Sunteți pe pagina 1din 3

O explicatie plauzibila la ceea ce s-a petrecut acolo in cilindru:

n timpul funcionrii pistonul este supus la diverse solicitri datorate condiiilor de presiune i temperatur din motor. Forele care acioneaz asupre lui determin creterea frecrilor dintre piston i cilindru. Trebuie tiut c aceast cupl de frecare (piston cilindru) prezint carene, uneori mari, de ungere. n partea superioar a cursei pistonului ungerea este aproape compromis deoarece uleiul de pe peretele cilindrului este ars la fiecare ciclu motor. Tot n acea zon cantitatea de ulei este mic iar presiunile sunt cele mai mari. Ca urmare lucrul mecanic de frecare este destul de mare i determin uzuri nsemnate... n timpul exploatrii automobilului, apar o serie de defeciuni accidentale. Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supranclzirii motorului. Fenomenul poate fi observat de ofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur, dac apa de rcire este sub nivel. n cazul opririi imediate a molorului se poate evita griparea: se las s se raceasc.,se toarn in fiecare cilindru 30-40 g ulei i se incearc rotirea arborelui cotit. Dac se nvrte uor, se cauta si se nltura cauza; daca se rotete greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea i nlocuirea pistonului gripat si a segmenilor de la cilindrul respectiv. Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt uoare, se pot lefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei. Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului i aderarea lui pe cilindru, atunci acestea se inltur cu un cuit triunghiular, se lefuiec cilindrul, iar pislonul se va inlocui cu altul dc aceeai cot. Ruperea segmenilor se datoreste materialului necorespunztor, montrii incorecte, inepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul de uzura, detonaii. Defeciunea se constata prin compresie micorat, scprii de gaze in carter, ca urmare a pierderii etaneitatii, si scderea puterii motorului; apare un zgomot caracteristic (zgrieri) la antrenarea arborelui cotit. Se inlatura prin inlocuirea segmenilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri uoare pe cilindru, se slefuiete, iar dac sunt accentuate se inlocuiete. Ruperea bolului ,defeciune mai rar, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0.05 mm intre bolt si umerii pistonului sau buca de biel), material sau tratament necorespunzator, griparea pistonului. Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului. Defiletarea parial a uruburilor de fixare a capacului de biel. se determina prin batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remediaza prin demontarea bii de ulei, restrangerea suruburilor ale bielelor ce au astfel de anomalii cu

cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a preintampina astlel de defectiuni. Ruperea bielei este cauzata de: griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela. n figura se vd temperaturile la care poate ajunge pistonul unui motor Diesel cu inserie n zona canalului primului segment (segmentul de foc). Imagini atasate (micsorate)

mai, nu stiu e sa cred de supraincalzirea motorului. e cunoscut faptul ca dizalul de incalzeste mai greu, iar despre temperatura de ardere benzina/motorina, parca benzina arde mai "fierbinte". topirea pistoanelor se poate produce cand un injector nu pulverizeaza bine si frontul flacarii loveste pistonul preponderent intr-o anumita zona, explicatia cu picuratul e plauzibila, motorina ajungand pe piston, nucleul flacarii neavand arie mare de propagare si pornind de pe piston catre restul cilindrului (adica in sens invers decat normal), e oarecum de asteptat sa se topeasca pistonul, zic eu. detail motoarele dci nu au buba numai la noi in tara .am intrat pe un forum unde se povestea de catre francezi chestii despre injectoare ,pilitura si de astea de delphi.de ce alte marci nu au asa mari belele cu motorina ? faza cu injectorul defect este sustinuta de urmatoarele: La motorul Diesel, spre deosebire de motorul Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat, care este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto (raportul de comprimare 14:1 pAn la 25:1 fata de motorul Otto cu 4:tl pana la 10:1). Aerul atinge astfel o temperatura de 7000gc pana Ia 9000gc. La sfarsitul comprimarii este injectata in cilindru la presiune ridicata o anumita cantitate de combustibil Diesel (motorina). Din cauza temperatunilor ridicate combustibilul se aprinde singur (se autoaprinde). Picaturile de combustibil injectat, pulvenzate fin, se amesteca cu aerul comprimat din camera de ardere, se incalzesc, se evapora si se aprind. Acest proces dureaza circa 1/1000 s si este cunoscut sub numele de intarziere si aprindere. Picaturile pulverizate in jetul injectat sunt dtstribuite neuniform: picaturile mici in zonele periferice, picatiurile mari in zona centrala. Arderea se initiaza Ia exterior (picaturiie mici vapo-

rizndu-se primele), apoi se aprind si picaturile mai mari din interiorul (miezul) jetului. Injectarea combustbilului contnuu si dupa initierea arderii (ardere principala). Daca o particula de combustibil Diesel arde incomplet la prima ardere, sau daca intarzierea Ia aprindere este prea mare, arderea are loc violent, cu explozie (fenomenul fiind cunoscut sub numele de detonatie), Iar motorul functioneaza neuniform, cu zgomote metalice putemice.