1.1.

Preliminarii Schimbarea condi iilor sociale i economice din ara noastr a avut un profund impact i asupra persoanelor cu dizabilit i sau aflate in dificultate. Pentru aceste categorii de persoane, in conformitate cu cerin ele interna ionale, au fost promovate o serie de politici sociale i servicii de asisten i interven ie care au drept scop: - garantarea unei particip ri totale i active in via a comunit ii a persoanelor cu diferite tipuri de deficien ; - asistarea persoanelor cu dizabilit i sau aflate in dificultate pentru a- i conduce via a independent, in acord cu propriile dorin e; - prevenirea sau eliminarea apari iei deficien elor, prevenirea agrav rii i diminuarea consecin elor lor; - prevenirea apari iei barierelor sociale in calea persoanelor cu handicap i diminuarea consecin elor barierelor actuale; - evitarea sau eliminarea oric ror forme negative de discriminare asupra persoanelor cu dizabilit i. Politicile i strategiile na ionale pentru copii i tineri cu nevoi speciale au la baz ideea de educa ie pentru to i i, in acela i timp, educa ia pentru fiecare. 1.2. Finalit ile i cadrul conceptual al asisten ei psihopedagogice i sociale Obiectivul central al acestui domeniu de cercetare-ac iune este axat pe interven ia in scop terapeutic, recuperator i instructiv-educativ asupra persoanelor cu diferite tipuri de deficien e sau aflate in incapacitate de ac iune, pentru a favoriza la maximum (re)inser ia lor socioprofesional , considerandu-se ca fiind o not comun a acestor persoane riscul apari iei unor st ri de instabilitate, marginalizare, dezechilibru sau, in situa ii mai grave, chiar ruperea total a raporturilor individ/societate. Altfel spus, obiectivul fundamental al serviciilor psihopedagogice i sociale este centrat pe men inerea, refacerea i dezvoltarea capacit ilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situa ii dificile pe care persoana nu le poate solu iona de una singur i asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea s i i dezvolte propriile capacit i i competen e necesare desf ur rii unor activit i socialmente utile i care s favorizeze integrarea lor social . Aspectul medical - deficien a - se refer la deficitul stabilit prin metode i mijloace clinice sau paraclinice, explor ri func ionale sau alte evalu ri folosite de serviciile medicale, deficit care poate fi de natur senzorial , mintal , fizic , locomotorie, neuropsihic sau de limbaj. Prin deficien se in elege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitiv sau temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihologice i desemneaz o stare de anormalitate func ional , adesea cu semnifica ie patologic , stabil sau de lung durat , care afecteaz capacitatea i calitatea procesului de adaptare i integrare colar , profesional sau in comunitate a persoanei in cauz . Aspectul func ional - incapacitatea - reprezint o pierdere, o diminuare total sau par ial a posibilit ilor fizice, locomotorii, mintale, senzoriale, neuropsihice etc, consecin a unei deficien e care impiedic efectuarea normal a unor activit i. Indiferent de forma de manifestare (fizic , senzorial , mintal etc), incapacitatea conduce la modific ri ale capacit ii de adaptare, la un anumit comportament adaptiv, la performan e func ionale care determin apari ia unor forme, mai mult sau mai pu in grave, cu efecte in dezvoltarea nivelului de autonomie personal , profesional sau social . 3) Normalizarea este un termen care se refer , in principal, la asigurarea unor condi ii de via corespunz toare pentru persoanele cu cerin e speciale, acceptarea acestora in cadrul societ ii sau comunit ii din care fac parte, fiindu-le asigurate acelea i drepturi, responsabilit i i posibilit i de acces la serviciile comunitare (medicale, publice, educa ionale, profesionale, de timp liber etc.) ca i celorlal i membri ai societ ii, in scopul dezvolt rii i valorific rii optime a poten ialului de care aceste persoane dispun. Altfel spus, normalizarea se refer la sprijinul oferit persoanelor cu cerin e speciale de c tre componentele sistemului social pentru a permite acestora un mod de via similar sau apropiat cu al celorlal i membri ai societ ii; consecin ele practice ale normaliz rii sunt programele i ac iunile bazate pe incluziune i integrare a) dezvoltarea fizic - presupune modific ri in lungime i greutate, modific ri ale structurii i func iei creierului, inimii, a altor organe interne, modific ri ale scheletului i musculaturii care influen eaz abilit ile motorii; aceste modific ri exercit o influen major asupra intelectului i personalit ii (spre exemplu, un copil cu pierderi de auz sufer i de o intarziere in dezvoltarea limbajului, o persoan cu pierdere de vedere sufer

modific ri semnificative la nivelul cognitiv i al analizatorilor r ma i valizi, un copil r mas imobilizat i f r autonomie de mi care din cauza unor afec iuni neuromotorii dezvolt reac ii i conduite adaptive cu impact major asupra personalit ii sale etc.); b) dezvoltarea cognitiv - const in modific ri ce apar la nivelul percep iei, inv rii, memoriei, ra ionamentului, limbajului; aceste aspecte ale dezvolt rii intelectuale sunt legate de dezvoltarea motorie i emo ional (spre exemplu, anxietatea determinat de separare, adic teama unui copil c , o dat plecat , mama sa nu se va mai intoarce, nu poate exista dac acel copil nu i i poate aminti trecutul i nu poate anticipa viitorul); PERSONALITATEA l FACTORII CARE CONDI IONEAZ DEZVOLTAREA COPILULUI... 53 c) dezvoltarea psihosocial - presupune modific ri ce apar in personalitate, tr irea emo iilor i in rela iile individului cu ceilal i; la orice varst , moduJ cum este evaluat i conceptualizat propria persoan influen eaz nu numai performan ele cognitive, dar i func ionarea biologic " a organismului. a) in prima lun de via predomin reflexele, la inceput cele necondi ionate, apoi, pe baza lor se formeaz reflexele condi ionate; b) intre lunile 1 i 4 se produc acomodarea i coordonarea reflexelor i se elaboreaz reflexe tot mai complexe; c) intre lunile 4 i 8 se adopt procedee prin care se m resc perioadele de observare a obiectelor din jur sau a persoanelor interesante; d) pan la 12 luni se elaboreaz treptat forme noi i din ce in ce mai complexe de adaptare, in care rolul principal il joac anticipa ia; e) de la 12 la 18 luni se elaboreaz mijloace noi de explorare i cunoa tere bazate pe experien a activ ; f) de la 18 la 24 de luni intervin mijloace de achizi ie i acomodare bazate pe combina ii " mintale ce au mare valoare formativ i informativ pentru dezvoltarea copilului. Memorarea este procesul de formare a leg turilor nervoase temporare la nivelul scoar ei cerebrale i de fixare a informa iilor asimilate i prelucrate la nivel cognitiv. in func ie de prezen a sau absen a in elegerii materialului de memorat distingem memorarea mecanic i memorarea logic , iar in func ie de prezen a sau absen a scopului mnezic i a procedeelor mnemonice folosite memorarea poate fi involuntar sau voluntar ; intre aceste forme ale memoriei nu exist raporturi de opozi ie. Cunoa terea particularit ilor psihopedagogice ale fiec rui copil cu cerin e educative speciale, indiferent de tipul deficien ei, precum i stabilirea unui diagnostic diferen ial au la baz (pe lang indicii de natur etiologic sau nosologic ) i o serie de metode tiin ifice grupate in dou mari categorii: - metode i mijloace accesibile tuturor categoriilor de speciali ti (cadre didactice, instructori de educa ie, speciali ti terapeu i etc.); *- metode i mijloace de uz intern, folosite de persoane care au o preg tire special in acest scop Observa ia reprezint urm rirea con tient i sistematic a reac iilor, atitudinilor i comportamentelor unei persoane, in totalitatea lor, in cele mai variate situa ii, pe baza eviden ierii tr s turilor caracteristice fiec rui individ in parte Metoda experimental este metoda care solicit o anumit rigoare, intalnit mai ales in situa iile in care se dore te verificarea ipotezelor unei cercet ri sau cand se dore te ob inerea unor date precise i obiective cu privire la un fenomen sau o situa ie-tip, atent controlate i inregistrate prin intermediul variabilelor dependente iindependente. Deficien a mintal , una dintre disfunc iile psihice majore, este o no iune inc nedefinit cu precizie, implicand numeroase aspecte de natur medical , psihologic , pedagogic , sociologic i chiar juridic . Dificultatea este determinat de clasarea acestei disfunc ii psihice intr-o grup extrem de eterogen din cauza diversit ii etiologice, diferen elor de gravitate i deficien elor supraad ugate care o inso esc. in general, prin deficien mintal se in elege reducerea semnificativ a capacit ilor psihice care determin o serie de deregl ri ale reac iilor i mecanismelor de adaptare ale individului la condi iile in permanent schimbare ale mediului inconjur tor i la standardele de convie uire social dintr-un anumit areal cultural, ceea ce plaseaz individul

intr-o situa ie de incapacitate i inferioritate, exprimat printr-o stare de handicap in raport cu ceilal i membri ai comunit ii din care face parte. Depistarea i diagnosticul deficien elor mintale cuprind patru coordonate principale: - examinarea medical ; - examinarea psihologic ; - stabilirea nivelului intelectual; - identificarea componentelor neuropsihice i socioeduca ionale apte s sus in procesele recuperatorii i compensatorii. 1. Deficien a mintal de tip ACCI - tipul de organizare cu asonant cognitiv comuni-ca ional-intelectiv - se caracterizeaz , in primul rand, prin existen a factorilor nonevolutivi sau involuntivi, la nivelul blocului energetic, in general la nivelul sistemului nervos (acest tip de organizare este mult mai rigid i mai limitat ca posibilit i de transformare interioar ). Factorii de perturbare genetici sau ereditari, ca i consecin ele unor maladii ale sistemului nervos central cu alter ri de substan cenu ie implanteaz in interiorul structurilor factori care inghea " evolu ia stadial Deficien a mintal de tip DCCI - tipul de organizare cu disfunc ionalitate cognitiv comunica ional-intelectiv se caracterizeaz prin prezen a dominant a factorilor disfimc ionali la toate nivelurile. La fiecare nivel in parte, factorii de perturbare distorsioneaz func iile pan la schimbarea tipului normal de organizare (pe baza factorilor de organizare). in practic este posibil ca acest tip pur" de organizare mintal s se intalneasc destul de rar, ins constituie cadrul de referin al unor variante de organizare care pot fi teoretic nelimitate. Deficientele senzoriale sunt determinate de unele disfunc ii sau tulbur ri la nivelul principalilor analizatori (vizual i auditiv), cu implica ii majore asupra desf ur rii normale a vie ii de rela ie cu factorii de mediu, dar i a proceselor psihice ale persoanei, avand o rezonan puternic in conduita i modul de existen al acesteia. Datorit particularit ilor celor doi analizatori, auditiv i vizual, precum i rolului fiec ruia in structurarea proceselor psihice este nevoie de o abordare separat a tulbur rilor care pot interveni la nivelul lor Deficien ele de auz fac obiectul surdopsihopedagogiei, tiin a interdisciplinar care studiaz particularit ile dezvolt rii psihofizice ale persoanelor cu disfunc ii auditive, stabile te cauzele i consecin ele pierderii auzului, mijloacele de recuperare, compensare i educare in vederea structur rii personalit ii i integr rii lor in via a social i profesional , principiile i modalit ile prin care deficien ii de auz pot fi integra i in sistemul colar i profesional, activitatea rela ional cu familia, factorii sociali i educa ionali Deficien ele de vedere sunt incluse in cadrul deficien elor senzoriale, fiind studiate prioritar de tiflopsihopedagogie1. Prin varietatea tipologic i prin consecin ele asupra vie ii psihice i sociale a individului, aceast categorie de deficien e are o puternica influen asupra calit ii i specificit ii rela iilor pe care persoana deficient le stabile te cu factorii din mediu, in condi iile afect rii par iale sau totale a aportului informa ional de la nivelul analizatorului vizual, principalul furnizor de informa ii la nivelul structurilor cerebrale super 3. Sensibilitatea luminoas - este capacitatea de a diferen ia diferite intensit i ale luminii i reprezint forma elementar a func iei vizuale; capacitatea ochiului de a sesiza lumina i de a se adapta la varia iile luminoase din mediul inconjur tor. in raport cu acest indice se determin sensibilitatea luminoas absolut (proprietatea retinei de a percepe minimumul vizibil de lumin ) i sensibilitatea luminoas diferen ial (perceperea unei diferen e de lumin intre dou zone/semnale/surse minimum separabile). Incapacitatea ochiului de a se adapta la intuneric poart denumirea de hemeralopie i apare in retinopatia pigmentar i in caren e de vitamin A. 4. Sensibilitatea de contrast - este capacitatea de a distinge deosebirile de intensitate luminoas dintre excitan ii prezen i concomitent (evident in distingerea obiectului de fond); 5. Sensibilitatea cromatic - reprezint capacitatea ochiului de a percepe culorile i de a realiza o vedere colorat . Tulbur rile sensibilit ii cromatice se numesc discro-matopsii (totale sau par iale) i reprezint dificult i de diferite grade in recunoa terea culorilor sau absen a percep iei pentru unele culori. Deficien ele fizice i/sau neuromotorii reprezint categoria tulbur rilor care afecteaz in special componentele motrice ale persoanei, avand o serie de consecin e in planul imaginii de sine i in modalit ile de rela ionare cu factorii de mediu sau cu alte persoane. Dac deficien ele fizice i/sau neuromotorii nu sunt asociate cu alte tipuri de deficien e, iar gradul deficien ei este accentuat, afectand anumite componente vizibile sau limitand capacitatea de mi care a persoanei, se produc unele transform ri in procesul de structurare a personalit ii i in modalit ile de rela ionare cu cei din jur, adesea fiind prezente simptomele complexului de inferioritate, st ri depresive, tendin e accentuate de interiorizare a tr irilor i sentimentelor, izolare fa de lume, refugiu in activit i care pot fi efectuate in manier individual etc Deficien ele neuromotorii sunt determinate in principal de afectarea structurilor i func iilor neuronale, de la nivel central sau periferic, r spunz toare de func ionarea mecanismului neuromuscular (reprezentat in cele mai multe situa ii de placa motorie i vizibil prin calitatea i modul de producere a reflexelor neuromusculare primare sau complexe); consecin a direct a deficien elor neuromotorii const in perturbarea controlului func ion rii fibrelor musculare datorat disfunc iilor in transmiterea impulsurilor nervoase c tre efectorii din sistemul muscular

Tulbur ri de limbaj Tulbur rile limbajului reprezint rezultatul disfunc iilor intervenite in recep ionarea in elegerea, elaborarea i realizarea comunic rii scrise i orale din cauza unor afec iuni de natur organic , func ional , psihologic sau educa ional , care ac ioneaz asupra copilului mic in perioada apari iei i dezvolt rii limbajului. Datorit importan ei limbajului in structurarea i desf urarea proceselor cognitive, orice afectare a acestuia ar putea avea influen a i calitatea opera iilor gandirii, rela iilor cu cei din jur i structur rii personalit ii copilului. Autismul1 - tulburare de dezvoltare, rela ionare i comunicare Experien a practic a identificat o categorie aparte de copii care prezint dificult i de comunicare i rela ionare cu cei din jur, instabilitate emo ional , asociate sau nu cu deficien e de intelect, comportament stereotipic i repetitiv, avand relevan in desf urarea normal a activit ilor educative i de socializare a acestor copii, mai ales in primii ani de via . O form particular de autism este Sindromul Asperger, care const intr-o hiperactivitate intelectual dublat de o tr ire emo ional redus care apare la copilul mai mare de trei ani, accentuandu-se in primii ani de coal . Comportamentul caracteristic al copiilor auti ti este unul atipic, bazat pe urm toarele caracteristici principale: - lipsa de comunicare sau comunicare foarte grea i rar ; - absen a vocalelor in pronun ie ; - limbajul dezvoltat foarte tarziu ; - fenomenul de ecolalie - repet mecanic cuvintele auzite la cei din jur (acest fenomen - poate s apar i in forma ecolaliei tarzii, cand copiii in cauz repet cuvintele auzite la cei din jur cu ceva timp in urm ); - lipsa contactului vizual; - lipsa aten iei i a receptivit ii, manifestat prin lipsa r spunsului la intreb rile celorlal i; - tendin a de a-i considera pe cei din jur ca fiind simple obiecte ; - preocuparea in special pentru membrele superioare i preferin a de a se deplasa mai mult pe varfuri; - reac ii violente la anumite sunete care le displac; - refuzul de a atinge anumite texturi; - refuzul de a fi atin i; - comportament extrem de lene sau extrem de nervos; - nepl cere manifestat violent la anumite alimente; - comportament agresiv cu cei din jur; - dezinteres pentru orice tip de juc rie; - dorin a de a imita modele de comportament pe care le-au mai v zut; - dorin a de a p stra lucrurile intr-un anumit tipar; - comportament repetitiv i tendin e de autoflagelare; Sindromul Down este o boal genetic , cromozomial , caracterizat prin triada: dismorfie particular , intarziere in dezvoltarea psihic i abera ie cromozomial in randul deficien elor asociate, surdocecitatea (mai ales dac este inso it i de mutitate) reprezint , prin compara ie, una dintre cele mai grave forme de deficien , avand in vedere specificul i limitele resurselor biofiziologice i psihologice disponibile pentru sus inerea proceselor adaptiv-compensatorii i recuperatorii, precum i dificult ile de integrare colar i socioprofesional a persoanelor/copiilor care prezint aceast dizabi-litate. Acest tip de terapie cuprinde modelajul, desenul, pictura, sculptura. Prin intermediul lor se realizeaz asimilarea principalelor elemente de limbaj plastic care ajut copilul s se exprime, uneori mai repede i mai u or decat prin comunicarea verbal (prin intermediul reprezent rilor grafice i plastice, copilul i i proiecteaz o parte dintre experien ele, tr irile i atitudinile sale, adesea incon tiente, toate acestea constituindu-se in informa ii tile in elegerii unor aspecte ale conduitei sale, determinand i un efect de relaxare, de Inistire pentru copil, consecutiv execut rii unui desen sau a unui produs de modelaj). 10.4.4. Terapia cognitiv Este in eleas ca un proces complex de echilibrare mintal prin organizarea specific a cunoa terii la copiii cu cerin e educative speciale al c ror comportament cognitiv se caracterizeaz printr-un fenomen general de perturbare a organiz rii cunoa terii (dis-func ii la nivelul proceselor cognitive, lips de motiva ie pentru cunoa tere, imaturitate cognitiv etc). Terapia cognitiv se constituie din ac iuni i programe compensatorii care faciliteaz in elegerea lucrurilor, fenomenelor, persoanelor i situa iilor de via in dimensiunea lor instrumentalintegratoare.

1. Asigurarea posibilit ilor particip rii la educa ie a tuturor copiilor, indiferent de cat de diferi i sunt ei i de m sura in care se abat, prin modelul personal de dezvoltare de la ceea ce societatea a denumit normal. Participarea presupune in primul rand acces i apoi identificarea c ilor prin care fiecare s fie integrat in structurile ce faciliteaz inv area social i individual , s contribuie i s se simt parte activ a procesului. 2. Calitatea educa iei se refer la identificarea acelor dimensiuni ale procesului didactic a con inuturilor inv rii i a calit ilor agen ilor educa ionali, care s sprijine inv area tuturor categoriilor de elevi, s asigure succesul, s fac sistemul deschis flexibil, eficient i efectiv