GUVERNUL ROMANIEI

~~~\MINISTERUL DEZVOLTARII ~IfEGIONALE $1TURISMULUI

www.mdrt.ro

nr .. I.fr.~ din ... C?~·.«?f: 2011 .... ...

pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea, executarea ~i exploatarea lnstalatlilor de ventilare ~i climatizare" , indicativ 15 - 2010

ORDINUL

in conformitate cu prevederile art. 10 si art. 38 alin. (2) din Legea nr, 1011995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind tipurile de reglementari tehnice si de cheituieli aferente activitatii de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului :;:ihabitat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2003, cu modificarile si completarile ulterioare ~i ale Hotararii Guvernului nr.101612004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania :;:i Statele Membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 4 din 07.09.2010 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generala din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale :;:i Turismului ~i A vizul nr. 3 din 04.11.2010 aI Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, in temeiul art. 5 pet, II lit. e) si al art. 13 alin.(6) din Hotararea Guvernului nr.l63112009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale :;:iTurismului, cu modificarile si compi etarile ul terioare, ministrul dezvoltarli region ale ~i turismului emite prezentul

ORDIN:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica "Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare", indicativ 15 - 2010, prevazuta in anexa" care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin Nonnativul privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare", indicativ IS-1998:;:i Nonnativul privind exploatarea instalatiilor de ventilare :;:i clirnatizare", indicativ 15/2-1998, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. SS/N/1998, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 6/1999, edit at de InstitutuI National de Cercetare-Dezvoltare In Constructii :;:iEconomia Constructiilor, .Jnstructiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale", indicativ 15/1-1994, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice ~i amenajarii teritoriului nr. 15/N/1994, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 9/1994, precum si orice alte dispozitii contrare i~i inceteaza aplicabilitatea.

Art. 3 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

Prezenta reglementare tehnica a fostadoptata eu respectarea proeedurii de notificare nr. RO/74112010 din 26.11.2010, prevazuta de Direetiva 98/34/CE a Parlamentului European ~i a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proeeduri pentru furnizarea de informatii in domeniuI standardelor ~i reglementarilor tehnice, publicata in Jurnalul Ofieiat, aI Comunitatilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificata prin Direetiva 98/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 217 din 5 august 1998.

MINISTRU

010) Ordinul $i anexa se publica ~i in Buletinul Constructiilor editat de cdtre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism $i Dezvoltare Teritorialii Durabila "URBAN-INCERC" care functioneazd in coordonarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

GUVERNUL ROMAN lEI

~J{EGIONALE $1TURISMULUI
www.mdrt.ro

~Vl\.

M.

·INISTER. UL DE.Z.V.OLTARII

Dlrectia Tehnica in Constructii

REFERATDE APROBARE
"Normativpentru pentru aprobarea reglementarii tehnice proiectarea, executarea ~i exploatarea instalatiilor cllmatlzare", indicativ 15 - 2010 de ventilare ~i

Nr.:;;.~f..ef2

•.din .• gf::-R.£.2011

Activitatea de reglementare tehnica In domeniul constructiilor este legiferata prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul careia, Ministerul Dezvoltarii Regionale ~i Turismului, In calitate de autoritate de reglementare in domeniu, asigura elaborarea, actualizarea ~i valorificarea pachetului tehnic normativ destinat sectorului constructii, cu respectarea principiilor comunitare privind libera circulatie a produselor si serviciilor, precum si a masurilor pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii-in domeniul standardelor ~i reglementarilor tehnice, ~i aI regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, pre cum si Comisia Europeans aprobat prin Hotararea Guvernul ui nr.l 0 16/2004, cu modificarile ulterioare. Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr.163112009, cu modificarile ~i cornpletarile ulterioare, Ministerul Dezvoltarii Regionale ~i Turismului, prin Directia Tehnica In Constructii, stabileste cadrul tematic, organizeaza si finanteaza programe/proiecte .multianuale pentru cercetarea, dezvoltarea si inovarea sectoriala prenormativa, inclusiv activitati specifice de reglementare in domeniile sale de activitate, ~i asigura valorificarea rezultatelor ca informatii/documente de interes public, destinate beneficiului public. In domeniul proiectarii ~i executarii instalatiilor de ventilare si climatizare in cladiri, la nivel national, sunt in vigoare reglementarile tehnice: "Normativ pentru proiectarea st executarea tnstalattilor de ventilare ~i climatizare" indicativ 15-1998, .Jnstructiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalztrea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" indicativ 15/1-1994 si .Normauv privind exploatarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare", indicativ 15/2-1998. La nivel european, cu privire la realizarea instalatiilor de ventilare si climatizare din cladiri, au fost publicate 0 serie de standarde (preluate de Asociatia de Standardizare din Romania) referitoare la proiectarea, realizarea ~i mentinerea conditiilor de calitate a aerului interior, cu sau rara tratarea aerului interior/ aer proaspat Lucrarea cuprinde conditii ~i recomandari pentru proiectarea, executia ~i exploatarea intalatiilor de ventilare si climatizare in constructiile civile, industriale ~i agrozootehnice sau ale partilor acestora. - prin ventilare se intelege procesul prin' care intra (natural sau fortat) aer proaspat in incaperi :;;iprin care, din incaperi se elimina (natural sau fortat) aerul poluat. Astfel se realizeaza diluarea/eliminarea poluantilor interiori: umiditate, gaze, vapori, praf, fapt ce constituie functia (obiectivul) ventilarii. Prin ventilare se asigura calitatea aerului interior, respectiv ·limitarea concentratiei poluantilor ~i a dozelor admise de poluanti, - prin climatizare se intelege procesul prin care in interiorul incaperilor se asigura 0 temperatura controlata a aerului, indiferent de procesele termice din interioruI sau din exterioruI

cladirii, Climatizarea presupune incalzirea ~i racirea controlata a spatiilor, deci, realizarea confortului termic al ocupantilor din mcaperl. N ormati vul: se refera la alegerea I;liconditiile de instalare a echipamentelor de ventilare si/sau climatizare; se refera la dimensionarea si realizarea instalatiilor de ventilare/climatizare; contine reguli de proiectare a instalatiilor de ventilare/c1imatizare astfel tncat sa se asigure calitatea aerului ~i conditii de confort interior; contine masuri ~i solutii pentru cresterea eficientei energetice a instalatiilor de ventilarel climatizare. De mentionat ca, in cazul in care exista si alte reglementari tehnice in vigoare referitoare la instalatiile de ventilare/climatizare, Ia proiectarea ~i verificarea acestora se vor aplica prescriptiile cele mai severe, astfel incat sa se asigure conditiile de confort si de calitate a aerului interior pentru ocupanti, Noile prevederi de proiectare a instalatiilor de ventilare/climatizare in cladiri urmeaza a intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea reglementatii tehnice in Monitorul Oficial al Romaniei. Prezenta reglementare tehnica a fost adoptata eu respectarea procedurii de notificare nr.ROI 74112010 din 28.02.2011, prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European ~i a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informatii in domeniul standardelor ~i reglementarilor tehnice, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificata prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European ~i a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 217 din 5 august 1998. Procedura de notificare s-a incheiat, normativul urmeaza, sa se aprobe prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si turismului, care va fi publicat in Monitorul OficiaJ aJ Romaniei ~i in Buletinul Constructiilor editat de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila "URBAN-INCERCII. Avand in vedere cele de mai sus, s-a elaborat prezentul proiect de ordin pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea, executarea # exploatarea instalatiilor de ventilare $i climatizare", tndicativ 15 - 2010, pe care 11supunem spre aprobare si pe care va rugam sa binevoiti a-I semna.

lntocm::~iaJ lng. Au~~£on

CTS 10

INSTALATII ~I ECHIPAMENTE AFERENTE CONSTRUCTIILOR

c.··.,·.~t ....
PROCES.VERBAL Nr •. '. I}f-· din'

M.M, .JID/a

DE AVIZARE

1. Simbolul ~i denulllirea
(Revzulre

lucraril: 15-1998, 15/1-1994l?i

Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea instalatiilor de ventilate si climatizare

sl comasare normativele UTCs - responsabil

15/2-1998)

2. Faza: Redactarea a II-a 4. Contract nr.: 351/22.05.2008

5.Coneluzllle avizaril: ('5.a)- Faza se AVIZEAZA ""5:b - Faza se AVIZEAZA

3. Elaborator:

contract, prof. dr. ing. lolanda Colda

.
- FARA.CONDITII -cu urrnatoarele CONDITII pentru raza.urmatoare:

FAV9RABIL FAVORABIL

In vederea avizarii ~i receptionaril fazei, elaboratorul are obligatia de a introduce tn documentatiecondltnle stabilite de Comitetul Tehnic de Specialitate, msntonate la pct.6.e, in termen de __ zile de la data prezentului aviz, procedand dupa cum urmeaza: . - va facedovada In scrls a indeplinirii obligatteide mai sus; - va prezenta documentana la reavizare. . 5.c-Faza seAVIZEAZA ",EFAVORABIL - cu urmatoarele CONDTU rn vederea refaeerii ~j prezentsrii oocumentanel pentru 0 noua avlzare; .

Docurnentatla, refacuta.tn conformitate

termen de __

cu conditllle de la pet.6.d, se va prezenta la responsabilul zlle dela dataprezentului avlz,

de terna in

6. In temeiul concluziilor de la pet,5, Comitetul Tehnlc de Specialltate vedere tehnlc, documentatla anallzata prezentata in Faza:
SE POATE RECEPTIONA.

R=::e=jd~

nr. 10 apreeia~ea. din punct de Cl/I ~q

.

.-

COMITETUL TEHNIC DE COORPONARE GENERAL"

PROCES VERBAL DE AVIZARE

Nr.4'dln07.09.2010

,1;

Denumlrea "eglementirll tehnlce:

Normativ privind proiectarea, execl,ltla Jiexp/oatarea instalatii/or deventiiareJi c/imatizare(Revizuireficomasare normative: IS -1998; ISI1-1994; /5/2· '1998)
2. Faza: flnali; 3. Elaborator: Unlversltatea Tehnica de constructii Bucure,tl - Facultatea de Instalatll - prof. dr.ing lolarida COLDAj' .' ,

4. Nr. contract: 351/2008; 5.Concluzilleavlzlrll :

Ca urmare a analizei ,iin baza avizuluinr. 17/02.09.2010 emis de Comitetul Tehnic de Specialitate nr. 10 - "Instalali; $i echipamente ajerente constructtilor" reglementarea tehnicA mentionatA la pet.I : , 5.a - se AVIZeAZA FAVORABIL ,i sa acordl viza "BUN DE TIPAR"· raglementarea tehnlci se poate promova pentru aprobare ,I publicare ; Recomandlri pentru publicara: '

5.b - sa aminA acordarea vizei "BUN DE TJPAR" pinA la introducerea urmitoarelor CONDIT" :

MINISTERUL ADMINISTRATIEI ~I INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA.

.::1"''"'

~J ..
!;.f;l.%

nr.3 din ~;.11.~ ..2010

Generale Tehnice din cadrul MINISTERULUI DEZVOLTARII REGIONALE ~I TURISMULUI, inregistrata sub numarul nr.
La cererea Dlrectlel 70390 din 18.10.2010, potrivit atributiilor ce ii revin conform prevederilor art. 11 lit. d) din Hotararea Guvemului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului 30712006 privind apdrarea impotriva incendiilor, General pentru Situatii de

Urgentd, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 18 lit. b) din Legea nr.

Inspectoratul General pentru

Sltuatll de Urgenta avizeaza:

"NORMATIV

PRIVIND PROIECTAREA,

EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE, INDICATIV 15 - 2010".

Avizul se emite in baza: • redactdrii finale elaborate

de

UNIVERSITATEA

TEHNICA

DE

CONSTRUCTII BUCURESTI; • procesului - verbal nr. 17 din 02.09.2010, al CTS 10 constituit la nivelul
MD.R.T.; • procesului - verbal nr. 59381 din 27.10.2010, al sedintei comisiei de avizare a Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentd.

Colonel ing. Engen VI~AN

Se anexeaza lucrarea continandAojpagini stampilate spre neschimbare,

NORMATIV pentru Proiectarea, executarea ~i exploatarea instalatiilor de ventiIare si climatizare Indicativ 15 - 2010
(Revizuire ~i eomasare Nonnativ pentru proieetarea ~i exeeutarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare"- indieativ 15-1998, .Jnstructiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea eu aer eaId prin jeturi de aer orizontale - indicativ 1511-1994 si .Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare" - indicativ 15/2-1998)

ASRO

#2367 P.OO!

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA

o r 9 ani

s rn u I Nat

ion

a I de

5 t a n dar

d i z are

;'~~l1l!m.r'~,:i';':i'""!jlfiLm"lllihMW&lli"l.!l\.\'fk~~!~~~:1 ::i:1J1mf@',,:W~W!J'~~1l!g~i!!:"1l.'Jl.';1I<i~'1,*~liYl'~J'_.t.tjjI~~~HI'~~~4l1§'~~~~~i.I'l;':''i:!i'~.<if~~~'''''~~~!i·1~~
1iI~m!Jf:!lII1~mf::m.t.lIIil!lmiJ..~~1.itiS.1!'1Ii~~:ti2il1."'i!i~Q!IIjlmMHUUlil'M:@!i!H.A~rttMMmIllMNiR':!lllifll~~U.I~fWiU!li.Qu:ntM.&f:vJ¥.t.tOO~~:iIIJrti.1\1

l1li iiiiiI
Citre,

III

DIReCT~ "

,'~SAO
t.;;

Sf AHOARDIZARI!.

in atentia dnei Aurelia Simian

Fax; 0372114592

Directia Tehnica in Constrl.lctii

MDRT

Referitor fa: Normativ privind "instalatUfe de ventilare-ctimatlzare

II

indicativ 15

In ccntormltate cu legea nr, 177/2005, Tn tot continutul doeumentulul referirea. Ia. standardete
romsne (europene sau internationale) se va face cu tltlu de reccmandare ( a sa vedea. de exemplu: punet 7.3) ~J urmatoarete obsetva\if ale ASRO~ la pag 5, punct 2.1. propunem sa sa completeze cu; "Terminologia Iii notaliile utilizate ... definitiile folosite in normele romane$ti §i stanaflrclel9 in vigoare..... Iii sa va scrls : SR
CENITR 12101~5:2007: SR EN ISO 7730:2006, Ambiante term/os moderate. Determinarea

analitica

§i

interpretarea confortului termic prln calculul indicilor PMV ~i PPD g; specificarea

or/ter/llor de confort termic loc~/. Propunem sa sa reformuleze uJtimul marcaj : "Alta standards Tn vigoarelJ; ta pag 32, punct 5.2.3 b) fii peste tot in text sa va aerie coract SR 1907 1~1997;
h

La pag 54, punct 5.3.10 sa va scrle oorect SR EN 60079~ 1O~1 :2009.0

Anexa: lista standardelor de referinla din anexa 1,

Director Directla Standardizare

luliana Chilea

Str,M!f!'ld~lrev, nl. 21-25, 010302, Sec;tor 1, Bucure~ti, ROMA.NIA, (l"n'jqjf: a~ro@l\5ro,r(l,www.lIsro.ro

Director Ga(ll!!ral: Tel:021 3163296' Fax: o::n ir.6 08 70 Direqiill Standardlzare~Tel: 021312.47.44;021 3104308' rax:021 3155870 Dlrecti~ Publkati1:Tel: 021 ~16 77 24 Vjn:.:-II(I ~i bonamenle:Tef:o;n 316 n 25· Fax: 021 317,25,14; O~1 312,94.88 a Bibl!¢l~a ASIlO: Tel; 021 .230,7:1,20 Or·;?anr~l'I't(,! e certificare Tel: 021 313 SS 16· Fax:0213167728 d

Anexa 1a Ordinu1 MDRT nr.!.~r.l/~~~'!.f.'/ 2011

NORMATIV pentru proiectarea, executarea ~i exploatarea Instalatiilor de ventilare §-iclimatizare Indicativ 15 - 2010

CUPRINS

1. Obiect, domeniu de aplicare, cerlnte generale

2. Terminologie 3. Ventilarea cladlrllor 4. Climatizarea cladlrilor 5. Elemente generale de calcul 6. Componente generale ale sistemelor de ventilare/climatizare 7. Prevederi generale pentru echipamentele instalatlllor de ventilare/climatizare 8. Solutii de ventilare/climatizare pentru diferite destinatll de claditl

9. Masuri ~isolutil pentru cresterea eflcientei energetice a instalatlilor de ventilare/climatizare 10. Executarea instalatiilor de ventilare/climatizare 11. Punerea in functlune ~i receptia instalatiilor de ventilare/climatizare 12. Exploatarea, tntretlnerea, reviziile ~i reparatiile lnstalatlllor de ventilare/climatizare 13. Anexele 1 - 8

1. Obiect, domeniu de aplicare, cerlnte generale

1.1. Reglementarea tehnica are ca oblect proiectarea, de ventilare ~i de climatizare. executa rea ~i exploatarea instalatlilor

1.2. Prevederile reglemenHirii tehnice se aplidi urmatoarelor tipuri de cladlr], indiferent de forma de proprietate: a) cladirl civile ~i industriale nol, b) cladiri civile ~i industriale existente, supuse unor lucrsrl de modernizare, modificare, transformare, consolidare, extindere, schimbare de destlnatle, reparatil capitale ~i reabilitare termo-energetidi. 1.3. Fac exceptie de la aplicarea acestei reglementarl tehnice: instalatllle de ventilare, climatizare ~i aer conditionat destinate aslgurarll condltlllor tehnologice de tip special (lnstalatll din camere curate, lnstalatli de dezodorizare, lnstalatf de transport pneumatic, lnstalatii din mine, tuneluri ~i din constructil agrozootehnice) precum ~i lnstalatllle de raclre prin radlatle, 1.4. Prezenta reglementare tehnlca nu trateaza proiectarea ~i executarea instalatlllor pentru evacuarea fumului ~i a gazelor flerbintl in caz de incendiu (desfumare) sau a echipamentelor ~i sistemelor protectoare, la care pericolul de explozie rezulta exclusiv din prezenta substantelor explozive sau a substantelor chimice instabile; sunt insa incluse prevederi care reglemententeaza posibilitatea utilizarii partiale sau totale a lnstalatiilor de ventilare ale cladiril pentru evacuarea fumului ~igazelor flerblntl, 1.5. La proiectarea, executa rea ~i exploatarea lnstalatiilor de ventilare ~i de climatizare trebuie indepllnite condltlile de calltate ~i de psrformanta, referltoare la urmatoarele cerlnte esentlale: a) rezlstenta mecanlca ~i stabilitate, b} secur~atelaincendiu, c) igiena, sanatate ~i mediu, d) slguranta in exploatare, e) protectle impotriva zgomotului, f} economie de energie ~i izolare terrnlca. 1.6. Prevederile acestei reglementarl tehnice urrnaresc aplicarea in domeniul lnstalatlllor de ventilare ~i climatizare a urrnatoarelor prevederi ale urrnatoarelor acte normative: Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructli, cu rnodlflcarlle ulterioare, denumiHi Legea nr, 10/1995 ~i Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, cu modificarile ulterioare, denumlta in continuare Legea nr. 372/2005 ~i au un caracter obligatoriu pentru toate tipurile de constructll mention ate la pct. 1.2. 1.7. Fac exceptle, acele prevederi in care este lncluss explicit expresia lIse recornanda". 1.8. La proiectarea, executa rea ~i exploatarea lnstalatiilor de ventilare ~i climatizare din cladiri se au in vedere ~i prevederile corespunzatoare din documentele cuprinse in anexa 1. 1.9. Cerintele generale referitoare la proiectarea ~i executa rea lucrarllor de Instalatii de ventilare ~i climatizare din cladlrl sunt urmatoarele: a) lnstalatiile de ventilare ~i climatizare se executa numai pe baza proiectului tehnic ~i a detaliilor de executle. Proiectul se elaboreaza de catre proiectantl de specialitate, conform prevederilor legale in vigoare la data elaborarii proiectului;

b) prolectul se verifies, in condltille legli, de cstre verificatori de prolecte, atestatl, pe baza reglementarllor tehnice In vigoare la data elaborarll prolectulul, pentru respectarea cerlntelor esentlale stabilite de proiectant. Referatele de verificare ale proiectului fac parte lntegranta din proiect; c) proiectul de tnstalat!l de ventilare sl/sau dimatizare se reallzeaza pentru lnstalatlile aferente categorillor de cladiri lnscrise la pet. 1.2.; d) proiectul tehnic furnlzeaza informatiile tehnice complete, sub forma de piese scrise §i desenate, privind d imensionarea, executa rea lucrarllor, montaju I echipamentelor/utilajelor, asigurarea cerlntelor esentlale de calltate, teste, etc.; e) detalllle de executle se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de investitor/beneficiar, dupa alegerea echipamentelor/utilajelor ~i materialelor de instalattl de ventilare ~i climatlzare, pe baza caracteristicilor tehnice ale acestora. Detallile de executle trebuie sa cuprlnda toate elementele necesare pentru executla lnstalatlel, detaliind §i partlcularlzand informatiile furnizate in proiectul tehnic; f) proiectul tehnic, detallile de executle ~i dupa caz, dlspozltllle de santler, emise pe parcursul executaril lucrarilor, trebuie sa furnizeze toate datele necesare certfflcarll energetice a cladlrllor noi sau a celor existente la care s-au realizat lucrart de modernizare, modifkare, transformare, consolidare, extlndere, schimbare de destlnatle, reparatll capitale ~i reabilitare termo-energetica: g) proiectul tehnic, detaliile de executle, instructlunlle de exploatare ~i dupa caz, dlspozltiile de santler, emise pe parcursul executarll lucrarllor, se cuprind in cartea tehnica a constructiel, care se preda investitorului/proprietarului inainte de receptla finala a lucrarilor: h) pentru obiectivele de lnvestltll noi, precum ~i pentru realizarea lucrarilor specifice de interventli la constructllle existente, flnantate total sau partial din fonduri publice, fazeie proiectului vor fi conforme prevederilor legale in vigoare la data elaborarii proiectului.

2. Terminologie
2.1. Terminologia ~i notatllle utilizate In aceasta reglementare tehnlcs sunt In concordanta cu termenii ~i deflnltille folosite In normele rornanesti din domeniul de activitate: a) Legea nr. 10/1995, cu rnodlflcarile ulterioare ~i Legea nr. 372/2005, cu modlflcarile ulterioare; b} Metodologia de calcul al perforrnantei energetice a cladirilor, MC001/2006; c) SR EN 12792:2004, Ventilarea In cladiri, Simboluri, terminologie sl simboluri grafice; d} SR CEN/TR 12101-5:2007, Sisteme de control al fumului sl gazelor flerblnti, Partea a 5-a: Ghid de recomandarl functlonale ~i metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului ~i gazelor fterblntl: e) SR EN ISO 7730:2006, Amblante term ice moderate - Determinarea analitica ~i interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV ~i PPD ~i specificarea criteriilor de confort termic local; f) SR CR 1752:2002, lnstalatli de ventilare In cladlrl, Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior; g} SR EN 12101-6:20051 Sisteme pentru controlul fumului ~i gazelor flerblnti. Partea a 6-a: Speciflcatll pentru sisteme cu presiune dlferentiela - Kituri; h) 0 serie de termeni ~i definltli sunt reluati ~i explicatl cu scopul de a clarifica marimlle, conceptele, etc., la care se face referinta in diferitele parti ale acestei reglementarl tehnice. 2.2. Calitatea aerului interior este caracteristica (insuslreal acestula de a avea un contlnut de poluanti care nu depaseste concentratlile sau doze Ie admise (asimilate de persoane In perioada de ocupare), aslgurand astfel lglena ~i sanatatea persoanelor. 2.3. Clapeta antifoc - dispozitiv de lnchidere (obturare) rezistent la foe, montat pe conducta (canalul) de ventilare care strapunge un element de constructle antifoc sau rezistent la foe, care este In pozltle normal deschlsa ~i care este prevazuta cu actlonare automata ~i manuala In caz de incendiu. 2.4. (1) Climatizarea este procesul prln care In lnteriorul Incaperilor se asigura 0 temperatura controlata a aerulul, indiferent de procesele term ice din interiorul sau din exteriorul cladirii. Climatizarea presupune Incalzirea ~i raclrea controlata a spatillor. Prin climatizare se urmareste realizarea confortului termic al ocupantllor din tncapert, (2) Prin climatizare se poate realiza ~i controlul umidltatil aerului interior, dar nu este 0 sltuatle impllcita. (3) Tn procesul de cllmatizare se poate trata ~i aerul proaspat necesar ventllaril: In acest caz, climatizarea este cuplata cu ventilarea. 2.5. Cladire foarte putln poluanta - 0 cladlre reallzata din materiale cu emisii foarte mici de poluantl (ca de exemplu platra, stida, metalul) ~i In care nu se desfa~oara actlvitatl cu emisii poluante ~i nu exlsta surse poluante (ca de exemplu fum de tlgara), Informativ, emisiile (TCOV, formaldehlda, amoniac, etc.) sunt date in anexa C din standardul SR EN 15251:2007. 2.6. Cladire putln poluanta - 0 cladlre realizata din materia Ie cu emisii mici de poluantl ~i in care actlvltatl!e cu emisii poluante sunt limitate sau interzise. Informativ, emisiile (TCOV, tormaldehlda, amonlac, etc.) sunt date In anexa C la standardul SR EN 15251 :2007. 2.7. Cladire poluanta 0

cladlre care nu corespunde tipurilor

de cladlre foarte putin sau putln

poluanta,
4

2.8. Confortul termic - este senzatla de buna stare fizica rezultata din faptul ca schimbul de dUdura dintre corpul uman ~i mediul Inconjurator se reallzeaza fara suprasolicitarea sistemului termoregulator. 2.9. Conditionarea aerului este procesul prin care se reallzeaza controlul temperaturii, umidltatl], vitezei ~i de cele mai multe ori ~i a puritatii aerului interior. Termenul este utilizat In special pentru inca peri cu condltii tehnologice speciale. 2.10. Eficienta ventilarii este 0 marlme adlmenslonala care exprima in ce masura aerul de ventilare se amesteca cu aerul interior din lncapere: se exprima ca raport intre diferenta de concentratle de poluant (caldura, umiditate, gaze) dintre aerul evacuat CEHA aerul introdus Csup~i ~i diferenta de concentratle dintre aerul interior (din zona ocupata) CIDA aerul introdus Csup: ~i €v

= (CEHA csUP)/(CIDA csup) -

2.11. Indicele de curent (DR) este 0 estimare a procentului de persoane nemultumlte din cauza « curentului » produs de viteza ~i intensitatea turbulentei aerului care produce inconfort, In anumite condittl de temperatura. 2.12. Procentul de persoane nemultumlte (PPD) este 0 estimare a procentului de persoane dintr-un grup care are 0 anurnlta activitate ~i un anumit grad de izolare a imbracamlntel, care consldera ca nivelul de confort termic dintr-o lncapere cu anumitl parametri, este nesatlsfacator, 2.13. Sarcina termica de calcul a incaperii [senslblla, latenta, totala) reprezinta fluxul de caldura senslbila/latenta/totala, necesar a fi introdus sau extras din incapere pentru a realiza starea lntertoara de calcul: se determina corespunzator condltlilor climatice de calcul ~i condlttllor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degaja caldura), 2.14. Sarcina termidi de calcul a sistemului reprezinta fluxul de caldura sensiblla/latenta/totala, necesar a fi introdus sau extras de sistemul de instalatli de ventilare/ciimatizare, pentru a realiza starea Interloara de calcul: se determine corespunzator condlttllor ciimatice de calcul ~i conditlllor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degaja caldura). Sarcina sistemului nu reprezlnta suma sarcinii de calcul a Incaperltor. 2.15. Sarcina termlca (a incaperii/sistemului) reprezinta fluxul de caldura senslbila/latenta/totala, necesar a fi introdus sau extras din tncapere la un moment dati pentru a reallza starea interlcara de calcul; se determine corespunzator condltlilor cllmatlce ~i condltillor interioare de exploatare, corespunzatoare momentului de calcul. 2.16. Temperatura operativa a unei incaperi date, este temperatura uniforma a unei lncaperl echivalente in care schimbul de caldura prin convectle ~i prin radlatle al unei persoane, este acelasl cu eel din lncaperea data; pentru viteze ale aerului mai mici de 0,4 m/s ~i temperaturi medii de radlatle mal mici de 50°C; temperatura operatlva se poate calcula ca media arltrnetlca dintre temperatura aerului ~i temperatura medie de radiatle, 2.17. Tipurile de aer sunt denumite ~i notate dupa rolul pe care II are aerul, ca agent de lucru din instalatllle de ventilare/ciimatizare; acestea sunt definite conform tabelului 2 din SR EN

13779:2007.
2.18. Ventilarea este procesul prin care intra (natural sau fortat) prin care, din tncapert se elimina (natural sau fortat) aerul poluat. aer proaspat in

lncaperl ~i

Astfel se reailzeaza diluarea/eliminarea poluantilor interiori: umiditate, gaze, vaporl, praf, fapt ce constituie functia (obiectivul) ventilarii. Prin ventilare se asigura calitatea aerului interior (Iimitarea concentratlel poluantilor ~i a dozelor admise de poluantl]. lntotdeauna, pentru a realiza condltia fizica de echilibru a debitelor de aer (suma debitelor introduse ~i evacuate sa fie nula), exlsta un debit de aer care intra in tncapere, egal cu debitul de aer care iese din tncapere, 2.19. Valoare Limita de Expunere (VLE), este valoarea limita instantanee sau pe 0 perloada de 15 min. a concentratlilor unei substante care nu trebuie depa~ita, pentru a nu afecta sanatatea, 2.20. Valoarea Medie de Expunere (VME), este valoare limita medie in timp a concentratulor unei substante, care nu trebuie depa~ita intr-un interval de 8 ore, pentru a nu afecta sanatatea. 2.21. Volet (clapeta de desfumare), dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe conductele (canalele) de evacuare a fumului in caz de incendiu, deschis in pozltle de asteptare ~i prevazut cu actlonare automata ~i manuals in caz de incendiu. 2.22. Votul mediu previzibil PMV reprezlnta un indice care exprima senzatia previzibila de confort termic a unui grup de persoane dintr-o lncapere cu parametri dati, in anumite condltil de activitate ~i cu un grad de izolare termlca a trnbracamlntel cunoscut. 2.23. Zona termica a clAdirii reprezinta 0 parte dintr-o cladlre care este caracterlzata prin anumltl parametri ai arnblantel term ice interioare ~i printr-un anumit profil de varlatie a sarciniii termice, rezultat din orientarea cladlrll, din modul de utilizare a spatlului ocupat, a dlstrlbutiei surselor interioare de caldura, etc. 2.24. Zona activitatea in care termic; dlstantele zonei ocupate sunt ocupatA a unei indiperi este acea parte a incaperf in care se desfa~oara trebuie sa se asigure parametrii de calcul pentru calitatea aerului ~i confortul fata de elementele de constructle perimetrale care se respects la constituirea stabilite conform paragraf 6.2 din standardul SR EN 13779:2007.

2.25. Conducte de aer - ansamblu format din piese cu diferite sectiunl prin care ctrcula aerul de ventilare/climatizare intre diferite parti ale unui sistem (lnstalatll), In literatura romana de specialitate se folosesc ~i termenii de "canale de aer" ~i "tubulatura de ventilare". In prezenta reglementare tehnlca, elaborate pe baza standardelor europene din domeniu, se utilizeaza termenul de "conducta de aer" pentru sistemul In care circula aerul de ventilare/climatizare. Se recornanda utilizarea termenului de canal de aer In cazul in care circulatia aerului se reallzeaza prin elemente confsctionate din beton sau zidarie,

3. Ventilarea clidirilor 3.1. Cerinte pentru realizarea venti/ar;;

Calitatea aerului interior 3.1.1. (1) Tntoate Indiperile unei cladtr! trebuie sa se asigure calitatea aerului interior. (2) Calitatea aerului interior se asigura prin ventilare, In functle de destlnatla tncaperll, de tipul surselor de poluare slde activitatea care se desfa~oara in tncapere. Tn cazuri particulare, calitatea aerului se poate asigura prln mijloace (echipamente) speciale (filtre cu carbune activ, aparate de dezodorizare, etc.); aceste sltuatll nu fac obiectul prezentei reglementari tehnice. 3.1.2. Pentru zona ocupata din tncaperlle civile, se stabilesc patru categorii aerului interior (lDA1-IDA4), rnentlonate In tabelul 3.1. Tabelul3.1, Categorii de calitate a aerului interior (din SR EN 13779:2007) Descriere Calitate ridlcata a aerului interior Calitate medie a aerului interior Calitate moderata a aerului interior Calitate scazute a aerului interior de calitate a

Clasa de calitate a aerului interior IDAl IDA2 IDA3 IDA4

Tncadrarea in categoriile IDA mentlonate, se face in functle de desnnatia cllldirii, de activitatea din inca peri, de tipul surselor de poluare, astfel,: a) pentru cladirlle civile in care principala sursa de poluare 0 reprezlnta bloefluentil ernlsl de oameni, calitatea aerului in tncapertle In care nu se fumeaza, se claslftca, dupa concentratla de bioxid de carbon acceptata la interior, peste concentratla exterloara, conform tabelului 3.2. Tabelul 3.2. Categorii de calitate a aerului interior in functle de concentratla de CO2 peste nivelul exterior (din SR EN 13779:2007) Categorie Nivelul de C02 peste nivelul din aerul exterior, In ppm Domeniu tipic IDAl IDA2 IDA3 :S 400 400600 Valoare prin lipsa 350 500 800

600-1000

IDA4 ~ 1000 1200 ~ In cazul mstalatltlor de ventilare reglate in functie de concentratia de CO2 in aerul interior sau in aerul evacuat, nivelul de CO2 va sta la baza reglarii instalatlllor de ventilare functle de prezenta umana, In vederea rnentlnerii categoriei de calitate a aerului. b) in functie de degajarile de poluantl din lncaperile pu nctele. 2.5, 2.6, 2.7}7n : cladlrl foarte putln poluante, cladlrl c) pentru tncaper: civile in care criteriile de amblanta calitatea aerului interior se va asigura prin debitul de ventilare civile, cladlrile se clastftca (definite la putin poluante ~i cladlrl poluante. sunt determinate de prezenta umana, (de aer proaspat) care se stabileste In

functle de destinatla Incaperllcr, de numarul ~i de activitatea ocupantllor precum ~i de emisiile poluante ale cladirii (emisii de la elementele de constructle, finisaje, mobilier ~i sistemele de lnstalatll], conform prevederilor de la pet, 5.4.3. d) pentru incaperi fara 0 destlnatle preclsa (de exemplu spatll de depozitare), dasificarea catltatll aerului ~i respectiv debitul de aer de ventilare introdus, care poate fi exterior sau transferat din alte tncaperl, se stablleste in functle de aria utUa a pardoselii, conform prevederUor de la pct. 5.4.8. e) pentru lncaperlle civile ~i industriale in care exlsta emisii de poluantl altele dedit bioefluentll ~i emisiile cladlrll, calitatea aerului interior trebuie asigurata prin respectarea valorilor de concentratle admisa in zona ocupata. Tn acest SCOPI concentratla poluantllor interiori ~idebitul de aer introdus se calculeaza conform prevederilor de la pct. 5.4.4. f) se consldera ca echipamentele de birou (computere, imprimante, copiatoare, monitoare), se caracterlzeaza printr-un grad de emisie neglijabil pentru substante ca de exemplu: TCOV, HCHO, NH3 ~i produse cancerigene. g} pentru concentratllle admise in zona ocupata din spatllle industriale se respects valorlle indicate de Normele specifice referitoare la protectla muncii. h) pentru cladirile civile, in anexa C din SR CR 1752:2002, sunt date 0 serie de valori indicative privind expunerea ~i riscul unor poluanti interiori. i) in Incaperile in care este perm is fumatul, se vor respecta debitele de aer proaspat majorate conform prevederilor de la pct. 5.4.3. 3.1.3. Tn functie de nivelul de poluare din lncaperl, calitatea aerului extras din lncaperi se clasifica in patru categoril (ETA1- ETA4L conform tabelului 3.3. Tn cazul in care aerul extras provine din amestec de aer de categorii diferite, tot debitul de aer se va considera ca avand categoria cea mai mare. 3.1.4. Categoriile pentru aerul evacuat (EHA1- EHA4)corespund categoriilor aerului extras ~i se aplica aerului dupa realizarea unor eventuale epurarl. Tncazul aplicarii unei tratart in scopul epurarii aerului evacuat, metoda de tratare ~iefldenta procesului trebuie specificate in proiect. Aerul evacuat de clasa EHA 1 nu poate fi nlclodata realizat prin tratare. 3.1.5. Calitatea aerului evacuat din cladiri se clasifidl conform tabelului 4 din SR EN 13779:2007. in patru categorii (EHA1 - EHA4L

3.1.6. Calitatea aerului exterior se claslflca in cinci categorii (ODA 1 - ODA 5), conform tabelului 3.4, luand in considerare recornandarlle din paragraful 5.2.3 din SR EN 13779:2007. Date indicative referitoare la nivelul de poluare a aerului exterior, se gasesc in anexa 6 din SR CR 1752:2002; de asemenea, valori anuale ale nivelului de poluare sunt indicate in tabelul 6 din SR EN 13779:2007.

Tabelul 3.3. Categorii de calitate a aerului extras din indlperi (din SR EN 13779:2007) Categorie ETA1 Descriere Exemple (informative) Aer extras cu nivel scazut de poluare Aer provenit din lncaperi in care sursele Birouri, spatll pentru servidi principale de emisie sunt materialele de publice, sali de clasa, sali de constructle ~i structure ~i aer din tncaper: intruniri, spatll comerciale fara ocupate in care sursele principale de surse de emisie particulare emisie sunt metabolismul uman ~i materialele de constructle ~i structura, Incaperl in care nu este perm is fumatul Aer extras cu nivel moderat de poluare Sali de mese, sp atll de preparare Aer proven it din lncaperi ocupate, care contln mai multe impurltatl dedit a bauturllor calde, spatli de depozitare in cladiri de birouri, categoria 1 din aceleasl surse ~i/sau din camere de hotel, garderobe. activitatl umane. Incaperl care intra in mod normal in cater,oria ETA 1 dar in care este perm is fumatu . Aer extras cu nivel ridicat de poluare Aer provenit din incaperl in care degalarlle de umiditate, procesele tehnologice, substantele chimice, etc. reduc substantial calltatea aerului. Grupuri sanitare, saune, bucataru, unele laboratoare de chimie, centre de copiere, incaperi destinate

ETA2

ETA3

fumatorllor

Aer extras cu nivel foarte rldlcat de poluare ETA4 Aer care contlne mirosuri ~i impuritati daunatoare sanatatii intr-o concentratle mai mare decat valorile admise pentru aerul interior din zonele ocupate. Hote pentru uz profesional, gratare ~i dispozitive locale de evacuare a aerului din bucatarii, garaje, tuneluri ~i parcarl pentru maslnl, tncapert de vopslt, indilperi pentru rufe murdare, incaperi pentru gunoi menajer, instalat!i din curatatorii, incaperi utilizate intens pentru fumat ~i anumite laboratoare de chimie.

3.1.7. Aerul introdus in tncaperue ocupate, trebuie sa aslgure, prin calttatea sa ~i prin debitul de aer, calitatea aerului interior din zona ocupata (sunt considerate doua categorii pentru aerul introdus: SUP1- SUP2, conform tabelului 3.5). Tabelul 3.4. Categorii de calttate a aerului exterior (din SR EN 13779:2007) Categorie ODA 1 ODA2 ODA3 ODA4 ODA5 Descriere Aer pur care contlne doar temporar particule de praf (de exemplu polen) Aer exterior cu concentratie ridicata de particule de praf Aer exterior cu concentratie ridicata de poluant! gazosl Aer exterior cu concentratle ridicata de particule de praf ~i de poluantt gazosl Aer exterior cu concentratle foarte rldlcata de particu Ie de praf ~i de poluantl gazosl

Tabelul 3.5. Categorii de calitate a aerului introdus In lncaperi (din SR EN 13779:2005) Categorie SUP1 SUP2 Descriere Aer introdus care cont ine numai aer exterior Aer introdus care contine aer exterior ~i aer recirculat

Prevederi pentru conformarea cladlrllor ventilate

3.1.8. Conformarea cladirii contribuie la cresterea confortului ~i la economie de energie. Economia de energie trebuie reellzata pe baza conceptlel de proiectare lntegrata, in functle de destlnatla cladlrll, compactitatea sa, ccndltllle cllmatlce, amplasament. 3.1.9. (1) Pentru realizarea unei ventllatil economice, prin conformarea cladlrll se urmarsste: a) reducerea sarcinii termice a cladirii, b) realizarea ventilarll naturale, c) ventilarea ~i raclrea controlata a cladlril in timpul noptll, vara, d) realizarea unei clrculatlt echilibrate a aerului In interiorul cladlrll. (2) In scopul reducerii sarcinii termice a cladlrllor, se vor avea in vedere: a) realizarea unui raport convenabil intre amprenta la sol ~i volumul cladlrll: b) proiectarea anvelopei cladlril care sa limiteze sarcina termica de tncalatre/ racire, prin: 1. izolare termlca a partii opace ~i vitrate a anvelopei, 2. anvelopa dubla, ventllata [integrata in strategia de ventilare a cladirll), 3. ferestre cu protectle solara eflcienta ~i reglablla, 4. ferestre cu transrnltanta solara variablla, pentru controlul lluminarll ~i limitarea sarcinii termice de vara, c) includerea In anvelopa a unor elemente pasive sau active care sa foloseasca energia

solara:
compartimentarea cladlr!l, urrnarlnd repartizarea surselor interioare care degaja caldura, umiditate ~i poluanti gazosi sau praf, astfel indit sa nu se depaseasca posibilitatea tehnlca a sistemelor de a prelua aceste degajari, (3) Pentru realizarea ventllarll naturale. in functie de condltllle cllmatlce, se va actiona, dupa caz, pentru utilizarea energiei va ntului in scopul actlvarf ventllarli, sau pentru lim ita rea actlu nii vantutui pentru a nu perturba ventilarea. Astfel: a) se va urmarl ca, in jurul cladlrll, curentll de aer sau vantul sa fie blocatl sau devlati, permltand construirea unui scenariu eficient de ventilare; b) pentru utllizarea confortului adaptativ In cladirlle ventilate natural, se va crea posibilitatea ca ocupantll sa poata actlona deschiderea ferestrelor ~i umbrirea suprafetelor acestora; c) daca dlrectla v~mtului dominant este paralela cu latura lunga a cladirii, este poslbila rsalfzarea ventilarll utlllzand vantul, prin mijloace arhitecturale sau prin tipul de deschidere a tamplariei: d) se vor putea crea goluri in fatade, dispuse corespunzator. pentru introducerea ~i evacuarea aerului din cladlrl, proiectate pentru a asigura debitele necesare de ventilare. In aceste goluri se vor prevedea elemente de ventilare autoreglabile sau higroreglabHe; este important sa se evite orice fel de obstructionars a acestor goluri; e) se vor putea crea goluri in elementele de compartimentare lnterioara pentru a echilibra clrculatia aerului in interiorul cladlrllor, In functle de schema de ventilare (traversanta, cu expunere slmpla): f) este important sa se evite cornpartlmentarile intr-un spatlu dezvoltat perpendicular pe dlrectla vantulul. Pe de alta parte, prin proiect pot fi prevazute lncaperi cu dubla orientare, realizate d)

10

pe peretll opusl ~i nu adlacentl, care conduc la 'Imbunatalirea sistemului de ventilare naturals: se poate opta pentru un plan deschis, "flexlbll", pentru a facilita mlscarea aerului; g) se vor putea prevedea, in functle de solutia de ventilare, cosurl vertlcale, cu sectlune care sa asigure debitele de aer necesare; h) se vor proiecta, dupa caz, solutii cu activare a tlrajului, integrate in arhitectura dadirii: 1. extractoare statice (deflectoare); 2. turn uri solare; 3. turnuri de vant: 4. atrlum-url; 5. noduri de circulatle verticals rezolvate prin casa scaril: 6. cosurl cu tiraj asistat prin tncalztre/umldltlcare a aerului, folosind energie solara. (4) Pentru realizarea ventilaril naturale, se pot promova solutll care sa utilizeze capacitatea de stocare/destocare a caldurll in structura cladlril, ca de exemplu: a) supraventilarea ~i raclrea controlata a cladirii in timpul noptll, vara; b) proiectarea unor pardoseli prin care sa circule aerul de ventilate.

3.2. Sisteme de ventilare

Tipuri de sisteme de ventilare 3.2.1. (1) Sistemele de ventilare au rolul de a lntroduce/extrage asigura calitatea necesara a aerului interior. (2) Aerul introd us poate fi aer proaspat sau aer transferat, aerul in/din tncaperl, pentru a

3.2.2. Dupa diferite crltertl, ventilarea se clasiflca in mai multe tipuri (figura 3.1). a) in functle de energia care aslgura deplasarea aerului, ventilarea poate fi naturala, rnecanlca, sau hlbrlda. Ventilarea naturals se realizeaza datorlta diferentelor de presiune dintre interiorul ~i exteriorul cladlrll, create de factori naturali: diferente de temperatura ~i vant, Ventilarea naturala poate fi organlzata sau neorganlzata. in cazul ventilarll organizate, sistemul de ventilare (deschideri, conducte) este conceput pentru a realiza cerintele de calitate a aerului interior. Ventilarea neorganizata, numita ~i aerisire, se face ca urmare a neetansettatllor cladirii sau prin deschiderea ferestrelor. Ventilarea mecanlca se realizeaza prin mijloace mecanice (ventilatoare). in cazul ventllartl hlbride, pe circuitul de evacuare, mijloacele mecanice sunt puse automat in functlune atunci cand factorii naturali nu pot asigura tirajul. b) in functle de nurnarul de circulte, lnstalatille de ventUare se clasfflca in instalatil cu un circuit (monoflux) sau cu doua circuite (dublu flux). La lnstalatllle cu un circuit, se asigura vehicularea mecanlca a aerului pe circuitul de introducere sau de evacuare a aerului. La lnstalatille cu doua circuite atat introducerea cat ~i evacuarea aeruluise reallzeaza mecanic. Ventilarea hibrida este 0 ventilare naturals la care au fost introduse ~i mijloace mecanice de vehiculare a aeruiul, care intra 'Insa in functlune numai atunci cand dlferentele de presiune create de factorii naturali sunt insuficiente pentru realizarea debitului de aer necesar. c) in functie de presiunea aerului din interiorul tncaperuor, 'In raport cu presiunea exterloara a acestora, lnstalatllle sunt in suprapresiune, 'In depresiune sau echilibrate. tnstalatlile de ventilare mecanica cu un circuit sunt sau in depresiune (cu circuit mecanic de asplratie) sau 'In suprapresiune (cu un circuit mecanic de introducere).

11

lnstalatllle cu doua circuite pot fi in depresiune, daca debitul introdus mecanic este mai mic dedit cel evacuat, in suprapresiune, dad! debitul introdus mecanic este mai mare decat cel evacuat, sau echilibrate, data cele doua debite sunt egale. d} Dupa volumul spatiului ventilat de lnstalatle, se poate realiza 0 ventilare locala (de exemplu prin asplratle locala) sau generala, Prin folosirea ventllaril locale tmpreuna cu ventilarea generals, se obtine ventilarea comblnata. e} Dupa modul de tratare a aerului, ventilarea poate fi simple (fara tratare) sau cu tratare; tratarea aerului poate fi simpla sau complexa,

VENTllARE NATURALA

VENTllARE MECANICA CU UN CIRCUIT (MONOFlUXj CU OOUA. CIRCUITE (OUBlU FLUX)

VENTllARE HIBRIOA.

VENTllARE lOCAlA.

VENTllARE GENERAlA.

VENTllARE COMBINATA.

FARA TRATARE

CU TRATARE

Figura 3.1. Clasificarea instalatlllor

de ventilare

Criterii generale de alegere a sistemelor de ventilare 3.2.3. Alegerea sistemului de ventilare depinde de destinatia cladlril, de activitatea desfasurata in interior, de climatul exterior, de categoria de cladire din punct de vedere al poluarii interioare, de categoria de calitate a ambiantel stablllta prin tema de proiectare. Prevederi in acest sens sunt introduse la pct. 3.1 din prezenta reglementare tehntca.

12

3.2.4. In toate sltuatllle, alegerea sistemului trebuie facuta astfel tncat sa se obtlna condltnle cerute de confort termic ~i de calitate a aerului interior, cu un consum minim de energle. 3.2.5. Sistemele de ventilare echipamente de recuperare a caldurll. cu doua circuite (dublu flux) trebuie sa fie prevazute cu

3.2.6. In functie de presiunea interloars reallzata de lnstalatla de ventilare din tncapere, se definesc 5 categorii pentru condltiile de presiune: PCl - PCS. Aceste categorii, stabilite in absents vantului ~i a tirajului termic, sunt detallate in tabelullS din SR EN 13779:2007. 3.2.7. Depresiunea ~i suprapresiunea create de sistemele de ventilare se stabilesc astfel tncat aerul sa circule dinspre spatule cu cerlnte mai mari de calitate a aerului catre spatule cu cerlnte de calitate mai scazute. Pentru ansamblul zonei ventilate, trebuie sa se realizeze echilibrarea debitelor de aero 3.2.8. In sltuatla unor degajari concentrate de poluantl este necesara realizarea unor sisteme locale de asplratie, Aerul de compensare se va introduce dupa caz, natural sau prin sistem general de ventilare, aslgurand tncalzlrea sa in perioada rece a anului.

13

4. Climatizarea cUidirilor 4.1. cerlnte pentru realizarea climatizarii

Confortul termic 4.1.1. Climatizarea are drept scop realiz·area unei ambiante condittllor de calitate a aerului interior ~i de confort termic. interioare care sa raspunda

4.1.2. Pentru caracterizarea amblantel interioare se stabilesc patru categorii, I - IV, conform tabelului 4.1. Din punct de vedere al calitatii aerului interior, categoriile I - IV corespund claselor IDA1 IDA4 definitela pct. 3.1.2. Categoria I este recomandata pentru inca peri in care se afla, majoritar, persoane cu metabolism scazut ~i cu dificultati de adaptare termlca (de exemplu: persoane in varsta). 4.1.3. Confortul termic este determinat de urmatorii parametrii: a) temperatura aerului interior, b) temperatura medie de radiatle a suprafetelor cu care corpul uman schimba caldura prin radlatie, c) umiditatea relatlva a aerului, d) viteza aerului interior, e) izolarea termica a imbdkamintii, f) activitatea ocupantilor, care determlna caldura dsgajats (metabolismul). TabeluI4.1. Categorii de ambianta lntertoara (din SR EN 15251: 2007). Categoria amblantel I Caracteristici ~i domeniu de aplicare recomandat

Nivel ridicat recomandat pentru spatule ocupate de persoane foarte sensibile ~l fragile, care au exlgente specifice, ca de exemplu bolnavi, persoane cu handicap, copii mici, persoane in varsta Nivel normal recomandat cladtrilor noi sau renovate Nivel moderat acceptabll, recomandat in cladiri existente Nivel in afara celor de mai sus; recomandat de timp a fi acceptat pentru perioade limitate

II III IV

4.1.4. Confortul termic dintr-o lncapere se exprlrna prin valoarea Votului Mediu Previzibil, PMV, care, pentru fiecare categorie de amblanta, trebuie sa fie cuprins in plaja de valori din tabelul 4.2. Corespunzator valorilor PMV, rezulta procentul de persoane nemultumlte, PPD. Valoarea PMV si, respectiv, categoria de arnblanta dorlte, se stabilesc prln tema de proiect ~i trebuie mentlonate in documentatla tehnica,

14

Tabelul 4.2. Valori PMV ~i PPO corespunzatoars categoriei de amblanta interioara (din SR EN 15251:2007)

Starea de confort termic global Categoria de amblanta

I II III IV Procentul de persoane nemultumlte PPD % <6 < 10 < 15 >15 Votul mediu previzibil PMV -O,2<PMV<O,2 -O,5<PMV<O,5 -0, 7<PMV<O, 7 PMV<-O,7 sau PMV>O,7

4.1.5. Pentru calculul valorii PMV ~i al procentului PPD se aplica metoda din paragraful 4 ~i 5 din standardul SR EN ISO 7730:2006; marlmlle de intrare necesare se determlna in functle de inca perea de calcul (suprafete, izolare termlca), parametrii de calcul ai aerului interior, folosind datele urmatoare: - rezlstenta termlca a tmbracamlntll, din anexa C a standardului SR EN ISO 7730:2006; - caldura degajata de persoane (rnetabolismul], din anexa B a standardului SR EN ISO 7730:2006 sau din tabelul 25 al standardului SR EN 13779:2007; - in incaperlle cllmatlzate tn care nu se regleaza umiditatea, se va considera 0 valoare a urniditatii relative a aerului de 50%, Calculul se face pentru incaperile reprezentative ale cladirii climatizate, care se speciflca tn notele de calcul, tmpreuna cu ipotezele care au fost adoptate. ~i tmbracamtnte, tipice unor destlnatii de lncaperi, considerand umiditatea relativa a aerului de 50% ~i viteze scazute ale aerului din incaperl, calculul valorilor PMV poate fi inlocuit prin calculul temperaturii operative, Valorile de temperatura operative pentru diferite destlnatll ~i categorii de amblanta sunt date in tabelul 4.3, Cu exceptla cazurilor cand se impune altfel, temperatura operatlva specificata se considera tn centrul lncaperii la 0 inaltime de 0,6 m deasupra pardoselH. Aceste valori de temperatura operativa pot fi considerate ~i ca valori de calcul, in locul temperaturii interioare de calcul, daca se utilizeaza metode de stabllire a sarcinii term ice bazate pe temperatura operatlva,

4.1.6. In anumite conditll de activitate

15

Tabelul 4.3. Temperaturi operative de confort (dupa SR EN 15251'2007) Tipul de cUidire sau incapere Categoria temperatura minima pentru operativa [DC] maxima pentru racire Imbracamlnte

lncalzire
Imbracaminte Cladiri de locuit (camere de zl, dormitoare) activitate sedentara - 1,2 met Cladlrl de locuit (alte I II III I II stand in plcloare, mers -1,5 met Birouri individuale sau tip pelsa], reunlune, auditorii, sali de III I II III I II III I II stand in picioare, mers - 1,6 met III

1,0 do

0,5 do

lncaperi)

21,0 20,0 18,0 18.0 16.0 14,0 21,0 20,0 19,0 19.0 17,5 16,5 17,5 16,0 15,0

25,S 26,0 27,0

25,5 26,0 27,0 24,~ 25,S 26.0 24,0 25,0 26,0

cofetaril,

cafenele,

restaurants,

sali de dasa activitate sedentara - 1,2 met Crese, gradinite stand in picioare, mers - 1,4 met Magazine mari

in care exist a exigente deosebite referitoare la confort, se vor lua in considerare criterii suplimentare de evaluare a confortului termic: asimetria de radiatle, gradientul de temperatura pe verticals, curentll de aer, temperatura pardoselii. Pentru evaluarea influentei acestor condltll interioare asupra confortului, se vor aplica metodele de calcul de la paragraful 6 din standardul SR EN ISO7730:2006. 4.1.8. Tn afara conditillor de confort beneficiarul pot conveni ~i asupra perioadelor (de exemplu ore pe zi sau zile pe an). care constituie date de proiectare, proiectantul ~i de timp in care valorile de proiectare pot fi depaslte

4.1.7. In sltuatille

4.1.9. Pentru Indiperi destinate unor actlvltati sedentare met: birouri, scoll, etc.), ventilate dar nedimatizate, temperatura poate verifica in functle de conditiile climatice, dupa procedura standardului SR EN 15251:2007. limitele de temperatura care valabile numai daca ocupantii au acces la deschiderea ferestrelor.

(cu metabolism cuprins lntre 1 ~i 1,3 operativa acceptablla In tncaperl se lndicata in paragraful A2, anexa A, a rezulta din aceasta procedure sunt

4.1.10. Tn domeniul de temperaturi prescrise pentru aerul interior (200 - 27°C). umiditatea relatlva poate varia intre 30 ~i 70%. Efectul acestei umtdltatl se evalueaza prin calculul valorii PMV. Nu trebuie ca umiditatea relativa sa scads sub 30%; acest risc poate apare in situatii de iarna sl, in aceste sltuatll, se reallzeaza umidificarea aerului. limita superloara de umiditate este stabillta la un continut de umiditate de 12 g/kg, care nu trebuie depasit. Daca exista acest rise, se rsallzeaza uscarea aerului. 4.1.11. (1) Controlul umlditatll se reallzeaza numai in cladirue in care tipul activitatii necesita acest fapt (exemplu: muzee, laboratoare speciale, anumite sali din spitale, hale cu diferite procese tehnologice).

16

(2) Controlul urnldltatll se mai poate realiza, la cererea scrisa a beneficiarului, in care trebuie sa mentloneze ca a fost lnstllntat asupra consumului de energie suplimentar care apare in acest caz. In tema de proiectare se va specifica in mod distinct care sunt tncaperlle in care se reallzeaza controlul umldltatti: aceste lncaperl vor constitui 0 zona termica sepsrata, allmentata dintr-o centrals de tratare a aerului dedicate zonei. (3) Tn cladlrtle civile in care se adopta controlul umiditatii, umiditatea relative recomandata a aerului interior este data in tabelul 4.4. Verificarea staril de confort se va face tot prin calculul valorii PMV, conform pct. 4.1.4. Tabelul 4.4. Valori de umiditate Tipul cladirilor/inciiperilor Spatii in care umiditatea este legata de prezenta umana Spatll speciale cu destlnatll (muzee, biserici, laboratoare) pot necesita alte limite recomandate pentru cladiri cu controlul umiditatii umiditate de calcul pentru umidificare [%] 30 25 25 20

Categoria I II III IV

umiditate de calcul pentru dezumidificare [%] 50 60 70

> 70

4.1.12. Viteza medie a aerului (in sensul mediei temporale pentru mariml turbulente) este recomandata in tabelul 4.5, pentru un indice de curent DR cuprins intre 10 ~i 20% ~i 0 intensitate a turbulentei de 40%. Criteriul de verificare al sUrii de confort va fi pentru orice sltuatle, valoarea PMV calculate conform pct. 4.1.4. Tabelul 4.5. Viteze medii recomandate pentru mlscarea aerului din incaperi (din SR EN 13779:2007) Temperatura

r, (oC)

locala a aerului

Domeniu tipic de la O,lla 0,16 de la O,lla 0,17 de la O,llla 0,18 de la 0,13 la 0,21 de la 0,15 la 0,25

Valoare prin lipsa (DR=15%)

Ta = 20 r, = 21 Ta = 22 Ta = 24 T, = 26

v s; 0,13
v=:;0,14

v s: 0,15
v s; 0,17 v s: 0,20

4.1.13. Tn anexele standardului SR EN ISO 7730:2006 sunt tabele cu valori calculate ale PMV pentru foarte multe comblnatli de date de intrare; de asemenea este dat un program de calcul In limbaj BASIC, pentru calcul numeric al Votului Mediu Previzibil- PMV. Nivelul sonor (de zgomot) 4.1.14. Pentru conceptla mstalatlltor de ventilare ~i climatizare zgomotul din spatule interioare va fi evaluat prin nivelul de presiune acustica ponderat, A. 4.1.15. Zgomotul Daca se poate ventiloconvectoarelor), functlune, poate depasl din instalatitle in functlune este limitat la valorile din tabelul 4.6. controla functlonarea echipamentelor (exemplu: treapta de turatle nivelul de presiune acustlca cu acest echipament (ventiloconvector) valorile din tabel cu maxim 5 dB(A).

a in

17

Tabelul 4.6. Nivel de presiune acustlca admis pentru tnstalatlile de ventilare ~i climatizare (dupa SR EN 15251:2007) Nivelul de presiune acustica [dB(A)] Destlnatla cladlrll Loculnte Crese, gradinite Spatil cu public Auditorii, cinematografe Biblioteci, muzee Tribunale Magazine mici Magazine marl, supermarketuri Sali mari de calculatoare Sali mici de calculatoare Coridoare Sali de operatle Cabinete de consultatll Camere de zi Saloane Receptle Saloane Camere (noaptea) Camere (ziua) Birouri Birouri Sali de Birouri mici tip peisaj conferinte compatimentate Destlnatla lncaperii Camera de zi Dormitor Domeniu 25 -40 20 ~35 30 ~45 30-35 28 ~35 30 - 40 35 -50 40-50 40-60 40-50 35 - 40 30 ~48 25 - 35 20 - 35 25 ~40 35-45 35-45 25-35 30-40 30-40 35 ~45 30-40 35 - 45 35-50 35 -50 40 - 60 30-40 35-50 30-40 35 -50 40- 50 40 - 50 valoare prin llpsa 32 26 40 33 30 35 40 45 50 45 40 40 30 30 30 40 40 30 35 35 40 35 40 40 45 55 35 40 35 45 45 45

Spatii comerciale

Spitale

Hoteluri

Birouri

Restaurante

Cafenea Restaurant Bucatarle Sali de clasa Culoare Sali pentru profesori Stadioane acoperite Piscine Toalete, vestiare

Scoli

Sport General

18

4.2. Sisteme de climatizare

Tipuri de sisteme de climatizare 4.2.1. Clirnatizarea cladlrllor aslgura confortul terrnic In lncaperi, pentru toata perioada anului. Climatizarea se poate realiza cu aparate sau agregate locale de dimatizare sau prin sisteme centralizate. 4.2.2. (l) Sistemele centralizate de climatizare pot fi: sisteme .numal aer", sisteme "aer-apo", sau sisteme "aer-agent/r;gor;/;c" (cu detenta dlrecta), Acestea pot fi monozonale (deservesc 0 singura zona termidi, de volum mare sau fermata din mai multe volume mici) sau multizonale. (2) Sistemele de climatizare "nurnai aer" se pot realiza In regim de joasa presiune sau de ina Ita presiune ~i pot functlona cu debit de aer constant sau variabil (sisteme VAV). La sistemele de ciimatizare numai aer cu debit variabil trebuie introduse dispozitive de varlatle a debitului de aer care sunt: guri cu debit variabil sau diverse tipuri de variatoare ~i ventilatoare cu debit variabil. Ele controleaza temperatura aerului interior prin modificarea debitului de aer care este refulat cu temperatura constants. Sistemele de climatizare numai aer pot fi cu 0 conducts sau cu doua conducte de aer de introducere. Sisteme de ciimatizare cu 0 conducts de introducere sunt realizate in urmatoarele variante: fara tratare zonala suplimentars, cu baterii de tncalztre si/sau baterii de raclre zonale sau cu baterii de Incalzire, raclre ~i clapete de amestec zonale ~i cu ventilatoare zonale. Sistemele cu doua conducte de introducere sunt prevazute cu aparate de amestec; aceste aparate pot fi locale (pentru fiecare incapere) sau zonale (sa deserveasca 0 zona terrnlca) ~i pot fi cu unul sau cu doua ventilatoare de introducere. (3) Sistemele de climatizare aer - apa pot functiona numai cu aer recirculat (decuplate de ventilare) sau cu aer proaspat ~i recirculat. Dupa numarul conductelor de apa, sistemele de climatizare aer - apa pot fi cu doua, trei sau patru conducte. Dupa tipul aparatelor terminale, sistemele pot fj cu ventiloconvectoare sau cu aparate care folosesc principiul ejectlel (ejectoare sau grinzi de raclre), Reglarea aparatelor terminale se poate face pe partea de aer sau de apa, Clasificarea sistemelor numai aer ~i aer - apa se poate urrnar: in figura 4.1.

19

sisteme cu presiune joasa sau Ina Ita

CU sau fara aer primar [proaspat]

sisteme cu debit de aer constant sau variabil

cu 2, 3 sau 4 conducte de apa calda sau/si rece

cu 1conducts de aer de introducere (cald sau rece)

cu 2 conducte de introducere: cald+rece

cu reglare pe partea de apa sau de aer

I
cu ventilo convectoare

- fara tratare zonala - cu baterii de lncalzire zonale - cu baterii de lncalzire sl raclre zonale - cu ventilatoare zonale

- cu 1ventilator de refulare - cu 2 ventilatoare de refulare

cu ejectoare (inclusiv grinzi de

racire]

Figura 4.1. Clasificarea sistemelor de climatizare "aer - apa" ~i "numai aer", Criterii de alegere si prescriptii privind conceptia sistemelor de climatizare 4.2.3. Alegerea sistemelor de climatizare se face functie de: a. parametrii aerului interior ce trebuie reallzati In lncaperlle climatizate, b. nurnarul de zone ce urrneaza a fi climatizate; c. sarcina terrnlca acestora; d. posibilitatea de alimentarea cu energie terrnlca, electrica, gaze naturale, etc; e, dimensiunile tncaperllor tehnice ~i posibilitatea amplasarf echipamentului climatizare; f. nivelul de zgomot acceptat In tncapertle climatizate; g. consumul de energie al sistemului; h. caracteristicile arhitecturale ale cladirilor ~i tncaperllor ce urrneaza a fi climatizate.

de

4.2.4. Sistemele de climatizare IInumai aer" se vor alege de preferinta pentru zone ale cladlrllor unde debitul de aer de ventilate (aer proaspat) este mare ~i este comparabil cu debitul de aer necesar pentru preluarea dUdurii. 5istemul se utlllzeaza pentru volume monozona unde se cere un nivel de zgomot redus. 4.2.5. Tn sltuatla In care sarcina terrnlca are varlatil mici in timpul orarului de functionare zllnlc, se va folosi un sistem de climatizare "numai aer" cu debit constant. Acelast sistem se va alege ~i In cazul Incaperilor cu sarcina termlca varlabila, daca din 1ncaperi trebuie reallzata 0 evacuare de debit constants.

20

4.2.6. Se va evita utilizarea sistemului de climatizare IInumai aer" cu

zonale sau cu ventilatoare zonale, care nu pot realiza parametrii

conducta, cu baterii interiori in perioadele de tranzltte.

0

tncapenle cu variatll mari ale sarcinilor termice se poate alege un sistem de climatizare "numai aer" cu debit variabll, cu condttla sa se realizeze in orice moment al orarului de function are, ventilarea corecta a spatlllor,

4.2.7.

In

4.2.8. Sistemele de climatizare IInumai aer" cu debit variabil nu sunt indicate a f folosite:
a. In incaperi unde variatla debitului de aer ~i implicit a vitezei din lncspere ar crea zone neventilate ce ar putea provoca dereglarl ale proceselor ce se desfa~oara in lncaperlle climatizate; b. In tncaperl unde lnstalatia este vizibila ~i echipamentele VAV nu pot fi amplasate; c. in cladiri unde conductele de aer, chiar §i In varianta de lnalta presiune, nu pot fi amplasate; d. pentru lncaperl unde distrlbutla aerului se face cu conducte de aer din material textil; e. sistemele de climatlzare "aer - apa" ~i lIaer - agent frigorific" se vor folosi In cladir! cu lncaperi cu lnaltime mica, unde debitul de ventilare este mult mai mic dedit cel pentru acoperirea sarcinii termice.

4.2.9. Tn cazul utilizarii sistemelor de climatizare lIaer - apa" ~i "aer - agent frigorific",
va avea un sistem de introducere ~i un sistem de evacuare a aerului de ventilare.

cladlrea

Datorita disponibilului redus de presiune al aparatelor terminale de tip ejectoconvector, se va evita utilizarea acestor sisteme in tncaperl cu lnaltimi mari unde sunt necesare jeturi cu batale lunga. Sistemul de climatizare "numai aer" zonare terrnlca a acelasi orar de functionare §i
0

4.2.10.

4.2.11. Pentru utilizarea corecta a sistemului "numai aer" se va realiza

cladirii care consta In gruparea tncaperilor care au: aceeasl orientare, sunt apropiate intre ele. 0 zona termlca poate ave a ~i 0 singura Incapere,

4.2.12. La cladiri cu suprafata foarte mare se vor crea zone de separare cu suprafata de maxim 2300 m2, care vor fi climatizate cu sisteme ce pot f lnchise independent de alte zone. Tntr-o zona de
separare pot exista mai multe zone term ice. 4.2.13. Agregatul central de tratare va reallza amestecul dintre aerul proaspat ~i aerul recirculat ~i II va trata pana la 0 anum ita temperatura; aerul va fi tratat pana la parametrii necesari zonei, cu echipamentul zonal; agregatul se va amplasa astfel ca traseele conductelor de aer catre zonele cladirii sa fie aproximativ egale.

4.2.14. Agregatul
tncalzlre.

va avea posibilitatea

de acces pentru

curatarea

bateriilor

de racire §i

4.2.15. Agregatul va avea un sistem de reglare al raportului dintre aerul proaspst ~i aerul recirculat care poate fi de tipul: tot sau nimic, functle de calitatea aerului interior, sau cu reglaj progresiv, functle de temperatura aerului exterior. 4.2.16. Reglajul tot sau nimic se face pentru lncaperi persoane este tot timpul acelasi, ocupate intermitent §i unde numarul de

21

4.2.17. Reglajul debitului de aer prcaspat functle de calitatea aerului interior se face in incaperile unde numarut de persoane este variabil ~i unde este indicat ca debitul de aer proaspat sa fie variabH, functle de numarul de persoane din tncapere. 4.2.18. Reglajul debitului de aer proaspat prin compararea temperaturii aerului exterior sl interior se face in cazul in care se urrnarests 0 economie de energie maxima ~i 0 calitate a aerului interior ridicata, 4.2.19. Toate echipamentele utilizate vor avea marcaj CE sau Agrement Tehnic, sau care au perforrnante echivalente ~i sunt comerciallrate legal intr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau in Turcia, orl sunt fabricate legal intr-un stat EFTA, parte la codul privind Spatlul Economic European, tipul certificatului de conforrnltate urmand a se indica in docurnentatia lnstalatlei, cuprlnsa in Cartea tehnica a constructlel.

Sistemul de climatizare "numai aer" cu debit constant

4.2.20. Sistemele de cllmatlzare controlul umiditatii relative ~i·unde se term ice. Ele controleaza temperatura debit de aer constant cu 0 temperatura cu 0 conducts vor fi utilizate pentru cladiri care nu neceslta permit varlatll ale temperaturii intre lncaperile aceleasl zone intertoara din Incaperile climatizate prln introducerea unui varlabila,

4.2.21. Se va evita utilizarea sistemului cu 0 conducta de aer la cladiri unde se doreste regia rea temperaturii aerului interior in limite relativ stranse in toate tncapertle cllmatlzate ~i la tncaper: unde profilul de vartatle a sarcinii termice este mare in timpul zllel, tncaperl care au in timpul zilei, nevoie de caldura sau de frig. 4.2.22. Conductele de aer la sistemele de climatizare cu 0 conducts vor fi dimensionate de preferlnta in regim de joasa presiune care conduce la un consum mai redus de energie ~i are un nivel redus de zgomot. 4.2.23. l.egaturlle dintre conducte ~i gurile de aer se pot face cu racorduri rigide sau flexibile. Tn acest cazul racordurilor flexibile, lungimea acestora nu va depa~i 2m, 4.2.24. Echipamentele de tratare zonala la sisteme de cllmatlzare cu 0 conducta , baterii de lncalztre ~i/sau racire zona Ie ~i centralele cu ventilator zonal, se vor amplasa la intrarea in zona termlca sau in centrul de greutate al acesteia. 4.2.25. Tn cazul sistemului cu baterii de tncalzlre, raclre ~i cia pete de amestec, echipamentul zonal se poate amplasa chlar in agregatul de tratare, daca numarul de zone este redus. Tn acest caz se va folosi un agregat de tratare multizonal. 4.2.26. Echipamentele de tratare zonala (baterii de tncalzlre ~i raclre) se vor dimensiona pentru a se obtlne temperatura de refulare a aerului necesara in zona terrnica pe care 0 deservesc. 4.2.27. (1) Amplasarea traductorului de temperatura se va face lntr-o camera reprezentativa din zona clirnatlzata, sau in conducta de recirculare a aerului. (2) Amplasarea traductorului in camera reprezentativa se va face atunci cand toate lncaperile au 0 variatle slmllara a sarcinii termice. (3) Pentru zonele unde incaperile au varlatf diferite ale sarcinii termice, traductorul de temperatura se va monta in conducta de recirculare.

22

4.2.28. Daca se doreste un control al temperaturii in toate va utiliza un sistem de climatizare .numa: aer" cu doua conducte, 4.2.29. La sistemul IInumai aer" cu doua conducte, dimensionate la intreg debitul de aer al cladlril.

lncapertle climatizate ale cladirii se

cele doua conducte

de aer vor fi

4.2.30. Pentru a se reduce volumul ocupat de aceste conducte in cladlre, la sistemele IInumai aer" cu doua conducte, se recornanda utilizarea sistemelor de climatizare de medie sau de inalta presiune. 4.2.31. Aparatele de amestec utilizate la sistemele IInumai aer" cu doua conducte reglaj direct sau indirect. 4.2.32. Aparatele de amestec vor fi izolate termic ~i fonic astfe I tncaperlle climatizate sa nu fie depaslt. pot fi cu

tncat nivelul de zgomot in

4.2.33. Alegerea aparatelor de amestec se va face astfel tncat sa se asigure debitul de aer pe fiecare tncapere in parte. Pentru inca peri mari se pot alege mai multe aparate de amestec de acelasl tip care sa realizeze debitul dortt, , 4.2.34. Legaturile dintre conductele de aer ~i aparatele de amestec se vor face cu conducte flexibile, izolate termic, cu 0 lungime de maxim 2 m. 4.2.35. Pentru reglarea temperaturii aerului interior la sistemele IInumai aer" cu doua conducte, se pot utlllza ca metode de reglare: a) metoda temperaturii aerului rece constanta tot timpul anului ~i a temperaturii aerului cald variablla, functie de temperatura aerului exterior, b) sau metoda celor doua temperaturi variabile, functle de temperatura aerului exterior, tot timpul anului.

Sistemul de climatizare ..numai aer" cu debit variabil

4.2.36. Dispozitivele terminale de introducere a aerului in lncaperi trebuie sa asigure varlatla debitului introdus ~i sunt de tipul: guri de aer cu debit varlabil, variatoare de aer simple, variatoare cu inductle ~i variatoare cu ventilatore auxiliare ~i se utlllzeaza astfel: a) Gurile de aer cu debit variabil se vor utillza in lncaperl unde varlatla vitezei de refulare nu lnfluenteaza in mod deosebit procesele ce au loc in acele lncaperi. b) Tn tncaperile unde se doreste 0 dlstrlbutte uniforma a aerului se vor utlltza variatoare de aer cu lnductle ~i variatoare cu ventilator auxlllar. c} In lncaperile unde se vor folosi variatoare simple pentru dlstrlbutla aerului, vor fi utilizate guri recomandate pentru debit varlabll, d) La zonele perimetrale ale cladirii unde este nevoie in sltuatla de iarna de Incalzlre, se vor folosi variatoare de debit cu baterii de lncalzlre. 4.2.37. astfel incat: a) b) c) Alegerea dispozitivelor de varlatle a debitului de aerin

lncaperlle climatizate se va face

sa asigure un debit de aer adecvat lncaperii respective; sa acopere intreaga sarcina terrnlca a lncaperll: sa utilizeze acelasl sistem de automatizare pentru toate ctadlre.

variatoarele

utilizate

in

23

4.2.38. Daca se utillzeaza guri de aer cu debit variabil acestea trebuie sa evite riscul de scurtcircuitare a aerului intre gurile de introducere sl cele de evacuare (extragere) a aerului din

lncaperl.
4.2.39. Toate dispozitivele de variatle a debitului trebuie sa poata realiza debitul minim care sa asigure circulatla aerului in tncaperlle climatizate. 4.2.40. Se va evita utilizarea variatoarelor nivelul de zgomot trebuie sa fie redus. de debit cu ventilator auxiliar in

Incaperi unde

4.2.41. Agregatul de tratare a sistemelor cu debit variabil va avea aceeasl configuratle ca cele de debit constant. Ventilatorul agregatului va avea un sistem de varlatle a debitului de aer folosind: 0 clapeta de by-pass, 0 rama cu jaluzele reglabile simultan pe asplratia ventilatorului, sau un ventilator cu turatle variabila. 4.2.42. Varlatia debitului in sistem se va realiza intre debitul minim care trebuie sa fie egal cu debitul minim de aer proaspat ~i debitul nominal. Debitul de aer nominal al agregatului va fl determinat pentru intreaga cladtre luand in considerare sarcina terrnlca a cladirtl calculate conform subcapitolului 5.3 din prezenta reglementare tehnlca. Debitele de aer ale lncaperllor, necesare pentru alegerea variatoarelor de debit, se vor calcula pentru fiecare lncapere in parte luand in considerare sarcinile term ice ale acestora. 4.2.43. Varlatla debitului de aer va fi cornandata de sistemul semnalele primite de la senzorii de presiune stattca amplasatl in sistem. de reglare, in functie de

4.2.44. Amplasarea senzorilor de presiune statica se va face astfel incat economia deenergie in sistem sa fie maxima. 4.2.45. Se va evita utilizarea sistemelor de climatizare cu 0 conducts de aer care nu pot realiza racirea sau tncalzlrea in timpul unei zile, in tncaperlle unde varlatia sarcinii term ice este mare. 4.2.46. Alimentarea cu aer a gurilor de aer cu debit variabil se poate face cu racorduri rlgide sau flexibile izolate. Racordurile flexibile vor avea 0 lungime maxima de 2 m.

Climatizarea "aer - apalJ

4.2.47. Sistemele de climatizare "aer - apa" pot functlona numai cu aer recirculat (decuplate de sistemul de ventllare) sau cu aer proaspat ~i recirculat. Dupa numarul conductelor de apa, sistemele de climatizare aer - apa pot fi cu doua, trei sau patru conducte. 4.2.48. Dupa tipul aparatelor terminale, sistemele pot f cu ventiloconvectoare care folosesc principiul ejectlel (ejectoare sau grinzi de raclre), sau cu aparate

Climatizarea cu ventiloconvectoare
4.2.49. de 2,5 - 5 m braseril, bancl, mecanlca fina, Sistemul de climatizare cu ventiloconvectoare se poate utiliza la lncaperl cu inaltimea cu destinatia de: blocuri de loculnte, vile, hotelurl, spltale, restaurants, cofetarll, sali de sedinte, discoteci, amfiteatre, laboratoare, cladiri administrative, industria de aeronautlca, electronlca,

4.2.50. Trebuie evitata utilizarea ventiloconvectoarelor in tncapert cu sarcini termice mari (peste 23 W/m3), umiditate de peste 80 %, praf sau noxe precum ~i in sali cu cerlnte acustice deosebite (teatre, cinematografe, opere, fllarmonlci, sali de inregistrare audio-video, etc.),

24

4.2.51. La amplasarea ventiloconvectoarelor va tine cont de: arhitectura cladirii: poslbllltatile de alimentare cu agent termic, nivelul de zgomot admis in incaperile climatizate, poslbllitatlle de evacuare a condensului. 4.2.52. Ventiloconvectoarele carcasate se pot amplasa in incaperi unde nu exlsta spatlu suficient in tavanul fals ~i unde exista parapet cu 0 inaltime suficienta pentru a masca venti loconvectoa rei e. 4.2.53. Se va evita utilizarea ventiloconvectoarelor carcasate in spatlile cu deschideri mari, montate pe peretll exteriori al cladiri], unde acestea nu pot realiza 0 dlstributle unlforma a aerului tratat. 4.2.54. Pentru aceste spatll se vor utiliza ventiloconvectoare necarcasate, cu disponibil de presiune suficient pentru ca dlstrlbutla aerului sa se faca printr-o retea cu guri de aero Se poate utiliza orice tip de gura de refulare cu respectarea prevederilor de la pet. 6.1.8 - 6.1.9 din prezenta reglementare tehnica, 4.2.55. Recircularea aerului se va face prin guri racordate este admisa asplratla dlrecta din tavanul fals.

la aspiratla ventiloconvectorului;

nu

4.2.56. Alegerea gurilor de aer ~i a conductelor de recirculare trebuie facuta astfel tncat pierderea de sarcina sa nu depaseasca disponibilul de presiune al ventilatorului, de obicei maximum 40 Pa. 4.2.57. Debitul de aer dintr-o tncapere, se stabileste corespunzator treptei de turatle medie a ventiloconvectoarelor, conform pet. 5.4.19 din prezenta reglementare tehnlca, 4.2.58. Evacuarea condensului se va face prin conducte proprii de evacuare; la racordarea lor trebuie sa nu existe posibilitatea patrunderii gazelor din sistemul de canalizare, in lncaperl, Diametrul minim folosit va fi de 32 mm. Conductele de evacuare a condensului nu vor fi izolate termic. 4.2.59. Alimentarea cu agent termic se va face in sistemul cu doua sau patru conducte.

4.2.60. Alegerea ventiloconvectoarelor se va face astfel incat sa se asigure integral necesarul de caldura ~i de frig al incaperii sau a zonei climatizate din cladire. 4.2.61. Sarcina termica de alegere a ventiloconvectoarelor se stablleste dupa cum urmeaza: a} sarcina sensibila se determina pe baza bilantului termic al incaperii (sau al zonei climatizate), b) sarcina totala include sarcina sensibila ~i caldura degajata la condensarea vaporilor de apa pe suprafata bateriei de raclre, 4.2.62. Sarcina termlca a ventiloconvectoarelor pentru raclrea sau tncalzlrea aerului proaspat, va fi marita dupa caz cu sarcina necesara

4.2.63. Se recornands ca ventiloconvectoarele alese sa realizeze sarcina termlca ~i frigorifica necesare pentru tncaperea respectlva, pe treapta de turatle medie.

25

4.2.64. Ventiloconvectoarele

utilizate vor trebui: a) sa asigure debitul de aer exterior necesar pentru lncaperlle care nu au un sistem de introducere independenta de aer proaspat: b) sa asigure reglarea temperaturii aerului interior pentru fiecare lncapere In parte; c) sa asigure un nivel de zgomot corespunzator destinatlel lncaperil.

4.2.65. Numarul de ventiloconvectoare ~i amplasarea acestora se va stabili astfel ca jeturile de aer sa asigure uniformitatea dlstributlel aerului In lncapere, evitand crearea unor zone de disconfort datorlts curentllor de aero 4.2.66. La alegerea ventiloconvectoarelor
recompartlmentarii spatlulul cllmatlzat . va tine cont, cand este posibll, de eventualitatea

4.2.67. Alimentareacu
a. b)

c) d)

aer exterior se poate face prin: IIkituri de aer proaspat", In cazul In care ventiloconvectoarele sunt amplasate pe un perete exterior In care se pot practica orificii; acestea vor avea protectle antlinghet: -liinstalatii individuale de aer proaspat", care pot folosi pentru tratarea aerului ventiloconvectoare sau agregate locale de tratare, dimensionate pentru a trata aerul pana la temperatura lnterloara: aceste instalatll vor avea protectle antiinghet: "Instalatf centralizate de aer proaspat" care vor f dimensionate pentru a trata aerul pana la temperatura lnterloara: ventilare natural organizata.

4.2.68. Tn cazul utlllzarf unei .Jnstalatf centralizate de aer proaspat", introducerea aerului se face prin racorduri la plenumul de aspiratle al ventiloconvectoarelor sau la dispozitivele care introduc aerul direct in lncapers. 4.2.69. Conductele de agent termic se vor izola termic. lzolatla conductelor de apa racita se va
face astfel tncat pe suprafata exterloara a lzolatiei sa nu se produce condens. lzolatia termlca trebuie sa fie lmpermeablls la vaporii de apa pentru a nu se produce condens pe suprafata exterloara a conductelor. Conductele vor fi protejate anticorosiv. Climatizarea cu aparate de inductie (ejectoconvectoare, grinzi de racire)

4.2.70. La utilizarea acestui tip de sistern, prepararea aerului proaspat se va face in instalatll
centralizate. Debitul de aer prcaspat se va calcula conform pet. 3.1.1 _ 3.1.2. din prezenta reglementare tehnlca: daca debitul de aer primar necesar pentru functionarea ejectoconvectoarelor din sistem este mai mare decat debitul necesar de aer proaspat, acesta va f asigurat prin amestec cu aerul interior.

4.2,71. Debitul de aer primar va fi distribuit

conducte izolate termic ~i fonic.

catre ejectocovectoare/grinzi

de raclre prin

4.2.72. Avand In vedere caracteristicile ejectoconvectoarelor,

sistemul se va folosi:

a) in incaperi cu degajar] reduse de praf, b) la dadiri unde exista parapet pentru montajul ejectoconvectoarelor.

4.2.73. Daca lncaperile au spatll interioare combina cu grinzi de raclre.

marl, sistemul

cu ejectoconvectoare

se poate

4.2.74. Grinzile de racire pot fi amplasate In interiorul tncapertlor, aparent sau in tavanul fals
al acestora.

26

4.2.75. Sistemul de climatizare va avea 0 conducts conform pet, 4.2.58 din prezenta reglementare tehnlcs.

de evacuare a condensului

realizata

Climatizarea cu pompe de caldura pe bucla de apa

4.2.76. Sistemul se recomanda la cladlri mari, cu Indiperi simultan cerlnte de tncalzlre §i raclre. 4.2.77. Agentul termic folosit la acest sistem de dimatizare un circuit inchis care constituie 0 IIbucia de apa". distribuite pe zone termice care au

este apa care se vehiculeaza intr-

4.2.78. ln sltuatla de iarna, pompa de caldura utlllzeaza apa cu la bucla de apa ~i0 raceste pana la 0 temperatura de cca. 16°C.

temperatura

de cca. 20

0 (

de

4.2.79. In sltuatla de vara sistemul functloneaza In regim de racire, cand utllizeazs apa cu temperatura de cca. 30°(, din bucla de apa ~i0 tncalzeste pana la temperatura de 36°C.

4.2.80. Tn sltuatla de iarna apa este mentlnuta pe conducta de ducere la 0 temperatura mai mare de 16°( cu ajutorul unei surse de caldura. Temperatura pe conducta de Intoarcere este llrnltata inferior din motive de condensare a vaporilor de apa din aerul interior ~i prin urmare conductele nu se vor izola. 4.2.81. In sltuatla de vara un turn de raclre in circuit temperatura apei din bucla mai mica de 35°C. inchis sau deschis va mentlne

4.2.82. Pentru climatizarea unor Incaperi mari, se utlllzeaza una sau mai multe pompe de caldura. Ele recircula aerul din Incapers ~i 11aduc la parametrii necesari pentru a asigura temperatura aerului interior in limitele prescrise. 4.2.83. Pompele de d~ldura pot fi carcasate, care se monteaza aparent, similar ventiloconvectoarelor, sau necarcasate, care se monteaza in tavane false sau spatli tehnice special amenajate (Ia debite mari). . 4.2.84. La montajul operatiile de lntretlnere. pompelor de caldura se va avea In vedere posibilitatea de acces pentru

4.2.85. Sistemul va avea prezenta reglementare teh nica.

instalatie de aer proaspat dimensionata

conform

pct. 5.4.3 din

4.2.86. Aerul proaspat va fi introdus conform pet, 4.2.67 din prezenta reglementare

tehnica. cu

4.2.87. Pentru fiecare pompa de caldura se monteaza vane de reglare ~i de echilibrare posibilitatea de masurare a debitului de agent termic. 4.2.88. Bucla de apa se va realiza ca 0 retea de dlstrlbutie de tip inelar .

4.2.89. Bucla de apa se poate proiecta in doua variante: a) fara acumulare; In acest caz debitul de apa vehiculat In bucla ~i prin sursa de caldura sau prin turnul de raclre este constant; b) cu acumulare a calduril: acumularea se poate face Intr-un rezervor sau intr-un boiler.

27

Climatizarea

..aer - agent frigorific"

Climatizarea locala "aer - agent frigorific" 4.2.90. Climatizarea locala cu agent frigorific se realizeaza cu sisteme de tip split ~i se poate utiliza la cladlri de locuit, in cladlr] de birouri cu numar redus de tncapert, 4.2.91. Este recomandablla caldura pe timp de iarna. utilizarea aparatelor ce pot functlona sl in regim de pompa de

4.2.92. Unitatile interioare se vor amplasa astfel ca jetul de aer sa nu deranjeze ocupantll. 4.2.93. Cladlrile ce se climatizeaza cuaparate a unitatilor exterioare. 4.2.94. Unitatlle exterioare aspectul estetic nu este important. 4.2.95. multisplit. Pentru reducerea locale trebuie sa aiba posibilitatea de amplasare

se vor amplasa pe cit posibil pe fatade putln insorite

~i unde

numarului

de unitatl

exterioare

se pot utiliza

aparate

de tip

4.2.96. Pentru tncapen mari se pot utiliza aparate de tip SPLIT cu disponibil de presiune important pe partea de aer ~i la care se pot monta conducte de aer ~i guri de introducere/extractle, 4.2.97. Amplasarea gurilor de aer va respecta condttllle de la pet, 6.1. Climatizarea centralizata "aer - agent frigorific". cu debit de agent frigorific variabil {VRvl 4.2.98. Sistemul centralizat de "climatizare aer - agent frigorific" cu debit varlabll este indicat in cladiri cu un numar mare de lncaperi, cu diferente mari de sarcina terrnlca ~i unde nu exista surs~ de energie termlca sau unde nu se doreste amplasarea unei retele de conducte de apa calda sau racita necesare unui sistem aer - apa, 4.2.99. Alegerea unltatllor interioare se va face similar cu a ventiloconvectoarelor. pet. 4.2.52 - 4.2.53 din prezenta reglementare tehnlca). (a se vedea

4.2.100. Sistemul VRV va fi cuplat obllgatorlu cu un sistem de alimentare cu aer proaspat, Alimentarea cu aer proaspat se va face similar sistemului de climatizare cu ventiloconvectoare (a se vedea pet. 4.2.67 din prezenta reglementare tehnlca}, 4.2.101. Unitatile exterioare se pot amplasa pe acoperisul cladirll dlmatlzate sau la sol, in zone special amenajate. Se va avea in vedere ea nivelul de zgomot sa nu depaseasca valorile admise in zona.

28

5. Elemente generale de calcul 5.1. Parametrii interiori de calcul pentru cliidirile ventllate-cllmatlzate
5.1.1. Dimensionarea lnstalatillor de ventilare ~i climatizare se face in condltll de calcul, definite prin: a) parametrii interiori de calcul, b) parametrii exteriori de calcul, c) conditlile interioare de functlonare poluantl, procese tehnologice etc).

(surse interioare

de degajare de dUdura, umiditate,

5.1.2. Parametrii de calcul stablliti pentru proiectare vor fi luatt in calcul ~i pentru evaluarea consumurilor energetice ale cladirii, precum ~i pentru certificarea energetlca a acesteia. 5.1.3. Parametrii interiori de calcul se stabilesc in functle de destlnatla cladlrii ~i a tncaperllor ventilatejclimatizate, de categoria de amblanta dorita, (categoria de calitate a aerului interior ~i confortul urmarlt), de tipul instalatlel care se reallzeaza, de sezon (lncalzire sl/sau raclre), 5.1.4. Parametrii interiori de calcul, stabtlttl de comun acord cu beneficiarul mentlona in mod dar in tema de proiectare, precum ~i in memoriul de specialitate calcul ale proiectului. cladiri], se vor ~i in notele de

Instalatii de climatizare 5.1.5. (1) Pentru instalatllle de dimatizare realizate pentru confortul termic al ocupantilor, parametrii interiori de calcul se stabilesc in functie de sezon, de categoria de amblanta ~i de destlnatia incaperil. Cel mal frecvent, parametrii interiori de calcul sunt: a} temperatura interlcara de calcul, b) umiditatea aerului interior. (2) Pentru destlnatii curente, temperatura lnterioara de calcul se alege din tabelul 5.1. Pentru alte destlnatli, sunt indicate valorile tlplce precizate la subcapitolele 8.1 - 8.8 din prezenta reglementare tehnica, sau se pot alege prin asimilare, in functie de activitate, metabolism ~i

trnbracarnlnte.
Tabelul 5.1 Temperatura Tipul de cladlre sau lncapers lnterloara de calcul pentru dimatizare (din SR EN 15251:2007) Categoria temperatura temperatura pentru de confort

de calcul a aerului [DC] temperatura raclre *); lmbracaminte pentru

tncalzlre:
lrnbracamlnte Cladiri de locuit (camere de dormitoare) activitate sedentara - 1,2 met Cladiri de locult (alte inca peri) stand in picioare, mers -1,5 met Birouri individuale sau tip peisaj, reuniune, cofetarii, sail de cafenele, restaurante, sali de class activitate sedentara - 1,2 met

zl,

I II III I II III I II III

1,0 do 21,0-25,0 20,0 -25,0 18,0 - 25,0 18,0 - 25,0 16.0- 25,0 14,0 - 25,0 21,0 - 23,0 20,0 - 24,0 19,0- 25.0

0,5 do 23,5 - 25,S 23,0 - 26,0 22,0 - 27,0

23,S - 25,S 23,0 - 26,0 22,0 - 27,0

29

Crese, gradinlte stand in picioare, mers -1,4 Magazine mari stand in picioare, mers - 1,6 met met

I II III I II

19,0 - 21,0 17,5 - 22,5 16,5 - 23,S 17,5 - 20,5 16,0 - 22,0

22,5 - 24,5 21,5 - 25,5 21,0 - 26,0 22,0 - 24,0 21,0 - 25,0
A A

III 15,0 - 23,0 20,0 - 26,0 aerulul se va alege din plaja de valorl din tabel, astfel rncat diferenta dintre temperatura exterloara ~i lnterioara de calcul sa nu depaseasca 100 in cazul in care rezulta 0 diferenta mai mare de 10°C, se adopta valoarea maxima, corespunzatoare din tabel.
*) Pentru

racrre, temperatura
w •

e;

(3) Umiditatea relatlva de calcul se flxeaza numai pentru lnstalatille de climatizare cu regia rea umldltatil: in acest caz se aleg valorile din tabelul 4.4 sau cele alese pentru destlnat!l speciale. Pentru tnstalatule care nu neceslta regia rea umiditatii, valorile din tabelul 4.4 pot fi adoptate numai ca reper pentru calculul debitului de aer ~i pentru trasarea proceselor de tratare cornplexa in diagrama de aer umed h-x. {4} In locul temperaturii ~i umiditatii interioare se poate adopta ca baza de calcul pentru dimensionarea Instalatiel, temperatura operativa sau indicele de confort PMV (conform subcap. 4.1 din prezenta reglementare tehnlca], 5.1.6. Pentru cladlrile climatizate in scop tehnologic, parametrii interiori de calcul sunt fixati din conditlile proceselor din tncapere, Tn afara temperaturii ~i umidltatll, pot apare ~i alte condltll de calcul, de obicei referitoare la puritatea aerului ~i la viteza curentllor de aero 5.1.7. Pentru cladirlle ventilate natural sau mecanic fara tratarea aerului, temperatura lntertoara se llmlteaza in raport cu cea exterioara de calcul, prin adoptarea unei cresterl de temperatura de maxim SaC.

5.2. Parametrii exteriori de calcul pentru cladirile ventilate/climatizate.

5.2.1. Parametrii exteriori de calcul se stabilesc in functle de locatla cladlrll, de tipul lnstalatiel care se reallzeaza, de sezon (de lncalzlre ~i raclre). 5.2.2. Parametrii exteriori de calcul se vor mentlona in mod dar in tema de proiectare, precum ~i in memoriul de specialitate ~i in notele de calcul ale proiectului. 5.2.3. Pentru lnstalatn de climatizare, de confort sau tehnologice, calcul sunt: a) pentru sezonul de racire 1. temperatura exterloara de calcul, 2. variatla dturna a temperaturii exterioare pentru 0 zi tip, 3. umiditatea aerului exterior, parametrii exteriori de

4. radlatta solara,
a.l} Pentru temperatura extenoara de calcul pentru vara se alege valoarea maxima de temperatura orara a anului climatic mediu, pentru localitatea de calcul, Daca pentru localitatea in care este amplasata cladlrea, nu exlsta date climatice prelucrate, se alege valoarea pentru localitatea capltala de judet, cea mai aproplata ~i cu clima asemanatoare (pentru capitalele de [udet, valorile sunt date in Anexa 2 a prezentei reglementarl tehnice); a.2) Umiditatea relatlva de calcul pentru vara este cea care corespunde valorii maxime de temperatura orara stabillta in condltille de mai sus (pentru capitalele de [udet, valorile sunt date in Anexa 2 a prezentei reglernentari tehnice);

30

a.3) Vertatta diuma a temperaturii exterioare pentru 0 zi tip se va calcula pentru flecare ora a zilel, ca 0 functle coslnusoldala, avand ca maxim valoarea temperaturii exterioare de calcul ~i ca amplitudine fala de va loa rea medie a zllel, 7°C. Face exceptle zona de coasts a Marii Negre, pentru care arnplitudinea se va considera de 4°C; a.4) Radialia solara [directs ~i difuza), in functle de ora ~i orientare, se va considera indiferent de localitate, cu valorile care corespund meridianului care trece prin Bucuresti ~i pentru 45° latitudine N, cu corectll de altitudine sl clarltate a atmosferei (valorile sunt date in Anexa 3 a prezentei reglernentan tehnice). b) pentru sezonul de incalzire 1. temperatura exterloara de calcul, 2. umiditatea aerului exterior. b.l) Temperatura exterloara de calcul pentru iarna este prevazuta in standardul SR 19071:1997 ~i se alege in functle de zona cltmatlca in care este localitatea; b.2} Umiditatea relattva de calcul pentru iama se va considera de 80%; b.3) Radialia solara nu se va lua in calcul pentru dimensionarea lnstalatiel in condltll de iama. 5.2.4. Pentru instalatil de ventilare mecanlca, temperatura exterioara ~i umiditatea relatlva de calcul pentru lama ~i pentru vara se aleg in aceleasl ccndltn ca ~i pentru instalatllle de climatizare (a se vedea pet. 5.2.3). 5.2.5. In anumite situatll particulare, specificate in prezenta reglementare apare necesitatea unor calcule ~i vertffcari in alte condttll exterioare de calcul,

tehntca,

poate

5.3. Sarcina termlca de incalzire/racire

5.3.1. Calculul sarcinii termice termice cllrnatlzate dintr-o cladire.

a cladlrllor climatizate
se va efectua pentru fiecare din zonele

de incalzire/racire

5.3.2. Limitele unei zone term ice sunt date de toate elementele de constructll care separa zona respectlva de mediul exterior (aer, sol sau apa), de spatll adiacente climatizate, de spatii adiacente neclimatizate sau de cladiri invecinate. Sunt sltuatll in care zonele termice sunt despartlte prin suprafete fictive (de exemplu zone din supermarketuri necompartimentate, dar cu temperaturi diferite). In toate situatllle, zonele pentru care se efectueaza calculul de sarcina termica, trebuie definit in documentatia tehnlca a proiectului. 5.3.3. In incaperlle in care se degaja umiditate (oameni $i alte surse), se calculeaza separat sarcina termica pentru caldura senslbtla (sarcina sensibila) ~i sarcina de caldura latenta sau sarcina termlca totals (senslblla plus latenta) $i cea latsnta. 5.3.4. Sarcina terrntca de incalzlre se stablleste printr-un bilant termic al lncapertl sau zonei, ca fiind dlferenta dintre degajarile de caldura din interiorul zonei climatizate (inclusiv cele de la lnstalatll de tncalzlre cu corpuri stat ice - daca este cazul) $i necesarul de caldura pentru tncalzlre al acesteia. 5.3.5. Se considers ca degajar! de caldura la interiorul zonei climatizate pe durata perioadei de

incalzire, urmatoarele:
a) ocuponti - daca prezenta acestora este permanents, certa ~i constants: in caz contrar se ia in considerare un grad de ocupare mal redus (25-50%) fala de situ alia nornlnala. Valorlle de proiectare referitoare la gradul de ocupare nominal trebuie sa se bazeze oriunde este posibil pe date rea Ie specifice proiectului respectiv; in cazul in care nu este dlsponlblla nicio valoare, se apllca valorile prin lipsa indicate in Anexa 4 a prezentei reglernentarl tehnice. Degajarea de caldura a unei persoane

31

se determina pe baza valorilor din Anexa 5 a prezentei reglementarl tehnice. Degajarea de caldura de la ocupantl se calculeaza in forma de: 1. caldura senslblla, 2. caldura latenta, 3. caldura totals: b) iluminat electric - valorile de proiectare referitoare la puterea lnstalats a surselor de iluminat trebuie sa se bazeze, oriunde este posibil, pe date reale specifice proiectului respectiv; in cazul in care nu este dlsponlblla nlclo valoare, se aplica valorile prin lipsa indicate in Anexa 6 a prezentei reglementari tehnice; c) masinl, utilaje, dispozitive octionate electric - valorile de proiectare trebuie sa se bazeze pe date reale specifice proiectului respectiv, tlnandu-se cont de raportul dintre puterea maxima necesara ~i puterea nominata a motorului electric, de simultaneitatea in functionare, de modul de preluare a caldurll de catre aer; d) echipamente electron ice de birou - valorile de proiectare trebuie sa se bazeze, oriunde este poslbll, pe date reale specifice proiectului respectiv; in cazul ln care nu este dlsponibda nicio valoare, se poate aplica pentru cladtrile de birouri a valoare prin lipsa, de 100 W/persoana in perioada de activitate; e) corpuri de lncatztre - daca zona cllmatlzata este prevazuta §i cu lnstalatte de incalzire cu corpuri statice, puterea termica disipata de acestea se consldera ca fiind 0 degajare de caldura la interiorul zonei climatizate; f) alte surse - in functie de destinatla spatlului respectiv se pot lua In considerare ~i alte degajari de caldura (exemple: mancare - zone in care se serveste 0 mare cantitate de portli intr-un timp scurt, materiale - spatll in care se aduc materiale calde sau topite, etc.); Degaiarile de caldura in interiorul zonei climatizate se vor insuma considerand un anumit scenariu plauzibil de ocupare ~i activitate propriu perioadei de iarna, 5.3.6. Necesarul de caldura pentru incalzire al zonei climatizate se stabileste in conformitate cu metodologia indicata in SR 1907-1:1997. Pentru zonele climatizate In regim de suprapresiune, necesarul de caldura pentru aerul infiltrat nu se ia in considerare; de asemenea nu se include In calcul necesarul de caldura pentru aerul de ventilare, daca acesta este tratat centralizat. 5.3.7. Sarcina terrnica de racire se stabileste prin btlantul de caldura al incaperii, ca fiind suma dintre fluxurile de caldura transmise intre interiorul §i exteriorul zonei climatizate ~i degajarlle (eventual pierderile) de dildura din interiorul acesteia. 5.3.8. Se considera urmatoarele fluxuri de caldura , transmise lntre exterior ~izona cllmatizata:

a) fluxuri de cGldura prin elementele

de constructie opace ale anvelopei zonei c1imatizate;

calculul acestor fluxuri de caldura va lua in considerare parametrii aerului interior ~i aerului exterior, stabilltl conform celor indicate la pet, 5.1., respectiv 5.2. Calculul trebuie sa tina seama de amortizarea ~i defazarea fluxului transmis la interior fata de fluxulla exterior;

b) fluxuri de cGldura prin elementele

de construciie vitrate ale anvelopei zonei c1imatizate;

calculul acestor fluxuri de caldura va lua In considerare parametrii aerului interior ~i aerului exterior, stablllti conform celor indicate la pet, 5.1., respectiv 5.2. De asemenea, calculul trebuie sa tina seama de proprietatile termofizice ~i optice ale materialelor ~i de umbrirea creata de elementele de constructle ~i de cladlrtle vecine; c) fluxuri de ca/dura de la spatii adiacente neclimatizate; calculul acestor fluxuri de caldura va lua in considerare proprletatile termofizice ale materialelor din cornponenta elementelor de constructle care separa zona cllmatizata de spatllle adiacente neclimatizate; temperatura aerului din spatlile neclimatizate se va determina in urma unui bllant termic al acestora.

32

5.3.9. Degaiarile de caldura in interiorul zonei climatizate pe durata perioadei de racire, sunt de aceeesl natura cu cele stabilite la pet, 5.3.4, cu observatia ca valorile care depind de temperatura
lnterloara trebuie recalculate.

5.3.10. Sarcina termlca de calcul pentru raclre rezulta in urma calculului orar de sarcina terrnlca, efectuat pentru ziua tip, cu varlatla diurna a temperaturii exterioare conform pct. 5.2.3. ~i considerand un anumit scenariu de ocupare sl activitate, propriu perioadei de vara pentru evaluarea degajarllor de caldura in interiorul zonei climatizate. Din profilul de sarcina rezultat se alege valoarea maxima, ca sarcina tsrmlca de calcul, 5.3.11. Pentru sistemele de climatizare care folosesc introducerea aerului in zona ocupata (sisteme prin deplasare ~i altele), sarcina termlca de calcul pentru racire se deterrnlns prin bilant termic, atat pentru intreaga lncapere cat ~i numai pentru zona ocupata. 5.3.12. Sarcina de calcul pentru dimensionarea
valoare maxima ce rezulta din suprapunerea sursei de incalzlre/raclre, se determlna ca profilului de sarcina al tuturor zonelor term ice racordate

la sursa, 5.4. Debitele de aer in spatllle ventilate ~i climatizate

5.4.1. Debitele de calcul vor fi folosite
dispozitive de introducere/extragere ventilare/climatizare. pentru dimensionarea sistemului de conducte ~i a aerului din tncapert ~i pentru alegerea echipamentului de

5.4.2. Debitele de calcul vor fi utilizate ~i pentru evaluarea consumurilor

~i pentru certificarea energetlca a acesteia.

energetice ale cladlril

Debitul de calcul pentru ventilare 5.4.3. (1) in tncaperlte cu persoane, debitul de aer pentru ventilare trebuie sa asigure calitatea aerului interior, pentru iglena, sanatatea ~i confortul ocupantilor, Debitul se va stabili in functie de ocuparea umaria ~i de emisiile de substante poluante. (2) Pentru lncaperile civile nerezidentiale cu prezenta umana, debitul de ventilare (aer proaspst) se deterrnlna in functie de categoria de amblanta, de numarul ~i de activitatea ocupantllor precum ~i de emisiile poluante ale cladlrll ~i sistemelor. Astfel, pentru 0 incapere rezulta debitul q [I/s sau m3/hJ:

q
unde:

= N qp + A qB

(5.4.1)
0

N - nurnarul de persoane ,

qp - debitul de aer proaspat pentru

persoana, [I/s/pers sau m3/h/persJ, din tabelul 5.4.1,

A - aria suprafetel pardoselii [m2J, qB- debitul de aer proaspat, pentru 1 m2 de suprafata, [l/s/m2 sau m3/h/m2J, din tabelul 5.4.2. Tabelul 5.4.1. Debitul de aer proaspat pentru 0 persoana, intr-un mediu In care nu se fumeaza (din SR EN 15251:2007). Categoria de

arnblanta
I II III IV

Procentul asteptat de nemultumiti PPD [%]

Debit pentru persoana [I/s/pers)

Debit pentru persoana [m3/h/pers]

15 20 30 >30

10
7

4 <4

36 25 15 <15

33

Tabelul 5.4.2. Debitul de aer proaspat pentru 1 m2 de (din SR EN 15251:2007). Categoria de arnblanta Debit pe m2 de suprafata [1/(s.m2)J cladiri foarte putln poluante cladlr] Altele

suprafata

Debit pe m2 de suprafata [m3/(h.m2)] cladlr: foarte putln poluante cladiri putln poluante Altele

putln
poluante

I II III IV

0,5 0,35 0,3

1 0,7 0,4

2,0 1,4 0,8

1,8 1,26 1,1

3,6 2,52 1,44

7,2 5,0 2,9

mai mici dedit valorile pentru categoria III

(3) In zonele de fumatorl, debitele de aer proaspat se dubleaza fata de valorile din tabel. Aceste debite aslgura conditii de confort pentru ocupantl, nu ~i condttu de sanatate. 5.4.4. (1) Pentru tncaperlle din cladirile civile ~i industriale 1n care exista emisii de poluanti altele dedit bloeftuentu ~i emisiile cladlrll, calitatea aerului interior trebuie asigurata prin respectarea valorilor de concentratle adrnlsa 1n zona ocupata, In acest scop, pentru regim stationar, debitul de aer proaspat q [m3/s] se calculeaza cu relatla: q= G/(Ci- Ce) (5.4.2) unde : G - debitul de poluant (mg/s) Ci - concentratla admlsa in aerul interior [mg/m3L Ce - concentratla 1n aerul exterior [mg/m3], (2) Daca in tncapere se degaja mai multi poluanti, calculul se face pentru fiecare poluant in parte ~i daca poluantll nu au actlune slnergica asupra organismului, se alege valoarea cea mai mare de debit rezultata: daca poluantii au 0 actlune sinerglca ~i nu sunt reccmandarl specifice referitoare la acei poluantl, debitul de aer rezulta ca suma a debitelor calculate cu relatla 5.4.2, pentru fiecare poluant in parte. 5.4.5. Pentru cladlrile civile ~i tndustrlale, daca nu se atinge regimul permanent de ventilare, concentratla de poluant in tncapere se stablleste conform metodei indicate la paragraful 6.4.2.3 din standardul SR EN 13779:2007. 5.4.6. Conslderand norme spedfice de ocupare a lncaperilor ~i utlllzand relatla 5.4.1 s-au determinat debitele de aer de ventilare tipice pentru diferite destinatll de inca peri ~i clase de amblanta. Aceste valori sunt date cu titlul de recomandare In tabelul B2 din standardul SR EN

15251:2007.
5.4.7. Pentru tlpurile de cladiri tratate la capitolul 8 din prezenta reglementare indicate debite de aer proaspat specifice diferitelor sltuatll, tehnlca, sunt

5.4.8. Tn cazul lnstalatlel de ventilare pentru tncapen fara ocupare umana ~i fara 0 destinatie clara (de ex. lncaperi de depozitare), debitele de aer exterior pot fi exprimate raportat la aria pardoselii (a se vedea tabelul 5.4.3.). Acestea se bazeaza pe un timp de functlonare de 50% ~i pentru o inaltime a lncaperii de pana la 3 m. Pentru timpi de functlonare mai mici sl pentru Incaperi mai inalte, debitul de aer trebuie sa fie mai mare.

34

Tabelul 5.4.3: Debite de aer exterior pentru lncaperl cu alta destlnatle dedit ocuparea umans (din SR EN 13779: 2007) Categorie IDA 1 IDA 2 IDA 3
r

Debit de aer exterior [m3/(h/m2)] Domeniu tipic Valoare prln lipsa

*)
> 2,5
1,3-2,5

*)
3 2 1

< 1,3 IDA4 *) pentru IDA 1 aceasta metoda nu este suflcienta,

Debitul de aer extras 5.4.9. Intr-o lnstalatle de ventilare mecanlca la echilibru, debitul de aer extras este determinat de debitul de aer introdus ~i de ccnditiile de presiune necesare. 5.4.10. Valeri tipice de proiectare pentru bucatarii ~i tealete/grupuri sanitare sunt indicate in tabelul 5.4.4. Aerul extras poate fi inlocuit cu aer exterior sau cu aer transferat din alte lncaperi. Pentru apllcatii specializate (anumite cladiri industriale ~i spitale). debitul de aer evacuat trebuie stabilit conform unor cerlnte specifice, tlnand seama de posibila influenta asupra mediului exterior. Tabelul 5.4.4 : Valeri de proiectare pentru debitul de aer evacuat

nestlnatle
Buditarie (m /h)
3

Domeniu tipic

Valori prin lipsa 108

> 72 > 24 > 5,0

Toaleta/grup sanltar pe lncapere (m3/h) pe arie pardoseala (m3/h m2)

36
7,2

Debitul de calcul pentru climatizare 5.4.11. Debitul de aer de calcul pentru incaperile climatizate se calculeaza in scopul asigurarii confortului termic. 5.4.12. Debitul pentru asigurarea confortului termic sarcinii term ice ~i de umiditate (sarcina latenta) a indiperii. se determlna pentru compensarea

5.4.13. Daca lnstalatla de climatizare asigura ~i ventilarea lncaperii, se calculeaza debitul de aer proapat ~i debitul de aer pentru asigurarea confortului; tnstalatla se va dimensiona la debitul cel mai mare, care devine debit de calcul, 0 parte din debitul de aer se poate recircula, in condltille pct. 9.2.3. In acest caz, debitul de calcul este numit in mod curent, debit total de aero 5.4.14. Debitul de aer se va determina pentru situatla de rikire a incaperii.

5.4.15. Tn lncaperlle in care nu se reallzeaza controlul umidltatil, debitul de aer se poate stabili numai pe baza sarcinii termice de caldura senslblla a incaperii, es, folosind dlferenta de temperatura
dintre aerul din zona ocupata q

= <l>stc, /(ElIDA

ElIDA ~i cel introdus, ElsuP. Se va folosi astfel relatia:

(5.4.3)

- Elsup)

debitul de aer se va stablli pe baza sarcinii termice de caldura totals a lncaperli Cl>t(sensiblls ~i latenta), folosind diferenta de entalpie dintre aerul din zona ocupata, hlDA ~i cel introdus, hIDA• Se va folosi astfel relatta: q = Cl>t (hIDA - hsup) / (5.4.4)

5.4.16. Tn Incaperfle in care se reallzeaza controlul umldltatll,

35

5.4.17. (1) Tn lncaperlle in care aerul se introduce in zona ocupata, debitul de aer se va stabili pe baza sarcinii termice de caldura senslblla din zona ocupata, <Poc, folosind diferenta de temperatura dintre aerul introdus §i eel din zona ocupata, Se va folosi astfel relatia:

= ct>oc ICa 1(61DA - Elsup)

(2) Temperatura

aerului

evacuat se va determina

in functie

(5.4.5) de bllantul termic

al intregii

lncaperl.
5.4.18. Tn instalatttle de climatizare numai aer care functloneaza cu aer recirculat, ~i care allrnenteaza cu aer mai multe tncaperl, proportia de amestec dintre aerul proaspat ~i aerul recirculat trebuie stablllta corespunzator sltuatlei care conduce la cel mai mare raport dintre aerul proaspat ~i aerul recirculat. 5.4.19. Tn sltuatia clrculattel aerului dupa schema IIprin amestec", pentru a aprecia daca debitul de aer este corespunzator, se utlllzeaza metoda schimburilor orare recomandate. Aceste schimburi orare pot fi utlllzata pentru alegerea ventiloconvectoarelor. Tn tabelul din Anexa 7 a prezentei reglementarl tehnice, se indica numarul de schimburi orare de aer [h-1), pentru diferite destinatll de inca peri.

5.5. Dimensionarea conductelor de aer ~i calculul pierderilor de sarcina

5.5.1. Sectlunea conductelor de aer se deterrnlna in functie de debitul transportat, alegand 0 vtteza de aer recomandata, In tabelul din Anexa 8 a prezentei reglementari tehnice, se dau vitezele uzuale de mlscare a aerului in conducte. 5.5.2. Pentru un sistem de conducte de introducere/evacuare se determine presiune (pierderile totale de sarcina) .llp, in functie de pierderile liniare §i locale: caderile de

[Pal
;=1

{5.5.1}

unde:

I - lungimea tronsonului de conducts, in metri;

R- pierderea de sarcina liniara unltara pe tronsonul respectiv, in Z - pierderea de sarcina locala pe un anumit tronson, in Pa; i - numarul de tronsoane pe traseul care se calculeaza.

Palm;

5.5.3. Valorile R, pentru stabilirea pierderile de sarcina liniare trebuie stabilite in functle de natura ~i rugozitatea materialului conductei deaer. Pentru conducte cu sectlune diferita de cea clrculara, valorile R se deterrnlna functie de diametrul echivalent, de, relativ la vlteza, Pentru conducte dreptunghiulare, cu laturile axb: de = 2ab/(a+b) (5.5.2) 5.5.4. (1) Pierderea de sarcina locala secalculeaza cu relatla: Z unde:

= L~'-2~

v2.p

[Pal

(5.5.3)

L~ - suma coeficientilor de rezistenta locala pe fiecare tronson de conducts: v - viteza aerului pe tronsonul de conducts. in m/s; p - densitatea aerului din conducta, in kg/m3• de rezistenta locala ~ tine seama de forma geometrica a flecarei

(2) Stabilirea coeflcientilor piese speciale.

36

5.5.5. Calculul pierderilor de sarcina trebuie facut pentru fiecare circuit de aer in care vehicularea aerului este aslgurata de un ventilator sau de un cos de ventilare naturals (tiraj natural).
Acest circuit trebule urrnarlt de la intrarea pana la evacuarea aerului in sistem; se urmareste posibil echilibrarea aeraullca a circuitelor. pe cat

5.5.6. Notele de calcul referitoare

documentatla tehnlca a proiectului.

la calculul pierderilor

de sarcina trebuie sa fie cuprinse in

37

6. Componente ale sistemelor de ventilare/climatizare 6.1. Elemente ~i dispozitive terminale aerului din indiperi
Organizarea circulatiei aerului in lncaperi
6.1.1. (1) Clrculatla aerului in indiperi se va realiza dupa una din schemele de mlscare: de tip amestec, de tip piston sau «prin deplasare», (2) De modul in care este organizata clrculatia aerului depinde eflcienta ventilarf ~i asigurarea condltiilor functionale de calitate a aerului interior ~i de confort termic. 6.1.2. Schema de mtscare, pozltla ~i tipul dispozitivelor de introducere ~i extragere, se stabilesc in functie de: a) debitul ~i temperatura aerului de introducere, b) activitatea care se desfa~oara in indipere, tipul de degajari interioare (caldura, umiditate, gaze, praf) ~i variatia lor in timp, c) constrangerile datorate spatiului construit, mobilierului ~i utilajelor. 6.1.3. Din punct de vedere al eflcientei ventllarll, schema prin deplasare este mai buna dedit cea prin amestec. Aceasta se recomanda, ori de cate ori este acceptata din punct de vedere estetlc, pentru introducerea aerului de aceeasl temperatura sau cu 0 temperatura mai scazuta decat cea din tncapere, 6.1.4. (1) La schema prin amestec se recomanda pozitlonarea dispozitivelor (gurilor) de introducere ~i de extragere a aerului pe suprafete opuse ale lncaperll. (2) Pentru orice pozitle relativa a dispozitivelor de introducere ~i de extragere, nu trebuie sa existe posibilitatea scurtclrcultarll aerului introdus prin dispozitivele de extragere. 6.1.5. (1) Pentru evacuarea caldurii, umldltatii ~i fumului, dispozitivele de extragere se pozltloneaza la partea superloara a Incaperii, Daca sistemul de extragere a aerului de ventilare din incaperl deserveste ~i alte spatll dedit cele de evacuare, acest sistem nu poate fi utilizat pentru evacuarea fumului ~i gazelor fterblntl in caz de incendiu. (2) Evacuarea fumului ~i gaze lor fleblntl din caile de evacuare ale cladirii (coridoare, casa scaril, tncaperlle tampon de protejare a caselor de scart de evacuare ~i ascensoarelor de pompieri) trebuie sa fie independenta de sistemul de ventilare/climatizare al cladlrll, (3) lnstalatla de ventilare aferenta statlilor de pompe de incendiu ~i lncaperllor grupurilor electrogene destinate instalatlllor de protectle impotriva incendiilor trebuie sa fie independenta de sistemul de ventilare/climatizare al cladirii, (4) Conductele de evacuare ~i introducere ale lnstalatlel de ventilare trebuie sa nu treaca prin tncaperlle tampon de protejare a caselor de scari de evacuare ~i ascensoarelor de pompieri; fac exceptle cazurile justificate tehnic, situatle in care, in lncaperea tampon eonductele de evacuare ~i introducere sunt protejate, astfel incat sa asigure rezlstenta la foe egala cu a perettlcr lncaperii tampon, iar la trecerile prin peretl se prevad clapete antifoc cu reztstenta la foe egala cu a peretllor. (5) Casa searii ~i lncaperile tampon de protejare a caselor de scar] de evaeuare ~i aseensoarelor de pompieri nu se utlttzeaza pentru introduceri, evacuarl ~i recirculare de aer aferente lnstalatiei de ventilare-climatizare. (6) Tavanele false, pardoselile supratnaltate ~i structurile lor de sustlnere trebuie sa fie cel putln din clasa de reactle la foc B-s1, do in cazul in care sunt utilizate pentru introduceri sau evacuan de aero

pentru introducerea

~i extragerea

38

6.1.6. Pentru a realiza clrculatla aerului intre indlperile cu diferenta de preslune, in cazul debitelor marl, se utilizeaza valve §i grile de transfer; este recomandat ca aceste dispozitive sa perrnlta regia rea debitului de aero 6.1.7. Dispozitivele terminale amplasate in partea lnferloara caracteristici mecanice adecvate activitatil din tncapers. a

lncaperii trebuie sa prezinte

Dispozitive terminale 6.1.8. Dispozitivele terminale trebuie sa fie alese astfel indlt sa asigure condltille de confort ~i de calitate a aerului pe toata perioada de functtonare, indiferent de temperatura aerului introdus §i de variatiile de debit (daca este cazul). La dlferente importante de temperatura intre sezonul de incalzlre ~i de raclre, sunt recomandate dispozitive cu geometrie variablla, care pot fi actlonate manual sau telecomandat. La toate dispozitivele cu geometrie variabila, se va preciza sltuatla de functlonare in condittl de calcul ~i de exploatare. 6.1.9.(1) Alegerea dispozitivelor de introducere §i extragere a aerului din incaperi se face pe baza documentatlei tehnice a producatorului de echipament. in proiect se vor mentlona caracteristicile dispozitivelor care trebuie montate; daca alegerea se reallzeaza in faza de executle, documentatla va cuprinde caracteristicile dispozitivelor achizitionate (tipul de dispozitiv, caracteristicile geometrice ~i aeraulice: debit, cadere de presiune, batala jetului in condltli de calcul lama ~i vara ~i nivelul de zgomot). Documentatla tehnlca trebuie sa cuprlnda to ate caracteristicile mentionate, (2) Bataia jetului se va stabili pentru valoarea de viteza acceptata in condltn de confort in zona ocupata (subcap. 4.1 din prezenta reglementare tehnica], 6.1.10. Principalele tipuri de dispozitive pentru introducerea recomandat sunt date in tabeluIG.1.1, Tabelul G.1.1. Dispozitive de introducere
"C
Q) QJ

aerului §i domeniul

de utilizare

a aerului
u
::J

QJ

"C

::J

·c
tlO

OJ

Birouri (rece+cald) sarcini: 0 - 3D W/m2 30-60W/m2 > 60 W/m2 Sali de conferlnte Cinematografe Auditorii Restaurante Spatii de invatamant Sali de expozitii Magazine Supermarketu ri Sali de sport Piscine Bucatarii industriale Laboratoare

**

* * *** ***

* * * ** **

CS a. CS a. CS a. ** ** ** *** *** ** *** ** * ** * * * ** ** ** *** ** *** *** ** ** *** *** *** * ** **

- -- - - - - OJ

"C

::J

'!'Il
N

QJ

::J

QJ "'" 'QJ

QJ

!'Il

'0

::J

I::

!'Il
N

..!!!

::J

.g
QJ

!'Il "'" '-

QJ

QJ

'!'Il

·c
::J

::J

~ "C !'Il '0 0 .!:! N

::J Qj

!'Il

QJ

"C

a.
QJ-

QJ

)!'Il !'Il
QJ LIl

QJ

'!'Il

CS

I::

* *

** *** ** ** ** * * ** *** *** *** *** ** ** ** **

QJ "'" CS ...... *** *** *** ** ** * * ** *** *** *** ***

::J

'o a. CS a. .- !'Il

"'" 'QJ QJ

OJ

'!'Il

..0 ::J
LIl

::J"C

'C

l!J

::J

QJ I:: ::J !'Il U

LIl

*** ** *** ** ** *** *** *** *** *** ** ** ** ***

*** ***

* ** ** ** ** **
39

Camere curate toculnte lnstltutll Legends:

* posibil;

** **

** **

* *** ***

** *** ***

**

*** **

** bine; *** foarte bine.

6.1.11. Difuzoarele de tavan pot f utilizate atat pentru introducerea cat ~i pentru extragerea aerului. Pentru introducerea unor deblte mari de aer in incaperi de inallime medie sl mare, se recomanda difuzoare de plafon cu jet elicoidal. 6.1.12. Grilele pot fi utilizate pentru introducerea sau extragerea aerului. Pentru lntroducers, grilele se vor monta de preferinta pe perete, in apropierea tavanului, favorlzand aparltla efectului Coanda, Pot fi montate ~i la partea inferloara a tncapertl, pe perete, pardoseals, contratrepte, etc. Pentru extragerea aerulul, grilele se rnonteaza de asemenea pe plafon, pe perete sau pe pardoseala: se pot folosi ~i grile montate direct pe plafonul fals. 6.1.13. Duzele de refulare se folosesc pentru introducerea aerului in spatll largi ~i unde este necesara 0 batale mare ~i 0 directionare a jetului de aero Pot fi utilizate astfel in sali de sport, la piscine (cu jet vertical orientat in sus), in hale industriale. 6.1.14. Fantele pot fi utilizate pentru introducerea sau pentru extragerea aerului. Se recornanda ca fantele de introducere sa fie prevazute cu deflectoarele care permit orienta rea jetului. 6.1.15. Dispozitivele de tip valva sunt recomandate pentru introducere naturals a aerului exterior (de ventilare) in cladlrile rezldentlale ~i in scoll, Pot fi folosite ~i pentru transferul de aer intre

incaperl.
6.1.16. Racordarea dispozitivelor de lntroducere/extractle de aer se face fie direct la conductele de aer, fie prin intermediul unei cutii plenum, in functie de recomandarea furnizorului de echipament. 6.1.17. Pentru regia rea debitului se folosesc cia pete (registre) care aslgura echilibrarea aeraulica a sistemului; actlonarea acestor elemente este posibila numai In limitele admise de zgomot. 6.1.18. Pentru introducerea aerului direct in zona ocupata se pot utiliza dispozitive speciale, fixe sau mobile, care sa refuleze aer prin piciorul sau spatarul scaunelor, In fata blrourtlor, a meselor, etc. in acest caz mobilierul trebuie sa fie adecvat. Alimentarea cu aer se face prin camere de presiune sau prin conducte. Se por realiza racorduri flexibile care sa permlta pozltlonarea dispozitivelor in functle de cerlntele personalizate ale utilizatorilor. Astfel de solutli sunt recomandate pentru economie de energie. 6.1.19. Difuzoarele utilizate pentru circulatia prin deplasare se recomanda pentru ventilare ~i raclre in spatll marl, posibil deschise catre un atrium. Se pot integra In arhitectura tncaper!l, la perete, langa stalpl, la colturl, Este 0 solutle recornandata pentru economie de energie. 6.1.20. Pentru introducerea sau din materiale textile. 6.1.21. Toate dispozitivele agrementate tehnic. aerului in tncaperl se pot utiliza ~i conducte perforate, din metal

pentru introducerea,

extragerea ~i transferul

aerului trebuie sa fie

40

6.2. Conducte de aer ~iaccesorii

Materiale si tehnologii. 6.2.1. Materialele ~i tehnologiile pentru conductele de aer se aleg in functls partlcularltatile cladirii, condltlile de exploatare, montaj, estetlca, conslderatll economice, etc.

de

6.2.2. (1) Conductele de ventilare se executa din materiale incombustibile (clasele de reactle la foe Al, A2-s1,dO). Conductele de aer executate din materiale greu inflamabile (clasele de reactie la foe Bl, C, 0) se admit in cladiri cu rise de incendiu mic ~i mediu, cu conditla amplasarii conductelor astfel incat acestea sa nu contribuie la propagarea ineendiului. (2) Clasificarea conduetelor de ventilare din punct de vedere al performantei la foe se face pe baza criteriilor etanseltatii la foe (E) ~i izolare terrnlca (I), in eonformitate cu prevederile din Ordinul M.T.C.T. - M.A.I. nr.1822/394/2004, cu modtflcartle ~i completarile ulterioare; nivelul minim de performanta la foe pentru conduetele de ventilare este EI 15. Astfel, pentru conduete, se pot utiliza: tabla din otel (zineata sau din otel inoxidabil) aluminiu, mase plastice, placi din vat a mlnerala, poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu, materiale textile, etc. (3) Conductele instalatlllor de ventilare amplasate pe calle de evaeuare in caz de incendiu, In ghene de lnstalatli sau In alte spatll in care nu este posibll aeeesul la aeestea, trebuie sa fie realizate din materia Ie din clasa de reactle la foe Al, iar materialele de lzolatle trebuie sa fie eel putln din clasa de reactle la foe A2-s1,dO. Aceste conducte ea ~i elementele de sustlnere trebuie sa fie rezistente la foe EI hOI~o 30 sau EI ve i~o 30. Raeordurile flexibile trebuie sa fie eel putln din clasa de reactle la foe. B-sl,dO iar lungimea nu va depasl 1m. Conducte de ventilare din placi de vata minerala 6.2.3. Pentru introdueerea aerului in cladirile civile sau de productie, incadrate in categoriile de rise de incendiu, se pot utiliza conduete de aer din plaei de vata minerala, cu condltia ca aeestea sa fie placate pe ambele parti eu folie de aluminiu. 6.2.4. Realizarea ~i utilizarea aeestor eonduete agrementului tehnic ~i condittllor tehnologice. se va face cu respeetarea prevederilor

Conducte de ventilare din mase plastice 6.2.5. Conduetele de aer ~i piesele speciale pentru functlonaraa in medii corosive se pot confectlona din materiale plastiee, cu respectarea condltlllor din agrementul tehnic. 6.2.6. Conductele de aer din materiale plastice vor fi prevazuta cu legarea la parnant pentru inlaturarea acumularll electricitatii statice, conform reglernentarllor tehnice specifice in vigoare. 6.2.7. Conductele de aer, piesele speciale ~i auxlllare confectionate din materiale plastice nu In: cladirl lnalte ~i foarte lnalte, siUi aglomerate, cladiri pentru persoane care nu se pot evacua singure, cladiri cu rnarfurl de valoare deoseblta, laboratoare cu pericol de incendiu, cladiri cu persoane cazate temporar, inca peri cu rise de incendiu mare ~i foarte mare.

seutlltzeaza

6.2.B. (1) La utilizarea conductelor de aer ~i a pieselor speciale din materiale plastice in Incaperi eu rise de incendiu mare ~i foarte mare, acestea trebuie sa fie din clasa de rezlstenta la foe Ai sau A2-S1,dO. (2) Utilizarea eonductelor de aer ~i a pieselor speciale din materiale plastice pentru functlonarea in medii corozive, in lncapert cu risc foarte mare de ineendiu, este permlsa eu condltia ca materialul folosit la confecttonarea acestora sa fie ignifugat In masa, autostlngator, iar la ardere sa nu produca caderea de plcatur! aprinse.

41

tncat sa asigure etanseltatea

6.2.9. Imblnarlle transversale ale conductelor de aer din materiale plastice se realizeaza astfel ~i rezlstenta mecanlca ale acestora.

6.2.10. Conductele de aer din materia Ie plastice se vor sustlne prin dispozitive de sustinere, care sa permlta deplasarea longltudlnala a tubulaturii prin dilatare sau contractle. La conductele de aer din materiale plastice se va asigura preluarea dllatarllor sau contractlllor axiale. 6.2.11. Se interzice utilizarea conductelor din mase plastice ~i a conductelor din poliuretan placat cu folie de aluminiu la lnstalatlile de ventilare care sunt utilizate ~i pentru evacuarea fumului ~i gazelor flerblntl in caz de incendiu. Conducte de ventilare din poliizocianurat placat cu folie de aluminiu. 6.2.12. La lnstalatlile de ventilare sau climatizare pentru introducerea aerului in cladiri civile, publlce sau industriale, lncadrate In categoriile de rise de incendiu ~i clasele de reactle la foe specificate la pet. 6.2.2 alin. (1), nu se utlllzeaza conducte de aer confectionate din placi de poliizocianurat placat cu folie de aluminiu. 6.2.13. Conductele din poliizocianurat placat cu folie de aluminiu nu se care acestea pot fi expuse degradar!l prin lovire accidentala cu corpuri dure.

monteaza in locuri in

Forme si dimensiuni 6.2.14. Sectlunea conductelor se alege in functle de estetica tncapertlor unde sunt montate, de spatiul disponibil, de posibilitatea incadrarll lor in arhitectura cladiri], de prezenta particulelor transportate de aer, etc. Conductele sunt in mod curent cu sectlune rectangulara, circulara sau platovala, dar pot ave a ~i alte forme [trlunghlulara, trapezoldala, etc.). 6.2.15. Se recomanda conductele de sectlune clrculara. 6.2.16. La conductele cu sectlune dreptunghlulara depaseasca latura midi decat de maximum 3 ori. se recomanda ca latura mare sa nu

6.2.17. Conductele cu sectlune plat-ovals sunt de preferat celor cu sectlune circulara, daca nu exlsta spatlu suficient de montaj. Pjese speciale 6.2.18. Piesele speciale, utlllzate la realizarea retelel de conducte trebuie sa lntroduca perturbatu ale curgerii cat mai rnlcl, pentru limitarea producerii de zgomot ~i a caderilor de presiune. Tn acest sens, piesele speciale se executa astfe I incat sa respecte anumite conditu de raza, unghl, lunglme, etc. 6.2.19. Se recomanda 0 raza de curbura de minimum Id, (d fiind diametrul conductei la conducte circulare, sau dimensiunea laturii pe care se face schimbarea dlrectlel la conductele de sectlune rectangulara, respectiv plat-ovala). 6.2.20. La conductele cu sectlune rectangulara se admit ~i schlmbarl de dlrectle in unghi drept, cu muchea rotunjita ~i cu palete interioare de dirijare. Rotunjirea muchiei se face cu 0 raza de curbura minima de 100 mm.

42

6.2.21. Schimbarea de sectlune se face prin difuzoare sau confuzoare cu respectarea urmstoarelor condltil: a) unghiulla varf al difuzoarelor simetrice cuprins intre 20° ~i 30°; b) unghiul la varf al confuzoarelor simetrice este de preferinta de 300,iar valoarea maxima admisa fiind de 60°; c) difuzoarele ~i confuzoarele asimetrice se executa cu unghiuri egale cu jumatate din valorile de mai sus. 6.2.22. Se pot utiliza coturi cu marlre de sectlune cu condltla dublul sectlunll lnltiale. ca aceasta sa fie de maxim

cu

6.2.23. Se va evita inserierea pieselor speciale; intre acestea se va intercala un tronson drept lungime de minim ld; in amonte de rarnttlcatu, acest tronson este obligatoriu. 6.2.24. Pentru realizarea unor ramlflcatil functlonale se recomanda ca: a) ariile sectiunllor transversale ale rarmflcatlilor sa fie proportionate cu debitele de aer transportate; b) piesele de ramificatie rectangulare sa aiba aceeasl inaltime cu cea a conductei principale; c) pentru sectlunl circulare ce au rarniflcatii de 0 parte ~i de alta a axei conductei principale, acestea se decaleaza cu 0 distanta minima egala cu diametrul celei mai mari dintre ele. Aceste rarnlflcatli pot fi realizate ~i in unghi drept, daca se folosesc piese uzinate.

Conditii speciale pentru medii corosive 6.2.25. Conductele de aer care vehlculeaza aer tncarcat cu substante corozive sau cele care traverseaza medii corozive se executa din materiale rezistente la coroziune sau acoperite interior ~i/sau la exterior cu straturi de protectle. Alegerea materialului sau a stratului protectle se face prin considerarea stmultana a rezlstentel la actiunea chimlca, a duratei de utilizare ~i a posibilitatilor de executle, 6.2.26. La montarea conductelor de aer in medii corozive se iau masurt speciale de etansars a Imbinarifor, astfel incat sa se realizeze conducte de clasa C sau D (definite conform pet. 6.2.97 din prezenta reglementare tehntca), Consideratii privind proiectarea conductelor de ventilare 6.2.27. Conductele de aer se prolecteaza astfel ca pierderile de sarcina (caderile de presiune) Ilniare ~i locale sa fie minime. Tn acest scop: a) se aleg traseele conductele cat mal scurte ~i cu un nurnar minim de piese care introduc rezlstente locale; b) conductele se executa din materiale cu rugozitate redusa la interior; c) conductele de aer nu trebuie sa fie traversate de elemente ale altor lnstalatli (tevl, conductoare electrice, etc.); in cazul conductelor (canalelor) de aer realizate prin inchiderea elementelor de constructie, daca ocolirea acestora nu este poslblla, elementele introduse in curentul de aer vor fi imbracate in piese avand forma aerodinamidi. 6.2.28. Traseele conductelor de aer se stabilesc astfel incat sa se realizeze portluni drepte cu lungime cat mai mare in amonte de aparatele terminale de ventilare (in special pentru cele de introducere), rarniflcatii, puncte de masura, dispozitive de reglare. 6.2.29. Daca aparatele terminale de ventilate, rarniflcatiile, punctele de rnasurare, dispozitivele de reglare sunt amplasate in veclnatatea unor surse de perturbare a curgerii, pentru uniformizarea curgerii se vor prevedea: palete sau peretl de dirijare in piesele de schimbare de

43

'..

dlrectle, faguri de regularizare a eurgerii montate in portlunl drepte de conducts in aval de sursa de perturbare, etc. 6.2.30. Retelele de conducte trebuie sa fie concepute astfel tncat sa se realizeze echilibrarea lor aeraullca (pentru a obtlne in ramlflcattl ~i la dispozitivele terminale, debitele de aer din proiect). Pentru aceasta se vor prevedea dispozitive de reglare conform pet. 6.2.46 - 6.2.51 din prezenta reglementare tehnlca, 6.2.31. Tntre debitele de aer ale aparatelor terminale de introducere (gurilor de introducere) se admit abateri de ± 10% tata de debitul nomina" cu condltla aslguraril in fiecare Incapere a debitului de aer necesar ~i fara producerea unor curentl de aer suparatorl. 6.2.32. Presiunea ventilatorului trebuie sa acopere caderea de presiune la debitul de calcul (pierderea de sarcina) pe Intregul circuit al aerului, in functle de rolul ventilatorului in sistem (aspirant, refulant sau aspirant-refulant). Tn toate cazurile, presiunea totals necesara se stabileste prin calculul pierderii de sarcina pe traseul de cea mai mare rezlstenta aeraulica a lnstalatlel, (luand In constderatle ~i presiunea dinamidi la leslrea aerului din lnstalatle], Nu este perrnlsa stabllirea presiunii ventilatorului prin apreciere. Calculul va fi cuprins In documentatia tehnlca a proieetului. 6.2.33. Cand exista riscul de condensare pe peretll conductelor a vaporilor din aerul vehiculat, se va asigura scurgerea condensatului, prin montarea conductelor cu panta minima de 1%; eolectarea ~i evacuarea condensatului se va face la partea lnferloara a conductei. 6.2.34. La conductele de aer din materiale din clasele de reactle la foe C,D,E sau F) se lntercaleaza tronsoane din materiale incombustibile (A1,A2-s1,dO) prevazute cu clapete antifoc la trecerile prin ptansee ~i peretl, amplasate In functle de conflguratla retelel, pentru a llmlta propagarea incendiului. Lungimea tronsoanelor din materiale incombustibile va fi de eel putln 3 diametre eehivalente, dar nu mai midi de grosimea elementului de traversat plus 300 mm de 0 parte ~i de alta a acestuia. 6.2.35. (1) La realizarea sistemelor de ventilare ~i climatizare se va evita posibilitatea de formare a amestecurilor explozive ~i de propagare a incendiilor prin conductele de ventilare. (2) Nu se admite prevederea unor sisteme comune de ventilare sau climatizare pentru mai multe inca peri cu degajari de substante care, In amestec sau comblnatte chlrnlca, pot provoca aprindere sau explozie. 6.2.36. lnstalatllle de ventilare sau cllmatlzare a lncaperilor cu rise mare ~i foarte mare de incendiu se vor separa de cele ale lncaperllor cu rise mic ~i mediu de ineendiu. 6.2.37. (1) Nu se recomanda traversarea peretllor ~i planseelor antifoc cu conducte de ventilare. Tn cazulln care aceste traversari nu se pot evita, se iau urmatoarele masurl pentru evitarea propagarii incendiilor: la trecerea prin perett sau plansee, conductele de ventilare se executa din materiale incombustibile (A1,Ars1,dO) care asigura rezlstenta la foe EllHO egala cu cea a peretelui sau planseului strapuns: b) la trecerea prin peretl ~i plansee, golul din jurul conductei de ventilare se etanseaza cu materiale avand rezlstenta la foe (EI) egala cu rezlstenta la foe (REI / EI) a peretelui sau planseului traversat; c) in interiorul conductelor de ventilare, In dreptul traversaril perettlor ~i planseelor se prevad clapete antifoc, de regula cu rezistenta la foc egala cu a elementului traversat EI-S lHoi ho, respectiv EI - 5 lHol ve, dar nu mai mult de EI-S 240 iHol ho sau ve. a)

44

(2) La pozarea conductelor de ventilare in ghene verticale ~i orizontale se respects prevederile specifice din reglementarile tehnice referitoare la securitatea la incendiu a constructlllor. Condltii speciale pentru conductele de ventilare care sunt utilizate 51 pentru evacuarea fumului 5i gazelor fierbinti in caz de incendiu 6.2.38. (1) lnstalatla de ventilare a cladirll poate fi utllizata ~i pentru evacuarea fumului ~i gazelor flerblnti in caz de lncendtu, numai daca lndeplineste condltllle specifice ambelor functlunl, (2) La proiectarea ~i executarea instalatlllor de ventilare care sunt utilizate ~i pentru evacuarea fumului ~i gazelor fierblntl se respects prevederile prezentei reglernentarl tehnice ~i prevederile specifice ale reglementarilor tehnice referitoare la securitatea la incendiu a constructlllor. (3) Tn cazulln care conductele de ventilare sunt folosite ~i pentru evacuarea fumului ~i gazelor flerbintl In caz de lncendlu, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarels conditii: a) conductele de introducere a aerului ~i de evacuare a fumului In caz de incendiu, trebuie sa fie realizate din materiale cu clasa de reactle la foe cel putln A2-s2, dO ~i etanse la foc E 1s-0-il ve sau ho 7n interiorul lncaperii care se desfumeaza, La trecerea acestor conducte (tubulaturi) prin alte compartimente ale cladirii sau prin alte destlnatil, acestea trebuie sa fie rezistente la foc cel putln EI 60 ve sau ho; b) sectlunea lor va fi egala cu cea a gurilor la care sunt racordate; c) raportul dintre laturile sectlunf conductelor nu va fi mai mare de 2. (4) Racordurile dintre ventilatorul de evacuare a fumului ~i gazelor fierblntl ~i conductele de evacuare a fumului ~i gazelor flerblntl trebuie sa fie reallzate din materiale cu clasa de reactle la foc A1 sau A2-s2dO. 6.2.39. Intrarea 7n functiune a sistemului de evacuare a fumului ~i gaze lor fierbintl in caz de incendiu dintr-un compartiment de incendiu al cladiriil va Intrerupe automat ventilarea mecanlca normals a cladlrll, Fac exceptle situatille in care instalatlile au elementele componente comune, In acest sens realizandu-se intreruperea ventilatoarelor utilizate doar pentru ventilare - climatizare. 6.2.40. La treceri prin elementele de constructle, protectla conductelor de evacuare se reallzeaza astfel tncat sa fie satisfacute urmatoarele conditii: a) sa alba rezlstenta la foc egala cu cea a elementului traversat, dar nu mai mult de 240 min; b) la trecerea prin plafon fats, conductele trebuie sa aiba aceeasl rezlstsnta la foc; rosturile de trecere se etanseaza cu materiale rezistente la foc cu aceeasl performanta a conductelor; c) la racorduri, conductele ~i clapetele rezistente la foc trebuie sa fie cu aceeasl perforrnanta, 6.2.41. Conductele (canalele) de ventilare colectoare verticale vor fi realizate cu peretl rezlstentl la foc EI 120 atunci cand strabat alte niveluri, compartimente de incendiu ale cladirii sau lncaperi cu alte destinatll, 6.2.42.(1) La intra rea conductelor de ventilare de la fiecare nivel al cladlrll In conductele verticale de evacuare a fumului sau In conductele de introducere a aerului, se prevad voletl razistentl la foc: EI 60 la cele de evacuare ~i voleti etansl la foc E 60 la cele de introducere a aerului. Toti voletii vor fi cu actlonare automata ln caz de incendiu. Gurile pentru evacuarea fumului ~i gazelor flerblntl trebuie amplasate la partea superloara a Indjperilor, In treimea superioara a Ina1limii tncaperll, In acoperts sau in plafon, situate la peste 1,80 m fata de pardoseala, distanta masurata de la partea lnferloara a gurii de evacuare a fumului. (2) Gurile de introducere a aerului se dispun la partea inferioara a spatiilor care se desfumeaza, cu marginea lor superloara la maximum 1 m fata de pardoseala,

45

6.2.43. Componentele utilizate pentru montarea conductelor pe structura trebuie sa asigure sprijinirea conductelor pentru 0 perloada de timp cel putln egala cu rezlstenta la foe a conductelor. 6.2.44. Pentru a impiedica deversarea fumului ~i gazelor flerbinti dintr-o zona de control a fumului in alta, prin conductele de ventilare, trebuie sa se instaleze clapete de fum (voleti) la limitele zonelor de control al fumului. Acestea trebuie sa functloneze la primirea unui semnal care este emis de sistemul de detectare, semnalizare ~i alarmare la incendiu. Alternativ proiectantul sistemului de control al fumului ~i gazelor fierblnti trebuie sa demonstreze prin calcul ca nu este posiblla trecerea fumului de la 0 zona de control al fumului, in alta. 6.2.45. Toate clapetele (voletu) de control al fumului din acea parte a sistemului de ventilare care corespunde zonei de control al fumului afectate, trebuie sa intre in functtune, in pozitiile lor operatlonale in caz de incendiu, simultan cu ventilatoarele de extractle.

Dispozitive pentru regia rea debitelor de aer

6.2.46. Dispozitivele de reglare a debitului de aer se recornanda a se prevedea in urmatoarele puncte: a) b) c) d) In in in in aparatele terminale de ventilare sau pe racordurile acestora; fiecare rarnlficatle prlnclpala care allrnenteaza un grup de rarnlficatii secundare; fiecare rarnlflcatle secundara care allmenteaza un grup de aparate terminale; camerele de amestec, la priza de aer proaspat ~i pe conducta de recirculare.

6.2.47. Dispozitivele de reglare din aparatele terminale de ventilare se utllizeaza pentru efectuarea unei reglari fine, pentru completarea reglarii realizate de un dispozitiv din amonte, montat pe conducta de aer sau in rarniflcatll. Aceste dispozitive se uttltzesza pentru realizarea echiltbrartl aeraulice, la darea in exploatare a instalatlel, La instalatllle mari se recomanda utilizarea dispozitivelor automate de reglare. 6.2.48. Dispozitivele de reglare prevazute trebuie pentru ca sa corespunda din punct de vedere al autorltatf dispozitivele de tip lI~uberll. sa fie concepute special In acest sens, de reglare; in acest sens, sunt interzise

6.2.49. La asplratle, pentru viteze ale aerului In conducte de pana la 12m/s, se recomanda sa nu se prevada dispozitive de reglare la aparatele terminale ce formeaza un grup montat in aceeasl tncapere, daca exisU un dispozitiv de reglare In ramiflcatia de racord a acestui grup. 6.2.50. Dispozitivele de reglare trebuie sa fie alese astfel incat prin Inchiderea depaseasca nivelul de zgomot admis In Incapere, lor sa nu se

6.2.51. Oispozitivele de reglare din conducte se rnonteaza in amonte, la distante cat mai mari de rarnificatil, astfel lncat curgerea aerului In ramlflcatil sa nu fie perturbate. Recomandarea este valabila ~i pentru dispozitivele montate in ramiflcatil, In amonte de aparatele terminale de introducere. 6.2.52. Nu se vor monta dispozitivele de reglare in conducte, In zone In care curgerea aerului este perturbata de diferite piese ~i conflguratll din amonte (coturi, ramtftcatn etc). 6.2.53. Daca conductele de ventilare sunt amplasate In plafoane false, nedemontabile, se recomanda sa nu se monteze dispozitive de reglare In aceste plafoane, preferandu-se montarea unor dispozitive de reglare accesibile, in aparatele terminale de ventilare; daca acest fapt nu este

46

posibil, se prevad sau dispozitive automate rete lei, inainte de inchiderea plafonului fals.

de reglare sau se face echilibrarea

partii ingropate

6.2.54. Se recornanda prevederea unor dapete fluture sau a unor rame cu jaluzele opuse montate pe ram uri. Se va evita amplasarea unei clapete in ramificatie, 6.2.55. Clapetele de tip fluture care servesc la regia rea initiala (pentru echilibrarea debitelor de aer in lnstalatle) ~i care raman fixate in pozltla de regalare pe toata durata de exploatare a lnstalatlel, vor avea plulite de strangere (sau alte organe de fixare), fara maneta de actlonare, 6.2.56. Elementele mobile introduse in curentul de aer vor fl, la toate tipurile de dispozitive de reglare, bine rigidizate, pentru a nu produce zgomot ~i vlbratll, 6.2.57. Toate dispozitivele de reglare se monteaza astfel lncat organele elementelor mobile sa poata fi actlonate cu u~urinta, manual sau automat. de comanda ale

6.2.58. Tn cazul unor pozltll greu accesibile (de exemplu tavane false), pentru dispozitivelor de reglare se prevad trape de acces pentru actlonare. 6.2.59. Pentru reglarea, verificarea ~i intretlnerea dispozitivelor de reglare conducte cu dimensiuni mari sau in camerele de aer, se prevad usl etanse de acces.

actlonarea

montate

in

6.2.60. Dispozitive de reglare montate in interiorul conductelor vor avea, prin constructle, elemente de indicare, care sa fad} posibila constatarea din exteriorul conductel, a pozitlel de reglare. 6.2.61. Elementele mobile ale dispozitivelor de reglare vor fi robuste, nedeformabile, adecvate pentru asigurarea unei mi~cari usoare, fara jocuri ~i care sa perrnlta blocajul fix in pozltla stabillta la regia rea instalatlel. 6.2.62. Jaluzelele opuse pentru care se prevede pozltla complet inchisa in timpul exploatarll, vor asigura inchiderea etansa a conductei. 6.2.63. Ca dispozitive de reglare la ventilator se pot folosi: aparate directoare la aspiratte sau jaluzele opuse cu reglare slmultana la refulare (jaluzelele opuse se rnonteaza astfel ca axele lor de rotatie sa fie perpendiculare pe planul vertical care trece prin axa rotorulul],

Clapete cu contragreutate

sau alte dispozitive de inchidere automata

6.2.64. Dispozitivele de inchidere automata se monteaza in conductele de aer, daca este necesar sa se lmpiedice difuzia gazelor vaporilor noclvl, inflamabili sau explozivi, exlstentl in tubulatura de ventllare. la oprirea lnstalatiei. Dispozitivele de inchidere automata se prevad ~ipentru inchiderea circulatiel aerulul, la montarea in para lei a doua sau mai multe ventilatoare eare functloneaze alternativ. 6.2.65. Dispozitivele de lnchidere automata se prevad eu garnituri de etansare ~i trebuie astfel construite indit sa lntrerupa complet clrculatla aerului, gaze lor sau vaporilor in pozltla inchls, precum ~i scaparilor sau patrunderllor de aer fals. 6.2.66. Pe corpul dispozitivelor de inchidere automata se indica sensul de curgere a aerului. automata vor fi dotate cu elemente pentru indiearea sau

6.2.67. Dispozitivele de inchidere semnalizarea pozltiel complet tnchts,

47

Rame cu ialuzele de suprapresiune 6.2.68. Ramele cu jaluze de suprapresiune, care se monteaza In elementele de constructie exterioare precum ~i la gurile de evacuare, vor ave a jaluzele ce osclleaza tlber pe axele lor ~i vor fi astfel executate ~i prelucrate tncat sa asigure deschiderea lor sub actlunea fortelor create de 0 suprapresiune de 5 Pa. Ele vor fi prevazute cu garnituri de cauciuc. Capace de vizitare 6.2.69. In instalatiile

de ventilare ~i dimatizare

se prevad capace de vizitare pentru control ~i

curatare.
6.2.70. Capacele de vizitare se monteaza pe tronsoane drepte de conducts, in locuri accesibile astfel tncat sa faca posibile tnterventltle in interiorul conductei, in portlunlle necesare. 6.2.71. Capacele de vizitare vor fi prevazute ~i executate astfel lncst sa fie etanse ~i robuste pentru a nu se deforma dupa demontarea ~i remontarea lor ~i sa fie rezistente la actlunl de coroziune sau eroziune, In aceeasl masura ca sl materialul conductei de aer pe care sunt montate. Racorduri elastice 6.2.72. Racordurile intre conductele de aer ~i echipamentele cu elemente in miscare (ventilatoare, aparate de climatizare, etc.) se reallzeaza prin intermediul unor elemente elastice care sa impiedice transmiterea vibratillor mecanice catre conductele de aero 6.2.73. Racordurilor elastice vor fi etanse la aer ~i vor fi astfe I concepute ~i executate tncat sa reziste, dupa necesitatl, la actiunea gazelor flerbtntl, a gazelor ~i vaporllor corozivL Clapete antifoc si de desfumare 6.2.74. Clapetele antifoc se prevad pentru a impiedica propagarea focului prin conducte de aer ~i se monteaza in conditiile prevazute In reglementarile tehnice specifice referitoare la securitatea la incendiu a constructlllor ~i ale prezentei reglernentarl tehnice. 6.2.75. Clapetele antifoc pot fi actionate actlonate de elemente fuzibile, electrornagnetl motoare electrice. sau

6.2.76. Pentru dadirile care au instalatii de semnalizare ~i stingere a incendiilor integrate trebuie utllizate clapetele antifoc action ate de electromagnetl sau motoare electrice. Pozltia dapetei antifoc va fi lndlcata pe corpul acesteia. Actionarea acestora se va face automat de la Incaperile destinate echipamentelor de control ~i semnalizare (centrals de semnalizare) sau manual, in conformitate cu scenariul de securitate la incendiu. 6.2.77. La cladlrile cu instalatii de stingere ~i semnalizare supravegheate de la un dispecerat, clapetele antifoc trebuie sa dlspuna de posibilitatea de transmitere a pozitlei lor la centrala de semnalizare ~i stingere a incendiilor. 6.2.78. Clapetele antifoc actlonate cu element fuzibil se monteaza in tubulatura astfel incat elementul fuzibil sa fie spalat de curentul de aer in condltiile ~i cu viteza peste valoarea minima stablllta la omologarea clapetelor. In acest scop, lungimile de conducta rectilinie In amonte ~i in aval de clapeta, precum sl forma pieselor de racord dintre corpul clapetei ~i tubulatura se stabilesc astfel tncat perturbatlile in curgerea aerului sa nu lnfluenteze modul de spalare cu aer a elementului fuzibil,

48

6.2.79. Datele tehnice prlvind elementele fuzibile sau materialul pentru elementele fuzibile, foloslte la clapetele antifoc trebuie sa fie incluse in documentele emise de producator privind temperatura de topire. 6.2.80. Temperatura de topire a fuzibilului clapetei antifoc trebuie sa fie mai mare cu 20 - 30°C fata de temperatura de regim din interiorul conductei de aer respective. 6.2.81. Clapetele antifoc montate in tnstalatll care vehiculeaza aer tncarcat cu particule vor f prevazute cu mijloace pentru curatarea periodica a elementului fuzibil sau a dispozitivului de actlonare de lmpuritattle depuse. 6.2.82. Clapetele antifoc se vor monta pe tilt posibil, dupa peretele rezistent la foe, in sensu I de curgere al aerului, astfel ca electromagnetll sau motoarele electrice de actlonare a acestora sa fie pe partea protejata de foc a clapetei. 6.2.83. Pentru realizarea lnstalatiilor de evacuare a fumului ~i gazelor flerbmtl se vor utiliza dapete de desfumare, voleti de desfumare ~i clapete, in conformitate cu reglernentarile tehnice spesifice privind securitatea la incendiu a constructiilor ~i ale prezentei reglernentari tehnice. 6.2.84. Tn cadrul unei cladlri, acestea vor avea acelasl tip de actlonare ca ~i clapetele antifoc, pentru a putea fi integrate in sistemul de sernnallzare a incendiilor. 6.2.85. (1) Dispozitivele de evacuare a fumului ~i gazelor fierbintl se monteaza in pozltla normal deschis. Amplasarea acestora se face considerand una din sltuatlile: met 1,2,3, in conformitate cu scenariul de securitate la incendiu. Actlonarea se face in acelasi mod ca ~i al clapetele antifoc. (2) Tn cazul in care cladlrea este alcatuita din mai multe compartimente de incendiu iar alarmarea se reallzeaza dlferentlat pentru asigurarea cu prioritate a utilizatorilor din compartimentul in care a fost detectat incendiul, detectoarele de fum actioneaza clapetele antifoc sau de fum de pe conductele de introducere sau de extractle, necesare pentru realizarea separani compartimentului de celelalte spatll ale cladlrll. Tn acest caz, detectoarele de fum trebuie amplasate in interiorul conductelor. Amplasarea acestora trebuie facuta astfel tncat sa se asigure di fumul nu va trece prin elementele rezistente la foe, prin sistemul de ventilare/climatizare. 6.2.86. Montajul nu fie clapetelor antifoc ~i de desfumare se face astfel tncat mlscarea acestora sa

lmpledlcata de conducta de ventilare la care se racordeaza,

6.2.87. Dupa montarea clapetei antifoc ~i de desfumare, inainte de darea in exploatare a instalatlel, se va controla modul de lucru al organelor de inchidere automata, prin simularea conditillor care provoaca inchiderea. Este recomandabil ca aceste slmularl sa poata fi efectuate periodic prin centrala de semnalizare a incendiilor. 6.2.88. Tnchiderea clapetei antifoc cu actlonare cu element fuzibil, va comanda sistem de blocaj oprirea ventilatorului care vehlcuteaza aerul prin conducta de ventilare. 6.2.89. Clapetele antifoc vor avea rezlstenta reglementare tehnica. la foc prevazuta printr-un

la pct. 6.2.37 din prezenta

49

sau

Conditii de etanseitate ale conductelor de aer 6.2.90. Pentru ca aerul extras din instalatiile de ventilare sau climatizare sa poata fi recirculat utilizat intr-un recuperator de dHdura, trebuie respectate urmatoarele cerlnte: a) aerul extras de categoriile ETA 1 ~i ETA 2 poate fi colectat lntr-o conducts comuns: b) aerul de categoria ETA 3 poate fi transportat prin conducte individuale sau colectat in conducte comune, de la mai multe puncte de extractle: c) aerul de categoria ETA 4 va fi transporta catre exterior doar prin canale individuale; d) daca lntr-o conducts comuns se comblna aer extras de mai multe categorii, aerul extras din acea conducts este clasificat in concordanta cu categoria care indica cea mai mare poluare, daca proportia acesteia depaseste 10% din debitul total de aer extras.

6.2.91. Conductele de aer trebuie sa fie realizate astfel ca aerul viciat sa nu se relntroduca in clad ire prin intermediullor. 6.2.92. Conductele de aer amplasate aparent in spatule pe care Ie ventileaza/climatlzeaza se reallzeaza cu clasa de etanseltate A, dad) dlferenta de presiune dintre interiorul conductei ~i exteriorul acesteia nu depaseste 150 Pa. 6.2.93. Conductele de aer situate in afara spatillor ventilate sau conductele amplasate in spatule ventilate ~i separate de acesta prin panouri, ca ~i conductele din spatlul ventilat la care diferenta de presiune dintre interiorul conductei ~i exteriorul acesteia depaseste 150 Pa, se reallzeaza de clasa de etanseltate B. 6.2.94. Toate conductele de aer evacuat, In suprapresiune fata de interiorul cladlrll, cu exceptla centralelor de ventilare, se realizeaza minim de clasa de etanseltate B. in acest sens, se recornanda ca ventilatoarele de evacuare a aerului sa fie plasate cat mai aproape de gura de evacuare a lnstalatiei. 6.2.95. Daca diferenta de preslune de 0 parte ~i de alta a anvelopei este mare, sau daca orice poate pune in pericol calitatea aerului interior, se impune ca toate conductele de aer clasa C de etanseltate, D.

neetanseltate
sa

alba

6.2.96. Pentru sltuatll speciale, conductele de aer trebuie sa aiba clasa de etanseltate Aceste sltuatf pot fi impuse de ccndltllle tehnologice, de investitor sau de proiectant. 6.2.97. Pierderile de aer maxime admise pentru tabelul 6.2.1. sau figura 6.2.1. Tabelul 6.2.1. Pierderile de aer maxime admise Presiunea statlca [Pal cele 4 clase de etanseltate

sunt date In

ntru cele 4 clase de etan o o o o o en

.-I

tate o o o
N

50

4,0

Clasa de etanseitate
- -_.
---

---

E ~

"Q;

1 ~O 0,5

!:'--10._.

--:-

i'"""

i
III

0,1

i--" ~~
-f-- --

---_",,_

-_... 0';;;0

_. ~
l.oiii""'" 1----

I-""

--_....
_"""

c
D

~ 0,05 -c-- l;i-Io-

,
.~L~

r~~

__

0,01

~
50

r"""

100

400500
Diferenta de preslune (PA)

1000

2000

Fig. 6.2.1. Pierderile de aer maxime admise pentru cele 4 clase de etanseltate 6.2.98. Clasa de etanseltate indieata la pet. 6.2.92 ...6.2.96 este minima admlsa, 6.2.99. Aerul extras de categorie ETA 1 ~i ETA 2 poate sa fie transportat presiune, cu condltla ca etanseltatea acestora sa fie clasa C. in conduete sub

6.2.100. Aerul extras de categorie ETA 3 sau ETA 4 nu se transports prin zona ocupata a cladirii folosind conducte in suprapresiune. Singurele exceptll sunt evacuartle din bucatarll industriale (cu hota asplranta deasupra maslnll de gatit/aragazului ~i toaletele (cu ventilator), cu conditla ca aerul sa nu fie transportat in suprapresiune prin alte zone in afara celor ventilate. 6.2.101. Conductele de extractie a aerului din instalatlile de ventilare rnecanlca, trebuie echipate cu dispozitive care se inchid automat cand ventilarea este oprlta, pentru a se preveni curgerea lnversa ~i ventilarea necontrolata, cel putln pentru conducte cu sectlune transversals mai mare de 0,06 m2• 6.2.102. Clasa de etansettate trebuie documentatla tehnlca a proiectului. sa fie atestata de producator

~i trebuie speciflcata in

51

6.3. Ventilatoare
6.3.1. (1) Ventilatoarele se aleg corespunzator cu debitul ~i presiunea rezultate din protect, tipul ~i partlcularitatile lnstalatlel, regimul ~i condltule de functlonare, consumul de energie, spatlul disponibil, nivelul de zgomot, costul ventilatorului ~i conditiile de exploatare. (2) La alegerea ventilatorului pentru 0 sltuatle data, se iau In considerare urmatoarele aspecte: a) punctul de functlonare al ventilatorului de pe curbele caracteristice trebuie sa se afle in zona de consum minim de energie; b) in instalatllle de ventilare fara conducte, In care presiunea dezvoltata de ventilator este redusa, iar tncaperea venti lata nu prezinta cerlnte de sllentlozltate ~i nu sunt degajarl de substante inflamabile sau corozive, se rccomanda prevederea unor ventilatoare axiale; c) In instalatille de ventilare cu conducte pentru introducerea aerului proaspat, alegerea se va face lntre un ventilator centrifugal ~i unul axial cu carcasa, in functis de cerintele privitoare la presiune, spatlu, nivel de zgomot, consum de energie ~i cost, dandu-se prefarinta ventilatoarelor axiale In masura satisfacerii acestor cerlnte: d) In lnstalatule de ventilare cu conducte pentru evacuarea aerului viciat se prefers ventilatoarele centrifugale; In cazul folosirii ventilatoarelor axiale montate In conducte cu aer fierbinte sau tncarcat cu substante corozive sau praf, ventilatoarele se vor actiona prin curele trapezoidale, cu motorul scos in afara conductei; e) ventilatoarele centrifugale montate In lnstalatu care contln multe piese speciale, pentru care reztstentele locale nu pot fi stabilite cu precizie, se aleg de tipul cu rotor cu palete

incllnate tnapol;
la lnstalatiiie cu functtonare lnterrnitenta, se admit ventilatoare cu puncte de functionare corespuruatoare unor randamente mai scazute, daca prin acestea se obtln avantaje de alta natura; g) pentru reducerea nivelului de zgomot se prefers ventilatoare cu turatie redusa (500 - 750 rot/ min) In locul celor cu turatle ridlcata ( 1000 - 1500 rot/min). 6.3.2. Se recomanda utilizarea ventilatoarelor SFP1-SPF3. (v. tabeI6.3.1.) cu un consum specific de energie redus, clasele f}

Tabelul 6.3.1. Clasificarea ventilatoarelor functie de puterea specifica PSfP (puterea raportata la debitul de aer) Categorie SFP 1 SFP 2 SFP 3 SFP4 SFP5 <500 500 - 750 750-1250 1250- 2 000 PSFP, W / (m3/ s) in

> 2000

6.3.3. Se recomanda ca ventilatoarele din lnstalatllle de ventilare care deservesc procese de productle cu regim variabil sau lncaperl cu sarcini termice variabile sa fie cu turatle varlablla, 6.3.4. tnstalatiile cu rezlstente aeraulice varia bile ~i in special cele continand filtre de praf colmatabile, se prevad cu ventilator avand caracteristicile debit - presiune foarte lncllnate, astfellndit la varlatllle de presiune sa corespunda modiflcar: mid ale debitelor de aero

52

6.3.5. Pentru instalatiile cu debite mid se vor folosi ventilatoare

,,1nlinie" sau de conducts.

6.3.6. Ventilatoarele ,,In linie" sau de conducts pot fi montate in interiorul camerelor ventilate daca au carcasele izolate fonic ~i nivelul de zgomot nu depaseste valoarea admlsa, 6.3.7. (1) Debitul ~i presiunea dintr-o lnstalatie se aslgura de regula printr-un singur ventilator; se va evita montarea ventilatoarelor in para leI. (2) Daca debitul de aer in regim de vara este diferit de cel in regim de iarna sau daca in decursul procesului de productis sunt necesare debite de aer diferite pentru ventilarea incaperii se prevede, daca este posibil, un ventilator actlonat de un motor electric cu doua turatll, (3) Daca totusl situatia 0 impune ~i se aleg ventilatoare montate in paralel, se prevad obligatoriu rame cu jaluzele care se vor inch ide odata cu ventilatoru I, sau clapete antiretur. 6.3.8. Daca ventilatoarele vehlculeaza aer cu temperaturi ~i presiuni diferite de cele care au stat la baza intocmirii cataloagelor de alegere (ventilatoare montate la altitudine, functlonare cu gaze flerblntl, etc), la stabilirea caracteristlcllor reale ale ventilatoarelor se vor folosi factori de corectie corespunzatori acestor sltuatll specfice. 6.3.9. Ventilatoarele care vehiculeaza aer lncarcat cu substante corozive sau cu praf abraziv se executa din materiale rezistente care sa asigure 0 durata economlca de exploatare. 6.3.10. La alegerea ventilatoarelor ~i aparaturii electrice aferente, care echlpeaza lnstalatllle de ventilare pentru incaperi cu pericol de explozie, se vor respecta prevederile normativului NEX 0106 ~i ale standardului SR EN 60079-10-1:2009. 6.3.11. Ventilatoarele actlonate de motoare electrice prin transmisii cu curele, se prevad cu dispozitive pentru intinderea curelelor ~i pentru captarea ~i scurgerea electrlcrtatf statice. 6.3.12. Se iau urmatoarele masurl de protectle a muncii ~i de asigurare a unei functionari corecte a ventilatoarelor: a) legarea la parnant a motorului electric ~i a ventilatorului; b) montarea unui dispozitiv de protectle in dreptul rotllor ~i curelelor la transmisia prin curele; montarea unei plase de sarma cu ochiuri mari ( 25-50 mm) la gura de aspiratle sau refulare a ventilatorului, in cazul cand acesta asptra sau refuleaza liber in incapere{indiferent de inaltimea de montare a ventilatorului); c) efectuarea co recta a legaturllor din cutia de borne a motorului electric, astfel ca sensu I de tnvartire al rotorului ventilatorului sa fie corect; d) intinderea curelelor de transmisie (se considera ca intinderea unei curele trapezoidale este co recta daca, pe 0 lungime de 0,5 m sageata pe care 0 face cureaua la apasarea manuals este eel mult egala cu grosimea sa); toate curelele trapezoid ale montate pe aceleasl rotl de transmisie vor avea 0 intindere egala: e) prevederea unor dispozitive de reglare a debitului de aero 6.3.13. Ventilatoarele, indiferent de modul de montare (pe fundatle, platforme, console, etc.) trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de amortizare a vibratlilor, calculate ~i executate astfel tncat sa asigure conditule corespunzatoare de zgomot ~i vlbratli din dadlrlle unde sunt montate (cladiri industria le, sali de spectaco!, spitale, etc.). 6.3.14. Ventilatoarele flexibile. se vor racorda la conductele de aer prin intermediul unor racorduri

53

6.3.15. Se recomanda ca racordarea ventilatoarelor la conducte sa se realizeze prin intermediul unor portiunl drepte, cu lungimea de ( 8-10 d) atat pe asplratle cat ~i pe refulare ("d" este diametrul conductelor circulare, la conductele rectangulare cu laturile "a" ~i "b", d=(a+b)/2). Daca acest mod de racordare nu se poate realiza, pentru racordulla gura de aspiratle a ventilatorului se va adopta, in ordine preferentials, una din urmatoarele solutil: a) cot cu sectlune rectangulara cu palete de dirijare sau curba cu sectlune clrculera cu raza de curbura mai mare de doua diametre; b) cutie de asplratle cu palete de dirijare. 6.3.16. Daca ventilatorul centrifugal refuleaza direct in atmosfera, fara intermediul unei tubulaturi, la gura de refulare a ventilatorului se prevede fie un tronson drept, avand sectlunea egala cu cea a gurU de refulare ( a x b ) ~i lungimea minima 0,75 (a x b), fie un difuzor cu unghiulla varf de 10 ... 15° ~i lungime de 1,00 ... 1/5 m. 6.3.17. La alegerea din cataloage a ventilatoarelor piese montate pe asplratle sau pe refulare care perturbs respectivi. racordate la retea prln intermediul unor curgerea, se folosesc factorii de corectle

6.3.18. Ventilatoarele care sunt utilizate pentru evacuarea fumului ~i gaze lor flerblntl in caz de incendiu trebeie sa fie rezistente la foc clasa F4oo120. La cladlrlle echipate cu instalatll automate de stingere a incendiilor tip sprinkler, ventilatoarele de evacuare a fumului ~i gazelor fterblntl in caz de incendiu pot fi rezistente la foe clasa F2oo120.

6.4 Filtre de aer

6.4.1. (1) Filtrarea aerului exterior este utlllzata pentru a satisface cerlntele de calitate a aerului interior (vezi cap.3.1) tinand cont de clasele de calitate a aerului exterior definite in cap.3.1. Alegerea ~i dimenslonarea filtrelor de aer necesare pentru CTA-uri (centralele de tratare a aerului) va fi rezultatul unei optimlzarl, in functle de sltuatla speclftca analizata (contlnutul de praf din aerul exterior, clasa de calitate a aerului interior, timpul de functlonare aCTA, sltuattl locale specifice de poluare, permiterea sau nu a reclrcularll, etc.). (2) Flltrele, amortizoarele ~i atenuatoarele de zgomot ~i alte elemente componente ale instalatiei de ventilare/climatizare expuse debitului de aer trebuie sa fie realizate din materiale neinflamabile sau tratate cu prod use care conduc la incadrarea acestora in materiale neinflamabile. Tabelul 6.4.1. - Clasele de filtre recomandate Categoria aerului exterior Calitatea aerului interior IDAl [Rldlcata] ODA 1 (aer pur) ODA 2 (praf) ODA 3 (gaze) ODA 4 (praf + gaze) ODA 5{concentratie rldlcata) foarte F9 F7/F9 F7/F9 F7/F9 F6/GF/F9*) IDA2 (Medie) F8 F6/F8 F8 F6/F8 F6/GF/F9*) (a se vedea pet. 5.2.5) IDA3 IDA4 (Scazuta) F6 G4/F6 F6 G4/F6 G4/F6

[Moderata)
F7 F6/F7 F7 F6/F7 F6/F7

*) GF = Filtru de gaz (filtru carbon) ~i/sau flltru chimic

54

6.4.2. Pentru reducerea continutulul de praf al aerului introdus in lncaperile climatizate, se va utiliza un prefiltru la intrarea In unitatea de ventilare, in urrnatoarele cazuri: a) din motive igienice, aerul introdus trebuie filtrat In doua trepte (eel putln pentru IDA 1 ~i IDA 2); b) primul filtru de intrare (prefiltrul) este minimum clasa F5, dar preferabil clasa F7. A doua treapts de filtrare trebuie realizata cu un filtru de clasa cel putln F7 dar preferabil clasa F9. Daca exista 0 slngura treapta de filtrare, cerlnta minima este clasa F7; c) la doua sau mai multe trepte de filtrare, prima trepta de filtre trebuie amplasata inainte de tratarea aerului, iar a doua treapta, dupa aceasta; d) filtrele de gaz (filtrele cu carbon) sunt recomandate pentru categoria de aer exterior aDA 5. Acestea pot fi 0 solutle buna ~i in cazul categoriilor aDA 3 ~i aDA 4. Filtrele de gaz trebuie in general combinate cu filtre FB sau F9, montate in aval; e) pentru categoria de aer exterior aDA 5 (regiuni puternic industrializate, langa aeroporturi, etc.) unele apllcatll pot necesita filtrare electrica. In cazul poluarll temporare a aerului exterior, este recomandata echiparea acestor filtre cu 0 dertvatle ~i monitorizarea permanents a calltatll aerulul, 6.4.3. Din motive igienice, filtrele din prima treapta de filtrare nu trebuie sa fie utilizate mai mult de un an, lnainte de curatare sau inlocuire. Filtrele utilizate In treapta a doua sau a treia nu trebuie utilizate mai mult de doi ani, in aceleasl condltll. Se recomanda, de asemenea, inspectarea vizuala ~i monitorizarea caderll de presiune in aceste filtre, prin montarea unor manometre diferentiale cu prize in amonte ~i aval de filtru, iar la depasirsa pierderii de sarcina maxime recomandate pentru curatare, sa se prevada 0 metoda de semnalizare acustlca sau vlzuala. 6.4.4. La proiectarea ~i amplasarea prizei de introducere a aerului exterior, se urmareste sa se evite introducerea impuritatllcr locale, a ploii sau a zapezii, in sectlunea filtrului. 6.4.5. Pentru a se minimiza riscul dezvoltarii microbilor in filtru, centrala de ventilare trebuie sa fie astfel prolectata incat umiditatea relatlva in flltru sa fie permanent sub 90% , iar cea medie pentru trei ztle consecutive sa fie mai mica de 80% in toate componentele lnstalatlei, inclusiv filtrul. 6.4.6. Daca se prevede un filtru pe aerul recirculat catre centrala de ventilare, acesta trebuie sa aiba minim aceeast class de filtrare ca ~i filtrul de pe clrcuitul principal al aerului exterior. 6.4.7. Pentru protejarea lnstalatlel de evacuare a aerului viciat precum ~i pentru mediului exterior, este necesar un flltru de clasa minima F5. 6.4.8. Aerul extras din bucatarti trebuie Intotdeauna trecut special pentru grasiml, care sa poata fi inlocuit ~i curatat cu usurlnta. printr-o prima traapta protectla

cu flltru

6.4.9. Filtrele nu se arnplaseaza in imediata apropiere a refulari! ventilatorului sau acolo unde dlstributia curgerii in secttunea transversals nu este uniforma (dupa coturi sau alte piese speclale cu modificarea directiei de curgere a aerului). 6.4.10. Caderea finala de presiune in filtre este calculate ~i aleasa de catre producatorl tlnand cont de vartatla permisa a debitului de aer, de costul filtrelor pe ciclul de viata ~i de estimarea ciclutul de vlata, Deoarece In tncercarlle de laborator ale filtrelor se utilizeaza un praf-test artificial de granulatie mare, performanta filtrului in condltli reale de functlonare va fi diferita in raport cu eflcienta, capacitatea de retlnere a prafului ~i alte rezultate ale incercarllor de laborator. Se recomanda ca eflclenta in condltil reale de functlonare sa nu scada cu mai mult de 5% sub valorile de catalog.

55

6.4.11. Filtrele trebuie inlocuite atunci cand caderea de presiune atinge valoarea finala stabilita in catalog (speclflcatia tehnlca), sau dupa urmstoarele perioade maxime de timp: a) 2000 de ore de functionare sau maximum un an, pentru filtrul din prima treapts de filtrare (prefiltrul); b) 4000 de ore de functlonare sau maximum doi anl, pentru filtrele din a doua sau a treia treapta de flltrare, precum ~i pentru cele din instalatla de evacuare ~i cea de recirculare (daca exlsta), 6.4.12. Filtrele se inlocuiesc cu atentle astfel Incat sa se evite scaparea impuritstilor utllizand echipament de protectle. retlnute ~i

6.4.13. Filtrele din lnstalatlile de ventilare industriale se lnclnereaza in cuptoare speciale pentru a se arde impuritatile retlnute, pentru a se reduce reziduurile ~i pentru a se recupera energia. FHtrele lnstalatlllor de ventilare uzuale, pentru mediul rezldentlal ~i tertlar, pot fi eliminate la groapa de gunoi. 6.4.14. lnstalatflle de recuperare a caldurii se protejeazs intotdeauna cu un filtru de clasa F6 sau superloara. Unltatile rotative de recuperare a caldurf trebuie echipate cu elemente care permit

curatarea,
6.4.15. Scaparile de aer pe langa sectlunea filtrului aceea este important sa se asigure cerlntele de etanseltate, reduc semnificativ eflcienta filtrarii; de

6.S Baterii de inciUzire/racire

Dimensionare. alegere 6.5.1. Sarcina terrnlca de calcul pentru care se dimensioneaza bateriile de racire se stablleste pe baza dlferentei de entalpie a aerului la intrare ~i lesire din baterie ~i luand in considerare temperatura medie de calcul a agentului de raclre, 6.5.2. Sarcina termlca de calcul pentru care se dimensioneaza bateriile de lncalzlre se stabileste pe baza diferentei de temperatura sau de entalpie a aerului la intrare ~i leslre din baterie ~i luand in considerare temperatura medie de calcul a agentului de incalzire. 6.5.3. Nu se recornanda baterii de raclre cu vaporizare variatla debitului de agent frigorific. directa decat daca se poate realiza

6.5.4. Viteza frontala de trecere a aerului in bate ria de incalzire/racire intervalul 2 - 3,5 m/s.

trebuie sa se situeze in

6.5.5. In cazul in care conducta de retur a unei baterii de incalzire este racordata condensare al unui cazan in condensatle, bateria trebuie dlmenslonata pentru temperatura a apei de 60/40°C. Tn varianta utilizarii altor tipuri de cazane, bateria de dimensionata pentru un regimul nominal de temperatura al cazanelor (de obicei

la circuitul de un regim de incalzire va fi 80/60oC sau

90/700Q.
6.5.6. Se recomanda ca distanta dintre aripioare sa fie de minim 2,5 mm in cazul bateriilor racire cu dezumidificare ~i de minim 2,0 mm in cazul celorlalte tipuri de baterii de tncalztre/raclre. de

56

6.5.7. Caderea de presiune pe partea de aer a bateriilor de incalzire/racire cat posibiL Tn acest sens se recornanda valorile din tabelul 6.5.1.

trebuie llmltata pe

Tabelul 6.5.1: Valori recomandate pentru pierderea de sarcina In bateriile de tncalztre/raclre (din SR EN 13779:2007) Component Baterie de Pierdere de scazuta (Pa) sarcina Pierdere de medie (Pa) 80 (140) 100 sarcina Pierdere de rldlcats (Pa) 120 (180) 140 sarcina

lncalzire

Baterie de racire

40 (100) 60

Montaj. intretinere 6.S.S. Bateriile de indilzire sau de racire se recomanda a se racorda la conductele de ventilare astfel: in amonte de baterie, printr-un difuzor cu unghiulla varf mai mic de 30° , iar In aval de baterie, prlntr-un confuzor cu unghiulla varf mai mic de 45° . 6.5.9. Daca bateria se monteaza imediat dupa 0 piesa de schimbare de directle, aceasta trebuie prevazuta cu peretl sau palete de dirijare a aerului, care sa asigure repartizarea uniforma a aerului pe suprafata frontala a bateriei. 6.5.10. Daca bateria se monteaza imediat dupa un ventilator centrifugal, racordarea la gura de refulare a ventilatorului se face printr-un difuzor simetric cu un unghi la varf de maximum 30° sau prlntr-un difuzor aslmetrlc, cu un unghi la varf de maximum 15°. Se recomanda in acest caz, montarea intre difuzor ~i baterie a unui fagure pentru uniformizarea curgerii cu grosimea (7n directla curgerii) de (0,25 - O,4S)d ~i avand latura ochiului patrat de (0,075 - O,lS)d; d este diametrul conductelor circulare, la conducte rectangulare cu laturile "a" ~i "b", d=(a+b)/2. 6.5.11. Dad) bateria se monteaza imediat dupa ventilator axial, racordarea se face prlntr-o de schimbare de sectlune slrnetrlca cu un unghi la varf de eel mult 30°. Se recornanda ca intre de schimbare de sectlune ~i baterie sa se monteze un tronson cilindric drept cu lungimea de diametre, avand montata in interior 0 cruce pentru indreptarea curentului de aer (doi peretl pe toata lungimea tronsonului, dispus perpendicular).

plesa piesa doua plani,

6.5.12. (1) Bateriile de incalzire sau de racire se prevad cu pcslbilitsti de reglare pe circuitul de agent termic. (2) Reglarea pe circuitul de aer se face in cazurile in care exista spatlu disponibil; dispozitivul de reglare trebuie sa alba 0 autoritate de reglare corespunzatoare. (3) Reglarea pe partea de apa se face cu robinete cu doua sau trei cal. 6.5.13. In cazul in care apa calda este preparata tntr-un cazan in condensatle, bateriile de lncalzlre nu se pot regia prin intermediul unui robinet cu trei dii de bv-pass (de ocolire). Se recornanda utilizarea unui robinet cu doua cai sau a unui robinet cu trei cai de amestec. Un robinet de ocolire poate provoca un retur al apei calde direct spre condensator, dlmlnuand performantele bateriei. 6.5.14. Bateriile de raclre care functloneaza in regim de dezurnldlflcare imediat inaintea sectiunll de filtrare sau de atenuare a zgomotelor. nu trebuie instalate

6.5.15. Bateriile se pot curata direct la locul de montare (pentru inaltimi mai mici de 1,6 m) sau se pot demonta pentru a fi curatate, caz in care trebuie asigurat spatiul necesar.

57

6.5.16. Bateriile de indilzire electrice trebuie sa fie prevazute cu dispozitive speciale de protectle ~i slguranta la deschiderea u~ii de vizitare a centralei de tratare (daca exists) ~i la suprasarclna,

6.6. Agregate centrale de tratare a aerului

6.6.1. Agregatele centrale de tratare a aerului se utllizeaza pentru tratarea pentru una sau mai multe tncaperl de dimensiuni marl.
aerului necesar

6.6.2. Alegerea agregatului central de tratare a aerului se face luand in considerare:

a) b) c) d) e) f) g) h) i) modul de pozitlonarea al acestuia (in interiorul sau in exteriorul cladirii]: debitul de aer ~i parametrii aerului tratat; sursele de alimentare cu energie electrlcs, terrnlca ~i frlgortflca: tipul sistemului de climatizare utillzat ("numai aer" sau lIaer- apa"): posibilitatea recuperaril energiei; utilizarea surselor de energie regenerabile; nivelul de zgomot acceptat in cladlrea cllmatizata: categoria de aer exterior ~i cerlntele de filtrare ale acestuia; dimensiunile incaperf in care va fi montat agregatul ~i de calle de acces catre lncapere: diverse cerinte tehnologice.

j)

6.6.3. Agregatele centrale de tratare a aerului se pot realiza in urrnatoarele variante:

a) sistem monobloc sau SPLIT; b) refularea aerului liber prin grile sau racordarea la tubulatura c) pentru functlonare pe perioada verii sau tot timpul anului. de ventilare;

6.6.4. Pentru debite mari de aer (peste 1 m3 Is) se pot folosi agregate de tratare realizate din
module care se asambleaza la fata locului. Modulele pot contlne unul sau mai multe elemente componente ale agregatului de tratare. Asamblarea acestora se realizeaza astfel indlt sa se asigure etanseltetea agregatuluL

6.6.5. Agregatele de tratare a aerului se realtzeaza din panouri de tip sandwich, avand

lzclatle terrnica din vata minerala, vat a de stlcla, poliuretan, aslgurandu-se 0 rezistenta termlca de 1,25 ... 3,5 W/m2K ~i 0 izolare fonica care sa asigure un nivel acustic de 40 db(A).

6.6.6. Echipamentele utlllzate se aleg astfel incat sa aiba randamente tratare, astfel tncat agregatul sa aiba consumuri energetice minime.

bune ale proceselor de

6.6.7. Agregatele se prevad cu u~i de acces pentru lntretinere in modulele camerei de amestec, filtrelor, camerei de umidificare ~i ventilatoarelor. Acestea vor ave a deschiderea catre exterior pentru a se realiza 0 etansare buna a agregatului. La agregatele marl, unde omul poate patrunde in interior, uslle de acces la modulul ventilatorului vor fi dotate cu sisteme de oprire a ventilatorului la deschiderea u~ii. 6.6.S. Pentru a reduce consumurile energetice ale ventilatorului, pierderile de sarcina maxime ale componentelor agregatului nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in tabelul 6.6.1.

S8

TabeluI6.6.1.

- Caderi de presiune recomandate pentru componente alimentare cu aer Cadere de presiune, in Pa Sd~zuta 100 40 60 100 20 100 30 30 20 Normala 200 80 100 150 40 150 50 50 50

specifice lnstalatlel

de

Aplicatie Traseul de conducte Baterie de lncalzlre Baterie de raclre Aparat de recuperare a caldurii Umidificator Filtru de aer pe sectiune"] Amortizor de zgomot Gura de refulare Priza de introducere sl evacuare

Rldlcata 300 120 140 200 60 250 80 100 70

*) Caderea finala de presiune inainte de inlocuire 6.6.9. Filtrarea aerului exterior este uttllzata pentru a satisface cerlntele aerului interior din cladire, luandu-se in considerare categoria de aer exterior. Dotarea cu filtre, functie de categoria de aer exterior (gradul de poluare al aerului exterior) este indicat in paragraf 6.4. 6.6.10. Ventilatoarele utilizate in agregatele de tratare trebuie sa aiba categoria de consum specific de energie SFP, indicata in tabelul 6.6.2. Tabelul 6.6.2. Valorile recomandate Aplicatia pentru SFP pentru diverse aplicatll, Categoria SFP pentru fiecare ventilator Domeniul tipic Ventilator de alimentare cu aer: - lnstalatie complexa de ventilare ~i de climatizare - lnstalatle simpla de ventilare Ventilator - instalatle - lnstalatle - lnstalatie de extragere a aerului: cornplexa de ventilare ~i de climatizare stmpla de ventilare de extractle a aerului Valoare lipsa SFP3 SFP2 SFP 3 SFP 2 SFP 2 prin

SFP 1 pana la SFP 5 SFP 1 pana la SFP4 SFP 1 pana la SFP4 SFP 1 pan a la SFP3 SFP 1 pana la SFP3

6.6.11. (1) Pentru a reduce consumul de energie in lnstalatla de ventilare sau climatizare, comanda agregatului de tratare va fi reallzata in functie cerlntele spatiilor alimentate, prin: a) tntrerupator manual/ b) senzori de mlscare, c) senzori de numarare, d) senzori de CO2 (utlltzat! in special pentru camere in care fumatul este interzis), e) detectori de amestecuri de gaze (utlllzatl de asemenea in camere unde este permis fumatul). (2) Tn lncaperl cu degajari cunoscute, concentratla celor mai importantl poluantl poate fi utillzata ca semnal de intrare (de exemplu concentratia de CO pentru parcaje). Cerinte de spatiu pentru amplasarea agregatelor de tratare a aerului 6.6.12. lnstalatia trebuie prolectata ~i executata astfel incat sa permita curatarea usoara, intretlnerea ~i operatlile de reparare. Trebuie prevszut suficient spatlu langa echipament pentru operatule de lntretlnere ~i curatare. Trebuie rezervat spatlu suficient pentru demontare ~i reparare, iar traseul pentru transportul pieselor de schimb trebuie amenajat ~i marcat.

59

care neceslta lntretinere, niei uslle de servieiu. In cazul unui echipament de tratare a aerului, mascat lntr-un plafon suspendat, trebuie sa fie prevazut un acces care sa poata fi deschis sau inlaturat fara scule ~i cu dimensiunea de eel putln 500 x 500 mm, adiacent echipamentului.

6.6.13. In zone cu acces dificil nu se arnplaseaza niei echipamentul

6.6.14. Agregatele de tratare a aerului ~i camerele masinilor trebuie sa fie accesibile personalului de lntretlnere ~i reparare (inclusiv pentru toata deplasarea necesara a materialelor ~i a pieselor de schimb) fara necesitatea de a trece prin spatule ocupate. 6.6.15. De cate ori este posibil, se evlta ca peretll ~i canalele agregatului de tratare a aerului sa
fie parte a structurii de rezlstenta a cladlril. amplasare corecta a echipamentelor trebuie respectate indlcatiile din figura 6.6.1. Distantele indicate sunt valabile pentru lnstalatli cu un singur agregat de tratare. In cazul divizarii7n cat eva unitati mai mid ~i in cazul utilizarii recuperatoarelor de caldura, poate fi necesara 0 suprafats mai mare de pardoseala,
0

6.6.16. Pentru

6.7. Centrala de ventilare/climatizare

6.7.1. Centrala de ventilare sau climatizare se amplasaaza tn apropierea spatiilor ventilate sau climatizate; in rnasura poslbilltatllor, se prevede in centrul de greutate al acestor spatll, 6.7.2. La cladtrlle publice, civile cand lncsperlle ventilate ~i climatizate au restrlctii privind nivelul de zgornot, centrala de ventilare/climatizare se amplaseaza la subsol, ln lncaperl anexe, 7ntr-o cladlre separate, sau pe acoperls.
centrale lor de ventilare sau climatizare se stabilesc tlnand seama de gabaritele utilajelor ~i spatule libere necesare pentru montarea, racordarea, exploatarea, lntretinerea ~i repararea acestora.

6.7.3. Dimensiunile

6.7.4. Incaperea sau spatlul pentru centrala de ventilare tebuie sa fie user accesibile, cu usi ~i scan de acces care sa permits transportul maslnllor, utilajelor, elementelor demontabile sau a modulelor. Accesul in centrala se reallzeaza direct din exterior sau din tncaperl cu rise mic de incendiu, sau prin coridoare comune de acces la tnstalatll utilitare, in conformitate cu reglementanle tehnice referitoare la securitatea la incendiu a constructlllor, uslle de acces se vor deschide spre exteriorul centra lei. 6.7.5. (1) Incaperlle centralelor de ventilare sau climatizare se separa functional ~i constructiv
fata de restul cladlr]] prin elemente de delimitare avand clasa de reactle la foc Ai sau A2 ~i rezlstenta la foe de minimum EI60 pentru pereti ~i REI60 pentru plansee, respectiv Ell 30 -C ~i dispozitiv de autoinchidere sau inchidere automata pentru usl, (2) La cladlrlle cu inaltimi diferite, in cazul in care tncaperea centralelor de ventilare sau climatizare sau unitatile exterioare sunt amplasate pe acoperisul cladirii mai joase, acestea trebuie sa fie dispuse la 0 dlstanta de cel putln 4m fata peretll exteriori ai cladlrtl mai inalte, daca in acestia sunt prsvazute goluri; Tn sltuatla in care nu se poate respecta dlstanta rnentlonata se iau masuri pentru pentru asigurarea rezistentei la foc de cel putln REI 60 minute a peretilor ~i protejarea golurlior din acestla cu elemente EI-45-C la spatille aferente echipamentelor de ventilare-climatizare sau la cladlrea mai inalta; acopertsul tncaperllor centralelor de ventilare sau climatizare trebuie sa fie cu rezlstenta la foc de minimum R 60 ~i invelitoare AI, A2-s1,dO sau B-sl,dO in cazul asigurarii masurllor de limitare a propagarli incendiului la aceste spatll.

60

(3) Ventilatoarele de evacuare a fumului ~i gazelor flerblnti trebuie sa fie instalate fie la exteriorul dadirii, fie intr-un spatlu tehnic, separat de restul constructlel prin peretl ~i plansee realizate din produse din clasa de reactle la foe Al sau A2 cu rezlstenta la foe REI 60. U~a de acces va fi rezistenta la foe Ell 30-C cu dlspozttlv de autoinchidere sau inchidere automata. Ventilarea spatiului va f corespunzatcare diverselor echipamente din tncapere. Cerinte pentru amplasarea prizei de aer proaspat si a gurii de evacuare a aerului 6.7.6. Priza de aer pentru introducerea aerului exterior va fi pozltlonata astfel inda introdus in lnstalatte sa fie, In masura posibllltatilor: curat, uscat ~i umbrit.

aerul

6.7.7. Evacuarea in exterior a aerului din instalatitle de ventilare/climatizare trebuie sa fie facuta astfel tncat sa se minimizeze riscurile asupra sanatatii oamenilor sau efectele negative ce pot ti cauzate cladlrli, ocupantilor sau mediului.
a aerului ~i a gurilor de evacuare trebuie facuta de asemenea conform reglementarilor ~i recornandarllor vizand securitatea la incendiu a elementelor de constructie ~i a reglementarilor de izolare acustlca.

6.7.8. Dispunerea prizelor de introducere

IL

I I

<J
Figura 6.6.1. - Dispunerea lnstalatlilor de tratare a aerului (vedere in plan) Legenda: 1 b = OA x inaltimea unitatii, minimum 0/5 m; 2 - Spatlu de serviciu

6.7.9. Prizele de aer se amplaseaza la eel putln de 8 metri pe orlzontala de un punct de

colectare a gunoiului, de un spatiu de parcare frecvent utilizat pentru trei sau mai multe maslnl, de 0 alee, de zone de incarcare, de ventllatil de canallzare, de capete de cosurl ~i de alte surse similare de poluare. a lmpuritatllor de la turnurile de raclre in aerul de allmentare, prizele de aer se arnplaseaza pe dlrectla vantulul dominant, inaintea turnurilor de raclre. Se va avea in vedere ca Instalatitlor cu turn de racire sa aiba proceduri de Intretlners corespunzatoare, care sa reduca degajarile periculoase ale acestora.

6.7.10. Pentru a se evita riscurile de impra~tiere

6.7.11. Este recomandabil ca prizele de aer sa fie pozltlonate pe fatade amplasate spre straz! neaglomerate. Cand acest lucru nu este poslbll, priza de aer trebuie pozitlonata cat mai sus posibil tata de nivelul solului. 6.7.12. PrizeIe de aer nu se vor amplasa acolo unde se antlclpeaza
evacuat sau
0 0

recirculare

a aerului

perturbare datorata altor poluanti sau a emisiilor odorante.

6.7.13. Se recomanda amplasarea prizelor de aer la 0 distants de 3 m de sol. Dlstanta poate fi

redusa la minimum 115 mila care se va adauga grosimea maxima previzibila a zapezf].

61

6.7.14. Pe terasa cladlr]] sau in cazul in care concentratiile sunt similare pe ambele laturi ale cladirii, priza de aer trebuie amplasata pe fatada cladirii expusa vantulul, 6.7.15. Priza de aer adlacenta spatlllor neumbrite, acoperisurllor sau peretllor, trebuie dispusa sau protejata astfel tncat aerul sa fje cat mai putln tncalzlt de soare pe timpul verii. 6.7.16. Se recornanda dimensionarea unei prize de aer neprotejate pentru 0 viteza a aerului de maximum 2 m/s in cazul in care exista riscul aparent al introducerii apei in orlce forma (zapada, ploaie, vapori, etc.) sau a prafului (inclusiv frunze). 6.7.17. Partea inferioara a unei prize de aer amplasata pe un acoperts trebuie sa fie la minimum 1,5 faU de cota acestuia, la care se va adauga grosimea maxima prevlzibila a zapezii. Distanta poate fi mai mica daca formarea unui strat de zapada este lrnpledlcata, de exemplu prin utilizarea unui scut de zapada. 6.7.18. Prizele trebuie tntretl nere curenta, amplasate astfel ca sa existe posibilltatli de acees pentru inloeuire ~i

6.7.19. Refularea aerului evacuat de categoria EHA 1 in exterior prin intermediul unei guri de evacuare amplasate pe peretele cladtril este acceptablla cu conditla ca: a) dlstanta dintre gura de evacuare ~i oriee cladlre adiacenta sa fie de minimum 8 m; b) distants dintre gura de evacuare ~i 0 priza de introducere a aerului sltuata pe acelasi perete sa fie de minimum 2 m (daca este poslbil, gura de introducere a aerului proaspat trebuie sa fie amplasata sub gura de evacuare a aerului); c) viteza aerului in gura de evacuare sa fie de minimum 5 m/s; d} in orice alt caz gura de evacuare trebuie amplasata pe acoperis, 6.7.20. Aerul va fi evacuat deasupra acoperisului celei mai Inalte parti a cladirii ~i refulat vertical in sus. Partea lnferloara a gurii de evacuare trebuie sa aiba 0 inaltime fat a de acoperts de minimum 1,5; la care se va adauga grosimea maxima previziblla a zapezii. Dlstanta poate fi mai mica daca este lmpledlcata forma rea unui strat de zapada, de exemplu prin utilizarea unui scut de zapada. 6.7.21. Dlstantele minime dintre priza de introducere ~i cea de evaeuare a aerului sunt prezentate in figura 6.6.2. Acestea depind in principal de categoria aerului evacuat: a} pentru EHA 4 dlstantele sunt cele mai mari ~i; adltlonal, dependente de debitul de aer; b} pentru categoriile EHA 1 pana la EHA 3 dlstantele depind numai de categoria aerului evacuat. Valorile din figura 6.6.2. sunt valabile pentru 0 viteza a aerului refulat de pana la 6 m/s; pentru viteze mai mari distantele pot fi mai mici. 6.7.22. Pentru cladlri lnalte, amplasarea prizelor de introducere ~i de evacuare a aerului trebuie facuta astfel ineat sa se minimizeze efectul vantului ~i efectul de tiraj.

62

lett
2

6 4

e
.&,'

2 0

2 2

44-

6 6

8
8

10

12 12

1lj. 14

16 16

18

20 20

OistEl"lta mirtma OI1zonteli!![m)

10

18

lr~h
1 2

e
.s£ 6 1

03

Figura 6.6.2. - Distente mini me lntre gura de evacuare ~i cea de introducere a aerului l.egenda: 1 Dlstanta vertlcala - Gura de evacuare deasupra prizei de introducere (partea superloara a graficului); Distanta vertlcala - Gura de evacuare sub gura de introducere (partea infertoara a graficu lui); 2~ Dlstanta dintre prize; 3 ~Categoria EHA ; 4 ~Debit de aer in priza in m3/s

63

7. Prevederi generale pentru echipamentele tnstelatfllor de

ventilare/climatizare
7.1. Utilizarea echipamentelor de ventilare/climatizare este admisa numai daca acestea au marcaj CE sau agrement tehnic, sau care au performante echivalente ~i sunt comercializate legallntrun Stat Membru al Uniunii Europene sau In Tutela, ori sunt fabricate legalintr-un stat EFTA, parte la codul privind Spatiul Economic European. 7.2. Toate echipamentele care au certificate de calitate tip Eurovent sau echivalente, lnscrlptloneaza in conseclnta: aceasta lnscrlptlonare plaseaza la loc vlzlbll, in centrala ventilare/climatizare sau pe agregatul de tratare a aerului. se de

7.3. Se recornanda ca elementele componente ale sistemelor de ventilare ~i climatizare sa respecte prevederile standardului SR EN 15423:2008 Ventilarea in cladlrl, Masuri de prevenire a incendiilor pentru sistemele de dlstributie a aerului in cladlrl, 7.4. Daca prin performantele echipamentelor se realizeaza economie de energie in exploatare, aceste performante, justificate tehnico-economic se includ in caietele de sarcini pentru llcltatll publice.

64

8. Solutll de ventilare-climatizare 8.1. Locuinte

pentru diferite destlnatll de cladiri

Ipoteze de proiectare 8.1.1. Ventilarea organlzata a loculntelor trebuie sa fie generals ~i permanents cel putln in timpul perioadei in care temperatura exterlora nu permite deschiderea frecventa a ferestrelor. 8.1.2. Clrculatla aerului trebuie sa se realizeze prin introducerea aerului in tncaperlle principale (camera de zl, dormitoare, birou) ~i extragerea (evacuarea) in lncaperlle de serviciu (bucatarle, bai, grupuri sanitare). 8.1.3. Sistemul de ventilare trebuie sa cuprlnda minim: prize de aer (orificii de introducere) in to ate lncsperlle principale, realizate prin orificii In Iatade, guri de extragere a aerului din lncaperile de serviciu, eel putin in bucataril, sali de baie sau de dus ~i in grupuri sanitare ~i conducte verticale cu tiraj natural sau cu dispozitive meeanice. 8.1.4. in lnstalatlile colective de ventilare, daca 0 incapere de serviciu este prevazuta cu 0 gura de evacuare mecanlca a aerului, toate celelalte Incaperi de serviciu trebuie sa fie prevazute de asemenea cu cate 0 gura de evacuare. in instalatii mai eomplexe se pot prevedea ~i alte aparate ~i dispozitive. 8.1.5. Aerul trebuie sa poata circula llber, din tncaperlle principale catre lncaperile de serviciu (prin spatule de sub usi sau prin grile). 8.1.6. (1) Sistemele de ventilare, mecanice sau naturale, se dlmensloneaza astfel incat debitele extrase date in tabelul 8.1.1, sa fie realizate in condltll climatice medii de iarna. Aeeste debite trebuie sa poata fi asigurate de sistem, simultan sau fiecare in parte. Tabelul 8.1.1. Debite de aer pentru ventilarea loculntelor Nurnar de incaperi principale in locuinta Debite extrase exprimate in m3/h Bucatarie Sala de baie sau de dus comuna sau nu cu un grup sanitar 15 15 30 30 30 compensate Alta sala de dus Grup sanitar unic multiplu

1 2 3 4 5 sau mai multe

75 90 105 120 135

15 15 15 15 prin dispozitive

15 15 30 30 de introducere

15 15 15 15 ~i prin

(2) Debitele de aer extrase trebuie permeabilitatea fatadel,

(3) In cazul in care lntre camera de zi ~i 0 alta camera nu exista perete despartltor, unica astfel creata este aslmllata cu doua incaperi principale.

lncaperea

(4) Daca din constructle, hota din bucatarie este racordata la 0 evacuare proprie perrnanenta, este admis un debit mai mic la orificiile de extractle. Grupurile sanitare sunt considerate multiple daca exlsta cel putin doua in loculnta, chiar daca unul dintre ele este situ at in sala de bate/des.

65

(5) Hota din buditikie care aslgura functia de extragere, va fi luata in considerare ca debit ~i nivel de zgomot, la fel cu orice alta gura de aero 8.1.7. Tn lnstalatiile conducta comuns. colective de extractle, nu se admite racordarea hotelor de bucatarie la

8.1.8. Nu se admite racordarea cazanelor/aparatelor individuale de lncalzlre ~i de preparare a apei calde de consum, la conductele de extractle prevazute pentru ventilare. 8.1.9. Fiecare tncapere prlncipala trebuie sa aiba minim un dispozitiv de introducere care sa respecte condltllle prevazute la pct. 8.1.6. a aerului,

8.1.10. Dispozitivele individuale de reglaj pot permite reducerea debitelor definite la pct. 8.1.6. din prezenta reglementare tehnica cu condita ca debitul total extras ~i debitul redus din bucatarie sa fie cel putln egale cu valorile date in tabeluI8.1.2. Tabelul 8.1.2. Debite minime pentru ventilarea locuintelor Numar de incaperi principale 1 debit total minim [m /h] debit minim in bucatarie [m3/h] 20 30 45 45 45 45 45
3

2 60

3
75

4 90

5 105

6 120

7 135

35

8.1.11. Pentru casele individuale izolate, unite sau tnslrulte, constructla ~i echipamentele trebuie sa satisfaca urmatoarele dispozitli minime: a} bucataria are 0 gura de extractie realizata cu 0 conducts verticala cu tiraj natural sau printr-un dispozitiv mecanic; b} incaperile de serviciu sunt prevazute cu : 1. fie 0 gura de extractle reallzata cu un conducts vertlcala cu extractle mecanlca sau prin tiraj natural; 2. fie 0 deschidere exterloara obturabila. c) fiecare Incapere princlpala poseda 0 priza de aer realizata printr-un orificiu 'in fatada, 0 conducts cu tiraj natural sau un dispozitiv mecanic, dimensionate astfel incat, lmpreuna cu debitul prin permeabilitatea fatadei sa asigure un debit total corespunzator numarulu: de lncaperl, echivalent celui din tabeluI8.1.1. 8.1.12. Tn cazul instalarll echipamentelor cu combustie in loculnta, trebuie sa poata asigura debitele de aer necesare pentru buna lor functionare. sistemul de ventilare

8.1.U. lnstalatille nu trebuie sa depaseasca nivelul de zgomot admis in locuinte: in acest sens, viteza maxima de circulatie a aerului este de 5 m/s pentru conducte verticale ~i 6 m/s pentru conducte orizontale. Tipuri de sisteme de ventilare 8.1.14. Tn functle de tipul dadirii, de nivelul de confort cerut de beneficiar ~i de cerintele referitoare la economia de energie, sistemele de ventilare pentru locuintelor pot fi: a) 'in cladlrlle colective: 1. ventilare naturale organlzata: 2. ventilare hibrida (cu extractle aslstata prin inductle sau cu ventilator de asplratle):

66

3. ventilare mecanlca cu un circuit (monoflux); 4. ventilare mecanlca cu doua circuite (dublu flux). b) in cladlrlla individuale: 1. ventilare naturale organlzata: 2. ventilare rnecanlcs cu un circuit (monoflux); 3. ventilare mecanlca cu doua circuite (dublu flux). 8.1.15. Sistemele de ventilare se prolecteaza cu respectarea prevederilor 8.1.12 din prezenta reglementare tehnlca. 8.1.16.1n sistemele mecanice cu doua circuite se prevad recuperatoare termodinamice. de la pet, 8.1.1 -

de caldura statice sau

8.1.17. CIc~dirile de locuit pot fi prevazute cu sisteme de climatizare locale sau generale; In acest caz ventilarea trebuie aslgurata obllgatorlu, prin aducerea de aer proaspat in sistemul de climatizare sau prln sistem de ventilare independent de cel de climatizare. Elemente componente ale instalatiilor 8.1.18. (1) Dispozitivele de introducere a aerului in incaperi vor fi de tipul fantelor autoreglabile sau higroreglabile, de preferlnta montate In rama ferestrelor. Se pot utiliza ~i grile sau valve prevazute In peretele exterior. La ferestrele duble, se pot monta astfel de dispozitive In serle, luand In considerare reducerea de debit produsa astfeL (2) Dispozitivele pot fi cu sau fara protectle acustlca ~i trebuie: a) sa poata fi regia bile de catre utllizator, pan a la 0 pozltle care sa asigure debitul minim necesar; b) sa poata fi user demontabile pentru intretlnere: c) sa fie concepute astfel incat sa nu creeze curentl de aer suparatori. (3) Orice astfel de dispozitiv trebuie sa fie agrementat tehnic. 8.1.19. (1) Dispozitivele de extragere a aerului din lncaperi pot fi grile obisnulte sau de tip higroreglabil sau autoreglabil. Dispozitivele trebuie: a) sa peats f reglabile de catre utillzator, pana la 0 pozltle care sa asigure debitul minim necesar; b) sa poata fi usor demontabile pentru tntretlnere. (2) Aceste dispozitive pot fi action ate automat (comandate de senzori de luminia sau de prezenta] dar trebuie sa asigure in orice conditii debitul minim necesar. 8.1.20. Extractia aerului din instalatle se poate realiza fie direct din ventilator, fie prin intermediul unei conducte de extractle: gura de evacuare trebuie sa fie astfel amplasata tncat sa nu permits recircularea prin exterior a aerului evacuat ~i sa nu depaseasca nivelul admis de zgomot. 8.1.21. Ventilatoarele de extractle pot fi cu turatle fixa sau varlablla, pot fi individuale sau colective dintr-o conducts colectoare ~i tncapere: fac exceptle baile ~i deservi indiperi de alta natura.

8.1.22. (1) Canalele de extractle a aerului prin tiraj natural (deservesc mai multe Incaperi]. Conducta colectiva este alcatult racorduri individuale la cota de plafon, care deservesc 0 slngura grupurile sanitare alaturate, (2) 0 conducta colectlva care racordeaza bucatarllle nu poate 8.1.23. Etan~eitatea conductelor

de aer trebuie sa asigure pierderi inferioare a 5% din debit.

67

8.1.24. lnstalatia se concepe astfel incat sa poata fi usor venftcata ~i tntrettnuta.In acest sens: a) la baza conductelor verticale se prevede un capac de vizitare; b) toate componentele comune care neceslta lntretlnere (dispozitivele mecanice, guri de eliminare a condensului s.a.) din instalatii vor fi accesibile din partile comune ale imobilului.

S.2. Birouri
8.2.1. Parametrii de calcul pentru interior (categoria de amblanta termlca, conditiile de calitate a aerului interior ~i condltiile de confort) se stabilesc conform subcap. 3.1 ~i 4.1 din prezenta reglementare tehnlca. 8.2.2. Alegerea parametrilor aerului interior se face in functie de categoria de ambianta ceruta prin tema de proiect (tabelul 4.1), pentru cladlrea/zona de birouri ce urmeaza a se realiza. 8.2.3. Prin tema de proiect se vor indica sursele de degajare de nocivitatl. specificate In docurnentatla tehntca, 8.2.4. Proiectantul ~i beneficiarul pot conveni ca pentru parametrilor de confort sa poata fi depaslte.
0

Ele vor trebuie clar

perioada de timp (ore, zile), valorile

8.2.5. Sarcina termica se va determina conform subcapitolul 5.3 din prezenta reglementare tehnlca. La calculul sarcinii termice se vor lua in considerare sursele de caldura, tinand cont de simultaneitatea de functlonarea a acestora. 8.2.6. Debitul de aer proaspat pentru cladirlle de birouri se stablleste conform 5.4 din prezenta reglementare tehntca. 8.2.7. Viteza medie prevederilor din subcapitolul tabelul 4.5, corespunzatoare ~i presupunand intensitatea subcapitolul

a aerului trebuie corelata cu cellaltl parametri de contort, conform 4.1 din prezenta reglementare tehnlcs. Se pot utiliza valorile indicate in temperaturilor de calcul, pentru un indice de curent de aer Intre 10-20% turbulentei de 40% (ventilare prin amestec).

8.2.S. Pentru climatizarea cladlrllor de birouri se pot utlllza urrnatoarele sisteme de climatizare: a) IInumai aer", cu debit de aer constant sau variabil (VAV); b) lIaer-apa", cu ventilo-convectoare, ejecto-convectoare, plafoane de raclre sau grinzi de

raclre:
c) sisteme cu agent frigorific de tip VRV. se va face In conformitate cu lndlcatll!e din

8.2.9. Utilizarea sistemelor de cllmatizare subcapitolul4.2 din prezenta reglementare tehnlca,

S.2.10. Tn cazul utltizarl] sistemelor de climatizare de tip aer-apa sau cu a celor de tip VRV, daca acestea functloneaza numai in recirculare, este obligatorie utilizarea unor lnstalatli de introducere a debitului necesar de aer proaspst. 8.2.11. Se recomanda utilizarea lnstalatillor de introducere a aerului proaspat cu recuperare de caldura contlnuta in aerul evacuat; in acest caz sistemul de recuperare nu trebuie sa permlta transferul de poluantl din aerul extras in aerul proaspat,

68

8.2.12. Introducerea aerulul proaspat sau amestecat (In functie de slsternul de climatizare) se reallzeaza prin guri de aer, direct In lncaperlle climatizate. Gurile de aer alese vor respecta conditllle impuse In subcap. 6.1 din prezenta reglementare tehnlca. La gurile de aer se prevad elemente de reglare a debitelor de aer conform pct. 6.2.39 - 6.2.57 din prezenta reglementare tehnica. 8.2.13. Extragerea aerului proaspat se face prin guri amplasate In lncaperlle climatizate. parte a debitului de aer poate fi transferata prin grile de transfer, catre grupurile sanitare. 0

8.2.14. Amplasarea agregatelor de tratare se face astfel ca traseele de conducte sa fie cat mai scurte. 8.2.15. Se recomanda ca lnstalatille folosite pentru ventilare sau climatizare sa fie astfel proiectate incat sa poata fi folosite ~i pentru evacuarea fumului ~i gazelor flerbjntl In caz de incendiu. 8.2.16. Amplasarea agregatului de tratare se poate face In exterior sau In incaperi tehnice special amenajate. Se va tine cant ca nivelul de zgomot din lncapert sa nu depaseasca nivelul admis. 8.2.17. Ventilarea grupurilor sanitare se reallzeaza prin asplratle, Aerul de compensare va fi preluat din zonele de birouri prin grile de transfer. La grupuri sanitare mari, se poate realiza ~i introducere de aer In tncapenle tampon. 8.2.18. Ventilatoarele de extractle se arnplaseaza pe acoperls sau in camere tehnice de la ultimul nlvel, Ele vor respecta condltllle de nivel de zgomot impus pentru cladlrea dlmatlzata ~i pentru cladirlle invecinate.

8.3 Hoteluri
8.3.1. Alegerea sistemul de ventilare/climatizare pentru cladlrirlle hoteliere se face in functle de categoria hotelului ~i de nivelul de confort ce trebuie asigurat. 8.3.2. Pentru hotelurile de 1 ~i 2 stele se aslgura ventilarea spatlllor de cazare ~i anexe cu unul din urmatoarele sisteme: a) ventilare mecanica cu un singur circuit (simplu flux), cu guri de aer higroreglabile sau debit constant ~i evacuare mecanlca, fara tratarea aerului introdus; b) ventilare mecanlca cu doua circuite (dublu flux), cu tncalzlrea aerului introdus. Tn cazul ventilarll dublu flux este lndlcata utilizarea sistemelor cu recuperare a caldurll, in acest caz sistemul de recuperare nu trebuie sa permita transferul de poluanti din aerul extras in aerul proaspat. 8.3.3. (1) Organizarea ventilarll controlate a spatlllor de cazare se face dupa principiul general: introducere de aer proaspat in camera de hotel ~i extractla aerului viciat prin sala de baie ~i evacuarea sa In exterior. (2) Ventilarea spatlilor de primire (receptle) se face In suprapresiune in raport cu incaperile alaturate. 8.3.4. (1) Pentru hotelurile de 3 sau mai multe stele se aslgura climatizarea spatlilor de cazare precum ~i a spatlllor de prim ire (receptte) ~i a circulatiilor, a spatillor pentru comer] ~i servicii precum ~i a spatlllor pentru sport ~i divertisment. (2) Pot fi exceptate hotelurile de 3 stele care sunt amplasate In zone montane ~i au sistem de indilzire pentru iarna. Tn acest caz, ventilarea se va realiza cu unul din sistemele prezentate la pet. 8.3.2 din prezenta reglementare tehnlca.

69

8.3.5. (1) Climatizarea spattilor din hotel se reallzeaza cu unul din urmatoarele

sisteme de

climatizare: a) climatizare "numai aer" cu debit de aer variabil; b) climatizare "aer - agent frigorific" de tip Multi-Split sau VRV; c) climatizare "aer-apa", cu ventiloconvectoare sau pompe de caldura pe bucla de apa. (2) Sistemele de climatizare folosite vor respecta conditille de realizare impuse in subcap. 4.2 din prezenta reglementare tehnica. ~i unita1i1e terminale din cazul sistemului "aer - apa" pot fi aparente sau montate in tavanul fals.In acest caz se recomands ca racordarea acestora la gurile de introducere ~i aspiratte sa se faca cu plenumuri ~i conducte de aero

8.3.6. Unita1ile interioare in cazul sistemului "aer - agent frigorific"

8.3.7. Amplasarea unltatilor de tavan se va face pe cat posibil in afara spatillor climatizate iar in cazul camerelor de cazare in holurile acestora. Se vor prevedea spatll de acces pentru inspectle ~i

intretmere.
lIaer - agent frigoriflc" ~i lIaer-apa se prevede 0 lnstalatle de ventilare. Introducerea aerului de ventllare se va face functie de sistemul de climatizare adoptat: a) La sistemele de climatizare lIaer - agent frigorific" cu unitati interioare tip Multi-Split sau VRV necanalizabile ~i la sistemul saer - apa cu unitatl terminale aparente, introducerea aerului de ventilare se face in tncaperlle climatizare; b) La sistemele de climatizare "aer - agent frigorific" cu unita1i VRV canalizabile sau la slstemul jaer-apa" cu aparate terminale canalizabile, introducerea aerului de ventilare se face in apropierea plenumului de aspiratia al acestora sau direct in plenum.
li ll

8.3.8. In cazul sistemelor

8.3.9. Pentru toate categorlile de hoteluri ~i pentru toate spattlle, debitul de aer de ventilare
ce trebuie introdus se dstermlna conform pet. 5.4.3 din prezenta reglementare tehnlca,

8.3.10. Extragerea aerului de ventilare se face prin camerele de bale, spattl anexe, precum
vestiare sau grupuri sanitare comune ~i se va realiza cu lnstalatll cu ventilator locale cu clapeta antiretur. unic sau cu ventilatoare

vor fi climatizate in toate spatule de vanzare ~i de acces al publicului. Anexele acestora vor fi ventilate natural sau mecanic conform specificului propriu. 8.4.2. Climatizarea acestor spatll se poate face cu un singur tip de sistem de climatizare sau prin combinarea mai multor tipuri de sisteme. 8.4.3. (1) Este recomandata cllmatlzarea spatlllor de vanzare cu sisteme de climatizare monozona de tlpul cnurnai aer". Tratarea aerului vehiculat se poate realiza cu agregate de tip ROOF TOP sau cu ajutorul unor agregate amplasate in incaperi speciale sau chiar in spatlul deservit. (2) Acelasi sistem de climatizare folosit In spatllle mari se va folosi ~i in spatiile de acces ale pu blicului. 8.4.4. Climatizare spatillor comerciale mici se va realiza cu sisteme descentralizate de tip VRV, multisplit, pompe de caldura pe bucla de apa, Pentru aerul proaspat necesar se prevede 0 tnstalatle de ventilare. Introducerea aerului de ventilare se face functle de sistemul de dimatizare adoptat.

8.4. Centre comerciale 8.4.1. Centrele comerciale

8.4.5. Sistemele de climatizare

prezenta reglementare tehnlca,

folosite

vor respecta conditiile

impuse in capitolul

5 din 70

8.4.6. Sistemele de climatizare

gazelor flerblnti desfumare. in caz de incendiu,

numai aer pot fi folosite ~i pentru evacuarea fumului ~i a daca se rsspecta condltlile impuse pentru lnstalatiile de

8.4.7. Se vor lua masurt ca sistemele de climatizare

perturbe functlonarea instalatlllor

folosite sa nu lnteractloneze sau sa de evacuare a fumului ~i a gazelor flerblntl ale centrului comercial.

8.4.8. Toate spatule comerciale vor ave a aport de aer proaspat, pentru ventllare, Acesta poate
fi tratat cu 0 instalatie centralizata sau local. Debitul minim de aer proaspat va fi stabilit pe baza unui indicede suprafata sau pe baza unui nurnar de vizitatori estimat, cu ajutorul debitului specific.

8.4.9. Tn scopul economiei de energie, se recornanda ca debitul de aer proaspat sa fie variabil, aservit concentratlel de C02 din aerul evacuat.
8.4.10. Aerul viciat din spatule comerciale rnlcl, va fi evacuat in totalitate prin grupurile sanitare sau 0 parte a debitului prin grupurile sanitare ~i restul prin guri de transfer catre spatule de clrculatle de unde va fi evacuat centralizat, cu instalatla de climatizare a zonelor de acces. 8.4.11. Amplasarea prizelor de aer proaspat ~i a gurilor de aer evacuat va respecta conditille de la subcap. 6.6 din prezenta reglementare tehnlca.

S.S. Cladiri pentru invitimant

8.5.1. Cladirlle din invatamant trebuie ventilate/climatizate astfel incat sa respecte cerintele de calitate a aerului ~i de confort prevazute la subcap. 3.1 ~i 4.1 din prezenta reglementare tehnlca, 8.S.2. Cladlrtle din invatamant se prevad cu lnstalatil de ventilare rnecanlca sau naturals care sa asigure calitatea aerului interior, pentru a se evita scaderea vlgllentel, oboseala ~i in consecinta nereuslta scolara a elevilor. 8.5.3. Debitele minime de aer proaspat pentru un ocupant sunt urmatoarele: a) 15 m3/h/pers pentru gradinite, scoll sau colegii; b) 18 m3/h/pers pentru incaperi din licee, sernlnarll, camere de cazare, birourl, sali de reuniuni; c) 22 m3/h/pers pentru sali de mese; d) 30 m3/h/pers pentru grupuri sanitare izolate; e) 10 la 20 m3/h/masa pentru bucatarll colective, in functie de numarul de mese la care servirea se face simultan.
l

8.5.4. lnstalatla de ventilare

anumite tehnlca,

rnecanlca se poate realiza pentru 7ntreaga cladlre sau pentru zone ale acestela, folosind sistemele descrise la subcap. 3.2 din prezenta reglementare

8.5.5. La ventilarea rnecanlca dublu flux, introducerea ~i extractla aerului se reallzeaza de regula astfel incat sa se poata recupera caldura din aerul evacuat. in acest caz: a) aerul introdus va fi filtrat ~i tratat; procesul minim va consta in incalzirea acestuia in sttuatla de lama, la 0 temperatura de refulare egala cu temperatura interloara de calcul: b) recuperarea caldurii se realizeaza folosind recuperatoare cu placl, cu tuburi term ice sau rotative. Realizarea agregatelor de tratare a aerului se va face conform condltlllor impuse In subcap. 6.6 din prezenta reglementare tehntca:

71

c)

acolo unde nu pot fi amplasate agregate cu recuperatoare de caldura, lnstalatta de ventilare mecanlca poate fi reallzata fara conducte de extractle. Extractia aerului in acest caz se va realiza prin suprapresiune catre coridoare, de unde va fi evacuat catre exterior cu ajutorul ventilatoarelor. ea ca sa

8.5.6. Se recornanda ca lnstalatla de ventilare mecanlca sa fie rsalizata astfel indlt poata fi foloslta ~i pentru evacuare fumului ~i a gazelor fierblnti in caz de incendiu.

8.5.7. Conductele de aer folosite in spatiile comune se executa din materiale incombustibile ~i vor respecta condltllle impuse in subcap. 6.2 din prezenta reglementare tehnlca, Pentru dlstrlbutia aerului in interiorul salllor ocupate de elevi se poate utiliza sistemul de ventilare prin amestec sau prin deplasare, cu guri de aer specifice fiecarui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemenea conductele de aer textile cu dlstrlbutie uniforma a aerului. 8.5.8. Gurile de aer se dimensioneaza depa~easca limitele indicate in tabelul 4.5. astfel tncat viteza aerului in zona ocupata sa nu

8.5.9. La ventilarea mecanica simplu flux, se recornanda ca: a) introducerea aerului proaspat sa se faca natural prin guri higroreglabile amplasate in tarnplaria ferestrelor din sallie ocupate de elevi ~i/sau in peretll acestora; b) extragerea aerului sa se face prin suprapresiune catre coridoare, de unde aerul sa fie evacuat catre exterior cu ajutorul ventilatoarelor. 8.5.10. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor se va folosi doar la cladirile acestea nu pot fi dotate cu lnstalatil de ventilare mecanlca. existente, dad)

8.5.11. in sltuatllle de la pct. 8.5.9 ~i 8.5.10, puterea termlca a instalatiel de tncalzlre trebuie sa asigure ~i lncalzlrea debitului de aer introdus in fiecare tncapere in parte. 8.5.12. Pentru ventilarea prin deschiderea ferestrelor se vor redacta masurl care sa contribuie la formarea utlllzatorllor, pentru asigurarea unei eflclente satlsfacatoare, ca de exemplu ventilarea in pauzele dintre ore, dintre ciclurile de invatamant etc.
J

8.6. Piscine
8.6.1. Parametrii aerului interior pentru piscinele interioare sunt : a) pentru piscine obisnulte: 1. temperatura apei din bazinul piscinei tapa 26°C; 2. temperatura aerului interior ti = 28°C;

3. umiditatea relative <Pi 60%; b) pentru sltuatla in care beneficiarul doreste 0 temperatura 1. temperatura apei din bazinul piscinei tapll 30°C; 2. temperatura aerului interior va fi: ti 32 0(; 3. umiditatea relatlva maxima <Pi 45%; c) in cazul piscinelor medicale : 1. temperatura apei din bazinul piscinei tapa= 36°C; 2. temperatura lntertoara ti = 28°C; 3. umiditatea relatlva maxima <Pi 50%.

mai rldicata:

8.6.2. Piscinele acoperite se doteaza cu lnstalatli de climatizare ~i/sau de dezumldificare, capabile sa mentlna parametrii interiori in limitele dorite. Se evita pe cat posibil dezumidificarea piscinelor folosind lnstalatii de aer cald cu aer proaspat,

72

8.6.3. Sistemele de dezumidificare vor avea Instalatll frigorifice incorporate.

ale piscinelor mici vor fi independente,

mobile sau fixe ~i

8.6.4. (1) Pentru piscinele marl, agregatele de tratare vor utiliza maslnl frigorifice incorporate care vor fi folosite simultan pentru dezumidificare ~i reincalzlrea aerului tratat. (2) Agregatelor vor folosi aer proaspat ~i vor avea recuperatoare de dildura pentru utllizarea eficienta a anergiei. (3) Pentru lncalzlrea apei din plsctna se vor folosi recuperatoarele de caldura din cadrul agregatelor de tratare, lnstalatli independente sau panouri solare. 8.6.5. Debitul de aer pentru dezumidificare se calculeaza pentru condltli medii de iarna.

8.6.6. Dlstrlbutla aerului la piscine se reallzeaza de regula de tip jos-sus: a) introducerea aerului se face prln partea de jos a incaperil ~i daca este posibil pe sub ferestre pentru a combate curentll reci din dreptul ferestrelor; b) extractla aerului se face la partea supertoara a incaperll ~i atunci cand e posibil se va face ~i 0 extractie din apropierea bazinului pentru a elimina mirosurile neplacute: c) fac exceptle dezumidificatoarele fixe sau mobile, de dimensiuni mlcl, la care aerul este aspirat pe jos ~i refulat pe sus. 8.6.7. (1) Conductele de aer se executa din materiale rezistente la umiditate (tabla zincata, tabla acoperlta, ta~la lnox, PVC, poliuretan placat cu aluminiu, etc): (2) Conductele de extractle trebuie izolate termic pentru a se evita condensarea vaporilor de apa in conducts. (3) Conductele de introducere se amplaseza In apropierea bazinului astfel incat gurile de refulare fie in zona de lucru, cat mai aproape de suprafata apei din bazin. 8.6.8. La reabilitarea piscinelor se poate utiliza un sistem sus-sus daca conductele de aer existente nu pot fi refolosite din cauza uzurii sau diflcultatllor de acces. Jetul de aer realizat de gurile de refulare trebuie sa ajunga in zona de lucru, cu vtteza de confort. Tn acest caz se pot utiliza ~i conducte din material textil dimensionate corespunzator. 8.6.9. Bazinul piscinei se va acoperi cu folie de material plastic in perioadele pentru a reduce evaporarea ~i consumurile energetice. de nefolosire,

8.6.10. Gurile de aer amplasate In zona de lucru vor fi rezistente la lovituri mecanice. 8.6.11. Pentru reducerea sarcinii termice a agregatelor in sltuatla de iarna se va folosi un sistem independent de incalzire.lncalzirea electridi nu este permisa. 8.6.12. Pentru realizarea unui confort superior se recomanda realizarea unei incalziri prin pardoseala, In zona de intrare sl leslre din bazin pentru a elimina senzatla de rece ~i pentru a usca mai repede pardoseala. 8.6.13. Pentru realizarea unor piscine cu consumuri mici de energie ~i cu 0 eflclenta ridlcata a lnstalatiilor, trebuie respectate urmatoarele cerlnte: a) elementele de constructle vor avea 0 transmitanta termlca redusa: b) elementele de constructle vor avea bariere de difuzie a vaporilor iar lzolatla termlca se va monta la exterior.

73

8.7. Restaurante
8.7.1. Pentru ventilarea/climatizarea pentru sala de mese ~i bucatarle. restaurantelor se vor folosi lnstalatii independente

8.7.2. Climatizarea salllcr de mese se va realiza cu: a) sisteme de dimatizare IInumai aer" cu debit de aer constant sau variabil; b) sisteme de climatizare lIaer-apa"; c) sisteme de climatiza re cu lIaer- agent frigorific". 8.7.3. Sala de mese se ventlleaza/cllmatizeaza In regim de suprapresiune fata de bucatarle ~i spatllle sanitare dar in depresiune fata de holul de intrare. Regimul de suprapresiune va fi corelat cu cel al lncaperllor anexe Invecinate astfel Incat pe ansamblul restaurantului, debltele de aer sa fie echilibrate. Dad:i sala de mese este compartimentata cu spatf pentru fumatorl ~i nefumatori, spatiul pentru nefumatorl trebuie sa fie In suprapresiune fata de cel pentru fumatorl, 8.7.4. Tn cazul utlllzar]] sistemului de climatizare IInumai aer" se recornanda sistemul de dlstrlbutle prin deplasare sau prin amestec de tip IIjos-sus". Daca aceste sisteme de dlstrlbutle nu se pot utlliza, se va utiliza sistemul de distributle prin amestec de tip IIsus-jos-sus" sau "sus-sus". 8.7.5. La to ate sistemele, dispozitivele de introducere ~i de extragere a aerului vor fi astfe I alese ~i amplasate incat sa nu existe scurt circuitarea aerului introdus. 8.7.6. Daca debitul de aer necesar preluarli caldurli ~i umiditatii de aer proaspat, debitul de aer suplimentar nu va fi recirculat. este mai mare decat debitul

8.7.7. Tn cazul utilizarii sistemelor de climatlzare uaer-apa" sau cu lIagent frlgorlflc", pentru introducerea aerulul proaspat (de ventilare) necesar, se prevede un sistem de tip IInumai aer" care va respecta cerintele prevazute la pct. 8.2.11- 8.2.14. 8.7.8. Agregatele de tratare a aerului pentru climatizare vor avea ventilatoare pentru situatllle de tncarcare terrnlca redusa, 8.7.9. Ventilarea grupurilor sanitare se va face prin extractle (asplratie]. 8.7.10. Ventilatoarele de extractle vor fi amplasate pe acoperls sau In camere tehnice de la ultimul nivel. Ele vor respecta condltule de nivel de zgomot impus pentru cladirea cllmatlzata ~j pentru cladlrlle invecinate. 8.7.11. Se recornanda ca lnstalatule folosite pentru ventilarea sau cltmattzare sa fie astfel proiectate lncat sa poata fi folosite ~i pentru evacuarea fumului ~i gazelor flerblnti In caz de incendiu. 8.7.12. Pentru ventilarea echilibrat de presiune. bucatariilor se va folosi un regim de depresiune sau un regim cu doua turatll

8.7.13. Pentru reducerea consumurilor energetice, echiparea bucatsriei se va face astfel ca utilajele cu degajare importanta de caldura sa fie grupate ~i dimensionate la cerintele reale ale restau rantu lui. 8.7.14. Pentru bucatariile mici se poate utiliza ventilarea

naturala,

74

8.7.15. (1) VentHarea bucatarltle mari se va realiza cu ajutorul hotelor amplasate deasupra
utilajelor de preparare a hranei. Se recomanda utilizarea hotelor cu lnductle pentru a reduce consumul de energie. (2) Hotele, eonduetele de evacuare ~i alte dispozitive de captare trebuie sa fie realizate din materiale din clasa Al de reactle la foe, (3) Hotele ~i conductele de evacuare se amplaseaza la eel putln 0,5 m fata de elemente ~i materiale alcatulte din materiale combustibile. (4) Hotele, conductele de evacuare ~i alte dispozitive de captare se lzoleaza fata de elementele ~i materialele combustibile situate la mai putln de 1,00 m. (5) La treeerile prin peretl ~i plansee, precum ~iin interiorul incaperilor cu alta dsstlnatle, conductele de evacuare trebuie sa fie realizate din materiale din clasa A1 de reactle la foc ~i sa asigure rezlstenta la foc egala cu cea a elementelor strapunse, dar nu mai putln de EI 60 hO iHo sau EI 60 veiHo, functle de modul de montare, vertical sau orizontal. (6) Ventilatoarele de evacuare trebuie sa fie rezistente la foc F300 60. Racordurile dintre ventilatoarele de evacuare ~i conducte trebuie sa fie din clasa de reactle la foe A2-S1,dO. (7) Cablurile/conductoarele electrice de alimentare a motoarelor electrice ale ventilatoarelor de evacuare trebuie sa fie eu lntarzlere la propagarea flacarilor, potrivit reglernentarilor aplicabile.

8.7.16. In cazul in care nu pot fi folosite acest tip de hote, se va folosi pentru eompensare, aer
incalzit in sltuatlile cand temperatura este aerului exterior este mai mica dedit a aerului interior. bucatarllle mari se rscomanda utilizarea lnstalatule de introducere cu raclre pe timpul verii. La

8.7.17. Aerul evacuat de la bucatarii trebuie intotdeauna treeut prlntr-o prima treapta cu flltru special pentru graslrnl, care sa poata fi inlocuit ~i curatat cu u~urinta. Extractia aerului va tine cont de prescriptllle prevazute la pet, 6.2.30 - 6.2.32. 8.7.18. Conductele de aer vor respecta condltille de etanseltate impuse la pct. 6.2.86 - 6.2.90. 8.7.19. Se recornanda recuperarea caldurll din aerul evacuat cu recuperatoare cu tuburi termice sau cu fluid intermediar. Nu este adrnlsa folosirea recuperatoarelor rotative din cauza riscului de transfer de poluanti.

8.8. Hale industriale

Proieetarea lnstalatlllor de ventilare la halele industriale va lua in considerare factorii tehnici, economici, energetici ~i umani care intervin, ceea ce presupune cunoasterea cladlru, a locurilor de munca sl a tehnologiilor . aspeete: a) definirea cladlrll ~i a locurilor de mundi, cu un inventar complet de date referitoare la procesele industriale, la oameni, la condltll!e de mediu, etc.; b) determinarea ~i clasificarea nivelului de rise al surselor de poluare; stabilirea caraeteristicilor fizico-ehimice ~i toxicologice ale poluanttlor: c) determinarea sohrtlilor tehnice de captare ~i de ventilare tlnand cont, pe de 0 parte, de procesul industrial, de evolutla lui posibila ~i de rnodiflcarile ce Ie antreneaza asupra dispozitivelor de ventilare ~i pe de alta parte, de eventualele lncompatlbllltatt dintre poluantl (praf, umiditate, cianuri ~i acizi ) care necesita separarea circuitelor; d) determinarea parametrilor (debite, viteze de aer, temperaturi, etc.) ~i caiculul lnstalatlllor (diametre, pierderi de sarcina, putere lnstalata, etc.); e) alegerea componentelor instalatiel (aparate terminale, conduete, materiale, ventilatoare, etc. );

8.8.1.

8.8.2. Conceptia unui sistem de ventilare va ave a in vedere urmatoarels

75

f) stabilirea ~i prevederea componentelor ce trebuie actlonate sau controlate in functlune: g) receptla ~i punerea in functlune a lnstalatlel de ventilare ~i determinarea valorilor de referinta. Riscuri asupra organismului uman 8.8.3. Substantels utilizate sau fabricate In industrie pot avea diverse efecte nefaste pentru organismul uman; de aceea un obiectiv minimal este mentlnerea unei atmosfere necesare pentru evitarea lmbolnavirii personalului. in acest scop se utilizeaza valorile limita de referinta pentru concentratllle de substante nocive ~i 0 valoare llrnlta de expunere (anexa nr. 31 din Norme genera Ie de protectle a muncll, aprobate'prin Ordin nr. 508/933/2002). 8.8.4. Praful prin natura lui, fie ca este lrltant, coroslv, fibros, toxic, alergizant sau patogen, fie prin simpla sa prezenta are efecte pulmonare chiar daca nu prezinta caracter nociv (anexa nr. 32 din Norme generale de protectle a muncii, aprobate prin Ordin nr. 508/933/2002). 8.8.5. Gazele sunt agresive pentru sanatate daca sunt toxlce, iritante sau corosive. Pe de alta parte, fie ca sunt agresive sau nu, prezlnta un risc de asfixiere ~i lipsa de oxigen respirabil (anexa nr. 33 din Norme generale de protectle a muncii). Riscuri de explozie 8.8.6. Atmosfera unui loc de munca este explozlva daca, dupa ce s-a produs aprinderea in amestecul cu aer, In condttll atmosferice, al substantelor inflamabile sub forma de gaze, vapori, ceata sau pulberl, combustia se propags in intregul amestec nears (conform art. 2 lit. B din HG 752/2004). 8.8.7. 0 atmosfera potential exploziva este 0 atmosfera care poate deveni exploztva datorita conditillor locale ~i operatlonale (conform art. 2 lit. C din HG 752/2004). 8.8.8. 0 atmosfera explozlva se poate forma in exploatare normals In Inca peri inchise sau insuficient ventilate, in veclnatatea lncaperllor unde se afla pompe de fluide combustibile, recipientl prezentand suprafete libere de lichide inflamabile, de bidoane neacoperite, etc. 8.8.9. Atmosfera explozlva se poate forma ~i accidental prin scurgerile din recipientll din magazii aflate in stoc, lnchise sau insuficient aerate, scurgerile din conductele de transport de llchide, gaze inflamabile sau poluantl, scurgerile din lnstalatltle de combustie. 8.8.10. Tn cea mal parte gazelor ~i vaporilor inflamabili in amestec cu aerul prezinta pericol de explozie; domeniul de concentratll periculoase este cuprins intre limitele inferioare ~i superioare de explozie. Prin ventilare trebuie sa se asigure ca sa nu se dspaseasca valorile limitei inferioare de explozie. 8.8.11. Praful ~i pulberile combustibile nu forrneaza In mod cbtsnult concentratil explozive In atmosfera locurilor de munca, Totusl operatlile curente - reparare, tocarcare sau descarcare de prod use pulverulente pot crea nori perlculosi : pulberi de granulometrie fina «200,....m) depuse in straturi ~i punerea in suspensie de curentll de aer, sau pulberile emise de aparate neetanse pot erea nori explozivi: praf de carbon, de sulf, de materiale organice ca faina, zaharul, laptele, amidon, cereale lemn, materiale plastice, pulberi metalice. 8.8.12. Concentratla minima de explozie a unei pulberi depind de mai multi parametri: granulometrie, energia sursei de inflamare in special. Concentratla minima de explozie a unei pulberi este cuprlnsa intre 20 ~i 100 g/m3• Concentratla maxima de explozie este in general superioara valorii de 1 kg/rrr'.

76

8.8.13. Pentru evitarea exploziei pulberilor inflamabile se vor realiza:

etanseltate buna, pe cat este posibil, a aparatelor ~i masinilor (cu exceptla celor din care exlsta scurgeri tehnologice: mori, site, elevator, banda transportoare, amestecator, etc.); b) captarea pulberilor produse de masinl la sursa, pe cale uscata sau pe cale umeda, (~Iefuitor, polizor, etc.); c) rnentlnerea suprafetelor curate in tncaperllcr de depozitare.
0

a)

Riscuri date de expunerea la cald si rece

S.S.14. Pentru limitarea expunerii la cald ~i la rece se pot utiliza lnstalatii de ventilare care sa
asigure viteze sl temperaturi convectiv. ale aerului care sa realizeze condltll acceptabile de rnunca, prin efect

Sisteme de ventilare S.S.lS. Sistemele utilizate pentru ventilarea halelor industriale vor fi dupa caz: a) ventilarea locala (prin asplratle locala), b) ventilarea generals reallzata prin amestec, c) ventilarea combinata (locala ~i generate}, cat mai aproape de sursa de emisie, pentru a limita dispersia lor in toata atmosfera lncaperll: acest sistem trebuie folosit acolo unde sunt surse de emisie importante ~i concentrate de poluantl.

8.8.16. Ventilarea locala va realiza captarea poluantllor

8.8.17. Ventilarea generala va reallza dllutla poluantlior cu ajutorul debitului de aer proaspat pentru a diminua concentratta substantelor poluante pana la valoarea concentratlel minime admise.
Ventilarea prin aspiratie S.S.18. Ventilarea prin asplratle trebuie sa respecte urmatoarele principii de realizare: a) acoperirea maxima poslbtla a zonei de producere a poluantilor: b) captarea sa se faca cat mai aproape de zona de emisie; c) plasarea dispozitivului de captare trebuie sa se fad! astfel tncat operatorul sa nu fie intre acesta ~i sursa de poluare; d) uttllzarea rniscarilor naturale ale poluanttlor: e) realizarea unei viteze suficiente a aerului pentru antrenarea poluantllor: f) repartizarea unlforrna a vitezelor de aer la nivelul zonei de captare; g) compensarea aerului corespunzator debitului aspirat de dispozitivele de aspiratie locals: h) evitarea curentllor de aer ~i a senzatiel de inconfort termic; i) evacuarea aerului poluat in afara zonei de intrare a aerului proaspat: j) tratarea aerului evacuat, dups caz, pentru retinerea poluantllor astfel incat sa fie respectate concentratiile admise la emisie.

8.8.19. Se utlllzeaza trei tipuri de dispozitive de captare: dispozitive de acoperirea sursei de

degajare, dispozitive inductoare ~i dispozitive receptoare.

S.S.20. Dispozitivele de acoperire a sursei de degajare pot fi inchise (carcase, cabine inchise),
semiinchise (cabine semiinchise, nise) sau deschise (hote, asplratll laterale la bai industriale, guri de captare etc). in functie de procesul tehnologic, se aleg dispozitivele cu gradul de inchidere eel mai ridicat.

S.S.21. Debitele de aer aspirate, sunt cele indicate pentru procesul tehnologic. Daca debitul de aer nu este indicat, se calculeaza in functle de viteza aerului din deschiderea dispozitivului; aceasta

77

viteza se va alege in functie de toxieitatea perturbat.

poluantului

aspirat ~i avand in vedere ea proeesul sa nu fie

8.8.22. Prin proieetarea dispozitivului de asplratte se va realiza 0 repartitle uniforma a vitezei in deschidere; in aeest seop se pot realiza compartlrnentari, ecrane, lamele de dirijare. evltand erearea zonelor de turbulsnta prin obstacole, margini ascutlte, etc. 8.8.23. Dispozitivele de captare inductoare, plasate aproape de sursa, vor genera un curent de aer in zona de emisie pentru antrenarea poluatului in dispozitivul de asplratle ~i in conductele de transport; curentul de aer generat va avea ~l rol de perdea de aer care sa impiedice dispersia poluantului spre lncapere. 8.8.24. La proiectarea dispozitivelor de captare se va avea in vedere pe langa conformarea aeraullca [udlcioasa, asigurarea rezlstentel mecanice, a stabilitatll ~i rezlstenta la coroziune a materialului in functle de poluantul transportal. Ventilarea generala pentru diluarea poluantilor 8.8.25. VentHarea generals din halele industriale cerinte: a) sa se realizeze ea sistem unic numai dad ventHarea locala este tehnic imposiblla: b) sa realizeze compensarea aerului evacuat prin sistemele locale de evacuare; aerul de compensare va fi lncalzit, c) sa asigure in plus diluarea IIscaparilor de poluanti" de la sistemele locale de evacuare, d) sa se utilizeze de preferlnta 0 introducere ~i 0 extractle mecanlca, Extractie naturals este posibils in hale inalte ~i in locurile cu surse mari de caldura; e) evacuarea aerului poluat sa se faca departe de zona de intrare (priza) a aerulul proaspat, f) dispozitivele de introdueere ~i extractie a aerului se vor amplasa astfel incat: 1. aerul sa circule tntr-o miscare generals din zonele curate catre zonele poluate; 2. sa evite formarea zonelor neventUate; 3. sa se evite formarea unor curenti de aer care sa produca senzatle de inconfort termic; 4. locurile de munca sa nu fie amplasate intre sursa ~i extractle: 5. mlscarea creata a aerului sa fie in acelasl sens cu deplasarea naturals a poluantllor, in particular sa urrnareasca efectul ascensional al gazelor calde. 8.8.26. Tn tncaperile in care se degaja produse toxice sau asfixiante se va realiza depresiune.
0

trebuie

sa indeplineasca

urmatcarele

ventilare in

8.8.27. Tn cazul lncaperllor adiacente cu poluare speclfica dlferita, se va investiga in plus lndependenta ventilatoarelor prin dispunerea intre ele a unor sas-uri rnentlnute in suprapresiune de aer proaspat, Atunci cand, din ratlunl specifice procesului industrial, lncaperea trebuie sa fie mentlnuta in suprapresiune, sas-urile vor f rnentinute in depresiune.

78

9. Masuri ~i solutll pentru cresterea eflclentel energetice a lnstalatlllor ventilare climatizare. 9.1. Izolarea termlca a lnstalatlllor

de

9.1.1. Izolarea termlca a elementelor componente din cadrul lnstalatlilor de ventilare/climatizare trebuie reallzata oriunde este nevoie de limitarea pierderilor de energie de catre fluidele care 0 transports sau 0 stocheaza: grosimea izolatiel term ice in acest seop se determina pe criterli tehnico-economice tlnand eont de datele specifice ale proiectului respectiv. 9.1.2. Conductele de aer se izoleaza termic in urmatoarele sltuatll: a) sunt montate in exteriorul cladlrilor: b) traverseaza spatll neclimatizate sau nelncalzite: c) exlsta riscul condensarll pe suprafata conductelor de aer (travarseaza spatf cu umiditate

rldlcata]:
d) transports aer cu temperatura ridicata exlstand pericolul de accidentare la atingere; e) transports aer sau gaze cu temperatura ridicata ~i traverseaza spatll cu pericol de incendiu; f) transports gaze, vapori sau praf inflamabil ~i traverseaza spatll cu temperatura ridlcata: in acest caz trebule sa se asigure la suprafata conductelor de aer temperaturi nepericuloase. 9.1.3. Conductele de agent termic sau frigorific se lzoleaza termic pe toata lungimea traseelor, indiferent de spatllle traversate. 9.1.4. Echipamentele lnstalatlllor special in sltuatla montajului exterior. de ventilare/climatizare se izoleaza termic corespunzator, in

9.1.5. Materialele utilizate la izolarea termlca a tnstalatlllor de ventilare/climatizare trebuie sa satisfaca urmatoarele condltll: a) sa fie incombustibile sau greu combustibile (clasele de reactle la foc Ai,A2) sau dificil inflamabile (clasele de reactle la foc B,C,D); b) sa fie neputrescibile; c) sa alba proprletatl izolante stabile in timp; d) sa fie rigide la temperaturi ridicate; e) sa peats fi utilizate corespunzator pentru temperaturi coborate acolo unde este nevole (conducte de agent frigorific, conducte de apa racita, echipamente pentru inmagazinare apa racita); f) sa nu fie toxlce sau sa nu conduca la degajari toxice la temperaturi ridicate. 9.1.6. Se vor lua rnasurl pentru protejarea corespunzatcare a suprafetei exterioare a izolatiei termice tlnand seama de condltiile de expunere la umiditate, lovituri mecanice, pericol de incendiu ~i explozie din spatiile unde este amplasata,

9.2 Recuperarea ~i stocarea caldurii ~i utilizarea surselor regenerabile

9.2.1. In scopul realizarll unor lnstalatii de ventilare/climatizare cu consum redus de energie trebuie utlllzata recuperarea de caldura din sistem. Recuperarea caldurll din aerul extras din incaperi se reallzeaza prin recirculare, prin transfer, prin schimbatoare recuperative sau regenerative, sau prin procese termodinamice (pompe de caldura, schlmbatoare cu tuburi termice, etc.).

79

9.2.2. Se recornanda de asemenea sa se analizeze ~i sa se aplice arice solutie economlca de recuperare a calduril din surse de caldura din afara sistemului de ventilare/climatizare (scare, sol} aer exterior} caldura reziduala din procesele industriale etc). 9.2.3. Recircularea aerului este permisa in functle de calitatea aerului extras. Astfel: a) aerul extras din categoria ETA 1 poate fi recirculat sau transferat; b) aerul extras de categoria ETA 2 nu poate fi recirculat dar poate fi transferat in toalete, garaje ~i alte spatli similare; c) aerul extras de categoriile ETA 3 ~i ETA 4 nu poate fi recirculat sau transferat. 9.2.4. La recuperarea caldurn din aerul extras se respects urrnatoarele prevederi: a) tlpul ~i lncercarlle de etanseltate a lnstalatlilor de recuperare a caldurii se fac conform prevederilor din standardul SR EN 308:2000. b) cand aerul extras este de categoria ETA 2, este necesara functlonarea in suprapresiune a parlii alimentate cu aer proaspat a recuperatorului de dUdura. c) atunci cand se aplica recuperarea caldurli de tip aer-aer pentru aer extras din categoria ETA 3, este nscesara functlonarea in suprapresiune a intregului traseu de alimentare cu aer proaspat in raport cu aerul extras. Aceasta trebuie asigurata in toate condltule de functlonars ale lnstalatlel, d) cand aerul din care se recupereaza caldura provine din aer extras de diferite categorii, aerul acesta nu trebuie sa contina mai mult de 5% aer din categoria ETA3, daca unitatea de recuperare a caldurll este de un tip ce permite transferul mirosurilor, umlditatii sau a altor lmpurttatl, (de exemplu recuperator rotativ). 0 atentie sporlta trebuie acordats etanseltatii interne a schimbatorulul de caldura tip recuperator. e) pentru aer extras de categoria ETA4 trebuie sa se utilizeze instalatli de recuperare care utllizeaza un fluid intermediar. 9.2.5. La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 300 kW, este necesar sa se realizeze un studiul de fezabilitate care sa cuprinda solutf pentru stocarea frlgulul/caldurli in slstern, cu scopul reducerii varfulul de sarcina ~i diminuarea puterii instalate a lnstalatlel frigorifice. Acest studiu va face parte din documentatta tehnica a proiectului. 9.2.6. La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 100 kW, este necesar sa se realizeze un studiul de fezabilitate care trebuie sa cuprinda solutli de utilizare a surselor regenerabile de energie. Se pot lua in considerare in functie de particularltatile proiectului, de spatiul disponibil ~i de optlunlle investitorului, solutli care utlllzsaza energia geotermlca, energia geoterrnala, energia solara, Scopul urmarlt este reducerea consumului de energie prlmara,

80

10. Executarea lucrarllor de lnstalatll de ventilare ~i climatizare

Generalitati 10.1. tucrarile de montaj ale lnstalatttlor de ventilare-climatizare se vor coord on a ~i corela cu lucrarlfe de constructll propriuzise. Se va respecta coordonarea stabllita in proiect tntre speclalrtatl, cu privire la traseele ~i spatllle rezervate flecarul tip de Instalatu ~i la ordinea cronologlca de montaj.

10.2. La corelarea lucrarilor de montaj ale lnstalatlilor de ventilare - cllmatizare cu cele de constructle se vor avea in vedere urmatoarele: a) constructla va fi prevazuta cu elementele necesare pentru instalarea maslnilor ~i a lnstalatlilor de ridicat folosite la aducerea pe pozltte a echipamentelor de lnstalatil: b) in proiectele de arhitectura ~i de rezlstenta se vor prevedea spatll libere ~i goluri astfel tncat sa fie eltmtnata necesitatea unor spargeri ale elementelor construite; c) introducerea la timpul convenit cu constructorul, a dispozitivelor de prindere ~i de fixare a componentelor de instalatil pe elementele de constructll: d) introducerea echipamentelor de ventilare-climatizare tn indiperile rezervate ~i montarea lor pe pozltle se va face numai dupa definitivarea lucrarilor de constructll, astfel tncat sa se evite deteriorarea lor prin lovire, stropire, depozitarea prafului, folosirea lor drept schela, 10.3. Executia lucrarllcr de montaj mstalatf de ventilare - climatizare prevederile din Caietul de sarcini ~i Normele de protectle a muncii.
se va face respectand

Verificarea materialelor 5i a echipamentelor 10.4. La executa rea luerarflor de montaj a lnstalatlllor de ventilare-climatizare se vor utillza numai materiale, echipamente ~i procedee care au marcaj CE sau Agrement Tehnic sau care au performante echivalente ~i sunt comercializate legal lntr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau in Turcia, ori sunt fabricate legal intr-un stat EFTA, parte la acordul privind Spatlul Economic European ~i care corespund prevederilor proiectului.

10.5. Echipamentele sosite pe santler vor fi lnsotlte de certificate de conformitate.

se vor supune unui control, pentru a se constata daca nu au suferit in timpul transportului ~i al depozitarll, degradari de natura sa Ie cornpromita integritatea ~i functlonalltatea, Punerea in opera nu va putea fi facuta decat dupa remedieri sau, daca este cazul, dupa inlocuirea echipamentelor defecte.

10.6. Inalntea punerii in opera, toate materialele ~i echipamentele

10.7. La aparatele
metro logic.

de rnasurare

~i control

se verifidi

existenta

sigiliului

~i a buletinului

Transportul. depozitarea 5i manipularea 10.8. Transportul materialelor ~i a echipamentelor de lnstalatf se va efectua cu mijloace adecvate, asigurate impotriva oricaror surse de deteriorare (vibratil, socurl, radlatle solara, praf, intemperii, devalizare, etc.) respsctand indlcatiile furnizorilor. echipamentelor ~i a materialelor, in perioada dintre aprovmonare ~i montaj, se va face in depozite amenajate care sa asigure gestionarea corecta, cu respectarea tnstructlunuor furnizorilor, a reglementarilor in vigoare privind prevenirea ~i stingerea incendiilor ~i a Normelor de protectle a muncii, avand in vedere urmatoarele: a) materialele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic lnftuenta nefavorabtla, pe durata depozltarii, se pot depozita in aer liber, in stive, rastele, pe paletl, pe platforme, cu asigurarea conditiilor de manipulare - transport ~i antlefractle:

10.9. Depozitarea

81

b) echipamentele ~i materialele ce pot fi deteriorate de agenttl climatici, in special de umiditate ~i de radiatia solara, pot fi depozitate sub soproane de asemenea ingradite impotriva efractlei: c) echipamentele ~i materialele ce prezlnta pericolul de deteriorare datorita umlditatll, frigului excesiv, radlatlei solare, a vantulul, a prafului ~i chiar a mantpularii neglijente, se vor depozita in magazii inchise. Confectionarea conductelor (canalelorl de ventilare - climatizare

sunt alcatulte din tronsoane drepte ~i piese speciale ~i se executa conform proiectului tehnic ~i detaliilor de executle, in ateliere de productie dotate cu tehnica necesara, corespunzator procedurilor de fabrlcatle agrementate tehnic. Pe santlerul de montaj se executa montarea pe pozltle a acestora, de asemenea conform proiectului instalatlel. Fac exceptle canalele din zidarie sau din glps-carton, care se executa direct pe santler.

10.10. Conductele pentru vehicularea aerului in lnstalatlllle de ventilare - climatizare,

10.11. Tn proiectul tehnic se va specifica tipul de conducte ~i conditille pe care acestea trebuie sa Ie tndepllneasca. 10.12. Modul de imbinare al semifabricatelor din care se confectioneaza conductele, rigidizarea acestora pentru a impiedeca deformarea ~i zgomotul la varlattlle de presiune, va f stabilit in Agrementul Tehnic al procedurii de fabricatle, La analiza ofertelor de llcltatle pentru executiemontaj, va fl consultat ~i proiectantul.
Montarea conductelor de aer 10.13. La montarea conductelor de aer se vor respecta strict lndicatllle din piesele desenate ca ~i cele din Caietul de sarcini ~i prevederile Planului de coordonare intre spectalltatile care au colaborat la proiectarea lnvestltlei. Prin aceste documente se vor stabili: a) traseul conductelor ~i pozltla exacts a echipamentelor, a gurilor de introducere ~i de evacuare a aerului, spatiul rezervat echipamentelor lnstalatiel de ventilare; b) forma geornetrlca a conductelor, dimensiuni, debite ~i viteze ale aerului in toate punctele in care intervin schlmbarl, eventual pante de montaj; c) dlstanta intre punctele de sustlnere pe elementele de constructle, tipul de sustlnere: d) pozltia exacts a clapetelor de reglaj, a clapetelor antifoc ~i a punctelor de masurare, cu asigurarea accesului la acestea. Izolarea termica a conductelor de aer 10.14. Conductele de ventilare se izoleaza in condltllle prevazute de pet. 9.1.2 - 9.1.3.

10.15. Materialele ~i procedeele de izolare termlca sunt agrementate tehnic. Proiectantul trebuie sa indice materialul folosit sl grosimea acestuia ~i dupa caz ~i protectla mecanlca a lzolatiel,
Montarea echipamentelor 10.16. Eehipamentele moderne de ventilare-climatizare au de obieei elementele componente: (ventilatoare, baterii de incalzire / racire, flltre, recuperatoare de caldura etc), inglobate in agregate eomplexe de tratare a aerului, sub forma unor module, uneori demontabile, pentru a usura manipularea la transport ~i la montaj.

10.17. Inainte de inceperea montarll, acestea se vor supune urmatoarelor

a) exlstenta marcajului CE ~i corespondenta caracteristicilor cu cele din proiect ~i din Certificatul de conformitate;

verlflcarl: inscrise in placuta de identifieare

82

b) b) controlul exterior, general al sHirii echipamentului pentru a se descoperi eventuale deteriorari survenite la transport ~i la manipulare pentru aducerea la pozltla de montaj (deformar], degradarea racordurilor, degradari ale aparaturii de masura ~i de automatizare, etc.); c) controlul mlscartl libere, fara frecari a rotoarelor ventilatoarelor, existenta ~i starea izolatiel termice ~i acustice a agregatului; d) starea tehnlca ~i mobilitatea jaluzalelor, a filtrelor de praf; e) starea tehnlca a bateriilor ~i a recuperatoarelor de caldura; f) exlstenta ~i starea tehnlca a suportilor elastici prevazutl spre a impiedeca transmiterea vlbratiilor agregatului, la elementele de constructie. 10.18. Neregulile constatate vor fi remediate ~i mentlonate intr-un document acestea se dovedesc a fi grave, se va solicita inlocuirea echipamentului. scrls, iar daca

10.19. Agregatul de tratare a aerului ~i eventual, ventilatorul independent, se vor aseza pe pozltle cu respectarea riguroasa a cotelor de montaj prevazute in proiect; orice neconcordanta cu situatia din teren va fi adusa la cunostlnta proiectantului pentru a dispune, prin dispozltle de santler, modificarea proiectului. 10.20. Tnainte de fixarea pe pozltle corespunzator prevederilor proiectului pentru a asigura slguranta ~i stabilitatea in exploatare, se va verifica orizontalitatea pe doua directll, a agregatului. 10.21. Tnainte de fixarea deflnitlva pe pozltle a ventilatoarelor independente, se va verifica ~i asigura orizontalitatea acestora, dupa cum urmeaza: a) la ventilatoarele radiale cu rotorul montat direct pe axul motorului electric, orizontalitatea se va verifica cu nivela cu bula de aer plasata succesiv pe doua dtrectn perpendiculare, pe sasiul de baza al ventilatorului ~i pe generatoarea superloara a motorului; b) la ventilatoarele radiale cuplate direct cu motorul prin cupla elastica sau prin curele, orizontalitatea se verifica prin plasarea nivelei pe generatoarele superioare ale axelor motorului ~i ventilatorului; se verifica ~i la nevoie se corecteaza coaxialitatea celor doua axe; c) la ventilatoarele axiale, ce se monteaza de regula pe conducte, se verlflca orizontalitatea sau, dupa caz, verticalitatea carcasei cilindrice; d) dupa asigurarea orlzontatltatll ventilatorului, se va verifica echilibrarea statica a rotorului prin imprimarea cu mana a unei mi~dlri de rotatle: se va considera ca rotorul este echilibrat daca dupa 3 - 4 invartiri se opreste in pozltll diferite. Cu acest prilej se constata ~i dadi rotorul nu freaca de carcass. 10.22. La fixarea pe pozltle a echipamentelor stipulate in dosarul tehnic al produsului. se vor respecta lndicatiile producatorutui

10.23. Dupa montaj se va afisa la loc vizibil lndlcatla cu privire la interdlctla de folosire a echipamentelor montate pe pardoseala, drept schela pentru alte lucrarl ~i se vor lua toate rnasurlle ca aceasta cerinta sa fie respectata, 10.24. Echipamentele care nu fac parte dintr-un agregat complex (baterii de incalzlre pentru corectarea temperaturii, ventilatoare, unitali interioare ~i exterioare ale sistemelor de climatizare locala, etc.) se vor monta respectand de asemenea, lnstructlunlle din dosarele tehnice ale produselor.

83

10.25. La montarea lntegritatf lzolatlel hidrofuge

echipamentelor plasate pe terase, se va avea in vedere pastrarea ~iimpiedecarea transmiterii zgomotului ~i vlbratiilor la planseul cladlrll.

Etanseitatea instalatiilor de ventilare/climatizare 10.26. (1) La montarea elementelor componente ale instalatlllor, se vor lua masurile necesare pentru asigurarea etanseletatll lmbinarilor elementelor ce intra In alcatulrea conductelor, a racordurilor dintre acestea ~i echipamente, pe perimetrul usllor de acces la camerele de aer, la capacele de vizitare ~i de masurare, etc., astfel incat pierderile / aspiratllle de aer sa fie limitate in raport cu dasa conductelor, stabilita conform fig. 6.2.1. sau a tabelului 10.1. Tabelull0.1. Clasa de Clasele conductelor de aer ~i limita de pierderi de aerin conducte Viteza maxima [m/s] Limita pierderilor de 2 aer [ljsm ] 0,027 P 0,009 P 0,003 P
0,65

etansettate
clasa A
Presiune joasa Clasa B Presiune medie

Limita de presiune statica[Pa] Pozltlva 500 1000 2000 Negativa 500 750 750

10 20 40

0,65

ctasa C
Presiune inalta Clasa 0 (specials) Presiune inalta

0,65

2000

750

40

0,001 P

0,65

(2) Valorlle pierderilor de aer admise sunt indicate in tabelul 6.2.1 pentru diverse diametre de conducte ~i clase de etanseltate. 10.27. (1) Pentru testarea gradului de etanseltate a conductelor de aer, se va proceda astfel: a) conductele de aer clasa A nu necesita testare; b) conductele din clasa B se vor testa In ltmlta a 10% din piesele dintr-o retea, alese aleatoriu. Daca aceste piese nu respects limitele impuse in tabelul 6.2.1 se vor repeta testele cu alte 10 % din piesele retelel: c) conductele din clasa C ~i D se vor testa 100%. (2) Proiectantul poate impune testarea conductelor de clasa B ~i la presiuni mai mari de 1000Pa sau a conductelor de clasa C la presiuni mai mici de 500Pa. EI poate impune de asemenea, functle de importanta cladirti, 0 pierdere de aer mal mica, specificand un procent de pierderi din valoarea lrnpusa clasei in care se lncadreaza conductele in cauza sau impunerea unei anumite clase de etanseltate,

84

11. Punerea in functlune, receptla $i darea in exploatare

11.1 Punerea in functlune, receptia ~i darea In exploatare climatizare constitue ansamblul de actlvltati prin care instalatllle beneficiarului. a lnstalatlllor de ventilare ~i realizate se dau In foloslnta

11.2 (1) Punerea In functlune a unei lnstalatii de ventilare ~i cllmatlzare este un ansamblu de operatli tehnice care are drept scop verificarea ~i realizarea corespondentel dintre lnstalatia reallzata ~i protect, In ceeace prlveste functiunile ~i perforrnantele acesteia. (2) Punerea in functlune se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape: a) operatll de pregatire: b) controlul lnstalatlel; c) pornirea lnstalattei: d) regia rea instalatiel: e) probe. Operatii de pregatire 11.3 Tn vederea punerii In functlune a instalatlel de ventilare ~i climatizare se vor efectua urmatoarele operatll de pregatlre: a) luarea la cunostlnta a proiectului ~i lnsusirea lui de catre personalul de punere In functlune: b) inspectarea lnstalatiel realizate ~i constatarea acceslbllitatil punctelor de masura ~i a organelor de reglare; c) stabilirea programului operatiilor de punere in functiune a lnstalattel: d) pregatlrea aparatelor de masura ~i control necesare operatnlor de verificare a lnstalatlei; e) pregatlrea fiselor de constatare pentru evldenta datelor culese in cadrul operatnlor de verificare. Controlul instalatiei 11.4 Se vor efectua urmatoarele categorii de operatli de control: a) controlul de buna executle a lnstalatiel: b) verifidlri ale elementelor componente a lnstalatlel. 11.5 Controlul de buna executle cuprinde : a) verificarea corespondentel cu proiectul; b) verificarea calitatll executlei: c) verificarea conforrnltatil cu reglementarlle tehnice; d) verificarea conforrnitatil cu normele de protectie a muncii ~i de securitate la incendiu; e) controlul existentel tuturor documentelor necesare functlonarn. 11.6 Verificarea corespondentel cu proiectul se refera la: a) aldltuirea instalatiel, constatandu-se echiparea ~i pozltia elementelor In cadrul Instalatlei, b) geometria lnstalatlel, constatandu-se dimensiunile conductelor de aer, ale gurllor de aer, ale dispozitivelor de reglare, c) caracteristicile functionale ale echipamentului (debite, presluni, viteze ale aerului, puteri term ice etc), d) termoizolarea conductelor ~i aparatelor, e) protectla antlcorostva a elementelor instalatiel, f) exlstenta racordurilor la utilitati (energie electrlca, agenti termici, apa, canalizare), g) exlstenta elementelor de automatizare prevazute prin proiect.

85

11.7 Verificarea calitatll executlel se face pe baza actelor normative referitoare la verificarea calltatli ~i receptla lucrarilor de instalatll aferente constructlilor, urmarindu-se Indeplinirea urrnatoarelor cerlnte esentlale de calitate: a) rezlstenta mecanlca ~i stabilltate, b) securitate la incendlu, c) igiena, sanatate §i medlu, d) slguranta in exploatare, e) protectle impotriva zgomotulul, f) economie de energie ~i izolare termlca. 11.8 Pentru verificarea conformltatli cu reglementarile tehnice se vor utiliza actele normative specifice in vigoare referitoare la prolectarea, executa rea ~i exploatarea lnstalatlilor de ventilare sl climatizare.

11.9 Verificarea
slguranta a) b)

c)

modului de indeplinire de catre lnstalatle a prevederilor privind protectla, ~i igiena muncii se va face pe baza urmatoarelor rsglementarl: Legea securltatll ~i sanatatii in munca nr.319/2006; Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securltatf ~i sanatatii In munca nr. 319/2006, cu mcdlflcarile ~i completarlle ulterioare; Normele generale de protectle a muncii aprobate cu Ordin comun al ministrului muncii ~i solldarrtatf sociale §i al ministrului sanatatii ~i familiei nr.508/933 din 2002.

11.10 Verificarea modului de lndeplinire de catre instalatle a prevederilor privind securitatea la incendiu se va face pe baza reglementarllor tehnice specifice In vigoare ~i a: a) Normelor generale de aparare impotriva incendlllor, aprobate prin Ordin MAl nr. 163/2007, b) Regulamentului privind clasificarea ~i lncadrarea produselor pentru constructll pe baza performantelor de comportare la foe aprobat prin Ordinul MTCT-MAI nr.1822/394/2004 cu modiflcarile §i complstarlle ulterloare, c) Dispozltlllor generale privind reduce rea rlscuriior de incendiu generate de incardiri electrostatice.
J

11.11 (1) Verificarea elementelor componente ale lnstalatlilor de ventilare/climatizare urrnareste sa evldentiezs daca acestea au fost corect montate ~i daca sunt eficace. (2) Se fac verlflcart la: 1. ventilatoare; 2. filtre; 3. baterii de incalzire / racire: 4. camere de umidificare; 5. guri de aer; 6. dispozitive de reglare; 7. conducte de aer; 8. instalatia de automatizare; 9. alte elemente componente ale instalatlel de ventilare §i climatlzare, dupa caz. (3) Procedurile privind controlul calitatii executlel lucrarllor, pe tipuri de elernente, sunt date in actele normative specifice referitoare la verificarea calitstll ~i receptla lucrarllor de lnstalatf aferente constructlllor.

86

Controlul ventilatoarelor 11.12 La ventilatoare se veriflca: a) placa de identificare pe care sunt inscrise caracteristicile functionale ale aparatului (debit, presiune, turatle): b) fixarea pe postament ~i sistemul de amortizare a vlbratlllor: c) orfzontalttatea sau dupa caz, verticalitatea arborilor motorului sl ventilatorului; d) echil1brarea statlca a rotorului; e) modul de rotire al rotorului (fara frecarl, jocuri, zgomote sau trepldatli anormale); f) sensul corect de rotatle al rotorului; g) gradul de Incalzire al lagarelor ~i rulmentilor dupa 0 functionare normals a lnstalatiel: h) numarul curelelor trapezoidale de transmisie ~i intinderea corecta a acestora; i) turatla ventilatorului ~i a motorului conform placii de identificare; j) starea accesoriilor ventilatorului: elemente de reglare a debitului, racorduri elastice pe asplratle ~i refulare, dispozitivul de protectle al curelelor de actlonare, etc.; k) calitatea racordurilor electrice ale motorului de antrenare; I) intensitatea curentului electric absorb it ~i a tensiunii motorului de antrenare al ventilatorului. Controlul filtrelor 11.13 La filtre se verlfica: a) calitatea ~i integritatea materialului filtrant, conform fisei tehnice a produsului; b} montarea corecta a materialului flltrat in carcasa filtrului; c) realizarea etansarllor pe traseul de aer; d} dtferenta de presiune intre sectlunile de trecere ale aerului, din amonte ~i aval ale filtrului; e) gradul de murdarlre al materialului filtrant; f} functlonalltatea elementelor mecanice, de actlonare, ale filtrului. Controlul bateriilor de incalzire I racire. 11.14 La bateriile de lncalzlre / raclre se verlflca: a) placa de identificare, in care sunt inscrise caracteristicile functicnals ale aparatului (putere termlca, debite, temperaturi); b} etanseltatea carcasei; c} starea lamelelor (sa nu fie strarnbe, turtite sau obturate de corpuri stalne): d) sensu I de intrare / Ieslre la racordurile de agent termic; e} functlonalitatea organelor de inchidere ~i reglare pe circuitele de apa ~i de aer; f) exlstenta dispozitivului de protectle la lnghet, dupa caz. Controlul camerelor de umidificare 11.15 La camerele de umidificare se verlftca: a) placa de identificare In care sunt inscrise caracteristicile functlonale b} dimensiunile camerei de umidificare, in conformitate cu proiectul, c} existenta elementelor componente ~i a accesoriilor, d) montajul corect al elementelor camerei de umidificare, e} etanseltatea hidraulidi ~i aeraulica, f) modul de asigurare al controlului dlstributlei apel, g) protectla anticoroslva.

ale aparatului,

Controlul gurilor de aer 11.16 La gurile de aer se vertflca: a} corespondenta cu proiectul privind tipul gurii de aer, precum ~i pozltla in lnstalatle ~i In incaperea venti lata;

87

b) dimensiunile gurii de aer; c) exlstenta dispozitivelor de reglarejdirijare a debitului de aer ~i verifiearea functlonalltatf aeestora; d) lipsa unor obstaeole de perturbare a eurgerii in conducta ~i in lncapere. Controlul dispozitivelor de reglare 11.17 La ramele eu jaluzele ~i cia pete de reglare se verifica: a} etanseitatea rnontarll: b) lipsa deformatlllor la organele mobile; c) miscarea usoara ~i fara joe a clapetelor, jaluzelelor ~j a elementelor de actlonare: d) functionarea conform destlnatiel (de exemplu, jaluzelele cu reglare stmultana, paralele sau opuse); e) aeeesabilitatea; f) posibiltatea blocarii in pczltllle de reglaj ~i exlstenta elementelor de indicare a pozltlel organului de reglare. Controlul conductelor de aer 11.18 La eonduetele de aer se veriflca: a} integralitatea retelel de conducte; b) etanseltatea Imbina rilor Intre tronsoane; c) suporturile, elementele de sustlnere ~i protectle impotriva transmiterii vlbratlilor: d} calitatea lzolatlei termice ~i a protectlllor anticorosive; e) exlstenta capacelor de vizitare ~i curatlre, precum ~i etanseltatea acestora ~j usurinta de montare demontare; f} lnexlstenta punctelor critice care cauzeaza pierderi de sarcina suplimentare sau surse de zgomot (strangulari ale sectlunii de curgere, corpuri stralne In curentul de aer, raze de curbura mici la coturi, unghiuri mari la difuzoare confuzoare, etc.). Controlul instalatiei de automatizare 11.19 La instalatiile de automatizare se verlfica: a} corectitudinea conexiunilor eleetrice, b) corectitudinea pozltlonarf elementelor traductoare ~i de executle, functlonalttatea acestora, c) tablourile electrice, pentru a se constata: 1. condltllle de amplasare ~i accesibitatea; 2. dispunerea elementelor componente; 3. existenta sistemelor de protectle ~i a legarii la parnant: 4. tipurile de cabluri; 5. marcajul ~i etanseftatea circuitelor; 6. ventilarea pentru raclrea tabloului. d} interfata cu alte sisteme (gestiunea tehnidi a cladirii, securitatea la incendiu, etc.). Pornirea instalatiei 11.201naintea de pornirea lnstalatiei se iau urmatoarele masuri: a} protejarea sau lndepartarea din calea aerului a elementelor de automatizare susceptibile a se defecta prin murdarlrs eu praf; b} demontarea elementelor filtrante; c} golirea lnstalatlllor de apa pentru evitarea inghetului la bateriile de Incalzire ~i la camerele de pulverizare (in sezonul rece).

88

11.21 Pornirea lnstalatlei se face in trei etape: a) prima pornire, b) pornirea in sarcina normala, c) function area de proba, 11.22 Prima pornire a ventilatorului se face la sarcina reduss, prin inchiderea partiala a dispozitivului de reglare sau prin functlonarea la turatle redusa a motorului ventilatorului (Ia ventilatoarele cu turatls varlablla), Se verlflca: a) dad rotorul se tnvarte in sensul normal, b) nivelul vibratiilor ~izgomotelor, c) incalzirea motorului, lagarelor, palierelor, intinderea corecta a curelelor de transmisie. 11.23 (1) Pornirea in sarcina normals se face dupa efectuarea observatillor la pornirea in sarcina redusa ~i remedierea eventualelor deflclente, (2) In timpul pornirii in sarcina normals se fac aceleasi verlflcar! ca la pornirea in sarcina redusa, precum ~i verlflcarl asupra intregii instalatll observandu-se in special etanseltatea acesteia. Functlonarea la pornirea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga lnstalatie sa fie examlnata. 11.24 Functlonarea de proba se face cu toate elementele instalatiel asamblate in pozltle definitiva (filtre, elemente de automatizare, organe de reglare etc). In timpul functlonarll de proba se reiau verlftcanle facute la pornirea tnstalatlei, 0 atentle deosebita dandu-se functlonarf ventilatorului. Functionarea de proba dureaza minimum 8 ore. Dupf functionarea de proba se poate trece la reglarea lnstalatlel

Reglarea instalatiei
11.25 Reglarea aeraulica a instalatlei este procesul de ajustare cantltativa a curgerii aerului in elementele componente ale lnstalatle: in vederea aslguraril debitelor prescrise prin proiect. 11.26 Tnainte de inceperea operatlel de reglare, trebuie indeplinite urmatoarele cerlnte: a) cladirea trebuie sa fie termlnata, iar uslle ~i ferestrele sa fie in pozitia indicata In protect, evltandu-se lnfluentele perturbatoare ale vantulul sau tirajului natural; b) temperatura interloars in lncaperi sa fie pastrata cat mai constants: c) sa se asigure conditllle prescrise de functlonare in suprapresiune/depresiune a Incaperllor (grile de transfer); d) reteaua de conducte sa fie terrninata ~i functtonaree de proba ~i venficarlte de etanseitate incheiate; e) bateriile de Incalzire ~i / sau racire, centralele, sa fie montate in instalatle: f) dispozitivele de reglare a debitului de aer de la rarniflcatli sl de la gurile de aer sa fie plasate in pozltla deschis, organele de executle pentru regia rea automata sa fie deconectate, ventilatorul sa fie in functlune .avand un debit de aer initial cu 10... 15 % mai mare decal debitul stabilit prin proiect. 11.27 Ordinea operatlllor de reglare aeraulica a lnstalatiei este urrnatoarea: a) masurarea debitelor de aer la gurile de ventilare din sistem; b) compararea debitelor de aer rnasurate cu cele din proiect ~i calcularea realizat din debitul proiectat (Pd)": Pd =
DIIIOSlll'at X Dpl'oiect

"procentului

100 [%]

89

c) reglarea proportional a a ramurilor ~i gurilor de aer, urmarindu-se sa se obtina un acelasi "procent realizat din debitul proiectat" pe toate ramiflcattlle ~i gurile de aer; se incepe cu ramura care are procentul Pd cel mai mare, prin inchiderea treptata a elementelor de reglare ale gurilor de aer, cu at at mai mult cu cat gura respectlva are un procent Pd mai mare ~i se continua cu celelalte ramurl, atacate in ordinea descrsscatoare a procentului realizat, Pd; d) stabilirea debitelor la valoarea de 100% (valoarea prolectata) prin reglarea finala a debitului de aer al ventilatoruluL 11.28 Reglarea se incepe avand clapetele de reglare ale camerei in pozltie complet deschlsa ~i cu ventilatoarele (de introducere ~i de evacuare ) in functiune la debitul maxim. Reglarea debitelor de aer (proaspat ~i recirculat ) se face prin actlonarea ramelor cu jaluzele ale camerei pe baza rnasurarll temperaturilor aerului proaspat, recirculat ~j amestecat. 11.29 La reglarea aeraullca a lnstalatillor de ventilare ~i climatizare sunt admise urmatoarele tolerants fata de debitul proiectat: a) la echilibrarea gurilor de ventilare: 0 ..... + 10 %; b) la echilibrarea ramificatiilor: 0 ... + 5 %; c) la regia rea debitului ventilatorului: 0....+5%. 11.30 Rezultatele operatiunilor de control ~i de reglare a lnstalatillor se consernneaza in procese verba Ie de constatare. Probe 11.30 La punerea in functiune probe: a) probe pentru verificarea caracteristicilor functlonale ale echipamentelor (ventilatoare, baterii de lncalzlre / raclre, filtre, camere de umidificare, ventilo-convectoare, unitati terminale); b) probe pe ansamblul instalatlel. 11.31 (1) Probarea ventilatoarelor se face prln determinarea, pe baza de masuratori, a urrnatoarelor mariml: a) debitul de aer, b) presiunea totala, c) nivelul de zgomot, d) intensitatea curentului electric la functionarea in regim normal a motorului de actlonare al ventilatorului. (2) Se verlflca daca punctul de functionare debit /presiune, obtlnut, se afla pe curba ventilatorului, specificate in cartea tehnica a acestuia; se verifica daca nivelul de zgomot corespunde cu cel din cartea tehnica . 11.32 (1) Probarea bateriilor de incalzire /racire se face prin determinarea: a) performantel term ice a bateriel, exprlmata prin puterea termica ~i implicit, coeficientul global de transfer de caldura al bateriei( se mascara temperaturile de intrare ~i ieslre ~i debitele pe circuitele de aer ~i de apa): b) pierderilor de sarcina in baterie pe circuitul de aer (se masoara presiunea static inainte ~i dupa baterie). (2) Se veriflca daca valorlle obtinute sunt in concordanta cu cele specificate in cartea tehnica a de ventilar ~i climatizare

a lnstalatlilor

de ventilare

~i dimatizare

se fac urmatoarele

bateriei.

90