JUDICIARA 17 11 2003

Curs 10 – continuare curs 9

Grupa B – stresurile vietii

Include stresuri concordante sau neconcordante cu etapa de viata care tulbura pe oricine dar intr-o masura determinata de
vulnerabilitatea individuala. Sunt de mai multe categorii:
1. stresuri scurte:
- pierderi reale (rude, cunostiinte)
- pierderi simbolice (proiecte)
2. stresuri legate de boli tranzitorii (curabile)
3. stresuri cu efecte prelungite care pot fi:
- pierderi reale
- pierderi simbolice
- piederi materiale majore
4. stresuri cu actiune prelungita (suprasolicitari de durata in familie, profesionale sau mixte; boala cronica severa incapacitanta sau
cu potential letal; conflicte cronice relationale cu soacra, sefii)
5. stari stresante – stresul existentei in conditii precare financiare sau de mediu
6. stresul legat de schimbarile majore de statut, mediu sau conditii de viata – divort, casatorie, pensionare, schimbare de
domiciliu, pierderea sau schimbarea serviciului.

Grupa C – stresuri care decurg din desfasurarea neobisnuita a unor acte de viata obisnuite

1. stresuri de geneza personologica individuala (consecintele legale ale unor actiuni proprii – certuri, violente). Elementul comun
este vina, deficitele educationale, structurile disarmonice ale personalitatii sau anturajul.
2. abuzuri si discriminari
- abuzul infantil:
• nesexual – sindromul copilului batut, exploatarea copilului, tulburari de ingrijire, stiluri extreme de educatie
• sexual – incestul; exploatarea sexuala; abuzul sexual infantil intamplator (victimile deviantelor)
- abuzuri determinate de sexul persoanei, varsta si convingeri religioase
3. iatrogeriile – stresuri produse de personalul de sanatate
- cu abuz sexual/nesexual
- incompetenta/eroare
- cu consecinte remediabile/iremediabile

Grupa D – stresul necazurilor si solicitarilor cotidiene

Pot fi specifice grupului de apartenenta (sex, varsta, profesie, nivel socio-economic), au un rol de fond pentru rezistenta la stresori mai
mari si depind de informare, cultura, inteligenta si interesul persoanei

Grupa E – stresul endemic

Stres general si impersonal constituit de vestile proaste ale zilei sau perioadei: inflatie, scumpiri, deteriorarea moravurilor, violenta,
specula, necinste, accidente, catastrofe, riscuri de razboi, indiferent daca acestea se produc in propria tara sau undeva in lume. Produc
patologie doar la persoanele cu o sensibilitate iesita din comun.

Grupa F – stresurile speciale

Se constituie ca stresuri prin vulnerabilitati sau prin expuneri particulare, nefiind stresuri decat pentru grupuri bine delimitate de
oameni, in timp ce pentru omul obisnuit pot sa nu fie tulburatoare sau de neinteles.
- stresul unor pierderi specifice
- stresul determinat de vulnerabilitati individuale

a. stresul determinat de psihopatologia preexistenta (anxietate, epilepsie, ipohondrie)

b. stresul resimtit dupa intoxicatii (betie, dorguri sau dupa acte suicidate)
c. stresul amintirilor determinat de retrairea sau de evocarea unor situatii stresante anterioare (se manifesta ca o reactie exagerata
aparent nejustificata fata de un stimul similar stresului antecedent, fie ca o modificare a dispozitiei de fond la mentionarea
stresului anterior). Poate apare periodic la “aniversarea” stresorului initial.
d. stresul sarbatorilor – evidentiaza subiectului singuratatea ori inadecvarea in comparatie cu altii a vietii pe care o duce si fata de
care mentinea anterior un anumit nivel adaptativ relativ multumitor
1
e. stresul determinat de o patologie somatica care modifica vulnerabilitatea

Grupa G – stresul experimental

Experimentele de laborator care induc la voluntari stresuri scurte si strict limitate ca intensitate si gama de continut. Prococoalele de
lucru respecta normele etice stricte ale experimentelor de voluntari si prevad interventii de specialitate daca apar efecte negative.

Grupa H – stresul situatiilor extremale

Este stresul indus in legatura cu pregatirea pentru existenta in medii intens nefavorabile vietii omului (spatiu cosmic, mari adancimi
sau altitudini). Este un stres asumat voluntar dupa antrenamente speciale. Masivitatea schimbarilor fata de existenta obisnuita poate
avea consecinte neobisnuite cu tot caracterlul protector al motivatiei pozitive si al inaltei organizari a expunerii la stres.

S t re su l pen i t enc i a r

Sunt 10 surse de stres:

1. Cea mai mare presiune asupra unui gardian provine de la superiorii sai. Pozitia gardianului este incomoda. “Inchisoarea este o
lume inversa. In lumea reala tot ce este interzis este scris. In puscarie este invers. Tot ce este permis este scris. Deci tot ce nu este
scris este interzis”.

2. De obice administratia nu demonstreaza sprijin pentru angajatii lor.

3. Gardienii pot fi intelesi gresit de catre public si de catre detinuti.

4. Un stres al gardienilor provine din atitudinea colegilor de servici.

5. Monotonia conditiilor de lucru, teama, posibilitatea incerta de avansare.

6. Exista o schimbare atitudinala generala. Gardienii invata ca trebuie sa fie suspiciosi, ca trebuie sa evite confesiunile.

7. Gardienii nu povestesc sotiilor despre ceea ce se intampla la servici deci familiile ii percep ca fiind reci si distanti.

8. Accesul la resurse dorite de detinuti (tigari, cafea) constituie o mare sursa de stres pentru gardieni.

9. Penitenciarul este o institutie cu multe centre de putere. Gardianul nu stie cui trebuie sa se supuna.

10. Insatisfactia colectiva creste atunci cand motivele fiecaruia de a fi satisfacut creste.