 de kg. Alti pesti foarte apreciati de pescari sunt: stiuca, crapul, salaul, carasul, caracuda, avatul, bibanul, rosioara, platica, linul. In lacurile Deltei se poate pescui la stiuca si biban, la crap, somn, salau, caras etc. Pe cursul canalelor se pescuieste, in general, la somn, crap, salau, biban, platica, caras. Bratele de varsare ale Dunarii sunt preferate de cega, obletul mare, scrumbie, crap, somn, salau, stiuca, mreana, avat; apele mai calme sunt populate de caracuda, biban, platica, iar apele salmastre, de biban, stiuca, chefal si cambula. Sectorul marin adaposteste, in cea mai mare parte, populatie de morun si nisetru, precum si scrumbia de Dunare. Din Delta provine 50% din productia de peste de apa dulce a Romaniei. In Delta Dunarii, pescuitul este permis tot timpul anului, in afara de o perioada de 60 zile (cu incepere de la 1 aprilie, cand pestii isi depun icrele).

2. Pasari

Fig.11-Egreta alba Pasarile sunt cele care au creat faima Deltei: renumele zonei se datoreaza celor 327 specii intalnite aici, care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea, 218 specii cuibaresc, iar restul de 109 specii doar trec prin Delta si raman pentru perioade variate de timp - toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase in Delta: 81 de specii din acestea cuibaresc ai alte 60 de specii trec prin zona. In total, aceasta inseamna 141 specii, adica 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 de specii, a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in cinci tipuri ecologice principale: specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Pasari ocrotite in Delta Dunarii: -albe: pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare; -policrome: piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

12

Fig.12-Pelicani si lebede salbatice Alte specii luate in urmarire, pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului. Daca doriti sa admirati pasarile Deltei, cele mai bune perioade pentru aceasta activitate sunt lunile Aprilie-Mai si Iunie-Septembrie. Cele mai bune locuri pentru a privi pasarile se afl pe langa lacurile din Delta Dunarii. Legile din Romania protejeaza, in prezent, mai multe specii de pasari, dintre care cateva au fost declarate monumente ale naturii. Aceste specii protejate se pot imparti in doua categorii - dupa penajul lor: -albe: acele pasari cu penele de un alb stralucitor - pelicanul roz, pelicanul dalmatian, rata, lopatarul, marea egreta alba, egreta mica si egreta mare, lebada muta, pelicanul cret si pelicanul comun,lebada. -multicolore: pasari ale caror pene combina albul si negrul cu verdele, galbenul, maroul, albastru, ca de exemplu califarul rosu, avoceta, vulturul codalb. Zonele mlastinoase si inundabile adapostesc simpaticele rate cu ciuf, rata cu cap rosu, gasca salbatica, cormoranul pigmeu, starcul purpuriu, tiganusul. In timpul sezonului de iarna, in Delta puteti gasi gasca cu gat rosu, lebada, rata mare, lisita.
Vanatoarea pasarilor de balta Marea majoritate a pasarilor deltei fac parte din categoria celor migratoare. Drumurile strabatute de acestea sunt intr-adevar impresionante. Din Asia vin in delta: vulturul plesuv brun, hoinarul alb, egreta mare, rata rosie, lebada de vara, cormoranul mare. Vanatul de balta constituie o atractie speciala in Delta Dunarii. Vanatoarea pasarilor din delta impresioneaza prin varietatea speciilor ce pot fi intalnite si prin felul de comportare inca necunoscut al multora din ele. Vanatoarea se face la sarite" sau la paza". Toamna, mai ales dupa ploaie, se pot vana sitarii in pasaj. Ei se aduna in ierburile si in tufisurile din raza padurilor, Letea si Caraorman, preferand pajistile mai umede de pe vaile dintre dune. In pasajul de primavara, sitarii nu trec prin delta, ci obisnuiesc sa coboare atunci pe campiile deschise ori in padurile din preajma dealurilor. Este interzisa vanatoarea unor specii rare de pasari, cum sunt vulturii(albi, suri, bruni), acvilele, bufnitele, cucuvelele, ciufii, huhurezii. Alte pasari rare care beneficiaza de acelasi regim sunt: piciorongul, ciocantorsul. Anumite pasari, ca starcul cenusiu si corcodelul, pot fi vanate tot anul.

Observatul Pasarilor Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocantors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, cufundacul popular, cocorul), mongolic(vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin). 13

Aproximativ intreaga populatie mondial 70.000 exemplare a speciei gasca cu gat rosu ierneaza pe teritoriul Dobrogei (din zona complexului lagunar Razim-Sinoe pana in Bulgaria). Cele mai mari pasari sunt pelicanul cret avand lungimea de 160-180 cm si pelicanul comun de 140-175 cm si masa de 13,015 kg. Cateva dintre speciile care pot fi observate in Delta Dunarii sunt: Cormoranul pitic. Delta Dunarii este spatiul ideal pentru aceasta specie. In zonele favorabile hranei, apar in carduri mari de cateva sute. Dupa un anume declin, acum numarul lor creste - estimandu-se 4.000 de perechi. Pelicanul comun. Cea mai mare populatie din Europa, de aproximativ 3.500 de perechi se gaseste aici, in colonii mari. Pelicanii migreaza dintr-o zona in alta in cautare de hrana, si vara carduri de sute de pasari pot fi vazute zburand zilnic. Pelicanul cret. Dupa decenii de declin, aceasta specie a inceput sa-si mareasca numarul in Delta Dunarii. In prezent sunt mai putin de 150 de perechi imprastiate in colonii mici. Gasca cu gat rosu. Cu toate ca 15.000 - 50.000 de perechi sunt o obisnuinta iarna, aceste gaste sunt foarte mobile si migreaza, asa incat observarea acestora este ingreunata. Rata. Delta Dunarii si tinuturile umede adiacente sunt locurile din Europa unde se poate observa aceasta specie in curs de disparitie. Intre 6.000 si 10.000 de perechi au fost estimate in Romania si majoritatea in delta. In august si septembrie, multe exemplare se aduna pe lacul Somova, la vest de Tulcea. Egreta mica. Traieste in Delta, in balti cu vegetatie abundenta. Cuibareste in salcii joase, mai rar in stuf. Se hraneste cu diferite animale acvatice. Este o pasare migratoare, monument al naturii. Pasari - monumente ale naturii : Legea protejeaza 10 specii - unele fiind declarate monumente ale naturii. Aceste specii protejate pot fi divizate astfel: -monumente albe - (cu penaj alb) - pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta, lebada cantatoare -monumente policrome - (cu penaj colorat in negru cu verde, galben, maro, albastru) piciorongul,vulturul codalb, avozeta ... sunt doar cateva.

Fig.13-Vidra 3. Mamifere Majoritatea animalelor din Delta sunt mamifere care traiesc in zonele mai inalte, unde nu ajunge apa. Vidre, vulpi, lupi, guzgani, dihori, nurci, alaturi de testoase, vipere si colonii de serpi, se regasesc indeosebi pe insulele lacului Razim. 4. Reptile In Delta Dunarii, nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere si colonii de serpi.

14

1.9.Flora

Fig 14-Nuferi albi Extrem de bogata,flora din Delta Dunarii are trei componente principale: 1. Plantele cu frunze plutitoare In aceasta categorie intr nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsusrane), ciulinii de balta (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotes aloides). 2. Plantele riverane si de plaur Aici putem enumera: stuful (genul Phragmites) (in proportie de aproximativ 80%) si papura (genul Typha) - 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macrisul (Rumex hidrolapatum), floarea de nu-ma-uita (Myosotis palustris), izma broastei (Mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa). Plaurii sunt insule plutitoare, formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Un rol important in constituirea plaurilor il au rizomii de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze, fapt care duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui, ca urmare a actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0,50 si 1,50 m. Plaurii ocupa, in Delta Dunarii, o suprafata intinsa, iar in functie de nivelul apei si de grosimea lor, ei pot fi: -mobili (se deplaseaza pe lacuri la voia intamplarii, sub actiunea vantului si a curentilor de apa) -impotmoliti, in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic -fixati de alti plauri impotmoliti, sub care exista un strat de apa ce reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti, cum ar fi: somn, crap, caras etc.

F Fig.15-Papura

Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina. Dinamica plaurilor este foarte periculoasa, deoarece pot ajunge sa inchida canale de apa si sa ingreuneze navigatia. Un alt neajuns este faptul ca plasele pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plauri mobili. Caile de acces obturate se elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti, singura solutie este taierea, cu fierastraul, a unor culoare inguste pentru trecerea lotcilor. 3. Plante de uscat In aceasta familie intra: salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul 15

(Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri. Chiar daca Rezervatia Biosfera Delta Dunarii nu este nici intre cele dintai ca infiintare si nici dintre cele mai intinse rezervatii ale biosferei de pe Pamant, ea se afla, totusi, pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa. Totodata, Rezervatia Biosfera Delta Dunarii este considerata a treia ca importanta ecologica din intreaga lume. Cel mai mare tinut mlastinos din Europa, Delta cuprinde una dintre cele mai mari intinderi de stufaris din lume: este dominata, de fapt, de stuful care formeaza insule fixe sau plutitoare de vegetatie (plaurii descrisi mai sus). Pe langa stuf, exista numeroase alte plante (papura, feriga de apa, macrisul, izma broastei, cucuta de apa, rogozul, menta, troscotul, salcia pitica). Suprafetele nisipoase ale Deltei sunt acoperite cu iarba si alte specii de stepa: salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri. Luciul apei este populat de nenumarate specii de plante cu frunze plutitoare: nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinele de apa, limba apei, rizacul, cornacul, cosorul.

1.10. Agricultura, silvicultura si pescuitul

Cultivarea grindurilor, ostroavelor, luncilor In delta, suprafetele ar putea servi exclusiv ca teren agricol, cum sunt cele ale grindurilor inalte si ale unor ostroave ridicate. Terenurile care urmeaza sa fie folosite pentru agricultura sunt aparate prin diguri submersibile ori insubmersibile. Aceste terenuri se indiguiesc de regula in sectorul din amonte al ostrovului precum si in locurile joase, pe unde s-ar putea ridica nivelul apei. Suprafetele sunt indiguite,sunt golite de apa, fie prin gravitatie, cand Dunarea are un nivel scazut, fie prin pompare, cand sunt revarsari. Sistemul indiguirii insubmersibile se aplica numai in ostroavele in care se asigura in permanenta o productivitate economica ridicata. Grindurile se pot usor amenaja pentru cultura cerealelor. Se cultiva indeosebi porumb si mai putin grau si secara. Ramurile zootehnice sunt bine reprezentate, in special avicultura, de exemplu cresterea ratelor si gastelor. De asemenea, este extinsa cresterea oilor. Stuful tanar este mancat cu placere de catre vite,care umbla de-a lungul marginii grindurilor. Piscicultura este si ea o ramura economica speciala care, in delta, se intelege de la sine, gaseste cele mai bune conditii de dezvoltare, prin amenajarea de noi crescatorii piscicole, in principal in regim furajat, dezvoltandu-se totodata pepinierele de puiet pentru popularea cu puiet de crap sau specii de fitofage si planctonofage produse in pepiniere proprii si crescute in regim furajat sau nefurajat. Terenuri silvice, economia vanatului Silvicultura se ocupa cu plantatiile de arbori, cum sunt variatele specii de salcie, plop si pin sau alte soiuri carora le priesc conditiile mediului fizic al deltei si care ar fi rentabile in cazul in care ar fi cultivate. Folosinta silvica are in vedere suprafetele existente, precum si impadurirea unor noi suprafete cu specii repede crescatoare (plop american si salcia selectionata), impadurirea zonei dig- mal cu perdele forestiere de protectie a digurilor, in special cu salcie, crearea de perdele forestiere de protectie a culturilor in incintele amenajate agricol, precum si gospodarirea si protectia fondului cinegetic". Silviculturii i se pot atribui 20 000 ha, care se repartizeaza pe marginile nu prea inalte ale grindurilor fluviatile din lungul bratelor fluviului si pe tot cursul grindurilor maritime. Pe grindurile Letea si Saraturile se experimenteaza infiintarea unei plantatii de pomi de padure: coacaz negru, maces si zmeur sub forma unor culturi forestiere, pentru a se obtine de la ele fructele de padure care ar putea servi ca materie prima in industria conservelor. Actiunea de impadurire ar avea drept consecinta crearea unui fond de vanatoare care, completand fauna existenta a deltei cu salbaticiunile caracteristice padurilor, ar face posibila industrializarea acestei avutii, deocamdata doar cu importanta turistica. 16

Pescuitul Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupatie a locuitorilor din Delta Dunarii. Desi astazi resursa piscicola a cunoscut un regres, pescuitul este in continuare principala preocupare. Localittile unde pescuitul reprezinta principala activitate a locuitorilor sunt: Crisan, Mila 23, Gorgova si Sfantu Gheorghe. Cea de-a doua ocupatie principala a locuitorilor Deltei o constituie cresterea animalelor, care dintr-o activitate temporara (transhumanta) a devenit o preocupare permanenta la sfarsitul secolului XIX. Localitati cu traditie in cresterea animalelor sunt: Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfistofca si Caraorman. Agricultura traditionala a fost practicata mai ales in zonele cu suprafete mari de teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Salceni, Ceatalchioi si Patlageanca, formate din soluri aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare. Din cauza solurilor sarace (nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mic dezvoltare pe grindurile marine Letea si Caraorman. Dup 1960, pescuitul si agricultura au cunoscut modificari prin intensificarea exploatarii stufului (mai tarziu abandonate), amenajari piscicole, mari incinte agricole si silvice. Delta Dunarii este un domeniu in care apa isi face simtita prezenta aproape pretutindeni, incat pescuitul este o activitate principala. In mod obisnuit, in delta se vaneaza speciile de pesti care se gasesc din abundenta in feluritele sale forme de relief negative si sunt apreciate la consum. In locurile de varsare a fluviului si in apele maritime din fata gurilor Dunarii sunt pescuiti sturionii, scrumbiile de Dunare, unii pesti cum sunt gingirica si aterina. Cega, viza si obletele mare, traiesc permanent numai in apele tulburi ale bratelor fluviale. Morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare isi petrec viata in mare, dar intra pe bratele Dunarii pentru reproducere, ceea ce inseamna foarte mult pentru dezvoltarea lor. Primavara este perioada de reproducere a pestilor. Pestii plecati din Dunare unde au iernat, incalziti acum de razele de soare, stralucesc in haina de nunta, in toate apele deltei. Stiucile prefera lacurile cu mal intarit, in care cresc ierburi. Somnii se rasucesc printre stufurile si buruienile de care femelele isi lipesc icrele ori le depun intr-o gropita pe care o sapa in namol cu aripioarele, iar masculii ingrijesc icrele si in cazul in care scad apele acestia le uda cu coada. Pepinierele piscicole au ca scop sa mareasca procentul pestilor valorosi.Ca urmare a acestor constructii si lucrari efectuate in acest scop in delta, productia anuala de peste este in continua crestere ca volum si calitate. Pestele serveste in prezent, in tot mai mare masura, in stare proaspata ori conservata, la consumul intern ca si la sporirea disponibilitatilor noastre de bunuri exportabile.

1.11.Populatia
Vastul spatiu din tara noastra reprezentat de Delta Dunarii si resursele naturale numeroase ascunse in ea au prilejuit deschiderea unui larg camp de activitati economice. Ramurile de productie specifice apelor si grindurilor din delta, cu flora si fauna ce le caracterizeaza, sunt: agricultura, silvicultura, pescuitul si exploatarea stufului. Locuitorii deltei de-a lungul timpului Datorita bogatiilor sale, Delta Dunarii a fost din cele mai vechi timpuri un loc cautat de oamenii care isi gaseau aici cu usurinta adapost si hrana. Aceasta nu a fost in interiorul ei loc de continue asezari omenesti, dar, prin rezervorul ei nesecat de hrana, a determinat fara indoiala persistenta pe marginile sale a unor numeroase centre locuite. Crescatorii de vite au circulat in toate timpurile pe grindurile din delta, unde gaseau adapost. Pe grindurile interioare se refugiau si cei de pe malul sudic al deltei, atunci cand erau in pericol de a fi atacati.

17

Din totdeauna, o buna parte din stramosii locuitorilor de azi ai deltei au venit din Ardeal, cu turmele la iernat in delta, unde unii au si ramas.Altii au venit fugiti de potere pentru nesupunere fata de sarcinile feudale. In delta se pastreaza nenumarate denumiri vechi de locuri si localitati cu caracter romanesc, lucru care demonstreaza c romanii au locuit dintotdeauna in regiunea gurilor Dunarii si a Marii Negre, unde s-au ocupat cu pescuitul sau cu diferite ramuri ale agriculturii. Populatia deltei in prezent Delta Dunarii are in momentul de fata o populatie de 20 500 locuitori, avand o densitate de 6,47 locuitori/km2. Evolutia populatiei in ultimele decenii a fost in general lenta, numarul locuitorilor ramanand aproape constant. Evolutia numerica a populatiei din ultimele decenii nu reflecta natalitatea ridicata din aceasta zona si scaderea substantiala a mortalitatii, deoarece dezvoltarea social-economica a municipiului Tulcea, a altor orase dobrogene si a localitatilor limitrofe deltei, precum si inundatiile din ultima perioada au generat migratia populatiei din delta. De aceea s-au stabilit masuri si au fost intreprinse actiuni pentru dezvoltarea industriei, transporturilor si comertului in orasul Sulina, a pisciculturii, agriculturii, stuficulturii, silviculturii, industriei extractive si prelucratoare, inclusiv a celei turistice in toate celelalte localitati ale deltei, ca una din caile principale de inlaturare a migratiei, de stabilitate si crestere a populatiei din aceasta zona, precum si de ridicare continua a nivelului ei de viata. O atractie deosebita prin pitorescul ei o exercita infatisarea, viata de zi cu zi a majoritatii locuitorilor deltei. Acestia sunt renumiti pentru optimismul si ospitalitatea lor, prin spiritul gospodaresc si practic, precum si prin curatenia si gustul cu care sunt intretinute locuintele, motiv pentru care multi turisti romani, prefera, de cele mai multe ori, sa locuiasca in timpul sederii lor in delta la localnici.

Locuintele populatiei Deltei Dunarii Casele sunt construite in cea mai mare parte din pamant (in paianta, ciamur sau chirpici) si sunt acoperite cu stuf, cu frontoane laterale, ornamentate, cu figuri zoomorfe din scandura traforata. Imprejmuirile sunt in marea lor majoritate din stuf, care este impletit la capatul superior, ceea ce creeaza un aspect ornamental ce reflecta gustul pentru frumos al gospodarilor. Conditiile naturale si istorice ale deltei au influentat si structura asezarilor omenesti. Asezarile rurale sau dezvoltat, de regula pe grindurile din lungul bratelor, sesurile aluviale inalte si pe grindurile Letea si Caraorman. Satele sunt mici, rare, au o forma alungita, cu o usoara tendinta de grupare a caselor. Desi in delta fluviala asezarile sunt mai numeroase decat in estul deltei, ele sunt in majoritate mici ca numar de locuitori; din cele 14 asezari, numai Chilia Veche are peste 1 000 de locuitori, datorita potentialului de locuit mai ridicat al campului de loess Chilia, restul fiind asezari cu mai putin de 500 locuitori. Existenta unor asezari mai mari in estul deltei se explica prin prezenta aici a orasului Sulina, singurul oras din delta, si a grindurilor maritime asociate: Letea, Caraorman, Saraturile, cu potential de locuit ceva mai ridicat decat al grindurilor fluviale din vest. Potentialului natural al deltei i se alatura numeroase monumente istorice si culturale, reprezentate, in special, prin obiective legate de trecutul istoric al patriei noastre, ele constituind un important mijloc de educatie pentru turistii romani si un minunat prilej de cunoastere a acestor pamanturi, din timpuri memoriale romanesti, de catre turistii straini. Majoritatea acestor obiective sunt concentrate in principalele localitati limitrofe deltei, pe malurile bratului Sfantul Gheorghe si ale complexului lagunar Razim-Sinoe.
Distributia populatiei pe teritoriul Deltei: La sfarsitul secolului XIX in Delta Dunarii locuiau circa 12.000 locuitori, iar in preajma celui de al doilea razboi mondial (1940) in Delta Dunarii erau circa 14.000 de locuitori. Pe teritoriul rezervatiei

18

sunt in prezent: 25 asezari umane (un oras - Sulina) cu o populatie de 14 583 locuitori in 2002, din care 68.5% in localitatile rurale si 31.5% in Sulina.Aceste localitati sunt concentrate in cea mai mare parte in lungul bratelor Dunarii si ocupa suprafete reduse de teren din cauza suprafetelor mici de terenuri neinundabile existente.Densitatea populatiei este de circa 3,5 locuitori/km, raportata la suprafata continentala a rezervatiei. Populatia activa din rezervatie este de circa 35,3% avand un grad de ocupare de circa 81.4% repartizat diferentiat pe activitati: -pescuit si piscicultura (15,3%), -agricultura si silvicultura (29%), - industrie, constructii, comert, prestari servicii (15,7%), -turism, transporturi, comunicatii (15,4%), -sanatate (1,9%), -invatamant, educatie, cultura (5,7%), -administratie publica (13,5%) -alte activitati (3,6%). Structura etnica a populatiei Structura etnica a populatiei, conform datelor recensamantului din 2002, era:
Romani: 12 666 persoane (87%) Rusi, Lipoveni: 1 438 persoane (10%) Ucraineni: 299 persoane (2%) Alte etnii: (1%) Rromi: 69 persoane Greci: 63 persoane Turci: 17 persoane Unguri: 12 persoane Bulgari: 3 persoane Germani: 2 persoane Armeni: 2 persoane Alte nationalitati: 12 .

1.12 Transporturile si comunicatiile

Factor de baza in evolutia rapida a circulatiei turistice, transporturile asigura deplasarea turistilor la destinatie si in timpul sejurului. Principalele sarcini ce stau in fata transporturilor turistice sunt: asigurarea deplasarii sigure, confortabile si rapide a calatorilor la destinatia dorita, o cat mai mare stabilitate a tarifelor pentru transport, diversificarea serviciilor pe durata calatoriei s.a. Situarea deltei la extremitatea estica a tarii noastre a facut ca legaturile de circulatie cu restul teritoriului sa se realizeze prin anumite localitati situate periferic acesteia: Tulcea, Jurilovca si Murighiol. Dintre ele, Tulcea, constituie un important punct de patrundere in delta, deoarece spre el converg principalele cai de comunicatie aeriene, feroviare, rutiere si fluviale, care vin din interiorul tarii. Transportul fluvial este calea cea mai importanta de patrundere in delta, specificul acesteia facand ca circulatia in interiorul ei sa se faca aproape in exclusivitate pe apa, fapt ce constituie una din atractiile turistice cele mai importante. In acest scop, se foloseste reteaua hidrografica naturala reprezentata de bratele Dunarii, garle, lacuri, precum si de canalele executate prin dragaj pentru amenajari stufo-piscicole. Conditiile geografice ale deltei si caracteristicile de navigatie ale bratelor sale principale si canalele secundare ce se desprind din aceste determina folosirea unor anumite tipuri de nave care sa aiba acces in toate zonele. Canalul Sulina este amenajat pentru circulatia vaselor maritime, pe el facandu-se intreaga circulatie de marfuri si de pasageri dintre Marea Neagra(Sulina) si Braila. Incepand cu anul 1976, prin 19

amenajari corespunzatoare, se asigura desfasurarea navigatiei si pe timp de noapte. Pe bratele principale este posibila cu acelas tip de nave ca si pe restul fluviului. Circulatia in delta pe canale prezinta o importanta deosebita, prin intermediul lor orice sector al acestei zone devenind accesibil. Dupa dimensiunile lor, canalele se clasifica astfel: -canale cu ltimi de minimum 15 m si cu adancimi de ape scazute de cel putin 2m, accesibile pentru remorchere puternice si hidrobuze; -canale cu latimi de maximum 15 m si adancimi de 1,20-1,50 m la ape scazute, accesibile pentru salupe cu putere medie si remorchere mici pana la 75 CP; -canale si garle inguste, puternic colmatate si invadate de vegetatie acvatica, accesibile numai pentru barci. Lacurile din delta, in special cele de importanta turistica, sunt suficient de adanci pentru a permite navigatia cu hidrobuzele. Spre sfarsitul verii si inceputul toamnei, in lacuri se dezvolta o puternica vegetatie acvatica de plaur, care ingreuneaza circulatia, fapt ce impune patrularea constanta a navelor pe anumite trasee in scopul intretinerii culoarelor libere pentru navigatie. Transportul rutier este relativ dezvoltat; spre Tulcea converg drumurile nationale care o leaga de principalele localitati din sud-estul tarii: Bucuresti, Constanta, Braila si Galati. Din Tulcea porneste o retea de drumuri judetene care se indreapta spre celelalte localitati ale judetului, printre acestea, importante pentru turismul de delta, fiind drumurile care usureaza accesul la localitatile situate in lungul bratului Sfantul Gheorghe. Pe plan mondial, transportul rutier se situeaza pe primul loc in deplasarile in scopuri turistice, mai ales datorita avantajelor pe care le ofera: libertatea de miscare, independenta in circulatie, confort, cost relativ mai redus, comparativ cu avionul de exemplu, posibilitatea de a vedea mult intr-un timp scurt;de asemenea in cazul automobilului, acesta poate tracta o rulota, asigurand un circuit facil (domiciliu - loc de sejur -domiciliu) si conditii de cazare si masa pe timpul calatoriei si sejurului etc. Transportul feroviar se realizeaza pe calea ferata Medgidia-Tulcea, care se desprinde din magistrala feroviara Bucuresti-Constanta. Lungimea ei pe teritoriul judetului este de 67 km. Dintre formele de transport,cele feroviare continua sa ocupe un loc de frunte, in special datorita sigurantei, independentei aproape totale in raport cu conditiile atmosferice si capacitatii ridicate. Din aceste motive, trenul este preferat de numerosi turisti, atat in grupuri organizate cat si individuale. Obiectul activitatii de transport presupune deplasarea in spatiu a bunurilor, marfurilor si persoanelor de catre un transportator, activitate care este o modalitate de infaptuire a intereselor de natura socio-economica, reglementate juridic.Procesul aparitiei transporturilor ca ramura distincta a economiei nationale a inceput la sfarsitul sec XV-lea si sa desfasurat o data cu revolutia industriala. Pana la inceputul sec al XIX-lea transportul se facea numai pe cai de comunicatii terestre si pe cai navigabile. Normele juridice in materia transporturilor de marfuri si persoane si cele care vizeaza activitatea carausilor in calitate de profesionisti fac parte din ramura dreptului comercial.Pentru ca activitatile de transport sa fie considerate fapte de comert acestea trebuie sa se desfasoare in mod repetat, organizat si profesional de catre o intreprindere specializata. Dreptul transporturilor este ansamblu normelor juridice care reglementeaza raporturile ce se stabilesc, se modifica sau se sting in procesul de organizare si executare a transportului de marfuri sau pasageri. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR 1.In functie de obiectul lor, transporturile sunt: -transporturi de persoane -transportul de lucruri (marfuri) 2.In functie de caile de transport pe care se realizeaza, transporturile sunt: -transporturi terestre -pe cale ferata -rutiere 20

-transporturi pe apa -navale -transporturi aeriene 3.In functie de ruta parcursa in interiorul tarii sau transfrontaliere: -trafic intern sau local -trafic international care la randul lor pot fi: -transporturi in trafic international de tranzit, adica transportul se efectueaza pe teritoriul unui stat numai in trecere -transportul de peage- locul de expediere si cel de destinatie se afla pe teritoriu aceluiasi stat insa parcursul transportului strabate un stat vecin 4.In functie de utilizarea succesiva a unor mijloace de transport diferite, distingem: -transportul combinat care are ca obiect o singura partida de marfa ce este deplasata la o singura destinatie utilizandu-se cel putin doua mijloace de transport diferite si la care se va elibera un singur document de transport -transportul multimodal care se realizeaza cu cel putin doua modalitati de transport diferite 5. In functie de interesul satisfacut prin executarea transportului, sunt cunoscute: -transporturile publice efectuate de persoane juridice specializate si autorizate in acest scop in temeiul unui contract de transport -transporturi efectuate de persoane fizice in scopul satisfacerii unui interes personal, propriu, uzand de mijloace proprii de transport In delta, circulatia intre diferitele asezari omenesti se face, in mica masur si pe drumuri de pamant, care sunt amplasate, de obicei, pe grinduri sau pe coronamentul digurilor existente. De cele mai multe ori, aceste drumuri devin impracticabile la ape mari si la ploi. Pentru turism prezinta interes drumurile de pe grindul Letea, care permit accesul la padurea Letea. Circulatia in interiorul deltei a prezentat in anii din urma, atat din punct de vedere al activitatilor economico-sociale, dar in mod deosebit al turismului, mai multe probleme, respectiv: -modificarea permanenta a canalelor si garlelor pe care se putea circula, deoarece efectuarea dragarilor se facea numai in functie de planul de exploatare a stufului si deci nu tinea seama de necesitatile turistice; -numarul mic al vaselor de transport utilizabile in scopuri turistice si insuficienta lor diversitate -gradul redus de utilizare a mijloacelor de transport In prezent toate acestea nu mai prezinta nici o problem, turismul este in plina activitate, iar mijloacele de transport sunt un mijloc principal de deplasare a turistilor si a locuitorilor din zona deltei.

Fig.16-Vapoare cu motor 21

CAPITOLUL II-VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN DELTA DUNARII 2.1.Formele turismului de Delta Resursele pentru turism
Delta Dunarii sau Tara Apelor", arata ca aceasta imparatie a baltilor si stufului, a grindurilor si cordoanelor litorale, imprastiata n 3 brate: Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe, apare la concurenta cu albastrul cerului. Delta are o geometrie unica: lungi canale cu apa limpede umbrite de vegetatie (plaur plutitor, padure verde-vanata de stuf, zavoaie de salcii batrane, plopi, anini, pe care se impletesc liane), perpetuata de carduri de lebede, pelicani, cormorani, starci, rate si gaste salbatice, intr-un tipat amestecat de la rasaritul la apusul soarelui. Vegetatia acvatica este si ea unica aici. Stuful cu o rezerva de neegalat in Europa, sta alaturi de salcii, nemaivorbind de alte specii nemaiantalnite in alte parti. Viata faunistica n-o poti intelege decat stand aici o vreme indelungata, colindand peste tot. Ritmul zilnic alert te deruteaza si te obliga sa mai ramai pentru a-i percepe sensul. Imaginea deltei asa cum o stim, cu forma sa asemanatoare literei grecesti, , o datoram cartografiei, care ne-a pus la dispozitie harta.Grecii au dat numele de Delta"acelei parti a Egiptului cuprinsa intre ramificatiile Nilului in zona de varsare in Marea Mediterana, pentru ca aceasta avea forme asemanatoare cu cea de a 4-a litera majuscula a alfabetului lor, adica in forma triunghiulara; de aici denumirea a fost generalizata de catre oamenii de stiinta pentru toate unitatile geografice mai mult sau mai putin asemanatoare ce iau nastere in zonele de varsare ale fluviilor. Si Delta Dunarii, asemanatoare celorlalte delte de pe glob isi are fluviul ei care la varsarea in Marea Neagra a dat nastere unei unitati geografice de tip delta", de forma triunghiulara cu trei brate: Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe. Delta Dunarii trezeste in minte tabloul celui mai nou pamant al tarii, al unei naturi primitive, formata din plante si al unei salbaticii ascunse, alcatuita din animale, toate ocrotite de un intins de ape, acoperit cu masive de stuf si intrerupt de grinduri indepartate, pe care cresc paduri de salcii si de plopi. Este locul preferat al pasarilor de balta si al celor rapitoare, care isi impart cu pescarii multimea pestilor cu solzi de aur si argint. Farmecul turistic il formeaza caracteristicile terenului: taramurile nou iesite din apa, canalele serpuitoare si lacurile sclipitoare populate in adancul lor cu cele mai diferite soiuri de pesti. De-a lungul unui an infatisarea deltei se schimba dupa anotimp. Primavara este o explozie de viata, tot ceea ce este viu reclamandu-si dreptul de a trai. Dupa trecerea iernii, desteptarea naturii rascoleste o goana a vietatilor, unele dupa altele, catre adapost si hrana. Vara o vegetatie luxurianta se avanta din paienjenisul de canale spre lacurile cu apa adanca si limpede. Oglinda apelor statatoare se acopera cu flori de nufar. Toamna ia nastere o adevarata simfonie a culorilor: frunzele capata diferite nuante de rosu, portocaliu, galben si verde; lacurile completeaza paleta cu albastru, indigo si violet. Pe grinduri se coc gutui parfumate si dovleci gigantici. Iarna e o ingramadire de zapada si gheata de un alburiu cenusiu in care palcurile de salcii desfrunzite se vad imprastiate la departari in aparenta mari. Mamiferele se retrag in scorburi si vizuini pentru odihna mai mult sau mai putin profunda a hibernarii, intrerupta numai cand se imblanzeste vremea. Canalele si ghiolurile au valurile impietrite de stuful gerului. Particularitatile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai acestei zone. Astfel, pe masura dezvoltrii bazei materiale a turismului de delta, motivatiile turistice principale care au determinat deplasarea turistilor spre aceasta zona au fost: -cunoasterea unui cadru natural original cu caracter de unicat in lume; -petrecerea unor sejururi prelungite in acest mediu de viata aparte; 22

-petrecerea unor sejururi complexe mare-delta; -efectuarea curei balneo-medicale; -practicarea sporturilor nautice in conditiile deosebite ale deltei; -practicarea pescuitului si a vanatului sportiv, in limitele prevazute de lege. In cadrul conceptiei de organizare a turismului de delta si tinand seama de motivatiile turistice principale, de necesitatea cresterii eficientei economice a acestei activitati si de pastrarea echilibrului ecologic, oferta turistica a acestei zone a fost orientata spre urmatoarele forme de turism: Turismul de cunoastere este forma particulara practicata si care va continua sa detina ponderea principala in fluxul turistic, vizitatorii cautand sa cunoasca intr-un timp scurt frumusetile naturii deltei, locurile si oamenii, din aceasta zona, istoria si obiceiurile lor. In acest sens, sunt organizate excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de una, doua sau mai multe zile cu turisti romani si straini la odihna in statiunile de pe litoral sau cu cei ce se deplaseaza la Tulcea cu diverse mijloace de transport, astfel: Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi cuprind la inceput vizitarea Muzeului Delta Dunarii" Tulcea si apoi cu vasul, vizitarea unor canale, lacuri si locuri pitoresti ale deltei, pentru formarea unei imagini asupra acestui mediu de viata cu totul original. Excursiile cu hidrobuzele sunt foarte interesante pentru ca au plecari si din satul Murighiol, intrucat din aceasta localitate se patrunde pe canalele, garlele si pe lacurile deltei, pe trasee mult mai scurte, permitand vizitarea unui sector mult mai pitoresc decat cel prezentat in excursiile cu plecarea din Tulcea si fara a parcurge de dou ori canalul Sulina. Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de dou zile care cuprind intai vizitarea Muzeului Delta Dunrii" Tulcea si apoi vizitarea unor locuri pitoresti din delta, plimbari cu barcile pe canalele si garlele din jurul locurilor de cazare. Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile permit cunoaterea mai intim a acestei zone. Turismul de odihn, promovat in localitatile din Delta Dunarii si de pe litoralul Marii Negre, este foarte mult preferat de turisti, in special de romani, datorita conditiilor naturale pe care le ofera zona. Aceasta forma de turism nu este coordonata de organizatiile de turism, din care cauza nu se poate face nici o inregistrare riguroasa a turistilor. Cazarea se face in hoteluri, popasuri turistice, pensiuni si la localnici. Pentru accesul turistilor in localitatile preferate se utilizeaza in special navele rapide, iar pentru navigatia pe canale si lacuri se folosesc barcile proprii ale localnicilor. Localitatile de pe litoralul Marii Negre, in delta maritima, ofera turistilor atat posibilitatea unei cure heliomarine, cat si vizitarea mai lesnicioasa a deltei. Turismul balneo-medical se realizeaza prin valorificarea insusirilor curative ale namolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate in special pentru reumatismele cronice. Turismul sportiv este cel care confera specificul activitatilor turistice in delta, prin organizarea turismului nautic si a partidelor de vanatoare si pescuit sportiv, astfel: Turismul nautic este o forma de turism deosebit de interesanta si instructiva, care da posibilitatea unei mai bune cunoasteri a deltei, dar care cere turistilor o mai buna pregatire sportiva pentru parcurgerea deltei cu ambarcatiuni mici. Pescuitul sportiv este o forma de turism interesanta pentru turistii romani si straini, generata de bogatia piscicola a deltei. In vederea practicarii acestei forme de turism s-au folosit mijloacele de transport si bazele de cazare existente in delta prin masurile luate de imbunatatirea conditiilor de confort ale acestora. O atractie deosebita a prezentat-o organizarea unor competitii internationale, care s-au desfasurat si se desfasoara periodic in extrasezon, imbunatatind astfel exploatarea bazei materiale a turismului de delta in sfera sezonului turistic clasic. Vanatoarea sportiva este o forma de turism care prezinta interes nu numai pentru turistii romani, ci si pentru straini si se organizeaza in conformitate cu prevederile legii privind economia vanatului pe fondurile de vanatoare Razim, Caraorman, Uzlina, Gorgova, Crisan, Sulina, Mila 23, unde 23

se vaneaza primavara, toamna si iarna pasari si animale salbatice, ceea ce contribuie la folosirea mijloacelor de transport si a bazelor de cazare din delta si in afara sezonului turistic de vara. Turismul tehnico-stiintific de organizare ca urmare a cadrului natural al deltei si indeosebi a rezervatiilor sale naturale, floristice si a monumentelor naturii. Bineanteles ca in acest scop s-au dezvoltat si se dezvolta bazele de cercetare si in acelasi timp conditiile de desfasurare a unor manifestari stiintifice cu caracter national si international. Pentru cunoasterea si formarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot organiza, pentru toate categoriile de turisti, zboruri de agrement deasupra deltei cu avioane si elicoptere.

2.2.Rezervatii Naturale din Delta Dunarii

Denumirea de Rezervatie a Biosferei a fost adoptata de catre UNESCO, in cadrul Programului Omul si Biosfera, lansat in anul 1971, pentru a invata oamenii sa intretina,peste tot in lume,relatii armonioase cu mediul inconjurator. Rezervatiile biosferei conserva zone naturale, caracteristice diferitelor regiuni ale Pamantului, in care asezarile umane reprezinta o componenta integranta. Ele reprezinta un cadru optim pentru supravegherea si cercetarea mediului, precum si educarea si pregatirea oamenilor in vederea pastrarii zonelor naturale. Principalele functii ale rezervatiilor biosferei sunt : conservarea resurselor pentru generatiile viitoare; pastrarea formelor traditionale de folosire a pamantului; gasirea modului de folosire a resurselor naturale spre bunastarea populatiei, fara sa degradeze mediul; schimbul de informatii cu celelalte rezervatii ale biosferei; cooperarea internationala pentru rezolvarea problemelor protectiei si conservarii naturii. In septembrie 1990, la recomandarea unei organizatii neguvernamentale, numita Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN) si ca urmare a stradaniilor unui grup de oameni de stiinta, Guvernul Romaniei a declarat intreaga Delta a Dunarii si unele zone invecinate (580 000ha) ca Rezervatie a Biosferei (RBDD). Tot din luna septembrie a anului 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta si ca Zona Umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa in Conventia RAMSAR alaturi de alte 600 astfel de zone. In luna decembrie 1990, Delta Dunarii a dobandit maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial

1. ROSCA-BUHAIOVA (9625 ha) Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, garle naturale, terenuri inundabile, zavoaie de salcii etc.). Fauna prezinta o remacabila diversitate, fiind reprezentata de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), cainele enot, vulpea, mistretul, si pasari: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae si paseriforme caracteristice deltei precum si de nevertebrate. Aceeasi bogata diversitate este prezenta si sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb si galben), piciorul cocosului, Hydrocharis morsus ranae, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes aloides. In apele sarace in nitrati din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri apar plantele carnivore Utricularia vulgaris si Aldrovanda vesiculosa. In stufarisurile compacte se intalnesc specii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar si specii rare cum ar fi Acorus calamus sau Calla 24

palustris. 2. PADUREA LETEA (2825 ha)

Fig.17-Padurea Letea Padurea, care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor, este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris s.a.). O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor cataratoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia). Fauna este reprezentata de codalb (Haliaeetus albicilla), soimulet de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), cateva raritati herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) si cca. 1600 specii de entomofauna identificate pana in prezent. 3. LACUL RADUCU (2500 ha) Zona intinsa pe 2500 de hectare cuprinde lacuri cu apa dulce, alimentate din ultimul brat al marelui M, situate intr-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt inconjurate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica si Agropyrum elongatum; aici sunt, din belsug, pajisti stepizate cu Salix rosmarinifolia si Euphorbia palustris sau arii depresionare cu apa temporara, pline de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Raducu i Raducule gazduiesc o ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea bazinelor respective.

Fig.18-Lacul Raducu 25

4. LACUL NEBUNU (115 ha) Lacul Nebunu si imprejurimile sale reprezinta o zona lacustra de mica intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta zona conditii bune de cuibarit pentru anatidae si pentru hrana limicolelor in lunile de vara. Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere redusa si adancime mica. 5. VATAFU-LUNGULET (1625 ha) Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si fixati, pajisti halofile si este caracterizata, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viata eurihaline. Complexul de lacuri si grinduri fluvio-marine reprezinta un important loc de cuibarit pentru starcul pitic si cormoranul mic, in colonii mixte de ardeidae. 6. PADUREA CARAORMAN (2250 ha)

Fig.19-Padurea Caraorman Zona cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman, dezvoltata indeosebi in partea sudic a grindului. Alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar se poate intalni subarboret de zalog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4,20 -4,70 m. Asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) si vertebrate (mamifere). Ca avifauna, in padure se intalneste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) si corbul (Corvus corax). 7. SARATURI MURIGHIOL (87 ha) Apele lacului Saraturi Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate prin marea diversitate a zoo- si fitoplanctonului. Complexul salmastru gazduieste colonii de sternidae, aici cuibarind si piciorongul (Himantopus himantopus), impreun cu cioc-intors (Recurvirostra avosetta), rata cu ciuf (Netta rufina) si prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus). In timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apa determina o mare concentrare a limicolelor care gasesc aici adapost si hrana abundenta. 8. ARINISUL ERENCIUC (50 ha) Aceasta zona este singura zona forestiera din delta in care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvolta compact. In arinis uneori cuibareste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla). 9. INSULA POPINA (98 ha) Insula Popina reprezinta un loc de popas important pentru pasarile migratoare si de cuibarit pentru 26

califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, in aceasta zona se pot intalni pasari de mlastina, pasari de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) etc. Fauna de nevertebrate cuprinde raritati ca paianjenul veninos "vaduva neagra" (Lactrodectus tredecimguttatus) i miriapodul gigant (Scolopendra cingulata). 10. SACALIN ZATOANE (21410 ha) Lacurile ofera conditii ideale pentru cuibaritul lebedei mute si pentru hrana speciilor limicole, abundente si pe insula Sacalin unde se afla si cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis). Atat luciile de apa cat si grindurile si plaja litorala sunt locuri de maxima concentratie a ornitofaunei in timpul migratiei de primavara-toamna. Insula Sacalin reprezinta zona cea mai importanta de cuibarit, premigratie si migratie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibaresc aici. 11. PERITEASCA-LEAHOVA (4125 ha) Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim precum si biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (Insula Bisericuta) ca si a laridaelor si sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas si hranire pentru oaspetii de iarn. De asemenea, este refugiul preferat in timpul migratiei diurne pentru populatia de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis). 12. CAPUL DOLOSMAN (125 ha) Zona este importanta pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul drepnelei negre (Apus apus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) precum si pentru protectia dihorului patat (Vormela peregusna), a sarpelui rau (Coluber jugularis) si a sarpelui de apa (Natrix tesselata). Zona are si o importanta arheologica, existand aici vestigii ale vechilor civilizatii. 13. GRINDUL LUPILOR (2075 ha)

Fig.20-Grindul Lupilor Zona reprezinta un important refugiu de cuibarit si hrana pentru pasari. Indeosebi in perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a ornitofaunei si, in special, a oaspetilor de iarna (gaste, rate). Datorita cotelor reduse si a conditiilor favorabile, zona are o mare importanta pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion lucioperca), platica (Abramis brama). 14. ISTRIA-SINOIE (400 ha) In zona exista o mare varietate de specii de pasari: califarul alb (Tadorna tadorna), diferite rate, gaste si foarte multe limicole. Din herpetofauna regasim aici testoasa de uscat (Testudo graeca), sarpele rau (Coluber jugularis) si foarte numeros sarpele de apa (Natrix tesselata). Zona prezinta si o valoare arheologica deosebita. 15. GRINDUL CHITUC (2300 ha) Zona este valoroasa pentru configuratia morfologica caracterizata de succesiunea de cordoane, 27

dune, lacuri, cu predominarea acestora din urma, orientate pe o directie piezisa pe linia actuala a tarmului si avand o dispozitie in evantai. Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat si are importanta pentru migratia pasarilor si pentru iernatul acestora. 16. LACUL ROTUNDU (228 ha) Lacul Rotundu este un lac tipic din lunca inundabila a Dunarii, complexul lacustru SomovaParches fiind ultima zona de acest fel neafectata de indiguiri. Zona lacului Rotundu prezinta interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul si conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum si pentru producerea ciprinidelor.

17. LACUL POTCOAVA (625 ha)

Fig.21 -Lacul Potcoava Zona se caracterizeaza prin existenta unei colonii mixte de starci, tiganusi, egrete, cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru starcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata pestrita (Anas strepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gat rosu (Podiceps griseigena), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) precum si loc de hranire pentru cufundaci, corcodei, cormorani mici, starci, egrete, rate lingurar, soim dunarean etc. Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline, mistreti. Fauna piscicola este reprezentata de o serie de specii periclitate: caracuda (Carassius carassius carassius), linul (Tinca tinca). 18. LACUL BELCIUG (110 ha) Datorita izolarii si adancimii mari (circa 7 m) lacul constituie un loc deosebit de favorabil conservarii unor specii ale faunei piscicole in pericol de disparitie (caracuda, linul, vaduvita). Zona este si un important loc de hranire pentru numeroase specii din fauna ornitologica reprezentate de starci, egrete, rate, etc. In stufariile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul (Grus grus), specie amenintata cu disparitia.

2.3 Obiective turistice din Delta Dunarii

CHILIA VECHE cuprinde o serie de obiective turistice printre care se numara o unitate de exploatare piscicola intensiva,in conditii de amenajare,grindul Chilia este folosit pentru agricultura si crestera vitelor.Fauna salbatica a zonei cuprinde:porcul mistret,iepurele,vidra s.a. Un alt obiectiv de vizitat este grindul Stipoc,care impreuna cu grindul Chilia formeaza un unghi drept. 28

PERIPRAVA se afla la 23km departare de Chilia Veche si la 103km de Tulcea,la limita nordica a grindului Letea.Spre deosebire de alte localitati,cu exceptia Chiliei Vechi,ale caror case si ulite se aflau pe un singur rand,Periprava se intinde si in adancime.

Fig.22-Biserica Sf. Nicolae din Periprava Trecutul asezarii se leaga de prezenta in aceste locuri a unei cetati genoveze. In apropierea acestui loc se afla pe atunci gura de varsare in Marea Neagra a bratului Chilia.Un loc de atractie il constituie Lacul Nebunu ,care se afla in partea de sud a localitatii,cu ape putin salcii.Sapaturile arheologice efectuate in partea de sud a Lacului Nebunu au scos la iveala dovezi materiale ale unei asezari din perioada bizantina.Periprava are importanta turistica,putand fi folosita ca punct de plecare spre diferite locuri pitoresti.De aici se poate vizita padurea Letea ,iar in drum spre aceasta se trece pe langa Gradina lui Omer ,unde apare caracterul luxuriant al vegetatiei.Farmecul padurii Letea il constituie nu numai arborii inalti,dar si a lianelor care cauta sa urce cat mai mult spre lumina si soare ,pe trunchiurile copacilor,impreuna cu curpenul de padure,hameiul,care laolalta cu trandafirii salbatici impiedica uneori complet circulatia prin padure,oferind in schimb,prin coloritul florilor o imagine rar intalnita. LETEA aflata la circa 4 km de comuna C.A.Rosetti este asezata pe un teren nisipos.Satul apare cu gospodarii nu prea mari si este singura localitate care poarta denumirea celui mai mare grind din delta.De la Letea se poate pleca intr-o excursie cu barca cu motor pe lacul Merhei iar de aici pe canalul Dovnica-Dunarea Veche spre Matita sau inspre sud la Dunarea Veche. TULCEA are un exceptional potential turistic inscriindu-se in circuitul intern si international cu o oferta remarcabila care cuprinde atat elemente specifice ale cadrului general (natura,clima, monumente de arta si istorie),cat si o baza turistica capabila sa satisfaca exigentele celor care il vizeaza.Acesta se inscrie in categoria celor mai vechi localitati de tip urban din tara.Este asezata in forma de amfiteatru ,cu deschidere spre Dunare.Asezarea initiala a localitatii in aceasta regiune este legata de vecinatatea deltei cu pasunile ei bogate si resursele piscicole,de stravechiul drum al pasarilor ,care realizau si pe aici transhumanta intre Carpati si litoralul antic.

Fig.23-Monumentul de la Tulcea 29

Comertul reprezinta o componenta importanta a economiei municipiului ,Tulcea fiind cunoscuta din cele mai vechi timpuri ca un principal vad comercial din aceasta parte a tarii .O alta importanta deosebita ,ca pozitie,fiind poarta de acces dintre Delta Dunarii a numerosilor turisti din tara si strainatate ,dornici sa cunoasca frumusetile si bogatiile acestui colt al patriei noastre. Orasul prezinta el insusi obiective si locuri turistice interesante intre care lacul Ciuperca situat in partea de vest a orasului care ofera vizitatorilor numeroase posibilitati de agrement ,plimbari cu barca,practicarea unor sporturi nautice. Un interes deosebit il are Muzeul Delta Dunarii organizat pe trei sectii :stiintele naturii,istoriearheologie,arta plastica si etnografie.In Tulcea se gasesc cateva monumente de arta printre care:Monumentul Independentei de pe Colnicul Hora,ridicat in 1899 prin contributia cetatenilor orasului,bustul lui Spiru C.Haret,statuia ecvestra a domnitorului Mircea cel Batran situat in Piata Civica.Peisajul urbanistic al Tulcei este intregit de numeroase obiective ale arhitecturii vechi si noi:biserica catedrala Sfantul Nicolae,biserica Sf. Gheorghe(biserica cu ceas),geamia catedrala Azzizie,sediul Institutului de cercetari si proiectari Delta Dunarii,impunatoarea cladire a liceului Spiru Haret,cladirea liceului fiind construita in stilul arhitecturii romanesti.Poarta a Deltei,orasul Tulcea constituie pentru tot mai multi turisti din tara si strainatate un ultim punct de escala al itinerarului spre originalele peisaje deltaice.

Fig.24-Bustul lui Spiru C. Haret

Fig.25-Faleza portului Tulcea

SULINA starneste interesul vizitatorilor datorita plajelor sale destul de intinse,cu nisip foarte fin ,cat si faptul ca este foarte accesibila in lunile de vara.Totodata orasul ofera turistilor numeroase obiective:vechiul si noul far ,digul ce patrunde adanc in mare,Palatul Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos ,portul de tranzit,frumosul chei incadrat de spatii verzi care constituie un agreabil loc de odihna, Casa de Cultura etc. Prin construirea de noi obiective industriale si portuare, Sulina indeplineste o importanta functiune industriala, comerciala si portuara. Prin instituirea regimului de port liber, in actuala delimitare teritoriala a orasului Sulina se efectueaza activitati cum sunt : manipularea, depozitarea, sortarea, condiionarea, ambalarea, fabricarea, prelucrarea, marcarea, expunerea, testarea, vanzarea - cumpararea expertizarea si repararea de nave, operatiuni financiar-bancare, precum si alte operatiuni specifice porturilor si zonelor libere. In imprejurimile Sulinei pot fi vizitate padurea Letea si vecinatatile ei, rezervatia naturala Hasmacul Mare", lacurile Rosu, Rosulet, Puiu, Lumina, Puiulet, iar de aici dunele de nisip, saraturile si satul pescaresc Caraorman. ZONA BABADAGULUI, cu intinsele sale paduri de stejar si tei, reprezinta o valoroasa regiune turistica, capabila sa ofere turistilor privelisti incantatoare si sa ia contacte cu numeroase monumente si locuri istorice. Situat la 37 km de Tulcea, orasul Babadag este marginit la nord-est de lacul ce-i poart numele, la est si sud-vest de colinele impadurite Koium-Baba (Tatal oilor) si Carada, iar la nord-vest de 30

depresiunea Nalbantului. Orasul ofera cateva interesante obiective turistice intre care: muzeul de arta orientala, mausoleul lui Ail-Gaza-Pasa, campingul Doi iepurasi". MURIGHIOL aflat la 45 km departare de Tulcea, comuna este situata in dreptul marelui cot al bratului Sf. Gheorghe, care incepe in fata Mahmudiei. Trecutul localitatii este atestat de rezultatele cercetarilor mai vechi si mai noi. In partea de nord-vest a lacului Murighiol s-au descoperit urme hallstattiene si elenistice, iar la sud de lac si de localitate se afla un cimitir geto-dac (inventarul mormintelor de aici este expus la sectia arheologica a muzeului Deltei Dunarii din Tulcea). Ceva mai la sud, in partea de stanga a soselei Murighiol-Dunavat intalnim urmele unei cetati romane. Fragmente de ceramica prefeudala au fost descoperite in zona nord-vestica a lacului si localitatii Murighiol. Situat pe terasa Dunarii, cuprinzand pe teritoriul sau si satele Sarinasuf, Plopul, Dunavatul de Sus, Dunavatul de Jos, Colina si Uzlina, comuna Murighiol se deosebeste de celelalte asezari din apropiere, prin asezarea acesteia intr-o zona bogata in lacuri, fiind inconjurata de acestea aproape din toate partile. Lacurile care inconjoara localitatea sunt Murighiol 1, pe al carui mal se afla campingul Pelican", cunoscut si frecventat de turistii din tara si de peste hotare, acesta dispune de casute, bungalouri, restaurant, grup sanitar si de un camp vast pentru corturi, ca si de loc de parcare, acesta ofera posibilitati de plaja, plimbari de agrement cu barci conduse de localnici pe canalele din apropiere, iesiri in bratul Sf. Gheorghe etc., Murighiol 2 ambele cu apa dulce, alimentate din bratul Sf. Gheorghe. La sud si la sud-vest de localitate este situat Lacul Sarat s.a. Saraturile de la Murighiol au fost declarate in mod special zona ecologica pentru a cruta piciorongul, specie rara. Un alt lac mai mic din apropierea localitatii este folosit pentru tratamente, cu apa si namol, in tratarea unor afectiuni ginecologice si reumatice. COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE este cel mai intins lac din Romania. Din acest complex fac parte lacul Razim, lacul Sinoie, lacul Zmeica, lacul Babadag si altele de mai mica intindere.

Fig.26-Lacul Razim-Sinoe La aluvionarea si conturarea complexului Razim-Sinoie si-a adus contributia bratul Sf. Gheorghe. Tot bratul Sf. Gheorghe a furnizat si parte a materialului aluvionar necesar construirii grindului marin Chituc, care a izolat golful de mare si a dat nastere la complex.

2.4 Folclorul romanesc din Delta Dunarii

Folclorul romanesc din aceasta zona (literatura populara, cantecele, dansul, portul, datinile si obiceiurile) se distinge prin multe influente primite ca urmare a convietuirii romanilor cu alte populatii, precum si a mediului geografic unic in felul sau. Daca, odata, Dunarea era considerata "acel drum de apa propice poeziei, incitand la lirismul departarilor, al visarilor catre idealul de inalta noblete umana, in folclorul dobrogean ea nu este apa de peste care vin turcii sa prade, sa ia captivi, caci turcii erau prezenti, ci apa care desparte frati, apa de peste care sunt asteptati fratii de la munte sau de la campie, cei din marginimea Sibiului, secelenii, fagarasenii".Marea constituie si ea unul din motivele majore ale inspiratiei creatorului popular. Doinele si baladele populare povestesc despre luptele cu turcii , despre viteji care infrunta vitregia apelor inspumate sau despre viata grea a pescarilor sau a ciobanilor.

31

Convietuirea seculara dintre romani si alte populatii care au trait si mai traiesc in acest teritoriu, populatii cu credinte, datini si religii total diferite, a facut ca in folclorul romanesc de aici sa fie absente cu desavarsire motivele de inspiratie religioasa. Se cunoaste faptul ca zona aceasta folclorica poseda in legatura cu sarbatorile de iarna numai colinde cu continut laic, avand o destinatie precisa, spre exemplu: Colind de pastor", Colind de navodar"(atunci cand destinatia este stabilita de profesia celui colindat) Colind de vaduva", Colind de tineri insuratei"- atunci cand destinatia este data de starea civila a celor colindati. Muzica populara romaneasca de aici, interpretata in acompaniamentul de suflatori, fluier, caval, cimpoi, etc., reflecta prin sinuoasa sa linie melodica domolul peisaj dobrogean, dar si unele influente, e drept destul de vagi, ale melosului oriental. Folclorul nord-dobrogean, atat cel literar cat si cel muzical, absorb in timp noi realitati socialistorice, le imbraca in haina artistica si le transmite pe diferite cai spre a le face cunoscute. Aceeasi unitate indestructibila a folclorului romanesc in general este atestata si de folclorul coregrafic care, cu toata diversitatea sa, cu toate influentele oltenesti, muntenesti, ardelenesti sau aromane, demonstreaza prin numarul imens al jocurilor, prin extraordinara varietate a figurilor si pasilor, aceleasi surse originare cu jocurile din celelalte zone folclorice ale tarii. Jocurile populare se impart in doua categorii bine distincte: jocurile obiceiurilor si cele legate de momentele de relaxare, de destindere ale colectivitatii. Extrem de interesante sunt jocurile obiceiurilor de iarna care, ca in mai toate zonele folclorice din tara, aduc in fata spectatorilor si motivele atat de cunoscute in intreg folclorul romanesc al cerbutului, capritei, precum si al altor personaje mascate. Folclorul muzical, atat cel ce insoteste textul unor cantece batranesti, al doinelor, al jocurilor populare, cat si cel instrumental, desi se deosebeste oarecum ca linie melodica de folclorul muzical al altor zone folclorice romanesti, prin usoara influenta a muzicii populare orientale, rod al atator secole de convietuire a populatiei romanesti cu elemente orientale, sau prin preponderenta unor instrumente ca fluierul, cimpoiul si cavalul, cu cele doua variante proprii zonei tulcene, cea mocaneasca si cea tracica, este totusi dominat de aceleasi trasaturi specifice intregului folclor muzical. Arhitectura populara, de la colibele pescaresti si pana la cladirile propriu-zise destinate locuirii, lasa sa se descifreze nu numai dragostea pentru frumos si imbinarea acestuia cu utilul, ci si apartenenta arhitecturii populare tulcene la arhitectura romaneasca. Exista in aceasta zona si unele aspecte in arhitectura populara care remarca o realitate istorica. Desele invazii si razboaie pustiitoare au determinat populatia sa foloseasca cele mai ieftine materiale de constructii si care se gaseau oricand la indemana. Aici oamenii au folosit pentru constructii pamantul (mai rar piatra), din care au facut chirpici sau ceamur, stuful, papura, salcia si rachita si mult mai rar lemnul. Adeseori, casele sunt decorate in exterior, cu motivul cailor afrontati", de obicei realizati din lemn.

Fig.27-Coliba pescareasca Frecvent in zona lacului Razim, la Visterna, pe malul bratului Sfantul Gheorghe, la Enisala, motivul coexista alaturi de altele (imagini de pasari sau animale), imagini ce sugereaza atat ocupatia celui ce traieste in locuinta respectiva, cat si permanenta acestei ocupatii. Casele sunt bine luminate de ferestrele ale caror giurgiuvele sunt de obicei traforate, dar si bine incalzite iarna de sobele oarbe. Intreaga locuinta este imprejmuita cu gard de piatra sau de papura impletita. 32

In interiorul caselor taranesti se intalnesc toate elementele specifice traditionalului romanesc: vatra, patul, lavitele, lazile de zestre, alaturi de textilele decorative, cearsafurile de perete, fetele de masa, perdelele, pologul si laicerul, stergarele, sunt numai cateva dintre elementele de baza. Desi in prezent toate acestea au cedat locul mobilierului modern, sifonierelor, frigiderelor, masinilor electrice de uz casnic, unele elemente traditionale sunt totusi pastrate. Dintre ele, cel mai important este stergarul. Avand totdeauna capetele din borangic, ele sunt decorate fie cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale. In ornamentul stergarelor predomina insa motivul vechi al copacului", nucului", ghiveciului cu flori" care, incadrate de benzi stilizate reprezentand frunze, fructe, flori, alcatuiesc motivul stravechi al pomului vietii" sau pasului vietii". Adeseori, centrul ornamenticii stergarelor sau scoartelor este omul reprezentat prin stilizari de o mare simplitate. De la o vreme pe stergare de data mai recenta se observa si preferinta pentru femeia imbracata in costum popular. Cele care cu migala si cu iscusinta impodobesc vasele sunt creatoarele populare, care alaturi de desene de geometrie, folosesc motive florale pe care le-au denumit de-a lungul generatiilor, foarte sugestiv, merisor", brebenel", bradut" etc. Maiestria de necontestat a femeilor in realizarea portului popular romanesc este vadita in mentinerea aspectului traditional, cu elementele sale specific nord-dobrogene: arhaismul pieselor principale (camasa femeiasca si barbateasca), echilibrul culorilor tari cu cele mai slabe, ornamentatia simpla a unora dintre piese (camasi, obiele, obeluse) sau complexitatea ornamentala a altora (pestelca). Camasa femeiasca se caracterizeaza prin ornamente de mici dimensiuni, dar de mare expresivitate, motivele ei purtand denumiri de pui", pisc", oglinda" etc., care se realizeaza prin combinatii de elemente geometrice (romburi, dreptunghiuri sau linii frante). Costumul barbatesc retine atentia prin croiala simpla, da o rara sobrietate, si prin ornamentatia sa redusa.

Fig.28-Porturi populare vechi si noi

Combinatiile de culori, imbinarile de culori, imbinarile tonurilor tari cu cele calde, intrepatrunderea motivelor constituie taina femeilor dobrogene, creatoare de frumos din generatie in generatie. Bogatia si varietatea folclorului dobrogean au atras atentia amatorilor si a specialistilor inca de multa vreme.

2.5.Vestigii istorice si religioase

Fortificatia Troesmis-(la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getic mentionata in secolul III i. Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de municipium". Intre sec.I-sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase din Dobrogea. 33

Fortareata Noviodunum,Isaccea, cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in anul 369 d. Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de municipium". Cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice,baile. Fortareata Arrubium,Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d. Hr., (in dou diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. Cetatea Dinogetia,Garvan, numele ei a fost mentionat pentru prima data de Ptolemeu in cunoscuta sa lucrare Geographia". Initial asezarea geto-daca si apoi romana, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian, (284-305 d. Hr.). Distrusa in 559 d. Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in secolul X-XII. Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

Edificii religioase
Basilica-Niculitel (la 15 km de Isaccea), cea mai veche constructie de acest gen cunoscuta pana in prezent in tara noastra. Este un unicat arhitectonic in Europa. Basilica si cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dup 370 d. Hr.). Manastirea Cocos-(la 8 km de Isaccea si la 9 km nord-est de satul Nifon), ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane. Monument de arhitectura religioasa. Manastirea a fost infiintata de calugarii Visarion, Gherantie si Isaia. Cuprinde: - un zid de incint fortificat; - Biserica Pogorarea Sf. Duh construita intre 1910 - 1916 in locul bisericilor vechi datand de la 1833, respectiv 1853 demolate din cauza deteriorarii avansate. Biserica actuala are plan treflat si este pictata in interior, in ulei, de pictorul italian F. D. Brasse din Milano. Este o pictur in stil realist, influentata de arta renasterii. - corp de chilii - construit in 1853, stil oriental turcesc; - Colectie muzeala Profil: arta plastica, carte rara romaneasca, arta decorativa, arheologie, numismatica; - Clopotnita construita in 1853. Manastirea Celik Dere-satul Telita, comuna Frecatei, (la 22 km de Isaccea), construita intre 1841-1844 de calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant. Obiectiv de arhitectura religioasa. Asezamant monahal infiintat, de catre calugarii romani si rusii. Biserica Adormirea Maicii Domnului este o constructie noua, realizata in stil romanesc in mai multe etape: 1901-1902, 19101916 si 1928-1932, dupa proiectele arhitectilor Toma Dobrescu si Dumitru Berechet. Colectia muzeala: arta plastica, carte romaneasca, arta decorativa. Sunt expuse obiecte de cult, carte veche, covoare, textile, o icoana adusa de la Muntele Athos, considerata cea mai veche din tara. In biserica se afla osemintele episcopului Atanasie, intr-o racla care imita mormantul lui Isus Hristos de la Ierusalim si care dateaza din 1845. Moscheea lui Ali-Gaza Pasa,Babadag - (la 35 km sud de Tulcea) - cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. XVII). Are un minaret de 23 m inaltime.

Muzee Case memoriale Delta Dunarii

Muzeul Deltei Dunarii, Tulcea - cuprinde urmatoarele sectii: Stiinte naturale (infatiseaza flora fauna Deltei; include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii dar si exemplare exotice);istorie si arheologie (valoroase exponate privind trecutul zonei);etnografie si arta populara, arta plastica (include o colectie grafica moderna si contemporana) Casa memoriala "PANAIT CERNA", Cerna - aici s-a nascut, a copilarit Panait Cerna, poet cu o rar sensibilitate, adanca reflexie (1881-1913). Alte muzee: Muzeul casei Lipovene, Jurilocva. 34

Monumente Delta Dunarii

Monumentul eroilor de pe colnicul Horei , Tulcea-inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in Razboiul de Independenta din 1877-1878. Alte monumente: Monumentul de la Smardan (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenta tarii); Statuia lui Mircea cel Batran, Tulcea (inchinata marelui voivod roman, 1386-1418, care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominatia otomana; sculptor Ion Jalea).

Cetati, situri arheologice

Fortareata medievala de la Enisala

Fig.29-Fortareata de la Enisala Ruinele fortaretei medievale se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea fost construita in scop militar, defensiv si de supraveghere a drumurilor de pe apa si de pe uscat, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. La sfarsitul secolului al XIV-lea in cetate exista o garnizoana instalata de domnitorul Tarii Romanesti, Mircea cel Mare care organizeaza apararea Dobrogei pana in anul 1417 cand o parte din teritoriul acestei provincii impreuna cu cetatea de la Enisala, va fi cucerita de Imperiul Otoman. Situl arheologic Orgame - Argamum Cetate situata in apropierea localitatii Jurilovca, pe Capul Dolosman ,situl arheologic Orgame Argamum se afla pe malul lacului Razim, la 20 de km Sud Vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.Cetatea Orgame este mentionata in izvoarele istorice de la inceputul sec. al VI-lea si din sec. al V-lea i.e.n. Hecateu din Milet. Sapaturile arheologice incepute in 1926-1932 si reluate in 1965 au confirmat existenta unei asezari grecesti, analoga cronologica cu Histria. Cetatea Beroe,Ostrov Cetatea Beroe se afla pe malul Dunarii, la 3 km sud de comuna Ostrov, pe o stanca inalta de aproximativ 30 m. Cetatea este mentionata in itinerarii antice Tabula Peutingeriana si Itinerarium Antonini. In timpul lui Constantin cel Mare, cetatea a fost reparata, ca apoi in timpul lui Justinus II sa fie distrusa partial de atacurile avaro-slave, totusi fiind locuita pana la inceputul sec. VII. In sec. XI - XII fortificatia s-a suprapus cu o asezare medievala timpurie.

2.6.Protejarea mediului deltei

Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii. Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

35

Problema apropierii de natura se pune acum pretutindeni, ratiunea ei fiind sustinuta de toti factorii responsabili ai lumii, nu numai de cei care au legatura cu biologia. Construirea in delta a unui mediu artificial pentru plante si totodata schimbarea rosturilor vietuitoarelor salbatice, cum sunt pasarile migratoare, care circula de la un pol la altul al Pamantului, implica evidente modificari pe intregul glob. In delta, unde natura nu este numai primitiva,ci si primordiala, este necesar ca omul sa se opreasca indelung inainte de a face tot raul pe care il poate face. Odata cu lucrarile de amenajare efectuate pentru valorificarea resurselor, oamenii deltei au devenit constienti de bogatia faunei pe care au invatat sa o pazeasca si sa o ocroteasca. Pastrarea echilibrului biologic al Deltei Dunarii La baza dezvoltarii turismului in delta se afla bogatiile create de natura, nu cele produse de mana omului. In comparatie cu alte regiuni ale globului influentate de mana omeneasca, modificarile aduse starii naturale a deltei conduc la un dezechilibru biologic pronuntat.Schimbarile ies cu putere in evidenta in aceasta regiune, unde natura este noua, nascandu-se mereu in orice clipa. Peste tot formele de teren sunt in evolutie, dar in delta interventia omului se produce intr-un mediu in devenire, care nu a luat inca o forma finita, corespunzand unui anumit stadiu.Intr-o faza destul de lunga a unui ciclu care se repeta anual, o buna parte a suprafetei uscatului din delta se acopera cu o panza de apa inalta de 1-5 m, exista un continuu proces de sedimentare a aluviunilor. Delta Dunarii prezinta importanta ca fenomen geografic natural si de aceea va fi pastrat ca atare. Exploatarea resurselor trebuie facuta cu stricta respectare a mediului ambiant, pentru a nu micsora valoarea monumentului natural.Echilibrul biologic al deltei a fost pierdut o data cu intensificarea diverselor activitati economice productive, care au determinat amenajari stuficole, piscicole, agricole si forestiere, pe langa cele impuse de navigatie. Tendinta de a extrage din delta cat mai multe bogatii conduce la ruperea echilibrului biologic. Parcelarea deltei in vederea recoltarii planificate si eficiente a stufului inseamna o modificare a starii ei naturale. In comparatie cu exploatarea stufului, care se extinde pe aproape toata suprafata deltei, celelalte activitati ca piscicultura, agricultura, silvicultura si navigatia ocupa suprafete restranse. Protectia mediului este o problema a tuturor; este problema pe de o parte a dezvoltarii societatii,iar pe de alta parte a redresarii, conservarii si ocrotirii mediului. Armonizarea necesitatilor imediate cu strategia pe termen lung in RBDD inseamna a defini in linii generale principiile, direciile , obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor care sa conduca la o dezvoltare durabila, economica si sociala, in conditiile conservarii biodiversitatii. Programul de actiune trebuie sa contina obiective si sarcini concretizate si cuantificate in timp, spatiu si in costuri. Principii generale ale strategiei protectiei mediului - conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor - dezvoltarea durabila - evitarea poluarii prin masuri preventive - conservarea biodiversitatii -conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice - aplicarea principiilor de baza ale ecologiei mediului (ex. cine polueaza plateste) - stimularea activitatii de reabilitare a ecosistemelor alterate. Conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor Acesta este principiul suprem caruia trebuie sa i se subordoneze intreaga activitate economica si sociala, intreaga strategie de ocrotire a mediului Conditiile de viata trebuie imbunatatite prin actiuni de : corectarea impactului negativ produs de unele activitati; adoptarea de masuri de prevenire a poluarii; folosirea unor tehnologii curate in toate activitatile. Dezvoltarea durabila - exploatarea intensiva a resurselor naturale conduce la epuizarea acestora;

36

-degradarea mediului conduce la reducerea potentialului existent de regenerare a naturii, inrautateste calitatea si diminueaza posibilitatile de refacere a factorilor de mediu: aerul, apa, solul,flora, si fauna; - padurile, care au un rol preponderent in redresarea mediului au devenit victima agresiunii antropice atat direct prin taieri peste capacitatea de regenerare, cat mai ales, indirect prin poluare; - apele, dar mai ales apele subterane si solul, datorita poluarii, devin nefolosibile nu numai pentru generatia noastra, ci si pentru generatiile urmatoare; - dezvoltarea durabila inseamna mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, a resurselor naturale regenerabile cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare. Evitarea poluarii prin masuri preventive - este mult mai usor si mai putin costisitor sa previi poluarea, decat sa repari, respectiv sa redresezi echilibrul ecologic - aplicarea unor tehnologii nepoluante in toate domeniile de activitate care urmeaza a fi dezvoltate reprezinta un principiu pe care trebuie sa se bazeze strategia de ocrotire a mediului. Conservarea biodiversitatii - poluarea afecteaza grav ecosistemele, apar rupturi in lantul trofic, prin disparitia unor specii din regnul vegetal si din regnul animal, se dezechilibreaza si sistemele ecologice, prin scaderea productivitatii unor specii, apar malformatii la speciile existente sau apar noi specii daunatoare cu consecinte asupra vieii - conservarea biodiversitatii inseamna eliminarea poluantilor, inseamna mentinerea ecosistemelor, a capacitatii lor de functionare, a stabilitatii si rezistentei lor la dereglari, a productivitatii si adaptabilitatilor si nu in ultimul rand utilizarea durabila a resurselor naturale.

- Fig.30-Bogatiile din Delta Dunarii

37

CAPIOLUL III- Studiu de caz 3.1.-Prezentarea zonei Caraorman

Numele Caraorman vine din limba turca si inseamna Padurea Neagra. Satul se intinde pe o lungime de 3.5 Km si aproximativ 500 m latime si este situat pe grindul Caraorman, intre bratul Sulina si Sfantul Gheorghe, la 12 Km de comuna Crisan. Grindul Caraorman este un camp cu un sol nisipos de origine marina, cu o lungime de 18 Km, o latime maxima de 8 Km (7000 ha) si inaltimi de pana la 7 9m. Pentru a ajunge in Caraorman pot fi folosite mai multe rute. Populatia satului este formata din ucraineni (aproximativ 490 de locuitori, comparabil cu Crisanul), oameni gospodari si ospitalieri, care se ocupa in principal cu pescuitul. In Delta Dunarii traiesc aproximativ 15 000 de locuitori de nationalitati diferite: 80% romani, 10% lipoveni, 10% ucraineni.Intre ucraineni si lipoveni exista diferente foarte clare de limba, obiceiuri, traditii si chiar de infatisare fizica. Dialectul folosit de locuitorii din Caraorman este foarte apropiat de limba ucraineana si poate fi intalnit in localitatile: Sfantul Gheorghe, Crisan, Murighiol, Letea. Suprafata intinsa a grindului pe care este asezat satul a permis ca pe langa principala sursa de venit; pescuitul, sa mai fie posibila si cresterea vitelor, care a atins punctul culminat in anii 1987-1989, cand populatia de bovine depasea 2000 de capete. Dupa Revolutia din 1989,distrugerea intentionata a acestui sector al agriculturii si pretul pestelui care a crescut ametitor in ultimul timp, i-au determinat pe sateni sa se orienteze spre pescuit, renuntand la cresterea vitelor, care a devenit o ocupatie neprofitabila. Caraormanul este un sat aerisit", cu gradini mari si gospodarii instarite. Specific satelor din Caraorman sunt casele cu acoperisul din stuf, care au un farmec rustic aparte. Fiind cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume, in Delta Dunarii stuful este foarte utilizat ca material de constructie pentru acoperisuri,garduri si alte anexe gospodaresti.

Fig.31-Casa taraneasca din satul Caraorman Punctele de interes turistic din apropierea Caraormanului sunt: Dunele de nisip In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de m de acesta, se afla dune de nisip foarte fin, care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. Herodot si Polybiu amintesc in scrierile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii (un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi." - Polybiu).

Fig.32-Dune de nisip 38

Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transversal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce au blocat golful Tulcea,transformandu-l intr-o laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. Dunele de nisip de origine marina au inaltimi de pana la 7-9 m si sunt semimobile, vantul transportand nisipul si grupandu-l in jurul plantelor mai puternice. Vegetatia saracacioasa de pe dune contrasteaza puternic cu vegetatia luxurianta din apropiere. Pentru a exploata aceste dune de nisip, fostul dictator Ceausescu, in urma unui efort financiar deosebit, a construit santierul din Caraorman, care in prezent urmeaza a fi dezafectat. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari, al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. Stejarii vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase, si care au dat numele padurii (Padurea Neagra). O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m - unica in Europa) care atinge aici limita nordica de raspandire. Aceste liane impreuna cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica, iedera, hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante, reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime, ulmi, salci, plopi albi si negrii, arini, frasini pufosi, acestia din urma fiind o raritate botanica. Aici cuibareste vulturul codalb. Se fac cu succes plantatii de plopi negri, care dau un lemn de calitate superioara, folosit in industrie. Pe grindul Caraorman s-au efectuat variante experimentale de plantatii forestiere, cu diverse specii de arbori ca si de arbusti. Cele mai bune rezultate le-au dat plopul alb hibrid, ienuparul de Virginia si catina alba. Stejarul Ingenuncheat

Fig.33-Stejarul Ingenunchiat Imaginea de mai sus este surprinsa in padurea Caraorman in punctul cunoscut sub denumirea Fantana Vanatorilor",acolo unde se gaseste cel mai mare stejar din Delta Dunarii. Datorita crengilor care s-au intins si pe sol acesta se numeste Stejarul Ingenuncheat" si are o varsta de 400 de ani si o circumferinta de 4 m. Totodata, avandu-se in vedere raritatea unora dintre specii de animale si pasari care traiesc in delta, precum si interesul lor stiintific, acestea au fost declarate monumente ale naturii sau ocrotite prin lege, printre ele numarandu-se: lopatarul(corsarul),egreta alba(Egretta alba) si egreta mica (Egretta garzetta), pelicanii,pasari mari, cataliga (Himantopus himantopus), dropia (Otis tarda). Plaja din Caraorman-Fazenda beach"-este un loc preferat de turistii care vin la Caraorman pentru a face plaja si pentru a inota in siguranta. In capatul canalului Crisan-Caraorman acesta se largeste si se transforma intr-un port, iar lipsa curentului pe ultima portiune (de 1.5 Km) a acestuia a determinat o limpezire a apei. Pe malul vestic al canalului exista o zona cu nisip fin, unde se face plaja si se poate inota fara riscuri. Apa este limpede si curata, malul lin, cu panta domola si absenta curentilor permit copiilor si incepatorilor sa inoate in siguranta. Caldura torida de peste zi nu poate fi racorita decat 39

de o baie buna in apele limpezi ale canalului. Sezonul de plaja este din luna iunie si pana la inceputul lui septembrie.

Fig.34-Plaja in Caraorman O zi insorita la Caraorman face ca micuta plaja sa fie neincapatoare pentru turistii veniti in vacanta. Langa plaja exista un loc unde se poate juca fotbal sau beach-voley. Atmosfera in general este extraordinara: toata lumea se distreaza fara rezerve. Cherhana - Caraorman Pe teritoriul Deltei Dunarii exista mai multe centre de colectare a pestelui, numite cherhanale. In general, acestea sunt construite din materiale autohtone, acoperisul din stuf asigura o buna izolatie termica, mai ales in perioadele de vara cand temperaturile ridicate pot determina alterarea pestelui. In camerele frigorifice de depozitare a pestelui racirea se realizeaza cu ajutorul ghetii transportate de la Tulcea.

Fig.35-Cherhanaua din Caraorman La Caraorman cherhanaua este asezata in partea de est a satului, pe malul stang al canalului Caraorman, loc unde se colecteaza pestele prins din multe lacurile (Puiulet, Puiu, Lumina, Rotund, Iacub, etc). La cherhanua Caraorman pot fi admirate cantitati mari de peste si capturi impresionante. Crapii imensi sunt ceva normal si obisnuit, iar somnii de 40-50 kg nu mai mira pe nimeni. Intr-o zi se pot aduna cateva tone de peste care este sortat, cantarit si pastrat la rece, pentru a fi mai tarziu transportat la Tulcea sau Murighiol. Caraorman este un sat de pescari, care isi intind plasele de pescuit in lacurile si canelele din jurul satului. In ultimii ani pescarii din Caraorman prefera sa pescuiasca in locurile din est, datorita prezentei cherhanalei in aceasta zona. Lacurile din partea de vest chiar daca dispun de bogate resurse piscicole nu sunt atat de cautate, deoarece accesul in aceste zone este mai greu: pentru un traseu direct trebuie strabatute dunele de nisip. In imaginea surprinsa la cherhana este o lotca (barca pescareasca) cu pestele prins la navod. Pescuitul traditional in Delta Dunarii se realizeaza cu varse, taliane si setci. Cu aceste scule se poate descurca si un singur pescar, dar din motive de siguranta acestia pescuiesc in general cate doi. Toamna cand apa este mai scazuta si pestii se grupeaza pentru iernat se foloseste navodul, la care participa un grup mai mare de pescari (10-15).

40

Santierul din Caraorman

Fig.36.-Santierul din Caraorman Ceausescu dorea sa transforme Caraormanul intr-un important centru economic al Deltei Dunarii. Cantitatea impresionanta de nisip (depozitele nisipoase de origine marina au cea mai larga raspandire in Delta) si calitatea acestuia (nisip foarte fin) au condus la construirea unui santier ce avea sa exploateze intensiv aceasta resursa detalii dune de nisip. Special pentru transportarea nisipului a fost realizat un canal foarte lat si adanc: canalul CrisanCaraorman. Intr-un interval de timp relativ scurt si in urma unui mare efort financiar au fost montate si doua macarale uriase, care asemenea celor doua turnuri gemene din New-York au fost timp de peste 12 ani un simbol al Caraormanului. Acestea erau foarte inalte si au reprezentat un excelent loc de observare si fotografiere a imprejurimilor (se zareau localitatile Sulina, Sfantul Gheorghe, Crisan). Macaralele au fost demontate in vara anului 2002. Pe langa o serie de hale, au fost construite benzi transportoare, statii de sortare, spatii de depozitare si alte cladirii cu rol administrativ. Astfel au fost inaltate un grup de vreo 6 blocuri care nu au fost niciodata locuite, si asteapta in prezent un potential investitor. Exista o banda transportoare care taia satul in doua si ajungea pana la dunele de nisip. Orice activitate in santier a fost stopata dupa Revolutia din "89. In vara anului 2002 au demarat lucrarile de dezafectare a santierului.

3.2.Forme de turism practicate in zona Caraorman

In Caraorman exista numeroase forme de turism printre care: Turismul de cunoastere- este realizat de turisti pentru a vizita imprejurimile zonei si cu scopul de a acumula cat mai multe informatii despre punctele de interes ale Caraormanului. Turismul de odihna- este practicat de cei care vin in aceasta zona doar pentru a se relaxa, putand inchiria diferite barci, cu motor sau cu vasle, cu scopul de a se destinde si de a respira un aer mai curat decat cel din marile aglomerarile urbane. Turismul sportiv- este practicat de amatorii de vanatoare si pescuit sportiv. Turismul tehnico-stiintific- se realizeaza pentru o cunoastere cat mai ampla a monumentelor naturale din zona si se poate face prin zboruri de agrement deasupra Caraormanului cu avionul sau cu elicopterul.

41

Posibilitati de cazare - Pensiunea Grindul Verde(de trei margarete) de pe grindul Caraorman Prezentare generala: Infiintata in anul 1999, iar din anul 2000 Pensiunea Grindul Verde este membra a Asociatiei Nationale de Turism Ecologic si Cultural din Romania, afiliata la EURO-Gites. Din anul 2002 este consiliata de A.P.A.T.A.R Franta.

Fig.37-Grindul Verde Activitate: desfasoara un turism verde" in concordanta cu principiile europene ale acestui tip de turism. Localizare: in mijlocul Deltei Dunarii intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe pe grindul Caraorman, in imediata apropiere a padurii Caraorman (rezervatie naturala a biosferei) si a dunelor de nisip. La randul sau, grindul Caraorman e inconjurat de o multime de lacuri, canale, mlastini si ostroave, habitate traditionale pentru zeci de specii de pasari, animale si pesti. Este un excelent punct de plecare spre diverse destinatii din Delta sau de pe tarmul Marii Negre. Oferta pensiunii Grindul Verde: Pensiune completa: Cazare,3mese- 70 RON/zi/persoana; Demipensiune: Cazare, mic dejun, pranz sau cina - 60RON/zi/persoana; Cazare,mic dejun- 50RON/zi/persoana.

Fig.38-Camera a pensiunii Grindul Verde Descriere spatiu: - 4 camere cu 2 paturi simple, dulap de haine, masuta si scaune; - 1 camera cu pat dublu (matrimonial), sifonier, masuta si scaune; - grupuri sanitare dotate cu cabine de dus cu apa calda, chiuveta, oglinda si WC; - living mare pentru servirea mesei, dotat cu aer conditionat, televizor color cu antena satelit; - terasa ingradita, pavata, dotata cu umbrar si masa cu banci din lemn. Camerele au parchet laminat, ferestre PVC cu geam termopan , sita antitantari si usi din AL. 42

Grupurile sanitare au gresie, faianta, usi din AL. Pensiunea a fost renovate in anul 2005. Alaturi de spatiile de cazare, societatea are un magazine mixt-bar cu terasa, aprovizionat cu o gama variata de marfuri, atat alimentare cat si nealimentare. Servicii : cazare 10 locuri, servirea mesei 10 locuri, transport cu salupa (45 CP) 8 pers., cu barca rapida (50 CP) 4 pers. Si cu barca rapida(cu vasle/4 CP) 5 pers. Orase apropiate si distanta pana la ele (km) Tulcea 60 km Sulina 30 km Drum: - din Tulcea cu nava de pasageri sau cu nava rapida (spre Sulina) pana la Crisan si din Crisan cu salupa de pasageri pana la Caraorman; - din Tulcea cu barca papuc rapida apartinand societatii (capacitate 4 pers.) pe ruta Tulcea Bratul Sfantu Gheorghe Canal Litcov Canal Caraorman sat Caraorman (circa 1,5 ore); sau Tulcea Bratul Sulina comuna Crisan Canal Caraorman sat Caraorman (circa 1,5 ore); - cu masina pana la Murighiol si din Murighiol cu salupa societatii (capacitate 8 pers.) pana la Caraorman, pe ruta Murighiol Bratul Sfantu Gheorghe Lac Uzlina Lac Isac Canal Litcov Canal Caraorman sat Caraorman (circa 3,5 ore) Atractii si Obiective turistice in zona: -Padurea Caraorman -Dunele miscatoare de nisip -Stejarul ingenunchiat Structura spatiu cazare: Nr. total de locuri (persoane):10 Numar sufragerii/livingrooms: 1 Restaurant: numai pt clienti Facilitati: -grup sanitar propriu, apa calda non-stop; -parcare; -loc de joaca pentru copii; -tv,telefon,internet; -aer conditionat; -materia prima este de o calitate deosebita pentru produsele culinare oferite; -gastronomie/oferte culinare; -meniul zilei este hotarat de comun acord cu dvs; -grill; -excursii cu barca cu motor in complexul de lacuri Gorgova - Isacova; -insotitor cunoscator al Deltei Dunarii, vorbitor de limba engleza, franceza si limba rusa; -pescuit sportiv in iazul propriu; -foc de tabara; -croaziera pe bratul Sf. Gheorghe cu vaporul. Alte facilitati: Tarif transport : - cu salupa (8 pers.) = 80 lei/ora de mars - cu barca rapida (4 pers.) = 100 lei/ora de mars; 43

- cu barca de agrement (5 pers.) = 30 lei/ora. Detalii despre serviciile oferite: Oaspetii acestei pensiuni sunt familia Moga, formata din Moga Adriana, Moga Marin, fiul lor Moga Alin. Cei doi soti se ocup cu cazarea, asigurarea meselor zilnice a clientilor si a curateniei zilnice. Moga Alin si in varsta de 25 de ani ocupa postul de ghid local al pensiunii, avand pregatire profesionala in acest domeniu. Pensiunea dispune de bai (cu apa calda, grup sanitar, etc) in fiecare camera. Bucataria se bazeaza, in general, pe retete specifice zonei, din carne, peste, vanat, moluste, crustacee cat si pe retete traditionale romanesti. Meniurile se stabilesc in functie de sugestiile turistilor. Sunt folosite produse de pe piata locala, proaspete, fara tratamente chimice. Daca turistii se cazeaza mai repede de ora 06:00 vor fi nevoiti sa plateasca si pentru ziua anterioara. In ultima zi de sedere la pensiune, turistii beneficiaza de gratuitate pana la ora 15:00, dar daca depasesc aceasta ora sunt obligati sa plateasca si pentru ziua urmatoare. Servicii opionale: Partide de pescuit, fotosafarii, birdwatching, excursii in imprejurimi, cu carute trase de cai, salupe, barci cu motor sau la rame. De asemenea, se pot organiza, la cererea clientilor, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamani, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din Delta Dunarii si vor avea ca scop observarea florei si faunei, a culturii si traditiilor locului, a modului de viata al pescarilor. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru partidele de pescuit se ofera momeli (gratuit) si se obtin permise de pescuit (la cerere). Pentru toate aceste activitati se ofera serviciul specializat de ghid. La cerere se organizeaza seri festive. Pentru o sedere de peste trei zile, pentru grupuri mai mari de 6 persoane (inclusiv), se organizeaza excursii gratuite cu urmatoarele destinatii, optionale: -padurea Caraorman, padure de tip mediteranean -dunele de nisip; -cherhanaua Caraorman. Serviciu rezervari: Pentru serviciile de cazare si masa, rezervarea se va face cu minimum 15 zile inainte. Solicitarile facute in afara acestui termen se vor rezolva in limita locurilor disponibile. Rezervarile se pot face la numarul de telefon 0740 821422 (Moga Marin). Modul de organizare a unui sejur in zona Caraorman Programul de 4 zile presupune vizitarea tuturor obiectivelor,iar ca mijloc de transport vom apela la autocar. Etapizare: Sejur de 4 zile pentru familia Avram formata din Avram Nicolae si Avram Maria. Ziua I Turistii se cazeaza la pensiunea Grindul Verde din Caraorman la ora 11:00, familiarizandu- se cu gazdele care le vor prezenta oferta pensiunii.Ei vor alege o camera cu doua paturi si vor solicita serviciul de demipensiune care consta in mic dejun si cina. Acestia vor beneficia gratuit de serviciile ghidului care le va pregati un program turistic special. Pana la ora 20:00 cand vor servi cina, familia Avram va face cunostinta" cu satul Caraorman intr-o caruta trasa de cai, acompaniati de ghidul turistic care le va prezenta un scurt istoric al satului si 44

principalele atractii ale acestuia: casele cu acoperisuri din stuf, biserica si cherhanaua unde se colecteaza pestele. Ziua II La ora 08:00 familia Avram ia micul dejun, iar la ora 10:00 li se prezinta programul intocmit de ghid pentru petrecerea timpului. Programul consta intr-o plimbare cu o barca cu motor pe grindul Caraorman, vizitarea padurii Caraorman unde se gaseste cel mai mare si batran stejar din Delta Dunarii numit Stejarul Ingenuncheat", care reprezinta o mare atractie naturala. Seara la ora 20:00 acestia au parte de un meniu special, cu specific pescaresc. Ziua III Iau micul dejun la ora 08:00, dupa care vor merge la pescuit unde isi vor inchiria undite, iar la ora 17:00 vor realiza un tur cu canoele in jurul Caraormanului. Seara la 21:00 vor participa la un foc de tabara realizat de gazde. Ziua IV Turistii servesc micul dejun la ora 08:00. Fiind ultima zi de sedere familia Avram va avea un program liber pana la ora 14:00 cand vor parasi pensiunea.Inainte de a pleca, familia Avram se declara multumita de serviciile de care au beneficiat si multumesc gazdelor pentru amabilitatea de care au dat dovada,iar gazdele la randul lor le ureaza turistilor ramas bun, sperand ca viitorul concediu sa-l petreaca tot la pensiunea lor.

45

Concluzii si propuneri
In urma realizarii acestei lucrari se pot trage urmatorele concluzii, tendinte cu privire la turismul din Delta Dunarii, se pot pune in evidenta punctele slabe si tari ale zonei. Se disting urmatoarele tendinte ale turismului in Delta Dunarii: un numar mereu crescand de turisti doresc sa-si satisfaca hobby-urile si interesele lor speciale, bazate pe natura, activitati economice si interese profesionale; sporirea numarului de vacante de durata mai scurta, aceasta permitand dezvoltarea mai multor destinatii turistice, iar pentru satisfacerea cererii, ocazia de a oferi facilitati pentru turisti; turistii devin mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate, utilitati si servicii pe masura si tarife /preturi adecvate calitatii in calatoriile lor; calatoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinte, reuniuni etc. continua sa se dezvolte, aducand beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participa la astfel de actiuni sunt in acelasi timp si turisti "de vacanta" care doresc sa cunoasca zona pe care o viziteaza; sporeste numarul turistilor care sunt preocupati de problemele de mediu natural, prin urmare, cresc cautarile unor destinatii foarte putin poluate si fara probleme de mediu; ca urmare a acestor orientari, foarte multe destinatii sunt preocupate in adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc sa incurajeze turismul de buna calitate, care evita problemele de mediu, optimizandu-se si beneficiile economice; turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare, tehnologia moderna in domenii ca servicii de rezervare sau marketing; in ultima perioada Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare si marketing. Puncte tari: Potentialul turistic de care dispune aceasta zona este foarte variat si bogat, atat cel natural cat si cel antropic. Cel natural este reprezentat prin peisaje mirifice, formatiuni calcaroase, stimuland astfel imaginatia vizitatorilor.Turismul antropic este reprezentat prin traditiile si obiceiurile inca pastrate. Numeroasele trasee turistice, puse la dipozitia turistilor, pentru a ajunge cat mai usor la obiectivele turistice pe care doresc sa le viziteze. Baza de cazare in dezvoltare, serviciile oferite de acestea sunt dintre cele mai diverse, dar inca in dezvoltare; Posibilitatile de agrement oferite, diferite sporturi, fiind o zona destul de prielnica pentru astfel de sporturi. Puncte slabe: dezvoltarea infrastructurii lasa de dorit, drumurile fiind factorul principal al retinerii turistilor in ceea ce priveste vizitarea acestei zonei; slaba amenajare a obiectivelor turistice, nefiind suficient amenajate; lipsa unor investitori importanti, care sa faca o infuzie de capital. Investitiile in turism, caracterizate de valoarea mare a cheltuielilor si termen de recuperare indelungat, au avut mai putine sanse sa ia amploare in Delta. Persoanele care au investit au facut-o indeosebi in capacitati mici, adresate in special unei clientele atent selectate si nu masei mari a turistilor. Investitorii straini au evitat domeniul turismului, acest lucru fiind determinat de situatia economica si politica instabila a Romaniei. valorifcarea insuficienta a potentialului turistic, slaba promovare a acestuia; 46

pasivitatea autoritatilor locale in ceea ce priveste dezvoltarea turismului prin obtinerea de finantari;

Propunerii privind Delta Dunarii: Intensificarea actiunilor de promovare a produsului turistic oferit, optand pentru mijloace moderne de promovare precum internetul, care sa poata asigura informatii necesare managementului, printr-o continua monitorizare a activitatii de marketing si a celei previzionale; actiunile actorilor locali responsabili in luarea deciziilor referitoare la politica mediului trebuie sa fie directionate spre dezvoltarea unei constiinte ecologice, ca raspuns la imperativele ecosistemice: mentinerea capacitatii de autoreglare,la pastrarea potentialitatilor evolutive; amenajarea principalelor obiective turistice; ridicarea nivelului de calitate a serviciilor oferite turistilor, indeosebi pentru serviciile de agrement unde se impune si o diversificare a acestora; refacerea retelei de drumuri, prioritate avand cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic, intrucat mijlocul de transport cel mai frecvent utilizat de turistii romani si straini este autoturismul; redimensionarea raportului dintre calitatea serviciilor si pretul acestora, astfel incat tarifele mari practicate, sa fie justificate de o calitate pe masura;

47

Invitatie la sejur

Gazdele pensiunii Grindul Verde va invita cu o deosebita placere sa va petreceti un sejur de neuitat in aceasta imparatie" a apelor, unde puteti intalni cele mai neasteptate locuri si cei mai ospitalieri si amabili oameni. Usile pensiunii va sunt larg deschise, iar domnul Moga Marin si sotia sa va stau oricand la dispozitie. Nu ezitati sa ne contactati si sa veniti la minunata noastra pensiune, si va promitem ca nu veti regreta.

Va asteptam, Fam. Moga

48

Bibliografie:
1. Andrei Stefan, Ghidul Turistic al Romaniei, editura Publirom 2. Badulescu Alina, Prep. Univ. Dorin Bac, Economia turismului, Editura Universitati din Oradea, Oradea, 2006; 3. Cotet V. Petre, Delta Dunarii- geneza si evolutie, "Peuce", studii si comunicari de stiintele naturii, Muzeul Delta Dunarii, Tulcea, 1971 ; 4. Cristureanu, Cristiana, Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti, 1992; 5. Giurescu Constantin C., Istoria padurii romanesti din cele mai vechi timpuri pana astazi, editura Ceres, Bucuresti,1975. 6. Ioan C. Petre, "Exigente actuale ale pregatirii si utilizarii fortei de munca", Era Socialista, nr.16/1977. 7. Istrate Ioan, Turismul - un fenomen in miscare, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1988; 8. Nitu Marin, Turismul in Delta Dunarii, editura Sport - Turism, Bucuresti 1977. 9. Panighiant Eugen, Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razelm, Editura Sport-Turism, 1982 10. Petrescu Ioan Gheorghe, Delta Dunarii, editura Scrisul Romanesc", Craiova, 1967 11. Tufescu Victor, Romania- Natura, om, economie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974 12. http://www.caraorman.ro/caraorman/Caraorman.html 13. http://www.caraorman.ro/caraorman/cherhana/cherhana.html 14. http://www.caraorman.ro/caraorman/padure/Padure.html 15. http://www.caraorman.ro/delta/geneza/geneza.html 16. http://www.caraorman.ro/vacanta/V acanta.htm 17. http://www.ddbra.ro/populatie.php#sus 18. http://www.deltadunarii.info.ro/ro_asezare.htm 19. http://www.fotodelta.ro/de-vazut/padurea-letea/ 20. .http://www.Delta_Dunarii-_descriere_completa_5269.html 21. http://www.mmediu.ro/master_plan_delta/CapApdf 22. ***Atlas geografic general, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 23. *** Decretul Consiliului de Stat al Romaniei nr 294/1978 privind portul liber Sulina. 24. ***Dezvoltarea turismului in Delta Dunarii", O.C.E.P.T.I., Bucuresti,1975. 25. ***Fauna din Delta Dunarii, Sinteza cercetatorilor de ecologie si biologice din perioada 19611975, I.C.P.D.D., Tulcea, 1976, 26. ***Maria Popescu, Delta Dunarii - rezervatii si monumente ale naturii, Muzeul "Delta Dunarii", Tulcea, 1980; H.C.M. nr. 891/1961 ; H.C.M. nr 528/1970 ;Conservarea naturii in Delta Dunarii ;Academia R.S. Romania, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii, Bucuresti, 1968; 27. *** Problemele protectiei naturii in Delta Dunarii, Universitatea Bucuresti,1974; 28. ***Situatia pasarilor in Delta Dunarii pe teritoriul avifaunistice si numar de specii, I.C.P.D.D., Tulcea,1977 29. ***"Studiu privind necesarul de mijloace de transport turistic in Delta Dunarii", O.C.E.P.T.I., Bucuresti 1976. 30. *** Zona de varsare a Dunarii -Monografie hidrologica, Institutul de studii si cercetari hidrotehnice, Bucuresti,1963; 49

ANEXA 1

ORDONANA GUVERNULUI ROMNIEI nr. 62/24 august 1994

privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan, Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre Publicat n Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994 n temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) i (3) din Constituia Romniei i ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonane, Guvernul Romniei emite urmtoarea ordonan: Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului i promovarea iniiativei private, statul romn sprijin persoanele fizice i asociaiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigur servicii turistice n pensiuni sau ferme agroturistice situate n mediul rural din zona montan de peste 500 m altitudine, din Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre. Art. 2. Persoanele fizice i asociaiile familiale, autorizate potrivit legii, care desfoar activiti de turism n structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fermelor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiaz de facilitile acordate ntreprinderilor mici i mijlocii, chiar dac nu ndeplinesc condiiile de numr de angajai i venit anual, precum i de urmtoarele nlesniri: a). consiliile locale pot pune la dispoziie din terenurile disponibile, n formele i n condiiile prevzute de lege, suprafeele de teren necesare construirii, dezvoltrii i exploatrii de pensiuni i ferme agroturistice; b). acordarea de prioriti la instalarea de linii pentru telecomunicaii (telefon, telex, fax); c). asisten tehnic de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului i a asociaiilor profesionale; d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor i fermelor agroturistice n materiale de promovare turistic, editate de Ministerul Turismului; e). prezentarea ofertei pensiunilor i fermelor agroturistice n aciunile de promovare ntreprinse de birourile de informare turistic din strintate ale Ministerului Turismului; f). includerea n programele instituiilor de nvmnt cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor i fermelor agroturistice; g). scutirea de plat a impozitului pe venit pe o perioad de 3 ani a pensiunilor i fermelor agroturistice care au ca obiect de activitate, nscris n autorizaia de funcionare, servicii turistice. Art. 3. Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gzduire i servire a mesei, cu capacitate cuprins ntre 3 i 20 de camere, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i servicii de pregtire i servire a mesei. Ferma agroturistic este o structur de primire pentru gzduire i servirea mesei, cu capacitate cuprins ntre 3 i 20 camere, funcionnd n cadrul gospodriilor rneti care asigur alimentaia turitilor cu produse proaspete din surse proprii i locale. Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice i ferme agroturistice se face prin consiliile locale, n condiiile reglementrilor privind organizarea i defurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative. Art. 4. Activitatea de turism din cadrul pensiunilor i fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare, de mas, de agrement precum i alte servicii asigurate turitilor pe perioada sejurului; 50

Art. 5. n scopul proteciei turitilor, activitatea pensiunilor i fermelor agroturistice se va desfura cu respectarea actelor normative ce reglementeaz turismul n Romnia. n funcie de nivelul de dotare i de calitatea serviciilor oferite, pensiunile i fermele agroturistice se atest i se clasific de Ministerul Turismului conform normelor elaborate de acesta. Clasificarea pe categorii de ncadrare a pensiunilor i fermelor agroturistice se face n termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice i asociaiilor familiale. Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate i a criteriilor care au stat la baza clasificrii pensiunilor i fermelor agroturistice constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 250.000 la 500.000 lei. Art. 7. Contraveniei prevzute la art. 6 din prezenta ordonan i sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor, cu excepia art. 25 i 26 din lege, completat i modificat prin Ordonana Guvernului nr. 12/1994. Art. 8. Contraveniile se constat i amenzile se aplic de ctre organele Grzii financiare i de ctre organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atribuii speciale n acest domeniu. Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994 Pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan, Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre Publicat n Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994 Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. Articol unic Se aprob Ordonana Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan, Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emis n temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonane, cu urmtoarele modificri: 1. Articolul 1 va avea urmtorul cuprins: Art. 1 Pentru dezvoltarea turismului i promovarea iniiativei private, statul romn sprijin persoanele fizice i asociaiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigur servicii turistice n pensiuni sau ferme agroturistice situate n mediul rural din zona montan, Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre. 2. Articolul 2 litera g). va avea urmtorul cuprins: g). scutirea de plat a impozitului pe venit pe o perioad de 10 ani a pensiunilor i fermelor agroturistice care au ca obiect de activitate, nscris n autorizaia de funcionare, servicii turistice. 3. Aticolul 3 va avea urmtorul cuprins: Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gzduire i servire a mesei, cu capacitate cuprins ntre 3 i 20 de camere, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i servicii de pregtire i servire a mesei. Ferma agroturistic este o structur de primire pentru gzduire i servirea mesei, cu capacitate de pn la 20 camere, funcionnd n cadrul gospodriilor rneti care asigur alimentaia turitilor cu produse proaspete din surse proprii i locale. Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice i ferme agroturistice se face de ctre consiliile locale, n condiiile reglementrilor privind organizarea i defurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative.

51

ANEXA 2

52

Fig.1-Harta Deltei Dunarii

53

Fig.2-Imagini din Delta Dunarii

54

Fig.3-Apus de soare in delta

Fig.4-Plimbare pe lac in Delta Dunarii

Fig.5-Salci peste lac 55

Fig.6-Zona linistita pentru pescuit la undita

Fig.7-Pasari migratoare

Fig.8-In cautare de hrana 56

Fig.9-Din inima naturii

Fig.10-Urma lasata de urs.Vanatorii sunt pe urmele lui

Fig.11-Padure incetosata 57

Fig.12-Urs care adulmeca

Fig.13-Lupul cu privirea agera

Fig..14-Vanat doborat 58

Fig. 15-Nufari- galben si alb 59

Fig. 16-Prelucrarea stufului

Fig. 17-Plantatie de vita de vie 60

Fig. 18-Cetatea Enisala

Fig. 19-Cetatea Orgame 61

Fig.20-Cheile Tatarului

Fig.21.-Monumentul paleocrestin din Niculitel 62

Fig. 22-Mormantul lui Ali Gaza-Pasa din Babadag

Fig. 23-Geamia turceasca din Babadag 63