50 de date uluitoare despre animale

Nu e o pasare... Nu e un avion... Ce este ? n ciuda convingerii att de raspndite, ghepardul nu este o felina att de rapida pe ct pare. Exista o specie care l ntrece si, desi are nume de felina, nu face parte din aceeasi familie. Cel mai rapid animal de pe Pamnt este gndacultigru, care poate parcurge ntr-o singura secunda o distanta egala cu de 171 de ori lungimea sa. n pofida celebrei sale reputatii, ghepardul ar trebui sa alerge cu 770 km/h doar ca sa ajunga din urma aceasta insecta agila. Viteza este impresionanta, dar si mai impresionanta este vigoarea... Aici, premiul cel mare i revine lastunului comun din Europa si Asia. Aceasta pasare poate ramne n aer pna la trei ani fara a face nici un fel de escala. Mannca, doarme si se mperecheaza n zbor. Coboara pe pamnt doar pentru a depune oua, pentru a-si odihni aripile sau pur si simplu pentru ca s-a plictisit. Zicala spune ca graba strica treaba. Exista nsa un animal care duce o viata foarte calma, complet lipsita de stres. n America de Sud traieste cel mai lent animal din lume. Lenesul este o specie care se misca, n mod surprinzator, cu 0,2 km/h. De obicei, l gasim agatat de o creanga, de unde coboara doar pentru necesitatile sale fiziologice. Exista si momente cnd se misca putin mai rapid, n special daca trebuie sa si protejeze puii. n ciuda tuturor eforturilor sale nsa, lenesul se misca doar de cinci ori mai rapid dect un melc. De la lentoare ne ndreptam atentia spre ineficienta. Acesta este cazul pinguinului, care, prin comparatie cu orice alt animal, consuma de doua ori mai multa energie atunci cnd merge. De ce ? Picioarele sale sunt foarte scurte, astfel nct animalul trebuie sa faca eforturi considerabile pentru a se putea deplasa. Elefantii nu pot sa sara, nici macar propulsati de forta unui uragan. Elefantul este prea greu pentru a-si putea ridica toate cele patru picioare n acelasi timp. Pe de alta parte, puricele poate face salturi care echivaleaza cu de 200 de ori propria sa naltime. Echivalentul uman ar fi un salt peste Empire State Building din New York.

Daca organismul uman este un univers cu functii complete, animalele, orict de simple ar parea, au cteva functii pe care trebuie sa le vezi pentru a le putea crede. Gndacul este mai plin de viata dect pare, iar aceasta afirmatie poate fi interpretata n diferite moduri. Creierul gndacului se afla n corpul acestuia. Daca, n urma unui accident (natural sau provocat de om), gndacul si pierde capul, poate trai pna la noua zile complet decapitat. n final, el si gaseste tragicul sfrsit nu pentru ca nu mai poate gndi, ci pentru ca nu mai poate mnca. Exista nsa si specii care nu au aceasta problema, pentru simplul fapt ca nu au creier. Acesta este cazul

stelei de mare. Toate miscarile si activitatile sale sunt controlate de o retea nervoasa. n lumea mamiferelor exista cteva animale care nu dispun de agilitate mintala. Lemurul indonezian este o primata cunoscuta pentru ochii sai mari, nsa putini oameni stiu ca aceasta specie are ochiul mult mai mare dect creierul.

Ritualul mperecherii este un limbaj universal, chiar daca fiecare specie are propriul sau dialect. Cnd un leu este gata sa se mperecheze, nici o leoaica nu i poate scapa. Copulatia are loc o data la fiecare 15 minute, timp de o saptamna ntreaga. nsa aceasta etalare de vigoare insatiabila se produce doar o data la doi ani. Porcul este un alt Don Juan plin de rezistenta. Orgasmul sau poate dura pna la 15 minute. Scoicile nu trebuie sa se preocupe de lipsa de parteneri, pentru ca si pot schimba genul oricnd doresc. Toate scoicile sunt masculi la nastere, dar, o singura data n viata, se pot hotar vor sa devina femele. Atentie nsa, caci aceasta trecere este ireversibila ! Exista specii care se concentreaza mai mult asupra cuceririi partenerului dect asupra rezultatului n sine. Culoarea preferata a pasarii-tesator din Australia este albastrul. Pentru a-si atrage perechea, masculul foloseste ramuri din care construieste un adevarat altar al iubirii, pe care l picteaza apoi n albastru, folosind un amestec de saliva cu suc de afine. Dupa ce acest altar are nuanta potrivita de albastru, femela si face intrarea triumfala n alcov si, daca i place, urmeaza mperecherea. Porumbeii sunt pasari foarte sociabile. Le place nespus compania altor porumbei. De fapt, singuratatea i afecteaza att de profund, nct i mpiedica sa mai depuna oua. Dar, chiar si atunci cnd sunt singur, daca si vad propria imagine reflectata, problema este rezolvata si, ca prin farmec, rencep sa faca oua.

Multi considera cornul rinocerului ca fiind alcatuit din os pur. Realitatea nu este nsa la fel de mareata precum n cazul elefantului african, cu coltii sai de fildes. Osul n cauza este, n cazul rinocerului, doar o masa care nu este atasata de craniu, ci e alcatuita din par si se datoreaza unei proteine denumite keratina. Si, apropo de par, una dintre cele mai raspndite caracteristici ale mamiferelor este ca toate au par, inclusiv delfinul. La nastere, acest fermecator animal are mustata ! Datorita unui proces natural de epilare, dupa o scurta perioada de timp, aceasta mustata cade de la sine. Lasnd vanitatea deoparte, o coama stufoasa depaseste simplul aspect cosmetic. Este un tip foarte bun de camuflaj. Dungile unui tigru nu se regasesc doar pe blana lui, ci chiar si pe piele. Pe de alta parte, este curios ca, desi zebra are si ea blana dungata, pielea ei nu mai prezinta aceste dungi.

Dar ce spuneti de firele de par folosite ca mijloc de transport ? Specia de soprla numita geko se poate deplasa pe suprafete verticale datorita unor perisori fini care o ajuta sa adere la suprafata de mers.

Fara ndoiala, Mama Natura se pricepe cel mai bine sa si proiecteze subiectii si ce e cel mai uluitor este functionalitatea acestor proiecte. Sa luam, de pilda, oul... fara a redeschide eterna disputa: Ce a fost mai nti ? Oul sau gaina ?. Sa examinam un fapt foarte simplu. Exista oua rotunde si oua mai ascutite. Forma lor este rezultatul direct al habitatului n care traiesc parintii. Pasarile care traiesc pe uscat depun oua rotunde, n timp ce pasarile care traiesc pe stnci depun oua care sa nu aiba un sfrsit tragic, alunecnd dincolo de marginile cuibului. a realitate n design-ul natural este ca dimensiunea nu e ntotdeauna legata de gradul de agilitate. Trompa elefantului este att de sensibila, nct, daca ar vrea, ar putea sa ridice un ac de cusut, nsa puii de elefant au nevoie de pna la sase luni pentru a nvata cum sa si controleze si sa si stapneasca trompa. Ciocanitoarea nu mai reprezinta un mister pentru noi. Cum poate sa si miste capul de pna la 20 de ori pe secunda, ai crede ca e mai ametita dect orice alt animal, dar oamenii de stiinta au descoperit ca aceste pasari au o zona spongioasa n spatele ciocului, al carei scop este sa absoarba socurile. Multi considera castorul un animal impulsiv, care doboara trunchiuri de copaci si att. Este un lucru stiut ca acest animal poate taia n sase secunde un trunchi cu diametrul de 25 de centimetri. Acest fapt nu se datoreaza unei probleme de anxietate, ci mai degraba uneia de natura dentara. Daca animalul nu si-ar pili n acest mod dintii, acestia i-ar creste att de mult, nct i-ar putea perfora mandibula. Urangutanii ne-au facut sa i consideram experti n cataratul n copaci. Dar aceste animale ascund un secret care le adumbreste putin aceasta imagine. Aproximativ 50% dintre aceste primate au oase fracturate, ca urmare a caderilor repetate din copaci. Dar sa revenim la oile noastre... Sau mai bine zis la girafe. Cu gtul sau lung si semet, girafa este unul dintre cei mai priceputi iluzionisti din regatul animal. Daca ar trebui sa ghicim cte oase are gtul girafei, am avea oare nevoie de un calculator ? Nu neaparat. Girafa are acelasi numar de oase si ca si omul, n regiunea gtului: n total, sapte.

Ursul din Kodiak nu este celebru doar pentru diferitele sale roluri de film. Poate ca Academia nca nu a recunosc talentele acestei specii, dar acest urs detine un record incontestabil. El este cel mai mare carnivor din lume care traieste pe uscat. Greutatea sa este egala cu suma greutatii a 14 gimnasti de sex masculin n total, aproximativ 862 kilograme. Aceasta creatura gigantica si pierde nsa titlul n fata unui challenger care traieste ntr-un alt habitat. Balena albastra este cea mai mare faptura care a trait vreodata pe planeta noastra. Are aproximativ 170 tone si 34 metri lungime. Greutatea ei este egala cu suma greutatii a 22 de elefanti, iar lungimea ei

echivaleaza cu lungimea a sapte girafe ntinse n sir indian. Un lenes ar avea nevoie de peste o ora si jumatate ca sa ajunga dintr-un capat al balenei n celalalt. Inima balenei este de dimensiunile unui mic automobil, iar arterele sunt att de largi, nct un om ar putea nota prin ele fara probleme. Insectele au si ele personalitatile lor. Gndacul-Goliat si poarta numele cu multa mndrie, pentru ca este cea mai mare insecta care traieste n lume la ora actuala. Poate atinge greutatea unui cheeseburger, desi este mult mai putin apetisant. Interesant este ca 1 590 493 de asemenea insecte, adunate laolalta, ar atinge greutatea balenei albastre. Dar n aceasta demonstratie de grandoare trebuie sa mentionam nca un concurent onorabil: cangurul. Ce ne uimeste la acest marsupial nu este dimensiunea n sine, ci modul n care creste. La nastere nu este cu mult mai mare dect un bob de fasole, dar cnd ajunge la maturitate si-a marit deja dimensiunile de 60 000 de ori. Astfel, cangurul este animalul care creste cel mai mult de la nastere la maturitate. n ce priveste dimensiunile, anumite specii par sa sfideze legile naturii. Acesta este cazul paradoxalei broaste: mormolocul este de cinci ori mai mare dect parintii sai.

Exista cteva uimitoare complicatii digestive n procesul hranirii, asa cum se deruleaza el n natura. Ursul Koala nu bea niciodata nici un fel de lichide, pentru ca poate obtine toata cantitatea de lichid de care are nevoie din frunzele de eucalipt, care contin apa n proportie de 50%. Dar nu toate animalele au un regim alimentar la fel de sanatos si aici apar complicatiile. Elefantii africani sufera de indigestie, motiv pentru care elimina foarte frecvent excremente. Facnd echivalentul n cifre, un elefant produce 100 kilograme de balega pe zi. Dar natura are propria sa echipa de specialisti n curatenie. Exista un gndac care se hraneste cu fecalele elefantului si face aceste dovezi sa dispara ca prin farmec. Exista si specii mai igienice, care si fac singure curatenia. Pitigoiul-mare si produce excrementele ntr-un saculet fecal, pe care ulterior l arunca singur din cuib. Folosind aceasta metoda, el ndeparteaza din cuib 500 de saci fecali pe saptamna. Se spune ca, daca mannci prea repede, stomacul nu si poate face treaba cum trebuie, dar se pare ca nu stim prea multe despre digestia diavolului tepos. Prada acestei reptile este n permanenta miscare si, daca nu se grabeste, diavolul si pierde prnzul. S-a calculat ca diavolul tepos se hraneste cu o viteza de 45f/m mai exact, 45 de furnici pe minut. Cu un comportament de gurmand autentic, el mannca fiecare furnica pe rnd, astfel nct o masa este un adevarat festin si consta n aproximativ 3 000 de furnici. Broastele sunt o alta specie care sufera de complicatii digestive si, cnd trebuie sa regurgiteze ceea ce au consumat, se trezesc uneori n situatii dificile. Broastele nu pot sa vomite. Ca urmare, atunci cnd sunt silite sa faca acest lucru, sfrsesc prin a-si vomita tot stomacul. Pasarea-colibri, n afara de faptul ca se afla n permanenta miscare, prezinta si ea un numar de curiozitati. Poate zbura cu spatele. Da din aripi de 100 de ori pe minut. Iar pentru a produce energia

necesara pentru aceasta activitate fizica intensa, mannca n fiecare zi o cantitate de nectar echivalenta cu dublul greutatii sale. Iata, cu certitudine, un metabolism foarte rapid

Pentru multi, zgomotele naturii sunt mai eficiente dect orice alta terapie de relaxare. Nu exista evadare mai placuta din viata moderna dect o aventura ntr-un spatiu deschis. Cntecul balenei albastre poate atinge 188 decibeli. Este la fel de zgomotos ca o racheta. Lupii vneaza n haite, ca atare comunicarea eficienta n aceste grupuri este extrem de importanta. Lupii folosesc diferite tipuri de urlete pentru a-i anunta pe ceilalti membri ai haitei cum stau lucrurile, nsa n vaile nconjurate de munti, ecoul ar putea afecta aceasta strategie, producnd mesaje derutante. Iata de ce urletul unui lup nu produce nici un ecou. Unele animale nu pot vorbi nu emit nici macar un minimum de sunete - dar tot au gasit o metoda de a le comunica celorlalti membri ai speciei lor unde se afla. Unele animale au feromoni (o substanta care afecteaza comportamentul altor membri ai aceleiasi specii) n urina, si pot lasa o urma care sa le indice celorlalti ce drum sa urmeze. Acesta este cazul unor specii de furnici. Un singur miligram din acea substanta chimica speciala este suficient pentru ca si alte furnici sa urmeze drumul indicat, chiar daca ar trebui pentru acest lucru sa faca de trei ori ocolul lumii. Antenele moliei-mascul sunt att de sensibile, nct pot depista si o cantitate minima de feromoni sexuali ai femelei. Fluturele-monarh poate detecta amprenta olfactiva a perechii sale de la opt kilometri distanta. Tntarul mascul si gaseste femela ascultnd sunetul aripilor sale n zbor. Prin comparatie cu masculul, femela da din aripi mult mai rapid. Desi exista mii de tntari ntr-un singur roi, desi toti si flfie aripile n acelasi timp, desi fiecare cauta sa faca o cucerire romantica... Romeo va putea ntotdeauna sa o gaseasca pe Julieta lui.

Albinele privesc cu multa seriozitate procesul de fabricare a mierii. Pentru a culege polenul din care se produc doua kilograme de miere, o singura albina ar trebui sa viziteze doua milioane de flori si sa zboare pe o distanta de 80 000 de kilometri, ceea ce ar echivala cu de doua ori ocolul lumii. Dar, daca insectele sunt uluitoare, nici arahnidele nu se lasa mai prejos. Toti paianjenii de uscat respira printr-un orificiu aflat n partea din spate a corpului. nsa exista si paianjenul de apa. Dupa cum arata numele sau, acesta traieste sub apa, dar respira folosindu-si pnza pentru a crea un clopot subacvatic, pe care l foloseste pentru a depozita bulele de aer pe care le aduce de la suprafata. La o privire mai atenta, s-ar putea spune ca acest paianjen a fost un pionier al scufundarilor cu echipamente speciale. E foarte dificil pentru un animal sa respire aer, dar sa si petreaca cea mai mare parte a timpului sub apa. Broasca testoasa de ru parcurge distante mari pe sub apa, iese la suprafata si absoarbe doua treimi

din oxigenul de care are nevoie prin rect. Dar ce sa mai spunem despre animalele care respira aer, dar dorm sub apa ? Lamantinul doarme ntre doua inspiratii. Cum are nevoie sa iasa la suprafata o data la fiecare 20 de minute, animalul profita de timpul dintre doua asemenea iesiri ca sa mai traga cte un pui de somn. Delfinii nu au timp sa doarma n conditii placute. Dar, fiind unul dintre cele mai inteligente mamifere, acest animal a nvatat sa doarma folosindu-si numai o jumatate de creier. n timp ce o jumatate se odihneste, cealalta ramne n stare de veghe si continua procesul respirator, fara ntrerupere si fara cosmaruri !

Chiar si n ce priveste finalul ciclului vietii, deci moartea, exista animale mai ciudate dect altele. Puii paianjenului australian si mannca propria mama. Dupa ce micutii ies din oua, ncep sa suga picioarele mamei, pna cnd o golesc complet de continut, lasnd-o fara viata. Anumiti pesti din America de Sud mor dupa ce si-au depus icrele sau dupa mperechere. Acelasi lucru se ntmpla si cu caracatita. Totusi, s-a descoperit ca, daca unei caracatite i sunt ndepartate organele reproducatoare, poate atinge o vrsta foarte naintata... chiar daca plictisita si fara sa se bucure de companie. Daca ar trebui sa alegem unul dintre cele mai periculoase animale pentru om, fara ndoiala ca am alege lupul, ursul sau sarpele. Dar realitatea ne poate surprinde, ascunzndu-se n spatele unor ochi mari si blnzi. n comparatie cu orice alt animal, caprioara este specia raspunzatoare pentru cel mai mare numar de victime omenesti, din cauza accidentelor rutiere pe care le provoaca. Si, apropos de chipuri care pot fi nselatoare, exista un animal mult mai periculos dect rechinul. Se estimeaza ca, anual, aproximativ 10 oameni mor din cauza rechinilor, nsa tot anual si pierd viata 100 de oameni calcati n picioare de vaci. Moartea este unul dintre aspectele vietii. Cercetarile arata ca toate mamiferele produc aproape un miliard de batai de inima nainte sa moara. Si inima soarecelui bate de aproape un miliard de ori, dar acest animal are un ciclu de viata de numai 850 de zile. Elefantul traieste aproximativ 75 de ani, durata n care produce acelasi numar de batai de inima. Exceptia o cosntituie oamenii. Omul este unicul mamifer a carui inima bate de trei ori mai mult pe durata unui ciclu de viata. Se spune ca traiul n comun este un mod de viata, dar poate ca anumite animale au luat aceasta expresie prea n serios de pilda, cinele de preerie. Cea mai mare colonie cunoscuta a fost descoperita n statul Texas din SUA. Avea o latime de 160 kilometri, o lungime de 402 kilometri si 400 milioane locuitori. Dar, daca acest numar este impresionant, exista un altul care este aproape imposibil de pronuntat. n realitate, exista 10 000 000 000 000 000 000 de insecte pe planeta Pamnt. Daca vi se pare incredibil, si mai surprinzator ar fi sa aflam cine a facut aceasta numaratoare