P. 1
Lev Tolstoi - Furnica Si Porumbita (Ilustratii de Mihail Romadin)

Lev Tolstoi - Furnica Si Porumbita (Ilustratii de Mihail Romadin)

|Views: 4,049|Likes:
Published by Amelia Man

More info:

Published by: Amelia Man on Dec 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

Sections

  • CUViNT INAINTE
  • PUTI MAIMUTEI Z
  • LUPUL qI VEVERITA
  • DOI COCOSI $I UN VULTUR
  • NAUFRAGIU
  • SOARECELE CARE S-A TNGRASAT
  • SOARECELE $I BROASCA
  • $OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$
  • VULTURUL $I YTJLPEA
  • PISICA SI YIJLPEA
  • MAIMUTA SI VULPEA
  • MOTANUL CU ZURGALAI Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina
  • LEUL qI MAGARUL
  • LUPUL SI VULPEA
  • VULPEA SI LUPUL
  • TARANUL $I NOROCUL
  • FETITA ST LIBELULA
  • $ARPELE DE CASA SI ARICIUL
  • STiNCUTA $I ULCIoRUL
  • FURNICA SI PORUMBITA
  • STANCUTA $I PORUMBEII
  • BROASCA TESTOASA qt VULTURUL
  • MACARUL SI CALUL
  • BAXA SI GAINA
  • GAINA $I OUALE DE AUR
  • LUPUL $I BATRiNA
  • LIBELULA $I FURNICILE
  • BROASCA qI LEUL
  • LUPUL $l COCORUL
  • LUCRATOARELE St COCO$UL
  • CiINELE sI UMBRA sA
  • CERBUL $I PUIUL DE CERB
  • VULPEA qI STRUGURII
  • GAINA $I NINDUNICA
  • MiGARUL iN PIELE DE LEU
  • YULPEA $I TAPUL
  • PESCARUL $I PEq'TI$ORUL
  • IEPURII SI BROASTELE
  • TATAL $I FECIORII
  • TINTARUL $T LEUL
  • CiINELE sI LUPUL
  • MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc
  • LUPUL SI CAPRA
  • CERBUL $I VIA
  • BATRiNUL sI MoARTEA
  • LEUL $I VULPEA
  • MOTANUL $I SOARECII
  • CORBUL $I VULPEA
  • CEI DOI PRIETENI
  • LUPUL $I IEDUL
  • STUFUL $I MASLINUL
  • PISICA $I BERBECUL
  • IEPURELE SI BROASCA TESTOASA
  • PREPELITA SI PUII EI
  • URSUL $I ALBINELE
  • ALBINELE $I TRiNToRII
  • PAUNUL $ COCORUL
  • PITPALACUL SI ViNATORUL
  • ERETELE SI PORUMBEII
  • ST-APiNUL SI LUCRATORUL
  • ULCTORUL $I CEAUNUL
  • ZGIRCITUL
  • TARANUL $I CIINELE
  • CIINELE CU JUJEU *
  • CIINELE PE FIN
  • LUPUL $I OSUL
  • CIINELE $I HOTUL
  • LUPUL $I IAPA
  • VULPEA $I LUPUL
  • LUPOATCA $r PORCUL'-'/
  • TAURUL $I BROASCA
  • BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT
  • NEGUST'ORUL $I HOTII
  • SoARELE $r VINTUL

CUViNT INAINTE Marele scriitor rus Lev Nikolaievici Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.

ait o bune parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 p ntru prima datn Prin anii 1874l8? 5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a inclus in ele o sumedenie de istorioare $ legende din lile.atura anica luate din viala diferitelor popoare ale lumii. Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz", ,.Leul ii ciinele" ti altel .

Pe ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului, vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu, Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele nai simple, apol vin ahele mai .omplicare... Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare iabulele scurie t simple iegie de sub pana inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli. Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in ,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (caii .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.a ns io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil clc deveneau basnc .u tti, opere de sire siariioa.e ale naretui sc.iiror. Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care rorul este caprivanr ti plin de invnFninre. Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include in ea iniordeauna o ironie jnl peroare sau un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt ti pe inlelesul luturor, Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto' .enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAninEroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali. Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar oricare ar ii intili$rea lor, autornl povesteqre despre i adr.sindu * in prinul rind copiilor-De aceea poate uneori aYen inpre sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $ felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste particularitale a labulelor se straduig$e si o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail $f ,.,' () V} I q,!7> !u M

iar ziua ara.uI-sr rAPA .. $i ziua Si noaptea iapa s ducea in cimp. nu m-a[ duce la arat. V5zindul dintr-o dati adt de inderitnic.w cA . Odatd" iapa ii spuse calului: De ce ari? Sd fiu in locul tdu. CiL. . lSnnul inhdma pa la plug. la piscut. vreme calul se ind sruia noaptea. dau $i eu cu copita. O da stdpinul cu biciul. A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit.

Geaba se stradui cocorul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse t0 .l/. VULPEA $I COCORUL Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le ram: inrr-o farfuiie intins6.

torul intr-o clipiti. dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeaH . Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior. A doua zi. cocorul o pofri pe vulpela el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt.

O maimuti avea doi pui. pe cel. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el. intr-o zi. nilte oameni luari urmele maimufei.PUTI MAIMUTEI Z. Pe unul il iubea. lalt nu. Ie .

oamenii nu didurd cu ochii de el si trecurd mai departe. Dupe ce oamenii plecare.p. grdbid cum era. Puiul neiubit de mami se ascunse in hnligul pidurii. dar nu-I mai putu gdsi si rimase fi fdre acesta. I3 . maimula porni se-Si caute puiul n iubit. izbi odrasla cu capul de un ciot ii aceasta muri. dar. Maimula sxri intr-un copac.dindu-l pe cel5lalt.

. Lupul ii spuse: Bine. iar de acolo li-oi spune. dar numai cu condilia se-mi spui de ce voi. am sd te las. Lupul $ri in picioare $i vru s-o manince. sintefi atit de vesele.rind in joacd de pe o creange pe alta. veverilele. lupule. veverila c. de cite ori md uit la voi. v.ci aici mi-i fricA de fine.zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. sA plec. vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin crengile de sus ale copacilor. Veverila ii rdspunse: Mai intii lasi-m. ln timp ce pe mine md incollette necontenit uritul.LUPUL qI VEVERITA S. veverila se rugi: La$-me. c. se me urc in copac.

R. iar veverila se cafiri in copac $i de acolo ii spuse: Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu.utatea i1i mistuie inima. .Lupul o Ie$. Pe cind noi sintem vesele fiindcd siniem bune $i riu nu facem nimenui.

pe cind eu am si iau berbecul acela gras. i le smulse el din fne. apdru un !ulrur se prav: i din inallul cerului. cioara iqi infips ghearele in lina miloasd a berbecului $i dedu sd-l ridice.." Zicind asta. inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. Am se incerc $i eu. de colo. CIOARA $I CIOBANUL O turmi de oi p4tea pe petune. suci gitul ciorii gi o azvirli cit colo.VULTURUL. Pe nea eptate. fac trcabd mai bund. Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind Veni ciobanul. Vulturul e un prostdnac. ba am sd. .Nu-i mare scofatd. O cioard vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici de carne proaspdld: I$i spuse: . a luat un mielut pirpiriu. dar geaba strddanie.

DOI COCOSI $I UN VULTUR Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi. il betu pe ceHlalt. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei. torului $i prinsere a-l l5uda. ce un vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare si il duse in cuibul siu. R . Dar coco$ul vroia ca cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima sa.i il alunge de acolo. b5tu din aripi $i cinte cu glas risunetor: Privili-md. I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se afld alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine! Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. Gdinile s adunare in jurul inving. Unul din ei fiind mai puternic.

Batrinul rispunse: Banii i-ai gesit tu.rul il ridici qi spuse: Dumnezeu m-a procopsit. Belrinul nu-i r. Tin. Deodad..cea un sac plin cu bani. nu noi. ce sd vadi: in mijlocul drumului z.ceu ti il duse la tirg. Deoda6. ce nu l-am e. bunicule. @Eq .trinul grei: S-ar cuveni. peniru banii s5sili.DRUMETII Un b. pe din dou5.trin Si un tinar mergeau pe drum. ti beleaua de ase Potera il intfic.sit impreune. B. zic. Tinirul spuse: Nici vorb. pentru judecal. pe fl.spunse nimic. iar berrinulse inloarse linistir acasd. Eu l-am ridicat.. aud in urma lor tropot de copite ti strigetele poterei: Cine a furat un sac cu bani?l Tinirul se sperie $i spuse: Sd nu dem de vr o belea. Au mai mers citva timp impreuni.

ce umbH el prin ogradd $i se intoane la mama. Am vizut. coco$ul-$r MoTANUL Un toricel se duse sd se plimbe. cum ardtau acele fiare? - . Unul era tare fioros. Umbl.. Mama il intrebe: Ia spune. doue animale.$OARECELE. mam. celdlalt tare blind.

spunse: Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd. Acesia-i coco$ul. netede. cum ar. avea picioarele negre. clonlul ca un cirlig. ochii bulbucali. moJul ro$u. Pdi hsta-i chiar moianul! .i. spuse: Prostulule. a deschis clonlul. iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea uSurel din coade cind se uita la mine.$oricelul r. ma ascund. se nu te temi de dinsul. BAlrina mam. prostulule. libnlel cenu$.ra? Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea la soare. a ridicat un picior fi a prins a rdcni alil de lare. grdi bdtrina mam. El nu face rau nimenui. ca nu triam unde s.. Avea gitul alb $i pufos. Cind am trecut p lingi ea. Da' cealaltd fiarA.

cocotel frumuSel ti prie t n al meu. d n-aud nimic? Ai face bine. . Dasd rile. De acum fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele. ce. Sint ror felul de fiare. Nu cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea. n-ai de ce le reme. precum cd se face pace pe intreg pdmintul. Pentru noi. Mullumesc pentru vorba bune. coco$el frumu$el $i prieten al meu. raspun se cocolul de munre. spuse cocotul de munte. ved niqte ciini gribind incoace.minl. De cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace la picior.clee$u!_pE_rugxl_E $I YTJLPEA Un coco$ de munte $edea in copac. DacA nu de line. Se nu-Ii mai fie frici. ci a$a nu te prea aud din copacul Coco$ul de munte respunse: Fricd mi-i sA cobor in iarba. a apArut de curind un ucaz. dar daca-i aga cum sDui. Dacd em ca inainle vreme. Asta e bine. Vulpea veni sub copac $i ii spuse: Bun gesit. co co$el frumu$el $i prieten al meu. respunse coco$ul Vulpea se prefecu ce nu aude. c. $i spuse: Zis-ai ceva. uite. de ahe fiare mi-e fricd. ca se vEd cum o mai duci. si cobod colo-n iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbSdoud impreune. e cu primejdie se umblEm pe p. uite. ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a.

22 .

Doar a aperut ucazul. ciinii n-or se se atingd de tine. vulpea ciuli urechile ti se preg5ti s-o ia din loc.Auzind de ciini. Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte. Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de ucaz. . $i o tuli de indad.

. Tot ce avem de fecut eslf si p. M-at tocmi numaidecit intr-o slujbd ca a voastri. de unde dobinditi voi denin care? ciinele rispunsei Oamenii ne hrdnesc. ne vine tare greu sd dobindim demincare. Ba deloc. Numai pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de bine? se mir.zim curtea pe vreme de noaple. lupul. Lupul il intrebe: Ia spune.Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i se intilni cu un ciine gras. ciine. cici noui. rdrpunse ciinele. se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii. lupilor.

de la lanl. numai ce bigd lupul de seame ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Adice. Nu me mai duc se faesc printre oameni. haide. Stdpinul are sd te hrineasce gi pe tine la fel. Il intreb. Dar cind si intre pe poart. rSspunse ciinele. spuse ciinele.: Da' rositura asta. Chiar de-oi fi mai pufin gras. da' voi trei nber. de unde o ai? O an a a.. Atunci. Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. . cum a$a? PAi a$a. ciinele. rlmii sdnetoq ciine. Ztua slau legat in lanl $i uire ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz. zise lupul.Pni atunci.

Pescarii se speriare.NAUFRAGIU Nitte pescari mergeau cu barca. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf tot mai departe de mal. se-i scapede Ia inec. Atunci un pescar bdtrin le spuse: De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali. din mina visla n-o ldsati. Se stirni din senin o fununA niprasnice. Lepidard vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu. 4* .

ri.!ji. . r .I.*ri.rli .-.

acasb.3 .SOARECELE CARE S-A TNGRASAT Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschid turA in ea. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca pine se umflA. Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug. . ioareceb dedu si se intoarc. dar burta umflatd nul mai lds5 sd treaci prin deschizdturd. Cind se lumind de ziu5.

Broasca il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu de sub ap5. . cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal Fi s5-ti scape zilele. dar inghiti lz api. $oarecele dete sA o urmeze.SOARECELE $I BROASCA Un soarece veni in ospelie la broasc6. nu m-oi mai duce in ospelie la necunosculi. grii pdfitul. cit vbi trdi.

cizu asuprale gi-i inlfaia rn gneare pe amrndol. SOARECELE SI ULIUL Broasca Si $oarecele se sf. se inceierare. Un uliu care zbura pe sus. vizind ca au^uirar de el.diri intre ei. Urcindu-se pe un muuroi.BROASCA. .

A$teptard amindoi sub dulumele pind cdzu noaptea. dar nici spaime dintr-astea nu cunosc. spuse dupe asta Soarecele de rind. didu buzna in sufragerie ti se porni si prindi toarecii. O. traiul nostru este s&ecdcios. Abia de rosti aceste cuvinte. 3I . De$i n-am bucate alese. Acesta locuia in cimp ti ili ospeti musafirul cu ce-i era la indemine nitte boab de ce De in griu $i de maz. fiindci triiesti sdrScie. ci masa se cutremure un om cu o luminare in min. nu.rit.$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$ Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie la un soarece de rind. sd vii oe la mine. gi toarecele de rind veni la el. $oarecele de rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bunetef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. ca sd vezi cum trdim noi. El spuse: Ai dreptate. $oarecele cel infumurat i$i introdus oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in suf ragerie $i amindoi se urcare pe mase. Am sX vin sn locuiesc si eu la ora$.re. Abia izbutire cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din dutumea. $oarecele cel infumurat ronldi ronldi la ele $i spuse: asta si arili atit de jig. tot mai bun este lraiul nostru. Oamenii cinare ti se retrasere.

RIURILE QT PIRAIELE Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita. Ducefi-v. venird Ia el: Ei. si nu mai dea intr-insa. . de zdtgd. o beau ioate? A doua zi in zori.MAREA.zuill riurile $i piraiele. Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble c. $i atunci am s-o beau. ce faci. Ba n-ai sd poli. Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd in ea. ori te duci sA bei marea. El spuse celor din jur: Pot bea toatd marea. ori scoate mia de rublel M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau.

tocmai in vlrful pinului.VULTURUL $I YTJLPEA Un vultur prinse un pui d vulpe ti vru sel ducd in cuibul seu. Vulturul s gindi: . 34 .Ce riu imi poate face ea mi ? Am cuibul sus. Vulpea-mamd lncepu sil roage sa se indure de dinsa..

Nu ajunge ea pinn acolo. Vulpea fugi in cimpie. dar vulturul se rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor. Tocmai vroia si dea foc pinului.la capet ti il aduse sub pin. fdcu rost de Ia oameni de un teciune aprins. ." $i duse puiul de vulpe in cuib.

deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$. Pisica spuse: Nu ma tem de ciini. despre cum te poli feri de ciini. Vulpea rdspunse: Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce 36 .PISICA SI YIJLPEA Pisica $i vulpea se luarA cu vorba.

ln timp ce tiifisuiau ele a$a. Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce..md priveqte. 37 . aperure nitte vinS tori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui. citd vreme r-ulpeaiti puse ln aplicare to ate tiretlicurile g picdletile $tiute. dat nu reusi si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in colFt acestora. cunosc taptezeci ti Sapte de Siretlicuri $ $-aprezeci $i $apte de picteli in privinF asta.

MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea. Privili. Yin-o si li-o aret. Vulpea veni la maimulS $i li spuse: De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii fac un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse: E ascunsd aici. de aceea a nimerit in capcand. le spuse ea. aduni toate fiarele si le-o ariti pe maimuld. N-am vrul s-o ating inaintea ta. ia-o singure. .MAIMUTA SI VULPEA Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor. Vulpea fugi in pidure. Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe. ce fel de cipetenie v-aF alesl N-are un dram de minte.

hote .MOTANUL CU ZURGALAI Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina motanului. Odati s-au adunat cu tolii s. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau in ghearele sale.

i Iege zurgdlaii h gilul motanului. M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind acesta se apropie de noi. ru rreaba asra $i Ii-om r.rascd cum si scape de primejdie.i vom putea fugi Ia timp.mine recunoscdtori cu toiii. i.trin.-i legdm la sii nitte zurgelii. numai ci cineva trebuie sA . Dar iald ca un soric l lui cuvintul: Am $ vA spun eu cum putem sc. Trebuie s.p . De fiecare dati cind motanul se va apropia de noi. spuse un toarece b.pa de motan. N-ar fi rdu. zurgdldii ne-or da de veste . i/ i/ -. care se sune tare. Au vorbil ce-au vorbit. dar nu le venea nimic mai deosebit in minte. le-ai ginJir bine.

$i strig.LEUL qI MAGARUL se duse leul la vindtoare. mdgarul rage mereu.tul t5u. il lui pe migar cu el qi ii spuse: Ia-o inainte prin p. . Fiarele care o vor lua la fuge. speimintate de strig. fiarele o rupeau lia fuga care incotro. vor cndea in ghearele mele.garule. cici ai un gitlej pe cinste. m. Iot atteptind se fie H'. Dupe vinitoare. iar leul punea gheara pe ele. leul spuse mdgarului: Bravo 1ie. cit poti de tare. A$a ti fecur5. De atunci.dure.rdat de careva. Magarul reg a. ai strigar cum nu se poate mai bine.

locul acesta este al meu! Lupul nu s ldsi atras in disputd. iti aratam eu al cui esle locul acesta! dar a a! se prea poate sA ai dreptate. nu eram cu cr^inii pe urmele rnele. Dar in vigeund $edea o vulpe.LUPUL SI VULPEA Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund. intr-o vegduni sepafi de ape. . care-$i ardt. ci spuse doar arit: Dac. collii li-i spuse: Se pleci de aici.

A$a cd se gindi cum sd scape de ei. purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai . Din coade. cA purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. in ap. a9a incit la suprafalaapei ii remesese numai capul. tot mai adinc in riu. o treabi nai bun5. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi sd fac. se scufundi adinc ti remase in a$teptare pe fundul apei. $i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus pe spinare. Purecii se ingramadirA toli pe botul ei. apoi pe cap. Cind ie$i insd din riu.VULPEA SI LUPUL Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. Trdgea nidejdea. Veni deci pe malul riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or. apoi pe grumaz. din virf. Arunci lrulpea iti cufund. Vulpea s cutundd Si mai adinc in riu. vezi bine. El seri dintru-nceput cu capul inainte. Purecii sirird pe uscat. Atunci vulpea se cufundi toatain apd. iar vulpea ieii din riu in alt loc. purecii prinsere a-i sAri in spinare.

dar adormi. iar mai tirziu n-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina pe mine.N-am noroc". el doarme.TARANUL $I NOROCUL ^ Un 15ran purcese la cositul pi$unii. O $ zic* . .. ln vremea asta Norocul se preumbla prin Iume. EI se apropie de leran fi spuse: In loc sn munceasca.

. Tata ii spuse: Acesrea sint libelulele care danseazd in zori. Fetila ti aminti de vibraliile lor $i didu drumul libelulei.FETITA ST LIBELULA O fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioareIe.

pentru un timpin cuibul tau. Ariciul rAspunse: SA plece cine se infeapi.. $arpele ii spuse: Te-am gazduil pentru un timp. cd eu unul nu me pting. $arpele de casA il gnzdui. Dar de cum inre a ciul in cuibul. trai. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur. La o vreme. 47 .$ARPELE DE CASA SI ARICIUL Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse: GAzduiette-m. dar acuma pleacd: puii Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii. tarpe de cas5.

Atunci se apuci se arunc e in ulcior pietricele. ti arunc. Gesi un ulcior in ogradi. cu ceva ap5 pe fund. 46 . incit apa se ddice pine h gura ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea. Sttncula insd nu putu ajungela ea.STiNCUTA $I ULCIoRUL Sdnculei i se fecu sete. atitea.

Pdserica ifi spuse: .. ea.serice sdtea pe o creanga ti vazu jos. dar nimeri inlr-o phse de prjns -Z-burb pasarr... Bb.minl5...Sn ciugulesc $i eu citeva. . iar eu imi pierd zilele pentru un bob de s. Eretii omoarA pdserele vii $i nu p.. in iarbe.De_ce trebuie sA pier? se intreb. in iarbd.PAS.{RICA O p. _.lesc nimic. nryte seminie.

lurma. cA vazuse un lup: Ajutor. . dar se dumerird c.d in fugn.e e . lupull lupul! Teranii veni.\ Un fldcdia$ past a oile fi prinse a striga. chipurile. vSzind ca nu are de cine si se leam. dupn plac. seriu ce a dat lupul! T. sfifie toat. dar o dati se intimpld ca lupul si dea cu adevirat ialna in oi..ul mai facu de doue sau de rrei ori isprava asta. Flacdia$u1 siriga iar: S5rili.ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti nu mai venire la chemarea lui. fuse sera pacaLli. Fliceia. Cit despre lup.

Un val o lue pe sus Si era gata se o inece. un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi de stoara. ii arunci crengula in ap5. 52 . Acesta scipe un striget de duiere. Vezind furnica in primejdie. odati cu el $i sfoara Porumbila isi desficu ariDile si zbura de acolo. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii ciupi dureros de picior. cdci i se fecNe sete. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc. in attn zi. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald.FURNICA SI PORUMBITA Furnica veni Ia malul piriului. dar.

. Dar stencula uit. qi o l. porumbeii sint binehriniii. .le se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea. d ar-stdncul. Porumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pefugi. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un porumbel de-al lo. Atunci i9i vopsi penele in alb ti zbure in hulubirie. unde se afld ti prinse a striga in graiul sau.sari in pace. Sdncula se intoarse li ai s:i.STANCUTA $I PORUMBEII O stdnculd bdgi de seami c.

-& . o ridice in v.BROASCA TESTOASA qt VULTURUL Broasca l stoasd se tot ruga de vultur se o invele si zboare.zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea. Broasca lestoasa c.i.?duh ti n dedu drumul de sus. dar broasca lesloase o linea una:i bun. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu ise DotrivesLe. Alunci !ullurul o lua in gheare.

lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Calul nu se invoi.e grcu imi vine. Peste pulin megarul se prebu$i 56 .ra pina h capet povara asta. Mdgarul ii spune calului: Ta.MACARUL SI CALUL Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal. la $i tu mdcar o mici pafie din ea. n-am s5 pot c.

ine Ar.nu ceram acum singur toati povara purtati de el. ba chiar qi pielea acestuia.can de sufletul meu. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat de mdgar.b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete duhul. ce-am p6lit! Dacd il ajutam nacar pulin pe nngar. . Calul se c. . ba chiar $i pielea lui pe deasupra.

spunind: Dac. ai sd me iati cu zilele. peste eI.i eu un bine cindva. sd-i dea drumul. am s5-Ii fac . Un $oricel trecu in fug.Leul adormise. JE . Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta incepu si se roage de dinsul.

fiindca nu credeai c. Auzind rdgetele leului.. roas funia $i ii iti amintesti cum ai ris de mine. Soticelul veni indat. am si-li poi face un bine? Acum vezi pr chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori "ingur folos. adid-cum poate un oricel sa-i faci lui un bine. $ry . il ldsd $ plece Pesle cir:rva rreme ni.Leul incepu se rida. Toiugi.te vindtori il nrinseri pe leu $i il legard cu funia de un pom.

u/(.O.BAXA SI GAINA -. Ingrasrndu-se. garna nu se mai oua delo(.ori mat mulre oue. Numai ca. Zis $i facut."ug in fiecare zi cite un oLr. gaina ii va oua oe ooua. 'fr 6* A. colpodinar5r ase cd dace o va hrani m ai bine.t . g.it" .

gospodarul tdie gaina (credea' vezi bine.GAINA $I OUALE DE AUR cdina unui gospodar oua oui de aur. . dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile. Rivnind se ia mult aur dintr-o datd. ci poarte in ea un bulgere mare de aur).

veni fuga sub copac qi incepu snJ imbie sd coboare pini la ea. cercind si-t picileasci cu aceeat' gogoril. Vulpea il auzi. Dar ciinele snri din culcugut sAu ti-i fecu de petrecanie. pe seari. . lrezefii portaruL. iar ciinele ifificu culcu$ la temelia copa cului. cocosul prinse a cinra.CIINELE. prinrre redecinite acestuia. La ceasLrl sorocir. care doarme dupi zdbrelele porfii. g arunci Vulpea il ciute pe porrar.. ca sd i dea cinstirea cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. cocoful adorrni inrr-un copac. Se-mi deschidd et poarra. COCO$UL $I VULPEA Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. CocoMaj intii s.

u_rhorut se bu-curA :i Iins e mai depane.DIHORUL 9l!:l inrra la. pini jri zdreti limba de roi_ .un li se apuc.. zicindu_ri ca srngereaTa rrerul pilei. s. linsa -!' -aramar pila acestuja_ Din_ limba incepu sii_i picure sing-e.

peste o halc. de carne Si !e luari ia cearti pentru ea.cea inire ei. ei cam multi$or. Ursul nici gind se cedeze.tur. pin. pe-aici fi-i drurnul! . sleiii de puteri. iti infipse collii in ea $i. Vulpea zeri carnea care z. URSUL SMLPEA Leul ii ursul dedur. leul de asemenea. cind. Se b.\. cezrirS cu boturile in lSrini.\ LEUL.

am sd te dau la lup. .mind urnbla dupl pradi. La marginea satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul unei betrine care spunea: Dacn nu contenetli cu plinsul.LUPUL $I BATRiNA Un lup fl.

. nu te dau la tup. Si pleca din acel sat. ii punem pielea n b51' Lupul iti zise:. Attepte pini cdzu intunericul.{ / Lupul nu plece nai departe. iar o auzi pe bitrini spunind: Nu mai plinge.Se vede lreaba c. i s(} dea plodul figiduit. pui$or. pe arcr una se spune $i alla se face". c. $. ci se puse pe atteptat s. . Daca o veni lupul.

LIBELULA $I FURNICILE In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind umezea16, aceslea il scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spusere: Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele? Libelula rdspunse: N-am avut timp: am cintat toat; vara. Furnicile riserd qi greid ata: Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat! -

BROASCA qI LEUL Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leul o strivi cu laba $i zis : Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi! -

ffa LUPUL $l COCORUL I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse: [a, cocorule, ai gitul lung-vir;-mi ciocul in gitlej ti scoate osul de acolo. Am sd le rispldlesc. Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul li spuse: D5-mi resphta fngeduitd. Lupul clanleni din colli $i-i rispunse: Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am scurrat de cap cind li l-ai virit intre collii mei?

st. Ficnr6 intocmai.Dina Ie scula Si mai devreme D lucrdfoare. numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se sa nu doarmi mai muh decit trebuie. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari se se scoale a$a devrem ti se gindire s. ca sd n-o trezeasce pe sldpina.-i ia viala cocotului.LUCRATOARELE St COCO$UL Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap Si le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii de zi. .

carnea ce-o avusese. cu o bucat. de carne in gurd. ramase li f. dar pieri dusi de valuri $i bucata de Astfel.r. Vizindu-$i chipul oglindit in ape.CiINELE sI UMBRA sA Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat peste riu. crezu ce-i un alt ciine cu alrd bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul amegitor pieri. .

De ce alunci li-e a$a frici de ciini? 74 .rintele siu: T..icul. ba mai ai .CERBUL $I PUIUL DE CERB Puiul de c rb il intrebi odaii pe p. egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii.i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi.

fiindce me pomenesc zvinlind pdminlul in fugA.stb w. 75 ."..rrind. Numai ca inlinpl..: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l./ t -t i{. b:iele.*. n-apuc sd mi gindesc la toate astea. Cerbul se puse pe ris $i rdspunse: Ai dreptate.

dali in pirg $i tor chitea cum si s infrupte dinrr-intii. zise: Sint inci acri. dar nu izburi se ajungi la ei. - .zu nitte struguri frumo$i. Multe vreme ppei ea sub butuc. Ca sA-ti inebule ciuda.VULPEA qI STRUGURII Vulpea v.

GAINA $I NINDUNICA O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucrisA le cloceasctr. pe tine te-or obijdui mai inrii. o rindunicd ii spuse: N-ai minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or crette mai miricei. Vdzind-o ce f ace. .

-..MiGARUL iN PIELE DE LEU Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea crezu cA-i un leu adevdrat. . "_*F.rgx. Dar prinse a bate vintul. Oamenii se intoarsert si il ciomigire zdravin. pielea fluturn seliind intr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii li vitele o luare b fugn..

ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu munca in vie. gi se imbogifirA cu rolij. ceci am ascuns ceva acolo. )idupi ce pdrinrele lor inchise och ii. sA ceutali in vie. incir via incepu sd dea rod mutl rnai bogat. la el fi le spuse: Dupi ce o se mor. ii chem.iorii se gindira cr-r rorba de o .\. . copii. Cind ajunse pe patul mo4ii. Fe..omoaji. se apucari sd sape in vie. dar pAmintul l-au sapat atit de bine. Comoara n-o gdsir.

Dind sI iasi de sub mal.YULPEA $I TAPUL Tapului i se fecu sete. behdie. la izvor. gi incepu s. cum ai st ieti de acolo. Vulpea il vnzu +i spuse: A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r in barbe. nici ce mai puiu. te-ai fi gindit inainte de-a cobori. $i se addp. 8l . El cobori sub un mal abrupt. pine se ingreuie de tot.

dar $i o barzA deolalt! cu ei.cocoR $r BARZA Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri. Barza ii spuse tdranului: . pentrua{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco .

cu ei odati am sd-li fac de Detrecanie.Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor. am cuibul chiar pe casa perintelui rau. ci barz.'Pind ti dupe penele mel poli vedea cd nu sint cocor. Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi. . Tiranul respunse: Cu cocorii te-am prins..

iar cind m. pe cel mic sceptudu-l din min. doar vezi cit de pricijit sint. vei prinde iar folosul va fi pe masura. N-ai se tragi nici un folos de pe urma mea. Acesta ii spuse: De-mi drumul inapoi in balt. pescarule.. Pescarul rbspunse: N-are minte acela care a$teapti numai folos mare. am se cresc mare.PESCARUL $I PEq'TI$ORUL Un pescar prinse un pe$titor. imi dai drumul. Dac. ..

td 4\. t{ .*K .

Auzindu-i pe ie puri venind. frarilor! Sd mai zebovim cu ineca rul. . dup. $i se ti cu de Ia \Llturi. I IEPURII SI BROASTELE Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui care mai de care: Pierzania ni se trage $i de la om. ti de la ciini. Viata broattelor.:. hotirili sa-$i punecapAt zilelor. Mai bine termindm odatd cu viala. decir sA ne chinuim sA tor rriim cu frica-n \in. de vreme ce se tem de noi. Atunci unul din iepuri grei: Ia opriFva. e mal rea decil a noastra. broa$rele se aruncare bildibic cu toatele in ape. Haided sa ne inecam IoI t $i o pornird lopeind spre lac. ii de la felurite ahe fiare. curn vedeli.

oricine vA va putea da u$or Dierzaniei. va putea fringe vreodatd. Daca insi v. veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF.i in bunA in telegere. dar ei nu-i dedeau ascultare. Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una Feciorii frinser.iascb in bune inlelegere. cu u$urinF nuielele. . Aiunci le cefu $-i aduce un lirn Si le spuse: RupelFll Se tot sraduird feciorii. nimeni nu v.TATAL $I FECIORII Un iali porunci feciorilor sai se tr. dar nul puturd rupe. Arunci tata Ie spuse: Asa va fi ti cu voi: daci veli r.

coadd. e o greutate de prisos pe care o tot c.zind una ca asta.r.. n-ai spune tu asta dac. nu erai bearce! Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo. le spuse ea. Aduni loate suralele ti incerc. nu ne este de nici o trebuinF. Una dintre vulpi raspunse: Hm. incepusi se gindeasd cum se scape de r u$ine. se smulse din ea $i rdmase fIr.VULPEA Vulpea nimeri intr-o capcan. V. se le holerasce sa-Si taie $i ele Coada. \F .m dupa noi.

is1., ,iiil: ili ,. inlli'

TINTARUL $T LEUL Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei oare crezi cu adeverat cd esri mai tare decit mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii asta fac 90

fi muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eu sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6, c; le-a$tep(! $i linlarul, trimbilind vireje{te, se ndpusri asupra leului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile descoperife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot, infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1, I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri. Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo. D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care. sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul )i acum m; di gara un licdlos de pnianjenl

Lupul ii d. s.CiINELE sI LUPUL Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga caretr. s-a jucal nunta? Ciinele rispunsel S.ninci vezi bine. pesLe cirva dmpveni iar la casa cu pricina $i.du crezare g plecd. si. !rii de la mini.ebe: Ei. . Un lup flimind Jddu bL. \a nu mdi a$lepli all. /' a a. ce sd vezi ciinele $edea pe acoperi$ul casei. m.nince.ind ma vei '11ar tsisi \reodarS \omnoros in iara portii.nr numai piele fi os. Ciinele ii spuse: Lupule! Nu te grdbi se md m. Mai rabdA njlet. nunrA. lupule: . Arunci \a vii sa ma manin\i.ra. voi ave a mincare din bel$ug fi am \. Lupul il inr. ingrat.unra-r )i vrusii m.pinii mei or sd joace nunta.

acum nu te mai invidiez prea prperat e prelul pe carel pl.MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc Un mEgar salbaric. Dar cind vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de bite incepe s.re$ri. frefioare. inlilnind un mdgar dome\ric.garul silbatic spuse: Nu.-i care stdpinult m. - . se afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan e la trup ti ce hranb imbeltugald primesre.

I se irnplini $i aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu calul unui pielar. A$a se $i intimpl. sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun.minearnla ceilalli srepin'. cu rnaim. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai inrin\e. ci pentru pielea mea! "2 . cre dinarul vindu calul unui olar. Calul muncea mult tiprimea hranA pulin.. cd acum m-au vin dut nu penru muncd. arira mi-a fosrl [4a bne r. $i se rugi cal ul celui de sus sAl mute la un alt st. in suflet strigi bierul de el: Vai mie. numai cd la olar munca se dovedi $i mai grea.pin.pre u\care in curted pielarului.CALUL 9I ST. Calul se bucure la inceput.\PINII Un gredinar avea un cal..

Capra r5spunse: . )j iarba e mai dulce la gusl.LUPUL SI CAPRA Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci golale unde nu pulea ajunge. lupul ii spus( Ai face bine si cobori in vale. Aici Si locul e mai neted.

md chemi lu in vale. 97 . De hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te insrijetti.Nu pentru ast4 lupule.

scape de urmiritor. iar leul puse gheara pe el.urcara irr crengi. iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele mi-a adus pierzania. dar se nimeri in dfumul sau o padur(. Cil despre picioare. cn sint atit de mari $i de rdmuroase. Era gata-gata s. In ceasul cel de pe urm. privindu-le. c. i$i spuse: Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi scape viala.. din desb snri asupra-i un leu. Codrneli cerbului \e in. . Vrzinduti chipul oslindit in api.binoage fi urite. Cerbul o rupse de tugi. Dar ial. spre cimp deschis.CERBUL Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. spuse: Numai picioarele mis cam sl. se bucurA nespus de frumuselea coarnelor sale.

.t' *.

.CERBUL $I VIA Urmlrit de vinetori. $i i$i spus cerbul. un cerb se ascunse intr-o vie. vindtorii se gindird: .N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $i trasere inr-acolo. renindu-l pe cerb. CAci am vrut si meninc frunzele. care cu pulin inainfe mi-au salvat via1a. in timp ce-Si dedea sufletul: Am fost pedepsit dupi meril. cerbul se apucd s. rumege citeva foi de vi!6. Auzind fo$net de frunze. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada. .

Hsi jos legdtura ti spuse: Oi. de-ar veni moartea oda6' Moartea apiru pe loc . Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vr me.spunse: SA mn ajuli sd-mi pun leg.tura asta de lemne in spinare.trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care.BATRiNUL sI MoARTEA Un b. . ce Yrei de la mine? Betrinul se sperie $i r.i intrebe: Iad-me-s.

102 ."-V-4 --IrFJ "uk' LEUL $I VULPEA Din pricina bdtrinelii. cum o rnai duci? Leul respunse: Nu prea bine. de colo: Nu intru. ata cii se opri la intrarea in petteri ti spuse: Ei. leul nu mai putea sd prinde sAlb.ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase intr-o pettera ti se pref. Vulpea mirosi despre ce-i vo. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru? Iar vulpea. leule.:.ba. fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri. dar nici o iegire de aici.cu bolnav. Sdlbeticiunile veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau acolo.

Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna. Ca urmare. motanul se gindi cum se-i p. Soarecii se inmulfiri din cale afarb. ca aici n-are cum sA ajunge motanul! De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6 la ei.zind $oarecii ca nu-i de glum. Un Soricel il privi cu luare. V.cileasca. spuserd: l_ra(ilor.MOTANUL $I SOARECII intr-o cas6. Mohnul se prip.$i pe acolo {i se puse pe vinar. se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf a a. \a nu mai coborim din tavan. facind pe mortul. lol nu m-apropji eu de tine! . cu el.

chise plr. Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse: M. Bucara de carne cdzu in iarbd. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura aceea.i corbule. corbule.rl fr Incepu a \foncani cil il jineau puterile. m6 bate gindul(. . a a cA se apropie de copac $i spuse: $rii. uil la !ine.(. cind m. Arunci corbul de. dupS m. chiar ci ai putea fi imperar.CORBUL $I VULPEA Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza intr-un copac. dacd ai avea ti ninte pe deasupra.rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea fi un glas irumos.

seri intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia. I nul din ei o rup se de fugr.mase in mijlocul drumului. se trinti la pamint ti fecu pe mortul. cind un ursle ieli inainre. Neavind aha ie$ire. Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi.CEI DOI PRIETENI Doi prieleni mergeau prin pedure. ceblalt r. Omul 106 .

rta.incete pina f se respire. ceulalt cobori din copac ti il inrrebd rizind: la spune. UrsDl ii adulmec. DupA ce ursul se indep.a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care fug $i i$i lasd prietenii in primejdie.rindu-i-se ca intr-adevar este mort. pleci de acolo. obrazul Si. . p. ce fi-a soptit ursul la ureche? M.

espunse: Nu este al meu. Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe nralul riuhri.ran iti scdpa loporul in riu. ca risplal. Franul aretA prielenilor topoarele pri niie in dar $i le povesti toat6 intimplarea. bucuros: . pe rnal ti incepu $ se c.ineze. i se fdcu mild de Fran riii aduse d'n riu un topor de aur. Duhul apelor adusc u alr topor. de necaz. it htrebd: A1 tiu este toporul acesta? Tnranul . se a)ez5 pe mal ri plinse amarnic. Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il intrebi: Al tAu esre roporul acesia? TAranul strig. AcasA. $i iarAfi rnspunse liranul: Nici acesla nu esle al meu. Duhul apelor il auzi.rui toale cele trei topoare.TARANUL SI DUHUL APELOR Un 1. Atunci duhul apelor aduse un topor obitnuii. pentru cinslea de care ddduse dovadi. i$ arunci intr-adins toporul in apA. Taranul se bucuri: Acesla-i toporul meu! Duhul apelor ii d. se atez. de dala asta de argirr.

ul care-i aparfinea. drep t pedeapsa c. .Al meu este.f. mrnl. al meul Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )inici lopo.

ini (ulburi apa )i din pricina asta n am cum $-m' potolesc setea.cusem inc.r. Lupul ii spusc: Te mai poitesc sa mi rnspunzj. nicr ' -ma na.r. lupule. abia ating apa cu virful buzelor. Iedul rdspunse: Cum por eu. $Ji tulbur apa? Nu vezi cd mA adip mai la vale de 1ine. atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame! . $i spuse: Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei bine. I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa Tu.LUPUL $I IEDUL Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului. Lupul se sup. ii spuse. p. lupule.rintelui meu? Iedul raspunse: \ara rrec r. Si apoi. de ce vara lre_ cuti ai aruncat vorbe de ocar.

2 . * Vulpea. pic de respect.. Lupul se bucur. spuse e]. nu-li arat. ce faci. de prilej $i incepu s. ra s. ureze de s. \ad. N-a tenit Inicar o dar. Toate sdlbSticiunile veniri sdl vad.nAtate impnratului. $i s.LEUL. o cleveteasci in fala leului.trin Si beteag zicea in pefterS. numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. LUPUL $I VULPEA Un leu b.

Las' cA li-o plitesc eu. N-am venit pe la tine fiindca n-am avur t6EaL-Iar rdgaL n-am avur liindca am L. le-nf.urreieral lumea toati-n lung. iti zise in sinea ei: . Leul o infrebi: Ce lel de leac este? Iacatil: un lup de viu s. supune osindei.Fri apoi. stipine. Iar cind il v. ci asculr.. ci nrval.. ca sd intreb de ni$te leacuri peniru tine. vulpea rise $i grei: {!ra-i fraliodre: la rele pe.Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10. jupoi.i-n lat. Auzindul pe lup ce spune. ma mai intii. cu pielea-i cald.. de aceea am Si venit in grabi incoace.-i nunai fapre bune.er mdfi nu-i nune.zu pe lup risrignir sub gheara leutu'. vulpea srni: Nu m. Abia acum arn aflat unul mai osebif. la roli vracii. lupule!" Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei. ! .

lasind pentru ea mai nimic.spunse: Pdlan'a mAsarului! . Leul ti spuse: Bravo lie! Cine te-a in!etat s.toare. luali-v. magarul $i vulpea se dusere h vin. Vulpea aduna otul intr-o grdmade. Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sd face imperleala. il mince pe migar 9i porunci vulpii o noud impdrleald. jmparli ata de bine? Vulpea r. se uit. minie.LEUL.garul implrli lotul in trei perll egale $i spuse: Poflim. parteal Leul se si facd singur. MiGARUL $I VULPEA Leul. M.

crengile impotriva vintului ti se frinse.. Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o partefi alla. Stuful tdcu chitic.slin d un stuf se luare in de er -care-r nrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. M6slinul iDi incord. i apen. se r6suce4 se incov oia pine Ia pAmintfi reziste p?nd la capit. f1/ . Mbslinul rise (le stuf cd s incovoia la orice vint.STUFUL $I MASLINUL Un m.

Tlranul o 'niogiia ti ii didea piine. Cind ldranul se intorcea de la Inunc6. ti un berbec. rlc picioarele sale. se freca de picioareLe sale. ii lingea mina. ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn )fre .lu si vadd ce va urna. se frec.PISICA $I BERBECUL Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o fisic. pis'ca ii fugea in intimpinare. darimindu-l din Vnzind cn berbecul i-a doborit p.rintele la p. Berbecul il chiii din spate. Cind Franul se intoarse de pe ogor. i$i fecu vint $i sdri in spinarea feranului. berbecul ii fugi in intimpinare. Pe l6ran il pufni risul. ii sirea in spate. ii linse mina. dar st. Berbecul rivni si fie mingiiat la fel fi sA i se dea fi lui piine.mint.

numai cd de aritalrici aduna6 in el voi se se ascundd . Am vrut se me ascund mai bine Si. Incepu sd caut un loc mai dosnic. Aici se simli la addpost. Lupul pusegheara pe el...-l caufi nu se cade. intri in tufdri$ul unei ripe.. 1t8 .. m-am prepddit de ror. se gindi iepurele.IEPURELE Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o padure.i mai bine. dar aici dedu peste un lup.Se vede treaba. iare. ce in bine mai binele s.

ea era de acum ling6 borna de-o verst.4". Se gindi: .:=-: . . Ales rA distanla de o verstd.i.IEPURELE SI BROASCA TESTOASA Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd la fug.p-. intre timp..-"e .Oare incotro m5 grebesc? Ia s. *-'.*:s. rni a ez nitelu$". Se a$ez6 $ se odihneascl ti adorm. iar cind iepurele se trezi.TL... mutind cind un picior cind altul. incit o pierdu pe broasca lestoasidin vedere. broasca festoasi mergea $i tot mergea. *E"F*-EeiH 1* \a E-+sF.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi ajunse afit de departe.*. a drumului.: . sA vadA care pe care.

. scoase pui. hrana puilor. Cind se intoarse pe inse. le porunci acestora sA asculte bine $i si-i povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii. dar se tot temea ca stdpinul ogoruluisi nu inceape se coseasci ovdzu l." E rdu de noi. c5ci miine dimineala vecinii vor fi in lan.ate la cuib. puii ii dddurd urmatoarea veste: E riu de noi. Se te duci. mdicuF. Bdtrina prepeli!.PREPELITA SI PUII EI O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz. pe la vecini $i prieteni. se le spuice-i rog se vind la coasn . fiule. mut5-ne de aici. Plecind dup. trcbuie cosit.Ovezul meu a dat in pirge. A rrecut pe aici $A pinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spus acestuia: . meicuF. ii asculd cu luare-aminte ti spuse: .

venim aici )i ne dpu. Alunci i a spus el fecioruiui: .pinul lanului. srali f.Nu v5 fie ieam. ci ajutor n-om primi de nicnieri. nici miine nu va fi secerar ovazul. Acesre nu s au arahr. treaba se va face. ce-afi mai auzii? A venit iar sr. ii'n srnguri de coasd". spuse b. fir.pinul cu lecioru-su pc arcr. copii.trina prepelili.Sd le d uci. au ror a$leplal rudele.".-o crEpa de ziua. ovdzul nu va [i secerat atit de repede. .Se vede ce degeaba a$teprdm. puii ii A dat iar stipinul pe aici. In ziua urmdloare. Se cade se oe. irJie. tiule. a roi a$tepral prierenii fi vecinii. de vreme ce . le !pui ca. Atunci i-a..i purlor sa as (Llre ce ra mai spun( sl. prepelila zburi iar intr-ate ei)i iar Ie porun.. meicuF.Ilulinl de aici. pe la cumetri )r \. spuse prepelila. intorcindu-se iar la cuib: Ei. canirne. pe ta trali.! copii. Nu vb sperial. sd a$epteajutorul altora. Ei. cum. dar n-a venir nimeni. Cind se inroarse la cuib. pelJ (rnnati.rd grij.pu\ feciorLlui: . A doua zi in zori.i rog sa lind neapArat miine la coas.)mul a hoteril sd puni singur mina. puiprii mei. Ovniul e nr pirga. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli.

. cind acesia ne va lua Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea.nstiie p. Pini Ia urme.unul it.J pun. c.un. Atunc. Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage imp6rat.rat pe vulrur.PAUNUL P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp. s. desi. imp. colofana inlrebA: Ia spune.. cind ai sd fii tu imparal cum ai sd ne aperj de toim. hotSrir.rat. iar pa$retul cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna. P.cu coada ti se declare pretendent la coroan.

1.-.":. ^..'t4 . .?&:c '?1..

. .:?. Albinele.. simt c5-mi ia focl" gi ursul o lu. nasul meu.Vai.. -:LV .-" .u nas.URSUL $I ALBINELE Un urs veni la o prisacd $i prinse pagubi sd face. din loc. dind aprig glas. Au teberit pe al s.

albinelor! 5i alb. irnperlili-vn a. in celdlalt trinlorii. ::! . . nu >rili sd (d((li mierea . "#. fiindcd nu $1iu care din voi a iicut mierea.i vd indopali din munca altora.j r-in'orilor' t25 . Viespea spuse: Nu pol holeri nimic din capul locului. trintorii se luari la cearlS cu albinele cine se manince mierea Albinele chenare o viespe.:t.adar in doi stupi rima$i neocupaii intr-unul s.N iit (! ?t s: "!a * ALBINELE $I TRiNToRII D cun veni vara. Si ne faci judecata pe loc! Viespea respunse: Acum.r+' "15.4. Punefi-i pe fugi. $i mai buna. Voi trintorii nu vi in\oil: tiinJc. srea albinele.cul miere mai mull.: --1T' -. chiar cd o pol face pe loc. Peste o s6ptamin. Trintorii serira indata cu gura: Nu ne invoim.y tF-+.nele lc \enira Je ha. am sa-mi pol da seama care din voi a f. iL . sd le fie judecator.

aprinsd care din ei e o pasare mai de soi. Coc-orul spuse: In schimb. pe cind tu ili faci de lucru prin curtea cu b. eu str6bat in zbor inafiurile cerulur. pe cind tu etti cenu$iu fi uri. peunul Eu sint cea ma.PAUNUL $ COCORUL Un cocor fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf. in coada mea strilucesc toate culorile lumii. t26 . frumoasd pasire.legar..

ii spuse el. Aila ci nu ii-af fi dat dnlmut nici inainte. se roage de el se-i dea drumul. aln $ te slujesc ii eu. imi dai drumul. .r unui pi\irar )i inietrl s. dar acurn ti mai puin se le a$fepfi la asla am s. li sucesc gitul liindcd etti gata $-. grAi pisararul. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci. Afa.PITPALACUL SI ViNATORUL Un fi'palac nimcri in pla. vinzi pe ai lei. Dac. carevasAzica.

t2E . Pentru a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile. Asa incit. $i tot pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare. omul va face sfoare din el. plec. Ciad inul inflori. venti cu toatele in grabd sA ciugulifi seminfele de in.du snminln. Zburd indate la pisiri ti le spuse: Suratelor. ca sA nu pitimeasci mai tirziu din pricina lui. de Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor.s. Pisirile n-o ascultari nici de data asta.VRABIA Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Acesta va cre$te. vrabia chemA iar p. Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei. iar aceasta nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele. vrabia se super5 pe suratele ei. iar in tlase ne va prinde pe noi. din sfoare va impleti plase. Inul ajunse la maturitate $i d.rile sd ciuguleascd inul.

sam in huLubirie. niciunul. ce trebuie sa fac ei: lSsati-mA in hulub:ria voastr.u >r rreb-re. iubesc. asta-i! graira ei. iar pevoi v.j-mi Jdti r\ulrare. Inainre de rodre.r fiecdre zi la md. eretele incepu altfel sa le vorbeasc.rie. Atunci se gindi la un vicle$g. ce se vnzu instalat in hulubarie. Acum nrmic nu ne nai podle ajLra. cum c. porumbe.. Cind se dez meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut. Nu n umar ca obijduiesc. ar vrea \o \( puna in slujba lor. il tisar. proclamalime imperat. Nu irebuia se-l I. \e . Iat.. . dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac. hulub. era p.. Am Iimo liber berecher.: -Sinr i-nnirarul r05r. veni ling.i vor minca $i zilnic sacrifica cire unul din ei. le vorbeasci norumbei lor. Porumbeii se invoird. iar eu\. .r)ezd inrr-un coriac )i incepus. le \puse el. Dup.ERETELE SI PORUMBEII Un erete se tor lua dup. voi sluji cu credin16. dar nu izbulea sn prind. pe erete si intre la ei.ea rjrziu.

dar rimeni nu l-a dat la o parte. Numai o singure bAlrinA. iar eL se atezi pe prisp. se policnea de buluc. Culn aSa? P:i. ple(e. veni nult.are. Deci.. trase in fala inlrnrii in casa vecinului un buruc.Stie In 'firtir. se intoarse din dfum fi il indepArta din fala intrdrii Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. o . dar ti accla era o batrin. de cun1 ietea din case. lume. dupd ce se poticni de butuc.ST-APiNUL SI LUCRATORUL La o nunl. A$ procedeazi nii. Acesta il inlreb6: Mul{i oameni au fosr? Un singur om. Lucritorul se duse. Vecinul celui cu nunta chemA la el pe lucrilorul sdu $i ii spuse: Du{e. a$eptind ceasul cind oasp lii vor i ncepe sd se impr. oa pHlii ircep. O singura bilrind a indepinat butucul de acolo. Am atezai un buluc la inl. ulr siigur om a iosl. rJ \. cllrn ahfel.i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra vecinului. Ata fac li oile. toli s-au impiedical dc el.pa cile o sudalmd li pleca mai departe.. sc. Fie(arc.

Ceaunul spusei c5-mi tragi tu o scatoaki. Ulciorul il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o scatoalci. c. nu eu. 132 . Tu ai sd te alegi cu capul sparf.ULCTORUL $I CEAUNUL Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld.-li trag eu una tot una va fi.

LILIACUL Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale Si pesiri. in cele din urn5. ti de arunci liliacul tr. suslinind sus i lare ce este animal li cd le iube{te numai pe ele. labele.. dar mai lirziu. zboarx numai pe ins rate $i nu se mai de cu niciuna din pe4i. Cind. dar pdsdrile il alungard. . izbindir. cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA! liliacul s dddu cu animalele.serile. El le ariti dintii din gu16. totu$i p. liliacul vru si treaci de partea acestora. Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace. Liliacul nu se abture nici unora nici celorlalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrunLa inceDut o.sirib se dovediri mai tari decit anirnaleb .e. prin scorburi.efte prin beciuri. slircurile pieplului.i atunci liiiacul se dddu de partea lor zbura cu ele fi spunea cd-i pasd.

$i vadd comoara. de acolo. sa.ZGIRCITUL Un zgircit aduni o ulcicn cu bani. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse pe jelit. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obicei fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i toruna l. Un vecin il vnzu ti ii spuse: La ce mai jele$i? Doar nu te foloseai de banii aceia. o ingrope in p. in mare taina. Cind zgircirul veni sA-$i vdde agoni. *Eb .mint $i se ducea zilnic.o fi. Un argat ii linu urma. ii dezgropd noaptea ulcica $i o fur.eala.

Taranul il azvirli inapoi. afurisirule. spunind: Sa piei. Tdranul se apucd sel scoatA. dace mi mu i fiindcE vreau si te scap' .TARANUL $I CIINELE Un ciine cezu in fintind. dar ciinele il mutce de mine.

I ri u ngh'ular. JDjeu .jug m ic. animaletor . Ciinele incepu si se dea Ia geini. care * pune la giru ca sa nu poala rrece pnn gard. Arunci c iin te porni pe la alre curti. numai pe mine m -a lnsemnal.CIINELE CU JUJEU * . Srepinut ii prinsela. . ararinou-t] JuJeul $t spunind: .-la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinulDintre toli ciinii.eil un juje!.

dar nu putu da de urma ei.CIOBANUL Un cioban pierdu o oaie.utA pesle tot. O c. Atunci prinse a se ruga ti fngedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cio I3E .

ciobanul prins a se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o rubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei: 139 . li gdsise pe holi.banul in pddure $i didu peste ni$te lupi. Dar cind lupii se repeziri la el. care tocmai isprdveau de mincal oaia pierduta.

110 .CIINELE PE FIN Ciinele se tolinis pe fin. nici pe altul nul las5. ct dul5ul mirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte $r spuse: Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. viri capul gi abia apucd o gurd de fm. Vacii i se ficu d o gure de fm veni sub per teie grajdului. lingn grajd. nici singur nu mininci.

LUPUL $I OSUL Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac; de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cd lelanddi dupa el. w 'f

CIINELE $I HOTUL Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele il simti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piine ti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi la hol sil mu e de picioare. t42

De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i dau piine, ii spuse hotul. Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu piine, nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acum ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce incerci se mA mituie i. 143

LUPUL $I IAPA Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. primi o copira de-i zb. da'ndati ce ajunse . lup . cunoa]tem un asrfel de leac.ll. Una din iepe il intrebS: Da' tu $tii lecui? D'apoi cuml Atunci. . rogu-re. Lyp.. linga piciorul cu pricina. care vindeci pe loc.ra-d toti coltii din gu re. Oare nu cunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi. lecuiefle-mi piciorul drept din spale.* duse numaidecit la ea. Veni la herghelie ti spuse: Vdd la voi un minz care tchioapiti. ce md cam line o durere in copita.

t1 !' .

VULPEA $I LUPUL Vulpea il vizu pe lup ca bi ascute collii. c6 n-am cu cine mi bate. il lntrebe: De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te Lupul rSspunse: Tocmai de aceea ii ascul. t.) . n-oi mai avea timp sa-l ascut. Cind oi avea cu cine.

nevoie am de tine. alungi cerbul. Calul veni la om fi il ruge sd-i ia aplrarea.f 't' l-'' dn4 CERBUL ql C1. V.n) \-''. Ba nu te las.siri calul pe linga el. gi p. Omul ii lud apirarea.t'/ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi _ de pe pigune. acuma las..-Ut. calul spuse: Mullumesc. . dar in schimb puse friul 9i qaua pe cal. fiindca mi-am dar s ama cit.zind cd cerbul a fost alungat.-m. omule. sA plec.

. spuse: zic si sdrim.'// Hele$teiele d mlattinile secari din pricina cildurii prea mari. mai tindr. o fi apd mult5. cum spui.DOUA BROA$TE. Doue broatte porniri se caute apa. de acolo nu mai ietim. api e multe in fintine $i nimeni nu ne va pricinui acolo vreun necaz. 148 . Au ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpdneasca daca e bine sau nu sb sard in finline. Ba nu. dar dacd totuti seacd pini la urmx. Una din ele.

Por ul se gindi: . Vezi ti singur. Acum sintem $ase. te facem bucdfele.De. puii sint prea nici." Trecu vara. Porcul ceru ia. ai pufintice rdbdare. Porcul o gizdui. Lupoaica ii spuse: incearcd nrimai sn te legi de noi.. se fie lesal la locul lui.. Lupoaica fitt ciliva pui.LUPOATCA $r PORCUL'-'/ O lupoaic.. ii respunse lupoaica. . sA mai a$tept. ceru porcului sa o gizduiasci peste noaple. Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui.

nu alta! Cun. cit taurul nu vei fi. Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate purerile ti chiar c. ti inrrebe iar: Mai mare decit sint eu acuma? Mai mare. Mult mai mare. spuse: Tii. Una din broscule.du peste un cird de broscule pe una o stdvi sub copita.. Betrina se umfld ti mai mulr: $i decit acum? gi decii acum. intorcindu-se la maici-sa. te cup rinde groaza. Chiar de-ai plesni.TAURUL $I BROASCA venind spre lac. plesni.trina broasci se umfl. B. taurul d. celelalte sArirx in ap. ce animal mare am vezui. mdicufn. era mai mare decit mine? intrebx mama. 150 .

celui de sus sa Ie triniti un impdrat. Se intirnpl5. ca deasupra bdllii lor sA se fringi un ram uscat ti se cada in api. sa coboare in ea Broa$tele se bucurard Si spuserA: lati ti impiratul adevirat. Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devoreazi una dupi alta. miSca.ratul. Ramul nici c. cnzind in noroiul ba\ii. Numai cA ramul. cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un imDarat. 151 . r. Arunci ie rugar. un billan care rreiea in zbor pi deasupra ballij. Broaslele'lii zisera alunci c. Aroa$tele prinsere curaj ba inotind. ba saltind se apropiara de el. Se inrimpla ca locmai alunci. broaftele regrelari pe patnicul impdrat de mai inainte. prea e pa$nic imp.mase infipt acolo. Iard fi imparalui! srrigard broa$ele ti se rm orastiare care incotro.BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT Broa$tele incepuseta s. Acesta este viu ti va -Sti sd ne face dreapti judecatd. se certe intre ele ii nu aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA.

Ghicise c. O gdsi asupra lui 9i ii duse De amindoi la comisar. Negustoru l ii opri pe cei doi . unul din ei luase qi ddduse celuilalt basmaua ti il buzundri p holul care se jurase ce n-a luat basmaua de pe tejghea. dar cind reveni {i privireaii cnzu pe tejghea.NEGUST'ORUL $I HOTII in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sa cumpere basmale. vazu ce o basma dispiruse. Atunci neglstorul spusei In cazul acesra.i le spuse: Careva dintre voi a luat o basma. marfa. amjndoi s'rnLeri horii. Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupralui nici un fel de basma. iar cel ilalt cd n-a luat basmaua de pe rejghea. I5) . Negustorul se ftrtoarse cu spatelela ei ca se scoaL.

iar omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina mai bine. Se apud Si soarele de treaba asta. Ii sdlta $apca din cap i ii flurura naprasnic hainele. care din ei va izbuti si-l dezbrace mai repede pe om. Vintul seporni se smulgi de pe el imbracd minrea. ci acesta se $i descheie la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5.SoARELE $r VINTUL Se incontrard soarele si vintul. ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace pe om. ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli . El numai cn-l pirpeli nilelq pe om. il mai pirpeli pe atita.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->