STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVIT II ELEVILOR PRIN DIFERITE METODE

1. Obiectivele cercetrii
- descoperirea creativittii individuale; - educarea si dezvoltarea creativittii individuale prin metode si mijloace educationale; - identificarea asemnrilor si deosebirilor dintre creativitate si inteligent.

2. Ipoteza studiului: Dac se utilizeaz n activitatea didactic metode, mijloace si tehnici

diverse, crend o atmosfer permisiv elevilor, se educ si se dezvolt capacittile creatoare ale acestora, precum si ncercrile originale de a gsi solutii variate de rezolvare a situatiilor problematice.

3. Selectia subiectilor: n cadrul experimentelor a fost utilizat un grup de 15 elevi din

nvtmntul primar, proveniti din cadrul c.Gen. ,,Gheorghe Ttrscu Tg. Jiu, judetul Gorj, avnd vrsta cuprins ntre 9 si 10 ani.

4. Metode si tehnici utilizate

- observatia; - analiza produselor activittii elevilor; - analiza psihologic de dezvoltare a capacittilor creatoare a elevilor; - convorbirea; - testele psihologice aplicate folosite n prelucrarea informatiei; - metoda interpretativ;

- intercorelatia psihologic dintre probe; - metoda statistic; - tabele.

5. Procedura utilizat: n cadrul acestui proiect de cercetare am abordat att teste de

creativitate elaborate de E. P. Torrance, Al. Osborn, J, P. Guilford, N. A. Wallach si N. Kogan, G. Meunier, ct si teste specifice, create de mine la diferite discipline de nvtmnt. Cercetarea a cuprins 7 probe, aplicate individual celor 15 subiecti. Continutul probelor a cuprins notiuni (concepte) din cadrul disciplinelor: Limba si literatura romn, Matematic, tiinte ale naturii si Ed. plastic, cuprinse n programa scolar , care au fost date spre rezolvare subiectilor. Am aplicat cele 7 probe pentru a verifica nivelul de dezvoltare intelectual al fiecarui elev, ct si prezenta creativittii n activitatea didactic individual. n proba nr. 1 subiectul trebuie s gseasc ct mai multe cuvinte formate din 1, 2, 3, 4 sau 5 silabe, folosind notiunile date pe fisa de lucru. Proba s-a aplicat individual , timpul de lucru fiind de 10 minute. Pentru alctuirea cuvintelor au fost date silabele: na, tru, mi, me, sa, ga, ma, gra, di, ca, ne, trou, rea, zi, bas. Proba nr. 2 se refer la gsirea tuturor asemnrilor (analogiilor) posibile ntre dou obiecte (perechi de notiuni). Perechile de notiuni folosite au fost: vaza de flori ceasca; chitara pian; avion automobil; scoal gradinit; strugurele mrul.Timpul de lucru pentru aceast prob a fost de 15 minute. Proba nr. 3 a avut dou sarcini de rezolvat din partea subiectilor: - prima sarcin a constat n compunerea (crearea) unei probleme care s se rezolve dup un exercitiu dat: (232 + 475) x 4. - la a doua sarcin subiectii au avut de formulat toate ntrebrile posibile pentru a rezolva o problem. Conceptul dat a fost:

,, ntr-o lad sunt 54 kg. pere. ntr-un cos sunt de 9 ori mai putine pere decat n lada. Ce ntrebri puteti formula pentru aceast problem?. La aceast prob timpul de lucru a fost de 15 minute, mprtit astfel: 10 minute pentru prima sarcin si 5 minute pentru a doua sarcin. n proba nr. 4 li se cere subiectilor s gseasc ntrebuintri ct mai neobisnuite pentru un concept dat. Am folosit aici urmtoarele notiuni: crmida, ap, floare, hain, umbrel, sub enuntarea verbal ,,Ce se poate face cu ...? ( o crmid, ap, o floare, o hain , o umbrel) .Timpul de lucru a fost de 10 minute. Proba nr. 5 se refer la crearea unui text pe baza unor cuvinte de sprijin si gsirea unui titlu potrivit pentru acesta. Am folosit notiunile: ,,cadouri, gheat, a plecat, iarna, brad, s-a gndit, alb, spiridus, copiilor, mos. Subiectii au avut la dispozitie 25 minute pentru aceast prob, care s-a desfsurat individual pe fise de lucru. n proba nr. 6 subiectul trebuie s gseasc un numr ct mai mare de solutii pentru fiecare concept prezentat. Exemplele folosite sunt: - enumer ct mai multe obiecte de culoare alb; enumer toate obiectele sau lucrurile care pot zbura; enumer toate obiectele care fac zgomot; enumer tot ce e dulce; enumer toate produsele lactate. Aplicnd aceast prob am putut verifica toti cei trei factori ai creativittii: fluiditate, flexibilitate si originalitate. Timpul de lucru a fost de 15 minute. Proba nr. 7 a constat n ,,desene nonfigurative . Am aplicat trei seturi de fise la aceast prob, dup cum urmeaz: - fisa nr. 1 - ,,Ce poti desena dintr-un oval? - fisa nr. 2 - ,,Ce poti desena pornind de la un punct? - fisa nr. 3 - ,,Ce poti desena dintr-o linie curb deschis?.

6. Analiza si interpretarea rezultatelor

Concluzii: Aplicnd diferite probe n cadrul acestui proiect de cercetare, as putea

spune c, principalele conditii care favorizeaz creativitatea elevilor sunt: - initiativa personal n procesul educatiei; - autonvtarea; - o bun imagine de sine; - stimularea copilului de ambianta sa social; - ncurajarea demersurilor sale imaginative; - acordarea unei largi libertti individuale; - urmrirea creatiei de calitate si nu doar a performantei; - dreptul la esec (dar si sustinerea lui s-l depseasc). Prin intermediul acestui proiect de cercetare am investigat fluiditatea, flexibilitatea pe plan verbal, originalitatea n gndire, flexibilitatea plastic, prin diferite probe, realizate individual. Pe parcursul derulrii probelor am ncurajat, am ludat permanent participarea elevilor, mai ales solutiile noi, neobisnuite. Din aceast experient am observat c scolarul mic dispune de un potential creativ care integreaz experienta cognitiv, mecanisme informational-operationale declansate si sustinute de trebuintele de cunoastere, de autoexprimare, de independent, de atitudinea cognitiv care ncepe s se cristalizeze. Disponibilittile creative ale scolarilor se manifest n expresiile si conduitele emotionale, n joc, n desen si n activittile de comunicare. Prin desen, copilul reflect selectiv si subiectiv realitatea, nu ajunge la ceva cu valoare social deoarece capacittile sale

intelectuale si deprinderile plastice nu sunt suficient dezvoltate. n domeniul verbal creatia impune stpnirea limbii ca instrument de cunoastere si de comunicare. Produsele elevilor exprim nevoile, dorintele, tririle afective care stau la baza combinrilor creative.

Bibliografie: Landau, E., 1979, Psihologia creativittii, E.D.P., Bucuresti Matei, C., 1982, Educarea capacittilor creatoare n procesul de nvtmnt, E.D.P., Bucuresti Moraru, I., 1997, Psihologia creativittii, Editura Victor, Bucuresti