Lectii pen

t Lecii pentru chit

E r rauacdheitaruagdeenE t

gen Ka rban www.

en w.eug k rb a n ww

Acorduri cu barr. Acorduri nrudite cu acordurile cu barr

Eugen Fabian Karban (genuK@gmx.net) 14 noiembrie 2008
Versiunea 1.0

eugenkarban.de

tra

uracdheitaEruagen

de e E w wa gerbn aKnawrbw.neuwgwnk.

.de rban a

Ka

Ka

an.de arb

eugenkarban.de
t Lecii pentru chit

Lectii pen

c www.eugenkarban.de

Rezumat Despre acorduri cu barr pentru chitara. Formarea si prinderea lor pornind de la diferite acorduri cu coarde libere din poziia 1 dupa gradul de dicultate. Tabele cu acorduri cu barr. Discuii despre prinderea acordurilor cu barr. Acorduri de t t cvinta (power-chords). Acorduri deplasate . Acorduri deplasate speciale.

Cuprins
1 Formarea acordurilor cu barr 1.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2 Acorduri cu barr pornind de la E . . . . . . . . . . . . . . . 1.3 Acorduri cu barr pornind de la A . . . . . . . . . . . . . . . 1.4 Acorduri cu barr pornind de la C . . . . . . . . . . . . . . . 1.5 Acorduri cu barr pornind de la G . . . . . . . . . . . . . . . 1.6 Alte opiuni pentru formarea acordurilor cu barr . . . . . . . t 1.7 Poziia degetelor 1, 2, 3 si 4 la prinderea acordurilor cu barr t 1.8 Poziia degetului mare la prinderea acordurilor cu barr . . . t 1.8.1 Poziia menghina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 1.8.2 Poziia vsla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t s 1.8.3 Poziia libera (free-style) . . . . . . . . . . . . . . . . t 1.8.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9 Exerciii pentru musculatura degetelor minii stngi . . . . . . t 1.10 Soluii pentru u urarea prinderii acordurilor cu barr . . . . . t s 1.11 Discuii laterale despre prinderea acordului F . . . . . . . . . t 1.12 Cum sa memorezi diferite acorduri cu barr . . . . . . . . . . 2 Acorduri de cvinta (Power chords) 2.1 Armonii implicite . . . . . . . . . . . . . . . 2.2 De la acorduri cu barr la acorduri de cvinta 2.3 Dublarea acordurilor de cvinta . . . . . . . 2.4 Rasturnari ale acordurilor de cvinta . . . . 2.4.1 Acorduri de cvinta cu 6 coarde . . . 3 Acorduri deplasate 3.1 Acorduri deplasate fara coarde libere 3.1.1 Acorduri majore si derivate . . 3.1.2 Acorduri minore si derivate . . 3.1.3 Acorduri augmentative . . . . 3.1.4 Acorduri diminuate . . . . . . 3.2 Acorduri deplasate cu coarde libere . 4 Acorduri speciale deplasate 5 Concluzii generale 6 Ce am utilizat la crearea acestui document 7 Atenie acest articol este Post-Cardware t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 2 3 5 5 6 6 7 7 7 7 7 7 8 8 9 9 9 10 10 10 11 11 11 12 12 12 12 13 13 14 14 15

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

1
1.1

Formarea acordurilor cu barr

Introducere

t Pentru nelegerea acestei mici lecii, pe lnga cuno tine minime despre parile componente ale chitarei mai este necesara t t s t cunoa terea denumirii vestice a notelor muzicale1 , a intervalelor dintre acestea2 precum si a faptului ca un interval pe s tastiera chitarei reprezinta un semiton. Se stie ca degetele minii stngi3 sunt numerotate dupa cum urmeaza: aratatorul 1, mijlociul -2, inelarul - 3 iar degetul mic - 4. De i metodele de chitara clasica interzic folosirea degetului mare la prinderea s acordurilor, unii profesori ofera aceasta libertate de aceea notarea degetului mare o vom face aici cu 0. Exista unele culegeri de acorduri de tip bro ura, carte, postere cu 2000 sau chiar cu 8000 si mai multe de acorduri s pentru chitara. O asemenea colecie este impresionanta si valoroasa din punct de vedere teoretic dar la urma urmei ceea t ce conteaza sunt acordurile care le prinzi cu u urina si care le folose ti n cntecele interpretate de tine. s t s
A=La, B=Si, C=Do, D=Re s.a.m.d. Tonuri si semitonuri. Interval dintre B-C = 1 semiton, dintre C-D = 1 ton = 2 semitonuri s.a.m.d. 3 Mna cu care se prind acordurile. Pentru stngaci este bineneles vorba de mna dreapta. t
2 1

c www.eugenkarban.de

Lecia care urmeaza te va ajuta sa nzece ti numarul de acorduri stiute folosind numai acorduri cunoscute, simple, t s prinse n prima poziie. t

1.2

Acorduri cu barr pornind de la E

Deci sa pornim simplu de la acordul E (Mi major) care se prinde n mod obi nuit dupa cum urmeaza: s

1 2

e 3e

Dat ind faptul ca la prinderea sa avem nevoie de numai 3 degete vom ncerca sa l prindem n a a fel nct aratatorul(1) sa s ramna liber. Pentru ncepatori prinderea noua, cu alte degete, nu este deloc u oara dar cu puin exerciiu se poate nsu i s t t s si aceasta. Deci noua sa prindere este:

2 3

e 4e

Tinnd prins acordul alunecam pe tastiera nspre corpul chitarei cu o poziie (tasta). Acum putem bara toate cele 6 coarde n t prima poziie pe tastiera cu degetul aratator (1). De aici si numele acestor acorduri cu barr. Degetul aratator(1) acioneaza t t n acest fel ca un capodastru n poziia 1. Obinem astfel acordul F (un semiton mai sus de E) adica: t t

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

La fel, alunecnd mai departe nspre corpul chitarei prindem acordurile:

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

F sau G

G sau A

A sau B

Acordul E major are o serie de acorduri nrudite care se prind cu doua sau trei degete, n prima poziie. Din mai toate t cu acorduri cu barr pna n poziia a 5-a pornind de la diverse aceste acorduri se pot construi acorduri cu barr. O tabela t variante ale acordului E este tabela 1.

c www.eugenkarban.de

Acordul de pornire: 1

2
2

Acordul cu barr n poziia: t 3 4 5

3

6
6

7
7

rr

rrrrrr r rr F

rrrrrr r rr F

rrrrrr r rr G

rrrrrr r rr G

rrrrrr r rr A

rrrrrr r rr A

rrrrrr r rr B

rrrrrr r r F7

rrrrrr r r F7

rrrrrr r r G7

rrrrrr r r G7

rrrrrr r r A7

rrrrrr r r A7

rrrrrr r r B7

E7

r r

E7

rrrrrr r r r F7 rrrrrr rr r Fmaj7

rrrrrr r r r F7 rrrrrr rr r Fmaj7

rrrrrr r r r G7 rrrrrr rr r Gmaj7

rrrrrr r r r G7 rrrrrr rr r Gmaj7

rrrrrr r r r A7 rrrrrr rr r Amaj7

rrrrrr r r r A7 rrrrrr rr r Amaj7

rrrrrr r r r B7 rrrrrr rr r Bmaj7

rr

Emaj7

rrr E4

rrrrrr rrr F4

rrrrrr rrr F4

rrrrrr rrr G4

rrrrrr rrr G4

rrrrrr rrr A4

rrrrrr rrr A4

rrrrrr rrr B4

rr Em

rrrrrr rr Fm

rrrrrr rr Fm

rrrrrr rr Gm

rrrrrr rr Gm

rrrrrr rr Am

rrrrrr rr Am

rrrrrr rr Bm

rr

Em7

rrrrrr rr r Fm7 rrrrrr r Fm7

rrrrrr rr r Fm7 rrrrrr r Fm7

rrrrrr rr r Gm7 rrrrrr r Gm7

rrrrrr rr r Gm7 rrrrrr r Gm7

rrrrrr rr r Am7 rrrrrr r Am7

rrrrrr rr r Am7 rrrrrr r Am7

rrrrrr rr r Bm7 rrrrrr r Bm7

r Em7

rr r Em6

rrrrrr rr r Fm6

rrrrrr rr r Fm6

rrrrrr rr r Gm6

rrrrrr rr r Gm6

rrrrrr rr r Am6

rrrrrr rr r Am6

rrrrrr rr r Bm7

Tabela 1: Acorduri cu barr pornind de la E

1.3

Acorduri cu barr pornind de la A

Un alt acord de pornire la formarea acordurilor cu barr este A. n mod normal acordul A se prinde cu urmatoarea digitaie t dupa cum urmeaza:

1

e 2e 3e

De cele mai multe ori coarda groasa E nu se interpreteaza. Pentru a forma acorduri cu barr-uri pornind de la A se alege prinderea:

2

e 3e 4e

astfel ca degetul aratator(1) sa ramna liber. La fel ca la acordul E prin deplasarea pe tastiera a prinderii se pot interpreta diferite acorduri.

c www.eugenkarban.de

Mai jos o tabela 2 cu diferite variante de acorduri pornind de la A.

Acordul de pornire: 1

2
2

Acordul cu barr n poziia: t 3 4 5

3

6
6

7
7

rrr A

rrrrrr rrr A

rrrrrr rrr B

rrrrrr rrr B

rrrrrr rrr C

rrrrrr rrr C

rrrrrr rrr D

rrrrrr rrr D

r r A7

rrrrrr r r A7

rrrrrr r r B7

rrrrrr r r B7

rrrrrr r r C7

rrrrrr r r C7

rrrrrr r r D7

rrrrrr r r D7

rr A4

rrrrrr rr r A4

rrrrrr rr r B4 rrrrrr r r B7sus4 rrrrrr rr B2

rrrrrr rr r B4

rrrrrr rr r C4 rrrrrr r r C7sus4 rrrrrr rr C2

rrrrrr rr r C4

rrrrrr rr r D4 rrrrrr r r D7sus4 rrrrrr rr D2

rrrrrr rr r D4

A7sus4

rrrrrr r r A7sus4 rrrrrr rr A2

rrrrrr r r B7sus4 rrrrrr rr B2

rrrrrr r r C7sus4 rrrrrr rr C2

rrrrrr r r D7sus4 rrrrrr rr D2

rr A2

r r r Amaj7

rrrrrr r r r Amaj7

rrrrrr r r r Bmaj7

rrrrrr r r r Bmaj7

rrrrrr r r r Cmaj7

rrrrrr r r r Cmaj7

rrrrrr r r r Dmaj7

rrrrrr r r r Dmaj7

rr Am

rrrrrr r rr Am

rrrrrr r rr Bm

rrrrrr r rr Bm

rrrrrr r rr Cm

rrrrrr r rr Cm

rrrrrr r rr Dm

rrrrrr r rr Dm

rrrrrr r r Am7

rrrrrr r r Bm7

rrrrrr r r Bm7

rrrrrr r r Cm7

rrrrrr r r Cm7

rrrrrr r r Dm7

rrrrrr r r Dm7

Am7

r r

Am7

rrrrrr r r r Am7 rrrrrr rrrr A6

rrrrrr r r r Bm7 rrrrrr rrrr B6

rrrrrr r r r Bm7 rrrrrr rrrr B6

rrrrrr r r r Cm7 rrrrrr rrrr C6

rrrrrr r r r Cm7 rrrrrr rrrr C6

rrrrrr r r r Dm7 rrrrrr rrrr D6

rrrrrr r r r Dm7 rrrrrr rrrr D6

rrrr A6

Tabela 2: Acorduri cu barr pornind de la A Interesanta este prinderea acordului A6 si a derivatelor sale cu barr. Degetul aratator (1) apasa toate cele 6 coarde ale chitarei iar inelarul (3) apasa numai 4 coarde. Avem de a face astfel cu doua barr-uri prinse cu doua degete. Vezi ultimul exemplu din tabela 2. O forma speciala de prindere a acordurilor cu barr pornind de la A se aseamana cu prinderea acordului A6 menionata t anterior. Acordul A se prinde cu degetul 3 folosind un barr parial. Degetul apasa cele 3 coarde iar coarda E subire se t t lasa libera ridicnd u or degetul. Pentru barr se folose te de fapt numai prima falanga a degetului inelar (3). s s

3

e 3e 3e

Aceasta forma de prindere nu este la ndemna oricui dar cu puin exerciiu se poate nsu i. t t s

c www.eugenkarban.de

1.4

Acorduri cu barr pornind de la C

Majoritatea acordurilor cu barr se formeaza avnd ca acord de baza acordurile A sau E si derivatele lor. Exista nsa si alte acorduri de baza pentru acordurile cu barr. Un acord de la care se mai poate porni la formarea acordurilor cu barr este C. Pentru a forma acorduri cu barr pornind de la acordul C se folose te pentru C prinderea de mai jos: s

3 4

Prinderea acordurilor cu barr dupa modelul acordului C se face mai u or n poziiile nalte unde distana dintre poziii nu s t t t este a a mare si ca urmare degetele minii stngi nu trebuie a a mult rasrate. s s

Acordul de pornire: 1

2
2

Acordul cu barr n poziia: t 3 4 5

3

6
6

7
7

r C

rrrrrr r r r C rrrrrr r r Cmaj7 rrrrrr r r r C9

rrrrrr r r r D rrrrrr r r Dmaj7 rrrrrr r r r D9

rrrrrr r r r D rrrrrr r r Dmaj7 rrrrrr r r r D9

rrrrrr r r r E rrrrrr r r Emaj7 rrrrrr r r r E9

rrrrrr r r r F rrrrrr r r Fmaj7 rrrrrr r r r F9

rrrrrr r r r F rrrrrr r r Fmaj7 rrrrrr r r r F9

rrrrrr r r r G rrrrrr r r Gmaj7 rrrrrr r r r G9

Cmaj7

1

C9

Tabela 3: Acorduri cu barr pornind de la C

1.5

Acorduri cu barr pornind de la G

O model deosebit de dicil de prindere a acordurilor cu barr este cel format pornind de la acordul G. Dicultatea consta n prinderea integrala a acordului G folosind degetele 2 3 si 4 exemplicat mai jos:

2 3

e
4

De aceea se prefera de multe ori o prindere alternativa, unde degetul mic (4) nu se folose te. Deci la interpretare coarda s E subire nu se bate sau nu se ciupe te. t s

Acordul de pornire: 1

2
2

Acordul cu barr n poziia: t 3 4 5

3

6
6

7
7

r G

rrrrrr r r r G rrrrr r rr G

rrrrrr r r r A rrrrr r rr A

rrrrrr r r r A rrrrr r rr A

rrrrrr r r r B rrrrr r rr B

rrrrrr r r r C rrrrr r rr C

rrrrrr r r r C rrrrr r rr C

rrrrrr r r r D rrrrr r rr D

r G

rr

Tabela 4: Acorduri cu barr pornind de la G

c www.eugenkarban.de

1.6

Alte opiuni pentru formarea acordurilor cu barr t

Acordurile care se preteaza cel mai bine ca punct de plecare n formarea acordurilor cu barr sunt A, E, A7, E7, Am, Am7 si Em, acorduri care se prind cu 3 sau mai puine degete n primele doua poziii. Posibile sunt si prinderi pornind de la t t acordurile C sau G dar acestea sunt ceva mai dicile. s n plus, cei care pot sa- i rasre degetele mai mult, pot folosi ca punct de plecare si prinderile de la alte acorduri dect cele descrise mai sus, cum ar D si Dm. Vezi tabela 5.

Acordul de pornire: 1

2
2

Acordul cu barr n poziia: t 3 4 5

3

6
6

7
7

r r r D

rrrrrr r r r D rrrrrr r r r Dm rrrrrr r r r D7

rrrrrr r r r E rrrrrr r r r Em rrrrrr r r r E7

rrrrrr r r r F rrrrrr r r r Fm rrrrrr r r r F7

rrrrrr r r r F rrrrrr r r r Fm rrrrrr r r r F7

rrrrrr r r r G rrrrrr r r r Gm rrrrrr r r r G7

rrrrrr r r r G rrrrrr r r r Gm rrrrrr r r r G7

rrrrrr r r r A rrrrrr r r r Am rrrrrr r r r A7

r Dm

r r

r r r D7

rr

rrrrrr rr r Dm7

rrrrrr rr r Em7

rrrrrr rr r Fm7

rrrrrr rr r Fm7

rrrrrr rr r Gm7

rrrrrr rr r Gm7

rrrrrr rr r Am7

Dm7 r r r D6

rrrrrr r r D6

rrrrrr r r E6

rrrrrr r r F6

rrrrrr r r F6

rrrrrr r r G6

rrrrrr r r G6

rrrrrr r r A6

rrr Dmaj7

rrrrrr rrr Dmaj7

rrrrrr rrr Emaj7

rrrrrr rrr Fmaj7

rrrrrr rrr Fmaj7

rrrrrr rrr Gmaj7

rrrrrr rrr Gmaj7

rrrrrr rrr Amaj7

r D9

rr

rrrrrr r rr D9

rrrrrr r rr E9

rrrrrr r rr F9

rrrrrr r rr F9

rrrrrr r rr G9

rrrrrr r rr G9

rrrrrr r rr A9

Tabela 5: Acorduri cu barr pornind de la D

1.7

Poziia degetelor 1, 2, 3 si 4 la prinderea acordurilor cu barr t

Pentru prinderea acordurilor n poziia 1 (fara barr) exista anumite reguli de digitaie. Se recomanda de exemplu ca degetul t t mijlociu (2) si degetul aratator (1) sa ramna tot timpul unul lnga altul. Astfel de reguli exista si pentru acordurile cu barr: 1. Degetul mic (4) si mijlociul (2) trebuie sa ramna tot timpul relativ apropiate; anume distana dintre ele (pe orizontala) t sa nu e mai mare dect o poziie pe tastiera. t 2. De asemenea degetul mic (4) trebuie sa ramna ntotdeauna mai jos pe tastiera (pe verticala) dect degetul inelar (3). 3. n afara de asta trebuie, n general, avut grija ca ntre aratator (1) si mijlociu (2) + degetul mic (4) sa ramna o poziie t libera pe tastiera (pe orizontala). 4. Important este ca si degetul aratator (1) sa e plasat primul pe tastiera. Dupa care urmeaza inelarul (3) si degetul mic (4). Mijlociul (2) se plaseaza la nal pe tastiera. Ordinea i poate parea un pic pedanta, dar cu timpul va aduce t s roade. Mai ales la ciupituri unde mai tot timpul primul ton interpretat este bass-ul. Odata a ezat aratatorul celelalte degete i vor gasi singure locul. s 5. A ezarea s

c www.eugenkarban.de

ar t tor (1) aa

poziie liber t a

mijlociu (3) + deget mic (4)

trebuie sa vina aproape de la sine. Aceasta nu este important numai pentru acordurile cu barr ci si mai trziu la prinderea acordurilor de cvinta. Una din gre elile frecvente este aceea ca aratatorul (1) se plaseaza uneori prea sus peste tastiera, astfel ca vrful sau s este cu mult deasupra coardei E (6). Asta se ntmpla mai ales n dorina de a c tiga mai multa fora la prinderea barrt s t t ului. Rezultatul este nsa o reducere a mobilitaii a celorlalte degete. Fiecare chitarist n parte trebuie sa gaseasca poziia t proprie a degetului aratator (1), la care mobilitatea celorlalte degete ramne acceptabila. Desigur lungimea degetelor si t laimea tastierei au n acest caz un rol important.

1.8

Poziia degetului mare la prinderea acordurilor cu barr t

La prinderea acordurilor cu barr se ntlnesc frecvent 3 poziii ale degetului mare. t 1.8.1 Poziia menghina t

Una din poziiile degetului mare (0) cele mai des folosite la prinderea acordurilor cu barr este cea cnd acesta sta paralel t cu degetul aratator (1), perpendicular pe linia gtului chitarei. Astfel degetul mare si aratatorul formeaza un U n jurul gtului chitarei care acioneaza ca o menghina pe tastiera. Un mic dezavantaj: mu chii degetului mare sunt solicitai mult t s t n timp prinderea devine de-a dreptul obositoare. Trecerea la solistica, nsa se face mai u or daca folose ti aceasta tehnica s s de plasare a degetului mare. 1.8.2 Poziia vslas t

O alta poziie pentru degetul mare, la prinderea acordurilor cu barr, este de-a lungul gtului chitarei astfel ca degetul mare t (0) sa formeze cu degetul aratator (1) un unghi de 90 exact a a cum ai ine o vsla nsa rasturnat. Dezavantajul este s t ca pentru solistica degetele care prind coardele i pierd din exibilitate. n schimb aceasta prinderea este relativ naturala s (degetul mare formeaza n mod normal cu palma un unghi de 90 ) si nu a a de dicila ca prinderea de mai sus. Apasarea s degetelor pe tastiera se obine printr-o u oara rasucire a degetului care prinde barr-ul. Aratatorul (1) este axa de rasucire t s iar fora necesara apasarii acordului provine din antebra. Degetul mare ntins de-a lungul tastierei nu are dect rol de t t sprijin. 1.8.3 Poziia libera (free-style) t

Muli chitari ti prefera o cu totul alta poziie a degetului mare la prinderea acordurilor cu barr, neglijnd cu totul regulile de t s t digitaie din metodele de chitara clasica. Barr-ul prins cu aratatorul este unul mic sau incomplet iar degetul mare (0) se t s ncolace te pe dupa tastiera si prinde coarda E (sau chiar E si A) apasnd-o pe tastiera sau numai amortiznd-o. Astfel barr-ul se prinde folosind att degetul aratator (1) ct si cel mare (0). 1.8.4 Concluzii

Eu personal, folosesc prima varianta de prindere. Daca nsa cnt mai mult si musculatura degetului mare (0) obose te, s obi nuiesc sa schimb liber ntre cele trei forme de prindere. De aceea si sfatul meu: probeaza toate prinderile descrise mai s sus si folose te-o pe cea care i cade mai bine. Fiecare din ele are si avantaje si dezavantaje de aceea n diferite situaii s t t este chiar recomandat sa e folosite prinderi alternative. Vezi mai jos si discuia despre prinderea acordului F. t

1.9

Exerciii pentru musculatura degetelor minii stngi t

Marea problema la prinderea acordurilor cu barr este faptul ca degetul aratator (1) trebuie sa stea perfect ntins si ncordat e lejere si deplasabile. Aceasta coordonare a degetelor este n timp de degetele mijlociu (2), inelar (3) si mic (4) trebuie sa chiar si fara chitara dicila. Pentru aceea se recomanda exerciii pentru degetele minii stngi n care degetul aratator (1) t ramne ntins iar celelalte degete folosite la prindere se ntind si se ndoaie fara a mi ca degetul inelar (1). Chiar si atunci s s cnd numai unul din degetele ndoite (2), (3) sau (4) se deplaseaza, a a cum este cazul pe tastiera chitarei, degetul inelar trebuie sa ramna ntins si ncordat. Acest exerciiu necesita la nceput multa rabdare. t Exerciii efective pentru prinderea barr-ului se pot face si pe tastiera fara a folosi degetul mare (0). Fora de prindere t t provine astfel din antebra care trebuie sa e perpendicular pe linia tastierei, evitnd tragerea cotului catre corp. n afara de t degetul aratator (1) se plaseaza paralel cu tastele si ct mai apropiat de tasta de asta fora de strngere se reduce daca t sus.

c www.eugenkarban.de

1.10 Soluii pentru usurarea prinderii acordurilor cu barr t

Este bine cunoscut ca acordurile cu barr sunt co marul oricarui chitarist la nceput de drum. s Aceasta datorita faptului ca aceasta tehnica solicita n mod deosebit nu numai musculatura degetului aratator (1) ci si musculatura, n mod normal puin solicitata, a degetului inelar (3) si al celui mic (4). Cheia succesului consta n rabdare si t mult exerciiu. Porne te-o ncet si nceteaza de ecare data cnd degetele ncep sa doara. Apoi te vei mira ce repede se t s vor face progrese. Pentru cei care nu au rabdarea necesara exista si mici variante ajutatoare cum ar : 1. Folosirea barr-urilor mici. Degetul aratator(1) nu mai apasa toate cele 6 coarde ale chitarei ci numai 3 sau mai puine din coardele subiri. t t Coardele ramase libere nu se interpreteaza (notate cu x). Un exemplu aici pentru Fm:

e 1e 1e

e 3e Fm

Asfel fora necesara apasarii barr-ului se reduce considerabil si prinderea devine mult mai u oara. t s 2. Folosirea barr-urilor mici si a degetului mare (al minii stngi). Muli dintre chitari ti prind barr-urile folosindu-se att de aratator(2) pentru coardele subiri ct si de degetul mare(0) t s t pentru coardele groase. Celelalte 3 degete prind forma acordului de la care a pornit barr-ul. Aici un exemplu tot pentru Fm:
0

e
4

e 1e 1e

e 3e Fm

Avantajul acestei tehnici este pe lnga fora redusa de prindere si acela ca barr-ul este prins integral, pe toate cele t 6 coarde. 3. Folosirea unui capodastru. Daca melodia interpretata are acordurile prinse numai ntr-o poziie nalta se poate folosi t un capodastru evitnd astfel prinderea acordurilor cu barr. 4. Folosirea unui acordaj alternativ. Daca la interpretarea melodiilor cntate de tine preferi o singura tonalitate poi t ncerca si un acordaj alternativ al chitarei. Prinderea acordurilor se schimba cu totul dar odata stapnita, noua prindere este de obicei mai simpla dect cea standard. Aceasta este nsa mai mult o metoda pentru avansai si cei care ajung de obicei n stadiul de a experimenta cu t acordaje alternative, stapnesc foarte bine acordurile cu barr.

1.11 Discuii laterale despre prinderea acordului F t

Acordul F se poate prinde ca F cu barr mic, F mijlociu sau F cu barr mare dupa cum urmeaza:

1 2 4

e 1e
2 3

e 1e

e e 4e

e 1e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

F mic

F mijlociu

F mare

ncepatorii vor prinde de de obicei numai acordul F mic. Mai trziu vor trece la forma F cu barr mare. Varianta F mijlociu t va folosita de cei care au nca dicultai n a prinde F cu barr-ul mare. De multe ori chitari tii buni vor privi cu dispre s t la F-ul tau cu barr mic si vor spune poate: A a l prindeam si eu odata... Totu i numai chitari ti cu adevarat buni stiu: s s s toate variantele de prindere a acordului F sunt la fel de importante n practica. Situaia la momentul interpretarii este cea t care dicteaza forma de prindere utilizata. Nu dicultatea tehnicii de prindere este importanta (excepie la ncepatori) ci t tehnica de interpretare. Un bass-run din F se executa mai u or si cu mai puin efort folosind prinderea F mic. Anumite s t guri de hammering sunt aproape imposibil de interpretat cu barr mare. O tehnica cu bass alternativ este favorizata de la G prins n poziia a 3-a. prinderea F mijlociu. La fel si o trecere rapida t Reine deci: un chitarist cu adevarat bun stapne te nu numai prinderile dicile si corecte din punct de vedere tehnic t s ci stapne te n egala masura toate prinderile. s

c www.eugenkarban.de

1.12 Cum sa memorezi diferite acorduri cu barr

t Acum ca ai nvaat cum sa prinzi diferite acorduri cu barr se pune ntrebarea: Cum pot sa le memorez pe toate?. La nceput nu trebuie sa le nvei chiar pe toate. Ajunge daca cuno ti numai cteva. Pentru asta trebuie sa stii sau sa t s nvei numai puina teorie despre chitara. Important este faptul ca ecare poziie pe tastiera (ecare tasta) este un semiton, t t t s acordurile se numesc dupa nota lor de baza. Cuno tine minime despre game sunt iara i de folos. s t La nceput nu trebuie sa te intereseze ca unele acorduri au nume diferite (cum ar F si G), dupa tonalitatea folosita n melodie. Important este numai ca notele de baza stau pe aceea i coarda. s Folose te ideile ajutatoare si punctele de reper de mai jos: s Pentru acordurile cu barr pornind de la A nota de baza (A) se aa pe coarda 5 libera. Pentru acordurile cu barr pornind de la C nota de baza (C) se aa pe coarda 5 n poziia 3. t Concluzie: Un acord cu barr n poziia 3, format pornind de la A, este un C (major sau minor). t Pentru acordurile cu barr pornind de la E nota de baza (E) se aa pe coarda 6 libera. Pentru acordurile cu barr pornind de la G nota de baza (G) se aa pe coarda 6 n poziia 3. t Concluzie: Un acord cu barr n poziia 3, format pornind de la E, este un G (minor sau major). t Un alt ajutor la orientare pot poziiile de acordaj pentru coardele 4 (D), 5 (A) si 6 (E). t Se stie ca pentru a acorda coarda 5 (A) a chitarei este folosita coarda 6 (E) apasata n poziia 5. Deci n poziia 5 pe coarda t t 6 (E) avem nota A. Concluzie: Prinznd un acord cu barr n poziia 5 cu prinderea pornind de la acordurile E sau G vom t avea acordul A (major sau minor). La fel pentru acordarea coardei 4 (D) se apasa coarda 5 (A) n poziia 5. Deci n poziia 5 pe coarda A avem nota D. t t Concluzie: Un acord cu barr prins n poziia 5, pornind de la acordurile A sau C va un D (major sau minor). t Alt ajutor de orientare este poziia 12. Aici pentru ecare coarda avem nota mai sus cu o octava (12 semitonuri sunt t o octava). Concluzie: Un acord cu barr pornit de la E sau G n poziia 12 este de asemenea un E sau un C (major sau t minor). Concluzie: Un acord cu barr pornit de la A sau C n poziia 12 este de asemenea un A sau un C (major sau minor). t Folosind cele descrise anterior nu vei stapni tastiera n totalitate dar este un nceput bun pentru a trece la pasul urmator. Pentru a sti ce acord cu barr se prinde n toate poziiile pe tastiera trebuie sa nvei temeinic notele muzicale (gama t t cromatica) de pe coardele 5 (A) si 6 (E). Pe coarda E aceasta este E-F-F-G-G-A-A-C-C-D-D-E. Iar pe coarda A: A-A-C-C-D-D-E-F-F-G-G-A. Orientarea pe tastiera se va face dupa poziia degetului cu barr. Stiind t ce nota prinde degetul cu barr, pe coarda A sau E (dupa forma de prindere: A si C pentru coarda A si E si G pentru coarda E) vei stii si numele acordului prins. Pentru orientare poi folosi bineneles si punctele de orientare descrise mai sus de la t t care poi ncepe numaratoarea dupa gama cromatica n sus sau n jos pe tastiera. t Folosind astfel cteva ajutoare de orientare si puina teorie se pot stapni n scurt timp, fara un efort considerabil de t t nvaare, acordurile cu barr n orice poziie. t

Acorduri de cvinta (Power chords)

Prin deniie un acord este format din cel puin trei sunete: sunetele de pe treptele 1, 3 si 5 a gamei din care provine si care t t i da si numele. O forma cu totul speciala de acorduri, folosite de mult timp de chitari ti, sunt acordurile de cvinta sau cum s se numesc n limba engleza power chords . Aceste acorduri sunt foarte des folosite si sunt foarte efective. Pentru teoreticieni aceste acorduri reprezinta o problema pentru ca sunt greu de difereniat. Diferena dintre un acord major t t si minor consta n nota a doua din componena sa (treapta a 3-a) - includerea unei tere mici sau mari la tonica si cvinta t t stabile te caracterul acordului la mol sau dur (minor sau major). s Acordurile de cvinta sunt formate numai din sunetul de pe treapta 1 si 5 a gamei din care provin, deci conform deniiei t nici nu este vorba de un acord ci doar de un interval sau o grupare de note. Indiferent daca aceste grupe de note sunt denumite acorduri sau daca se folose te terminologia corecta de interval, evident este ca ele sunt n muzica moderna de s mare folos. Lipsa notei de pe treapta a 3-a (deci a caracterului major sau minor) nseamna si faptul ca att gama majora t ct si cea minora a aceleia i tonalitai pot acompaniate cu acela i acord de cvinta. s s t Acest tip de acord este, datorita simplitaii sale, n stilurile blues, rock, hard-rock si heavy-metal foarte des ntlnit. Interpre tate folosind un distors puternic sau cu alte efecte extreme, aceste acorduri i pastreaza si chiar i accentueaza caracterul s s puternic iar legatura armonica a acestor doua note nrudite se accentueaza.

2.1

Armonii implicite

n cele mai multe cazuri, ntr-o formaie de muzica, este rolul instrumentelor aferente chitarei de a completa acordurile t cu caracterul major sau minor a a cum o cere piesa muzicala. Daca chitaristul interpreteaza acordul complet de cvinta s sau mare, sunetul devine un pic sters si caracterul taios al sunetului chitarei se reduce considerabil. folosind tera mica t

c www.eugenkarban.de

2.2

De la acorduri cu barr la acorduri de cvinta

Acordurile de cvinta sunt u or de interpretat si la fel ca si acordurile cu barr, variantele cele mai cunoscute si u or de s s prins, se construiesc pe baza prinderilor ce pleaca de la diverse forme ale acordurilor A sau E. Prin alunecare pe tastiera se prind alte acorduri. Ca si regula generala acordurile de cvinta (n afara celor din poziia 1 unde nota de baza este coarda libera) se prind t folosind degetul aratator (1) pe o coarda de sus si inelarul (3) pe coarda imediat urmatoare, de jos, la al doilea interval numarat pornind de la degetul aratator. Singura excepie sunt acordurile de cvinta formate pe coarda a 3-a (G) si a 2-a t (B) unde se ia al treilea interval numarat de la aratator. Unii instrumenti ti prefera prinderea acordurilor de cvinta folosind s aratatorul (1) si degetul mic (4). Cteva exemple conine tabela 6 de mai jos: Se remarca faptul ca acordurile de cvinta au urmatoarele caracteristici: t

Acordul de cvinta de pornire: 1

1

Acordul de cvinta n poziia: t 3 4 5

r E5

r r F5

r r F5

r r G5

r r G5

r r A5

r r A5

r r B5

r A5

r r A5

r r B5

r r C5

r r C5

r r D5

r r D5

r r E5

r D5

r r D5

r r E5

r r F5

r r F5

r r G5

r r G5

r r A5

r r G5

r r A5

r r A5

r r B5

r r C5

r r C5

r r D5

r G5

r B5

r r C5

r r C5

r r D5

r r D5

r r E5

r r F5

r r F5

Tabela 6: Acorduri de cvinta Sunt u or de prins folosind numai doua degete. s Nota de baza (cea care da numele acordului) este ntotdeauna nota mai joasa. Sunt deplasabile (prin simpla deplasare a prinderii pe tastiera se prind acorduri mai nalte) la fel ca si acordurile cu barr.

2.3

Dublarea acordurilor de cvinta

Uneori se dore te ca acordurile de cvinta sa sune mai stralucitor si ceva mai plin. Pentru aceasta se folose te dublarea lor s s adaugnd nota de baza (cu o octava mai sus) la acordul de cvinta. Vezi n exemplul de mai jos pentru C5:
CGC

e
3

e 3e

C5
Tehnica de deplasare pe tastiera se poate folosi mai departe.

2.4

Rasturnari ale acordurilor de cvinta

s Am menionat ca acordurile de cvinta i au numele de la nota care suna cel mai jos. Exista nsa si unele forme care, ca si t excepii, ntaresc regula. t

10

c www.eugenkarban.de

Un exemplu este dat mai jos tot pentru acordul de cvinta C5 la care nu mai prindem nota G pe coarda D n poziia 5 ci pe t coarda G n poziia 3: t GC
1

e 1e

C5
Astfel nota mai joasa este G. Vorbim n acest caz de un acord de cvinta rasturnat. Daca te uii mai bine acesta este un t acord de cvinta care sta cu capul (nota C) n jos . O alta forma interesanta este redata mai jos:
CG

GCGC
1

e
3

e 1e
3

e 3e

C5

C5

Primul acord este forma binecunoscuta C5; la al doilea am adaugat nota C pe coarda G ceea ce ar nsemna dublarea notei C precum si nota G pe coarda E. Se observa ca acum nota cea mai joasa a acordului este G dar avem si o dublare. Vorbim n acest caz de un acord de cvinta rasturnat si dublat. 2.4.1 Acorduri de cvinta cu 6 coarde

O forma speciala de acorduri de cvinta sunt acordurile E5 si A5 construite pe toate cele 6 coarde ale chitarei:

1

e 1e
3

e 1e
4

e 4e

Daca ncerci sa descifrezi notele coninute de cele doua acorduri vei vedea ca este vorba de numai A si E pentru acordul t A, respectiv de numai E si B pentru acordul E. Sunetul este interesant si merita ncercat.

Acorduri deplasate

O alta specialitate sunt acordurile deplasate . Formarea lor se bazeaza e pe faptul ca la interpretarea unui acord nu toate coardele trebuie lovite ori ciupite sau pe faptul ca acele coarde lasate libere se potrivesc ca sunet si din punct de vederea al teoriei de formare a acordurilor cu acordul prins. Asemanarea lor cu acordurile cu barr si cu acordurile de cvinta este deplasarea pe tastiera a unei anumite prinderi.

3.1

Acorduri deplasate fara coarde libere

Pentru a forma astfel de acorduri sunt ideale acordurile ce se prind n poziia 1 cu 4, sau mai puine degete, la care coardele t t libere nu se interpreteaza. Prin deplasarea prinderii pe tastiera se obin acorduri cu tonuri mai nalte. Este de menionat t t ca la deplasarea prinderii se ine n continuare cont de faptul ca coardele libere nu se interpreteaza. Un bun exemplu este t acordul C7.

1 2 3

e
4

C7 11

c www.eugenkarban.de

Daca la acest acord nu interpretam nota de pe coarda libera 1 (E) el nu i pierde din caracter pentru ca nota E este s deja n componena sa pe coarda 4 (D). Prin deplasarea acordului pe tastiera obinem la fel ca si la acorduri cu barr C7 t t n poziia 2, D7 n poziia 3 s.a.m.d Important este ca prima si ultima coarda sa nu e lovite respectiv ciupite. t t

1 2 3

e e
1 4 2 3

e
4

e e

e e
3 2

e
1

e
4

e
1

e
3

e
4

e
3

e
4

C7

C7

D7

D7

E7

Formarea prin deplasarea pe tastiera a acordurilor majore, minore sau derivate cu barr a fost descrisa n capitolul 1. Prin faptul ca la unele din aceste acorduri cu barr nu toate coardele trebuie neaparat prinse rezulta faptul ca degetul aratator (altfel folosit pentru prinderea barr-ului) poate acum folosit pentru a prinde numai o coarda, maximum doua. Acordul i pastreaza caracterul si poate si deplasat. s Cele mai multe prinderi de acorduri astfel deplasabile provin din acordurile cu barr la care s-a renunat la prinderea t unei sau a unor coarde. Exista nsa si unele forme diferite care au fost redate mai jos: 3.1.1

1 2 3

Acorduri majore si derivate

2

2 3

3 2 4

1 1

e
3

e
4

e
2

e e 4e

e e e

e 1e

e
3

e e
3 2

e
4

e 3e 4e

e 4e

C7
3.1.2

C7

Dmaj7

Fmaj7

C6

D6

Gsus2

Fmaj7

Acorduri minore si derivate

1 2

1 2

e
3

e
2

e e
4 3

e
4

e
3

e e
3

e 4e

Cm
3.1.3 Acorduri augmentative

Gm

Gm7

Am6

Dm6

1 3 4

e 2e

e
2 3

e e e 4e

Caug
3.1.4 Acorduri diminuate

Daug

1 2

e
2

e
2

e
4

e
3

e
4

e
4

Ddim

Adim

Fdim

Ddim7

Un caz aparte reprezinta acordurile de tip dim7 ca si ultimul acord din exemplul de mai sus. Acestea sunt acorduri mica la care notele de pe treptele 3,5 si 7 au fost alterate cu bemol. Astfel se creaza un interval de trei majore de septima

12

c www.eugenkarban.de

semitonuri ntre ecare din notele acordului. Ca urmare a simetrie lor

12 semitonuri n gama cromatic a = 3 semitonuri 4 note n componena acordului t

ecare din notele din componena poate considerata nota de baza. Deci aceste acorduri pot purta numele oricarei t note din componena. n exemplul de mai sus cu Ddim7=Edim7 acest acord mai poate numit: Adim7, Cdim7 sau t Fdim7=Gdim7. Prin deplasarea pe tastiera a acordului acesta se repeta tot la a 4-a poziie. t

3.2

Acorduri deplasate cu coarde libere

Aceste acorduri se prind numai n anumite poziii pe tastiera, deplasnd o prindere a unui acord din poziia 1 si interpretnd t t toate sau numai unele coarde ramase libere. Notele coardelor ce suna libere se potrivesc din punct de vedere al teoriei de formare a acordurilor cu acordul prins. Mai jos o prindere a acordului Em n poziia 7 pornind de la acordul Am din poziia 1 la care coarda 6 (E) nu se prinde t t cu degetul aratator (1) dar se interpreteaza.

7
1

e 1e 1e 1e 1e e 2 ee 3 4

Em
Alte variante ale aceluia i acord tot n poziia 7 sunt: s t

71

7
1

e 1e
2 3

e
2 3

e e 4e

e 4e

Em
Alte exemple:

Em

1 2 3

e e 4e
1

e 4e
3

e
2 3

e 4e e 4e

F
Un sunet interesant au si urmatoarele acorduri:

e
2 3

e
1

e 4e

e
2 3

e 4e B

De remarcat ca o parte a acordului (coardele 3, 4, 5 si 6) se prinde ca si un acord cu barr iar celelalte coarde (1 si 2) se lasa sa sune libere. Este de fapt forma inversata a exemplului de mai sus Em (aici se bareaza bass-ul si se lasa libere coardele nalte). Coardele care suna libere (B si E) sunt si n acest caz, din punct de vedere al teoriei de formare a acordurilor, parte integranta din acordul format.

Acorduri speciale deplasate

Exemplele urmatoare sunte de fapt acorduri deplasate, fara barr, la care se interpreteaza si coardele libere. Acestea nu acordurilor cu acordul prins dar tocmai aceasta este ce le face mai se potrivesc, din punct de vedere al teoriei formarii interesante. Faptul ca aceste coarde suna liber ofera acordului un sunet cu totul diferit.

13

c www.eugenkarban.de

Ele ofera posibilitatea de a cnta altfel cu acorduri cunoscute, din poziia 1 n poziii nalte. t t

1 1

e
2

e
1 2

e 2e 3e

e 2e

e
1

e
3

e e

e
4

din A

din E

din D

din C

din G

Cu toate ca (probabil) nu vei gasi aceste acorduri n nici o culegere standard de acorduri, precis le-ai auzit ntr-un cntec sau altul si poate le poi folosi chiar n cntecele interpretate de tine. t

Concluzii generale

Ca ncepator ecare dintre noi a avut o oarecare reinere atunci cnd acordul F sau un alt acord cu barr trebuie folosit t ntr-un cntec. Celor care au trecut de acest stadiu si stapnesc bine acordurile cu barr le recomand sa experimenteze cu acestea folosind n cntece acorduri cu barr n locul celor standard din poziia 1. De exemplu n locul unui acord A major din poziia t t 1 un acord A major n poziia 5 prins dupa modelul acordului E major. Sau n locul unui D major din poziia 1 un acord t t D major prins tot n poziia 5 dupa modelul acordului A major. Sunetul este de multe ori cu totul nou si de i uneori nu se t s potrive te de cele mai multe ori vei placut impresionat. n plus unele tehnici de amortizare a coardelor se vor executa s t mult mai bine cu acorduri cu barr ajutndu-te astfel sa acorzi melodiei mai multa expresivitate, mbunataind si ritmica ei.

Ce am utilizat la crearea acestui document

Acest document este ( cel puin dupa parerea mea ) foarte complex din punct de vedere al gracilor si a imaginilor folosite t de aceea am sa ncerc sa indic aici, pentru cei interesai, ce programe am folosit la realizarea sa. t

Linux Debian (Etch) - sistem de operare.

http://www.debian.org/

Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.

http://http://www.ubuntu.com/

Windows XP - sistem de operare.

http://www.microsoft.com/
A Kile - Editor de text si manager proiecte LTEX 2 sub Linux.

http://kile.sourceforge.net/
A LTEX 2 - procesor text.

http://www.latex-project.org/
A Sub LTEX 2 am folosit urmatoarele pachete:

geometry - pentru paginaie t http://www.ctan.org/pub/tex-archive/macros/latex2e/contrib/geometry/ picins - pentru a ezarea pe pagina a imaginilor direct importate s http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex209/contrib/picins/ gchords - pentru desenarea diagramelor de acorduri pentru chitara http://www.ctan.org/tex-archive/graphics/gchords/ hyperref - pentru obinerea de documente PDF cu linkuri t http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/hyperref/ abc - pentru includerea partiturilor muzicale scrise n limbajul ABC n document, notaiilor de ritmuri si a tabulat turilor. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/abc/ pstricks - pentru realizarea gracelor din document. http://tug.org/PSTricks/ xy - pentru realizarea unor diagrame din document. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/diagrams/xypic/xy-3.7/

14

c www.eugenkarban.de

oat - pentru plasarea tabelelor din document pe mai multe pagini. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/oat/ fancyhdr - pentru realizarea de linkuri n header si footer de pe pagina. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/fancyhdr/ guitar - pentru scrierea acordurilor deasupra versurilor acolo unde vin schimbate. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/guitar/ multido - pentru programare la generarea gracelor. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/multido/ ifthen - pentru programarea gracelor si a unor pachete ajutatoare. http://tug.ctan.org/cgi-bin/ctanPackageInformation.py?id=ifthen

abcm2ps - procesor de iere muzicale ABC la postscript. s

http://moinejf.free.fr/

ABC Explorer - editor si manager pentru iere n ABC Music Format sub Windows. s
http://stalikez.info/abc/abcex.php AutoCorect - corector de texte n limba romna folosit pentru corectarea textului si pentru adaugarea diacriticelor, acolo unde au fost uitate. http://www.softset.ro/autocorect.html

Atenie acest articol este Post-Cardware t

Acest articol este rezultatul muncii mele si m-a costat mult, mult din si a a puinul meu timp liber. s t s De aceea consider ca nu ar gre it sa cer si ceva din partea celui care l cite te si l gase te util. s s Cum bani ar un pic prea mult cerut ( ...iar la urma urmei este bine stiut ca banii nu aduc fericirea ) m-am gndit ca o t mica atenie n forma unei cari po tale ar deajuns si nici nu va duce pe nimeni la faliment. Aceasta carte po tala poate t s s una cu o imagine din localitatea unde locuie ti, de la mare, de la munte sau orice alta carte po tala care i place ie. s s t t Deci numai daca consideri acest articol util considera ca o obligaie sa mi trimii o vedere sau o carte po tala la adresa: t t s Eugen Fabian Karban Muskatellerstr. 4B Augsburg 86179 Germany Mulumesc! t Eugen

15