CUViNT INAINTE Marele scriitor rus Lev Nikolaievici Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.

ait o bune parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 p ntru prima datn Prin anii 1874l8? 5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a inclus in ele o sumedenie de istorioare $ legende din lile.atura anica luate din viala diferitelor popoare ale lumii. Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz", ,.Leul ii ciinele" ti altel .

Pe ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului, vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu, Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele nai simple, apol vin ahele mai .omplicare... Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare iabulele scurie t simple iegie de sub pana inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli. Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in ,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (caii .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.a ns io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil clc deveneau basnc .u tti, opere de sire siariioa.e ale naretui sc.iiror. Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care rorul este caprivanr ti plin de invnFninre. Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include in ea iniordeauna o ironie jnl peroare sau un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt ti pe inlelesul luturor, Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto' .enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAninEroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali. Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar oricare ar ii intili$rea lor, autornl povesteqre despre i adr.sindu * in prinul rind copiilor-De aceea poate uneori aYen inpre sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $ felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste particularitale a labulelor se straduig$e si o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail $f ,.,' () V} I q,!7> !u M

w cA ,uI-sr rAPA ,. $i ziua Si noaptea iapa s ducea in cimp, la piscut. CiL; vreme calul se ind sruia noaptea, iar ziua ara. Odatd" iapa ii spuse calului: De ce ari? Sd fiu in locul tdu, nu m-a[ duce la arat. O da stdpinul cu biciul, dau $i eu cu copita. A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. V5zindul dintr-o dati adt de inderitnic, lSnnul inhdma pa la plug.

l/, VULPEA $I COCORUL Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le ram: inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui cocorul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse t0

torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpela el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt. Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior, dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeaH

PUTI MAIMUTEI Z. O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe cel; lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimufei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el, Ie

p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunse in hnligul pidurii, oamenii nu didurd cu ochii de el si trecurd mai departe. Maimula sxri intr-un copac, dar, grdbid cum era, izbi odrasla cu capul de un ciot ii aceasta muri. Dupe ce oamenii plecare, maimula porni se-Si caute puiul n iubit, dar nu-I mai putu gdsi si rimase fi fdre acesta. I3

LUPUL qI VEVERITA S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverila c;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $ri in picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi: La$-me, lupule, sA plec. Lupul ii spuse: Bine, am sd te las, dar numai cu condilia se-mi spui de ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timp ce pe mine md incollette necontenit uritul, de cite ori md uit la voi, v; vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin crengile de sus ale copacilor. Veverila ii rdspunse: Mai intii lasi-m; se me urc in copac, iar de acolo li-oi spune, c;ci aici mi-i fricA de fine.

Lupul o Ie$, iar veverila se cafiri in copac $i de acolo ii spuse: Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu. R;utatea i1i mistuie inima. Pe cind noi sintem vesele fiindcd siniem bune $i riu nu facem nimenui.

VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL O turmi de oi p4tea pe petune. Pe nea eptate, apdru un !ulrur se prav: i din inallul cerului. inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. O cioard vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici de carne proaspdld: I$i spuse: .,Nu-i mare scofatd. Am se incerc $i eu, ba am sd. fac trcabd mai bund. Vulturul e un prostdnac, a luat un mielut pirpiriu, pe cind eu am si iau berbecul acela gras, de colo." Zicind asta, cioara iqi infips ghearele in lina miloasd a berbecului $i dedu sd-l ridice, dar geaba strddanie. Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind Veni ciobanul, i le smulse el din fne, suci gitul ciorii gi o azvirli cit colo.

DOI COCOSI $I UN VULTUR Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi. Unul din ei fiind mai puternic, il betu pe ceHlalt;i il alunge de acolo. Gdinile s adunare in jurul inving; torului $i prinsere a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima sa. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei, b5tu din aripi $i cinte cu glas risunetor: Privili-md, I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se afld alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine! Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. ce un vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare si il duse in cuibul siu. R

DRUMETII Un b;trin Si un tinar mergeau pe drum. Deodad, ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac plin cu bani. Tin;rul il ridici qi spuse: Dumnezeu m-a procopsit. B;trinul grei: S-ar cuveni, zic, pe din dou5. Tinirul spuse: Nici vorb;, ce nu l-am e;sit impreune. Eu l-am ridicat. Belrinul nu-i r;spunse nimic. Au mai mers citva timp impreuni. Deoda6, aud in urma lor tropot de copite ti strigetele poterei: Cine a furat un sac cu bani?l Tinirul se sperie $i spuse: Sd nu dem de vr o belea, bunicule, peniru banii s5sili. Batrinul rispunse: Banii i-ai gesit tu, nu noi; ti beleaua de ase Potera il intfic; pe fl;ceu ti il duse la tirg, pentru judecal;. iar berrinulse inloarse linistir acasd. @Eq

$OARECELE, coco$ul-$r MoTANUL Un toricel se duse sd se plimbe. Umbl; ce umbH el prin ogradd $i se intoane la mama. Am vizut, mam;, doue animale. Unul era tare fioros, celdlalt tare blind. Mama il intrebe: Ia spune, cum ardtau acele fiare? -

$oricelul r;spunse: Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali, clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p lingi ea, a deschis clonlul, a ridicat un picior fi a prins a rdcni alil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund. Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu face rau nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltd fiarA, cum ar;ra? Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea la soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel cenu$;i, netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea uSurel din coade cind se uita la mine. BAlrina mam; spuse: Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul!

clee$u!_pE_rugxl_E $I YTJLPEA Un coco$ de munte $edea in copac. Vulpea veni sub copac $i ii spuse: Bun gesit, coco$el frumu$el $i prieten al meu. De cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace la picior, ca se vEd cum o mai duci. Mullumesc pentru vorba bune, respunse coco$ul Vulpea se prefecu ce nu aude, $i spuse: Zis-ai ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, co co$el frumu$el $i prieten al meu, si cobod colo-n iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbSdoud impreune, ci a$a nu te prea aud din copacul Coco$ul de munte respunse: Fricd mi-i sA cobor in iarba. Pentru noi. Dasd rile, e cu primejdie se umblEm pe p;minl. Nu cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea. DacA nu de line. de ahe fiare mi-e fricd. raspun se cocolul de munre. Sint ror felul de fiare. Se nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel ti prie t n al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz, precum cd se face pace pe intreg pdmintul. De acum fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele. Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite, ved niqte ciini gribind incoace. Dacd em ca inainle vreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i aga cum sDui. n-ai de ce le reme.

22

Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile ti se preg5ti s-o ia din loc. Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte. Doar a aperut ucazul, ciinii n-or se se atingd de tine. Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de ucaz. $i o tuli de indad.

Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i se intilni cu un ciine gras. Lupul il intrebe: Ia spune, ciine, de unde dobinditi voi denin care? ciinele rispunsei Oamenii ne hrdnesc. se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii. Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de fecut eslf si p;zim curtea pe vreme de noaple, Numai pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de bine? se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o slujbd ca a voastri, cici noui, lupilor, ne vine tare greu sd dobindim demincare.

Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul are sd te hrineasce gi pe tine la fel. Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. Dar cind si intre pe poart;, numai ce bigd lupul de seame ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Il intreb;: Da' rositura asta. ciinele. de unde o ai? O an a a, rSspunse ciinele. Adice, cum a$a? PAi a$a, de la lanl, Ztua slau legat in lanl $i uire ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz. Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu me mai duc se faesc printre oameni. Chiar de-oi fi mai pufin gras, da' voi trei nber.

NAUFRAGIU Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senin o fununA niprasnice. Pescarii se speriare. Lepidard vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu, se-i scapede Ia inec. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf tot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin le spuse: De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali, din mina visla n-o ldsati. 4*

I. . ri,-. r .*ri,!ji.rli

SOARECELE CARE S-A TNGRASAT Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschid turA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca pine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedu si se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mai lds5 sd treaci prin deschizdturd. .3

SOARECELE $I BROASCA Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu de sub ap5. $oarecele dete sA o urmeze, dar inghiti lz api. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal Fi s5-ti scape zilele. cit vbi trdi, grii pdfitul, nu m-oi mai duce in ospelie la necunosculi.

BROASCA, SOARECELE SI ULIUL Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-se pe un muuroi, se inceierare. Un uliu care zbura pe sus, vizind ca au^uirar de el. cizu asuprale gi-i inlfaia rn gneare pe amrndol.

$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$ Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie la un soarece de rind. Acesta locuia in cimp ti ili ospeti musafirul cu ce-i era la indemine nitte boab de ce De in griu $i de maz;re. $oarecele cel infumurat ronldi ronldi la ele $i spuse: asta si arili atit de jig;rit, fiindci triiesti sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim noi.

gi toarecele de rind veni la el. A$teptard amindoi sub dulumele pind cdzu noaptea, Oamenii cinare ti se retrasere. $oarecele cel infumurat i$i introdus oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in suf ragerie $i amindoi se urcare pe mase. $oarecele de rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bunetef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. El spuse: Ai dreptate, traiul nostru este s&ecdcios. Am sX vin sn locuiesc si eu la ora$. Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure un om cu o luminare in min; didu buzna in sufragerie ti se porni si prindi toarecii. Abia izbutire cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din dutumea. O, nu, spuse dupe asta Soarecele de rind, tot mai bun este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese, dar nici spaime dintr-astea nu cunosc. 3I

MAREA, RIURILE QT PIRAIELE Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita. El spuse celor din jur: Pot bea toatd marea. Ba n-ai sd poli. Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble c; o beau ioate? A doua zi in zori, venird Ia el: Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoate mia de rublel M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau. Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, si nu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.

VULTURUL $I YTJLPEA Un vultur prinse un pui d vulpe ti vru sel ducd in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu sil roage sa se indure de dinsa, Vulturul s gindi: ,,Ce riu imi poate face ea mi ? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului. 34

Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpe in cuib, Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oameni de un teciune aprins.la capet ti il aduse sub pin. Tocmai vroia si dea foc pinului, dar vulturul se rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor.

PISICA SI YIJLPEA Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te poli feri de ciini. Pisica spuse: Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$. Vulpea rdspunse: Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce 36

md priveqte, cunosc taptezeci ti Sapte de Siretlicuri $ $-aprezeci $i $apte de picteli in privinF asta. ln timp ce tiifisuiau ele a$a, aperure nitte vinS tori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui. Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce; citd vreme r-ulpeaiti puse ln aplicare to ate tiretlicurile g picdletile $tiute,. dat nu reusi si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in colFt acestora, 37

MAIMUTA SI VULPEA Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor. Vulpea veni la maimulS $i li spuse: De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii fac un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. Yin-o si li-o aret. Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe. Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse: E ascunsd aici, ia-o singure. N-am vrul s-o ating inaintea ta. MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea. Vulpea fugi in pidure, aduni toate fiarele si le-o ariti pe maimuld. Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aF alesl N-are un dram de minte, de aceea a nimerit in capcand,

MOTANUL CU ZURGALAI Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina motanului. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau in ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hote

rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-au vorbit, dar nu le venea nimic mai deosebit in minte. Dar iald ca un soric l lui cuvintul: Am $ vA spun eu cum putem sc;pa de motan. M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind acesta se apropie de noi. Trebuie s;-i legdm la sii nitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare dati cind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-or da de veste ;i vom putea fugi Ia timp. N-ar fi rdu, spuse un toarece b;trin, numai ci cineva trebuie sA ;i Iege zurgdlaii h gilul motanului. le-ai ginJir bine. i; ru rreaba asra $i Ii-om r;mine recunoscdtori cu toiii. i/ i/ -.p

LEUL qI MAGARUL se duse leul la vindtoare, il lui pe migar cu el qi ii spuse: Ia-o inainte prin p;dure, m;garule, $i strig; cit poti de tare, cici ai un gitlej pe cinste. Fiarele care o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u, vor cndea in ghearele mele. A$a ti fecur5. Magarul reg a, fiarele o rupeau lia fuga care incotro, iar leul punea gheara pe ele. Dupe vinitoare, leul spuse mdgarului: Bravo 1ie, ai strigar cum nu se poate mai bine. De atunci, mdgarul rage mereu, Iot atteptind se fie H'.rdat de careva.

LUPUL SI VULPEA Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund; intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edea o vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse: Se pleci de aici, locul acesta este al meu! Lupul nu s ldsi atras in disputd, ci spuse doar arit: Dac; nu eram cu cr^inii pe urmele rnele, iti aratam eu al cui esle locul acesta! dar a a! se prea poate sA ai dreptate.

VULPEA SI LUPUL Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. A$a cd se gindi cum sd scape de ei. Veni deci pe malul riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or, din virf, tot mai adinc in riu. Din coade, purecii prinsere a-i sAri in spinare. Arunci lrulpea iti cufund; in ap; $i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus pe spinare, apoi pe grumaz, apoi pe cap. Vulpea s cutundd Si mai adinc in riu, a9a incit la suprafalaapei ii remesese numai capul. Purecii se ingramadirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toatain apd. Purecii sirird pe uscat, iar vulpea ieii din riu in alt loc. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi sd fac; o treabi nai bun5. El seri dintru-nceput cu capul inainte, se scufundi adinc ti remase in a$teptare pe fundul apei. Trdgea nidejdea, vezi bine, cA purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd din riu, purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai

TARANUL $I NOROCUL ^ Un 15ran purcese la cositul pi$unii, dar adormi. ln vremea asta Norocul se preumbla prin Iume. EI se apropie de leran fi spuse: In loc sn munceasca, el doarme, iar mai tirziu n-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina pe mine. O $ zic* ,,N-am noroc".

FETITA ST LIBELULA O fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioareIe. Tata ii spuse: Acesrea sint libelulele care danseazd in zori. Fetila ti aminti de vibraliile lor $i didu drumul libelulei,

$ARPELE DE CASA SI ARICIUL Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse: GAzduiette-m;, tarpe de cas5, pentru un timpin cuibul tau. $arpele de casA il gnzdui. Dar de cum inre a ciul in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur; trai. La o vreme, $arpele ii spuse: Te-am gazduil pentru un timp, dar acuma pleacd: puii Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii. Ariciul rAspunse: SA plece cine se infeapi, cd eu unul nu me pting. 47

STiNCUTA $I ULCIoRUL Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi, cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajungela ea. Atunci se apuci se arunc e in ulcior pietricele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h gura ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea. 46

PAS,{RICA O p;serice sdtea pe o creanga ti vazu jos, in iarbd, nryte seminie. Pdserica ifi spuse: ,,Sn ciugulesc $i eu citeva.,. in iarbe, dar nimeri inlr-o phse de prjns -Z-burb pasarr. _,,De_ce trebuie sA pier? se intreb; ea. Eretii omoarA pdserele vii $i nu p;lesc nimic, iar eu imi pierd zilele pentru un bob de s;minl5.,, Bb.

e e .\ Un fldcdia$ past a oile fi prinse a striga, chipurile, cA vazuse un lup: Ajutor, lupull lupul! Teranii veni.d in fugn, dar se dumerird c; fuse sera pacaLli. Fliceia;ul mai facu de doue sau de rrei ori isprava asta, dar o dati se intimpld ca lupul si dea cu adevirat ialna in oi. Flacdia$u1 siriga iar: S5rili, seriu ce a dat lupul! T;ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti nu mai venire la chemarea lui. Cit despre lup, vSzind ca nu are de cine si se leam;, sfifie toat; lurma, dupn plac.

FURNICA SI PORUMBITA Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNe sete. Un val o lue pe sus Si era gata se o inece. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc. Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula in ap5. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald. in attn zi, un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi de stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii ciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isi desficu ariDile si zbura de acolo. 52

STANCUTA $I PORUMBEII O stdnculd bdgi de seami c; porumbeii sint binehriniii. Atunci i9i vopsi penele in alb ti zbure in hulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un porumbel de-al lo., qi o l;sari in pace. Dar stencula uit; unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. Porumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pefugi. Sdncula se intoarse li ai s:i, d ar-stdncul;le se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea.

BROASCA TESTOASA qt VULTURUL Broasca l stoasd se tot ruga de vultur se o invele si zboare. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu ise DotrivesLe, dar broasca lesloase o linea una:i bun.i. Alunci !ullurul o lua in gheare. o ridice in v;?duh ti n dedu drumul de sus. Broasca lestoasa c;zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea. -&

MACARUL SI CALUL Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal. lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Mdgarul ii spune calului: Ta.e grcu imi vine, n-am s5 pot c;ra pina h capet povara asta. la $i tu mdcar o mici pafie din ea. Calul nu se invoi. Peste pulin megarul se prebu$i 56

b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete duhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat de mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine Ar;can de sufletul meu, ce-am p6lit! Dacd il ajutam nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singur toati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pe deasupra.

Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI. Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta incepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spunind: Dac; ai sd me iati cu zilele, am s5-Ii fac ;i eu un bine cindva. JE

Leul incepu se rida, adid-cum poate un oricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rdgetele leului, Soticelul veni indat;, roas funia $i ii iti amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu credeai c; am si-li poi face un bine? Acum vezi pr chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori "ingur folos. $ry

BAXA SI GAINA -.O. g;it" ."ug in fiecare zi cite un oLr. colpodinar5r ase cd dace o va hrani m ai bine. gaina ii va oua oe ooua.ori mat mulre oue. Zis $i facut. Numai ca, Ingrasrndu-se. garna nu se mai oua delo(. 'fr 6* A,u/(,t

GAINA $I OUALE DE AUR cdina unui gospodar oua oui de aur. Rivnind se ia mult aur dintr-o datd, gospodarul tdie gaina (credea' vezi bine, ci poarte in ea un bulgere mare de aur); dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile.

CIINELE, COCO$UL $I VULPEA Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. pe seari, cocoful adorrni inrr-un copac, iar ciinele ifificu culcu$ la temelia copa cului, prinrre redecinite acestuia. La ceasLrl sorocir, cocosul prinse a cinra. Vulpea il auzi, veni fuga sub copac qi incepu snJ imbie sd coboare pini la ea, ca sd i dea cinstirea cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. CocoMaj intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupi zdbrelele porfii. Se-mi deschidd et poarra, g arunci Vulpea il ciute pe porrar, cercind si-t picileasci cu aceeat' gogoril;. Dar ciinele snri din culcugut sAu ti-i fecu de petrecanie.

DIHORUL 9l!:l inrra la..un li se apuc; s; linsa -!' -aramar pila acestuja_ Din_ limba incepu sii_i picure sing-e.u_rhorut se bu-curA :i Iins e mai depane, zicindu_ri ca srngereaTa rrerul pilei. pini jri zdreti limba de roi_

\.\ LEUL, URSUL SMLPEA Leul ii ursul dedur; peste o halc; de carne Si !e luari ia cearti pentru ea. Ursul nici gind se cedeze, leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or, pin; cind, sleiii de puteri, cezrirS cu boturile in lSrini. Vulpea zeri carnea care z;cea inire ei, iti infipse collii in ea $i, pe-aici fi-i drurnul!

LUPUL $I BATRiNA Un lup fl;mind urnbla dupl pradi. La marginea satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul unei betrine care spunea: Dacn nu contenetli cu plinsul, am sd te dau la lup.

{ / Lupul nu plece nai departe, ci se puse pe atteptat s; i s(} dea plodul figiduit. Attepte pini cdzu intunericul, $; iar o auzi pe bitrini spunind: Nu mai plinge, pui$or, c; nu te dau la tup. Daca o veni lupul, ii punem pielea n b51' Lupul iti zise:,,Se vede lreaba c; pe arcr una se spune $i alla se face", Si pleca din acel sat.

LIBELULA $I FURNICILE In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind umezea16, aceslea il scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spusere: Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele? Libelula rdspunse: N-am avut timp: am cintat toat; vara. Furnicile riserd qi greid ata: Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat! -

BROASCA qI LEUL Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leul o strivi cu laba $i zis : Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi! -

ffa LUPUL $l COCORUL I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse: [a, cocorule, ai gitul lung-vir;-mi ciocul in gitlej ti scoate osul de acolo. Am sd le rispldlesc. Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul li spuse: D5-mi resphta fngeduitd. Lupul clanleni din colli $i-i rispunse: Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am scurrat de cap cind li l-ai virit intre collii mei?

LUCRATOARELE St COCO$UL Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap Si le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari se se scoale a$a devrem ti se gindire s;-i ia viala cocotului, ca sd n-o trezeasce pe sldpina. Ficnr6 intocmai, numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se sa nu doarmi mai muh decit trebuie. st;Dina Ie scula Si mai devreme D lucrdfoare.

CiINELE sI UMBRA sA Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat peste riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$i chipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrd bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul amegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de Astfel, ramase li f;r; carnea ce-o avusese.

CERBUL $I PUIUL DE CERB Puiul de c rb il intrebi odaii pe p;rintele siu: T;icul;, egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii, ba mai ai ;i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi. De ce alunci li-e a$a frici de ciini? 74

.",,/ t -t i{,*.stb w, Cerbul se puse pe ris $i rdspunse: Ai dreptate, b:iele. Numai ca inlinpl;: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l;rrind. n-apuc sd mi gindesc la toate astea, fiindce me pomenesc zvinlind pdminlul in fugA. 75

VULPEA qI STRUGURII Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg $i tor chitea cum si s infrupte dinrr-intii. Multe vreme ppei ea sub butuc, dar nu izburi se ajungi la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise: Sint inci acri. -

GAINA $I NINDUNICA O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucrisA le cloceasctr. Vdzind-o ce f ace, o rindunicd ii spuse: N-ai minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or crette mai miricei, pe tine te-or obijdui mai inrii.

MiGARUL iN PIELE DE LEU Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea crezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luare b fugn. Dar prinse a bate vintul, pielea fluturn seliind intr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii se intoarsert si il ciomigire zdravin. -,rgx,,. "_*F.

\.ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu munca in vie. Cind ajunse pe patul mo4ii, ii chem; la el fi le spuse: Dupi ce o se mor, copii, sA ceutali in vie, ceci am ascuns ceva acolo. Fe.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji. )idupi ce pdrinrele lor inchise och ii, se apucari sd sape in vie. Comoara n-o gdsir;, dar pAmintul l-au sapat atit de bine, incir via incepu sd dea rod mutl rnai bogat. gi se imbogifirA cu rolij.

YULPEA $I TAPUL Tapului i se fecu sete. El cobori sub un mal abrupt, la izvor, $i se addp, pine se ingreuie de tot. Dind sI iasi de sub mal, nici ce mai puiu. gi incepu s; behdie. Vulpea il vnzu +i spuse: A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r in barbe, te-ai fi gindit inainte de-a cobori, cum ai st ieti de acolo. 8l

cocoR $r BARZA Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentrua{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco , dar $i o barzA deolalt! cu ei. Barza ii spuse tdranului:

Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, ci barz;. Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi, am cuibul chiar pe casa perintelui rau.'Pind ti dupe penele mel poli vedea cd nu sint cocor. Tiranul respunse: Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-li fac de Detrecanie.

PESCARUL $I PEq'TI$ORUL Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse: De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folos de pe urma mea. Dac; imi dai drumul, am se cresc mare, iar cind m; vei prinde iar folosul va fi pe masura. Pescarul rbspunse: N-are minte acela care a$teapti numai folos mare, pe cel mic sceptudu-l din min;.

td 4\, t{ .*K

:, I IEPURII SI BROASTELE Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui care mai de care: Pierzania ni se trage $i de la om, ti de la ciini, $i se ti cu de Ia \Llturi, ii de la felurite ahe fiare. Mai bine termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuim sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecam IoI t

$i o pornird lopeind spre lac, hotirili sa-$i punecapAt zilelor. Auzindu-i pe ie puri venind, broa$rele se aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unul din iepuri grei: Ia opriFva, frarilor! Sd mai zebovim cu ineca rul. Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea decil a noastra, de vreme ce se tem de noi.

TATAL $I FECIORII Un iali porunci feciorilor sai se tr;iascb in bune inlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci le cefu $-i aduce un lirn Si le spuse: RupelFll Se tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe. Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele. Arunci tata Ie spuse: Asa va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA in telegere, nimeni nu v; va putea fringe vreodatd. Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF, oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.

VULPEA Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea $i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepusi se gindeasd cum se scape de r u$ine. Aduni loate suralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o trebuinF; e o greutate de prisos pe care o tot c;r;m dupa noi. Una dintre vulpi raspunse: Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce! Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo. \F

is1., ,iiil: ili ,. inlli'

TINTARUL $T LEUL Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei oare crezi cu adeverat cd esri mai tare decit mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii asta fac 90

fi muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eu sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6, c; le-a$tep(! $i linlarul, trimbilind vireje{te, se ndpusri asupra leului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile descoperife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot, infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1, I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri. Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo. D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care. sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul )i acum m; di gara un licdlos de pnianjenl

CiINELE sI LUPUL Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga caretr;ra. Un lup flimind Jddu bL, /' a a,unra-r )i vrusii m;nince. Ciinele ii spuse: Lupule! Nu te grdbi se md m;ninci vezi bine, s;nr numai piele fi os. Mai rabdA njlet, si;pinii mei or sd joace nunta, voi ave a mincare din bel$ug fi am \; m; ingrat. Arunci \a vii sa ma manin\i. Lupul ii d;du crezare g plecd. pesLe cirva dmpveni iar la casa cu pricina $i, ce sd vezi ciinele $edea pe acoperi$ul casei. Lupul il inr.ebe: Ei, s-a jucal nunta? Ciinele rispunsel S; !rii de la mini, lupule: ,ind ma vei '11ar tsisi \reodarS \omnoros in iara portii. \a nu mdi a$lepli all; nunrA.

MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc Un mEgar salbaric. inlilnind un mdgar dome\ric, se afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan e la trup ti ce hranb imbeltugald primesre. Dar cind vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de bite incepe s;-i care stdpinult m;garul silbatic spuse: Nu, frefioare, acum nu te mai invidiez prea prperat e prelul pe carel pl;re$ri. -

CALUL 9I ST,\PINII Un gredinar avea un cal. Calul muncea mult tiprimea hranA pulin;. $i se rugi cal ul celui de sus sAl mute la un alt st;pin. A$a se $i intimpl;. cre dinarul vindu calul unui olar. Calul se bucure la inceput, numai cd la olar munca se dovedi $i mai grea. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f; sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. I se irnplini $i aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu calul unui pielar. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai inrin\e.pre u\care in curted pielarului, cu rnaim; in suflet strigi bierul de el: Vai mie, arira mi-a fosrl [4a bne r;minearnla ceilalli srepin', cd acum m-au vin dut nu penru muncd, ci pentru pielea mea! "2

LUPUL SI CAPRA Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci golale unde nu pulea ajunge, lupul ii spus( Ai face bine si cobori in vale. Aici Si locul e mai neted. )j iarba e mai dulce la gusl. Capra r5spunse:

Nu pentru ast4 lupule, md chemi lu in vale. De hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te insrijetti, 97

CERBUL Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzinduti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumuselea coarnelor sale, cn sint atit de mari $i de rdmuroase. Cil despre picioare, privindu-le, spuse: Numai picioarele mis cam sl;binoage fi urite. Dar ial; c; din desb snri asupra-i un leu. Cerbul o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era gata-gata s; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sau o padur(. Codrneli cerbului \e in.urcara irr crengi. iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm;, i$i spuse: Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi scape viala, iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele mi-a adus pierzania.

t' *.

CERBUL $I VIA Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-o vie. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada, cerbul se apucd s; rumege citeva foi de vi!6. Auzind fo$net de frunze, vindtorii se gindird: ,,N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $i trasere inr-acolo, renindu-l pe cerb. $i i$i spus cerbul, in timp ce-Si dedea sufletul:

Am fost pedepsit dupi meril. CAci am vrut si meninc frunzele, care cu pulin inainfe mi-au salvat via1a.

BATRiNUL sI MoARTEA Un b;trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care. Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vr me, Hsi jos legdtura ti spuse: Oi, de-ar veni moartea oda6' Moartea apiru pe loc ;i intrebe: Iad-me-s, ce Yrei de la mine? Betrinul se sperie $i r;spunse: SA mn ajuli sd-mi pun leg;tura asta de lemne in spinare.

:."-V-4 --IrFJ "uk' LEUL $I VULPEA Din pricina bdtrinelii, leul nu mai putea sd prinde sAlb;ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase intr-o pettera ti se pref;cu bolnav. Sdlbeticiunile veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau acolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se opri la intrarea in petteri ti spuse: Ei, leule, cum o rnai duci? Leul respunse: Nu prea bine. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru? Iar vulpea, de colo: Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri, dar nici o iegire de aici. 102

MOTANUL $I SOARECII intr-o cas6, Soarecii se inmulfiri din cale afarb. Mohnul se prip;$i pe acolo {i se puse pe vinar. V;zind $oarecii ca nu-i de glum; cu el, spuserd: l_ra(ilor. \a nu mai coborim din tavan, ca aici n-are cum sA ajunge motanul! De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6 la ei, motanul se gindi cum se-i p;cileasca. Ca urmare, se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf a a, facind pe mortul. Un Soricel il privi cu luare, Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna, lol nu m-apropji eu de tine!

CORBUL $I VULPEA Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza intr-un copac. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura aceea, a a cA se apropie de copac $i spuse: $rii, corbule, cind m; uil la !ine, m6 bate gindul(; dupS m;rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea fi un glas irumos. Arunci corbul de,chise plr.(,rl fr Incepu a \foncani cil il jineau puterile. Bucara de carne cdzu in iarbd. Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse: M;i corbule, dacd ai avea ti ninte pe deasupra, chiar ci ai putea fi imperar.

CEI DOI PRIETENI Doi prieleni mergeau prin pedure, cind un ursle ieli inainre. I nul din ei o rup se de fugr, seri intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia, ceblalt r;mase in mijlocul drumului. Neavind aha ie$ire, se trinti la pamint ti fecu pe mortul. Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi. Omul 106

incete pina f se respire. UrsDl ii adulmec; obrazul Si, p;rindu-i-se ca intr-adevar este mort, pleci de acolo. DupA ce ursul se indep;rta, ceulalt cobori din copac ti il inrrebd rizind: la spune, ce fi-a soptit ursul la ureche? M;a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care fug $i i$i lasd prietenii in primejdie.

TARANUL SI DUHUL APELOR Un 1;ran iti scdpa loporul in riu; de necaz, se a)ez5 pe mal ri plinse amarnic. Duhul apelor il auzi, i se fdcu mild de Fran riii aduse d'n riu un topor de aur. it htrebd: A1 tiu este toporul acesta? Tnranul .espunse: Nu este al meu. Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta de argirr. $i iarAfi rnspunse liranul: Nici acesla nu esle al meu. Atunci duhul apelor aduse un topor obitnuii. Taranul se bucuri: Acesla-i toporul meu! Duhul apelor ii d;rui toale cele trei topoare, ca risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi. AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri niie in dar $i le povesti toat6 intimplarea. Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe nralul riuhri, i$ arunci intr-adins toporul in apA, se atez; pe rnal ti incepu $ se c;ineze. Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il intrebi: Al tAu esre roporul acesia? TAranul strig; bucuros:

Al meu este, al meul Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )inici lopo.ul care-i aparfinea, drep t pedeapsa c; mrnl,f.

LUPUL $I IEDUL Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului. I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa Tu, ii spuse, ini (ulburi apa )i din pricina asta n am cum $-m' potolesc setea. Iedul rdspunse: Cum por eu, lupule, $Ji tulbur apa? Nu vezi cd mA adip mai la vale de 1ine, Si apoi, abia ating apa cu virful buzelor. Lupul ii spusc: Te mai poitesc sa mi rnspunzj, de ce vara lre_ cuti ai aruncat vorbe de ocar; p;rintelui meu? Iedul raspunse: \ara rrec r;r. lupule. nicr ' -ma na.cusem inc; Lupul se sup;r; $i spuse: Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei bine, atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame!

LEUL, LUPUL $I VULPEA Un leu b;trin Si beteag zicea in pefterS. Toate sdlbSticiunile veniri sdl vad; $i s; ureze de s;nAtate impnratului, numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. Lupul se bucur; de prilej $i incepu s; o cleveteasci in fala leului. * Vulpea, spuse e], nu-li arat; pic de respect. N-a tenit Inicar o dar;, ra s; \ad; ce faci. 2

Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10. Auzindul pe lup ce spune, iti zise in sinea ei: ,,Las' cA li-o plitesc eu, lupule!" Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei, vulpea srni: Nu m; supune osindei, ci asculr; ma mai intii, stipine. N-am venit pe la tine fiindca n-am avur t6EaL-Iar rdgaL n-am avur liindca am L.urreieral lumea toati-n lung;i-n lat, la roli vracii, ca sd intreb de ni$te leacuri peniru tine. Abia acum arn aflat unul mai osebif, de aceea am Si venit in grabi incoace. Leul o infrebi: Ce lel de leac este? Iacatil: un lup de viu s; jupoi, cu pielea-i cald; le-nf;Fri apoi... Iar cind il v;zu pe lup risrignir sub gheara leutu', vulpea rise $i grei: {!ra-i fraliodre: la rele pe.er mdfi nu-i nune. ci nrval;-i nunai fapre bune. !

LEUL, MiGARUL $I VULPEA Leul, magarul $i vulpea se dusere h vin;toare. Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sd face imperleala. M;garul implrli lotul in trei perll egale $i spuse: Poflim, luali-v; parteal Leul se si facd singur; se uit; minie, il mince pe migar 9i porunci vulpii o noud impdrleald. Vulpea aduna otul intr-o grdmade, lasind pentru ea mai nimic. Leul ti spuse:

Bravo lie! Cine te-a in!etat s; jmparli ata de bine? Vulpea r;spunse: Pdlan'a mAsarului!

STUFUL $I MASLINUL Un m;slin d un stuf se luare in de er -care-r nrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. Mbslinul rise (le stuf cd s incovoia la orice vint. Stuful tdcu chitic. Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o partefi alla, se r6suce4 se incov oia pine Ia pAmintfi reziste p?nd la capit. M6slinul iDi incord;, i apen, crengile impotriva vintului ti se frinse. f1/

PISICA $I BERBECUL Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o fisic; ti un berbec. Cind ldranul se intorcea de la Inunc6, pis'ca ii fugea in intimpinare, ii lingea mina, ii sirea in spate, se freca de picioareLe sale. Tlranul o 'niogiia ti ii didea piine. Berbecul rivni si fie mingiiat la fel fi sA i se dea fi lui piine. Cind Franul se intoarse de pe ogor, berbecul ii fugi in intimpinare, ii linse mina, se frec; rlc picioarele sale. Pe l6ran il pufni risul, dar st;lu si vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecu vint $i sdri in spinarea feranului, darimindu-l din Vnzind cn berbecul i-a doborit p;rintele la p;mint, ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn )fre

IEPURELE Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o padure. Aici se simli la addpost, numai cd de aritalrici aduna6 in el voi se se ascundd ;i mai bine. Incepu sd caut un loc mai dosnic, intri in tufdri$ul unei ripe, dar aici dedu peste un lup. Lupul pusegheara pe el.,,Se vede treaba, se gindi iepurele, ce in bine mai binele s;-l caufi nu se cade. Am vrut se me ascund mai bine Si, iare, m-am prepddit de ror... 1t8

IEPURELE SI BROASCA TESTOASA Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd la fug;, sA vadA care pe care. Ales rA distanla de o verstd.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi ajunse afit de departe, incit o pierdu pe broasca lestoasidin vedere. Se gindi: ,,Oare incotro m5 grebesc? Ia s; rni a ez nitelu$". Se a$ez6 $ se odihneascl ti adorm;. intre timp, broasca festoasi mergea $i tot mergea, mutind cind un picior cind altul, iar cind iepurele se trezi, ea era de acum ling6 borna de-o verst; a drumului. *E"F*-EeiH 1* \a E-+sF. .-"e .TL,i. *-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:

PREPELITA SI PUII EI O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz, scoase pui, dar se tot temea ca stdpinul ogoruluisi nu inceape se coseasci ovdzu l. Plecind dup; hrana puilor, le porunci acestora sA asculte bine $i si-i povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii. Cind se intoarse pe inse.ate la cuib, puii ii dddurd urmatoarea veste: E riu de noi, meicuF. A rrecut pe aici $A pinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spus acestuia: ,,Ovezul meu a dat in pirge, trcbuie cosit. Se te duci, fiule, pe la vecini $i prieteni, se le spuice-i rog se vind la coasn ." E rdu de noi, mdicuF, mut5-ne de aici, c5ci miine dimineala vecinii vor fi in lan. Bdtrina prepeli!; ii asculd cu luare-aminte ti spuse:

Nu v5 fie ieam;! copii, srali f;rd grij; ovdzul nu va [i secerat atit de repede. A doua zi in zori, prepelila zburi iar intr-ate ei)i iar Ie porun.i purlor sa as (Llre ce ra mai spun( sl;pinul lanului. Cind se inroarse la cuib, puii ii A dat iar stipinul pe aici, meicuF, a roi a$tepral prierenii fi vecinii, dar n-a venir nimeni. Atunci i-a.pu\ feciorLlui: ..Sd le d uci, irJie, pe ta trali. pelJ (rnnati. pe la cumetri )r \; le !pui ca.i rog sa lind neapArat miine la coas;". Nu vb sperial, copii, nici miine nu va fi secerar ovazul, spuse b;trina prepelili. In ziua urmdloare, intorcindu-se iar la cuib: Ei, ce-afi mai auzii? A venit iar sr;pinul cu lecioru-su pc arcr, au ror a$leplal rudele. Acesre nu s au arahr. Alunci i a spus el fecioruiui: ,,Se vede ce degeaba a$teprdm, tiule, ci ajutor n-om primi de nicnieri. Ovniul e nr pirga. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli, canirne. cum,-o crEpa de ziua. venim aici )i ne dpu. ii'n srnguri de coasd". Ei, puiprii mei, spuse prepelila, de vreme ce ,)mul a hoteril sd puni singur mina, fir; sd a$epteajutorul altora, treaba se va face. Se cade se oe,Ilulinl de aici.

PAUNUL P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp;rat. P;unul it; desi;cu coada ti se declare pretendent la coroan;. Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage imp6rat. Atunc; colofana inlrebA: Ia spune, c;nstiie p;un, cind ai sd fii tu imparal cum ai sd ne aperj de toim, cind acesia ne va lua Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea, iar pa$retul cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna. Pini Ia urme, hotSrir; s;J pun; imp;rat pe vulrur.

,. .?&:c '?1.":. ^,1.-.'t4

URSUL $I ALBINELE Un urs veni la o prisacd $i prinse pagubi sd face. Albinele, dind aprig glas, Au teberit pe al s;u nas... ,,Vai, nasul meu, simt c5-mi ia focl" gi ursul o lu; din loc. -:LV ,:?;-"

:t. ::! .r+' "15. ,y tF-+, iL .4, "#.: --1T' -.N iit (! ?t s: "!a * ALBINELE $I TRiNToRII D cun veni vara, trintorii se luari la cearlS cu albinele cine se manince mierea Albinele chenare o viespe, sd le fie judecator. Viespea spuse: Nu pol holeri nimic din capul locului, fiindcd nu $1iu care din voi a iicut mierea. irnperlili-vn a;adar in doi stupi rima$i neocupaii intr-unul s; srea albinele, in celdlalt trinlorii. Peste o s6ptamin; am sa-mi pol da seama care din voi a f;cul miere mai mull, $i mai buna. Trintorii serira indata cu gura: Nu ne invoim. Si ne faci judecata pe loc! Viespea respunse: Acum, chiar cd o pol face pe loc. Voi trintorii nu vi in\oil: tiinJc; nu >rili sd (d((li mierea .i vd indopali din munca altora. Punefi-i pe fugi, albinelor! 5i alb;nele lc \enira Je ha,j r-in'orilor' t25

PAUNUL $ COCORUL Un cocor fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf; aprinsd care din ei e o pasare mai de soi. peunul Eu sint cea ma; frumoasd pasire. in coada mea strilucesc toate culorile lumii, pe cind tu etti cenu$iu fi uri.. Coc-orul spuse: In schimb. eu str6bat in zbor inafiurile cerulur, pe cind tu ili faci de lucru prin curtea cu b;legar. t26

PITPALACUL SI ViNATORUL Un fi'palac nimcri in pla.r unui pi\irar )i inietrl s; se roage de el se-i dea drumul. Dac; imi dai drumul, ii spuse el, aln $ te slujesc ii eu. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci. Afa, carevasAzica, grAi pisararul. Aila ci nu ii-af fi dat dnlmut nici inainte, dar acurn ti mai puin se le a$fepfi la asla am s; li sucesc gitul liindcd etti gata $-; vinzi pe ai lei.

VRABIA Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd indate la pisiri ti le spuse: Suratelor, venti cu toatele in grabd sA ciugulifi seminfele de in. Acesta va cre$te, omul va face sfoare din el, din sfoare va impleti plase, iar in tlase ne va prinde pe noi. Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar aceasta nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele. Ciad inul inflori, vrabia chemA iar p;s;rile sd ciuguleascd inul, ca sA nu pitimeasci mai tirziu din pricina lui. Pisirile n-o ascultari nici de data asta. Inul ajunse la maturitate $i d;du snminln. Pentru a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile, $i tot pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare, Asa incit, vrabia se super5 pe suratele ei, plec; de Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor. t2E

ERETELE SI PORUMBEII Un erete se tor lua dup; porumbe;, dar nu izbulea sn prind; niciunul. Atunci se gindi la un vicle$g. veni ling; hulub;rie. \e .r)ezd inrr-un coriac )i incepus; le vorbeasci norumbei lor. cum c; ar vrea \o \( puna in slujba lor. Am Iimo liber berecher, le \puse el. iar pevoi v; iubesc. Iat; ce trebuie sa fac ei: lSsati-mA in hulub:ria voastr;, proclamalime imperat, iar eu\; voi sluji cu credin16. Nu n umar ca obijduiesc, dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac;. Porumbeii se invoird, il tisar; pe erete si intre la ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie, eretele incepu altfel sa le vorbeasc;: -Sinr i-nnirarul r05r.u >r rreb-re.j-mi Jdti r\ulrare. Inainre de rodre, ;r fiecdre zi la md.i vor minca $i zilnic sacrifica cire unul din ei. Cind se dez meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut, era p.ea rjrziu. Nu irebuia se-l I;sam in huLubirie, asta-i! graira ei, Acum nrmic nu ne nai podle ajLra,

ST-APiNUL SI LUCRATORUL La o nunl; veni nult; lume. Vecinul celui cu nunta chemA la el pe lucrilorul sdu $i ii spuse: Du{e;i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra vecinului. Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casa vecinului un buruc, iar eL se atezi pe prisp;, a$eptind ceasul cind oasp lii vor i ncepe sd se impr;Stie In 'firtir. oa pHlii ircep. rJ \, ple(e. Fie(arc, de cun1 ietea din case, se policnea de buluc, sc;pa cile o sudalmd li pleca mai departe. Numai o singure bAlrinA, dupd ce se poticni de butuc, se intoarse din dfum fi il indepArta din fala intrdrii Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. Acesta il inlreb6: Mul{i oameni au fosr? Un singur om, dar ti accla era o batrin;. Culn aSa? P:i, cllrn ahfel. Am atezai un buluc la inl.are, toli s-au impiedical dc el, dar rimeni nu l-a dat la o parte. Ata fac li oile. O singura bilrind a indepinat butucul de acolo. A$ procedeazi nii. Deci, ulr siigur om a iosl. o

ULCTORUL $I CEAUNUL Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ulciorul il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o scatoalci. Ceaunul spusei c5-mi tragi tu o scatoaki, c;-li trag eu una tot una va fi. Tu ai sd te alegi cu capul sparf, nu eu. 132

LILIACUL Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale Si pesiri, Liliacul nu se abture nici unora nici celorlalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrunLa inceDut o;sirib se dovediri mai tari decit anirnaleb ;i atunci liiiacul se dddu de partea lor zbura cu ele fi spunea cd-i pasd.e, dar mai lirziu, cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA! liliacul s dddu cu animalele. El le ariti dintii din gu16, labele. slircurile pieplului, suslinind sus i lare ce este animal li cd le iube{te numai pe ele. Cind, in cele din urn5, izbindir; totu$i p;serile, liliacul vru si treaci de partea acestora, dar pdsdrile il alungard, Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace, ti de arunci liliacul tr;;efte prin beciuri, prin scorburi, zboarx numai pe ins rate $i nu se mai de cu niciuna din pe4i.

ZGIRCITUL Un zgircit aduni o ulcicn cu bani, o ingrope in p;mint $i se ducea zilnic, in mare taina, sa,$i vadd comoara. Un argat ii linu urma, ii dezgropd noaptea ulcica $i o fur, de acolo. Cind zgircirul veni sA-$i vdde agoni.eala. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse pe jelit. Un vecin il vnzu ti ii spuse: La ce mai jele$i? Doar nu te foloseai de banii aceia. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obicei fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i toruna l;o fi. *Eb

TARANUL $I CIINELE Un ciine cezu in fintind. Tdranul se apucd sel scoatA, dar ciinele il mutce de mine, Taranul il azvirli inapoi, spunind: Sa piei, afurisirule, dace mi mu i fiindcE vreau si te scap'

CIINELE CU JUJEU * . Ciinele incepu si se dea Ia geini. Srepinut ii prinsela.eil un juje!. Arunci c iin te porni pe la alre curti, ararinou-t] JuJeul $t spunind: .-la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinulDintre toli ciinii, numai pe mine m -a lnsemnal. . JDjeu ,jug m ic. I ri u ngh'ular. care * pune la giru ca sa nu poala rrece pnn gard. animaletor

CIOBANUL Un cioban pierdu o oaie. O c;utA pesle tot, dar nu putu da de urma ei. Atunci prinse a se ruga ti fngedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cio I3E

banul in pddure $i didu peste ni$te lupi, care tocmai isprdveau de mincal oaia pierduta. li gdsise pe holi. Dar cind lupii se repeziri la el, ciobanul prins a se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o rubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei: 139

CIINELE PE FIN Ciinele se tolinis pe fin, lingn grajd. Vacii i se ficu d o gure de fm veni sub per teie grajdului, viri capul gi abia apucd o gurd de fm, ct dul5ul mirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte $r spuse: Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. nici singur nu mininci, nici pe altul nul las5. 110

LUPUL $I OSUL Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac; de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cd lelanddi dupa el. w 'f

CIINELE $I HOTUL Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele il simti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piine ti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi la hol sil mu e de picioare. t42

De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i dau piine, ii spuse hotul. Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu piine, nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acum ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce incerci se mA mituie i. 143

LUPUL $I IAPA Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. Veni la herghelie ti spuse: Vdd la voi un minz care tchioapiti. Oare nu cunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi, lup , cunoa]tem un asrfel de leac. care vindeci pe loc. Una din iepe il intrebS: Da' tu $tii lecui? D'apoi cuml Atunci, rogu-re. lecuiefle-mi piciorul drept din spale. ce md cam line o durere in copita. Lyp,ll.* duse numaidecit la ea, da'ndati ce ajunse ., linga piciorul cu pricina. primi o copira de-i zb;ra-d toti coltii din gu re.

t1 !'

VULPEA $I LUPUL Vulpea il vizu pe lup ca bi ascute collii. il lntrebe: De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te Lupul rSspunse: Tocmai de aceea ii ascul, c6 n-am cu cine mi bate. Cind oi avea cu cine, n-oi mai avea timp sa-l ascut. t,)

n) \-'',f 't' l-'' dn4 CERBUL ql C1.,-Ut,t'/ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi _ de pe pigune. Calul veni la om fi il ruge sd-i ia aplrarea. Omul ii lud apirarea, alungi cerbul, dar in schimb puse friul 9i qaua pe cal. V;zind cd cerbul a fost alungat, calul spuse: Mullumesc, omule, acuma las;-m; sA plec. Ba nu te las, fiindca mi-am dar s ama cit; nevoie am de tine. gi p;siri calul pe linga el.

DOUA BROA$TE,'// Hele$teiele d mlattinile secari din pricina cildurii prea mari. Doue broatte porniri se caute apa, Au ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpdneasca daca e bine sau nu sb sard in finline. Una din ele, mai tindr;, spuse: zic si sdrim, api e multe in fintine $i nimeni nu ne va pricinui acolo vreun necaz. Ba nu, o fi apd mult5, cum spui, dar dacd totuti seacd pini la urmx, de acolo nu mai ietim. 148

LUPOATCA $r PORCUL'-'/ O lupoaic; ceru porcului sa o gizduiasci peste noaple. Porcul o gizdui. Lupoaica fitt ciliva pui. Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui. Vezi ti singur, puii sint prea nici, ai pufintice rdbdare, ii respunse lupoaica. Por ul se gindi: ,,De, sA mai a$tept..." Trecu vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul lui. Lupoaica ii spuse: incearcd nrimai sn te legi de noi. Acum sintem $ase, te facem bucdfele.

TAURUL $I BROASCA venind spre lac, taurul d;du peste un cird de broscule pe una o stdvi sub copita, celelalte sArirx in ap;. Una din broscule, intorcindu-se la maici-sa, spuse: Tii, mdicufn, ce animal mare am vezui, te cup rinde groaza, nu alta! Cun, era mai mare decit mine? intrebx mama. Mult mai mare. B;trina broasci se umfl; ti inrrebe iar: Mai mare decit sint eu acuma? Mai mare. Betrina se umfld ti mai mulr: $i decit acum? gi decii acum. Chiar de-ai plesni, cit taurul nu vei fi. Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate purerile ti chiar c; plesni. 150

BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT Broa$tele incepuseta s; se certe intre ele ii nu aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA. Arunci ie rugar; celui de sus sa Ie triniti un impdrat. Se intirnpl5, ca deasupra bdllii lor sA se fringi un ram uscat ti se cada in api. Iard fi imparalui! srrigard broa$ele ti se rm orastiare care incotro. Numai cA ramul, cnzind in noroiul ba\ii, r;mase infipt acolo. Aroa$tele prinsere curaj ba inotind, ba saltind se apropiara de el. Ramul nici c; miSca. Broaslele'lii zisera alunci c, prea e pa$nic imp;ratul, cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un imDarat. Se inrimpla ca locmai alunci, un billan care rreiea in zbor pi deasupra ballij, sa coboare in ea Broa$tele se bucurard Si spuserA: lati ti impiratul adevirat. Acesta este viu ti va -Sti sd ne face dreapti judecatd. Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devoreazi una dupi alta, broaftele regrelari pe patnicul impdrat de mai inainte. 151

NEGUST'ORUL $I HOTII in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sa cumpere basmale. Negustorul se ftrtoarse cu spatelela ei ca se scoaL; marfa. dar cind reveni {i privireaii cnzu pe tejghea, vazu ce o basma dispiruse. Negustoru l ii opri pe cei doi ;i le spuse: Careva dintre voi a luat o basma. Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupralui nici un fel de basma, iar cel ilalt cd n-a luat basmaua de pe rejghea. Atunci neglstorul spusei In cazul acesra, amjndoi s'rnLeri horii. Ghicise c; unul din ei luase qi ddduse celuilalt basmaua ti il buzundri p holul care se jurase ce n-a luat basmaua de pe tejghea. O gdsi asupra lui 9i ii duse De amindoi la comisar. I5)

SoARELE $r VINTUL Se incontrard soarele si vintul. care din ei va izbuti si-l dezbrace mai repede pe om. Vintul seporni se smulgi de pe el imbracd minrea. Ii sdlta $apca din cap i ii flurura naprasnic hainele, iar omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina mai bine. ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace pe om. Se apud Si soarele de treaba asta. El numai cn-l pirpeli nilelq pe om, ci acesta se $i descheie la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. il mai pirpeli pe atita, ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli