Sunteți pe pagina 1din 2

A.

,
Italia Rena~terii a fost un spafiu prosper fn care ora~ele rivale s-au aflat fn
'"' concurenfa permanenta. '"' ~ Insa, '"'

ciind marile puteri sii intervinii, Italia "arena Europei".

au fnceput a devenit

Re~terea, marea mi,')care a secolelor 15 $i 16, care a generat Invierea culturii clasice, 1nflorirea artelor $i o nou~ conceptie a omu1ui asupra vietii. Printre numeroasele activi~ti studiate de ganditorii perioadei renascentiste a fost $i conducerea afacerilor statului -arta de a dobandi putere $i de a conduce. Noi concep\ii despre politica Cea mai celebra carte cu teme politice a fost Principele (1517), scris~ de Niccolo Machiavelli, care a studiat comportamentul celor mai mari politicieni In raport cu maniera In care ar fi trebuit s:I se comporte -o abordare atat de $oca,n~, Incit termenul ..machiavelic" este folosit O Rena~terea a inflorit sub patronajul familiei Medici, aflata la putere. Ace~ti ceta,eni-regi sunt portretiza'i ca Magi, in pictura lui Botticelli Adora,ia Magilor. C Lorenzo de Medici, prezentat in detaliu, in tabloul lui Benozzo Gazzoli, Cortegiul regilor magi, ilustreaza splendoarea epocii respective. O Lorenzo de Medici, cunoscut ~i sub numele de Lorenzo Magnificul, a fost un mare sprijinitor a! artelor, dar ~i un diplomat iste,.

1 1:aliaeste locul In care a ap~t

" .,. IX

O Niccolo Machiavelli ( 14691527), ale carui lucrari descriu, cu un realism dur , mijloacele prin care puterea poate ti dobndita ~i men,inuta.

~i ast:lzi pentru a descrie viclenia diabolicl. Machiavelli lnsu~i a fost un diplomat florentin, majoritatea afmnatillor sale avand la baza propriile sale observaW referitoare la -viata politicl din lta1ia. lta1ia se deosebea de restul Europei prin mai multe aspecte importante. in raport cu monarhille feudale ~i principatele de dincolo de Alpi, ltalia era 1mp(lrtita 1:n state nationa1e, multe dintre ele republici, a c~r prosperitate era datorata comertului ~i flnantelor .

Aceasta era atribuit:l a~zarii ltaliei pe rutele comerciale spre Orientul Apropiat, de unde mirodeniile ~i produsele de lux erau importate ~i vandute 1:n Europa Central~ ~i de Nord. Prin urmare, oamenii de afaceri italieni au initiat practici ca finantele ~i contabilitatea. Ora~ele italiene au prosperat, iar arta ~i studiul erau practicate 1:n mod intens. Spre deosebire de corespondentele lor din nord, ora~ele au reu~it s~-~i mentiru! independenta datorit:l luptelor

nesf~ite dintre papi ~i imp~ti, In cadrul carora fiecare parte Incerca sa o impiedice pe cealalta sa-~i extinda autoritatea. In schimb, o~ele rnai mari i~i ~spandeau autoritatea ~i In provincie, aristocratia bazata pe proprietati de pamant fuzionand rnai mult sau rnai putin cu noua clasa urbana de comercianti ~i bancheri. pana In secolul 15 s-au infiintat cinci state italiene rnajore. Milano, In partea de nord-vest, a fost un ducat, de~i conducatorii acestuia erau mai 107

35
O Palazzo Pit ti, in Floren,a, a fost construit din ordinul familiei Pit ti in 1458 Marimea sa inspira putere, simbolizand aspira,iile familiilor instarite din aceasta perioada:

~ & ~ ~ ~ ~

O Papa Leo al X-Iea ~i doi cardinali intr-o pictura de Rafael. Leo al X-Iea a continuat sa sprijine artele, lucru inceput de primii papi ai Rena~terii.

su~i, celebru pentru canalele s de fapt construit pe mare; s-a dezvolta lai mare parte in calitate de putere mari LnSporta bunuri spre ~i dinspre est, afla ndu-se de aseme nea in posesia unui lant de co]lonii ~i puncte co merciale ce se intindeau pan~ la Marea Neagril

1434-64 Cosimo de Medic; conduce Florenfa 1450 Francesco Sforza fondeaza conducatoare Lorenzo Alexandru Magnificul 1469-92 conduce Florenfa 1492-1503 al VI-Iea este papa; fiul sOu, de cuceritor. 1494 Invadarea Italiei de catre Carol al VII'-Iea razboaielor italiene. 1500-30 Rena~tere importanta 1503-1 3 'ulius all/-lea 1504 Spanio/ii I; a/unga pe francezi 1513-21 Leo a/ X-/ea este papa 1517 Principe/e /ui Machiave//i 1527 Devastarea 1535 U/timu/ Sforza moare 1537 Cosimo de Medic; devine duce a/ F/orenfei 1556 Pacea de /a Cateau-Cambresis Spaniei sa fie puterea dominanta permite In Italia. Rome; din Napo/i este papa a artei al Franfei duce la Inceperea Cesare Borgia, are o scurta cariera prima dinastie In Milano

ul spiritual al cr~tinismului din vest, un conducltor italian central ce unnarea suprimarea nobilimii neascult.1toare ~i extinderea propriilor sale teritorii. Re~ind sa treac:l pestl~ Captivitatea de la Avignon ~i peste Marea scm srna, papii din perioada renascentist.1 au continu~It sa aiba exagerate ambitii politice, sa cheltuie in mod excesiv Cadeseori In calitate de patroni gel1ero~i ai artelor) ~i sa ducl o via~ intima scanldaloaSa. Printre cei mai cunoscuti sau numaral : papa Alexandru al Vl-lea de Borgi;J ~=~-, 492-1503), razboi1 pap~ Iulius al 1l-lea :iin familia Medici Leo 503-13) ~i bogatul X-lea (1513-21). A cincea mare p,utere italiaru:1ern regatul de la Napoli, care cupri ndea cea rnai mare parte din 5udul Italiei; pentru o lunga perioada de tithp, acesta a fost dispUItat lntre dinastiile rivale de Aragon (Spanio~) !?i Anjou (franceza). Printre 5tatele mai mici dir 1 . oeninsula figurnu Fe=, mu ~ena, Genoa ~i
lid~

Papi atotputernici

Conflictele din statele na1ionale Cont1ictele din statele na1;ionale erau adeseori vicioaSe, iar cer.Itenii de vaza, ca de exemplu membrii familiei Medici, puteau, la un moment dat, sa se afle 'in culmea puterii, pentru ca apoi sa decada ~i sa fie exila1;i. Cei ce se aflau la putere preferau sa-~i angajeze s01da1;i mercenari decat cer.Iteni 'inanna1;i, ~eful mercenarilor, sau condotieru] f'1ind o figura iara 'in pc perioadei :nascentiste; } acestuia , lns~ cu noroc ( 1dotierul I 1esigl asemen~ Francl :0 Sforza Ijungl \.1ilan, la condl statulul )e care ft
m~aj~

;~-l se1Ve~ dintre COI


>sirii s~r

era repteZt erau tratat~

:enarilc ~ razbc

LU de a lupta a ajunge la un diplomatia l unei balante tinate retinerii

Cu toate acestea, din 1490, situatia a sctpat sub control, din nefericire exact In momentul care noi state de drept centralizate, ca de ~mplu Franta ~i Spania, Incepusern s~ se rlarce. Boga~ ~i diviza~, Itaiia avea s~ fie )babil invada~ mai devreme sau mai tarziu; ~ prima interventie din afarn a fost provoca~ d~ Ludovic Sforza, duce de Milano. Iwlat ~i amenintat de Florenta ~i Napo ii, In 1494, acesta l-a lncurajat pe Regele Carol ai Alpii ~i sa:-~i pretinda: dreptul Napoli. A.5a au lnceput lungile razboaie italiene. Statele italiene au fost In curand eclipsate, conflictul devenind o lupta: pentru sta:panirelntre Franta ~i Spania, mult rnai distruga:toare decit vechile razboaie mercenare; In timpul acesteia Rorna a fost jefuita: (eveniment considerat ca sf~itul Rena~terii), iar Republica Florentina: a fost distrusa: ~i ln1ocuita: cu un ducat de Medici, , protectia Spaniei. Pana: la juma:tatea
SUD ~p('()h Jlui 16, cea rnai rnare parte a lta1iei se afla lntr-un mod direct sau indirect sub controlul "---'ei. Peninsula ltalica: avea sa: ra:mana: "p(iIIII

je

Impart Inca tJ1

ta

d(

sW

5eco1

108

universala: 36 -REFORMAREA

.ala

)1 MONARHII I