BAZE FIZICE SI TEHNICE ALE RADIO-IMAGISTICII

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB UMF CAROL DAVILA

RADIOLOGIA STANDARD
Raza X = flux energetic fotonic produs de generatorul de Rx (tub radiogen)  Surs p vector (fascicolul de radia ii) p corp de radiografiat (modulator) p receptor p decodor


= anoda tubului Rx. Tubul radiogen:  Format din anod /catod /con in torul (din sticl )  Catodul filament de tungsten (2300rC)  Anodul


I. SURSA

pies metalic situat opus catodului (din metale greu fuzibile) form de disc cu suprafa a nclinat fa de axul lung al tubului cu 15-20r destinat frn rii electronilor proveni i din catod tuburile moderne anode rotative

1.discul anodului 2.axul de rota ie 3.rotorul anodului

4.filamentul catodului 5.peretele de sticl al tubului 6.statorul anodului

Accesoriile tubului radiogen

 

n afara tubului scop: optimizarea omogenit ii i transmisiei fascicolului de raze

1.cupola rol:  protec ie mecanic a tubului  opre te alte radia ii  limiteaz dimensiunile fascicolului  con ine uleiul destinat r cirii tubului 2.diafragmul rol: modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului 3.centrorul rol: obiectiveaz limitele fascicolului 4.filtrul rol:  absorb ia razelor moi din fascicolul emis  omogenizarea fascicolului

II. VECTORUL
 

= fascicolul de radia ii radia ie incident : radia ia absorbit : radia ia rezidual :

fascicolul de radia ii (form conic ) ce traverseaz atmosfera de la fereastra cupolei pn la corpul de radiografiat radia ia incident care nu mai p r se te obiectul radiografiat pierzndu-se din fascicol ce r mne din fascicol dup pierderea radia iei absorbite e purt toarea informa iei diagnostice sursa principal de iradiere a mediului nconjur tor

radia ie secundar :

Proprietatile razelor X. Aplicatii

1. 2.

Propagare sub forma de fascicul conic Luminiscenta (fluorescenta + fosforescenta): transformare in energie luminoasa la interactiunea cu substante ca : sulfat de Zn si Cd, platicianura de Ba p aplicatii:
ecranul radioscopic, ecranele intaritoare

3.

Absorbtia + difuziune = atenuare; absorbtia ~ Z, , , grosimea structurii strabatute p aplicatii:

contrastul in imagine, substante de contrast (Ba, I), protectie cu Pb

4. 5. 6. 7.

Divergenta: scaderea intensitatii fascicolului cu patratul distantei p aplicatii: radioterapie Penetrabilitate : functie de lungimea de unda (raze dure / moi) Efecte biologice (ionizare) p aplicatii: radioterapie Efectul fotochimic asupra filmului

Opacitati de intensitati variabile Transparente

III. MODULATOR
 

=corpul de radiografiat modifica intensitatea fascicolului de raze X prin absorbtia diferita a acestuia la trecerea prin structurile care-l compun, transformandu-l intr-un fascicol neomogen

IV. RECEPTORUL
 

fascicolul de radia ie rezidual este obiectivat pe un mediu sensibil fotografic ( strat de bromura de argint) razele X favorizeaza reducerea bromurii de argint la argint oxidat de catre substantele reducatoare din revelator p argintul oxidat este un precipitat negru p in functie de intensitatea variabila a fascicolului apar tonuri de gri

Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale form rii imaginii
     

Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai departe de film i mai aproape de surs , proiec ia lui este mai mult m rit Legea proiectiei oblice: un obiect al c rui plan este oblic fa de film se proiecteaz deformat Legea incidentei tangentiale Legea proiectiei ortograde Legea sumatiei si sustractiei Legea paralaxei

M

rimea imaginii dependinde de distan a obiect-surs i obiectfilm; 1,2,3 obiecte de aceea i m rime; f focarul tubului radiogen; F film.

Formarea imaginii :
Factori de perturbare a imaginii:


Sursa fasciculului: focar optic de form liniar apari ia penumbrei n vecin tatea contururilor imaginii obiectului. zona de penumbr este mai larg cnd obiectul este situat mai aproape de surs . un obiect cu dimensiuni mai mici dect focarul optic nu va putea fi reprezentat net n imagine.

Mi carea obiectului sau a sursei tergerea contururilor obiectelor reprezentate.

V. DECODORUL
= sta ia final la care ajunge informa ia = ochiul i creierul utilizatorului  analiza informa iei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic i imagistic

Lan ul informa ional reprezentat de imaginea radiologic

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Defini ie:  reprezint o metod de imagistic n care, cu ajutorul unui fascicol colimat de raze X, se produce imaginea unui plan selectat din regiunea de interes. Principiul metodei:
 

m surarea atenu rii unui fascicol de raze X care str bate un corp i calculul coeficientului de absorb ie, deci a densit ii. reconstruc ia imaginii unui obiect n func ie de diversele sale proiec ii.

Aparatura:
   

Tubul Circuitele de r cire: ulei-ap / ulei-aer Colimatorul Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon presurizat
n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT:  sistem rota ie-transla ie cu detector unic  sistem rota ie-transla ie cu detectori multiplii  sistem rotator cu detectori mobili  sistem de rota ie cu detectori sta ionari

Computerul:
reconstruie te imaginea stocheaz imaginea

 

Gantry-ul: se poate bascula nainte-napoi cu un unghi variind ntre 15-39 Masa pentru bolnav: calit ile ei sunt apreciate n func ie de viteza cu care poate introduce bolnavul n gantry i precizia cu care vine la o anumit distan (0,5-1mm). computertomograf rapid (fast CT, dynamic scanner) computertomograf spiral (spiral CT, ultrafast CT) computertomograf multislice

  

Formarea imaginii
   

Imaginea CT este o matrice de elemente individuale O matrice este un tablou rectangular cu m coloane i n linii care are m x n p trate elementare. Volumul studiat este descompus n mici elemente de volum numite voxeli = volumul elementar. M rimea unui voxel depinde de:
cmpul de reconstruc ie (FOV field of view) m rimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024 elemente) grosimea sec iunii (1-20mm)

 

Pixelul= imagine elementara M rimea unui pixel= FOV/ m rimea matricei

Formarea imaginii
are 3 timpi distinc i: 1. Scanarea: fascocolul de raze X str bate structura de examinat f cnd o rota ie de 360r n jurul bolnavuluip fiecare detector efectueaza peste 1000 de masuratori de densitati 2. Reconstruc ia imaginii: computerul proceseaz datele ob inute i formeaz o imagine numeric a sec iunii, coeficien ii de atenuare fiind organiza i n matrice.  n func ie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in spatiu, fiecare structur intern va putea fi recunoscut .  Din coeficientul de atenuare a luat na tere unitatea de densitate=UH.  Apa = 0 UH, Aer = - 1000 UH, os = + 1000 UH 3. Vizualizarea imaginii: este ob inut dup o conversie digital-analogic ce permite ca unei valori numerice sa-i corespund un anumit nivel de gri pe un monitor TV  Fereastra = intervalul de densit i reprezentate de totalitatea sc rii de gri-uri a monitorului.


fereastr larg : imagine cu contrast moderat fereastr ngust : contrast foarte bun nivelul ferestrei trebuie adaptat la valoarea medie a densit ii structurii studiate

Indici de performanta ai CT


Rezolu ia spa ial = distan a minim la care 2 elemente geometrice matriceale, puncte sau linii pot fi percepute corect (separat):
n CT: 0,5-1,5 mm n radiografia standard: 0,2-0,4 mm n mamografie: 0,1mm

Rezolu ia de densitate = diferen a de densitate a 2 esuturi care s poat fi observate separat.

n radiografia conven ional : 10% n CT: 0,25-0,5%

Avantajele CT
 

diferentiaza intre ele densitati radiologice putin diferite realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile radiologiei standard iradierea pacientului este limitata pe zona studiata (fata de tomografia conventionala in care pentru fiecare sectiune este iradiat tot segmentul respectiv) ptr. CT spiral si multislice: rapiditate scanarea intregului volum, fara a sari tehnici de reconstructie MPR, 3D avansate investigatie de electie a vaselor si vascularizatiei parenchimelor dupa adm. s.c.

Inconvenientele CT secvential


numar limitat de cupe, ce dau doar o imagine fragmentara (nu avem vederea de ansamblu din Rx) exclusiv cupe axiale (cu exceptia craniului unde se pot efectua si cupe coronale directe)

INVESTIGATIA PRIN REZONANTA MAGNETICA



IRM foloseste proprietatile magnetice ale protonilor de hidrogen din corpul omenesc ce contine peste 90% apa  metoda se bazeaz pe propietatea protonilor de H+ plasa i ntr-un cmp magnetic puternic (0,2-3T) i excita i printr-o und de RF (impuls), de a emite un semnal, care este tratat informatic i convertit n imagine. AVANTAJE:  metoda neinvaziva  reprezentare multiplanara  contrast spontan intertisular foarte bun

Principiile form rii imaginii RM

  

fiecare proton este un dipol magnetic, avand o miscare de rotatie in jurul axului propriu , orientat la intamplare pacientul e introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta ce aliniaza toti protonii din organism pe aceeasi directie cu ajutorul unor bobine de gradienti se induce un alt camp magnetic,oscilant, de scurta durata,adica o unda de radiofrecventa, care sa determine rezonanta nucleilor (schimb de energie intre doua sisteme care oscileaza cu aceeasi frecventa frecventa de rezonanta) Oprirea campului magnetic ce a interactionat cu campul magnetic principal determina intoarcerea la pozitia de echilibru = relaxare longitudinala relaxare spin-retea, refacandu-se magnetizatia longitudinala p T1 transversala relaxare spin-spin, legata de neomogenitatile de camp de origine moleculara p T2 tesuturile au timpi de relaxare diferiti, ceea ce determina contrastul spontan in RM (lichidele :T1 si T2 lungi, grasimea : T1 si T2 scurti) magnetizatia depinde si de concentratia protonilor:
 

semnal crescut lichide, edem semnal absent corticale osoase,calcificari, aer

substantele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare

Principiile form rii imaginii RM



TR= timp de repetitie corespunde timpului de recuperare a magnetizatiei longitudinala, stabilind la ce interval se reaplica impulsul de RF conditioneaza ponderarea in T1 a unei secvente (cu cat TR e mai scurt, cu atat secventa e mai ponderata in T1) TE = timp de ecou momentul la care este masurat semnalul conditioneaza ponderarea in T2 (cu cat TE e mai lung, cu atat secventa e mai ponderata in T2) Secventa lunga T2, DP contrast invers (LCR > s.c .> s.a.)  leziune = hipersemnal  lichide = hipersemnal


Secventa scurta T1
contrast

anatomic (s.a. alba, s.c. gri, LCR negru) leziune = hiposemnal grasime, metHb = hipersemnal

ECOGRAFIA


se bazeaza pe studiul modificarilor suferite de un fascicul de ultrasunete care traverseaza medii cu proprietati acustice diferite p la zona de contact dintre doua medii diferite apar fenomene de reflexie, refractie si absorbtie ale undelor incidente p undele reflectate = ecouri p sunt receptionate si decodificate sursa de US = transductorul (emitator+receptor) traversarea unor medii cu un coeficient de atenuare foarte mare os, calcificari, calculi- determina absorbtia totala a fasciculului incident p con de umbra posterior interfata dintre aer si orice alta structura p reflexie totala a fasciculului p fenomenul de reverberatie p imagine in coada de cometa structurile lichidiene, grasimea : intarire posterioara Semiologic: imagini hipo/ hiper/ anecogene