1

CUPRINS

CAP. I Extragerea referintelor bibliografice a 5 carti si 5 articole cu

tematica de pompieri: I.1 Referinte bibliografice a 5 carti cu tematica de pompieri I.2 Referinte bibliografice a 5 articole cu tematica de pompieri CAP. II Standardele referitoare la siguranta la foc CAP. III Analiza si rezumarea diverselor materiale documentare III.1 Rezumatul articolului Prevenirea situatiilor de urgenta la monumentele istorice III.2 Prezentarea succinta a lucrarii Particularitati ale cercetarii incendiilor si exploziilor CAP. IV Identificarea elementelor de noutate din diverse materiale documentare IV.1 Diferente intre prevederile normativului I7, editia 2002 si varianta de lucru I7 editia 2009 IV.2 Diferente intre prevederile proiectului de lege privind siguranta civila, legea apararii impotriva incendiilor si legea protectiei civile CAP.V Identificarea elementelor de proprietate intelectuala si posibilitatilor de protejare legala a acestor drepturi prin brevetare , marca sau desen inregistrat. Bibliografie

Capitolul I Extragerea referintelor bibliografice a 5 carti si 5 articole cu tematica de pompieri

I.1 Referintele bibliografice a 5 carti cu tematica de pompieri :
Tabel nr 1

Nr.crt. Titlul cartii

1 2 3 4 5 Fire Debris Analysis Forest Fires Fire Fighting Pumping Systems At Industrial Fire Hazards In Industry Fire Protection Engineering In Building Design

Autorul cartii
Eric Stauffer, Julia A.Dolan Edward A. Johnsen Dennis P. Nolan Norman Thomson Jane I. Lataille

Editura cartii
Academic Press Academic Press William Andrew Buttaworth Heinomann Buttaworth Heinomann

Data aparitiei
Decembrie 2007 Ianuarie 2001 Decembrie 1998 Decembrie 2001 Septembrie 2002

I.2 Referintele bibliografice a 5 articole cu tematica de pompieri:

a) Evaluarea factorilor care afecteaza performanta continua. Imbracamintea de protectie de pompieri. O trecere in revista. Moein Rezazadeh Ianuarie 2010. In aceasta lucrarea sunt sugestii pentru cercetari viitoare, care vor ajuta departamentele de foc in determinarea nivelului de deteriorare a imbracamintelor de pompieri si estimarea duratei sale de viata. b) Studiul teoretic si experimental a vitezei critice de control pentru fum intr-un tunel cross-passage. Ying Zhan Li Ianuarie 2010, publicata in Springer. In aceasta lucrare sunt prezentate analize teoretice si experimente la scara . Au fost realizate pentru a investiga viteza critica intr-un tunel cross-passage , care este definita ca viteza minima de ventilatie prin usa ignifugat pentru a preveni fumul de la care curge intr-o cruce-pasaj. c) Structuri de date pentru schimb de informatii de testare antiincendiu. Utilizarea XML DO Tobeck Februarie 2010, publicata in Springer. Aceasta lucrare descrie o schema de baze de date pentru a gestiona informatii de la o serie de teste standard de foc.

d) Social media si serviciul de pompieri. Martha Murphi Ianuarie 2010, publicata in Springer. Aceasta lucrare se concentreaza pe diferita instrumente de social media si modul in care sunt utilizate de serviciul de pompieri . Social media este descris ca un site care interactioneaza cu utilizatorul prin detasarea si schimbul de comentarii , documente , video si fisiere audio. e) Evacuarea copiilor. Miscarea pe scari si pe plan orizontal. A.R. Larusdottir Martie 2010, publicata in Springer. Scopul acestui studiu este de a investiga circulatia copiilor in timpul evacuarii , concentrandu-se pe flux, densitate si viteza de mers pe jos. Rezultatele au aratat mai mari viteze de mers pe jos in scari in spirala in cazul in care copii au fost familiarizati cu calea de evacuare .

Capitolul II Standarde referitoare la siguranta la foc

1. Sr. EN 722-1:2005 Vehicole de locuit pentru timpul liber . Sisteme de incalzire cu combustibil lichid Standardul specifica cerintele de securitate pentru sistemul de incalzire cu combustibil petrolier in rulote si resedinte mobile de vacanta. 2. Sr. EN ISO 9094-1:2003 Nave mici . Protectie impotriva incendiului. Partea 1: nave cu lungimea corpului mai mica sau egala cu 15 m. Aceasta parte a ISO 9094 defineste procedurile pentru obtinerea unui nivel practic de protectie impotriva incendiului, specific echipamentelor de stingere a incendiilor , si stabileste cerintele pentru sistemele fixe de stingere a incendiilor. 3. Sr. EN ISO 16147:2003 Nave mici . Motoare disel , fixe la bord . Componentele instalatiei de alimentare si ale instalatiilor electice fixate pe motor . Acest standard stabileste conditiile de proiectare si montare a componentelor , instalatiilor de alimentare si de combustibil, de a se asigura o protectie impotriva aprinderilor gazelor inflamabile de la bordul navelor mici cu o lungime mai mica de 24 m . Standardul cuprinde conditii tehnice referitoare la tubulaturi , furtune , pompe, filter, etc. 4. Sr. EN 367+AC:1999 Imbracaminte de protectie. Protectia impotriva caldurii si a flacarilor .Metoda de incercare. Determinarea transmiterii caldurii la expunerea la flacara. Standardul stabileste medote de comparare a transmiterii caldurii prin materiale sau asambluri de materiale utilizate la imbracamintea de protectie.

5. Sr. EN 469:2006 Imbracaminte de protectie pentru pompieri. Cerinte de performanta pentru imbracamintea de protectie pentru lupa impotriva incendiilor. Acest standard specifica nivele minime ale cerintelor de performanta pentru imbracamintea de protectie care trebuie purtata in operatiunile de stingere a incendiului si activitatilor asociate , cum ar fi : actiuni de salvare, ajutorul in timpul dezastrelor. 6. Sr. EN 1991-1-2/2005 Eurocod 1 : actiuni asupra stucturilor . Partea 1-2 . Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor expuse la foc Prezentul standard se aplica constructiilor lund-se in calcul o sarcina termica corespunzatoare constuctiei si destinatiei sale. Trateaza actiunile termice si mecanice asupra stucturii expuse la foc . stabileste reguli de calcul de rezistenta la foc a structurilor. 7. Sr EN ISO 11105:2002 Nave mici . Ventilatia compartimentelor in care se afla motoare pe benzina si/sau tancuri de benzina. Standardul stabileste cerintele pentru ventilatia compartimentelor in care se afla motoare si tancuri de benzina, la navele mici cu lungimea carenei de pana la 24 m , care au motor pe banzina destinat pentru propulsie , generarea energiei electice sau mecanice in scopul prevenirii acumularii de gaze explosive in aceste compartimente. 8. Stas 12356-85 Instalatii navale . Hidrant de incendiu. Dimensiuni . 9. Sr. EN ISO 7840:2004 Nave mici . Furtune flexibile, rezistente la foc pentru combustibil Acest standard stabileste cerintele generale si incercarile fizice pentru furtunele rezistenta la foc , utilizate la transportul benzinei si motorinei . Se aplica furtun pentru nave mici cu instalatii de combustibil permanent . 10. Sr.EN 1101:1999 Materiale textile si produse textile. Comportarea la foc. Perdele si draperii. Procedeu detaliat pentru determinarea aprinderii epruvetelor dispuse vertical (flacara mica) Standardul sabileste metoda de determinarea a aprinderii epruvetelor dispuse vertical pentru draperii si perdele.

Capitolul III Analiza si rezumare a diverselor materialelor documentare III.1 Rezumatul articolului Prevenirea situatiilor de uregenta la monumentele istorice
Romania detine alaturi de alte tari (Egipt, China, Franta, India, Rusia,etc) obiective culturale si naturale de patrimoniu de o importanta deosebita, care prin caracteristici si unicitate, au beneficiat de inscrierea in lista patrimoniului mondial , ca de exemplu: Situri satesti cu biserici fortificate din Transilvania, Manastirea Hurezu, Biserici din Moldova, Centrul istoric din Sighisoara, Delta Dunarii, Ansamblul de lemn din Maramures, Cetatile Dacice din Orastie. Pentru a identifica modalitati eficiente de protectie a monumentelor istorice , este necesar sa fie avuta in vedere cauza de producere a situatiilor de urgenta la asemenea obiective, iar acest lucru este dificil de realizat pentru ca este necesara suprapunerea a doua baze distincte de date diferite ca organizare si conceptie (baza de date privind situatiile de urgenta si lista monumentelor istorice). Din analiza urmarilor situatiilor de urgenta, produse in Romania, ultimilor ani, la constructiile clasate ca monumete istorice s-a constatat ca incendiile au determinat cele mai mari pierderi. In perioada ianuarie 2008-februarie 2009 incendiile produse la monumentele istorice s-au datorat: Exploatarii instalatiilor electrice cu improvizatii sau defectiuni, Fumatul fara respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor , Utilizarii focului deschis fara respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor, Jocul copiilor cu focul.

Specialistii Inspectiei de Prevenire din IGSU au identificat noi mijloace de contracarare a acestor cauze potentiale de distrugere concretizate prin intreprinderea urmatoarelor demersuri: Informarea autoritatilor administratiei publice centrale competente asupra deficientelor constatate la obiectivele de cultura si cult, Informarea a Institutului National al Monumetelor Istorice asupra situatiilor de urgenta produse la monumetele istorice si asupra propunerilor de imbunatatire a activitatii de protejare, Sustinerea unor prelegeri de specialitate la intalnirea desfasurata in anul 2008, la nivelul Ministerului Culturii cu directorii serviciilor publice deconcentrate ale acetei autoritati a Administratiei Publice Centrale, Demarare in cursul anului 2008 a efectuarii unor actiuni ample de analiza a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta la unele obiective de interes national, Elaborarea proiectului de act normative Dispozitii generale de aparare impotiva incendiilor la obiectivele de cult.

Pentru perspectiva se impun urmatoarele actiuni principale in plan central si teritorial: 1. Eficientizarea dialogului interinstitutional dintre toti factorii responsabili pe segmentul protejarii monumentelor istorice, 2. Propunerea organizarii unor controale colective, cu specialisti din serviciul prevenirea incendiilor, serviciul protectiei civile si din cadrul directiilor judetene de culturala la obiective clasate in categoria monumentelor istorice, 3. Participarea la activitati de informare in domeniul protejarii monumentelor istorice. 4. Deplasarea la fata locului, in cazul constatatii unor probleme deosebite la monumentele istorice in teritoriu, a specialistilor din inspectia de prevenire a IGSU. 5. Publicarea in mass media a unor articole de specialitate pe segmentul protejarii monumentelor istorice. 6. Extinderea colaborarii la nivel central cu alti factori de specialitate importanti precum Patriarhia Romana si Inpectoratul General al Politie Romane.

III.2 Prezentare succinta a lucrarii Particularitati ale cercetarii incendiilor si expolziilor

Lucrarea Particularitati ale cercetarii incendiilor si exploziilor este redactata de Florin Stanciu si Daniel Titus Toma si a aparut la Editura Focus , Bucuresti, 2005. Aceasta este impartita in patru capitole majore dupa cum urmeaza : Cap I : Notiuni generale Cap II: Particularitatile cercetarii incendiilor si exploziilor Cap III : Particularitati metodico-tactice criminalistice in cercetarea incendiilor si exploziilor Cap IV: Concluzii si propuneri.

In afara acestor capitole, in deschidere mai apare Cuvant inainte , Introducere, iar la final Bibliografie. In capitolul I se pune accentual pe notiune de incendiu si explozie ca fenomene ce intra sub incidenta legii precum si pe reglementarea juridica a incendiului si exploziei. Notiunea de incendiu este definita ca fiind un fenomen fizico-chimic prin care se produce arderea uneia sau mai multor substante combustibile in prezenta oxigenului din aer. Astfel , dupa cauzele care le determina incendiile sunt clasificate in: Naturale, Accidentale, Intentionate. Expozia este o reactie rapida , chimica sau fizica insotita de degajarea unei cantitati mari de gaze cu efecte devastatoare asupra obiectelor sau persoanelor din imediata apropiere. Intreaga activitate preventiva si de protectie are ca element general articolul 22 din Constitutia Romaniei: Dreptul la viata , la integritate fizica si psihica a persoanelor , este garantat.

Acest element a adus la aparitia unor serii de legi si decrete care reglementeaza modul concret si corect de desfasurarea tuturor activitatilor din economie. In subcapitolul Reglementarea juridica a incediului si expoziei se defineste elementul intentionat adica arson care poate fi din razbunare, din vanitate, de vandalism din motive social politice , pentru obtinerea unui castig pentru acoperirea altei infractiuni , infaptuit de persoane cu tulburati psihice, autoincendierea. Aici si apare o situatie statistica , cu profil psihologic al incendiatorului, particualitatii in cercetarea incendiilor de tip arson ,exemple de incendii intentionate, recomandari preventive , precum si motode utilizate in functi de incendiul de tip arson (cu aprindere imediata sau cu aprindere intaziata). In capitolul II se vorbeste despre necesitatea cercetarii interdisciplinare a urmarilor incendiilor si expoziilor precum si cercetarea cauzelor de incendiu. Aici aflam: ce trebuie sa stabileasca investigatorul (situatia existenta in obiectivul afectat si la locul incendiului inaintea producerii evenimentului, situatie in care a fost observat incendiul si evolutia lui in timp si spatiu, situatia meteorologica , situatia obiectivului dupa lichidarea incendiului si efectele acestuia asupra constructiei, instalatiei, materialelor si persoanelor), despre cercetarea incendiului la fata locului (reguli tactice generale, activitati specifice, activitati desfasurate de investigatori , stabilirea pozitiei focarului si a cauzei incendiului), despre metodele si procedeele folosite in cercetarea incendiilor (metode logice generale , procedee si mijloace operative de specialitate, procedee tehnico-stiintifice de specialitate), depre raportul de constatare tehnico stiintifica a cauzei incendiului. Tot in capitolul II sunt stabilite categoriile de urme criminalistice ce pot fi descoperite in campul infractional dupa cum urmeaza: 1. urme de cenusa si fum ; 2. urme de lichide ; 3. vapori; 4. gaze combustibile ; 5. urme create de expolzii; 6. microurme create de incendii si explozii; 7. urme de produse chimice ,toxice; 8. urme de instrumente; 9. dispozitive si alte obiecte ; 10. urme ale omului ; 11. urme ale animalelor; 12. urme ale mijloacelor de transport. Capitolul se incheie cu expertizele criminalistice si conotatiile tehnico stiintifice in cercetarea incendiilor si exploziilor. Capitolul III sintetizeaza problemele ce trebuie lamurite privind cercetarea incendiilor si exploziilor, precum si dispunerea constatarilor si expertizelor judiciare in cauzelele penale privind incediile si exploziile. Aici se face referire la constatarile tehnico stiintifice , la constatarile medico legale ( notiunea si importanta constatarilor , procedura de efectuare a constatarilor, valoarea probatorie a constatarilor ), precum si la expertize (notiunea si importanta expertizelor , felurile expertizei, procedura expertizei, valoarea probatorie a raportului de expertiza). Lucrarea se incheie cu capitolul IV Concluzii si propunerii in care se specifica importanta elucidarii evenimentului, obtinerea informatiilor in scopul perfectionarii muncii de

prevenire, descoperirea adevaratilor vinovati de producerea acestor evenimente si tragerea lor la raspundere in functie de gradul de vinovatie.

Capitolul IV Identificarea elementelor de noutate din diverse materiale documentare IV. 1 Diferente intre prevederile normativului I 7 editia 2002 si varianta de lucru I 7 editia 2009
1. In normativul I 7 editia 2009 valorile minime ale rezistentei de izolatie tensiunea foarte joasa de functionare la 250 V are rezistenta de izolatie 0,5 M iar in celalalt normativ are valoarea de cel putin 0,25 M . 2. In normativul I 7 editia 2009 in schema IT se utilizeaza in plus fata de celalalt normativ aparatul pentru controlul permanent al izolatiei CP 3. In normativul I 7 editia 2009 se mentioneaza ca verificarile periodice se finalizeaza cu un raport periodic, precizandu-se si ce trebuie sa contina acesta pe cand in celalalt normativ nu se mentioneaza acest lucru. 4. In normativul I 7 editia 2009 se face o prezentare mai detaliata a capitolui referitor la protectia impotriva traznetelor , dandu-se si exemple de IPT pozitionate prin metoda sferei fictive , ceea ce in celalalt normativ nu se regasete absolute deloc. 5. In normativul I 7 editia 2009 se vorbeste despre frecventa verificarilor periodice ale unei instalatii care trebuie sa fie determinate de tipul instalatiei si de echipamentele folosite, in timp ce in celalalt normativ nu se mentioneaza frecventa verificarilor periodice.

IV.2 Diferente intre prevederile proiectului de lege privind siguranta civila, legea apararii impotriva incendiilor si legea protectiei civile
1. In legea privind apararea impotriva incendiilor termenii si expresiile specifice apararii impotriva acestora au un inteles diferit fata de legea privind securitatea civila si cea privind protectia civila. 2. Apararea civila cuprinde atribute pe care nu le gasim in celalalte doua legi (asigurarea serviciilor funerare de urgenta). 3. Securitatea civila se realizeaza prin alte mijloace, politici, decat protectia civila respective protectia impotriva incendiilor . 4. In legea protectiei civile se vorbeste despre organizarea, coordonarea si conducerea activitatilor de aparare civila in timp ce in celalalte doua legi se vorbeste despre coordonarea activitatilor privind apararea impotriva incendiilor respective a securitatii civile. 5. Legea privind securitatea civila este componenta a sistemului de securitate nationala si reprezinta ansamblul de politici, proceduri si practice utilizate pentru functionarea normala a comunitatilor umane intr-un mediul fizic si social durabil . Legea privind protectia civila este definita tot ca un asamblu de activitati dar se mentioneaza faptul ca scopul sau este de reducere a riscurilor de producere a dezastrelor, conflictelor armate si inlaturarii operative a urmarilor acestora. In legea privind apararea impotriva incendiilor se vorbeste explicit de prevenirea si reducerea riscurilor de producere a incendiilor.

Capitolul V Elementele de proprietate intelectuala si posibilitatile de protejare legala a acestor drepturi prin brevetare , marca sau desen inregistrat.
1 Proprietatea intelectuala este constituita dintr-un ansamblu de drepturi care sunt asociate cu lucrari intelectuale , productii ale intelectului pentru care, expresiilor concrete sau indeiilor fundamentale li se atribuie temporar o protectie legala importiva utilizarii neautorizate de catre autori sau inventatori. 2 Clasificarea intelectuala: proprietate industriala ; dreptul de autor si drepturile conexe.

Proprietatea industriala cuprinde drepturile referitoare la : -brevedele de inventie; -modelele de utilitate; -desenele si modelele industriale; -marci de fabrica , de comert si de serviciu; -protectia impotriva concurentei neloiale. Dreptul de autor si drepturile conexe cuprind drepturile referitoare la : - operele literale, artistice si stiinetifice; - interpretarile artistilor; - fonogramele si emisiunile de radiodifuziune. 3 Asigurarea drepturilor de proprietate intelectuala

Protectia intelectuala reprezinta o modalitate de recunoastere a eforturilor creative ale cercetatorilor, inginerilor de dezvoltare tehnologica , proiectantilor , inventatorilor si altor creatori si le asigura dreptul de a-si difuza creatiile in societate , pentru a le putea exploata in baza monopolului de expoatarea acordat de catre stat , pe o perioada determinate de timp. In functie de natura activitatii de cercetare (fundamentala, industriala sau de dezvoltare tehnologica ) , rezultatele se pot proteja astfel: produsele si procesele pot fi protejate prin brevete de inventie si modele de utilitate; design-urile creative , inclusive design-urile textile si intefetele grafice utilizate prin inregistrarea ca desen; brand-urile , prin inregistrare ca marca; secretele comerciale prin protectia informatiilor secrete de valoare comerciala; operele culturale , artistice si literare care include programele de calculator si bazele de date , prin drepturi de autor si drepturi conexe.

10

Dreptul de autor este un obiect al protectie intelectuale care desemneaza drepturile acordate creatorilor de opera literare sau artistice. Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar , artistic sau stiintific , oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare , independent de valoare, si destinatia lor cum ar fi: 5 Scrierile literare; Operele stiintifice; Compozitiile musicale; Operele cinematografice; Operele fotografice si de arta plastica; Operele de arhitectura; Lucrarile plastice; Desenele .

Brevetul de inventie este un titlu de proprietate industriala pentru protectia inventiilor. Confera urmatoarele drepturi: Titularul /inventatorul este unica persoana indreptatita prin lege sa exploateze inventia pe teritorul statului in care este asigurata protectia astfel incat sa obtina un beneficiu maxim din aceasta exloatare. Brevetul va da dreptul de ai oprii pe terti de la copierea, fabricarea, folosirea, vanzarea si importarea obiectului inventie fara permisiunea titularului. Sa cesioneze inventia brevetata. Sa licentieze invetia brevetata unei terti parti , dar sa retina toate drepturile aspupra brevetului.

Modelul de utilitate este un titlu de protectie al inventiilor care protejeaza in principal inventia referitoare la produsele tridimensionale si poate fi carecterizata ca avand un nivel mai scazut al activitatii inventive fata de brevetul de inventie.

Confera urmatoarele drepturi: Se dobandeste dreptul exclusiv de expoaltare pe toata durata de protectie si dreptul de a interzice fara autorizarea titularului efectuarea urmatoarelor acte: o Fabricarea , o Folosirea , o Oferirea spre vanzare, o Vanzarea produsului obiect al inventiei Asigura obtinerea rapida a protectiei si costuri mai mici , ceea cel face adecvat in special protejarii solutiilor tehnice dezvoltate de persoane fizice si IMM-uri.

11

O marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica prin care se pot deosebi bunurile si serviciile proprii de cele ale competitorilor . Marca poate fi reprezentata de cuvinte , logo-uri sau o combinatie a celor doua si poate fi utilizata ca instrument de marketing astfel incat clientii sa poata recunoaste anumite produse sau servicii. Beneficiile protectiei prin marca inregistrata: Acordata sens unei anumite calitati si ghideaza cumparatorul in decizia de a achizitiona produsele sau serviciile pe care sunt aplicate aceste semene; decizia de achizitie are la baza in mod esential calitatile si/sau proprietatile presupuse si cunoscute a caracteriza produsele sau serviciile in cauza. Permite producatorului de bunuri sau de servicii sa le identifice pe piata, odata ce nu se mai gasesc in posesia sa. Permite autoritatilor responsabile cu controlul calitatii bunurilor si serviciilor si cu protectia consumatorului sa identifice proprietarul marcii , prin verificarea titularului inregistrarii si protectiei legale a marcii, ori persoanei care i-a transmiso in mod legal . Permite pietei sa distinga bunurle si serviciile unei entitati fata de cele ale altei entitati.

Un desing inregistrat este un titlu de proprietate industriala care protejeaza aspectul visual de ansamblu al unui produs. Un desing ofera drpturi exclusive pentru infatisarea si aspectul produsului. Deasemenea existenta designului inregistrat poate fi in sine deajuns pentru a nu lasa un tert sa copieze designul indiferent daca acestia l-au copiat sau l-au proiectat independent. Certificatul de inregistrare confera titularului un drept exclusiv de expoatare a desenului sau modelui industrial si deptul de a interzice tertilor sa efectueze fara consintamantul acestuia urmatoarele acte: Reproducerea , Fabricarea, Comercializarea sau oferirea spre vanzare, Folosirea, Importul sau stocarea in vederea comercializarii.

Transferul tehnologic O tehnologie noua dezvoltata de o firma este insotita in mod normal de protectia tuturor drepturilor de proprietate intelectuala care o definesc: Tehnologia in sine prin brevet, Numele acesteia prin marca inregistrata, Aspectul produsului obtinut prin noua tehnologie , inclusiv ambalajul sau prin designul inregistrat, Programul de calculator cu ajutorul caruia s-a proiectat un produs sau este condus procesul tehnologic prin drept de autor si/sau prin brevet de inventie, Baza de date aferenta tehnologiei prin drept de autor si/sau dreptul sui-genesis . Un transfer tehnologic este bazat pe tranzmitera directa a drepturilor de proprietate intelectuala , in secundar fiind posibil si un transfer de tehnologie bazat pe modalitati in care are loc o transmitere indirecta.

12

Transferal tehnologic se realizeaza prin: a) Transferul de tehnologie bazat pe tranzmitera directa a drepturilor de proprietate intelectuala prin : Contractul de cesiune partiala sau totala a drepturilor de proprietate intelectuala. Contractul de licenta excusiva sau neexclusiva a drepturilor de proprietate intelectula . Contractul de know-how se refera la cunoasterea modului de a face ceva la experinta dobandita intr-un domeniu. b) Alte metode si modalitati de transfer tehnologic bazate pe transmiterea indirecta a drepturilor de proprietate intelectuala: Contract de franciza , Contract de vanzare si import de bunuri de capital, Acordul in cadrul unei societati mixte, Contract de proiect la cheie, Contracte de consultanta. 10 In Romania, asigurarea protectiei intelectuale se realizeaza in principal prin doua institutii de specialitate: Oficiul roman de stat pentru inventii si marci - in domeniul proprietatii industriale Oficiul roman pentru drepturile de autor si drepturile conexe.

13

BIBLIOGRAFIE

1.WWW.SCOPUS.COM 2.WWW.SPRINGERLINK.COM 3.WWW.IGSU.RO 4.WWW.USH.RO 5. F. STANCIU, D. TOMA :PARTICULARITATI ALE CERCETARII INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR , EDITURA FOCUS , 2005 6. LEGEA PROTECTIEI CIVILE 7. LEGEA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR 8. NORMATIVUL I7 /2002 9. VARIANTA DE LUCRU A NORMATIVULUI I7 /2009

14