FRANCMASONERIA PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI Prefa Ideile fundamentale ale Protocoalelor Cele 24 de Protocoale ale marilor maetri francmasoni

ORIGINILE FRANCMASONERIEI Filosofia francmasoneriei Francmasoneria contra religiei cretine Concepia masonic despre Dumnezeu Kabala i magia Arhitectura, muzica i literatura Arta promovat de francmasoni Mintea generaiilor viitoare Decizii luate la Conventul Masonic 5989 cu privire la Marele Orient al Turciei SOCIETILE SECRETE I NOUA ORDINE MONDIAL CERCUL - o organizaie secret care dirijeaz lumea Instructajul la Academia de Partid a Noului Guvern Mondial Ce promite guvernul Noii Ordini Mondiale Guvernul intervine Guvernul francmasonic mondial nu este total nvluit n mister. Popoarele lumii cer un singur guvern mondial Rolul lui Hitler n planul instaurrii Noii Ordini Mondiale Imperiul financiar Noua religie a Noii Ordini Mondiale Mistere ale administraiei americane Cum se spal creierul american Comisia Trilateral Francmasonic (CFR) Virusul HIV / SIDA fabricat n laboratoarele americane SOCIETILE SECRETE I RZBOIUL NEVZUT Strict Secret arme tcute pentru rzboaie silenioase

Rzboiul nevzut Microunde i oameni iradiai Compromisurile oamenilor contemporani Contribuia masoneriei la apariia Rusiei Sovietice FRANCMASONERIA ROMN Primele loji masonice romne: origini, iniiai Junimea, societate francmason Eminescu asasinat de francmasonerie Romnia victima unui plan criminal al Noii Ordini Mondiale Loja PROPAGANDA 2 despre procesul Ceauescu Romnia ca o prad Romnia a doua Palestin ? Viaa romnilor aa cum o plnuiete Francmasoneria Proiectul Roia Montan jefuirea poporului romn Biserica Ortodox Romn i francmasoneria Bibliografie PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI sau altfel spus: PLANURILE DOMINRII NTREGII LUMI, INIIATIV FIXAT S SE REALIZEZE PN N ANUL 2000 N CELE 24 DE PROTOCOALE SECRETE, NTOCMITE DE CONDUCTORII FRANCMASONERIEI MONDIALE CU OCAZIA MARELUI CONGRES SECRET FRANCMASONIC DE LA BLE, ELVEIA, CARE A AVUT LOC N ANUL 1897 Motto: Cunoatei adevrul i acesta v va elibera!

PREFA Este un fapt psihologic cunoscut c majoritatea criminalilor mrturisesc crima nainte de a muri. Protocoalele Maetrilor Francmasoni constituie o asemenea dovad. Ce sunt aceste protocoale dect o ngrozitoare mrturisire a tuturor suferinelor i mizeriilor pe care le-au provocat i nc le mai provoac FRANCMASONII. Ele ne ofer totodat cheia secret pentru a nelege tot rul fcut de ei ce bntuie astzi n omenire. n lumina Protocoalelor se ptrund mai exact i mai adnc adevratele cauze ale frmntrilor sociale i politice, generate cu o diabolic abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revoluie Francez ncoace. Astzi, ns, lumea a nceput s se detepte. O puternic suflare antimasonic, nu retrograd, nu obscurantist, nu pornind din motive religioase, ci luminat, naional, izvort din adncul instinctului de conservare, se ridic ACUM tot mai impuntoare din Statele cele mai narmate n lupta pentru existen. Aceast micare crete pe zi ce trece, cucerete pe indifereni i convertete pe umanitariti, care totui simt c Patria este mai aproape dect Umanitatea. Lumea cretin a nceput s vad primejdia, i simte apsarea i ncet, dar sigur, se ridic n sufletul fiecrui romn revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile neltoare i cosmopolite, nfiate de ea cu viclenie lumii ntregi. ATENIE! Protocoalele sunt un monument de aciune satanic i reprezint izvorul tuturor ticloiilor umane actuale. Protocoalele pun n lumin CAUSA CAUSORUM a decadenei lumii actuale, att la nivelul individului, ct i la nivelul statului. Citirea Protocoalelor trebuie s se fac temeinic, fr grab, ca i citirea unui document rarisim, de nelegerea cruia depinde soarta ntregii umaniti. Pentru a nelege faptele petrecute i decadena n care trim, Protocoalele trebuie citite de cel puin trei ori, eventual memorndu-se, pentru a ne fi mereu la ndemn. n Protocoale, francmasonii vorbesc i hotrsc n secret i conspirativ; urmrii-i deci cu atenie. Protocoalele conin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stpnire a ntregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale ncheiate de diferitele seciuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a inut n Elveia, la Ble (Basel), n 1897, i formeaz programul masonic de cucerire mondial, program elaborat i comunicat unor anumii iniiai, pentru a se pstra o urm scris a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea n care au czut n minile profanilor aceste Protocoale, exist dou versiuni: prima, c au fost copiate de o femeie, soie sau amant a unui iniiat, fiind apoi comunicate cretinilor pentru ca acetia s se pun n gard i s ia msuri de aprare; a doua, c au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii l aveau ntr-o cas dintr-un ora alsacian. Lojele masonice au fost nfiinate pentru a servi n lupta pentru supremaie, lupt care are un pronunat caracter antireligios i n special anticretin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte nalt (Ierarhia Superioar Secret) le dirijeaz, inspir, subvenioneaz i, fr ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibil. ntr-o zi, cnd, conform opiniei lor, popoarele cretine vor fi dezbinate de francmasoni i nvrjbite unul mpotriva celuilalt de presa i literatura bolnav - la adpostul liberalismului -, prin atentate, corupie i demoralizare, prin degenerare cauzat de tutun, alcool, droguri etc., prin criz economic mondial, prin lovituri de stat n diferite ri, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonic. Rzboaiele interne i conflictele mondiale, pe care francmasonii tiu s le dezlnuie, vor grbi venirea domniei despotismului masonic, n locul liberalismului statelor cretine. Atunci, n afar de religia masonic, toate religiile vor fi desfiinate. Un singur stat va fi suficient s cad n minile francmasonilor, i apoi toate celelalte vor cdea unul dup altul, pentru ca, n final, Regele masonilor s domneasc peste toat planeta astfel subjugat. Dup cum vedem n zilele noastre, se merge cu pai repezi spre finalizarea planului masonic, cci aceste profeii, concretizate n cele 24 de Protocoale n anul 1897, au dus la subjugarea Rusiei de ctre francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora. Pericolul masonic a nceput s fie dezvluit lumii n anul 1902, cnd profesorul rus SERGHEI NILUS a scos o prim ediie a Protocoalelor, ediie care ns a disprut imediat, fiind distrus de francmasoni. n 1905 a aprut o alt ediie, din care un singur exemplar figureaz n catalogul lui British Museum din Londra. n 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui su AT.BUTMI, a scos o nou ediie a Protocoalelor, intitulat L'ennemi du genre humain (Dumanul neamului omenesc). Dup lucrarea lui SERGHEI NILUS a aprut o alt ediie n 1911, la mnstirea Sf. Sergiu, ediie care a fost tradus i de americani. Alte ediii au aprut respectiv n anii 1911, 1912 i 1917, ultima dintre acestea fiind distrus de poporul rus. n 1920 au aprut la Berlin alte ediii. Noi ediii au aprut n limba francez. SERGHEI NILUS, n

introducerea fcut la ediia din 1917, declar c foile coninnd Protocoalele erau scrise n limba francez i c i-au fost remise de ctre ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat i lui C.BUTMI. n 1901, doctorul mason Hertzl, anun Comitetul Masonic c anumii dezertori, au permis pgnilor (cretinilor) s cunoasc tainele Protocoalelor, ceea ce confirm sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei. Protocoale sunt n numr de douzeci i patru. Sunt mai mult nite nvturi sau maxime, dect procese-verbale. Se pare c autorul sau autorii au urmrit s prezinte n douzeci i patru de lecii doctrinele francmasonice, inta pe care o urmresc din cele mai ndeprtate timpuri i amnuntele celui din urm plan de aciune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci cnd totul va fi pregtit pentru a ncepe lupta hotrtoare. Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt: 1. Francmasonii nu admit alt drept dect cel dat de for; liberalismul propagat de ei printre cretini a distrus religia cretin i autoritatea statului. 2. Aurul a intrat n minile Francmasoneriei i, cu ajutorul lui, aceasta a pus mna pe pres, dominnd opinia public ce comand guvernele n statele democrate. n Marea Britanie, publicaii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, n Germania, Frana, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date publicitii, populaia devenind astfel contient de primejdia reprezentat de Francmasonerie. Poporul romn trebuie s devin, de asemenea, contient de pericolul existent i, trecnd peste orice ambiii i nenelegeri mrunte, s se uneasc i s se opun ofensivei masonice i robirii neamului nostru. Unirea tuturor romnilor este, aadar, singura salvare. Observaii pe marginea protocoalelor Din cele expuse n Protocoale se poate constata c acestea formeaz un vast plan masonic de cucerire i ngenunchiere a lumii cretine, conceput n cele mai mici amnunte. Societatea i sufletul individului au fost analizate ntr-un mod cu adevrat stiinific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii s aib unde s loveasc.

Pregtii n spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu ntr-o ar sau dou, ci pe ntreg globul pmntesc, bazndu-se, deci, pe lipsa de pregtire a cretinilor. Minciuna, antajul, perfidia, corupia, trdarea, linguirea, crima i necinstea, n toate formele lor, sunt armele cu care lupt Francmasoneria. CELE 24 DE PROTOCOALE ALE MARILOR MAETRI FRANCMASONI PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Dreptul const n for. Libertatea este o idee himeric. Liberalismul i anarhia. Credina. Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitalului. Dumanul intern. Mulimea trebuie s fie pclit. Anarhia i efectele ei. Politica i morala nu trebuie s aib nimic comun. Dreptul trebuie s fie al celui mai tare. Puterea ascuns francmasonic trebuie s fie de nenvins. Scopul francmasonic justific ntotdeauna mijloacele. Mulimea este oarb i de aceea poate s fie att de uor manipulat de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul principal urmrit de francmasoni este autocraia. Lichiorurile tari i buturile alcoolice n exces, care fac s slbeasc contiina cretinilor. Clasicismul. Desfrul generalizat. Principiul i regulile principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesar.

Libertate, Egalitate, Fraternitate sau marea minciun. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocraiei cretine trebuie s fie ct mai repede nimicite. Noua aristocraie care trebuie s apar. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. Abstracia utopic a libertii. Amovibilitatea (revocarea) reprezentanilor poporului. S lsm la o parte vorbele goale i s cercetm fiecare idee n sine, s luminm situaia prin comparaii i deducii. Trebuie cunoscut c oamenii care au instincte i porniri rele, sunt mult mai numeroi dect cei care au porniri bune. De aceea, cele mai bune rezultate se ating guvernnd pe oameni prin violen i teroare, nu prin discuii academice. Fiecare om este nsetat de putere, fiecare ar voi s se fac dictator, dac ar putea. n acelai timp, sunt foarte muli cei care ar fi oricnd gata s jertfeasc bunurile celorlali, pentru a-i atinge propriul lor bine. Ce lucru a inut i ine n fru fiarele slbatice care se numesc oameni? Ce i-a cluzit pn acum? La nceput ei s-au supus puterii oarbe a pumnului, mai trziu legii, care nu este dect aceeai putere, dar mascat. De aceea ajungem la concluzia c dreptul e n for, dreptatea este de partea puterii. Libertatea este o idee, un gnd, un fapt. Trebuie tiut cum s se fluture aceast idee, cnd este nevoie s fie atras poporul n cursa viclean a unei idei, n jurul unui anumit partid, mai ales dac acest partid are de gnd s l zdrobeasc pe cel aflat la putere. Problema aceasta devine uoar dac adversarul i gsete puterea n ideea de libertate, n ceea ce se numete liberalism, i mai ales dac i jerfete ceva din putere pentru aceast idee. Iat n ce va constata atunci triumful teoriei instituite de noi: frnele slbite ale puterii sunt luate n mn de ctre alii, deoarece fora oarb a maselor nu poate rmne nici o singur zi fr s fie strunit i pentru c noua putere nu face dect s ia locul celei vechi, deja slbite prin ideea de liberalism. n zilele noastre, puterea aurului a nlocuit puterea guvernelor liberale. A fost o vreme cnd domnea credina. Ideea de libertate este acum irealizabil, deoarece nimeni nu tie s se foloseasc de ea ntr-o msur dreapt. Este suficient s fie lsat poporul s guverneze ctva timp singur, pentru ca aceast autonomie s se transforme de ndat n destrblare. Iar n clipa

aceea se nasc dezbinri care se transform foarte repede n lupte sociale, n care Statele se mistuie i unde mrimea lor se preface n cenu. Fie c Statul se istovete de propriile lui frmntri, fie c certurile sale luntrice l aduc n stare de a fi la bunul plac al dumanilor din afar, din acel moment el poate fi socotit ca pierdut i fr de scpare. El intr astfel n stpnirea noastr. Puterea capitalului, care acum este n ntregime n minile noastre, i apare atunci acestui Stat ca o luntre de scpare, de care este silit s se agae pentru a nu se neca. Pe aceia pe care sufletul lor simitor i-ar face s considere netrebnice aceste gnduri, i-a ntreba: dac un Stat are doi dumani i dac i este ngduit s foloseasc mpotriva unuia dintre ei, dumanul din afar, toate mijloacele de lupt, ca de pild: de a nu-i aduce la cunotin planurile de atac i de aprare, de a-l surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, fr ca toate acestea s fie privite ca imorale; de ce, aceleai msuri ntrebuinate de noi mpotriva unui duman i mai ru, care urmresc s drme ordinea social i proprietatea, ar fi privite ca nengduite i imorale? O minte bine cumpnit poate oare ndjdui s aib ansa s crmuiasc cu folos popoarele prin ndemnuri cumini sau prin convingere atunci cnd calea e deschis contrazicerii, fie chiar nesocotit i fr nsemntate, dar totui ademenitoare pentru poporul care nelege totul numai uurel, la suprafa? Oamenii, fie c fac parte din ptura de jos, fie c nu, sunt crmuii de micile lor patimi, de obiceiurile, de tradiiile i de teoriile lor sentimentale. Sunt robi incontieni ai mpririi n partide care se mpotrivesc nelegerii celei mai cumini. Orice hotrre a mulimii atrn de o majoritate ntmpltoare i este mai mereu superficial. Fr a cunoate tainele politice, mulimea ia hotrri fr rost; i atunci un fel de anarhie sap pe dedesubt guvernul. Politica nu are nici o legtur cu morala. Guvernul, care se las condus de moral, nu este politic i, prin urmare, puterea lui este ubred. Acela care vrea s domneasc trebuie s se foloseasc de viclenie i frnicie. Marile nsuiri ale poporului - sinceritatea i cinstea - sunt defecte pentru politic, pentru c ele doboar regi i tronuri mai uor dect dumanul cel mai puternic. Aceste nsuiri trebuie s le lsm regatelor cretine; noi nu trebuie n nici un caz s le lum drept cluz. Scopul nostru este s avem n mn PUTEREA. Cuvntul DREPT este o idee abstract pe care nimic nu o ndreptete. Acest cuvnt nu nseamn dect att: D-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi c sunt mai tare dect tine. Unde ncepe i unde se sfrete dreptul?

ntr-un Stat unde puterea este ru organizat, unde legile de guvernare au devenit impersonale i uor de ocolit, n urma drepturilor nenumrate ntemeiate de liberalism, eu socotesc c este un nou drept al meu s m arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor i asupra tuturor regulilor stabilite, i s le rstorn; s pun mna pe legi, s cldesc toate instituiile i s m fac stpnul celor care mi-au predat mie drepturile pe care le dduse fora lor i de care s-au lepdat de bun voie, din liberalism. Din pricina slbiciunii de astzi a tuturor puterilor, stpnirea noastr va fi mai trainic dect oricare alta, pentru c ea nu va putea fi nfrnt. Pentru aceasta este ns necesar ca ea s se fi nrdcinat att de bine, nct nici un iretlic s nu o mai poat drma. Din rul trector pe care suntem silii s-l facem acum, se va nate ulterior binele unui guvern neclintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existenei naionale, tulburat de liberalism. Rezultatul ndreptete mijloacele. S ne orientm cu luare aminte n planurile noastre, mai puin asupra celor bune i morale i cel mai mult asupra celor trebuincioase i folositoare. Avem naintea noastr un plan, n care este tras, n mod strategic, linia de care nu ne putem ndeprta, fr a primejdui opera mai multor veacuri. Pentru a gsi mijloacele care duc la acest scop, trebuie s inem seama de laitatea, de nemernicia, nestatornicia mulimii, de neputina ei de a nelege i cumpni posibilitile i mprejurrile propriei sale viei i ale bunstarii sale. Trebuie s nelegem c puterea mulimii este oarb, nesbuit, cel mai adesea ea nu gndete, ci se ia dup orice zvon. Un orb nu poate cluzi un alt orb fr ca s-l duc la prpastie. Tot astfel, membrii mulimii, ieii din popor - orict le-ar fi mintea de genial -, nu pot pretinde s conduc poporul fr a-l pierde n ntregime, din pricin c ei nu neleg nimic din politic. Numai un individ pregtit nc din copilrie pentru autocraie poate recunoate graiul politicii i realitatea ei. Un popor lsat pe seama lui proprie, adic pe seama celor ridicai din snul su, se ruineaz prin certurile partidelor aate de setea de putere, i prin dezordinile care se nasc de aici. Este oare cu putin ca poporul s judece linitit, fr dumnii luntrice i s conduc afacerile rii, care nu pot fi amestecate cu interesele personale? Se pot ei apra mpotriva dumanilor din afar? Nu, e cu neputin! Un plan mprit n attea capete cte are mulimea i pierde unitatea, devine de neneles i fr putin de a fi nfptuit.

Numai un autocrat (un singur stpn atotputernic) poate alctui planuri mari i limpezi, poate aeza la locul su fiecare lucru, n mecanismul mainii guvernamentale. S recunoatem, deci, c un guvern folositor rii i n stare s-i ating scopul propus, trebuie s fie condus de un singur individ responsabil. n anarhia absolut, civilizaia nu poate exista. Ea nu este opera poporului ci a conductorului ei, oricare ar fi el. Mulimea este un barbar ce i arat barbaria la orice prilej. ndat ce poporul apuc n mini libertatea, ea se transform foarte repede n anarhie, care e treapta cea mai deplin a barbariei. nchipuii-v dobitoacele acelea umane mbibate de alcool, nucite de vin, crora li se va da dreptul de a bea fr msur, n acelai timp n care li se va da libertatea. Noi nu putem ngdui ca ai notri s decad pn la o asemenea treapt. Popoarele cretine sunt ndobitocite de butur. Tinereea le este irosit i njosit de studiile clasice complet inutile i de desfrnarea precoce la care i-au impus agenii notri: profesorii, oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi nsi negustorii notri i chiar femeile noastre din localurile de petrecere ale cretinilor. n rndul acestora din urm eu numr i pe aa zisele femei din lumea bun, care la rndul lor imit de bun voie, ca nite maimue, luxul i desfrnarea celor dinti. Cuvntul nostru de ordine este: putere i viclenie. Singur puterea poate nvinge n politic, mai ales cnd este ascuns n talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violena trebuie s fie un principiu, viclenia o regul pentru guvernele care nu vor s-i predea coroana n minile agenilor unei noi puteri. Acest ru este singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care l urmrim noi. De aceea, noi nu trebuie s ne oprim n faa mituirii, neltoriei, trdrii, ori de cte ori ele ne pot servi atingerii scopului nostru. n politic trebuie s te pricepi s iei proprietatea altuia fr a ovi, mai ales dac poi obine prin acest mijloc supunerea i puterea. Statul nostru, n aceast cucerire panic, are dreptul s nlocuiasc grozviile rzboiului prin condamnri la moarte mai puin vzute i mai folositoare, necesare adeseori pentru a ntreine teroarea aceasta care face popoarele s asculte orbete. O nenduplecare constant, dar stranic este cel mai mare susintor al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai n folosul nostru, este chiar de datoria noastr s ne inem de acest program al violenei i frniciei. O asemenea doctrin bazat pe calcul este tot att de folositoare ca i mijloacele pe care le ntrebuineaz. Nu numai prin aceste mijloace, dar i prin aceast doctrin a nenduplecrii, vom nvinge i vom robi Guvernului nostru Suprem toate celelalte guverne. Va fi ndeajuns s se tie c suntem nenduplecai, pentru ca orice nesupunere s nceteze.

10

Noi, nc din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, cuvinte repetate de attea ori de ctre papagalii incontieni care, atrai din toate prile de aceast momeal, nu s-au folosit de ea dect pentru a nimici prosperitatea lumii i adevrata libertate individual, altdat att de bine asigurat prin constrngerea mulimii. Oamenii care s-au crezut inteligeni, n-au tiut s descurce nelesul ascuns al acestor cuvinte i n-au vzut deloc c ele se contraziceau, ei nu au vzut c n realitate nu exist egalitate n natur i c nu poate s existe libertate, c natura nsi a creat inegalitatea minilor, a caracterelor i a inteligenelor, att de mult supuse legilor ei. Aceti oameni nu au neles c mulimea este o putere oarb i c parveniii pe care i-i alege pentru a o guverna, nu sunt mai puini orbi n politic dect ea nsi. N-au neles c iniiatul, cel introdus n tainele politicii, fie el chiar un prost, poate guverna, n vreme ce mulimea neiniiailor, fie chiar plini de geniu, nu neleg nimic din politic. Toate aceste gnduri nu le-au venit deloc n minte cretinilor. Totui, pe aceasta se ntemeia principiul guvernmntului drastic. Tatl, Domnitorul, transmitea fiului su secretele politicii, necunoscute, n afar de membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni s nu le poat trda. Mai trziu, obiceiul transmiterii adevratelor principii ale politicii, s-a pierdut. Izbnda operei noastre s-a mrit mult prin aceasta. Totui, n lumea ntreag, cuvintele LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE au adus n rndurile noastre, prin mijlocirea agenilor notri orbi, legiuni ntregi de cretini care ne purtau cu nsufleire steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei nite viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugnd peste tot pacea, solidaritatea, stpnind pe dedesubt toate instituiile Statului. Vei vedea din cele ce urmeaz s v comunicm, c aceasta ne-a folosit cel mai mult nou. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putina de a obine cheia cea mai important sau, mai bine zis, de a desfiina privilegiile pe care era ntemeiat aristocraia cretinilor i singurul mijloc de aprare ce-l aveau mpotriva noastr popoarele i naiunile. Pe ruinele jalnice ale aristocraiei naturale i ereditare noi ne-am ridicat aristocraia noastr, a inteligenei i a banului. Am luat drept baz a acestei noi aristocraii bogia, care depinde de noi, i tiina, care este ndrumat de maetrii notri. Izbnda noastr a mai fost mult uurat i prin faptul c, n legturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am tiut ntotdeauna s atingem i s influenm corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinria, lcomia, nendestularea, lipsurile materiale, fiecare

11

dintre aceste slbiciuni omeneti, luate n parte, fiind n stare s nbue gradat neatrnarea gndului, punnd voina oamenilor n slujba celor care astfel le cumpr sufletul. Ideea abstract a libertii ne-a dat putina de a face mulimea s neleag c un guvern nu este altceva dect un lociitor al proprietarului rii, adic al poporului, i c poate fi schimbat aa cum se schimb mnuile nvechite. Amovibilitatea (faptul de a fi revocat) reprezentanilor poporului i pune totdeauna la dispoziia noastr; ei depind de alegerea noastr. AL II-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Toate rzboaiele economice sunt de fapt temelia supremaiei francmasonice. Administraia vizibil i Consilierii francmasonici secrei care acioneaz din umbr. Succesul foarte mare al tuturor doctrinelor distrugtoare. Asimilarea anumitor principii francmasonice n politic. Rolul de manipulator eficient al maselor care revine presei. Preul socotit al aurului i valoarea victimelor omeneti. Este n interesul nostru ca rzboaiele s nu urmreasc, dac se poate, ctiguri teritoriale. Rzboiul fiind astfel mutat pe terenul economic, naiunile vor simi puterea stpnirii noastre i situaia va pune pe cei doi vrjmai la dispoziia agenilor notri internaionali, care au mii de ochi pe care nici o grani nu-i poate opri. Atunci drepturile noastre internaionale vor covri drepturile naionale, n adevratul neles al cuvntului, i ele vor guverna popoarele la fel cum reglementeaz dreptul civil al Statelor legturile dintre supuii lor. Administratorii, alei cu grij din popor de ctre noi dintre cretinii incontieni cei mai slugarnici, nu vor fi niciodat oameni competeni pentru administraia rii. n acest chip ei vor deveni nite ppui trase de a de ctre inteligenii i genialii notri sfetnici, de ctre specialitii notri, crescui i pregtii nc din copilrie n vederea administrrii afacerilor lumii ntregi. Voi tii c specialitii notri i-au ctigat cunotinele necesare administrrii i punerii n practic a planurilor noastre politice, din experiena istoriei, din studiul tuturor evenimentelor importante. Cretinii nu se orienteaz dup practica observaiilor impariale culese din istorie, ci dup o rutin teoretic, incapabil de a ajunge la vreun rezultat real. De aceea niciodat noi nu

12

ne vom orienta dup ei; s-i lsm s-i mai petreac nc ceva timp ca s se mai hrneasc cu noi ndejdi i noi petreceri, sau cu amintirea plcerilor trecute. S-i lsm s cread n nsemntatea pe care le-am inspirat-o, relativ la legile tiinei, la teorii. Tocmai de aceea propagm n continuu, prin presa noastr, ncrederea lor oarb n aceste legi. Clasa inteligent a cretinilor va fi mndr de cunotinele sale i, fr a le examina n mod logic, ea va pune n aplicare toate nvturile tinei nscocite de ctre agenii notri pentru a le cluzi minile n direcia care ne este trebuincioas nou. S nu credei nici o clip c aceste afirmaii sunt fr o baz serioas: gndii-v la succesul pe care l-am tiut furi cu Darwinismul, Marxismul, Nietzscheismul. ns numai nou influena cu adevrat rea a acestor tendine trebuie s ne fie cunoscut. Trebuie permanent s inem cont de ideile, caracterele, tendinele moderne ale popoarelor, pentru a nu face greeli n politic i n administrarea afacerilor. Sistemul nostru, ale crui pri pot fi alctuite n mod deosebit dup popoarele pe care le ntlnim n drumul nostru, nu poate reui dac realizarea sa practic nu este bazat pe confruntarea rezultatelor trecutului cu prezentul. Statele de astzi au o mare putere ce poate fi influenat foarte mult: PRESA. Rolul presei este de a arta nemulumirile aa-zise intolerabile, de a aduce la cunotin plngerile poporului, de a crea nemulumii i de a le pune la dispoziie un glas. Presa ntruchipeaz n aparen libertatea cuvntului. Dar Statele nu au tiut s foloseasc aceast putere i acum ea a czut aproape n ntregime n minile noastre. Prin ea noi am obinut o mare trecere, cu toate c am stat n umbr, mulumit ei am strns n minile noastre AURUL, n ciuda valurilor de snge i de lacrimi n mijlocul crora am fost silii s ni-l agonisim. Dar toate acestea le-am rscumprat, pn la urm, jertfind pe muli dintre ai notri. Fiecare victim din rndurile noastre, valoreaz ct mii de cretini naintea lui Dumnezeu. AL III-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC arpele francmasonic simbolic i semnificaia lui secret. Instabilitatea urmrit a balanei constituionale. Teroarea necesar care se inoculeaz n palate. Puterea francmasonic i ambiia.

13

Mainile ridicole de vorbit, parlamentare i pamfletele. Abuzurile curente ale puterii. Sclavia economic. Adevrul poporului. Acaparatorii i aristocraia. Armata secret a francmasonilor. Accelerarea prin toate mijloacele a degenerrii cretinilor. Foamea generalizat i dreptul de neclintit al capitalului. Venirea i ncoronarea stpnului planetar universal. Scopul fundamental secret al programelor viitoarelor coli populare ale francmasonilor. Secretul tiinei ordinii sociale. Criza economic general provocat de francmasonerie. Sigurana celor care sunt de ai Notri. Despotismul prestabilit al francmasonilor i domnia necesar a raiunii. Pierderea unui cluzitor. Francmasoneria i cum a provocat ea Marea Revoluie Francez. Regele despot este o prefigurare a STPNULUI PLANETAR UNIVERSAL. Cauzele de baz ale invulnerabilitii francmasoneriei mondiale. Libertatea este o himer. V pot anuna c suntem deja aproape de elul final. nc puin timp i cercul se va nchide. Cnd cercul va fi nchis, toate Statele Europei vor fi cuprinse n el ca n nite ctue puternice. Balana constituional va fi n curnd rsturnat, deoarece noi am falsificat-o n aa fel ca s se aplece cnd ntr-o parte, cnd ntr-alta, pn ce, n sfrit, se va prbui. Cretinii credeau c au furit-o destul de puternic i ateptau ntotdeauna ca cele dou talere s fie n echilibru. Acum persoanele domnitoare sunt puse la zidul infamiei de ctre reprezentanii lor, care fac neghiobii i se las tri de ctre puterea lor, fr control i fr responsabilitate. Aceti reprezentani i datoreaz puterea terorilor prin care sunt stpnite Palatele. Persoanele domnitoare, nemaiavnd deloc legtur cu poporul lor, nu se mai neleg cu el i nu se pot apra mpotriva persoanelor lacome dup putere. Puterea clarvztoare a persoanelor domnitoare i

14

puterea oarb a poporului fiind acum desprite de ctre noi, i-a pierdut toat nsemntatea; separate, sunt n prezent tot att de neputincioase precum orbul fr toiag. Pentru a ndemna pe ambiioi s abuzeze de putere, noi am pus fa n fa toate forele, dezvoltnd i amplificnd toate nclinaiile lor liberale ctre independen. n acest scop am ncurajat orice aciune rea, am narmat toate partidele, am fcut din putere inta tuturor ambiiilor. Am transformat n arene de lupt Statele unde se dezvolt i se manifest astfel de tulburri. nc puin vreme i dezordinea, mpreun cu falimentul, vor apare peste tot. Neobosiii limbui au transformat edinele Parlamentelor i adunrilor administrative n sterile lupte oratorice. Ziaritii ndrznei, pamfletari fr ruine, atac zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregti prbuirea n final a tuturor instituiilor i atunci totul va fi rsturnat sub loviturile mulimii nnebunite. Popoarele sunt nlnuite prin munca grea, cu mai mult eficien i trie dect au fost nlnuite de sclavie i robie. Din sclavia antic ori din robia Evului Mediu se mai putea scpa uneori, ntr-un fel sau altul. Sclavii puteau fi rscumprai, dar astzi noi urmrim ca majoritatea oamenilor s nu poat scpa de mizerie. Drepturile pe care noi le-am nscris n constituii sunt himerice nchipuiri pentru mulime deoarece ele sunt neadevrate. Toate aceste aa-zise drepturi ale poporului nu pot exista dect n nchipuire, fiindc n realitate ele nu pot fi nfptuite niciodat. Pentru muncitorul proletar, ncovoiat i epuizat de munca lui grea, zdrobit de o crud soart, ce pre are dreptul dat vorbreilor de a flecri, dreptul dat ziaritilor de a scrie tot soiul de nerozii alturi de lucruri serioase, din moment ce proletariatul nu trage alt folos din constituie dect nenorocitele frmituri pe care i le aruncm de la masa noastr mbelugat, n schimbul unui vot favorabil planurilor complicilor i agenilor notri? Drepturile republicane sunt o amgire pentru bietul om: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i ngduie s se foloseasc de ele; n schimb, aceste drepturi i iau i garania unui ctig statornic i sigur, punndu-l la bunul plac al grevelor patronilor sau camarazilor. Sub conducerea noastr, poporul a distrus aristocraia (nobilimea), care-i era ocrotitoarea i mama hrnitoare natural, de a crei nflorire depindea i bunstarea poporului. Acum cnd aristocraia este distrus, poporul a czut sub stpnirea hrpreilor, a speculanilor mbogii, care l apas ntr-un chip nemilos. Noi vom aprea mai trziu muncitorului ca nite eliberatori de acest jug, cnd i vom propune s intre n rndurile acestei armate de socialiti, de anarhiti de comuniti pe care,

15

sub pretext de solidaritate, o susinem totdeauna nfruntnd printre ei membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocraia, care se bucura de dreptul asupra muncii lucrtorilor, avea interes ca muncitorii s fie stui, sntoi i puternici. Interesul nostru este, dimpotriv, ca toi cretinii s degenereze ct mai repede. Puterea noastr izvorte din lipsuri, din foame cronic, din slbiciunea muncitorului, deoarece toate acestea l supun voinei noastre i l fac s-i piard i puterea i hotrrea de a se mpotrivi acestei voine. Foamea d capitalului mai multe drepturi asupra muncitorului dect cptase aristocraia de la puterea regilor i a legilor. Prin mizerie i prin ura pe care o produce ea, noi ndrumm mulimile, ne folosim de minile lor pentru a zdrobi pe cei ce se mpotrivesc planurilor noastre. Atunci cnd va veni vremea ca regele nostru universal, al ntregii planete, s fie ncoronat, toate aceste mini vor mtura din calea noastr tot ceea ce ar putea fi o piedic. Cretinii aproape c au pierdut obinuina de a gndi fr ajutorul sfaturilor noastre tiinifice. Iat de ce ei nu vd trebuina grabnic de a face ceea ce vom face noi atunci cnd ne va fi sosit domnia i anume de a propvdui n colile primare singura tiin adevrat, care e cea dinti dintre toate tiinele ordinii sociale, ale vieii omeneti i ale existenei sociale, tiina care arat diviziunea muncii i mprirea oamenilor n clase i condiii deosebite. Trebuie ca fiecare s tie c niciodat nu poate exista egalitate n urma deosebitelor feluri de munc la care sunt supui oamenii, c nu pot fi toi deopotriv rspunztori naintea legii; c, de pild, rspunderea nu e aceeai pentru acela care nu aduce atingere dect cinstei lui proprii. Adevrata tiin a ordinii sociale, n taina creia noi nu lsm s ptrund cretinii, ar arta tuturor c locul i munca fiecruia trebuie s fie diferit, pentru a nu fi un izvor de ncurcturi n urma lipsei de potrivire dintre educaie i munc. nvnd aceast tiin (i nc din colile primare) popoarele se vor supune de bun voie puterilor i ordinii sociale stabilite de ctre ei n Stat. Dimpotriv ns, n starea de azi a tiinei, aa cum am furit-o noi, poporul ncrezndu-se orbete n cuvntul tiprit nutrete, n urma neadevrurilor pe care le crede i cu care i ntreinem prostia, o ur mpotriva tuturor poziiilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece el nu nelege importana fiecrei poziii sociale. Aceast dumnie va crete nc n urma crizei economice, care se va sfri prin ncetarea operaiunilor de burs i a mersului industriei.

16

Cnd vom da natere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem, prin aurul care se afl n ntregime n minile noastre) unei crize economice generale, atunci vom arunca n strad mulimi ntregi de muncitori n aceeai zi, n toate rile Europei. Aceste mulimi nemulumite vor vrsa cu sete sngele acelora pe care, n simplitatea netiinei lor, i pizmuiesc nc din copilrie i ale cror bunuri le vor putea atunci jefui. Ele ns nu se vor atinge de ai notri, deoarece momentul atacului ne va fi cunoscut dinainte i vom lua toate msurile pentru a ne pune la adpost. Am spus c progresul i va supune pe toi cretinii domniei raiunii. Astfel va fi manifestat despotismul nostru; el va ti s liniteasc toate frmntrile prin msuri stranice i exemplare; el va ti s goneasc liberalismul din toate instituiile. Cnd poporul vede c i s-au fcut, n numele libertii, attea concesiuni i avantaje, i nchipuie prostete c el este stpnul i se arunc avid asupra puterii dar, bineneles, se izbete de o mulime de piedici. Atunci el nu se gndete s se ntoarc de unde a plecat, ci ncepe s-i caute un nou conductor i, astfel, fr s-i dea seama, el i depune toate puterile la picioarele noastre. Amintii-v de Revoluia Francez, creia noi i-am dat numele de Mare; tainele pregtirii ei ne sunt bine cunoscute deoarece ea a fost n ntregime opera noastr. De atunci noi ducem poporul de la o dezamgire la alta, cu scopul ca s se lipseasc chiar i de ceea ce este bun, n folosul viitorului Rege-despot, pe care l pregtim lumii. Astzi suntem atotputernici ca putere internaional, cci dac suntem atacai ntrun Stat, suntem aprai de celelalte. Laitatea nesfrit a popoarelor cretine care se trsc naintea Puterii, care sunt nemiloase fa de mici slbiciuni i greeli, dar complet ierttoare fa de nelegiuirile cele mari, care nu vor s recunoasc contradicia dintre ideea libertii, care sunt rbdtoare pn la jertf n faa puterii brutale a unui despot ndrzne - iat ce ne nlesnete din plin neatrnarea noastr. Aceste popoare cretine sufer i rabd de la prim-minitrii lor nedrepti evidente pentru care ar fi tiat capul la douzeci de regi. Cum se poate explica pentru noi un asemenea fenomen ce pune n eviden o asemenea inconsecven a maselor populare n faa unor stri de lucruri care par a fi de aceeai natur? Fenomenul acesta se explic prin faptul c aceti dictatori - primii minitri - fac ca s se spun la urechea poporului, prin agenii lor, c, dac ei pricinuiesc neajunsuri mari Statelor, toate acestea le fac numai pentru scopul final de a asigura ulterior fericirea popoarelor, nfrirea lor

17

internaional, solidaritatea, drepturile egale pentru toi. Bineneles, niciodat nu li se spune c aceast nfrire nu trebuie s se fac dect sub ghidarea i stpnirea noastr. i iat cum poporul osndete pe cei drepi i-i iart pe cei foarte vinovai, ncrezndu-se din ce n ce mai mult c doar el singur poate face tot ceea ce i place. n asemenea mprejurri, pn la urm, poporul nimicete orice ornduire linitit i d natere la nedreptate i neornduire la fiecare pas. Cuvntul LIBERTATE mpinge repede la lupt societile omeneti mpotriva oricrei puteri, fie ea chiar a lui Dumnezeu i a firii. Iat pentru ce, dup ridicarea noastr la domnie, va trebui s fie scos acest cuvnt din vocabularul omenesc ca fiind principiul brutalitii, care schimb mulimile n fiare slbatice. Este adevrat c aceste fiare adorm totdeauna dup ce sau adpat cu snge i c atunci e uor s le prinzi n lanuri. Dar dac nu li se d snge, atunci ele nu dorm, ci lupt. AL IV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Diferitele stadii necesare ale unei Republici. Francmasoneria exterioar i secretele sale. Libertatea i credina. Concurena internaional a comerului i industriei n viziunea francmasoneriei. Rolul esenial al speculaiei. Cultul aurului ca valoare fundamental la francmasoni. Fiecare Republic trece prin diferitele trepte de dezvoltare, prin diferite stadii. Primul stadiu cuprinde cele dinti zile de nebunie ale unui orb care se arunc n dreapta i n stnga. Al doilea este cel al demagogiei din care se nate anarhia; apoi vine n mod inevitabil despotismul; nu un despotism legal i pe fa i, prin urmare, rspunztor, ci un despotism nevzut i necunoscut, dar totui eficient i foarte simit; despotismul desfurat de ctre o organizaie secret care acioneaz cu scrupule ct mai puine i care opereaz sub scutul ct mai multor ageni, a cror nlturare la momentul necesar nu numai c nu-i face nici un ru (acestei organizaii), ci chiar o ajut, scutind-o s-i cheltuiasc mijloacele sale cu rspltirea unor servicii prea ndelungate.

18

Cine ar putea rsturna o putere nevzut? Cci puterea noastr este una de felul acesta. Francmasoneria exterioar, de la suprafa, nu servete dect pentru acoperirea planurilor noastre; planul final al aciunii acestei puteri, ba chiar i locul organizaiilor sale, SUPREM CONDUCTOARE, vor rmne totdeauna necunoscute poporului. Libertatea n sine ar putea fi complet nevtmtoare i ar putea exista ntr-un Stat fr a aduce vreun ru bunstrii popoarelor, dac ea s-ar sprijini pe legile credinei n DUMNEZEU i ale friei omeneti, strin de acea egalitate care este dezminit chiar de legile firii, care a statornicit nfrnarea i supunerea. Avnd o asemenea credin, poporul s-ar lsa guvernat de ctre autoritatea parohiilor i ar merge nainte, umil i panic, sub conducerea pstorului su sufletesc, mpcat cu mprirea fcut de Dumnezeu a bunurilor acestei lumi. Iat de ce trebuie s drmm credina n cele divine i trebuie s smulgem din mintea cretinilor gndul Dumnezeirii i al Sufletului, pentru a le nlocui cu meschine calcule i lipsuri materiale. Pentru ca cele mai alese i elevate suflete ale cretinilor s nu aib aproape de loc timp s cugete i s observe, trebuie s-i abatem pe cretini de la aceste preocupri, mpingndu-i numai ctre grijile industriei i ale comerului. n acest chip toate naiunile i vor urmri doar ctigurile lor i, luptnd fiecare cu ndrjire pentru propriile foloase, nu vor bga de seam care este dumanul lor comun. ns, pentru ca libertatea s poat astfel dezbina i nimici n ntregime societatea cretinilor, trebuie s facem din speculaie baza industriei. Procednd astfel, nici una dintre bogiile pe care industria le va scoate din pmnt nu va rmne n mna industriailor, ci toate se vor spulbera n speculaii, adic, n final, vor cdea n pungile noastre. Lupta tenace i nfierbntat pentru expansiune i loviturile vieii economice a creat i va crea societi dezamgite, reci i fr suflet. Aceste societi vor avea o spontan groaz de politica moral i superioar i de religie. Singura lor cluz va fi calculul meschin, adic aurul pentru care vor avea un adevrat cult din pricina bunurilor materiale pe care le poate procura. Atunci clasele de jos ale popoarelor ne vor urma n lupta noastr mpotriva clasei inteligente a cretinilor de la putere, care sunt potrivnicii notri, i ei vor face aceasta nu de dragul binelui i nici pentru a pune mna pe bogii, ci numai din ura ce o poart celor supui. AL V-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Crearea unei ct mai puternice centralizri a Guvernului.

19

Mijloacele tainice de a-i nsui puterea care sunt specifice francmasoneriei. De ce adeseori statele nu se pot nelege ntre ele. Elitismul generator de mndrie al francmasonilor. Aurul i banii sunt motorul principal care face s se mite toate mecanismele n state. Monopolurile create de francmasoni n comer i n industrie. Importana nebnuit a criticii. Instituiile statului aa cum se vd. Oboseli i plictiseli cauzate de excesul de cuvntri. Cum se pote pune pe deplin stpnire pe opinia public? Importana deosebit a iniiativei particulare. Guvernul francmasonic suprem. Ce form de administraie se poate da unor State n care stricciunea, corupia a ptruns peste tot, unde nu poi ajunge la bogie dect prin acele viclene surprize ndemnatice care sunt pe jumtate pungii? Unde domnete nenfrnarea moravurilor, unde moralitatea i cinstea nu se susin dect cu pedepse i legi aspre, iar nu pentru c ar fi nelese i primite de bun voie; unde simmintele de Patrie i Religia sunt nbuite de credine cosmopolite? Ce alt form de guvernare s se dea acestor societi, dect forma despotic pe care o vom descrie mai departe? Noi vom cluzi atunci n mod mecanic viaa politic a supuilor notri prin legi noi. Aceste legi vor lua napoi, una cte una, avantajele i prea marile liberti care au fost mprite de ctre cretini, iar domnia noastr va pune temeliile unui despotism att de mre, nct doar el va fi n stare, oricnd i oriunde, s impun tcere cretinilor care vor voi s ni se mpotriveasc i care vor fi nemulumii. Ni se va spune c despotismul nu ine seama de progresele moderne. Vom dovedi contrariul. Atunci cnd popoarele considerau persoanele domnitoare ca o ntruchipare a Voinei Dumnezeieti, ele se supuneau fr murmur absolutismului regilor, dar din ziua n care leam picurat n suflet gndul propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe nite simpli muritori de rnd. Ungerea Sfnt n-a mai mpodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credina n Dumnezeu; autoritatea a fost trt n strad, adic ntr-un loc de proprietate public, iar noi am pus astfel ndat mna pe ea.

20

Mai mult nc, arta noastr de a guverna masele i pe indivizi cu ajutorul unei teorii i a unor jocuri de cuvinte meteugit alctuite, ori prin reglementri ale vieii sociale i prin tot felul de alte mijloace dibace - pe care cretinii nu le neleg deloc - face i ea parte din geniul nostru administrativ, crescut n spiritul de analiz, de observaie i de o mare eficien n concepii, cum pn acum nimeni nu a mai avut i nu ni se poate asemna. La fel, nimeni nu se poate compara cu noi n alctuirea planurilor de aciune politic i de solidaritate a noastr. Numai Iezuiii ar putea s stea alturi de noi n aceast privin, dar noi am reuit s-i discreditm n faa mulimii stupide, din pricin c ei formau o organizaie vizibil, n timp ce noi rmnem mereu n umbr mpreun cu organizaia noastr secret. De altfel noi tim c lumii nu-i pas ce stpn are. O alian trainic ntre toi cretinii din lume ne-ar putea opri oricnd pentru ctva timp, dar acum noi tim c suntem scutii de aceast primejdie prin rdcinile adnci de nenelegere pe care nu le mai poate nimeni smulge din inima cretinilor. Noi am pus fa n fa calculele individuale i naionale ale cretinilor, urile religioase i etnice pe care le-am aat i le-am inut aprinse de douzeci de veacuri. De aceea nici un guvern nu va gsi ajutor nicieri; vom aciona astfel nct fiecare va socoti c o nelegere sau o aciune mpotriva noastr este duntoare propriilor sale interese. Noi trebuie s devenim atotputernici n aceast lume, pentru ca de noi s se in mereu socoteal. Puterile trebuie s ajung s nu poat ncheia nici cea mai nensemnat nelegere fr ca noi s nu lum de ndat parte la ea. Toate rotiele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum n minile noastre i acest motor este AURUL. tiina economiei politice, ntemeiat de ctre maetrii notri, ne dovedete de mult vreme puterea uria a aurului. Capitalul, pentru a avea minile libere i puternice trebuie s obin monopolul industriei i al negoului; o mn nevzut este pe cale de a nfptui toate acestea, n toate prile lumii. Aceast libertate va da n curnd putere politic industriailor. Poporul le va fi supus. Trebuie mai degrab s dezarmm astzi popoarele dect s le mpingem la rzboi, s le deteptm patimile fierbini i s le canalizm n folosul nostru dect s le linitim; mai degrab este necesar s punem stpnire pe ideile lor i s le rstlmcim dect s ne prefacem c nu le lum n seam.

21

inta de cpetenie a aciunilor noastre este s slbim spiritul public al cretinilor prin critic, s-i facem s-i piard obiceiul de a cugeta adnc, deoarece gndirea profund d natere mpotrivirii fa de noi. S obosim, din contr, puterile gndului n vane hruieli oratorice. De cnd lumea, popoarele, ca i orice om, au luat cuvintele drept fapte, au putut fi cu uurin nelate deoarece ele se mulumesc cu aparena lucrurilor i i dau foarte rar silina de a cerceta dac promisiunile n legtur cu viaa social au fost ndeplinite. Iat de ce aezmintele noastre vor avea totdeauna o frumoas nfiare la suprafa, care va dovedi i va pcli poporul ndeajuns cu privire la binefacerile lor n ceea ce privete progresul. Noi vom mprumuta fr s ezitm haina tuturor partidelor, ale tuturor tendinelor i vom mbrca cu ele pe oratorii notri, care vor vorbi att de mult nct toat lumea va fi dezorientat i obosit s-i mai asculte. Pentru a dezbina i a ctiga opinia public, trebuie s o buimcim rspndind din diferite pri i vreme ndelungat attea preri care se bat cap n cap, nct cretinii vor sfri prin a se pierde n labirintul acesta i vor sfri prin a considera c este mult mai bine s nu ai nici o prere n politic. Vor recunoate n final c acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea i c ele nu sunt menite a fi cunoscute dect de acela care o conduce. Acesta este primul secret. Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, const n a nmuli n aa fel greelile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile i regulile vieii n comun, nct nimeni s nu mai fie n stare s descurce acest haos i oamenii s ajung s nu se mai neleag unii cu alii. Aceast tactic va mai avea ca urmare rspndirea discordiei n toate partidele, risipirea n direcii divergente a tuturor forelor colective care nu vor nc s ni se supun. Ea va descuraja de asemenea orice iniiativ personal orict de genial i va fi mai puternic dect milioane de oameni printre care a mprtiat suspiciunea i nenelegerea. Trebuie s ndrumm permanent educaia societilor cretine n aa fel nct minile lor s cad n jos obosite, ntr-o neputin dezndjduit, n faa oricrui lucru care va cere iniiativ, perseveren i voin. Sforrile, eforturile, care sub regimul libertii se desfoar nestnjenite i nengrdite, sunt neputincioase n acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere i contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conflicte morale, dezamgiri i nfrngeri. Noi vom obosi att de mult pe cretini cu aceast libertate, nct i vom sili s ne ofere o stpnire internaional a

22

crei natur va fi aa de eficient nct va putea ngloba n mod abil, fr o lupt fi, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce ntreaga planet. n locul guvernelor de astzi noi vom pune cte un Guvern fantom care se va chema Administraia Guvernului Suprem. Minile sale vor fi ntinse n toate prile ca nite cleti, iar organizaia sa va fi att de mare, nct pn la urm nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune. AL VI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Monopolurile: averile cretinilor vor ajunge n curnd s depind de aceste monopoluri. Aristocraia slbit va fi lipsit de bogia funciar. Comerul, industria i speculaia ca mijloace francmasonice de mbogire fr munc. Luxul care nrobete. Mrirea salariului i scumpirea imediat ulterioar a obiectelor de prim necesitate. Anarhia ntreinut i beia generalizat. nelesul secret al propagandei unor teorii economice nucitoare. n curnd vom ntemeia uriae monopoluri, care vor fi izvoare de bogii colosale i de care vor depinde chiar i marile averi ale cretinilor ntr-o aa msur, nct vor fi nghiite de ele, cum se ntmpl cu creditul Statelor a doua zi dup o prbuire politic. Domnii economiti care sunt de fa vor ti s aplice i s preuiasc nsemntatea acestei combinaii. Trebuie s mrim prin toate mijloacele cu putin nsemntatea Guvernului nostru Suprem, nfindu-l ca pe ocrotitorul i rspltitorul tuturor celor care i se supun de bun voie. Nobilimea cretinilor, n ceea ce privete puterea ei politic, a disprut. Nu ne mai temem de ea; dar ca proprietar de bunuri teritoriale, ea ne poate duna n msura n care izvoarele ei de ctig pot fi independente de noi. Trebuie deci, cu orice pre, s-i lum din stpnire pmnturile. Cel mai bun mijloc pentru acest scop este de a mri impozitele pe proprietate funciar, pentru a ndatora prin aceasta pmntul. Aceste msuri inteligente vor ine proprietatea funciar ntr-o stare de supunere desvrit. Aristocraia cretinilor, din tat n fiu, netiind s se mulumeasc cu puin, va fi uor de ruinat.

23

n acelai timp trebuie s ocrotim negoul i industria cu mult putere i mai ales s promovm speculaia, al crei rol servete de contra-greutate industriei. Fr speculaie industria ar nmuli capitalurile particulare, ar mbunti agricultura, elibernd pmnturile de datoriile create prin mprumuturile bncilor funciare. Trebuie ca industria s rpeasc pmntului roadele muncii sale ca i ale capitalului i, prin speculaie, s ne pun la dispoziie nou banii lumii ntregi. Fiind astfel aruncai n rndurile proletarilor, toi cretinii se vor pleca naintea noastr pentru a obine cel puin dreptul de a tri modest. Pentru a nimici industria cretinilor vom mri speculaia, gustul luxului, al acelui lux inutil care nghite totul. Vom face s se mreasc salariile, care totui nu vor aduce nici un folos muncitorilor, deoarece vom face s apar n acelai timp i o scumpire a bunurilor de prim necesitate, datorit (vom spune noi) decderii agriculturii i a cresctorilor de vite. Mai mult chiar, vom submina cu dibcie i n profunzime temeliile produciei, obinuind pe muncitori cu anarhia i cu buturile spirtoase, n vreme ce vom lua toate msurile cu putin pentru a ndeprta de pe pmnturile i ntreprinderile lor pe cretinii inteligeni. Pentru ca situaia s nu fie vzut prea devreme sub adevrata ei lumin, vom ascunde adevratele noastre intenii sub masca pretinsei dorine de a rspndi i face accesibil lumii marile principii economice pe care le nvm astzi. AL VII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Pentru ce trebuie de fapt s fie sporite mereu armamentele. Fermentaii, discordii, dumnii care exist n lumea ntreag. Constrngerea unei eventuale opoziii a cretinilor prin rzboiul general. Presa ca mijloc de influen n mas i modul n care este influenat opinia public. Tunurile americane, japoneze i chineze. nmulirea narmrilor i a personalului poliienesc este o ntregire necesar a planului ce l-am expus. n toate Statele trebuie ca, n afar de noi, s nu se gseasc dect masele de proletari, civa milionari devotai nou, poliiti i soldai. n ntreaga Europ, ca i pe celelalte continente, trebuie s ntreinem agitaia, suspiciunea, nenelegerea i ura. Ctigul atunci ne este ndoit. Pe de o parte, prin aceasta inem n fru toate rile, care vor ti c noi putem, dup bunul nostru plac, s provocm dezordinea sau

24

s stabilim ordinea: toate aceste ri se vor obinui astfel, la un moment dat, s ne considere ca o sarcin trebuincioas. Pe de alt parte, uneltirile noastre ascunse vor ncurca toate corzile care vor fi ntinse n cabinetele de Stat, i toate acestea se vor realiza de ctre noi cu ajutorul politicii, al contractelor economice i al datoriilor financiare. Pentru a ne atinge n ntregime scopul, va trebui s dm dovad de o mare viclenie n cursul tratativelor i a negocierilor; dar n ceea ce se cheam limba (atitudinea) oficial noi vom urmri o tactic opus i vom prea a fi cinstii i conciliani. n acest fel, popoarele i guvernele cretinilor, pe care le-am obinuit s nu priveasc dect acea fa a lucrurilor pe care le-o artm noi, ne vor lua nc o dat drept binefctorii i mntuitorii neamului omenesc. La orice mpotrivire, va trebui s fim n stare s-i facem pe vecini s declare rzboi rii care ar ndrzni s ne stea n cale; iar dac i aceti vecini s-ar gndi s se ntovreasc mpotriva noastr va trebui s-i nfrngem repede pe toi ntr-un rzboi universal (mondial) al lumii ntregi. Cea mai sigur cale a noastr spre succes n politic este secretul, tinuirea iniiativelor: cuvntul diplomatului francmason nu trebuie s se mpotriveasc deloc cu faptele sale. Va trebui chiar s silim guvernele cretine s lucreze dup planul nostru amplu alctuit i care n curnd va fi aproape de el. La aceasta ne va ajuta opinia public, aceast opinie public pe care marea putere, presa, a pus-o deja pe ascuns n minile noastre. ntr-un cuvnt, pentru a rezuma sistemul nostru de constrngere eficient a guvernelor cretine ale Europei, i vom dovedi unuia dintre ele puterea noastr prin atentate, adic prin teroare; iar tuturor, dac cumva aproape toate se vor revolta mpotriva noastr, le vom rspunde prin glasul tunurilor americane, chinezeti ori japoneze. AL VIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Utilizarea intenionat echivoc a dreptului juritic de ctre francmasoni. Colaboratorii apropiai ai regimului francmason. colile particulare ca mijloc de educaie superioar cu totul special. Economiti i milionari. Cui ar trebui s fie ncredinate toate posturile de rspundere n Guvern?

25

Trebuie s ne nsuim n ntregime toate armele pe care le-ar putea ntrebuina dumanii mpotriva noastr. Va trebui s gsim n subtilitile i tertipurile limbii juridice o ndreptire pentru cazul cnd vom fi silii s dm pedepse care ar putea prea prea ndrznee i nedrepte, deoarece este nevoie ca acestea s fie exprimate n termeni care s aib aerul c sunt nite maxime morale foarte nalte, avnd totodat i o nfiare legal. Stpnirea noastr trebuie s se nconjoare de toate puterile civilizaiei, n mijlocul crora va trebui s lucreze. Ea va aduna n jurul su publiciti, juristconsuli experimentai, administratori, diplomai i, n sfrit, oameni pregtii printr-o educaie superioar n coli speciale. Aceti oameni vor cunoate toate tainele vieii sociale, vor cunoate toate felurile de a vorbi ntrebuinnd litere i cuvinte politice, vor avea cunotin despre toate dedesubturile firii omeneti, despre toate corzile simitoare, pe care va trebui s tie a cnta. Asemenea corzi sunt, de pild, nfiarea spiritului cretinilor, tendinele lor nnscute, lipsurile, viciile i caracteristicile lor, apoi particularitile de clas i de condiie. Este de la sine neles c aceti sprijinitori geniali ai guvernmntului nostru nu vor fi alei dintre cretini care sunt obinuii s-i fac munca administrativ fr a se ngriji de utilitatea ei. Administratorii blazai ai cretinilor semneaz hrtiile fr a le citi; ei servesc din interes sau din ambiie. Vom nconjura guvernul nostru cu o ntreag mulime de economiti. Iat de ce trebuie ca francmasonii s nvee n primul rnd tiinele economice. Vom fi de asemenea nconjurai de o ceat ntreag de bancheri, industriai, capitaliti i mai ales de milionari, deoarece, n fond, totul va fi hotrt cu ajutorul cifrelor. Un anumit timp, pn ce va sosi momentul cnd nu va fi deloc primejdios s ncredinm posturile de rspundere ale Statelor frailor notri francmasoni, le vom ncredina unor indivizi a cror trecut i caracter vor fi de asemenea natur nct s existe o prpastie ntre ei i popor; unor astfel de oameni le vom da puterea, crora n caz de abatere de la ordinele noastre s nu le rmn altceva de ateptat dect condamnarea sau exilul, pentru ca ei s fie silii s ne apere plini de devotament interesele pn la ultima suflare. AL IX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Aplicarea atent a principiilor francmasonice secrete n scopul de a reface educaia popoarelor.

26

Cuvntul tainic de ordine francmason. Importana nebnuit a orientrilor antifrancmasonice. Din nou despre teroare. Ce i ateapt pe cei care servesc francmasoneria. Fora cea inteligent i fora cea oarb a regatelor cretine. mprirea aparent a puterii cu poporul. Misterele arbitrariul liberal. Uzurparea gradat a instruciunii i a educaiei. Interpretarea diferit a legilor. Aplicnd n practic principiile noastre, trebuie s fii cu luare aminte la caracterul poporului n mijlocul cruia v vei gsi i vei lucra; aplicarea general, uniform, a acestor principii, nainte de a fi fcut educaia poporului, nu poate avea pentru noi succes. Dar, punndule cu tenacitate n practic, n-or s treac zece ani fr ca s se fi schimbat chiar i caracterul cel mai ndrtnic i fr ca s avem la dispoziie un popor foarte mult supus nou. Cnd va veni domnia noastr planetar, vom nlocui liberalul nostru cuvnt de ordine: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, nu cu un alt cuvnt de ordine, ci cu aceleai cuvinte reduse la rangul lor de idei. Vom zice: DREPTUL LA LIBERTATE, DATORIA EGALITII, IDEALUL FRATERNITII. Vom apuca astfel taurul de coarne. De fapt, am distrus deja toate guvernele afar de cel al nostru, dei de drept exist multe. Dac astzi cteva state i ridic glasul mpotriva noastr, aceasta o fac numai de form, uneori la dorina i ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna n siguran pe fraii notri mai mici. n realitate nu mai avem nici o piedic naintea noastr. Guvernul nostru Suprem exist deja n condiii extra-legale, care de obicei sunt cuprinse n cuvntul puternic i energic DICTATUR. Pot spune cu deplin convingere c astzi noi suntem legislator. Noi dm hotrri judectoreti, noi osndim la moarte i noi graiem. Suntem comandanii tuturor trupelor noastre, nclecai pe calul generalului ef. Vom guverna mereu cu o mn de oel, deoarece inem n mini rmiele unui partid altdat puternic, astzi subjugat nou. inem n mini i i dominm pe toi prin pofte nemsurate, lcomii arztoare, rzbunri nemiloase, uri nemblnzite. De la noi pornete teroarea care a cotropit totul. Avem n slujba noastr oameni din toate orientrile i din toate doctrinele: restauratori de monarhii, demagogi, socialiti, comuniti i tot soiul de utopiti. Am nhmat pe toat lumea la lucru: fiecare sap hotrt la locul

27

lui ultimile rmie ale puterii i, fr s-i dea seama ce face, se silete s drme tot ce mai st n picioare. Toate Statele, n urma acestor uneltiri abile, cer linite, sunt gata s jertfeasc totul pentru pace, dar noi nu le vom da pace atta timp ct ele nu vor recunoate deschis i cu umilin Guvernul nostru Suprem. Poporul a nceput deja s strige c trebuie s se rezolve problema social cu ajutorul nelegerii internaionale. mprirea poporului n partide i-a pus pe toi la dispoziia noastr deoarece, pentru a susine o lupt pentru putere, trebuiesc bani, iar banii sunt toi sub controlul nostru. Ne-am putea teme numai de nelegerea dintre puterea neleapt a persoanelor domnitoare i puterea oarb a poporului, dar am luat toate msurile cu putin mpotriva unei asemenea eventualiti. ntre aceste dou puteri am ridicat un zid, adic o teroare reciproc. n acest chip puterea oarb a poporului rmne sprijinul nostru, iar noi i vom fi singurii cluzitori; din aceast cauz noi vom ti s o ndreptm cu abilitate spre elul nostru. Pentru ca mna orbului s nu se poate lepda de conducerea i ghidarea noastr, trebuie ca, din cnd n cnd, s intrm n legtur direct cu el, dac nu personal, cel puin prin fraii notri cei mai credincioi. Cnd vom fi o putere unanim recunoscut, vom vorbi noi n persoan cu poporul n pieele publice i vom da nvturi despre afacerile politice, dar n nelesul care ne va fi nou folositor. Cum ar putea ei verifica ceea ce-i vom nva noi n colile de la sate? Iar ceea ce va spune trimisul Guvernului sau persoana domnitoare ea nsi, nu va ntrzia s fie cunoscut ndat de Statul ntreg, deoarece se va rspndi repede prin gura poporului. Pentru a nu nimici nainte de vreme fundaiile cretinilor, noi ne-am atins de ele cu o mn prevztoare, am luat n mini resorturile mecanismelor lor. Aceste resorturi erau aezate ntr-o ordine neclintit, dreapt; noi am nlocuit-o cu o dezordine arbitrar. Ne-am preocupat astfel n secret de jurisdicie, de alegeri, de pres, de libertatea individual i mai ales de nvmnt i educaie, care sunt reazemul vieii libere. Am nelat, demoralizat, nucit i corupt tineretul cretin printr-o educaie greoaie i inutil bazat pe nvminte i teorii pe care noi demult le tim c sunt false, fiind nscocite i rspndite chiar de ctre noi. Rmnnd deasupra legilor existente, fr a le schimba n esena lor, dar desfigurndu-le numai, prin interpretri contradictorii, am obinut repede rezultate minunate

28

pentru noi. Aceste rezultate au constat mai nti prin faptul c aceste comentarii nucitoare au mascat legile i, mai trziu, le-au ascuns n ntregime dinaintea ochilor guvernelor incapabile s se mai orienteze ntr-o legislaie att de ncurcat. De aici s-a nscut teoria tribunalului contiinei. Unii spun c lumea se va rscula mpotriva noastr cu armele n mini, dac va descoperi prea repede despre ce este vorba. Pentru acest caz noi avem, n rile din Occident, o arm att de ngrozitoare, nct chiar i cele mai ndrznee suflete vor tremura naintea ei: metrourile, care vor fi introduse pn atunci n toate capitalele, care mpreun cu tunelele lor vor fi folosite de noi pentru a azvrli astfel n aer toate organizaiile i toate sediile dumanilor notri din toate rile lumii. AL X -LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Fora tainic a lucrurilor n politic. Genialitatea diabolic a josniciei. Ce modificri promite lovitura de stat francmasonic. De ce apreciaz francmasonii sufragiul universal. Stima de sine nsui. efii francmasoni i promovarea lor. Conductorul cel genial al francmasoneriei. Instituiile statului i funciile lor. Otrava cea puternic a liberalismului. Constituia este totdeauna coala nenelegerilor ce apar ntre partide. Noua er republican. Preedinii statelor sunt aproape ntotdeauna creaturi de paie ale francmasoneriei. Responsabilitatea limitat a preedinilor statelor. Misterul afacerii Panama. Rolul important al camerei deputailor i al preedintelui statului. Francmasoneria este totodat i o for legislativ. Noua constituie republican i rolul acesteia. Trecerea ulterioar la autocraia francmasonic. Momentul secret al proclamrii regelui universal al planetei Pmnt.

29

Inocularea criminal cu microbi i virui, precum i alte fapte malefice ale francmasoneriei. ncep astzi repetndu-v ceea ce v-am mai spus anterior i v rog s v aducei aminte c guvernele i popoarele nu vd dect aparena, nfiarea de la suprafa a lucrurilor. Cum ar putea ele s descurce nelesul ascuns al lucrurilor i situaiilor cnd reprezentanii lor se gndesc mai mult la petreceri nainte de orice? Este foarte important pentru politica noastr s cunoatem acest amnunt. Ne va fi de folos cnd vom trece la discuia diviziunii puterii, a libertii cuvntului, a presei, a libertii de contiin, a dreptului de asociere, a egalitii naintea legii, a inviolabilitii proprietii i a locuinei, a impozitului i, n sfrit, la discuia retrospectiv a legilor. Toate aceste probleme sunt de o asemenea natur nct nu trebuie s te atingi de ele de-a dreptul i pe fa, naintea poporului. n cazul cnd suntem silii s lum contact cu ele, nu trebuie s fie nirate una cte una, ci trebuie s declarm n bloc c principiile dreptului modern sunt respectate i recunoscute de ctre noi. nsemntatea acestei omiteri const n aceea c, un principiu cruia nu i-ai spus pe nume, ne las libertatea de a exclude din el cte ceva fr ca aceasta s se observe, pe cnd, dac le-am enumera tot ceea ce vrem s excludem, toate acestea ar putea fi primite cu rezerv. Poporul credul i prost are o deosebit i o mare stim pentru geniile politice i rspunde tuturor actelor de violen ale acestora prin cuvinte: E ticlos, grozav de ticlos, dar ct de dibaci! Iat aici este numai un joc abil, dar ct de viclean este jucat, ct este de obraznic! Noi socotim c este necesar s atragem toate naiunile la zidirea unui noi edificiu fundamental al crui plan l avem acum gata. Iat de ce trebuie ca, nainte de toate, s dm dovad de aceast ndrzneal i de aceast putere a minii care, prin persoana influent a actorilor notri, va sfrma n scurt timp toate piedicile din calea noastr. Cnd undeva vom fi dat, atunci cnd este cazul, lovitura noastr de Stat, vom spune i vom repeta popoarelor: totul merge ngrozitor de ru, toi au suferit mai mult dect poate rbda un om. Noi vom ndeprta acum pricinile suferinelor voastre, adic naionalitile, graniele i diversitatea banilor. Bineneles c suntei liberi de a ne jura sau nu credin, ns putei voi oare face aceasta pe bun dreptate, dac o facei nainte de a fi vzut ceea ce v oferim noi? Atunci ei ne vor slvi i ne vor purta n triumf ntr-o nsufleire nnebunit de ndejdi. Votul public, din care am fcut arma ridicrii noastre la putere i cu care i-am obinuit pe oameni prin diferite uniuni i tovrii (pn i unitile cele mai mici ale

30

membrilor omenirii), i va juca o ultim dat rolul, pentru a exprima dorina ntregii omeniri de a ne cunoate mai de aproape nainte de a ne judeca. Iat de ce trebuie s mpingem toat lumea la votul public, fr deosebire de clas i de cens electoral, pentru a putea ntrona absolutismul majoritii, pe care nu-l poi obine de la clasele censitare inteligente. Dup ce vom fi obinuit n acest chip toat lumea cu ideea propriei sale valori, vom nimici nsemntatea familiei cretine i valoarea ei educaional, de asemenea nu vom lsa s se ridice individualitile, crora mulimea, cluzit de noi, nu le vor ngdui s ias la iveal i nici chiar s vorbeasc. Ea va fi pentru aceasta obinuit s nu asculte dect pe noi, care i pltim supunerea i atenia. n acest fel vom face din popor o for att de oarb, nct nu va fi n stare s se mite n nici o parte, fr a fi cluzit de agenii notri, pui n locul conductorilor si. El se va supune acestui regim, deoarece va ti c de aceti noi conductori vor depinde ctigurile sale, darurile gratuite i tot felul de privilegii pe care le va avea. Un plan unic de guvernare trebuie s ias dintr-un singur cap, deoarece ar fi incoerent i fr legtur, dac mai multe mini i-ar mpri sarcina de a-l stabili. De aceea, noi trebuie s cunoatem acest plan de aciune, dar nu trebuie s-l discutm dect noi ntre noi, pentru a nu-i distruge caracterul genial, legtura dintre prile sale, puterea practic i nelesul tainic al fiecruia dintre punctele sale. Dac este discutat i schimbat prin votul public, atunci planul nostru va pstra urma tuturor concepiilor false ale minilor care nu vor putea ptrunde adncimea i legtura scopurilor urmrite. Planurile noastre trebuie s fie secrete, puternice i bine concepute. De aceea noi nu trebuie s aruncm munca genial a conductorului nostru la picioarele mulimii i, de asemenea, nu trebuie niciodat s o ncredinm nici mcar unei sociti restrnse. Aceste planuri nu urmresc deocamdat rsturnarea instituiilor moderne i a statelor existente. Ele le vor schimba numai economia i, prin urmare, toat dezvoltarea lor, care astfel va ajuta mult realizarea planurilor noastre. Structuri aproape identice exist, sub diferite denumiri, n toate rile: Reprezentana, Ministerele, Senatul, Consiliul de Stat, Corpul Legislativ i Corpul Executiv. Nu trebuie s v explic acum mecanismul legturilor dintre aceste instituii, deoarece l cunoatei prea bine. Observai numai c fiecare din aceste instituii corespunde unei anumite funcii importate a Statului i v rog s mai observai c ceea ce este foarte important este nu instituia, ci funcia. Aadar funcia i nu instituiile sunt importante. Instituiile i-au mprit toate funciile guvernamentale: funcii administrative, legislative, executive. De aceea ele lucreaz n organismul

31

Statului ca i organele n corpul omenesc. Dac stricm complet o anumit parte a mainii Statului, aceasta va cdea bolnav, i la fel ca n cazul corpului omenesc mai devreme sau mai trziu Statul va muri. Cnd am introdus n organismul Statului otrava liberalismului, toat construcia sa politic s-a schimbat; Statele au czut bolnave de o boal mortal: descompunerea sngelui lor vital i nu ne mai rmne acum dect s ateptm sfritul agoniei lor. Din liberalism s-au nscut guvernele constituionale care au nlocuit, pe seama credulitii cretinilor, autocraia salvatoare cu Constituia care, dup cum tii, nu este altceva dect o coal de discordii, de nenelegeri, de discuii, de deosebiri de vederi i de frmntri sterpe ale partidelor. ntr-un cuvnt aceasta este coala a tot ce face ca un Stat s i piard individualitatea i personalitatea. Att tribuna ct i presa a condamnat pe conductori la inactivitate i la slbiciune. Ea a fcut astfel din ei nite elemente puin necesare, nefolositoare. Prin aceasta se explic uurina cu care se va realiza rsturnarea lor. Epoca republican a devenit atunci posibil, fiindc am nlocuit pe guvernator cu o caricatur a guvernului, cu un preedinte luat din mulime, din mijlocul creaturilor noastre, al sclavilor notri. Aici se afl fundamentul minei spate de ctre noi sub poporul cretinilor, sau mai bine zis sub popoarele cretinilor. ntr-un viitor apropiat vom ntemeia n acelai mod responsabilitatea preedinilor de republic. Atunci vom putea introduce fr team anumite schimbri ce ne vor fi favorabile nou, de care nu va rspunde dect aceast creatur a noastr care va fi o marionet. Ce ne pas nou dac rndurile celor ce alearg dup putere vor deveni mai rare sau dac se vor produce, n lips de preedini, ncurcturi capabile de a dezorganiza n ntregime ara? Pentru a ajunge la acest rezultat, care ne avantajeaz, vom unelti i manevra alegerea de preedini care au n trecutul lor o pat ascuns. Teama de o asemenea descoperire, dorina proprie fiecrui om odat ajuns la putere de a-i menine privilegiile, foloasele i onorurile legate de noua sa condiie, vor face din acetia servitorii credincioi ai poruncilor noastre. Camera deputailor va acoperi, va apra, va alege preedini, dar noi i vom retrage dreptul de a propune legi sau de a le schimba. Acest drept va fi dat n realitate numai preedintelui responsabil, care va fi o jucrie n minile noastre. Puterea guvernului va deveni astfel fr ndoial inta tuturor atacurilor. Noi i vom da, pentru a se apra, dreptul de a apela la hotrrea poporului, fr s mai treac prin

32

intermediarul reprezentanilor si, cu alte cuvinte i vom da dreptul de a recurge la serviciul nostru ca un orb ce apeleaz la majoritate. Afar de acestea, vom da preedintelui dreptul de a declara rzboi. Vom motiva acest drept spunnd c preedintele, ca ef al ntregii armate a rii, trebuie s o aib la dispoziia sa, pentru a apra noua Constituie republican, al crei reprezentant direct rspunztor va fi. n aceste mprejurri, eful guvernului unui stat va fi n minile noastre i nimeni, n afar de noi, nu va mai conduce indirect puterea legislativ. Vom retrage de asemeni Camerei, introducnd noua Constituie republican, dreptul de interpelare, sub pretext de a apra secretul politic. Vom restrnge prin noua Constituie numrul reprezentanilor la minimum, aspect care va avea drept urmare de a micora cu att mai mult pasiunile politice i pasiunea pentru politic. Dac, contrar oricror ateptri ale noastre, ele totui se trezesc chiar n situaia acestui mic numr de reprezentani, l vom reduce la minimum printr-un apel la majoritatea poporului. De preedintele republicii va depinde numirea preedinilor i a vicepreedinilor Camerei i ai Senatului. n locul sesiunilor parlamentare constante, vom mrgini edinele Parlamentelor la cteva luni. Mai departe, vom aciona astfel ca preedintele, ca ef al puterii executive, s aib dreptul de a convoca sau dizolva Parlamentul i, n cazul dizolvrii, de a amna momentul unei noi convocri. Dar pentru ca urmrile tuturor acestor aciuni, n realitate inegale, s nu cad asupra responsabilitii, stabilite de ctre noi, a preedintelui (lucru care ar fi duntor planurilor noastre), vom ndemna pe minitri i pe ceilali funcionari care nconjoar pe preedinte s treac peste hotrrile acestuia, prin msuri nejuste luate pe propria lor rspundere; n acest chip, ei vor fi vinovai i rspunztori n locul su. Noi v sftuim de a ncredina acest rol mai ales Senatului, Consiliului Minitrilor, mai bine dect unui singur individ. Preedintele-marionet va interpreta dup voina noastr legile existente, care dup cum se tie pot fi interpretate n mai multe feluri. El le va anula cnd i vom spune noi c trebuie i va avea dreptul de a propune legi provizorii i chiar o nou schimmbare a Constituiei, sub pretextul binelui suprem al Statului. Aceste msuri stabilite aici i puse n practic ne vor da putina de a nimici ncetul cu ncetul, pas cu pas, tot ceea ce vom fi fost silii s introducem n Constituiile Statelor, nainte de apucarea frnelor puterii; vom trece astfel pe nesimite la suprimarea oricrei Constituii, cnd va fi sosit timpul de a grupa toate guvernele sub autocraia noastr.

33

Recunoaterea autocraiei noastre poate sosi i nainte de suprimarea Constituiei, dac popoarele, obosite de neornduielile i caracterul uuratic al conductorilor lor, vor ajunge s strige: Alungai-i i dai-ne un rege universal, care s ne poat uni pe toi i s distrug cauzele nenelegerilor noastre: graniele naiunilor, religiile, calculele Statelor; un rege care s ne dea acea pace i acea siguran pe care nu o putem obine de la conductorii i reprezentanii notri. tii foarte bine c, pentru a face posibile asemenea dorine, trebuie s tulburm n asemenea mod nentrerupt, n toate rile, legturile dintre popor i guvern pentru a ajunge s obosim ntreaga lume prin dezbinare, dumnie, ur i chiar prin martiraj, foamete, rspndirea bolilor, pentru ca cretinii s nu vad alt scpare dect aceea de a recurge la suveranitatea noastr absolut i ntreag. Dac dm poporului timp s rsufle, momentul prielnic nu va veni poate niciodat. AL XI - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Programul tainic al noii Constituii. Amnunte secrete asupra loviturii de stat aa cum este ea propus de ctre francmasoni. Cretinii sunt n general naivi, proti i mici. Francmasoneria secret din umbr i lojile sale exterioare de faad. Consiliul de Stat va fi menit s sprijine prerea guvernului. Sub nfiarea unui corp legiuitor, el nu va fi n realitate dect un comitet de redactare a legilor i decretelor guvernatorului. Iat care este programul noii Constituii pe care noi o pregtim: vom crea Legea, Dreptul i Tribunalul: 1) sub form de propuneri ale corpului legislativ; 2) prin decrete ale Preedintelui (republicii) sub form de ordine generale, prin acte ale Senatului i prin decizii ale Consiliului de Stat, sub form de ordine ministeriale; 3) n cazul cnd vom gsi c este folositor, sub forma de lovitur de Stat. Acum, dup ce am stabilit n mod aproximativ acest modus agendi (modalitate de aciune), s ne ocupm cu amnuntele msurilor care ne vor servi s terminm transformarea Statului n nelesul pe care l-am expus. Vreau s zic c ne vom ocupa cu mai mult atenie de liberatea presei, de dreptul de asociaie, de libertatea contiinei, de principiul electiv i de multe

34

alte lucruri care vor trebui s dispar din repertoriul omenirii i care urmeaz s fie cu desvrire schimbate de ndat ce noua Constituie a noastr va fi proclamat. Numai n acest moment vom putea publica nestnjenii toate ordinele noastre. Mai trziu, orice schimbare considerabil va fi primejdioas. Dac aceast schimbare se face n sensul unei asprimi care nu poate fi ndurat, ea poate atrage dup sine o dezndejde foarte mare pricinuit de teama de noi schimbri de acelai fel. Dac, dimpotriv, schimbarea se ndeplinete n sensul unor ngduine ulterioare, se va zice c noi nine ne-am recunoscut greelile, iar acest lucru va ntuneca faima naltei inteligene, a puterii noastre, sau se va zice c ne-a fost team i c am fost silii s facem concesii, pentru care nimeni nu ne va mulumi, deoarece toi vor crede c de fapt au avut dreptul la ele. Att una ct i cealalt din aceste eventualiti, ar fi deci pgubitoare pentru noua noastr Constituie. Noi vrem ca, din ziua proclamrii ei, cnd popoarele vor fi nucite de lovitura de Stat, care se va fi operat, cnd nc vor fi sub puterea terorii i a nedumeririi, noi vrem ca din acel moment s recunoasc cu toii c noi suntem att de puternici, att de invulnerabili, att de tari, nct nu vom sta n nici un caz la tocmeal cu dnii; c, nu numai c nu vom da nici o nsemntate prerilor i dorinelor lor, dar c suntem gata i c avem posibilitatea s nbuim cu o for i cu o autoritate indiscutabil orice ncercare, orice manifestare a acestor dorine i preri; c am tiut s punem mna dintr-o singur lovitur pe tot ceea ce ne era necesar, i c nu vom mpri n nici un caz puterea noastr cu ei. Atunci resemnai ei i vor nchide ochii i vor atepta desfurarea ulterioar a evenimentelor. Cretinii naivi sunt ca nite oi iar noi suntem pentru ei nite lupi. Sunt convins c tii ce pesc oile cnd ptrund lupii n staul. Deoarece resemnai ei vor nchide ochii naintea oricrui lucru, spre a-i pcli le vom promite c le napoiem toate libertile luate, dar aceasta numai cnd dumanii pcii vor fi potolii, iar partidele existente reduse la neputin. Nu mai trebuie s v spun c, n realitate, ei vor atepta mult i zadarnic aceast ntoarcere spre trecut. Pentru ce altceva am fi oferit i inspirat cretinilor toat aceast politic, fr a le da n realitate putina de a o ptrunde, dac nu doar penru a ctiga pe ascuns, ceea ce noi fr acest mod de a proceda nu puteam ctiga pe fa? Acest aspect fundamental a servit mereu ca baz organizrii francmasoneriei noastre secrete, care nu este cunoscut i ale cror planuri nu

35

sunt nici mcar bnuite de dobitoacele cretine, atrase de noi n organizaia vizibil a francmasoneriei, pentru a ndeprta astfel de la noi privirile bnuitoare ale frailor lor. AL XII - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Interpretarea masonic secret a cuvntului libertate. Viitorul diferit al presei n timpul domniei planetare a francmasonilor. Controlul strict i total al presei. Ageniile corespondenilor. Ce este n realitate progresul pentru francmasoni? Solidaritatea francmasonilor aa cum se manifest ea n presa modern. Aarea i ntreinerea preteniilor sociale provinciale. Infailibilitatea noului regim. Cuvntul libertate, care poate fi tlmcit n diferite feluri, noi l vom defini astfel: Libertatea este dreptul de a face numai ceea ce permite legea. O astfel de tlmcire a acestui cuvnt, fcut la timpul potrivit, va pune toat libertatea n minile noastre, deoarece legile vor nimici sau vor face cu putin ceea ce o s ne fie nou plcut, urmrind punerea n practic a programului de mai sus. Ce rol joac astzi presa? Ea servete adeseori la aarea patimilor i la ntreinerea egoismelor de partid. Ea este plin de deertciune, nedrepti i minciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu-i neleg deloc menirea. Noi mai nti o vom subjuga i i vom pune opreliti puternice, iar apoi vom face la fel i cu celelalte lucrri tiprite, cci la ce ne-ar servi subjugarea presei, dac nu ne vom pune la adpost i de focul ator al brourii i al crii? Vom transforma publicitatea, care ne cost astzi foarte scump, deoarece numai prin ea putem cenzura ceea ce se scrie n ziare, ntr-un izvor de venit pentru Statul nostru. Vom nfiina un impozit special asupra presei. Vom sili s se plteasc o garanie atunci cnd se nfiineaz ziare sau tipografii. Astfel sperm c va fi scutit guvernul nostru francmasonic de orice atac din partea presei, iar cnd se va ivi vreun prilej, vom da amenzi fr mil. Timbrele, garaniile i amenzile, toate acestea vor aduce Statului nostru venituri uriae. Este drept c ziarele de partid ar putea trece uor peste asemenea pierderi bneti i de aceea pe acestea le vom desfiina, ndat ce ne vor fi atacat a doua oar. Nimeni nu se va putea atinge nepedepsit de aureola atotputernicului guvern al nostru. Pretextul pentru a desfiina un ziar

36

va fi c a la revolt i destabilizeaz Statul fr motiv i fr dreptate. V rog s nu v surprind c printre ziarele care ne vor ataca, vor fi i cele ntemeiate de noi, dar ele fiind ghidate de noi din umbr vor ataca numai acele puncte ale cror schimbri le vom dori. Nimic nu va putea fi adus la cunotina lumii fr supravegherea noastr. Acest rezultat este deja atins din zilele noastre prin faptul c toate tirile i noutile sunt primite de ctre mai multe agenii care le adun din toate prile lumii. Aceste agenii vor fi atunci fr deosebire numai ale noastre i nu vor publica dect ceea ce le vom ngdui noi. Dac deja de pe acum am tiut s ctigm de partea noastr pe membrii societilor cretine n aa msur, nct aproape toi privesc ntmplrile lumii prin sticla cu anticipaie colorat a ochelarilor pe care chiar noi i-am pus pe nas, dac deja de pe acum nu mai exist pentru noi ui zvorte care s ne mpiedice cunoaterea acelor lucruri pe care cretinii le numesc prostete secrete de Stat, ce va fi atunci cnd vom fi stpnii recunoscui ai acestei planete i vom conduce prin persoana Marelui Suveran? Atunci oricine va voi s fie editor, bibliotecar sau proprietar de tipografie ori s se ocupe de industria tipografic, va trebui s primeasc o diplom, care, n cazul c posesorul ei se va face vinovat de vreo nelegiuire oarecare mpotriva noastr, va fi luat numaidect napoi. Cu asemenea msuri, intrumentul gndirii de mas - presa - va deveni un mijloc de manipulare i educaie n minile noastre, care nu va mai ngdui poporului s bat cmpii asupra binefacerilor evoluiei spirituale i a progresului. Care dintre noi nu tie oare c aceste binefaceri sunt nchipuite i multe dintre ele duc de-a dreptul la nite aspiraii care pentru noi sunt absurde? Din aceste aspiraii i vise s-au nscut att raporturile anarhice ale oamenilor ntre ei ct i cu stpnirea, deoarece progresul sau mai bine zis ideea progresului, a dat natere ideilor tuturor emanciprilor, fr a le face deloc cu putin realizarea. Toi acei pe care noi i numim liberali sunt de fapt anarhiti, dac nu n fapte cel puin n gnduirile lor. Fiecare dintre ei urmrete ideea libertii i pn la urm toi cad n anarhie, protestnd din simpla plcere de a protesta. Dar s revenim acum la pres. O vom ngreuna, ca i tot ce se tiprete, cu impozite i preuri foarte mari pentru fiecare foaie tiprit ct i cu alte garanii. Crile cu mai puin de 30 de pagini vor fi taxate dublu. Le vom nregistra n categoria brourilor pentru c, pe de o parte, vom reui prin aceasta s reducem numrul revistelor care sunt pentru noi otrava cea mai primejdioas, iar pe de alt parte, aceast msur i va sili pe scriitori s produc lucrri att de lungi, nct vor fi puin citite, mai ales din cauza preului lor foarte mare. Dinpotriv, ceea ce vom

37

edita i tipri noi pentru cluzirea minilor n direcia pe care o vom stabili, va fi ieftin i astfel va fi citit de ctre toat lumea. Impozitul foarte mare va nbui dorina multora de a scrie, iar teama de pedeaps va face pe literai s atrne de noi. Dac totui se vor gsi unele persoane care doresc s scrie mpotriva noastr nu se va gsi n schimb nimeni s le tipreasc scrierile. nainte de a accepta o lucrare pentru tiprit, editorul va trebui s mearg la autoriti pentru a obine ncuviinarea scris de a o face. n acest chip vom cunoate dinainte cursele care ni se ntind i le vom zdrnici dnd dinainte lmuriri asupra subiectului tratat n care suntem atacai. Literatura i ziaristica sunt cele dou fore educative mai nsemnate, de aceea guvernul nostru va trebui s fie proprietarul celor mai multe ziare. Prin aceasta, nrurirea duntoare nou a presei private va fi ndeprtat, iar noi vom ctiga o influen uria asupra majoritii minilor. Dac ncuviinm s apar 10 ziare noi, ndat vom ntemeia 30 de ale noastre i aa mai departe. Publicul cititor este naiv i nu va bnui nimic. Toate ziarele ediate de noi vor fi n aparen de tendine i opinii total opuse, lucru care va trezi n cazul majoritii credule ncrederea n ele i astfel va antrage n jurul lor pe dumanii notri nebnuii. Astfel ei vor cdea n curs i vor fi fcui inofensivi prin diferite mijloace pe care le tim. Publicaiile cu caracter oficial vor sta n rndul nti. Ele vor veghea ntotdeauna interesele noastre i de aceea influena lor, care ne va fi favorabil nou, va rmne uria. n rndul al doilea vor sta publicaiile oficioase, ale cror rol va fi de a atrage pe nepstori i pe cei fr vlag. n al treilea rnd vom pune aa numita opoziie a noastr. Cel puin un ziar din acestea va fi cu desvrire potrivnic ideilor noastre. Dumanii notri vor lua pe acest fals opozant drept un tovar de lupt i astfel ne vor descoperi toate uneltirile lor datorit acestui tertip. Ziarele noastre vor fi de toate tendinele: unele aristocratice, altele republicane, altele revoluionare sau chiar anarhiste, bineneles att timp ct va dinui Constituia. Ele vor manifesta n multiple moduri influena noastr i vor avea, ca zeul Vishnu, o sut de mini, care fiecare va grbi schimbarea societii dup cum urmrim noi. Aceste mini vor cluzi prin sugestii adecvate opinia n direcia care duce la scopul nostru, deoarece un om foarte ntrtat pierde putina de a raiona i cade cu uurin sub puterea sugestiei. Neghiobii manipulai care vor crede c repet opinia ziarului partidului lor vor repeta i rspndi de fapt

38

prerea noastr, ori aceea care ne va place nou s se spun. Ei i vor nchipui, datorit naivitii, c urmeaz planul partidului lor, pe cnd n realitate nu vor servi dect steagul pe care l vom ridica pe ascuns chiar noi pe seama lor. Pentru a conduce n aceast direcie armata noastr de ziariti va trebui s organizm cu deosebit grij instituia aceasta. Sub numele de Birou Central al Presei vom pune la cale edine literare, n care agenii notri vor da cuvntul secret de ordine i cu diferitele semnale cunoscute numai de francmasoni, fr ca cineva s poat s bage de seam. Discutnd i n aparen contrazicnd iniiativa noastr, dar n mod superficial, fr a intra n miezul lucrurilor, ziarele noastre vor susine o polemic prefcut cu organele oficiale, pentru a ne da prin aceasta putina de a ne pronuna i mai limpede dect am putea-o face n primele noastre declaraii oficiale, ntrind astfel sugestiile fcute de noi. Aceste atacuri nscenate de noi vor face ca supuii notri s cread c pot vorbi liber; iar pe de alt parte agenii notri vor putea spune pretutindeni, c organele care se declar mpotriva noastr nu fac dect s cleveteasc n mod prostesc deoarece nu pot gsi pricini adevrate pentru combaterea serioas a msurilor noastre. Prin aceste mijloace abile de manipulare nebnuite i nevzute de ctre opinia public, dar foarte sigure, vom ctiga n orice situaie atenia i ncrederea public. Prin ele, dup caz, vom ntrta sau vom liniti, dup cum avem nevoie, spiritele n probleme politice, le vom convinge sau le vom amgi, scond de sub tipar cnd adevrul, cnd minciuna, cnd ambele abil combinate, adeverind sau dezminind faptele, dup nrurirea pe care urmrim ca acestea s o aib asupra publicului, pipind totdeauna cu mare pruden i grij locul, nainte de a pune cu fermitate piciorul pe el. Acionnd astfel i vom nvinge pe dumanii notri fr doar i poate, deoarece ei nu vor avea la dispoziie publicaii prin care s-i poat spune cuvntul pn la sfrit sau denigrnd nu le vom permite s dea nici o replic n ziar n urma msurilor pe care le-am artat. Astfel, prin campanii mincinoase lansate contra dumanilor notri nici nu va mai trebui s-i combatem cu temeinicie. n caz de nevoie i vom combate cu trie prin ziarele noastre oficiale recurgnd chiar la calomnii distrugtoare ce vor fi lansate prin presa noastr din categoria a treia. nc de pe acum, cel puin n cadrele presei, exist o puternic solidaritate francmasonic. Toate organele presei sunt legate ntre ele prin secret profesional. Ca i strvechii auguri, nici unul dintre membrii ei nu destinuie secretul i cunotinele sale dac nu i se

39

poruncete. Nici un ziarist nu se va ncumeta s trateze public i s divulge aceast tain, deoarece nici unul dintre ei nu va fi primit n rndul scriitorilor dac nu are vreo pat ruinoas n trecutul su, care s poat fi ndat fcut public n caz de trdare sau necredin. Atta vreme ct aceste pcate sunt pstrate n tain de ctre anumii oameni, scriitorul, prin faima sa, poate atrage i focaliza n jurul lui admiraia i simpatia majoritii rii, care l va urma cu nsufleire. Socotelile noastre n ceea ce priete recrutarea de noi francmasoni se ntind cu deosebire asupra provinciei. Acolo noi trebuie s am ndejdi i dorine potrivnice celor din capital creia i vom spune c acestea sunt ndejdiile i dorinele adevrate ale provinciilor, dei este lesne de neles c izvorul central al dezbinrilor nu pornete dect de la noi. S tii c, atta timp ct nu ne vom bucura nc de o putere deplin va fi adesea nevoie de a nbui glasul capitalelor prin acela al majoritii, al poporului din provincii, care va fi cu abilitate aat de ctre agenii notri. Va trebui ca, n momentul psihologic stabilit de noi, capitalele s nu mai aib nici un cuvnt de spus asupra faptului mplinit, din simplul motiv c acesta va fi deja primit cu mult mai repede de ctre majoritatea poporului, prin intermediul oraelor din provincie. Cnd vom intra n noua ornduire de Stat Planetar care va pregti domnia noastr asupra ntregii planete, nu vom putea lsa s se mai descopere prin pres necinstea public. Va trebui s se cread atunci c noua noastr stpnire a mulumit att de bine pe toat lumea, nct au disprut chiar i crimele. Cazurile de izbucnire a criminalitii nu vor trebui atunci s fie cunoscute dect de victimele lor i de martori ntmpltori. AL XIII LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Nevoia pinii zilnice i dreseaz gradat pe oameni. Chestiunile politice care apar. Chestiunile industriale. Petrecerile ca mijloc de deviere. Casele poporului. Adevrul este unul. Marile probleme care survin. Nevoia pinii zilnice i face pe cretini s tac i s fie servitorii notri umili. Agenii notri din pres vor discuta, la porunca noastr, msurile i schimbrile pe care ne-ar fi

40

cam greu s le dm publicitii dintr-odat, pe neteptate. Noi, n acest timp, folosindu-ne de zgomotul pricinuit de aceste discuii, vom nfptui msurile dorite i le vom prezenta publicului ca pe un fapt mplinit. Nimeni nu va avea ndrzneala s cear nimicirea celor hotrte, mai ales c vor fi prezentate ca fiind un real progres. De altfel, presa va face atunci un joc util nou i va atrage ndat atenia publicului spre chestiuni senzaionale noi (cci, dup cum tii, noi am obinit oamenii de a cuta totdeauna ceva nou i schimbtor). Civa neghiobi, nchipuindu-i c sunt uneltele sorii, se vor npusti asupra acestor noi chestiuni fr a ti c ei nu neleg nimic din ceea ce noi vrem n realitate s se discute. Chestiunile politicii nu sunt deschise nimnui, n afar de aceia care i-au dat natere, nc nainte cu multe veacuri i care o conduc chiar i acum n tain. Din toate acestea putei vedea c, prefcndu-ne uneori c cerem prerea mulimii, noi nu facem altceva dect s ne uurm nfptuirea planurilor noastre. De asemenea putei observa c noi cutm totdeauna aprobarea nu a faptelor, ci a cuvintelor noastre rostite la cutare prilej. Noi trebuie s spunem pretutindeni i totdeauna c, n toate msurile noastre ne ghidm dup sperana unit cu sigurana de a fi folositori binelui tuturor. Pentru a abate cu abilitate atenia oamenilor prea ngrijorai de problemele politice, vom scoate la iveal problemele economice senzaionale nainte de aa zisele probleme politice noi. i vom lsa atunci pe toi s-i descarce furiile lor asupra acestui subiect. Gloatele se vor nvoi s rmn linitite, s se odihneasc dup nchipuita lor activitate politic (cu care i-am obinuit noi nine, pentru ca s putem lupta prin mijlocirea lor cu guvernele cretine), cu condiia de a avea noi distracii i ocupaii. n aceste noi distracii i ocupaii i vom ndrepta apoi aproape pe aceleai ci politice. Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului s nu ajung la nimic profund prin cugetare. Eventual i vom opri eficient de la gndire prin petreceri i sport, prin jocuri, prin desftri vicioase, prin nlnuiri de patimi i prin case de toleran publice. ndat vom pune apoi prin pres concursuri banale de arte i tot felul de sporturi. Aceste preocupri de mas vor ndeprta pentru totdeauna spiritele de la chestiunile elevate unde am avea mult de luptat cu ele. Oamenii, dezobinuindu-se din ce n ce mai mult s gndeasc spontan i independent numai prin ei nii vor ajunge s vorbeasc datorit propagandei noastre tocmai aa cum gndim noi. Datorit superficialitii i a lenii lor de a gndi noi vom fi singurii care vom da impulsuri i ndrumri cugetrii mai ales prin intermediul anumitor persoane care, bineneles, nu vor fi deloc bnuite de a avea legturi strnse cu noi.

41

Rolul utopitilor liberali va fi pentru totdeauna sfrit, atunci cnd va fi recunoscut regimul nostru francmasonic planetar. Pn atunci vor aduce multe foloase nou. De aceea, adeseori i vom ndemna mult mai mult pe oameni s nscoceasc tot felul de teorii complet ireale i fantastice, considerate noi, sau aa zise progresiste, cci astfel vom suci cu o mare uurin capetele acestor cretini, cu ajutorul cuvntului PROGRES. Nu gsii aproape nici unul printre ei care s neleag c sub acest cuvnt se ascunde o greeal, afar de cazurile cnd este vorba de descoperiri materiale, deoarece adevrul este numai unul singur i neschimbat, i nu poate prin urmare s progreseze. Progresul, ca o idee greit, servete la ntunecarea adevrului, pentru ca nimeni s nu-l cunoasc, n afar de noi aleii care suntem pzitorii lui. Cnd domnia noastr planetar va fi sosit, oratorii notri vor vorbi cu patos poporului despre marile probleme misterioase care au frmntat omenirea pentru a o duce, n sfrit, la regimul nostru mntuitor. Nimeni nu va bnui atunci c toate aceste probleme au fost nscocite de ctre noi, dup un plan politic pe care nimeni nu l-a ghicit n tot cursul lungilor veacuri. AL XIV - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Religia cea nou a viitorului. Sclavia viitorului. Imposibilitatea de a cunoate misterele religiei francmasonice a viitorului. Pornografia necesar Viitorul cuvntului tiprit atunci cnd francmasonii vor avea complet puterea. Cnd va fi sosit domnia noastr planetar, nu vom recunoate nici o alt religie afar de aceea a noastr, care este unic i de care ne este legat destinul, deoarece noi francmasonii suntem aleii prin care acest destin este unit cu soarta lumii. Din acest motiv va trebui s nimicim toate credinele. Faptul c prin aceast nimicire a credinei se sporete numrul ateilor din zilele noastre, nu ne va stnjeni strduinele, ci din contr va servi drept pild generaiilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al crei sistem stoic conceput de noi va izbuti s cucereasc toate popoarele. Vom spune atunci tuturor c n aceasta const adevrul ei mistic, n care zace toat fora ei educatoare. Atunci vom publica la toate prilejurile articole n care vom asemna regimul nostru mntuitor cu cele ale trecutului. Binefacerile unei odihne ctigate

42

dup veacuri de frmntri vor scoate la iveal nsuirile plcute ale stpnirii noastre. Greelile administratorilor cretini vor fi zugrvite de noi n culorile cele mai vii. Vom da natere la o aa de mare scrb fa de aceste administraii, nct popoarele vor prefera odihna robiei n locul drepturilor mult trmbiatei liberti care i-a zpcit att de mult i care le-a rpit mijloacele de trai fcndu-i s fie exploatai de ctre o ceat de aventurieri, netiutori de ceea ce fac. Nefolositoarele schimbri de guvern, la care i ndemnm noi pe cretini atunci cnd voim s spm temeliile lor de guvernmnt, vor obosi n aceast vreme att de mult popoarele, nct ele vor prefera s ndure orice din partea noastr, numai s scape de noi frmntri. Vom arta atunci cu struin greelile istorice ale guvernelor cretine care, n lipsa adevratului bine, au ameit omenirea n cursul attor veacuri, urmrind un bine social iluzoriu, fr a-i da seama c planurile lor nrutesc, n loc s mbunteasc, condiiile vieii omeneti pe aceast planet. Filozofii notri vor discuta toate greelile credinelor cretine, dar nimeni niciodat nu va discuta religia noastr sub adevrata ei nfiare, deoarece nimeni nu o va cunoate cu adevrat, afar de cei ai notri, care nu vor ndrzni niciodat s-i descopere tainele. n rile zise naintate, am dat deja natere unei literaturi nebune, murdare, mrave. Aceasta o vom rspndi ctva timp, chiar i dup ce am ajuns la putere, pentru a scoate mai mult la iveal deosebirea dintre discursurile, dintre programele noastre i aceste nemernicii ale cretinilor. Iniiaii notri francmasoni, crescui pentru a conduce pe cretini, vor alctui discursuri, planuri, memorii, articole care ne vor da nrurirea deplin asupra acestor oameni i ne vor ngdui s-i ndreptm ctre ideile i cunotinele pe care vom voi atunci ca ei s le nsueasc. AL XV - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Secretul loviturii de stat mondiale ce va dura o zi. Condamnrile la moarte ce vor fi pronunate atunci. Soarta viitoare a tuturor francmasonilor cretini. Caracterul legendar i mistic al puterii francmasonilor. nmulirea rapid a lojilor francmasonice. Administraia central a Marilor Maetri francmasoni. Tainica afacere Azeff. Francmasoneria este cluza esenial a tuturor societilor secrete.

43

Importana tainic a succesului public. Colectivismul inerent. Victimele eventuale. Condamnarea ulterioar la moarte a francmasonilor. Prbuirea planetar a prestigiului legilor i al autoritii. Prealegerea francmasonilor. Scurtimea i limpezimea exemplar a legilor care vor fi promulgate n timpul domniei viitoare a francmasonilor. Supunere total i necondiionat fa de autoritate. Msuri dure contra abuzurilor de putere. Cruzimea neobinuit a pedepselor. Limita vrstei pentru cei care vor fi judectori. Liberalismul judectorilor i al puterii vor dispare. Banul mondial al Statului Planetar Unic. Absolutismul fr precedent al francmasoneriei. Dreptul de casaie. Aspectul patriarhal al viitorului guvern Planetar. Zeificarea obligatorie a guvernului. Dreptul celui mai tare n calitatea sa de drept unic. Regele Statului Unic Planetar este considerat a fi patriarhul lumii. Cnd n sfrit vom ncepe a domni peste tot globul - cu ajutorul loviturilor de Stat (pregtite n aceeai zi) - i dup ce vom fi hotrt desfiinarea tuturor guvernelor n fiin (chiar dac pn atunci va mai trece o oarecare vreme), vom cuta s mpiedicm uneltirile i comploturile mpotriva noastr. n acest scop, vom osndi la moarte pe toi aceia care vor ntmpina venirea noastr la putere cu armele n mini. De asemenea orice nfiinare de noi societi secrete, ce nu va servi scopurile noastre, va fi atunci pedepsit cu moartea. Att societile secrete care exist n zilele noastre i care ne sunt cunoscute, ori care ne-au servit i ne servesc nc, ct i cele care nu ne sunt cunoscute, vor fi dup aceea desfiinate, iar membrii lor vor fi trimii n continente deprtate, n afara Europei. La fel vom proceda cu toi cei care tiu prea multe despre noi (chiar din rndurile noastre, din Francmasoneria exterioar, care au ajuns s tie prea multe lucruri secrete). Aceia pe care i vom crua pentru un motiv oarecare, vor tri sub o venic ameninare a surghiunului.

44

De ndat ce vom avea puterea vom publica legi aspre prin care vom sili pe toi fotii membri ai societilor secrete, care ne sunt sau care ne-au fost rivale, s prseasc Europa, care va deveni centrul stpnirii noastre. (Aici apare destul de clar c, n final, Europa va fi centrul sau, cu alte cuvinte, Comandamentul Francmasoneriei Mondiale). n societatea uman n care, gradat noi am semnat din plin seminele dezbinrii, nemulumirii, i a prins rdcini nenelegerea (cum este de exemplu protestantismul), nu se va mai putea restabili dup aceea ordinea dect prin msuri dure, rapide i nemiloase, care vor dovedi o putere de neclintit; este evident inutil s se dea vreo atenie victimelor czute pentru binele nostru viitor. Rolul fiecrui guvern care recunoate c exist, nu este numai de a culege roadele privilegiilor sale, ci i de a-i ndeplini datoriile, pentru a ajunge la nfptuirea anumitor scopuri, fie chiar cu preul celor mai mari jertfe. Pentru ca un guvern s ajung s fie neclintit, trebuie s-i mreasc la maximum aureola puterii sale, iar aceast aureol nu se ctig dect printr-o fascinant inflexibilitate a puterii, care trebuie s poarte semnele unei atotputernicii oculte. Aa era, pn n vremurile din urm, autocraia care tocmai de aceea rmne singurul nostru duman serios din ntreaga lume, alturi de Papalitate. Aducei-v n aceast direcie aminte de pilda Italiei necate n snge, care totui nu s-a atins de nici un fir de pr al lui Sylla, cel care a vrsat acest snge. Sylla, prin puterea sa uluitoare, s-a ridicat pn la cea mai nalt treapt n ochii poporului chinuit i jertfit chiar de ctre el, iar ntoarcerea lui ndrznea n Italia, l-a fcut i mai inviolabil. Poporul nu se atinge niciodat de acela care-l hipnotizeaz prin ndrzneal i tria voinei lui. Ateptnd ns venirea momentului victoriei, ct i pentru a grbi clipa triumfului nostru, vom nfiina i vom nmuli lojile masonice n toate rile din lume. n aceste loji francmasonice, care pentru cei naivi vor prea opuse i diferite, i vom coopta i i vom atrage s intre n ele pe toi aceia care sunt sau pot fi nite emineni ageni. Aceste grupri, aceste loji vor reprezenta totodat centrul nostru principal de informaii i manipulare a maselor ignorante, fiindc ele vor rmne mijlocul cel mai eficient al activitii noastre. Vom conduce centralizat, n mod strict, toate aceste societi francmasonice (n mod aparent diferite) printr-o administraie cunoscut numai de noi - cei care suntem i vom rmne total necunoscui, pentru a putea aciona ct mai eficient din umbr - i care va fi compus i condus n totalitate numai de cei mai inteligeni oameni ai notri. Lojile noastre francmasonice vor avea fiecare cte un reprezentant numit de noi, iar acesta va fi cel care va da cuvntul de ordine i programul pe care noi l vom decide; n dosul acestui reprezentant se va ascunde nebnuit administraia despre care am vorbit.

45

Vom forma i vom ntreine n cadrul acestor loji francmasonice focarul tuturor micrilor anarhice-revoluionare i liberale, care vor servi scopurilor noastre. Aceste loji vor fi alctuite din oameni ct mai docili i maleabili, care vor proveni pe ct posibil din toate straturile societii, dar mai ales dintre cei bogai. Planurile politice cele mai secrete ne vor fi astfel aduse nou totdeauna la cunotin i vor cdea n mna noastr i, n cazul n care vom fi de acord cu coninutul lor, ele vor intra imediat sub autoritatea noastr din prima zi a apariiei lor. Printre membrii acestor loji vor trebui neaprat s fie cuprini aproape toi agenii poliiei naionale i internaionale, deoarece serviciile lor sunt de nenlocuit pentru noi, avnd n vedere c poliia poate nu numai s ia msuri rapide mpotriva nesupuilor i recalcintranilor, dar s i acopere ori s muamalizeze complet toate aciunile noastre rele sau s gseasc pretexte avantajoase pentru noi atunci cnd apar nemulumiri i cnd am putea fi descoperii. Aceia care intr cel mai uor n societile secrete sunt de obicei nite ambiioi sau aventurieri i sunt n general oameni uurateci, cu care nu ne va fi greu s ne nelegem pentru nfptuirea planurilor noastre. Dac se vor nate la un moment dat dezordini ntr-un Stat, aceasta va nsemna c am avut chiar noi nevoie s generm tulburri pentru a nimici o solidaritate prea mare. Dac se va pune la cale un complot n snul su, conductorul acestei uneltiri va fi unul dintre cei mai credincioi servitori ai notri. Este absolut firesc ca noi, cei puini care facem parte din Ierarhia Francmasonic Secret, i nimeni altcineva, s fim cei care coordoneaz, nebnuii de nimeni - din umbr aciunea Francmasoneriei exterioare, pentru c numai noi tim cu adevrat unde vrem s ajungem; noi, numai noi cei ce facem parte din elit trebuie s cunoatem scopul final al fiecrei aciuni, n timp ce toi ceilali membri ai lojilor nu trebuie s tie mai nimic. Pentru membrii Francmasoneriei exterioare, scopul respectivei aciuni va fi prezentat ca fiind altul i astfel ei nici mcar nu vor bnui ceea ce urmrim noi atunci. Ei se mulumesc de obicei cu un succes momentan, care le satisface amorul propriu n nfptuirea planurilor lor, fr a observa c acest plan nu pornete totdeauna din iniiativa lor ci le este sugerat de ctre noi. Oamenii se nscriu cel mai adesea n loji din curiozitate sau fiind animai de sperana deart de a-i satisface ambiiile politice cu ajutorul lor; alii vor s profite de relaiile oferite de noi iar unii numai pentru a-i expune naintea unui public visurile lor irealizabile, care n realitate nu se sprijin pe nimic. De cele mai multe ori acestor oameni naivi le este sete de emoia succesului i a aplauzelor, manifestri cu care noi nu suntem niciodat zgrcii. Noi le oferim

46

ntotdeauna acest succes pentru a ne folosi ulterior de mulumirea de sine care este legat de el i datorit creia oamenii primesc foarte uor sugestiile noastre fr a bga de seam, fiind n acelai timp cu totul convini c exprim fr gre ideile proprii i c ei nici nu ar putea fi n stare s i le nsueasc pe ale altora. Nici nu v putei nchipui ct de uor i cum pot cdea chiar i cei mai inteligeni oameni care se afl i rmn ntr-o stare de naivitate plin de incontien, cu condiia de a-i face s fie ct mai mulumii de ei nii. n acelai timp doar noi tim ct este de uor s-i descurajezi prin cel mai mic insucces, fie chiar numai prin ncetarea aplauzelor, i astfel s-i robeti unei supuneri slugarnice numai pentru a putea obine mai mereu noi succese. n msura n care marii notri Maetri Francmasoni dispreuiesc gloria, numai spre a face s reueasc pe deplin i ct mai repede proiectele lor, n aceeai msur oamenii obinuii care au mintea unor copii sunt n stare s-i jertfeasc toate elurile lor numai i numai pentru a obine ct mai mult glorie. Acest fel tipic de a vedea al lor ne uureaz foarte mult sarcina de a-i influena i de a-i conduce. Aceti tigri la nfiare au n realitate sufletul unei turme de oi, iar capetele lor, cu rare excepii, sunt cu desvrire goale i tocmai aceasta explic de ce ei pot fi influenai i manipulai att de uor. Le-am dat acum drept cal de btaie, aa cum dai unui copil o jucrile, visul absorbirii complete a individualitii omeneti de ctre unitatea simbolic a colectivismului. nc n-au ajuns s neleag i nici nu vor nelege curnd c aceast jucrie le-a absorbit deocamdat cu totul atenia. Este aici o nclcare fi a celei mai importante legi a naturii care, din prima zi a Creaiei, a fcut pe fiecare fiin deosebit de cealalt, tocmai pentru ai afirma n mod creator individualitatea. Faptul c noi am fost n stare s-i aducem, iar actualmente s-i meninem n aceast stare nebuneasc, nu ne dovedete oare cu o limpezime orbitoare, ct de puin dezvoltat este mintea lor fa de mintea noastr? Acest aspect este cea mai important garanie a succesului nostru. Ct de clarvztori erau MAETRII notri francmasoni care au spus c pentru a atinge un scop mare nu trebuie niciodat s te opreti n faa mijloacelor i nu trebuie s-i precupeeti numrul victimelor jertfite! Noi n-am numrat victimele din rndurile noastre i cu toate c la nevoie am sacrificat pe unii dintre ai notri, procednd astfel, am dat Ierarhiei noastre francmasonice secrete o putere pe care altfel nu am fi dobndit-o poate niciodat. Victimele dintre cei ai notri, relativ puine ca numr, ne-au aprat totdeauna la momentul potrivit de distrugerea total.

47

Moartea este sfritul de nenlturat al fiecruia. Mai util este s grbim moartea acelora care, plini de fermitate, pun piedici operei noastre, dect s murim noi, MAETRII FRANCMASONI care am dat natere acestei opere gigantice. Noi va trebui s-i osndim la moarte i s-i executm pe francmasonii trdtori, astfel nct nimeni, afar de fraii lor s nu poat s bnuiasc ceva, nici chiar victimele condamnrii noastre. Ei mor toi, cnd trebuie, n conformitate cu planurile noastre, N APAREN de moarte natural. Aceste msuri drastice au nlturat din snul francmasoneriei (ordinare) orice urm de mpotrivire i de nesupunere. Tot predicnd cretinilor liberalismul, noi meninem totodat i pe agenii notri agitatori ntr-o supunere desvrit. AL XVI LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Modul secret n care universitile pot fi fcute s devin nevtmtoare. Clasicismul va fi pe deplin nlocuit. Educaia n Statul Planetar Unic i alte profesiuni. Reclama obligatorie a autoritii Stpnitorului cel nou n coli. Desfiinarea complet a nvmntului liber. Noile teorii ale Statului Planetar Unic. Independena gndirii va fi reprimat. nvtura n Statul Planetar Unic se va face mai ales prin imagine. n scopul de a nimici ct mai repede i definitiv toate forele colective care nu sunt ale noastre, vom ntemeia noi altele, care vor aciona ntr-un spirit nou aa cum vrem noi (Universiti). Rectorii i profesorii vor fi pregtii n tain pentru munca lor, n spiritul nostru francmasonic, prin programe de aciuni strict secrete i amnunite, de la care ei nu se vor putea abate absolut deloc. Ei vor fi atunci numii numai dup ce vor fi verificai cu mare grij i vor depinde de guvern. Atunci cnd vom prelua puterea i vom conduce printr-un Guvern Unic ntreaga planet, vom exclude complet din programele de studii dreptul cetenesc i tot ceea ce privete aspectul tainic care se refer la problemele politice. Aceste mari secrete, care permit s fie manipulate masele, vor fi predate numai ctorva zeci de persoane alese chiar de noi prin testare pentru nsuirile lor speciale. Cnd vom fi n final la putere, vom scoate complet din programele de studii toate acele materii care nainte erau studiate i care pot pricinui tulburri i i vom face pe

48

tineri s fie asculttori i s i iubeasc pn la idolatrizare (cultul personalitii!) pe cei care i vor conduce. Vom terge apoi din memoria umanitii toate informaiile referitoare la faptele secolelor trecute care nu ne avantajeaz. Tot atunci vom face astfel nct vom desfiina n ntregime orice form de nvmnt liber. Sistemul de reprimare sistematic a gndirii binefctoare, creatoare, libere este de pe acum n vigoare n cadrul sistemului educaional bazat din ce n ce mai mult pe folosirea persuasiv a imaginilor care va trebui s transforme ct mai repede oamenii n nite animale supuse, care vor atepta ineri s li se nfieze toate lucrurile prin imagini modificate conform inteniilor noastre pentru a nelege totul aa cum vrem noi. n Frana, unul dintre agenii notri cei mai eficieni i anume Bourgeois, a nceput deja s promoveze noul program de educaie cu ajutorul imaginilor. AL XVII LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Baroul va fi restructurat. Influena preoilor cretini va trebui s scad tot mai mult. Libertatea contiinei se va urmri s fie diminuat. Regele Statului Planetar Unic al Francmasonilor va fi simultan i Patriarh i Pap. Mijloacele secrete de lupt ale francmasoneriei cu bisericile existente. Problemele curente ale presei contemporane aa cum sunt ele privite de francmasoni. Organizarea cea nou a poliiei. Poliia voluntar. Spionajul i turntoria dup modelul gruprilor francmasonice secrete. Abuzurile de putere vor fi curent muamalizate. Baroul i face cel mai adesea pe oameni s devin reci, cruzi, ndrtnici, totodat aceasta i face s fie obinuii s vad totul n folosul aprrii a nu conteaz ce i nu pentru a susine binele social. Prin aceasta ei demoralizeaz aproape n ntregime tribunalul. Noi vom face din aceti oameni mpietrii la suflet i foarte servili funcionari executivi. Avocaii i judectorii vor fi lipsii atunci de dreptul de a comunica cu inculpaii; ei vor primi numai procesele de la tribunal i apoi i vor apra clienii dup interogatoriul luat de tribunal, o dat ce faptele le vor fi astfel cunoscute. Ei vor primi n toate cazurile onorarii care vor fi independente de calitatea aprrii. Aceasta va duce n scurt timp la suprimarea, printre altele, a corupiei care exist actualmente n aparatul judectoresc, cci la ora actual acesta nu mai consimte s dea ctig de

49

cauz dect numai celui care pltete. Am luat de asemenea msuri pentru a discredita complet clasa preoilor cretini, i numai civa ani ne mai despart de desfiinarea religiei cretine (CONSPIRAIA FRANCMASONIC MONDIAL CARE VIZEAZ SUBMINAREA I DISTRUGEREA CRETINISMULUI). n general, presa noastr contemporan va demasca numai afacerile corupiei de stat, religiile, incapacitatea flagrant i prostia actualilor conductori i toate acestea vor fi fcute n termenii cei mai njositori, pentru a-i ponegri i calomnia mai ales pe cei buni i destoinici n toate modurile, aa cum numai noi tim s facem cu genialitatea noastr diabolic. n timpul guvernrii noastre planetare, fiecare al treilea om va supraveghea aproape permanent pe ceilali. Atunci nu va mai fi deloc ruinos s fii spion, cutr i denuntor. Agenii notri, care vor fi cozile noastre de topor n multe situaii vor fi racolai att din nalta societate, ct i din clasele de jos i chiar din cele de mijloc, dintre editori, tipografi, librari, comerciani, muncitori, birjari, lachei etc. Verificarea depoziiilor i a tuturor arestrilor vor depinde atunci de un grup de controlori. Acela care nu va da ct mai detaliat raportul asupra a tot ceea ce a vzut i a auzit n materie de politic, va fi considerat vinovat de tinuire i complicitate, fiind tratat dup aceea ca i cnd s-ar fi dovedit c a fcut aceste dou lucruri. n regatul nostru universal, care va cuprinde toate rile ce vor fi atunci fr grani, va fi obligatoriu pentru toi oamenii notri devotai i fideli s serveasc statul n felul acesta. AL XVIII - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Msurile suplimentare de siguran care vor fi luate de francmasoni. Supravegherea foarte atent i total a conspiratorilor. O gard numeroas care l pzete la vedere pe Preedintele Statului indic ruina puterii. Garda regelui Statului Planetar al francmasonilor. Prestigiul mistic i totalitar al puterii. Arestarea rapid i cercetarea abuziv va fi realizat la prima bnuial atunci. Cnd vom considera c este stringent necesar s ntrim msurile de protecie politic, vom declana imediat dezordine i manifestri de nemulumire, care vor fi amorsate i exprimate de oratori buni. Persoane nutrind aceleai sentimente se vor uni cu ei. Aceasta ne va servi atunci drept motiv pentru a autoriza tot felul de percheziii i supravegheri care se vor putea face chiar cu ajutorul poliiei.

50

Nu trebuie s se uite c aproape totdeauna prestigiul puterii scade dac se descoper periodic c exist comploturi mpotriva sa. Noi am distrus nu o dat prestigiul conductorilor buni prin desele atentate organizate de agenii notri, care pentru noi nu sunt altceva dect nite miei orbi ai turmei pe care o conducem. Vom sili astfel pe guvernani s-i recunoasc neputina prin msurile fie de siguran pe care ei vor fi nevoii s le ia i astfel vom ruina complet pn la urm prestigiul puterii. A pzi tot timpul, pe fa un mare conductor nseamn a recunoate slbiciunea guvernului. Conductorul Suprem ales de noi, cnd va apare n snul mulimii va fi totdeauna nconjurat de o mulime de brbai i de femei care vor fi luai de cei naivi drept curioi. Noi considerm c o dat cu instituirea grzii oficiale dispare prestigiul mistic al puterii. Noi i vom aresta imediat pe criminali la prima bnuial. Teama c ne-am putea nela nu trebuie s fie un motiv care s dea posibilitatea de fug ori de sustragere unor indivizi bnuii de un delict sau de o crim politic, situaie pentru care noi ne vom arta a fi nendurtori. Datorit prostiei lor i a naivitii conductorilor de state, la ora actual, guvernele nu sunt n stare s neleag ce este n realitate politica i care sunt tainele ei. AL XIX - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Dreptul de a prezenta jalbe i proiecte va fi speculat la maxim de francmasoni. Rzvrtirile i rostul acestora. Crimele politice vor fi altfel judecate de tribunale. Reclama pentru crimele politice va trebui s nceteze pentru totdeauna. Cu toate c noi nu vom ngdui ca fiecare s se ocupe n mod direct de politic, vom ncuraja n schimb orice raport, orice cerere care va solicita guvernul s mbunteasc starea poporului: aceasta ne va permite s vedem ct mai clar i la momentul potrivit toate lipsurile i doleanele supuilor notri, crora le vom rspunde fie cu ndeplinirea cererilor fcute, dac evident acestea nu ne lezeaz interesele, fie cu o respingere abil argumentat, care va urmri totodat s dovedeasc greeala de judecat a celor ce le-au alctuit. Uneltirile revoluionare cel mai adesea nu sunt altceva dect ltratul unui celu mpotriva unui elefant. Pentru un guvern care este organizat, aa cum trebuie, nu att din punct de vedere poliienesc, ci social, ltratul acestui celu n-are nsemntate i se produce numai pentru c dobitocul nu-i cunoate de fapt

51

nici locul i nici nsemntatea lui. Va fi de-ajuns s se dovedeasc, printr-un exemplu sugestiv, att importana unuia ct i a celuilalt, pentru ca aceti cei s nceteze de a mai ltra i s nceap s dea bucuroi din coad de ndat ce zresc elefantul. Pentru a rpi crimei politice faima ei de fapt vitejeasc, vom avea grij s o punem naintea judectorilor pe aceeai treapt cu furtul, omorul i mpreun cu orice alt nelegiuire mrav i josnic. Atunci opinia public va confunda destul de uor n gndul ei aceast categorie de crime cu ruinea tuturor celorlalte, i va sfri prin a le privi cu acelai dispre. Noi ne-am propus de asemeni i ntr-o anumit msur credem c deja am izbutit s-i mpiedicm pe cretini s mai lupte mpotriva uneltirilor noastre revoluionare. n acest scop, att prin pres, ct i prin cuvntrile noastre sau articolele publicate, n manualele de istorie care au fost i vor fi n mod viclean alctuite de noi, am fcut o abil reclam pentru aa zisa jertf total de sine care a fost sau este fcut de ctre cei rzvrtii chipurile n vederea binelui obtesc. Aceast reclam a mrit considerabil numrul liberalilor i a aruncat totodat mii de cretini naivi n rndurile turmei noastre fcndu-i s devin nite supui francmasoni de duzin care ne servesc cu devotament interesele. AL XX LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Noul program financiar. Impozitul va fi mrit n mod progresiv. Perceperea progresiv i insidioas a impozitului prin aa zisele timbre. Cas de fond de titluri i modul n care va fi evitat stagnarea banilor. Curtea de conturi. Desfiinarea reprezentrii. Stagnarea posibil a capitalurilor. Emisiunea de bani noi. Schimbul aurului. Schimbarea cea nou de cost a muncii. Bugetul. mprumuturile statului i modul n care vor fi ele realizate. Seria hrtiilor cu 1% dobnd. Hrtiile industriale.

52

Conductorii cretinilor: favoriii i totodat agenii eficieni ai francmasonilor. Vom vorbi acum succint despre programul nostru financiar pe care special l-am pstrat pentru sfrit, ca fiind punctul cel mai greu care totodat este culminant i hotrtor al planurilor noastre de acaparare a puterii asupra ntregului pmnt. ncepnd acum s v vorbesc despre el, v voi aduce mai nti aminte ceea ce v-am mai spus odat, sub form de aluzie, i anume c, la noi, suma actelor noastre se rezolv printr-o banal chestiune de cifre. Cnd vom pune mna pe putere i vom domni nestingherii asupra ntregii planete, guvernul nostru unic i absolut se va feri n interesul su propriu de a ncrca prea mult poporul cu dri; el nu va uita atunci s pozeze cu mult abilitate n rolul su de printe i aprtor. Dar cum noi tim dintotdeauna c organizaia guvernamental cost scump, va trebui totui s gsim din timp mijloace de ntreinere a ei. Iat de ce noi credem c trebuie pregtit un anumit echilibru financiar cu o deosebit grij. n timpul guvernrii noastre planetare, unice, Regele ales de noi va avea i va lansa cu ablitate ideea fictiv a legalitii nsuirii i proprietii asupra a tot ceea ce se gsete n Statul su (acest lucru va fi destul de uor de nfptuit), el va putea tocmai de aceea recurge la confiscarea prompt i aparent legal a tuturor sumelor de bani pe care el va crede c sunt necesare pentru a regla circulaia monetar a Statului nostru planetar unic. n felul acesta, atunci impozitele vor fi percepute fr sfial, dar progresiv i ele vor asigura n realitate un venit cu mult mai mare dect cel dat de impozitul proporional de astzi. Conductorul unic al statului nostru planetar nu va avea deloc nevoie de proprieti personale deoarece atunci tot ce este n stat este de fapt al lui, pentru c noi tim c n cazul n care acesta ar avea averile sale personale acestea ar anula drepturile sale ABSOLUTE de proprietate asupra bunurilor i a posesiunilor tuturor. Cumprarea unei proprieti, sau primirea unei moteniri, se vor face numai pltind o tax de timbru progresiv. Calculai v rog ct de mult vor depi aceste impozite care ne vor reveni doar nou actualele venituri ale statelor de pe tot pmntul. Singurul individ care nu va mai avea atunci interesul s fure din banii statului este proprietarul lor unic, adic eful statului nostru planetar. Tocmai din aceast cauz, controlul su direct interesat va face imposibile pierderile i risipa. Puterea sa nu va fi niciodat la discreia favoriilor care-l nconjoar pentru a-i da strlucire i mreie, pentru c noi tim c acetia nu urmresc n majoritatea cazurilor dect interesele lor i nu pe acelea ale statului nostru planetar unic.

53

Crizele economice au fost i vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage bani din circulaie. Capitaluri enorme rmneau astfel fr s fie folosite, sustrgndu-se n acest fel banii statului, care era pn la urm obligat s se adreseze acestor capitaluri pentru a avea bani. Aceste mprumuturi mresc n final cu foarte mult datoriile statului prin plata ulterioar a dobnzilor. Concentrarea aproape de neimaginat n trecut a industriei n minile capitalitilor, care au distrus i vor distruge complet mica industrie, a absorbit nu numai toate forele poporului ci i pe acelea ale statelor actuale. Orice mprumut pe care l solicit dovedete din plin slbiciunea statului respectiv i nenelegerea drepturilor sale. n viziunea noastr mprumuturile stau permanent deasupra capetelor guvernanilor precum o sabie a lui Damocles, iar acetia, n loc s ia de la popor banii de care au nevoie, printr-un impozit temporar, vin cu mna ntins precum milogii ca s cereasc de la acele capitaluri uriae care au fost i sunt ale noastre. mprumuturile externe sunt ntocmai ca nite lipitori care nu se mai pot desface de pe trupul statului dect atunci cnd cad singure sau atunci cnd statul le arunc deoparte cu hotrre. Totui statele din cauza prostiei lor fr margini nu numai c cel mai adesea nu le desfac, ci chiar continu s i le aplice, astfel c pn la urm multe dintre aceste state trebuie s piard n urma acestor masive i abile luri de snge benevole. Atta timp ct mprumuturile sunt doar interne, aceasta nu face dect s mute banii din buzunarul sracului n acela al bogatului. Dar atunci cnd noi am cumprat prin corupie i viclenie persoanele cele mai influente care ne trebuiau, urmrind astfel strmutarea ct mai grabnic a mprumuturilor la extern, aproape toate bogiile statelor au nceput s curg ca nite fluvii spre tezaurele noastre i n urma acestui tratament aproape toi oamenii au nceput s ne plteasc un bir de robi. Dac nesbuina att de evident pentru noi a conductorilor de stat, n ceea ce privete afacerile statului i prostia cras persoanelor cu funcii importante de conducere precum i coruptibilitatea minitrilor au ncrcat rile lor de datorii uriae pe care cel mai adesea acestea nu le pot restitui, trebuie s tii c toate acestea ne-au costat bani i au implicat eforturi. Hrtiile industriale (aciunile) vor fi apoi cumprate chiar de guvern care, din simplu tributar de impozite - cum este acum -, se va transforma mai trziu n mprumuttor din calcul. O astfel de msur abil va face totdeauna s nceteze stagnarea banilor i parazitismul i va sugruma gradat presa, fiindc trebuie s avei n vedere c aceste lucruri ne sunt foarte de folos att timp ct noi nu avem puterea la nivel planetar; dar reinei c ele nu vor mai fi deloc de dorit atunci cnd o vom

54

dobndi. Calculele pe care le vom prezenta atunci vor fi clare la momentul oportun i ele vor pune astfel capt abuzurilor de care la ora actual noi ne folosim cu abilitate i ndrzneal pentru a dobndi puterea, fiindc trebuie s v fie clar c toate acestea nu vor fi tolerate sub conducerea noastr planetar unic. Conductorii pe care chiar noi i povuiam altdat s se distreze ct mai mult i ct mai des pe banii statului prin recepii, etichet, serbri, cadouri nu erau dect un paravan al nostru. Drile de seam prezentate periodic de favoriii lor erau n realitate fcute de agenii notri i ele fceau promisiuni mincinoase i mbucurtoare asupra viitorului cum c acesta va aduce importante economii i mari ameliorri... Economii de ce anume? De noi mprumuturi?... Aa ar fi putut cei lucizi i inteligeni s-i ntrebe dac ar fi fost astfel, dar nefiind, ei nu-i ntrebau pe aceia care le citeau drile de seam i proiectele care veneau i vin n continuare de la noi... AL XXI - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC mprumuturile interne. Pasivul i impozitele. Conversiile. Casele de Economii i renta. Suprimarea complet a bursei fondurilor publice. Taxarea modificat a valorilor industriale. Noi am profitat totdeauna din plin de corupia administratorilor i de neglijena cras a tuturor conductorilor pentru a primi ulterior napoi prin intermediul dobnzilor sume duble, triple i uneori chiar i mai mari, n urma acordrii unor mprumuturi uriae care nu erau aproape deloc necesare statelor respective. Cnd vom dobndi puterea absolut asupra ntregului pmnt, vom suprima n scurt timp toate Bursele de fonduri publice, deoarece nu vom mai admite ca prestigiul puterii noastre care va trebui s fie legendar s ajung tirbit datorit unor variaii de preuri. Aceste preuri vor fi instituite atunci prin lege la valoarea lor real. Vom nlocui astfel complet atunci bursele cu mari stabilimente de credit special a cror destinaie va fi s taxeze valorile industriale n strns legtur cu valorile noastre guvernamentale. Aceste stabilimente vor fi atunci capabile s arunce pe pia, chiar ntr-o singur zi, peste cinci milioane de valori industriale. n felul acesta, toate intreprinderile industriale fr excepie vor depinde de noi. V putei lesne nchipui, sper, ce putere uria vom dobndi n acest mod.

55

AL XXII - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Secretul viitorului trebuie s fie ascuns cu grij. Rul secular este singura baz a binelui viitor. Aureola puterii absolute i adorarea ei mistic de ctre masele ignorante. V-am artat anterior secretul legturilor noastre cu actualele guverne i operaiunile financiare pe care noi le coordonm permanent din umbr. S tii c toate acestea se vor mplini pentru c noi avem n mn cea mai mare for modern: AURUL. Cu ajutorul lui (al aurului) mai trebuie oare s demonstrm c Ierarhia noastr este n mod evident predestinat s aib i s pstreze puterea absolut? Puterea noastr va fi mereu glorioas att pentru c ea va fi imens, ct i pentru c ea va guverna i va conduce independent de poziia liderilor politici i a oratorilor ce strig cuvinte nebuneti pe care ei le numesc principii mari i care n realitate nu sunt dect utopii. AL XXIII - LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC Reducerea drastic a produciei obiectelor de lux. Mica industrie i rolul ei. omajul reprezint un mare pericol n cadrul Statului Planetar Unic. Interzicerea complet a beiei. Condamnarea definitiv la moarte a vechii societi i nvierea sa fr o nou form. Regele Statului Planetar Unic al francmasonilor va fi considerat alesul lui Dumnezeu. Pentru ca popoarele s se obinuiasc cu supunerea, atunci cnd noi vom avea puterea deplin asupra ntregului pmnt, trebuie s fie obinuite la un moment dat cu modestia i tocmai pentru aceasta trebuie s fie micorat atunci producia de bunuri de consum. Noi vom restabili apoi noua industrie, care va da lovitura capitalurilor particulare ale diverilor fabricani, pentru c marii fabricani ndreapt de multe ori, fr s tie, avntul maselor mpotriva guvernului. Noi tim de asemeni c un popor care se ocup aa cum trebuie de mica industrie nu cunoate omajul. omajul este de altfel lucrul cel mai periculos att pentru conducere ct i pentru noi.

56

Guvernul Mondial al nostru, care va lua atunci locul guvernelor actuale - guverne care deocamdat conduc popoarele deja demoralizate i slbite de noi, care au ajuns s tgduiasc chiar i puterea lui Dumnezeu - va fi nevoit s condamne la moarte astfel de societi muribunde i chiar s le nnece n propriul lor snge stricat, pentru a ridica pe ruinele lor viitoare Republica Mondial Planetar care va fi guvernat numai de noi. AL XXIV LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC ntrirea rdcinilor regelui Statului Planetar Unic al Francmasonilor. Pregtirea atent i iniierea secret a regelui. ndeprtarea motenitorilor si direci. Regele Statului Planetar Unic i cei trei iniiatori ai si. Regele Statului Planetar Unic va avea un destin aparte. Ireproabilitatea total a moravurilor externe ale regelui. Mai muli dintre Maetrii notri francmasoni i vor pregti la momentul oportun att pe conductorii Republicii ct i pe succesorii acestora, alegndu-i nu dup criteriul ereditii, ci dup aptitudinile lor, pe care noi le considerm eseniale i i vor iniia n tainele ezoterice ale politicii. Urmaii direci ai conductorilor vor fi ndeprtai prompt dac n timpul studiilor vor da dovad fie de uurin fie de alte nsuiri care n viziunea noastr nu le sunt folositoare pentru a conduce. Numai cei care sunt totdeauna capabili de a conduce cu o mare viclenie i fermitate fiind nenduplecai pn la cruzime, vor primi n final dup unele verificri dure frnele puterii din minile Marilor maetri francmasoni. n caz c vreo boal - sau orice altceva - i va slbi voina i inteligena, acel conductor va trebui s cedeze n scurt timp locul altuia care este mai capabil. Singur Conductorul Suprem i cei trei Mari Maetri Francmasoni care vor fi iniiatorii si vor cunoate cu adevrat ce se urmrete s se finalizeze n viitor. Nimeni altcineva nu va ti unde dorete de fapt s ajung Conductorul i tocmai de aceea nimeni printre ceilali nu va ndrzni s se mpotriveasc la tot ceea ce el cunoate. Conductorul Suprem al Guvernului Mondial nu trebuie s fie dominat de pasiuni ci el trebuie totdeauna s-i domine pasiunile. Stlpul de atunci al umanitii, n persoana

57

Conductorului Suprem ales de noi numai dintre ai notri, trebuie s ne sacrifice doar nou toate dorinele sale personale. COMENTARIU Redm n continuare un inspirat comentariu asupra planului strategic criminal al ofensivei francmasonice mondiale i urmrim astfel s scoatem n eviden consideraiile tactice aa cum sunt ele expuse cu cinism n aceste protocoale: 1. Francmasonii mrturisesc aici scopul criminal pe care ei l urmresc i expun cu o mare ndrzneal mijloacele ce le vor ntrebuina, pentru a ajunge la aceast int. Scopul este: distrugerea oricrui Stat cretin, pentru a ajunge ei stapni. S vedem acum care le sunt mijloacele? Ca s se ntrebuineze cele mai abile mijloace, trebuie tiut cine este pentru ei adversarul, iar adversarul ce trebuie rpus pn la urm folosind nu conteaz ce mijloace malefice este naiunea cretin din fiecare Stat european. Dup destinuirea plin de impertinen a francmasonilor, omul este o bestie crud, care nu tie dect de fric. Pentru a stpni bestia trebuie n viziunea lor nebuneasc s pui mna pe putere. Astzi, cnd votul universal s-a acordat poporului, tocmai pentru aceasta trebuie s fie zpcite cu abilitate masele cu ideea libertii, pentru ca astfel poporul s prefac libertatea n destrblare i dezordine, i astfel fcnd s fie scpate puterea din minile guvernanilor, masonii irei i cruzi ridicndu-se la putere pe umerii poporului nelat. Cea mai evident dovad cu privire la punerea n aplicare a acestui plan diabolic de lupt ne-o d presa din toat lumea, condus cam pretutindeni de francmasoni. Avem i n ara noastr, aa cum fiecare i poate da seama (dac este suficient de inteligent) o asemenea pres, care nu scrie dect numai i numai n numele libertii i democraiei. Pentru a ajunge la o mare destrblare i dezordine, francmasonii mrturisesc c vor lucra n special prin corupie pentru a nvrjbi ntre ele toate partidele politice, pentru ca nu cumva s mai ajung la vreo nelegere, ei mrturisesc c vor aciona ca s prosteasc i s abrutizeze poporul cretin prin buturi spirtoase; ei mrturisesc de asemeni c vor strica tineretul prin scrieri i filme pornografice, i c vor deprava femeile cretine prin lux fr msur, superficialitate i ndemnarea la prostituie. Toate acestea ei le fac artnd cu o criminal frnicie c acesta este de fapt progresul. nvrjbirea aceasta sistematic o urmresc francmasonii

58

cam peste tot i fr ndoial c ei o urmresc i la noi n Romnia. De aceea putem vedea cu toii ct de nverunate sunt luptele dintre partide. n ceea ce privete buturile alcoolice, nu ntmpltor se constat mereu de ctre serviciile sanitare, falsificarea lor. Barurile de zi sau de noapte i restaurantele se nmulesc mereu i ntr-o mult mai mare msur dect celelalte magazine. n privina degradrii morale i spirituale prin vicii i pornografie se pot vedea zilnic i la noi reviste i ziare care sugestioneaz n acest sens i ndeamn n mod insidios tineretul la desfru, vlguire, sexualitate animalic, prostituie, sadism, masturbare, masochism, satanism. Cnd prin astfel de mijloace se va ajunge s se destrame toate legturile sociale i politice din ar atunci, spune el, se va arunca ca o fiar de prad asupra a ceea ce a mai rmas din acest putregai i va rsturna totul, pentru ca el s ntemeieze apoi un Stat nou planetar unic. n Statul cel nou Mondial, UNIC, ridicat pe ruinele Statelor cretine, francmasonii nu se vor mai cluzi dup regula LIBERTII. Acest cuvnt n viziunea sa criminal a fost bun de exploatat, spre a drma din temelii Statul cretin. El va ntrebuina apoi NUMAI despotismul absolut, fr de care nu poate exista civilizaia. n aceast lupt ascuns i pe zi ce trece mai agrig, francmasonul i-a luat ca tovar nedesprit AURUL, cu care el i cumpr pe cretinii slabi de nger i manipuleaz cu viclenie masele de oameni prin presa aberant cu care zpcete minile celor muli i proti. 2. Francmasonul a tiut i tie totdeauna s trag multe foloase din dezordine. Tocmai de aceea, el a cutat i caut mai mereu s dezlnuie dezordinea, revoluia, rzboiul pentru c asemenea frmntri i-au adus numai profituri. Cum caut s profite francmasonii de dezordine? n dou feluri: ei se mbogesc, pe cnd cretinii srcesc i se mpuineaz n rzboaie; astfel ajung francmasonii s spun n final cuvntul hotrtor chiar n Statele pe care au tiut s le manipuleze cu viclenie pentru ca s le arunce n rzboi. Tocmai de aceea, cel mai adesea ei caut s fac din rzboaie o ceart sngeroas pentru bani i cum ei au adunat, deloc ntmpltor, tot aurul din lume n bncile lor, ei vor fi aproape totdeauna ascultai i la ncheierea pcii. Dar n timp de pace oare cum acioneaz cel mai adesea francmasonul? El caut nainte de toate s ntunece judecata cea dreapt i cinstit a cretinului cu vorbe goale i cu

59

fgduine mincinoase, despre care el nc de mai nainte tie c nu se pot mplini. Prin ce mijloc? Prin PRES. Francmasonul st ascuns n umbr i privete cu dispre cum alii muncesc, le afl necazurile, nemulumirile i apoi el ncepe prin pres s asmut mulimea contra crmuirii, s i clatine ncrederea n cinstea i dreptatea conductorilor, pentru a o atrage de partea lui. De aceea ei caut n primul rnd ca n orice ar s pun mna pe PRES. Ei tiu c n viziunea lor satanic presa este scara care duce la o putere pmnteasc i la bogie, peste cadavre de cretini. 3. Intrm astfel i mai adnc n sufletul satanic, perfid i criminal al francmasonului; mai nti el caut s distrug sistematic ordinea stabilit prin Constituie. Constituia este legea de baz a Statului, care stabilete un echilibru ntre puterile Statului: ntre Conductorul acestuia, persoanele care crmuiesc i popor. El caut s sfarme aceast cumpn dreapt, cutnd prin puterea aurului i mai ales prin minciunile din pres s despart pe conductori de poporul pe care l conduc. Pentru a ajunge ct mai repede aici, ei mping pe toi ambiioii s dea asalt puterii, ndeamn pe toi nepricepuii s vorbeasc verzi i uscate n Parlament, pentru a mpiedica guvernele s fac legi, ei pun ziaritii s atace tot ce este bun, spiritual, divin i cinstit n ar, pentru ca poporul, care n naivitatea sa crede foarte uor, s nu mai aib ncredere n nimeni i s cear mereu schimbare de guvern. Cu ct guvernele se schimb mai des, cu att slbete mai mult puterea de a conduce i de aceast slbiciune nu profit dect francmasonul. De aceea, citim att de des chiar i n presa de la noi c e nevoie totdeauna de schimbri de guvern. Poporul care nu cunoate metoda, greu de nvat, a guvernrii, i crede pe francmasoni, pentru c francmasonii pe de o parte i mint cu impertinen prin conductorii pe care i cumpr cu aurul lor, iar pe de alt parte ei fac s fie tot mai nemulumit poporul, cutnd prin toate mijloacele s-l srceasc i s-i scumpeasc viaa. Cnd omul este flmnd i copleit de toate lipsurile, mai uor pleac urechea la minciuni, dect dac i merg toate bine. De aceea francmasonul din Protocoale mrturisete c puterea lor crete foarte mult mai ales atunci cnd cretinului i merge tot mai ru, astfel ne apare evident c puterea francmasonilor st ascuns n foametea cretinului, n nefericirea sa, n slbirea tot mai mare a muncitorilor notri. Tocmai de aceea francmasonul i destinuie gndul su criminal, c el, avnd puterea banului asupra celor pe care i-a srcit, i va stpni complet i mult mai aprig dect o fceau altdat regii i mpraii. La un semn al lor, toat mulimea de flmnzi, slbticit de ura provocat de francmasoni prin pres, se va arunca asupra puternicilor zilei, va distruge totul i

60

atunci francmasonul sconteaz c va lua puterea. Asta el nu o viseaz, ci o mrturisete cu un cinism uluitor n Protocoale i tot acolo el arat i drumul pe care va ajunge la aceast mrav int. Dar oare n aceast revoluie ei nu i vor pierde capul? Nu! spun ei cu impertinen, pentru c ei au pregtit revoluia, ei tiu cnd va izbucni i doar ei vor ti s se fereasc. Aa tind s ajung n curnd i la noi fracmasonii and luptele politice, mpiedicnd orice unire cuminte ntre partide, cumprnd pe conductorii lacomi de bani, nvrjbind poporul, aruncnd smna urii i a dezndejdii ntre mase. Dar peste hotare? Iat ce mrturisesc chiar ei: Astzi aproape nimeni nu ne mai poate ataca, pentru c deja suntem o mare putere care domnete deasupra tuturor Statelor din lume; cnd spre exemplu ne atac un Stat, ne apr imediat celelalte. De aceea spun ei c au ajuns la culmea puterii i c puin le mai trebuie s se ncolceasc peste trupul ultimelor State de pe continent i astfel s ajung s in toat Europa n mini ca ntr-un clete. 4. Francmasonul, care lupt cel mai adesea pe ascuns, mrturisete c astzi a ajuns s fie o mare putere nevzut. i pentru ca s nlture ct mai repede orice concuren, el se ridic contra credinei cretine, care iari este o for nevzut. Astfel el i dezvluie planul, n conformitate cu care trebuie ruinat n ntregime religia cretin. Francmasonul consider c trebuie smuls din sufletul nostru spiritul strmoesc al credinei i al preuirii bunurilor sufleteti, divine, mai presus de cele materiale. El caut sistematic s ne otrveasc, s ne cufunde pe nesimite n mocirla poftei nemsurate de bani i a acumulrii obsesive de bunuri materiale. Astfel cretinul ajunge s nu vad pe dumanul tuturor celor buni care este francmasonul. Cum va ajunge el aici? nainte de toate el va trezi n noi pofta banului prin speculaii n industrie i va aciona astfel nct valorile s treac din mn n mn, pn se vor nfunda tot n bugetul francmasonilor. Odat ce va trezi i va amplifica aceast poft nesbuit, care ruineaz sufletul, francmasonul va ademeni pe cei mai muli cretini de partea sa, i apoi pe acetia i va trimite la lupt mpotriva cretinilor celor buni i dezinteresai, pentru a distruge astfel i ceea ce a mai rmas bun i divin. Fiecare, atunci cnd va privi atent i lucid luptele politice ce se dau la noi pentru putere, va cerceta ci lupttori sunt francmasoni i atunci la lumina cea nou a Protocoalelor, el va nelege multe din caracterul i metodele luptelor politice din Romnia. Pe aceast ar, frumoas i bogat, care conform profeiilor faimoase ale indianului SUNDAR SINGH - are o misiune spiritual i divin

61

unic, i-au pus ochii francmasonii; ei doresc s mpiedice aici consolidarea unitii spirituale a acestui popor ales de Dumnezeu, s sporeasc slbiciunea, srcia i dezordinea, pentru a ajunge MAI ALES AICI- ct mai uor la putere. 5. Dup ce el va ajunge s destrame tot ce era bun, sfnt i ntrit prin legi cinstite n societatea cretin, francmasonul i pune acum ntrebarea: cum va guverna el peste mormanul de ruine i tot el rspunde astfel: prin cel mai aprig despotism, dar i acesta va fi ntronat de o aa manier nct ei s rmn tot n umbr, s nu fie cumva vzui, dar mna lor de fier ascuns s in n fru i n srcie cretinii. Cum vor ajunge francmasonii s stpneasc opinia public? Prin PRESA, aceast pres infect - DE SCANDAL - va obosi lumea, cutnd s critice cu viclenie tot ceea ce este bun i va urmri totodat s zpceasc minile celor muli n aa fel nct acetia s nu mai tie a se descurca aproape deloc n gestionarea propriilor lor afaceri. Al doilea mijloc este s se aduc atta trivialitate, abjecie, stricciune, pornografie, pcate (vicii) n popor i s nvrjbeasc partidele politice unele mpotriva altora, pn cnd n final se va ajunge la o criz general cu neputin de vindecat. Cinematograful a constituit i constituie fr ndoial un progres remarcabil al fotografiei n legtur cu scenele n micare. Cine, dect francmasonii, poart la ora actual rspunderea pentru degenerarea cinematografului, care prin filmele de groaz i violen pline de crime i abjecii a ajuns s constituie o grav primejdie moral, aa nct a ridicat mpotriva-i opinia general a celor cu bun sim (dar care sunt foarte puini) care astzi l condamn? Cine oare sunt (cu rare excepii) patronii localurilor infecte de aa zis petrecere i de dans ct i a tuturor cluburilor de BINGO sau biliard unde se omoar timpul, se risipete n mod aberant energia psihic i se distrug nervii cretinilor din toat lumea? Luai acei tineri debusolai drogai i fistichiu gtii i fetele de astzi depravate, avide de senzaii tari, care fumeaz, beau i ascult muzic SATANIC METALICA sau ROCK, cu exteriorul lor straniu i cu lipsa de sim a rspunderii i remarcai cum de la haina din afar pn la intimitatea ideilor i speranelor lor demoniace, rele i nesbuite, putei n final s-i pecetluii aproape pe toi cu aceeai etichet: Educai, rtcii, manipulai i exploatai de noi. Procednd astfel, faptele crude lumineaz ct se poate de viu fraza din Protocoale: Printr-o educaie mpnat de principii i teorii aberante, pe care noi le considerm ca fiind false, dar pe care chiar noi le-am inspirat, am izbutit s rtcim aproape n totalitate tineretul cretin i am ajuns s-l prostim i s-l demoralizm. Petreceri abrutizante cu mult alcool i droguri, jocuri de noroc, localuri de dans care streseaz i tulbur

62

mintea, mode paranoice fr gust, briliante false - toate acestea i multe altele, care nfloresc nucind puina minte ce a mai rmas la unii exercit o presiune insidioas nevzut asupra poporului i totodat nghit aproape toate sursele de venituri. Protocoalele francmasonilor vorbesc de asemeni despre un Guvern Suprem Planetar care este o form de crmuire care st cu mult deasupra Statelor, aa cum s-a fcut cu Liga Naiunilor (actuala O.N.U.) unde la ora actual este tiut c din umbr masonii cei puternici din Anglia i din Statele Unite uneltesc i hotrsc aproape totul. n afar de aceast organizaie, ei mrturisesc de asemeni cu mult cinism c ntreaga mainrie a oricrui Stat se afl acum n mna lor, pentru c mainria nu merge dect uns cu bani i aceasta este pentru ei firesc i obligatoriu, pentru c aurul este al lor. 6. O important parte dintre mijloacele diabolice cu care francmasonii pregtesc ruina economic a cretinilor, sunt monopolurile de mrfuri i articole, adic acapararea n mna unora a tuturor lucrurilor necesare. Prin aceast acaparare masiv aproape toate preurile se impun numai de ctre ei, dup bunul lor plac, iar tot ce se mai gsete n minile cretinilor este nghiit rnd pe rnd, sau stors aproape n ntregime tot de ei. n primul rnd este evident c cea dnti acaparare a lor este fcut cu banii sau cu alte cuvinte cu creditul pe care ei l acord cu atta GENEROZITATE Statelor. Aa numita finanare internaional este menit a conduce n realitate, prin DICTAT i antaje insidioase de tot felul politica Statelor NUMAI dup interesele LOR. Totodat, dup cum mrturisesc chiar ei, n urma frmntrilor politice, revoluii sau rzboaie, se poate face simit puterea mare a lor prin aceea c ulterior Statele, dup asemenea frmntri, au n mod OBLIGATORIU nevoie de mprumuturi foarte mari pentru echilibrarea bugetelor i pentru acoperirea cheluielilor mari avute. De aceea arat francmasonii c trebuie mrit ct mai mult prestigiul i nsemntatea aa numitei finanri internaionale de care toate Statele, spun ei, trebuie neaprat s atrne ct mai mult. Astfel nu este deloc ntmpltor c i rii noastre, luat ca int de cucerire pentru ei, i-au impus pe lng alte grele condiii i clauza minoritilor care n realitate vizeaz controlul din afar a problemelor noastre interne. Ei bine, dac noi am fi complet de acord, cu tot ceea ce francmasonii urmresc s reueasc n ROMNIA imediat ni s-ar da (n schimb) bani muli ca mprumut, mrfuri, iar Leul probabil, ar ajunge iar la valoarea lui de mai nainte. Dar iat c n situaia actual din moment ce ei nu i-au mplinit nc dobitoacele lor scopuri pe care le

63

urmresc la noi, au continuat i continu s-i bat joc de interesele noastre, aducnd Leul la devalorizarea de acum. Iat prin urmare cu ct abilitate i viclenie i-au fcut ei interesele, urmrind cu strictee punerea n practic a planului din Protocoale. Uitndu-ne cu o mare atenie i luciditate n jurul nostru, putem vedea foarte clar cum aproape tot, ceea ce ei au plnuit n urm cu aproape 100 de ani se pune la cale i se realizeaz acum sub ochii notri CARE NU BNUIESC NIMIC. Inflaia care crete n fiecare zi, provocat chiar de ei, a adus la stadiul de criz ndeosebi cretinii. Toate bunurile i pmnturile, trec aproape ntotdeauna n minile LOR. Preul muncii se ridic tot mai mult, fr ca muncitorii s foloseasc ceva, cci prin intermediul mainaiilor i a speculaiilor puse la cale de ei preul celor necesare se scumpete i mai mult. Prin acest exemplu, elocvent luat din mijlocul vieii noastre de zi cu zi, putem vedea (dac nu suntem, ORBI (tmpii!)) ct de mult corespunde realitii planul cel hidos i criminal al Protocoalelor, care dovedete n mod semnificativ c mrirea reciproc i dezastruoas att a salariilor ct i a preurilor obiectelor de prima necesitate, nu este niciodat fcut pentru ca s ctige salariatul sau productorul, ci tot numai EL - FRANCMASONUL. 7. ncepnd cu revoluia francez, aproape toate revoltele i toate frmntrile, ca i marea majoritate a rzboaielor din rile cretine, au fost ncepute de ei sau au fost ntreinute de ei. Spre exemplu, chiar la noi n ar, rscoala din anul 1907 a fost fr ndoial pus la cale i ntreinut tot de ei, cu scopul (ascuns, se nelege), de a profita ct mai mult de situaia precar a rii, pentru a obine noi drepturi i avantaje nemeritate care s-i in n fruntea treburilor publice, dar chiar i n aceste condiii ei tot au ncercat i ncearc mai departe s provoace noi dezastre prin revolte sau rzboaie. Idei ru sau n mod nebunesc nelese despre liberalism, idei vagi i eronate despre aa-zisa toleran, pe care Protocoalele le-au compromis i apoi le-au murdrit cu desvrire, au ajuns s subjuge n timp toate instituiile noastre i ntreaga via public. Aproape peste tot, francmasonii stpnesc n mod ascuns i prin aceast stpnire ei urmresc s pregteasc ruina Statelor cretine, asmundu-le pe unele mpotriva altora, pentru ca mai apoi, atunci cnd aceast metod va fi insuficient, s utilizeze tunurile.

64

8. Cnd studiem o adunare important care hotrte asupra destinelor omenirii, i mai ales dac le cercetm cu atenie i luciditate trecutul celor care particip la respectiva adunare, atunci aproape fr nici o greutate putem fixa momentul n care ei au czut n situaia fatal, ce lea adus unele foloase de moment, dar care i-a fcut s devin i s rmn n mod aproape inexorabil sclavii unei puteri satanice care evit lumina publicitii. Toate aceasta nu se explic dect prin ideile diabolice din Protocoale: Noi vom face s se aleag Preedinii al cror trecut este ptat. Ceea ce este ns i mai grav, este faptul c tocmai din cauza acestei influene satanice predominante, adevrul, chiar dac este descoperit pentru unii, iar pentru alii care nc se afl i rmn mai departe sub influena LOR, este ntunecat i negat n totalitate, n aceast uria i planetar aciune criminal ei sunt n mod constant ajutai de marea i uluitoarea indiferen cu care chiar popoarele care sunt victime privesc deocamdat aceast problem. 9. Conducerea Suprem francmasonic a hotrt ca cei alei dintre ei (francmasoni), care deja dein conducerea lojilor masonice n cadrul popoarelor cretine, s nu acioneze n mod similar pentru toate popoarele planetei, adic s nu acioneze, cu alte cuvinte, dup un model unic pentru toat lumea, ci ei trebuie s ntrebuineze mijloace criminale adecvate care trebuie s fie oarecum diferite, n funcie de natura i specificul poporului n mijlocul cruia acioneaz, numai astfel fiind asigurai c nu vor eua n ndeplinirea planurilor lor criminale. Atunci cnd francmasonii vor ajunge stpni peste toat lumea, ei spun c vor nlocui cuvntul lor de ordine de azi care este cuprins n deviza: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, nu prin alte cuvinte, ci printr-un alt neles, pe care l vor oferi acestei devize i anume acel neles nucitor care le poate uura stpnirea, adic: dreptul la libertate, datoria egalitii i idealul fraternitii. Oare ce vrea s nsemne aceast deosebire, care la prima vedere pare a fi numai ntre cuvinte? Pn n momentul trecerii puterii n minile francmasonilor, libertatea, egalitatea i fraternitatea vor putea s fie un el ctre care lumea cretin merge orbete, dar din momentul n care puterea va trece n minile LOR, libertatea, egalitatea ca i fraternitatea urmeaz a fi acordate popoarelor numai n msura n care sunt de obicei acordate drepturile i executate datoriile, adic numai dup bunul plac al celor care dein puterea. Peste toate aceste guverne ale statelor ce exist pe aceast planet ei spun c au un guvern al lor superior francmasonic, care doar acela conduce destinele lumii acionnd n mod

65

ocult dar puternic. Puterea aceasta efemer ei o au doar prin faptul c au la picioarele lor, prin banii i aurul pe care l dein, pe toi oamenii prbuii moral, corupi, ambiioi, ptimai, plini de vicii sau ptai, ajutndu-le ambiiile murdare, rzbunrile i mplinindu-le toate poftele. n felul acesta ei spun c au n, sau la mna lor pe aproape toi conductorii de ri i popoare, care, prin greelile i ticloiile lor (multe dintre ele trezite i amplificate chiar de ei), vor aduce tot mai multe popoare la revolt, pn cnd acestea vor cere - CULMEA PCLELII - de la EI scparea (salvarea). Singura fric a francmasonilor sunt Regii (care nu au fost cooptai n francmasonerie), fiindc acetia, prin independena i puterea pe care le-o dau drepturile de motenire a Tronului, pot s se opun francmasonilor fcndu-le prin aceasta mult ru. Pentru a ajunge la elul criminal urmrit de ei, francmasonii au procedat mai nti la izolarea poporului de conductorul su, ridicnd un zid de minciuni ntre ceea ce presa i propaganda lor l face s vad, pn cnd n final acesta (conductorul) ajunge s fie un aderent orb al lor, pe care ei l duc apoi de mn numai unde vor ei. Ceea ce ne apare ca fiind cumplit de primejdios, este mijlocul n mod evident terorist cu care ei mrturisesc c vor scpa de revolta omenirii cretine, atunci cnd aceasta se va detepta. Ei spun c ntr-o asemenea situaie vor scpa de furia cretinilor, aruncndu-le n aer toate oraele mari, cu ajutorul drumurilor (tunelelor) subpmntene pe care atunci le vor avea la dispoziie n respectivele orae, astfel nct ei vor ngropa n ruine revolta cretinilor unii care ar ndrzni s se ridice mpotriva lor. Aadar, ntr-o asemenea situaie, asasinatul terorist n mas va pune vrf la toate crimele francmasonilor. Dei la prima vedere aa ceva pare incredibil s nu uitm tunelele care au fost construite n acest scop din ordinul FRANCMASONULUI CEAUESCU. 10. Prin orice mijloace, francmasonii pun n calea neamurilor cretine toate ispitele i viciile, printre acestea la loc de cinste aflndu-se otrvirea lent cu buturi alcoolice, care fac totodat s se prbueasc moralitatea i faciliteaz corupia. Ei vor astfel s slbeasc ct mai mult orice rezisten i urmresc n acelai timp s zpceasc mulimea n aa fel nct aceasta s ajung s cread c ei sunt ntr-adevr nite mari binefctori ai omenirii. Stpnirea aceasta ei sconteaz c pn la urm o vor avea asigurndu-i controlul i domnia asupra majoritii poporului, deoarece n viziunea lor criminal numrul celor din popor care se vor lsa condui va fi acela care le va asigura puterea, ntruct, n conformitate cu prerea

66

lor, cei mai muli indivizi ai unui popor sunt ri, vicioi, fr mult inteligen sau cultur, ei putnd fi tocmai de aceea uor de stpnit prin fric. Tocmai de aceea francmasonii au luptat i lupt pretutindeni pentru votul universal, ntruct prin el pot fi nlturate cu uurin minile luminate ale cretinilor care prin vot, n strns legtur cu gradul de cultur i starea social a fiecruia rzbteau mult mai uor la conducere, acolo unde vor s fie numai ei (francmasonii). Dup introducerea zpcelii i rsturnarea tuturor valorilor naionale i spirituale din fiecare Stat, urmeaz n planul lor introducerea REPUBLICII, pe care, dup cum se vede deja au introdus-o n multe State. Prin republic francmasonii consider c pot conduce cu mult mai mult viclenie i abilitate, ntruct republicile sunt n general conduse de oameni alei la intervale scurte de timp (3-4 ani), att prin manipulri mrave prin pres ct i prin mainaiile murdare ale conducerii lor ascunse. Preedinii de republic la rndul lor, sunt n felul acesta de asemenea stpnii de ei. Ei spun c pentru a fi i mai siguri de oamenii lor de paie, vor mpinge cel mai adesea la preedenia Statelor oameni compromii care au o pat moral n trecutul lor. n felul acesta, att prin bani, ct i prin pres i prin influena lor mrav, ascuns dar puternic ei pot face s fie alei exact oamenii lor n calitate de preedini ai Statelor; imediat dup alegere ei i vor ine pe acetia n mn i vor face cu ei ceea ce vor, prin antaje. n cazul n care acetia nu se vor supune, i vor denuna la scurt timp dup respectiva nesupunere pentru pcatele lor, care sunt cunoscute numai de francmasoni. antajai de frica de a nu pierde cumva binefacerile puterii, aceti oameni de paie, vor juca aproape totdeauna dup cum le vor cnta stpnii lor (francmasonii). Iat prin urmare de ce lupt francmasonii cu atta nverunare n presa lor contra Regilor, i de ce au acionat cu atta tenacitate i au reuit s fac s se prbueasc atia mprai i Regi, punnd n locul lor nite preedini de republic care erau n general oamenii lor de paie. Acolo unde deja au reuit s introduc republica, pentru a fi siguri de ea, au fcut la scurt timp dup aceea s se voteze legi care interzic cu desvrire orice form de manifestare care ar permite revenirea la guvernarea monarhic. Monarhiile sunt privite ca fiind o mare piedic pentru planurile diabolice de stpnire i distrugere ale francmasonilor deoarece REGII nu sunt rspunztori n faa nimnui pe pmnt, ci ei rspund doar n ceruri, n faa lui Dumnezeu, scpnd astfel complet de sub controlul i puterea francmasonilor. Pentru a ajunge s stpneasc i mai abil lumea, francmasonii spun c vor face s fie alei preedinii de republic de ctre Camerele Deputailor, ns acestor Camere li se va ridica

67

cu timpul dreptul de a propune sau de a schimba legile, acest drept trecnd dup aceea numai asupra preedinilor de republic. n felul acesta, guvernele vor atrage aproape toate atacurile, iar pentru a fi scpate de o rspundere efectiv, se va introduce peste tot apelul la popor, adic REFERENDUMUL. Poporul care va hotr soarta preedinilor i a guvernelor lor, va fi atunci servitorul lor orb i aproape niciodat nu va hotr altfel dect cum vor vrea francmasonii. n plus, pentru a avea i mai la ndemn soarta popoarelor cretine, pe care s le poat arunca atunci cnd vor ei unele contra altora n rzboaie crunte, dreptul de a declara rzboi l vor lsa tot numai preedintelui, care mai mereu este aa cum am vzut unealta lor supus. Mai departe francmasonii vor reduce tot mai mult drepturile i garaniile constituionale, pentru ca astfel s fac loc unei guvernri AUTOCRATE, care odat cu reducerea garaniilor constituionale, va spa tot mai adnc prpastia dintre popoare i guvernele lor. Gndind cu luciditate la toate acestea ori de cte ori vedem nesfritele frmntri dintre partide, ne putem da seama ct de aproape ncep s se simt francmasonii de nemernica lor victorie. 11. Pn acum protocoalele secrete francmasonice au artat mijloacele ascunse de distrugere a Statelor cretine, de acum nainte vom asista la ridicarea pe ruinele tuturor statelor cretine a Statului universal UNIC francmasonic care nu va mai avea frontiere. Protocoalele secrete declar c tot ce scrie astzi presa din toat lumea despre libertate, despre democraie, despre o mai just repartiie a bunurilor pmnteti, despre votul universal, despre aproape toate eforturile ce se fac pentru a aduce fericirea real i bunstarea celor muli i nevoiai, toate acestea sunt bune pentru brutele de cretini care nu neleg mai nimic din ceea ce este real, i care datorit naivitii i prostiei lor trebuie mai mereu s fie ameite cu fgduieli dearte. Ei mrturisesc ns c toate aceste vorbe goale vor trebui s dispar din lume n momentul n care vor ajunge ei la putere. Cretintatea va fi atunci ocat i nmrmurit de o asemenea ntorstur i va atepta inert ndreptarea rului de la noii guvernani; francmasonii consider c atunci ea nu va mai fi n stare s opun vreo rezisten, dup ce a fost redus la un asemenea grad de mizerie sufleteasc i material. Cretinii naivi i proti sunt ntocmai ca o turm de oi, iar noi suntem ntocmai precum lupii printre ele. tii ce li se ntmpl oilor cnd ajung lupii n turm. Aceast mrturisire este cu att mai preioas, cu ct constatm c ea se aplic exact acolo (n statele) unde francmasonii au pus deja mna pe putere.

68

12. Presa, care astzi este un mijloc de aprare al tuturor libertilor aberante care merg uneori pn la anarhie, va fi stranic ngrdit atunci cnd va veni stpnirea francmasonilor pentru aceasta promulgndu-se legi care vor permite aceast restricie ntruct libertatea, aa cum o neleg ei n timpul domniei lor, este n viziunea lor dreptul de a face numai ceea ce este ngduit de legi. Ei vor mpiedica total controlul opiniei publice, care se poate face astazi cu ajutorul tiparului, pe de o parte punnd taxe foarte mari asupra tipriturilor de orice fel, iar pe de alt parte prin obligativitatea ce o vor institui n a se cere nainte de apariia oricrei scrieri verificarea atent i revizuirea ei de ctre autoriti. Prin aceste mijloace francmasonii sconteaz c vor reui ca tot ceea ce ar putea s le mpiedice domnia prin trezirea opiniei publice, s nu vad niciodat lumina presei. Pn atunci ei au acionat ns foarte mult i au ctigat peste tot controlul necondiionat asupra marii majoriti a presei din lumea ntreag, ascultnd sfaturile date cu o inteligen diabolic de toi marii lor conductori pe care i-au avut i care le spuneau: Privii totul ca fiind aproape nimic. Banii ca fiind nimic. Consideraia sau dispreul ca fiind mai nimic. Privii ns presa ca fiind totul, pentru c avnd controlul deplin asupra presei, vom avea astfel tot restul. Presa, care cel mai adesea este manipulat de francmasoni, strecoar vrnd nevrnd sugestii insidioase foarte rele sau rele n sufletul cititorilor i adeseori se lucreaz n secret pentru slbirea Statului, Naiunii, Spiritualitii, Moralei, a Armatei, a Bisericii, etc. Tot astfel se poate nelege CINE anume sap la temelia iubirii dintre frai, asmund provinciile rii unele contra altora numai pentru a-i realiza interesele LOR politice, conform poruncilor din Protocoale, unde se vorbete de sprijinirea subversiv a autonomiei i nenelegerii dintre provincii: Atenia noastr se va ntinde n mod special asupra provinciei. Trebuie adeseori s am acolo sperane i dorine net potrivnice celor din capital, creia i vom spune c acestea sunt speranele i dorinele adevrate ale provinciilor, dei e lesne de neles c izvorul dezbinrilor nu pornete dect de la noi. Cci atta timp ct noi (francmasonii!) nu ne vom bucura nc de o putere deplin, vom simi adesea necesitatea de a nbui glasul capitalelor cu acela al majoritii, al poporului din provincii, care va fi lesne aat de ctre agenii notri abili i CHARISMATICI. Dei sunt scrise cu zeci de ani nainte de unirea Romnilor, este aproape uluitor ct de exact se potrivesc aceste planuri cu cele ce se petrec acum la noi.

69

13. Nevoia zilnic de pine i va face pe oameni s tac, iar prin diferite concursuri de loto, sport, art, frumusee etc., adormii i hipnotizai de cuvntul magic PROGRES, acetia vor fi astfel distrai i ndeprtai de la problemele grave luntrice sau politice, consumndu-i zi de zi, n mod haotic i inutil, un imens i preios capital de energie psiho-mental pe care l vor investi spre exemplu n frenezia unui steril meci de fotbal. 14. Religia cretin se urmrete a fi discreditat treptat de ctre francmasoni. 15. Cei care se vor opune ntr-un mod oarecare instaurrii dominaiei francmasonice vor fi pedepsii cu moartea. Francmasoneria exterioar este doar avangarda i stlpul de susinere al Ierarhiei Francmasonice Secrete. Lojile francmasonice n calitatea lor de grupuri ale francmasoneriei exterioare sunt de fapt o creaie a Ierarhiei Francmasonice Secrete. Odat cu proclamarea formal a Republicii Mondiale, unice aceast Francmasonerie simpl (exterioar) va fi desfiinat la scurt timp dup aceea mpreun cu orice form de liberalism. 16. De asemenea, se va desfiina nvamntul liber (particular), iar n coli tineretul va fi crescut numai n spiritul noilor si stpni (Ierarhia Francmasoneriei Secrete). 17. Baroul trebuie s fie demoralizat, atunci la fel i prostimea. Instituiile publice trebuie compromise, iar spionajul i turntoria trebuie s fie cultivate n mod sistematic. 18. Prestigiul persoanelor publice care sunt orientate n mod benefic i divin trebuie s fie n mod sistematic desfiinat, ca i fiina lor, prin atentate, calomnii, denigrare sau folosind alte ci ascunse. 19. Toi criminalii politici i anarhitii nu trebuie niciodat s fie prezentai publicului ca fiind nite martiri care lupt pentru fericirea mulimii. 20. Crizele economice mondiale sunt n mod intenionat ntreinute de ctre Francmasonerie, cu scopul de a retrage banii din circulaie; trebuie astfel ca guvernele s fie determinate - pe diverse ci - s fac mprumuturi externe uriae cu dobnzi mari, pentru a fi pe deplin la mna (discreia) Francmasoneriei. n viitoarea Republic Mondial Unic, proprietatea particular va putea fi oricnd confiscat de Conductorul Republicii, care va fi singurul proprietar de fapt n stat. 21. n aceast viitoare Republic Planetar Unic, Bursele de fonduri publice nu vor mai avea ce cuta, deoarece atunci statul va fixa preurile dup cum el va dori. Pn atunci, pe de o parte, mprumutnd cu sume uriae guvernele i, pe de alt parte, ntreinnd corupia administraiei, dominaia francmasonic vine de la sine.

70

22. Aceast dominaie urmeaz s se instaureze mai ales cu ajutorul aurului i a banilor, care se afl n minile membrilor Ierarhiei Superioare Secrete a Francmasonilor. 23. Mica industrie va fi, n viitoarea Republic Planetar, singura cale ce va mpiedica apariia omajului. 24. Regalitatea este forma ideal de guvernare n cazul Statului Planetar Unic, ns ea este realizabil numai atunci cnd regele Statului Planetar va fi ales i educat de Ierarhia Superioar Secret a Francmasoneriei. ORIGINILE FRANCMASONERIEI Sunt mai multe ipoteze asupra inceputului masoneriei. Istoriceste se poate afirma ca francmasoneria exista sub forma actuala de la 1717. In aceasta epoca, mai multe loji engleze sau reunit la Londra si au fondat Marea Loja din Anglia. James Andreson a fost nsrcinat cu redactarea definitiva a Constitutiilor masonice. Lucrarea sa a aparut in 1723 si a servit drept baza la toate Constitutiile masonice actuale. Nascuta in Anglia, n-a ntrziat a se extinde pe intregul continent, unde ea s-a raspndit in prima jumatate a secolului XVIII. Din circumstantele istorice si din datele fondarii marei Loji din Anglia, specialistii sunt in unanimitate de aceeasi parere in ceea ce priveste originea si evolutia masoneriei pe glob. Asa de pilda Bernard Fay, profesor la Colegiul Frantei, in remarcabila sa lucrare La Francmasonerie et la Revolution Intelectuelle du XVIII Siecle, vol. V. din colectia Cluny, consacra un studiu special maso-neriei engleze asupra careia vom reveni mai jos. Eliminnd teoriile fanteziste asupra istoricului masoneriei, citam dupa Vicontele Leon de Poncins: La Dictature des Puissances Occultes pag. 64: I. - Originea pagna. - Francmasoneria ar deriva din vechile mistere religioase ale grecilor si egiptenilor. II - Originea templier. - Ordinul templierilor (care fusese mai inainte un ordin eminamente crestin), dar din cauza ca se infiltrase francmasoneria in el si-i daduse o noua directiva contrara scopului pentru care fusese creat, a fost desfiintat de Papa) s-ar fi perpetuat in secret si reactiveaza sub forma masoneriei.

71

III. - Originea rosacrucian. - Francmasoneria ar proveni din ordinul ocultist al Rosei-Cruce (la acest grad, calcarea in picioare si strapungerea cu spada a crucifixului constituie un act ritual in masonerie). IV. - Originea Corporativ. - Francmasoneria ar proveni din asociatiile de masoni (Corporaiile) din Evul Mediu. V. - Originea stuartist. - Francmasoneria ar fi creata de Printul Charles Stuart in scop politic. VI. - Originea deist. - Francmasoneria ar deriva din teoriile scolii deiste, al carei reprezentant principal a fost John Toland. Vll. - Originea protestant. - Francmasoneria ar fi internationala protestanta, de origine calvinista si puritana. VIII. - Originea ocultist. - Francmasoneria si-ar avea sorgintea in diferite secte ocultiste ele insele, inspirate din Kabala evreiasca. IX. - Originea evreiasc - (care e cea veridic). Evreii au creat toate piesele masoneriei in scopul dominatiei oculte mondiale. Filosofia francmasoneriei Filosofia masonica e diametral opusa filosofiei crestine. Aceasta filosofie atee si materialista le este inoculata masonilor treptat, pe masura ce trec de la un grad de initiere la un grad mai inalt, fara ca sa fie observata aceasta evolutie spirituala a masonului, din cauza ca ideile masoneriei se administreaza membrilor prin sugestie si saturatie lenta. Primul efect al initierii e de a purifica ucenicul de orice mentalitate crestina... Copilul crescut in religia crestina vede, judeca si lucreaza crestineste; masonul nascut la lumina templului va vedea, judeca si lucra masonic (Gustave Bord, La Francmasonnerie en France, des origines a 1815, preface, p. XVII).

72

Filosofia masonica e de esen panteist, pentru ca neaga existena lui Dumnezeu, inlocuind-o cu Natura, adica cu Omul. Doctrina panteista masonica e redactata de iudeomasonul Adriano Lemni (fost primar al Romei) unul din sefii supremi ai magiei internationale: I. Cred in eterna Materie-Mama... II. Si in Om ce-i Fiul ei iubit... III. Carele din materie s-a zamislit si s-a nascut din PamntuI ce-l sustine si-l nutreste... IV. Cred in Cugetare, duh de viata facator... (citat dupa Dr. Emil Jouin: Revue internationalle des Societes Secretes Nr.I, ian. 1930 pag. 20). Francmasoneria contra religiei cretine Dupa darmarea Templului din Ierusalim- care a fost profetizata de catre Mntuitorul nostru Isus Hristos, ca o pedeapsa divina data evreilor pentru crucificarea lui Isus - iudaismul, prin formidabilul sau instrument, masoneria, a mobilizat toate forele oculte pentru reconstituirea templului lui Solomon, prin descretinarea omenirii. Istoricul francez Maurice Muret n lucrarea sa: L'Esprit Juif, Paris, - defineste astfel actiunea iudaismului anticrestin: Francmasonul, de cnd a faptuit cea mai mare crima contra Dumnezeirii (omorrea lui Hristos) a ramas dusmanul neimpacat al lui Dumnezeu. Din aceasta pricina, el ia proportiile si semnificatia unui simbol al luptei contra Bisericii; descrestinarea lumii fiind scopul suprem al francmasoneriei, rezuma toata actiunea iudaismului contemporan. Descretinarea lumii, la aceasta se reduce actiunea francmasonilor contemporani. Din cauza doctrinei, educatiei si practicii masonilor, att in conceptia lor despre viata si lume, ct si in activitatea lor in societate, ei vor avea o atitudine net anti-crestina, vor arata un

73

sentiment de ura implacabila fata de religia cretin si mai ales vor caricaturiza prin diferite legende viata si activitatea preotului crestin. Iata ce ne spune francmasonul Lafargue, la congresul international masonic de la Bruxelles: Razboi lui Dumnezeu! Ura lui Dumnezeu! Iar francmasonul De Lanessan, fost ministru si guvernator al Indochinei, a spus intr-o cuvn-tare la Loja La Clemente Amitie: Infamul este Dumnezeu. Trebuie sa zdrobim infamul! Iudaismului, ca sa poata sa darme crestinismul, i-a trebuit aceasta asociatie, aceasta prghie - francmasoneria - recrutnd diferiti adepti din diferite clase sociale ale societatii crestine ca prin ei sa poata da mai usor lovitura mortala religiei lui Hristos. Serviciile crestinilor masoni au fost considerabile. Dar patrunderea lor in tainele masoneriei a constat in aceea ca unii masoni recrutati dintre crestini, atunci cnd au parvenit la gradul cel mai mare (gradul 33 - ce semnifica anii crucificrii lui Hristos) si au fost in posesiunea planurilor infernale ale iudaismului de a submina civilizatia crestina, s-au grabit sa iasa din infama congregatie, denuntnd ntregii lumi caracterul si scopul criminal al sectei. Dupa Paul Rosen, fost Inspector General al masoneriei, care a dat o lovitura aproape mortala mafiei, un al mare mason, ocultist, membru in consiliul Ordinului Marelui Orient francez, M.I. Doinel, convertit in cele din urma la crestinism, a facut destainuiri pretioase asupra telurilor masoneriei: De cte ori am auzit (e vorba aici de acei crestini cu numele care au avut nenorocul sa se vnda, prin masonerie, francmasonului) francmasoni gemnd sub dominatia evreilor din loji, in atelierele filosofice in toate rile, in marele Orient, in consilii, la toate punctele triunghiului cum zic ei, pe toata intinderea vastei lumi! Nu-mi apartine mie dreptul sa demasc aceasta tiranie din punct de vedere politic, nici din punct de vedere financiar. Insa in gndirea Satanei, Sinagoga are o parte imensa, preponderenta. El conteaza pe evrei pentru a guverna masoneria, asa cum conteaza pe Masonerie pentru a distruge Biserica lui Hristos... De la Revolutie (1787) evreii au invadat lojile. Invadarea a fost progresiva. Ea este acum completa. Kabala a fost regina in lojile secrete. Spiritul evreiesc a fost rege in atelierele simbolice. Celor care sunt dotati cu inteligenta le este prescris studiul Kabalei; ignorantilor, 74

spiritul evreiesc; Kabala dogmatizeaza si face din aceasta filozofie o metafizica, metafizica lui Lucifer. Spiritul francmason conduce actiunea. Si, att dogma francmasona, ct si spiritul francmason, teoria si punerea ei in practica, totul este dirijat in contra Bisericii crestine, contra ei si numai contra ei si contra sefului Ei invizibil, Isus Hristos. (Emmanuel Barbier, Les Infiltrations massonniques dans l'Eglise, pag. 12. Fondul anticrestin al masoneriei se poate vedea si din acest canon al rabinului Tharphon, citat de Bernard Lazare in lucrarea sa: Antisemitisme, pag. 47: Evangheliile trebuiesc arse pentru ca pagnismul este mai putin periculos pentru credinta ebraica dect crestinismul. Un alt expert in materie, un cunoscator profund al tainelor hrubelor masonice, Jean Bidegain, fost secretar general al masoneriei franceze, in lucrarea sa, Le Grand Orient de France, Paris 1905 pag. 186, arata ca: Francmasoneria, care incontestabil este de origine iudaica, este pentru israeliti un instrument de actiune si de lupta, de care se servesc in mod secret. Evreii - att de remarcabili prin instinctul lor de dominatie si prin stiinta lor de a guverna - au creat francmasoneria, ca sa inroleze intr-insa oameni care, neapartinnd neamului lor, se angajeaza totusi sa-i ajute in faptele lor, sa colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel, printre oameni. Concepia masonic despre Dumnezeu Francmasonii nostri naivi gndesc, spun si scriu ca francmasonii cred in Dumnezeu. Aceasta e fals. Francmasonul Bernardin, gradul 33, a declarat formal: Dumnezeu nu trebuie sa se confunde cu marele Arhitect al Universului (Preis historique du Grand Orient de France, 1909 pag. 25). Afirmatia aceasta e clara si neta pentru toti francmasonii. Fr. Sergent spunea la fel in anul 1904: Acei care au primit o initiere superioara stiu ca aceasta formula: Marele Arhitect al Universului, n-are nici o valoare religioasa. Marele Arhitect al Universului, nu este Dumnezeu, este Francmasoneria Universala.

75

Constitutia si Codul Organic al lojei Marelui Orient al Romniei, care are imprimata data calendarului iudaic 5927, contine la pag. 8 aceasta minciuna grosolana: Francmasoneria onoreaza pe Dumnezeu, Puterea Suprema; sub numele de: Marele Arhitect al Universului. Formula Marele Arhitect al Universului, dupa marturisirea unanima a fruntasilor masoni din supremele consilii, recunosc ca n-are nici o valoare religioasa, asa cum este propagata de ei, adica ei nu cred in Dumnezeu. Ca sa spulberam orice urma de indoiala, citam aceste rnduri categorice din Oswald Wirth, Le Livre de L'Aprenti, pag. 22: Sa avem curajul sa ne marturisim religiosi, sa ne afirmam apostolii unei noi religii, mai sfnta dect toate celelalte. Sa propagam Religia Republicei. Francmasoneria este Biserica lui Satan, Seful ei Suprem isi avea sediul la Roma: Lemni (francmasonul condamnat la 1844 ca escroc, de tribunalul din Marsilia), Nathan. (Tilloy: Le peril judeo-maonique, Paris pag. 55). Francmasonul Minat a scris despre acest din urma ex-Papa masonic: Nathan e evreu, urmas al unei familii olandeze: Nathan la Roma este continuarea revolutiei... Asemanarea numelor este fatidica. Nathan este Satan, este puterea infernala. (Revue maonnique). In imensa sa majoritate poporul iudaic a trecut de la adorarea lui Dumnezeu la adorarea lui Satan. Kabala jidoveasca este traditia orala a lui Moise falsificata, pagnizata si, se poate spune, diabolizata. (E. Barbier: Infiltrations maonniques dans I'Eglise). In gndul lui Satan, sinagoga are o putere imensa, preponderenta. El conteaza pe evrei pentru a guverna masoneria, dupa cum conteaza pe masonerie pentru a distruge Biserica lui Isus Hristos. (Doinel, francmason, grad mare, convertit, in: Satan demasqu.) Iata o magistrala calificare data francmasoneriei de catre un episcop crestin: Minciuna: este religia ei; Satan: Dumnezeul ei; Turpitudinea: sacrificiul ei.

76

La gradul 25, Venerabilul zice Iniiatului: Marele Arhitect al Universului in onoarea caruia arde tamia Lojilor si a Atelierelor nu este Dumnezeu, este Ingerul Luminii Luciferice, Geniul Muncii, Spiritul Focului Gheenei. Doctrina secreta a Ordinului francmasonic Odd Fellovs si a Paladitilor (a francmasonilor luciferieni), consta dintr-un sistem maniheist al dublei diviniti. Dumnezeul crestinilor este rau si trebuie sa-l combatem. Domnia lui se va sfrsi la venirea lui Anti-Crist. Venirea Anti-Cristului, profetizata de Sfntul loan Evanghelistul in Apocalipsa, a fost realizata undeva in Eurasia si in marsul ei de actiune satanica ar fi cuprins toata Europa daca nu s-ar fi lovit de rezistenta viguroasa a marelui spirit european. Voltaire si d'Alembert, francmasoni cu grade mari, se salutau intru Belzebut (Regele Demonilor) si intru Lucifer: Voi iubi, scria Voltaire inainte de reconvertirea la cretinism, o buna carte de filosofie care va zdrobi pentru totdeauna Infamul. Imi pun toate sperantele in Enciclopedie. D'Alembert raspundea lui Voltaire: Este evident cum spui tu, ca lucrarea (Enciclopedia) este iesita din mini diferite; eu am recunoscut patru, acelea ale lui Belzebut, Astaroth; Asmodeu si Lucifer. La initierea in gradul 20, venerabilul rosteste: Fiti ca steaua de dimineata (Luceafarul), care anunta venirea zilei, mergeti de duceti lumii lumina, in numele sfnt a lui Lucifer, dezradacinati intunericul. La gradul 21: Oamenii care au intreprins constructia cladirii Turnului Babel, erau toti din urmasii lui Cain din Canaan. Acest turn era un monument ridicat in gloria Ingerului Luminii si pentru salvarea umanitii viitoare in cazul unui nou potop... In gradul 30 Kados (Sfnt), initiatul injun-ghie trei capete care reprezinta: Armata, Regele si Seful Bisericii. N-ar trebui sa mai reamintim ca s-au gasit francmasoni in asa grad de imbecilitate, ca au ridicat statui lui Satan. Cazul francmasonului Herman Menz, din America, care a ridicat 77

statuie lui Satan, aproape de New-York, impartind cu acest prilej brosuri gratuite prin care proclama credinta lui intr-un diavol unic. Acesta nu este un caz izolat de satanism. Sunt rugaciuni si imnuri inchinate lui Satan si nu sunt create de un francmason oarecare, ci de conducatori, ca francmasonul Canducci, gradul 33, din Italia. Francmasoneria contra religiei, Bisericii si preoimii cretine Razboiul feroce al francmasoneriei contra religiei vizeaza adevarata religie: crestinismul. Iata cteva dovezi despre cele afirmate: Organizata asa cum este ea, francmasoneria poate, daca vrea, sa inlocuiasca Biserica Crestina (Fr. Felix Pyat). Noi suntem sectari (Fr. Bourgueil). Noi trebuie sa sapam credinta in supranatural (fr. Beauguir). Trebuie ca religia sa fie distrusa sistematic in popor (Fr. Most). Noi trebuie sa eliminam din societate influenta religioasa sub orice forma se prezinta ea. (Journal Offiiel de la francmaconnerie Franaise, 1885 pag. 707). Nici un punct de echivoc! Sa nu mai spunem: Noi nu vrem sa distrugem religia. Sa spunem din contra: Noi voim sa distrugem religia. (Fr. Aulard; Analles de la Jeunesse laique, August 1904). Noi nu putem si nu voim sa avem nici un respect pentru practicile religioase. (Bulletin du. Grand Orient de France, 1895, pag. 308). Rolul francmasoneriei este de a distruge religia. (Congresul masonic din 1899). Clericalismul; iata inamicul - urla evreul francmason Gambeta.

78

Clericalismul, acesta este dusmanul lumii moderne, pe care noi trebuie sa-l doborm, si sa-l distrugem. (Fr. Salva). Iar alt francmason, Colfavru, spunea in 1887: Inamicul umanitii este clericalismul; inamicul este preotul; inamicul este acel care indrazneste sa se pretinda ca este intermediarul intre Necunoscut si oameni. Religia este un organism despotic destinat sa apere constiinta umana... trebuie, deci, ca lumea sa fie debarasata de preoti. In timpul revoluiei franceze, s-a dat drept cuvnt de ordine acea instructiune de o ferocitate intr-adevar canibalica elaborata in lojile masonice si care i-au costat viata pe episcopii si preotii care au avut imprudenta sa intre in templul Satanei, conspirnd astfel contra lor insile. Atunci a rasunat lozinca francmasonului Adam Weishaupt, seful ordinului francmasonic al Iluminailor, care a condamnat la moarte ntr-o conferinta secreta la Franckfurt pe Main, pe regele Ludovic al XVI-lea: Avec les boyaux des derniers des pretres; tranglons le dernier des Rois! (Cu intestinele ultimilor preoi s strangulm ultimii regi). Autorul Cursului de Masonerie practic (un mason de grad foarte inalt) scrie (Tom. I. pag. 5, si b): Scopul real al masoneriei este dublu: ea isi propune sa rastoarne pretutindeni de o maniera definitiva si fara posibilitate de revenire regimul monarhic, care este negatia odioasa a Libertatii, Egalitatii si Fraternitatii. Ea isi propune sa zdrobeasca si sa nimiceasca pretutin-deni crestinismul, singurul sprijin adevarat si singura ratiune de a fi a regalitatii... Francmasoneria spune: Scopul scuza mijloacele. Descretinarea Lumii prin toate mijloacele, mai ales strangulnd crestinismul, cte putin, prin noi legi contra clerului, acesta este scopul nostru; in felul acesta se ajunge la lichidarea Bisericilor. Gratie instructiei laice, fara Dumnezeu, se va avea o generatie atee. Vom face atunci o armata si o vom lansa asupra intregii omeniri crestine, armata care va fi ajutata de catre toti fratii si amicii tarilor in care va navali armata. (Conventul secret din 1879). Trebuie nu numai sa descrestinam Omenirea ci s-o si ateizam (Fr. Beauguier).

79

Razboi de moarte Crestinismului. (Fr. Viviani) Trebuie sa extirpam lepra devoranta a cretinismului. (Gametta). Se pot inmulti aceste perle de ura din conventele si atelierele lojilor francmasonice, din care reiese ca francmasoneria, departe de a practica adevarul, isi impune ca dogma minciuna. Francmasonii sunt atei. Nutresc si duc o lupta inversunata contra bisericii, religiei si clerului crestin. Suntem siguri ca francmasonii nostri - cei mari - vor cauta sa le spuna francmasonilor mai mici, dar naivi, ca toate astea se intmpla auirea, in lojile straine, sau la cei de la Marele Orient, dar la noi, la Loja Naional, aici e cu totul altceva... Raspundem acestor mistificatori ordinare preciznd ca Marele Orient Francez a adresat catre toate Lojile din Franta si strainatate (Francmasoneria se stie ca e universala, internationala si solidara, iar Marele Orient al Ro-mniei si Marea Loja zisa Nationala sunt re-cunoscute de Marele Orient Francez), o ins-tructie secreta in care scrie: ...Scopul nostru final este acela al lui Voltaire si a Revolutiei Franceze: Nimicirea pentru totdeauna a ideii crestine. Si ce scria Voltaire? Religia crestina este o religie infama, o hidr mrav, un monstru care trebuie ca o suta de mini invizibile sa-i striveasca... Sa zdrobim, zdrobiti infamul! Ori infamul e, in concepia francmasona, Dumnezeu. Templul masonic, trebuie sa inlocuiasca Biserica (Fr. Charbonier la Congresul Masonic din 1885) Sa speram ca intr-o zi bisericile vor fi transformate in sali de concert, de teatru sau adunari, in magazine de grne si in grajduri de cai a ingnat francmasonul Most (pag. 24 in La Peste religieuse). Lucrarea masonului Most: La Peste religieuse, e tradusa in romneste de un oarecare Neagu (Neghel) si publicata in biblioteca revistei Idei, a socialistului Petre Musoiu. Citez o parte din finalul lucrarii Ciuma religioasa a francmasonului Most. in traducere de Neagu: Va veni vremea cnd crucile si icoanele vor fi aruncate in foc, potirele si vasele sfinte 80

schimbate in unelte folositoare, bisericile prefacute in sali de concert, de teatru sau adunari si, cnd n-ar putea sluji unui asemenea scop, in hambare de grne si in grajduri de cai. Sa nadajduim ca va veni o zi cnd multimea luminata de asta data, se va minuna cum de nu s-a savrsit inca de mult o asemenea prefacere. Se va face atunci Tabula Rasa din tovarasii popimii... Statul, ca si Biserica, vor fi sterse de pe fata pamntului. Observnd fenomenele sociale si revolutionare care au avut loc in Spania cu incendieri de biserici, preoti jupuiti de vii si pusi in panoplii, in macelariile din Madrid, vedem o identitate perfecta intre ideologia masonica si pragmatica comunista. Telegramele de presa din vremea razboiului civil spaniol ne relateaza cazuri de incendieri care ilustreaza textele masonice de mai sus: In Alcada de Henares, aproape de Madrid, comunistii au incendiat biserica si au facut in piata un foc in care au aruncat statuile, icoanele si sfintele odoare. Apoi au incercat sa incendieze mnastirea Madeleines si biserica Sf. Jacques. La Torrevieja (aproape de Alicante), doua biserici au fost incendiate, apoi teatrul municipal, doua hoteluri si patru case particulare. La Centa, au fost incendiate biserica Remadias. (Tel. Rador, ziarul Universul Nr. 70, 18 Martie 1936). Mai citim intr-unul din numerele ziarului Bezbojnik ca, tribunalul U.R.S.S.. a condamnat la moarte pe preotii Prjuchin si Shuraw Iljoff, pentru crima grava de a fi slujit biserica si a fi propovaduit moralitatea si smerenia. Ei au vorbit in favoarea celui mai mare inamic al comunismului, care se numeste Dumnezeu si au trebuit sa-si rascumpere curajul cu viata. De altfel, insusi Lenin a spus: Conceptia oricarui Dumnezeu este o mare infamie. Iata ce spune Bezbojnik (Ateul): Vom da foc tuturor bisericilor din lume; si trista soarta a Catedralei Sfnta Camera din Oviedo au mai avut-o si alte locasuri sfinte din Spania. (ara Noastr, 20 Martie 1936). Actiunea de distrugere de biserici din Spania a fost condusa de crestinii Marani (evrei botezati inca de pe timpul lui Ferdinand Catolicul care, desi crestinati, au tinut permanent legatura cu Sinagoga si au pastrat religia lui Moise in inima).

81

In lumina acestor evenimente ne putem imagina perspectiva eventualelor prefaceri sociale pe care ni le preparau masonii si anti-fascistii din Romnia. Declaratiile martorilor pentru comunistul Constantinescu-Iasi, a fos-tului senator Leanca, si altii, au tradat o mentalitate sectara, fa de Stat si Biserica, periclitnd viata noastra religioasa de stat si nationala. Gasim ca nu-i lipsit de interes a mai reda inca cteva texte provenite din lagarul inamicilor bisericii crestine, necesare pentru explicatia atitudinii unor politicieni, fosti guvernanti, fata de biserica noastra ortodoxa, in Parlament. Francmasonul M. Guyat, intr-o conferinta tinut in conventul masonic de la Paris, la finalul cuvntarii se intreaba: Mult va trebui oare, sa intretinem bisericile care propovaduiesc nebunia si sa platim pe popi, a caror treaba nu-i ect sa strneasca si sa exploateze sminteala? Comparam, abtinndu-ne de la alt comentariu, raspunsui dat de fostul Ministru Argetoianu, unul din marii pontifi ai masoneriei romnesti, intr-o sedinta a Camerei, unei delegatii de preoti parlamentari, pentru achitarea salariului clerului ortodox: Mai lasati-ma in pace, nu am bani si mai ales pentru preoti, care nu au alt merit dect sa cultive superstitia in popor. Kabala i magia Principiile masonice, fundamentele mistice al francmasoneriei, sunt imprumutate din Vechiul Testament, Talmud si Kabala. Spre exemplu: Kabala a furnizat sceptrul lui Solomon, steaua lui David, simbolismul numerelor si tot astfel faimosul arbore al lumii, obrsia celor trei lumi masonice: Intelepciunea, Frumusetea si Forta. (General Erich Ludendorff; Vernichtung der Freimaurerei durch Enthullung ihrer Geheimnisse. Mnchen I927). Intruct Kabala, aceasta filosofie religioasa a poporului iudaic, formeaza si filosofia franc-masoneriei, sa vorbim putin despre ea. Kabala sau Kabala. - Cuvntul neo-hebreu gabala (de la gibbel, a primi) inseamna: receptare, primire a unei invataturi date, predate de cineva, ceea ce echivaleaza cu traditie.

82

In afara de masonerie mai sunt si alte secte religioase care isi au originea in Kabala. In aceasta privinta Arhiereul Galaction Cordun are un valoros studiu intitulat: Cum s-a manifestat iudaismul in propaganda adventista. Publicistul francez Denis Saurat, publica o serie de studii asupra poeziei filosofice moderne, sub titlul: Literatura si Ocultismul (ed. Rieder Paris 1929). La pag.87 a acestui studiu exista un interesant capitol Kabala, in care se invedereaza clar influenta iudaismului asupra gndirii laice contemporane. ...In timpul Renaterii si in secolele urmatoare, Kabala se prezenta spiritelor europene printr-un echivoc. Ea atrage pe cretini pentru ca este un curent izvort direct din VechiuI Testament, pentru ca e un comentariu facut de poporul ales (evrei) din cartile sacre, incredintate poporului ales (evreiesc) si cu aprobarea unora din Papi chiar s-a facut acestui comentariu reputatia ca ar fi favorabil ideilor crestinismului. Pe de alta parte, Kabala poate servi de asemeni dusmanilor crestinismului: pentru acestia, ea este adevarata explicatie a doctrinelor Bibliei, iar Crestinismul nu-i dect o deformare a Bibliei. Cele 4 teme principale ale Kabalei: 1. Ideea ca Dumnezeu e o putere inaccesibila si totusi el este materia Universala din care-i facuta lumea; 2. Conceptia legii prezentei ambelor sexe pretutindeni in creatie dupa care, deci, orice lucru din existenta este in acelasi timp si masculin si feminin. 3. Ideea ca in Dumnezeu si in orice categorie de fiinte din Creatie exista simultan binele si raul. 4. Teoriile reincarnarii, speculate in faimoasa carte ebraica Zohar. De ce au cautat francmasonii sa influeneze literatura si spiritele prin Kabala? Rspunsul il da Saurat, in lucrarea amintita, pag.179; pentru ca poezia filosofica face o critica a religiei dintr-un punct de vedere legitim: cel artistic (pag. 182). Prin urmare, influenta Cabalei tinde sa slbeasca religia crestina, iar maestrii masoni licentiati in Kabala si doctori in 83

Stiintele Oculte, pervertesc formatia spirituala a crestinului prins in loja masonica si condus pe alte carari dect ale Domnului. Sunt foarte multi masoni romni, licentiati in Kabala si doctori in Stiintele Ermetice (Oculte), in acelasi timp si conducatori de loji teozofice, care departe de a se inspira din adevarurile eterne ale crestinismului, sunt sub puterea directa a Kabalei iudaice. Kabala este o doctrina periculoasa, prin aceea ca deruteaza actiunea rectilinie a facultatilor umane prin erotism si sexualitate. Rezultatul studierii si aplicarii Cabalei a dat nastere masoneriei, crendu-se apoi subloji masonice mixte, in care se practica in modul cel mai degradant cultul Venerei... si chiar magia neagra, care este o caricaturizare a Sfintei Taine Euharistice. Francmasoneria, pe lnga invataturile insusite din Kabala, isi mai insuseste invataturile din magia neagra. Unul din marii maestri ai magiei moderne, francmasonul Eliphas Lvy (preot catolic apostat) scrie in lucrarea sa: Dogme et Rituel de la Haute Magie Paris I854: Toate Asociatiile Masonice datoreaza Kabalei secretele si simbolurile lor. Iar in Manualele de Instructie Initiatica francmasonul Osvald Wirth, in capitolul intitulat Premiers elements de Philosophie initiatique, reda cteva din invataturile ridicole si caraghioase ale magiei negre. Osvald Wirth, ca si fratele lui intru Lucifer, Eliphas Lvy, recunoaste ca: Simbolismul masonic concorda cu Kabala in ceea ce are esential. (pag. 33) Ca sa cunoastem in fond masoneria, trebuie sa stim ce este magia, care este un element constitutiv ca si Kabala din filosofia francmasoneriei. Citind cartea lui Eliphas Lvy invatam ca magia nu-i dect o filosofie care cuprinde misterele religiilor pagne din antichitate si se gaseste in Kabala evreiasca si in Talmud. Lucrarea lui Eliphas Lvy - Dogme et Rituel de la Haute Magie, demonstreaza ca magia e constituita din mai multe parti. 1. Prima parte e tiinta celor douasprezece Numere si a celor douazeci si doua de Litere ale alfabetului ebraic. Toate aceste semne grafice (inventate de oameni), au primit cte 84

un simbol kabalistic si au fiecare o semnificatie mai mult sau mai puin abracadabrant. Pna si Dumnezeu (Iehova, Marele Arhitect), cnd a creat Universul... s-a servit de semnele francmasone, scrise pentru primele trei grade ale francmasoneriei: Livre de l'Apprenti, du Compagnon, du Maitre. Restul magiei e rezervat gradelor superioare din ce in ce mai iniiate. 2. A doua parte a filosofiei diavolesti e arta de a ghici viitorul, prin diverse mijloace ca: ghiocul, apa, drojdia de cafea, liniile minii (chiromantia), somnambulism, etc. si mai ales prin tarot (adica prin carti de joc cu simbolistica magica). De altfel, in antichitate, preotii templelor, augurii, auspicii, etc., aveau ca misiune sa prevesteasca viitorul. 3. A treia parte e Astrologia - care dezvaluie soarta oamenilor, sau horoscopul, prin raportare la pozitia planetelor in momentul naterii. 4. A patra parte a acestei tiinte oculte e Alchimia - care admite si astazi ca elemente fundamentale ale Naturii: Pamntul, Apa, Aerul si Focul. Unul din scopurile Alchimiei era sa transforme materia bruta in aur pur. 5. A cincea parte e Necromania, sau evocarea mortilor - in locul carora se prezinta diverse spirite inferioare care prezic Viitorul sau descopera ce ascund ei. Necromantia se practica si astazi in cadrul sedintelor de spiritism. 6. A sasea parte e Magia Otrvurilor - care prepara prafuri si bauturi fermecate ca aqua tofana ce produce o moarte rapida. 7. A aptea parte e Vrjitoria, care consta in fabricarea unei papusi de ceara - ce se numeste vraja sau facatura - si care-l reprezinta pe cel care urmeaza sa fie vrajit. Vrajitorul ia aceasta vraja si - dupa ce o consacra Diavolului, prin evocari si formule magice - o inteapa cu un ac, la nivelul inimei sau in pntece si, peste putin timp, cel astfel vrajit moare subit. In aceeasi categorie intra deochiul si Jetatura din Neapole, impotriva carora poti sa te aperi prin talismane magice.

85

8. La capatul acestei serii infame - ce e departe de a fi completa - se afla Magia Neagr (goetia sau demonomantia). In Magia Neagra se evoca, prin ceremonii infernale, pe Lucifer sau Satan care vine, cnd e astfel chemat si poate fi vazut, dupa cum afirma Eliphas Lvy: Cnd chemi pe Diavol cu ceremoniile ce-rute, diavolul vine si il vezi. Pentru ca sa nu mori traznit la aceasta aparitie, sa nu devii cataleptic, sau idiot, trebuie sa fii chiar nebun. Dar, cnd nu esti nebun, ca sa rezisti prezentei Satanei si sa nu mori sau sa nu-ti pierzi mintea, trebuie sa fi capatat gradul cel mai inalt al initierii masonice, adica sa fii un adevarat mag, paladist. (Comentariu facut asupra magiei de prof. Dr. N. Paulescu in Buletinul Anti-Iudeo-Masonic, pag. 80-81, 1930). Pentru cercetari mai amanuntite despre Magie, sunt informatii mai ample in: La Magie (Paris 1927), scrisa intr-un mod perfid de un francmason, Dr. J. Maxwell. De la studiul Cabalei si al Magiei, facem o mica incursiune in esenta simbolurilor masonice: orul de piele masonic, pe care si-l pune masonul in fata, reprezinta amintirea sortului zidarilor din Evul Mediu. Masonii leaga originea sortului de partea vesmntului marelui Preot, destinat sa ascunda goliciunea cnd urca treptele altarului. (Exod cap. 20 vers 26); in termeni mai precisi el corespunde indispensabililor din in, dupa prescriptia din Exod (cap. 28.V.49) cu care marele Preot iudaic trebuie sa-si acopere partea de la sale pna la coapse. El semnifica, de asemenea, un fel de circumcizie simbolica in ceremonia in care omul incult (piatra bruta) este supus artei regale pentru a se transforma intr-un om desavrsit (simbolizat de piatra cioplita). Atunci omul, dupa cum zice Deuteromul cap. 10, este circumcis in inima sa i nu ntepeneste deloc grumazul sau. Oamenii astfel fasonati scapa de masura comuna si se aseaza intr-o categorie exceptionala. La acest grad el trebuie sa posede, pentru a fi recunoscut ca francmason, un intreg sistem de semne convenionale. Acestea sunt semnele masonice propriu zise - ceea ce se numeste in mod popular secrete masonice (Buletinul Anti-ludeo-Masonic, Ludendorf in lupta cu Masoneria). Pe lnga circumcizia simbolica mai exista si o circumcizie reala in masonerie. Acest fapt poate provoca senzatie, dar este totusi un fapt real: francmasonii de grade superioare se 86

circumcid. Unii din masonii nostri care au fost identificati ca circumcisi au afirmat ca au avut fimoza... Odata integrati in spiritul iudaic, membrii masoneriei devin automat membri ai Alianei Universale Israelite. Fostul secretar general al masoneriei franceze, Jean Bidegain, confirma aceasta afirmatie care ar parea de domeniul fanteziei: Francmasonii de la gradul 18 in sus devin membri ai Aliantei Universale Israelite. Care este scopul Aliantei Universale Israelite? A ridica Ierusalimul deasupra Tronurilor, Papilor, Patriarhilor si Imparatilor. (Disraeli: Conigsby pag. 138). Iata cum francmasonii iudaizati, devenind unelte oarbe, lucreaza la nimicirea crestinismului si la inaltarea iudaismului. Mai reproducem un document din lucrarea L'Ennemie Sociale a fostului mason de grad. 33, fost inspector al masoneriei universale, Paul Rosen: Sa ne fie permis, in fruntea acestei carti, a-i preciza caracterul. Literatura anti-masonica, in momentul de fata, cuprinde un numar considerabil de lucrari foarte remarcabile. Toate au o trasatura comuna: dezvolta vederile personale ale autorului asupra francmasoneriei, sprijinind aceasta opinie prin documente mai mult sau mai putin importante. Noi avem pretentia de a fi artat o noua cale, de a fi dezvaluit un nou plan de campanie acelora care apara ordinea sociala crestina. Noi am urmat cuvnt cu cuvnt Consiliul att de limpede formulat de Sanctitatea Sa Papa, Leon XIII, cnd a scris in enciclica Humanum Genus: Indepartati masca in spatele carea se ascunde francmasoneria pentru ca ea sa fie cunoscuta asa cum este in realitate. Si pentru a ne supune acestei auguste invi-tatii, noi am fortat Masoneria sa se arate, sa se expuna ea insasi in nuditatea ei rusinoasa si monstruoasa. In acest scop am adunat documentele oficiale cele mai incontestabile, incepnd de la cercurile conducatoare si personalitatile care guverneaza Francmasoneria, grupndu-le astfel inct orice comentariu pare de prisos, iar opinia asupra sectei satanice, in loc sa ramna numai a publicistului devine ipso facto a oricarui cititor de buna credinta.

87

Intr-o prima lucrare, intitulata Satana si Compania, am studiat invatamintele periculoase ale francmasoneriei si am urmarit educatia progresiva a adeptilor sai. Astazi ne indeletnicim sa examinam pe sectari la lucru si am hotart sa facem lumina asupra mainaiilor lor negre. Ne-am propus a nu face sa figureze, in paginile ce urmeaza dect documente oficiale de o autenticitate indiscutabila; concluziile puse vor aparea de nenlaturat pentru toti aceia pe care nu-i orbeste pasiunea contra religiei. Sa rezumam in putine cuvinte preliminare, obiectul si planul acestui nou studiu: Pentru a distruge ordinea sociala, stabilita de Dumnezeu in lume, Satana a instituit o Asociatie a carei adevarata firma sociala, meninuta secreta, este Satana si Compania a carui denumire marturisita este: Francmasoneria. Aceasta asociatie, infiintata pentru distrugerea ordinii sociale numara astazi (anul 1890) in lumea intreaga 156.000 ateliere de lucrare satanica numite loji, in care marele sef Satana, face sa lucreze contra societatii crestine: 25.875.000 oameni, care se intituleaza francmasoni si 2.850.000 femei numite surori masonice. Finanele acestei puternice Asociaii care e de peste 28 milioane agenti de satanizare, au in fiecare an o miscare efectiva de 3 miliarde franci aur. Lucrarile sale se savrsesc pentru Gloria si sub auspiciile D.o. G.o. A.o. D.o. U.o., litere fatidice, care pentru profanii masoni, naivi, inseamna: Du Grand Arhitecte de l'Univers (Al marelui Architect al Universului) iar pentru cei initiati se traduce prin cuvintele: De la Grande Association Destructive Universelle (a Marei Asociatii de Distrugere Universala). Spre a putea aduce o judecata impartiala si motivata asupra acestei asociatii vom arata francmasoneria la lucru in Franta, in Belgia si in Italia; o vom arata in plina ei actiune distructiva, in plinu-i invatamnt corupator. Actiunea sa distructiva este de factura politica si se exercita in Franta si in Belgia. Invatamntul sau corupator este Anti-Religios si raspndit in Franta, in Belgia, in Italia si in lumea intreaga. Anarhista in Franta si in Belgia, atee Italia, iata ce este francmasoneria universala in Europa sub directia D. S. de la Berlin. Am scris initialele masonice D. S. care pentru vulgum pecus al francmasoneriei, aceste litere inseamna Directorat Suprem. Pentru marii initiati, insa, aceste doua litere D. S. 88

intre care este incadrata deviza masonilor conducatori Deus Meumque lus ea simbolizeaza urmatoarele: Impunerea (simbolizata prin cuvntul Ius), a principiilor masonice, mai inti familiei, apoi natiunii, spre a ajunge a le inradacina in toata omenirea. Distrugerea (simbolizata prin cuvntul Deus) a religiei, a autoritatii, a moralei. Distrugerea religiei in familie; distrugerea autoritatii in snul natiunii; distrugerea moralei in omenire. Materializare (simbolizata prin cuvntul Meum), prin coruptie (adevaratul sens al cuvntului Materializare a constiintei, a invatamntului, a Statului.) Aceste cuvinte (Impunere, Distructie, Materializare) inseamna pentru Marii initiati satanici, ca trebuie: 1. Sa impuna distrugerea oricarei religii in familie prin coruperea contiintei; 2. Sa impuna distrugerea oricarei autoritati in natiune, prin coruptia invatamntului; 3. Sa impuna distrugerea oricarei morale in omenire prin coruptia Statului; Pentru gnditori, pentru oamenii cumpatati, aceste doua litere D. S., care de doua secole joaca un rol att de mare in istoria universala inseamna, deci: Dezorganizarea Satanica a familiei, a na-tiunii si a omenirii, reprezentate prin cele trei puncte .o. care le urmeaza. Exista francmasoni romni care in corespondenta lor particulara semnau, punnd la sfritul numelui trei puncte, .o. fara ca sa le fi tiut semnificaia. Arhitectura, muzica i literatura Dupa cel de-al doilea razboi mondial inovatia francmasonica s-a extins la arhitectura, scria parintele Leonard Feeney, unde formele traditionale ale locuintelor au fost nlocuite cu forme functionale, care sa satisfaca nevoile biologice n modul cel mai evident posibil. Si 89

aceste cuburi joase de ciment si sticla n care ne satisfacem nevoile biologice sunt mobilate cu obiecte asemanatoare. Walter Gropius, finantat de Arnold Schoenberg (compozitorul atonalist), Franz Werfel (scriitorul) si Albert Einstein (geniu declarat) au nfiinat comuna de artiti a scolii de arhitectura Bauhaus, care s-a mutat dupa 1933 la Cambridge, n Anglia. Discipolul sau Laszlo Moholy-Nagy a deschis o sucursala la Chicago, care a rezolvat o problema esentiala a plutocraiei: construirea staulelor pentru vitele cu fa umana. Si asa s-au nascut blocurile muncitoresti, numite n Statele Unite proiecte de cazare, pepiniere de crima si insalubritate, scrie parintele Feeney. Muli cred c atunci cnd Nicolae Ceausescu demola satele, bisericile si monumentele arhitectonice ale Romniei, o facea din dementa si nu la ordin. Dar demolarea satelor, nfometarea romnilor, demolarea bisericilor, au fost conform programului francmasonic de la care Ceausescu n-a deviat; si n-a fost lichidat pentru acele fapte, ci pentru cu totul altceva. Si nu pentru ca marilor bancheri le-a fost mila de poporul romn, c tremura de frig iarna, ci pentru ca s-a lacomit si a platit datoriile externe ale Romniei, refuznd astfel sa mai plateasca dobnzile care umfla cuferele casei Rothschild. Este clar ca programul de demolare al ambiantei arhitectonice a civilizaiei cretine europene este global, nu specific lui Ceausescu, si poate fi urmarit cu usurinta n occident. Planul francmasoneriei internationale este sa transforme civilizaia de tip european cretin, n care individul este dotat cu liber arbitru si este responsabil pentru actele sale, ntr-o tiranie globala n care plebea, gloata, vitele cu fa umana, cei multi, traiesc n comun, n cirezi conduse de tehnocrati, adica de o patura birocratica privilegiata care executa ordinele directoratului si sunt rasplatiti cu un nivel de trai putin mai ridicat dect al gloatei. n America, aceasta societate a viitorului, a Noii Ordini Mondiale, este numita plantaia global (the global plantation), cci aa traiau sclavii pe plantatiile de bumbac, dormind n dormitorul comunal, mncnd de la cantina, facnd ce li se spune. n Uniunea Sovietica si n tarile socialiste, asa traiau membrii de partid si de nomenclatura. Cine nu-si aduce aminte ce bine era la comun, cu baia si bucataria comune mai multor familii? Francmasonul Ceausescu darma satele si bisericile ca sa extermine cretinismul si civilizaia lui si sa transforme taranii n sclavi care traiesc la bloc, la comun.

90

Diferena dintre viata goimilor, a vitelor cu faa umana, n plantaia globala, si viata cretinului de tip european nu e imediat vizibila. Mai mult, la prima vedere, viata cirezii pare mai prosper dect a omului liber. Statele Unite ale Americii se ndreapta spre socialism, cci numai socialismul pare americanilor capabil sa vindece relele sociale - somajul, saracia, foametea, lipsa de ngrijire medicala. Tot socialiste sunt guvernele Marii Britanii, Franei, Canadei. Iat cum este descris socialismul de ctre unul care l cunoaste bine: Viktor Suvorov, fost nalt ofiter n armata sovietica: Marele ideal al socialismului e simplu si poate fi neles de oricine. Societatea este construita pe baze raionale. Somajul nu mai exist. ngrijirea medicala este gratuita si mncarea, n cantitati rezonabile, este gratuita. Fiecare om are o camera separata cu lumina si ventilatie. Apa, canalizarea si ncalzirea sunt gratis. Tot omul are dreptul la timp liber. Nu exista mpartire n bogati si saraci. Toata lumea are haine confortabile si solide, potrivite cu anotimpul - si hainele sunt, desigur, tot gratuite. Si toti sunt egali n fata legii. Ai sa spui ca este doar un vis frumos si ca nimeni n-a reusit sa construiasca socialismul pur. Aiurea. In fiecare tara exista deja insule de socialism pur, nentinat, n care fiecare din aceste conditii este ndeplinita. Exista o nchisoare n oraul vostru? Dac da, du-te i uita-te la ea - si ai sa vezi o societate n care toti oamenii au mncare, au de lucru si n care hainele, locuinta si ncalzirea sunt pe gratis. Comunistilor sovietici li se reproseaza adesea ca au ncercat sa construiasca o societate socialista dar n schimb au produs ceva ce seamana ndeaproape cu o nchisoare. Acuza este pe deplin nejustificata. In Uniunea Sovietica unii prizonieri au celule mai mari ca altii, unii mannca bine, altii prost. E o totala confuzie - mai sunt multe de facut pentru a face ordine. Adevaratul socialism, n care toti oamenii sunt cu adevarat egali, nu seamana doar cu o nchisoare - este o nchisoare. Nu poate exista dect nconjurata de ziduri nalte, turnuri de paza si cini de paza, caci oamenii ncearca tot timpul sa fuga din orice regim socialist, exact cum ncearca sa fuga din nchisori.

91

Dar unde s fugi din plantaia global? Unde sa fugi dintr-o nchisoare care acopera toate continentele? n urma cu ctiva ani am vazut o emisiune cultural-educativa la televizor. Un egiptolog a descifrat inscriptiile de pe peretii unui mormnt din Valea Regilor si-a vazut ca un perete continea un fel de jurnal intim al unui satean care povestea un eveniment din viata satului. Naratiunea din acest jurnal, vechi de mii de ani, nsotita de imagini ale locurilor si monumentelor, au constituit o imagine fascinanta - dar si ngrozitoare. Cci ce vedeam era viata noastra socialista cea de toate zilele. Viata de care s-au bucurat romnii ca scapa n 1989, viata pe care guvernul american o pregateste n Statele Unite, viata pe care Fondul Monetar International o pregateste celor crora le acorda mprumuturi; viata pe care o vor avea tarile care se contopesc n Europa Unit. Satul era o aglomerare de csue nghesuite (ca apartamentele dintr-un bloc) n care traiau o ciurd de oameni, toti angajati la construirea maretelor morminte ale demnitarilor, toti instruiti exact att ct e nevoie ca sa execute operatia ce le este atribuita (diviziunea muncii), toti mbracati la fel, bucurndu-se de aceeasi ngrijre medicala, la fel de saraci sau bogati, participnd n grup la fiecare activitate, egali n faa autoritilor. Erau total scutii de orice grija materiala, caci autoritatile le asigurau locul de munca (nu exista somaj) si tot autoritatile le trimiteau carutele cu mncare, punctual si democratic (nu exista foamete si nu existau bogati si saraci). Dar diavolul si-a vrt coada n acest paradis terestru socialist: unii steni au conceput planul de a fura o parte din comorile cu care mpodobeau monumentele ce le construiau, de a le vinde si de a ncerca viata pe cont propriu, viata individuala. Natural, au fost prinsi. neleapta si iubita conducere a tarii nu i-a executat dect pe cei vinovati dar, n scop educativ, pentru a descuraja restul poporului de la astfel de idei nastrusnice, a luat o masura administrativa: a oprit caruele cu alimente. Si astfel, satenii, n mod preventiv si exemplar, au murit de foame. Cci proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, eliminarea exploatarii omului de catre om, si toate celelalte, adusesera poporul din raiul socialist n fericita situatie n care mncarea nu se producea individual si nu se vindea pe piata libera ci se ddea, sau, cum zice romnul acum, se bag.

92

n urma cu 2500 de ani, Euripide a vzut si el socialismul n actiune. Cnd Medea parasita i reproseaza lui Iason inconstana, aratndu-i ca ea l salvase din primejdie de moarte, Iason i raspunde: Da, dar ai primit mai mult dect mi-ai dat, cci acum traiesti n Elada si nu n ara ta barbar, si ai nvaat ce nseamna dreptatea si cum se traieste dupa lege, si nu dupa dictatul forei brute. Socialismul n actiune este tirania totalitara, unde vrful piramidei dicteaza si greutatea apasa pe cei de jos. Societatea socialist are forma unei piramide, cu diferitele straturi ale nomenclaturii ridicndu-se unul peste celalalt, pna la vrful n care este cocotat grupul dictatorial. Uitati-va la dolarul american: n partea stnga are insignele ocultei masonice, piramida cu vrful iluminat, si dedesubt inscriptia Novus Ordo Seclorum - Noua Ordine Mondiala. Ordinea socialismului global. Ordinea piramidei, n care nu se traieste dupa lege ci dupa hotarrile luate la vrf. Piramida, aceasta forma arhitecturala a sclaviei egiptene, a nceput sa fie construita peste tot, spre delectarea culturailor, care apaluda tot ce este absurd si monstruos, crezndu-se astfel deasupra vulgului. La nceput, cnd se faceau sapturile am crezut ca se excaveaza si se studiaza zidurile Louvre-ului medieval, adnci si puternice, sub pavajul curtii Louvre-ului renascentist si baroc. Dar, sapaturile s-au facut pentru construirea unei piramide compuse din 666 de triunghiuri de sticla (iar cei care au citit Apocalipsa remarca semnificatia cifrei), care desfigureaza astzi curtea interioara a Louvre-ului. nainte de construirea piramidei, se intra n Louvre pe poarta Denon din pavilionul Denon, direct din curte, pe propriile picioare, facnd ctiva pasi la lumina zilei: pe gratis, fara coada, fara nghesuiala, usor, comod. Acum vizitatorul trebuie nti sa coboare de la nivelul solului, jos, n interiorul piramidei, pe care o traverseaza, pentru a urca apoi din nou la nivelul solului ca sa patrunda n cladire. Piramida trebuie luminata electric tot timpul. Ascensoarele si scarile rulante care duc n jos si n sus pentru a intra n muzeu sunt tot electrice. Ascensorul pentru cei care nu pot umbla prea bine e condus de un paznic. Se defecteaza tot timpul, si tehnicienii sunt de serviciu pentru a-l depana, altfel ramn vizitatorii captivi, atrnati n aer. Toate acestea costa bani, o cheltuiala inutila si neproductiva, al carei unic scop este mplntarea piramidei n inima Parisului. Dou mii de ani de cretinism au construit o civilizaie centrata n jurul bisericii, a carei form conine, att expresia perfectiunii functionale a cladirii, ct si expresia esteticii care a produs-o. Dar, n plantatia globala, n sclavia egipteana, n socialismul mondial, forma orasului european, forma

93

satului crestin, trebuie distruse; locuinta vitelor umane este n cuburi, la bloc, si peisajul urban al vitelor umane este piramida care reprezinta structura societii. Asta pentru vitele umane; pentru ei, francmasonii si-au rezervat palatele si castelele construite de arhitectii, sculptorii si pictorii crestini din trecut. Alice Gwynne Vanderbilt si-a construit la New York, pe Fifth Avenue, o copie fidela a castelului de la Blois. Alva Vanderbilt si-a construit la Newport o replica perfecta a palatului Petit Trianon. Dar, dupa 1945 si-au dat seama ca diferenta dintre formele arhitecturale rezervate stapnilor de sclavi si cele rezervate gloatei ar putea fi prea vizibila. n opera de distrugere a aspectului citadin si a arhitecturii civilizatiei noastre, nomenclatura directoratului francmasonic international a nceput sa accepte sa locuiasca parial si temporar n aceleasi forme hidoase ale socialismului mondial. Fiecare copil (din Statele Unite ale Americii) se duce la scoala ntr-o cladire care arata ca o magazie de depozitare a pieselor pentru masini de copiat. Nici macar comisia scolilor, care a comandat si aprobat planurile, nu stie cum se face. Tot ce-i preocup este cum sa evite sa dea explicatii parintilor. Cazematele si magaziile n care merg copiii la scoala n-au ferestre, ci sunt luminate exclusiv electric. Toti tinerii de 20 de ani pe care-i cunosc poarta ochelari pentru citit. Dac se strica instalatia de aer conditionat, copiii trebuie trimisi acasa cci se sufoca. Binenteles, iluminatul si ventilatul artifical costa bani. Fiecare firm de avocai din New York se muta fara sa murmure ntr-o cladire de birouri ca o cutie de sticla cu podea de ciment si plafon de beton de doi metri si jumatate de la sol si pereti de paianta si coridoare minuscule - si apoi angajeaz decorator si-i da un buget de sute de mii de dolari ca sa trasnforme cuburile astea meschine ntr-un vis orizontal despre o casa de pe vremea restauraiei, zice Tom Wolfe. Oamenii adauga mobile ca sa se fereasc de hidosenia cuburilor de sticla si ciment ale arhitecturii moderne. Pna si arhitectii moderni glumesc pe socoteala cutiilor de sticla, care sunt de-acuma, depasite, si vin cu noi cutii de sticla n care sticla e ca oglinda si reflecta cutiile de sticla nvecinate, facndu-le sa para curbe. Apar noile scoli de arhitectura: post-modernismul, modernismul trziu, rationalismul, arhitectura participanta, neo-corbusierismul, argintiii din Los Angeles, si asa mai departe. Dupa 1945 plutrocratii nostri, birocratii, membrii comitetului, sefii executivi ai companiilor, membrii comisiilor si presedinii universitilor au suferit o transformare inexplicabila... Dintro data s-au declarat dispusi sa accepte acel dus de apa rece, acea palma n obraz, acea cazna

94

pentru osnza sufletului nostru burghez, care este arhitectura moderna. Si pentru ce? Nici ei nu stiu. Se uita la cldirile goale pe care le-au cumparat, aceste mari gramezi structurale pe care le urasc din tot sufletul, si nu-si pot da seama nici ei, zice Tom Wolfe. Dar sefii care ne dau ordin sa traim n ele, locuiesc n castelul de la Blois sau n Petit Trianon. Tom Wolfe face o scurta istorie a arhitecturii moderne. A nceput, zice el, dupa primul razboi mondial n Germania, unde s-au adunat o suma de tineri arhitecti, scriitori, artisti americani care si-au zis generaia pierdut si care au gasit, n ruinele unei Europe devastate si distruse de razboi, modele ca Andr Breton, Louis Aragon, Jean Cocteau, Tristan Tzara, Picasso, Matisse, Arnold Schoenberg, Paul Valry (sa nu uitam ca Picasso, Louis Aragon, si probabil ca si altii erau membri activi, purtatori de carnet, ai partidului comunist; si Paul Valry nu facea nici un secret din perversiunile lui). Modelul arhitectilor a fost Walter Gropius, care a deschis scoala de arhitectura Bauhaus la Berlin n 1919. Bauhaus, scrie Wolfe, era mai mult dect o scoala; era o comun, o micare spiritual. n jurul lui Gropius gravitau pictori ca Paul Klee si arhitecti ca Marcel Breer, Ludwig Mies van der Rohe, Laszlo Moholy-Nagy, Herbert Bayer, Henry van de Velde, dedicati lucrarii de a o lua de la zero, pe fundalul unei Germanii social-democrate, care astepta nfptuirea bolevismului. De la zero, adica: afara cu civilizatia crestina europeana. Am bombardat-o, am distrus-o fizic n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Am facut una cu pamntul splendida catedrala din Dresda, a doua ca mrime n Europa, care nsuma veacuri de creatie si nesfrsita frumusete. Am bombardat si avariat domul din Milano, domul din Kln. Am darmat ct am putut din bisericile istorice ale Romniei. Acum distrugem tradiia acestei civilizatii crestine. Consiliul muncitoresc pentru Arta al Gruparii Noiembrie (probabil 7 noiembrie, data oficiala a revolutiei bolsevice n Rusia), al carui presedinte era Gropius, avea sarcina de a crea o arhitectura a ntregului popor, adica muncitoreasca. Manifestul Gruparii Noiembrie era un ecou al Manifestului Partidului Comunist al lui Marx si Engels: trebuie sa fim adevarati socialisti - sa crestem cea mai nalta virtute socialista: nfratirea tuturor oamenilor. Deci noua arhitectura a lui Gropius urma sa fie: 1) pentru muncitori; 2) anti-burgheza. Funcia antiburgheza s-a dovedit foarte utila, pentru ca orice poate fi respins ca fiind burghez.

95

Social-democraii din Germania si Olanda au acordat contracte pentru cartiere muncitoresti lui Gropius, Mies van der Rohe, Bruno Traut si J.J.P. Oud, care avea 28 de ani cnd a devenit arhitectul sef al orasului Rotterdam si era membrul unui grup numit de Stijl (Stilul). Aceste grupuri compactate si strnse, ca Gruparea Noiembrie, sau de Stijl, credeau n doctrine esoterice, zice Tom Wolfe, tot asa dupa cum picturile lui Braque sau Picasso n-au nimic de a face cu arta ci sunt produsele unui punct de vedere teoretic. Astfel, teoria lui Braque ca pictura nu reprezinta nimic ci e doar o organizare pe o suprafata plana si teoria ca o pictura e ceva simultan, permite asezarea ambilor ochi ntr-o fa vazuta din profil, adica vedem simultan ambele profiluri n acelasi plan. Rezulta un gunoi vizual perfect din punct de vedere teoretic. Tot teoria este triumfatoare n muzica lui Arnold Schoenberg, care compunea dupa formule matematice. Suna oribil, dar culturaii ascult cu pietate. Marca intelectualului a devenit aprecierea creaiilor acestor comune si celule de artiti; dar, daca pictorii, compozitorii si poeii pot crea chiar fara subventia masiva a burgheziei, arhitectii nu pot. Salvarea arhitecturii moderne a venit de la guvern. n Viena, Otto Wagner a primit comenzi masive de la guvern, care credea (fara nici o baza reala) ca o noua arhitectura cosmopolita va rezolva ostilitatile acerbe rasiale si etnice din tara, scrie Tom Wolfe. (In realitate, daca cineva ar avea timpul si resursele sa identifice exact persoanele care au determinat subventionarea arhitecturii moderne la Viena ar vedea cu totul alta motivatie si ar vedea poate un tablou mai larg, n care intra Viena ca patria lui Theodore Herzl si Siegmund Freud). Grupurile de arhitecti moderni - Bauhaus, Wendingen, de Stijl, constructivistii, neoplasticistii, elementaristii, futuristii - au nceput sa prolifereze. In 1922 a avut loc la Dsseldorf primul Congres International de Arta Progresista, unde s-au ntrunit arhitecti ca Gropius, Erich Mendelsohn (expresionismul), Van Doesburg. Accentul pe care l-a pus acesta din urma pe calitatea anti-burgheza, imperfect satisfacuta de curbele expresionismului lui Mendelsohn sau de manufactura muncitoreasca a lui Gropius, l-a determinat pe Gropius sa-si schimbe lozinca si sa adopte motto-ul: Arta si Tehnologia. Desi erau uniti n lupta lor comuna mpotriva traditiei civilizatiei crestine, toti acesti intelectuali si artisti progresisti se certau foarte mult ntre ei, genernd astfel nenumarate scoli si curente, grupulete si bisericute - cu ct mai multe cu att mai bine, pentru confuzia gloatelor. Astfel, marxistul declarat Bruno Taut, 96

care a primit comanda pentru un cartier muncitoresc n Berlin, si vopsea blocurile muncitoresti n rosu; dar puritatea noii arhitecturi elimina toate culorile n afara de alb si negru si diverse nuante de murdar, si blocurile au renuntat la culoarea steagului comunist. Puritatea formei cere ca acoperisul sa fie plat, caci acoperisul traditional nclinat din tigle cu streasina, care te fereste de ploaie si de zapada e burghez; si cine a avut nenorocul sa locuiasca la bloc la ultimul etaj si i-a plouat n casa toamna, iar vara s-a copt sub soarele de care l ferea stratul de aer de sub acoperisurile nclinate, a avut ocazia sa se sacrifice de dragul puritatii formei arhitecturii progresiste anti-burgheze. Si asa, sub zapezile din nordul Europei, la Berlin, Weimar, Rotterdam, Amsterdam, s-au construit blocuri cu acoperisul plat - pna cnd suferinta din cauza zapezii a fost asa de mare, nct teoreticienii anti-burghezismului progresist s-au ndurat si-au permis ca acoperisul sa fie nclinat - dar de o singura parte, nu de doua parti ca n trecut. In muzica, zice Tom Wolfe, cazul e si mai avansat; compozitorii din universitati sunt asa de ultra-Schoenbergieni, asa de minunat de abstracti, nct nimeni altcineva dect ei nu mai are nici o dorinta sa aiba ceva de-a face cu muzica serioasa moderna. Nici macar culturnicii devotati, care frecventeaza concertele simfonice, nu pot fi determinati sa vina la un concert exclusiv de muzica contemporana; astfel de concerte nu pot avea auditoriu dect la universitati, unde se pot auzi piese de Stockhausen, ansambluri pentru sintetizator de Babbitt, bucati de Easley Blackwood si Jean Barraqu, apoi piese stohastice (adica: sunete la ntmplare) pentru pian, sintetizator si computer de Iannis Xenakis. Aceleasi 35 ori 40 de suflete, toti profesori si studenti post-universitari, constituie publicul la fiecare concert de muzica contemporana, scrie Wolfe, si spaima e ca nici macar ei nu vor mai veni... Coregrafia a intrat mai greu pe fagasul modernismului, dar n 1962 George Balanchine, venit din Uniunea Sovietica prin Paris, n 1934, punea n scena balete abstracte la Lincoln Center. La fel s-a modernizat si arta fotografica: John Szarkowski a deschis ochii intelectualilor; cta vreme vulgul crede ca o fotografie arata n mod fidel obiectul fotografiat, culturati se asteapta de la fotografiile artistice sa contina pete, sa fie neclare, sa prezinte deformari grotesti prin unghiuri exagerate, culori nenaturale, hidoase si imagini trunchiate. Pentru mase, care nu pot fi nici moarte duse la concerte de muzica atonalista, minimalista, si asa mai departe, s-a acaparat si dezvoltat imensa industrie a rock-ului. Dar si aici exista elita care vede hainele cele noi ale mparatului. Citim n Informationweek: Omul 97

care-a fost pionierul realitatii imaginare (virtual reality), s-a rentors. Albumul recent al lui Jaron Lanier de muzica acustica numit Instrumentele Schimbarii aduce o fuziune postminimalista de virtuozitate. Lanier este un veteran al muzicii care cnta la 100 de instrumente si a cntat alaturi de Ornette Coleman si Stanley Jordan. Muzica l-a interesat dintotdeauna: faimoasa manusa digitala a fost conceputa la nceput ca sa genereze sunete realiste cntnd la ghitara aeriana.. Lanier va ntreprinde un tur de concerte. Spectatorii nu vor avea nevoie de casti speciale. Fotografia lui Lanier nsoteste stirea, dar nu se vede dect un par lnos si salbatec, stil african, peste un nas care nici pe departe nu este hamit. La 7 august 1994, la emisiunea This Week in Bible Prophecy - Aceasta saptamna in prisma profetiilor biblice, s-a discutat o orchestra de muzica rock din Londra, numita The Devoted Men - Devotatii, condusi de Marele Preot al Templului Olympus. Acest mare preot declara ca primeste textele si muzica pentru spectacolele lui de rock de la zei demonici si ca munca lui este dedicata recrutarii prin muzica de discipoli pentru templul lui. Preotesele cultului satanic de la Templul Olympus sunt doua tinere numite Sarah si Julienne, care practica magia neagra si ritualuri de perversiuni sexuale. Dar admiratorii si tinerii care asculta muzica rock nu sunt de la nceput initiati n toate acestea. La nceput li se ofera flori, atmosfera e dulce, suava si delicata, plina de poezii duioase; magia neagra este ascunsa de ncepatori. Anunturile lor n ziare sunt tot inocente si duioase: se prezinta ca suflete stinghere care cauta prietenia unora sensibili ca si ei. Dupa initiere, candidatii sunt ncetul cu ncetul introdusi, la nceput, tot mai adnc n pornografie si prostitutie, ca sa fie apoi cu timpul promovati la magie neagra si satanism, cerndu-li-se n cele din urma sa practice sacrificii umane. Un tnar fost membru al cultului satanic al Templului Olympus a declarat public la televizor, fara sa se ascunda, ca s-a deziluzionat de cult si de muzica lui de cnd i s-a nascut primul copil si marele preot i-a cerut sa-l sacrifice pe altar - asa cum trebuiau evreii biblici sa-si sacrifice primul nascut, lui Iehova. Orchestra de rock Motley Crue executa muzica cu astfel de texte ca: Not a woman, but a whore/ Well now I'm killing you... watch your face turn blue - Nu esti o femeie, esti o c... / Acum te omor... uite cum te nvinetesti la fata. Joseph R. Shapiro, fondatorul si presedintele muzeului de Arta Contemporana din Chicago, a ntrebat: Poate arta francmasonica supravietui n America? ...Cei care formeaza gustul public, comerciantii obiectelor de arta, nomenclatura muzeelor, directorii,

98

curatorii, sefii catedrelor universitare, colectionarii si criticii sunt predominant francmasoni. In arta, goimii sunt n mod cert n minoritate. Ar trebui sa ne reformulam ntrebarea... poate supravietui cultura n America fara francmasoni? (conferinta tinuta la Forul Comunitatii din Chicago n 1977). Ziarul Jerusalem Post scria n 1989 ca producatorii si regizorii de film sunt n marea lor majoritate evrei n Statele Unite, si 75% din Asociatia Scriitorilor sunt evrei. Gary Smith identifica proprietarii si directorii caselor de filme (Warner Communications, MCA, Universal, Nickelodeon, USA Network, Trans-World Entertainement, Lorimar, Chris Craft, Repu-blic, MGM-United Artists, Orion, Walt Disney), care sunt tot evrei. Agentiile de actori, competitia Miss America, critica de film, sunt n aceleasi mini; si comedia, care a devenit exclusiv concentrata asupra regiunii ano-genitale a protagonistilor, este acum un monopol evreiesc. La fel emisiunile de radio si televiune: moderatorii si prezentatorii emisiunilor istorice, stiintifice, literare, de varietati sunt Howard Stern, Joan Rivers, Robert Klien, Ruth Westheimer, Larry King, Sonya Friedman, Barry Farber, Merv Griffin, dr. Joyce Brothers, Charley Rose, Norman Ornstein, Maury Povich, Mark Green, Rona Barrett, Sally Jesse Raphael, Carl Sagan, Giraldo Riviera, Louis Ruckheiser - nici un goim printre ei. La fel, cntaretii de muzica pop: Andy Williams, Barry Manilow, Neil Sedaka, Bette Midler, Neil Diamond, Melissa Manchester, Barbara Streisand, Simon & Garfunkle. In special industria muzicii rock si a filmelor video rock sunt un monopol evreiesc: Lew Wasserman este proprietarul colosalei MCA Records, Walter Yetnikoff este director la CBS records, care apartine companiei japoneze Sony. In muzica clasica, nu e destul sa fii evreu: trebuie sa fii evreu sionist, ca sa devii mare ca Isaak Stern, Itzhak Pearlman, Leonard Bernstein, Aaron Copeland. Daca esti evreu cinstit si talentat, ca Yehudi Menuhin, te trezesti ca nimeni nu mai stie de tine. Si daca nu esti evreu, nici nu ncerca. Truman Capote era un scriitor destul de bine cunoscut pna n martie 1986, cnd ntrun interviu acordat revistei Playboy a remarcat ca toate scrierile care nu satisfac cerintele sioniste sunt suprimate n America. De atunci n-a mai auzit nimeni de el. Iata cui apartin toate editurile americane mari: Simon and Schuster, cea mai mare, si Prentice-Hall, sunt controlate de Gulf & Western; Holt, Rhinehart & Winston publica toate manualele scolare ce-i apartin lui Jovanovich; Random House, Vantage, Crown, Ballantine sunt parte din imperiul Newhouse; Putnams i apartine lui Lew Wasserman; Macmillan, lui Robert Maxwell; si asa mai departe.

99

La fel distribuitorii de carti, cluburile literare, si revistele de critica literara. Istoria o rescria Mihail Roller n Romnia; n Statele Unite, o plasmuiesc Barbara Tuchman si Studs Terkel. Timp de 12 ani, directorul Bibliotecii Congresului a fost Daniel Boorstin, tosi acestia fiind evrei. Iata cum descrie scena literara unul care are dreptul sa o judece - cci figura lui se ridica la mare naltime pe orizontul secolului nostru: Inca nainte de primul razboi mondial, aceasta miscare (avangardismul) s-a angajat n distrugerea tuturor formelor de arta larg acceptate - n forma, limba, trasaturi si proprietati - n stradania sa de a crea un fel de supraarta, care apoi se presupune ca va da nastere la o Viata Noua. S-a propus ca literatura sa o ia de la nceput, cu o foaie alba de hrtie. (De fapt, unii au ramas tot cam pe la stadiul acela). Distrugerea a devenit apoteoza acestui avangardism beligerant. Scopul era sa distruga ntreaga traditie culturala de secole, sa sparga si sa ntrerupa curgerea naturala a dezvoltarii artistice printr-un salt brusc nainte. Acest scop urma sa fie obtinut realizndu-se doar forme goale, noi, ca un scop n sine, concomitent cu coborrea standardelor de maiestrie artistica personala pna la delasare totala si necioplire artistica, uneori combinate cu un nteles asa de ascuns nct devine neinteligibil. Acest impuls agresiv ar putea fi interpretat ca fiind doar produsul ambitiilor personale, daca n-ar fi si faptul ca n Rusia... acest impuls si manifestarile lui au precedat si-au proorocit cea mai distrugatoare (fizic) revolutie a secolului 20. Inainte de a erupe pe strazile Petrogradului, aceasta revolutie cataclismica a erupt n paginile revistelor literare si artistice ale cercurilor boeme din capitala. In ele am auzit pentru prima data atacuri violente mpotriva ntregului mod de viata rus si european, chemarile la anihilarea tuturor codurilor etice si religioase, la distrugerea tuturor traditiilor culturale existente, alaturi de lauda de sine a disperatilor inovatori, care n-au produs niciodata nimic de valoare. Zicndu-si futuristi si promovnd literatura si arta viitorului, acesti inovatori cereau literalmente, zice Soljenin, sa se traga cu pustile n tablourile lui Murillo sau Rafael, ca sa ricoseze gloantele din peretii muzeelor. Dar de-abia a izbucnit revolutia pe strazi (si stim acum ca n-a fost o razmeri popular ci o armat de mercenari platii si bine organizati), zice Soljenitn, ca aceti artisti ai viitorului, acesti futuristi, s-au aliniat n frontul revolutionar la extrema stnga, iar brutala si sngeroasa dictatura bolsevica a deschis larg portile acestei hoarde de avangardisti si i-a numit n pozitii de pe care controleaza cultura. E adevarat ca 100

domnia lor n-a durat mult, cci cu osificarea regimului sovietic totalitar s-a osificat si aceasta pseudocultura si s-a transformat n ceremonialul de curte al despotului numit realism socialist. Unii, zice Stoljenitn, s-au straduit sa-l analizeze, desi n-au avut ce analiza, cci stilul realist socialist se limita doar la propagarea liniei partidului. Dupa un somn de 70 de ani n fundul hului comunist, poporul rus, degradat si umilit, aproape anihilat fizic, nu si-a regasit glasul n literatura nc, aa cum era si normal; Are nevoie de timp, arata Soljenin. El observa cu durere cum libertatea de expresie regasita este folosita de unii scriitori pentru a se exprima pe ei nsisi... adesea fara sensibilitate pentru relele si cicatricele de azi, cu o inima evident seaca; exprimarea personalitii unui autor - indiferent daca acesta este valoros sau nu - fara simt de raspundere pentru morala publicului, si mai ales a tineretului, adeseori, ncarcnd limba cu obsceniti, care timp de sute de ani au fost considerate de neconceput n presa, dar acum par sa fie la moda. Nimeni n-ar putea dezvalui mai bine radacina comuna a modernismului si a comunismului si tinta lor comuna: distrugerea civilizatiei crestine, abrutizarea si degradarea maselor de oameni pentru a-i nrobi si transforma n vite n folosul mbogatirii, n continuare, a francmasoneriei. n civilizatia noastra crestina a nflorit economia si au prosperat natiunile, datorita faptului ca schimburile de bunuri si servicii ntre oameni se faceau n mod cinstit si echitabil, iar raporturile dintre oameni se bazau pe respect reciproc si ntrajutorare. Baza prosperitatii a fost morala. Dar nomenclatura Noii Ordini Mondiale n-are nevoie de oameni liberi si prosperi ci de hoarde de brute inute n nchisori imense si dominate de frica, caci acestea sunt mai usor de jefuit. Vedem azi, zice Soljenitn, revenirea aceluiasi fenomen anti-cultural, adica respingerea si dispretul pentru tradiie si ostilitatea pentru ce e general acceptat. Avem azi de-a face cu post-modernismul, pentru adeptii caruia nu exista realitate; pentru ei lumea e un text. De aceea, important este numai eul autorului, care se concentreaza asupra auto-analizei pna ce acesta ajunge sa-l dezguste pe cititor. Autorul nu are responsabilitati iar curajul lui consta din negarea tuturor lucrurilor. Pe post-modernisti i surclaseaza conceptualistii, si pe acestia, post-avangardistii; toate sunt doar manifestari ale bolii spirituale de care sufera cei lipsiti de etica si idealuri morale. Daca privim cu atentie, continua Soljenitn, vedem cum n spatele

101

acestor experimente aparent nevinovate, pe care le gasim peste tot, de a respinge traditiile nvechite, gasim o adnca ostilitate pentru viata spirituala. Acest neostenit cult al noului, care afirma ca arta nu trebuie sa fie buna sau curata, ci trebuie doar sa fie noua, mai noua, si mai noua, ascunde o ncercare neabatuta si de lunga durata de a submina, ridiculiza si dezradacina toate preceptele morale. Nu exista Dumnezeu, nu exista adevar, universul e haotic, totul e relativ, lumea este privita ca un text, un text pe care orice post-modernist e gata sa-l compuna... De cteva zeci de ani, literatura, muzica, pictura si sculptura s-au ndreptat... spre dezintegrare ntr-o noutate frenetica si insidioasa. Decoram locurile publice ridicnd statui care estetizeaza urtul n sine - si nici nu ne mai miram... Daca noi, creatorii de arta, ne supunem docili acestei scufundari, daca ncetam sa pretuim marea traditie culturala a secolelor trecute mpreuna cu baza spirituala din care a crescut, vom contribui la o cadere extrem de periculoasa a spiritului omenesc pe pamnt, la degenerarea omenirii spre un fel de stadiu inferior, mai apropiat de lumea animala. O critic de arta cinematografica, Lillian-Emma Wagner, a vazut la New York, la 15 iulie 1994, filmul romnesc Patul conjugal, regia si scenariul de Mircea Daneliuc. Eram 17 oameni ntr-o sala de aproximativ 200 de locuri, scrie ea. Si continua: Critica: mai mult dect favorabila: Bizzare... plenty to laugh about (bizar... ai de ce rde), scria Judy Stone n San Francisco Chronicle. Abrasively funny (de un comic abraziv) - David Straton de la Variety. De asemenea: Official Oscar Entry (filmul a fost inclus oficial) pentru Best Foreign Language Film 1993 (cel mai bun film strain din 1993). Emisiunea saptamnal de limba romna TV Dacia New York l recomanda drept o comedie amara: ...Romnii sunt nebuni si lichele, toata lumea face prostitutie si trafic de orice. Nimeni nu stie ce vrea si nimeni nu munceste cinstit. Se fura, se santajeaza, toti sunt alienati. Totul se termina (de fapt filmul ncepe cu aceleasi imagini) cu profetizarea unei degradari totale ca natiune n care avortonul peltic si cretin este supravietuitorul santajist. Ion Mihai Pacepa scrie: Fiindca nu putea tine stiloul sau pixul cu degetele lui boante, Dej a nceput sa scrie cu un creion hexagonal, pe care dulgherii l folosesc pentru a linia scndurile acolo unde trebuie taiate. Violetul era culoarea lui favorita si, curnd, toate resedintele lui Dej erau pline de creioane de dulgher cu mina violeta, fabricate special pentru el. 102

Violetul nu este numai culoarea favorita a unui clau comunist. De vreo 6-8 ani, dar cu furie n ultimii doi ani, absolut toate elementele vietii publice si private trebuie sa arboreze culoarea violet, care are voie sa oscileze ntre violet-purpuriu si violet-albastrui si este adeseori nsotita de un galben auriu si de negru. Combinatia ntre diversele nuante de violet si diverse nuante de negru este respingatoare; dar cestile, servetelele de hrtie, publicatiile de specialitate, jucariile pentru copii, hainele si pantofii pentru femei si copii, camasile si cravatele barbatilor, fatadele cladirilor, covoarele, scaunele, lampile, caietele, creioanele - tot ce vezi e din ce n ce mai violet n America. n special hidoase sunt hainele violete pe oamenii de rasa neagra, caci combinatia ntre tenul lor ntunecat si ntunecimea violetului i face sa para prafosi si murdari. Intrebati fiind de ce-si cumpara haine violete, oamenii raspund: Asta e culoarea la moda. Dar cum a ajuns aa? Si de ce chiar asta? Al cui steag e violetul? Exista mai multe raspunsuri. Violetul e culoarea Africii, proclamata printre populatia de culoare din Statele Unite. Violetul e culoarea homosexualilor, care-si tiparesc manifestele si literatura pe hrtie de culoarea levnicii. Rosu era steagul comunismului, albastru nchis e al Organizatiei Natiunilor Unite, si prin contopirea lor rezulta violet. Transcriem din Revue des Societs Secretes: Conform Tribunei Ruse care apare la Mnchen n limba rusa (asta era n 1924), iudaismul militant mentine urmatoarele organizatii de lupta de diferite niveluri, n mod mai mult sau mai putin deghizat, dar toate cu scopul pregatirii triumfului internationalei a treia: 1) Internaionala aurie (plutocratia si marile finane internationale) n fruntea careia i gasim: a) n America pe J.P. Morgan, Rockefeller, Vanderbilt si Vanderlippe; b) n Europa casa Rothschild si altii de ordin secundar. 2) Internaionala roie, sau uniunea internationala a democratiei lucratorilor sociali. Aceasta include a) internationala a II-a (cea din Belgia sub Endervelde); b) internationala 2,5 (cea din Viena sub Adler); si c) internationala a III-a sau internationala comunista (cea din Moscova sub Apfelbaum si Radek). La aceasta hidra cu trei capete, care opereaza separat pentru mai mare usurinta, se adauga cele sase capete ale Oficiului International al Asociatiilor Profesionale cu sediul la Amsterdam, care dicteaza linia francmasonica sindicatelor, care nici macar nu sunt afiliate bolsevismului.

103

3) Internaionala neagra sau uniunea de lupta francmasonica. Ziarul ei principal este raspndit de organizatia universala a francmasonilor (din Londra); de catre Alianta Israelita Universala, fondat la Paris de catre Cremieux, evreu; de catre ordinul evreiesc B'nai Moiche (fiii lui Moise) i societatile evreiesti Henolust, Hitakhdut, Tarbut, Karen-Haysod si sute de altele la fel, mai mult sau mai putin secrete, raspndite prin toate tarile din vechiul continent si din lumea noua. 4) Internaionala albastr sau masoneria internationala, care-i uneste pe toti masonii din lume n Loja Reformata... Unita... Reunita... a Marii Britanii, Marile Loji ale Frantei si lojile Grand Orient din Franta, Belgia, Italia, Turcia si celelalte tari. (Centrul activ al acestei congregatii este Marea Loja Alpina din Elvetia). Ordinul iudeo-masonic B'nai B'rith, care, contrar statutelor lojilor masonice, nu accepta dect evrei si care are peste 426 de loji strict evreiesti n lume, serveste drept curea de legatur ntre internaionalele descrise mai sus. Directori la Bnai Brith sunt evrei: Morgenthau, fost ambasador al Statelor Unite la Constantinopol; Brandeis, fost judecator la Curtea Suprema a Statelor Unite; Mack, sionist; Warburg Felix, bancher; Elkuss; Drauss (Alfred), primul ei presedinte; Schiff, azi mort, care a finanat si organizat emanciparea evreilor n Rusia; Marshall (Louis), sionist. n fine, tricolorul obsesiv al vietii publice americane devine inteligibil: nti aurul si auriul francmasoneriei internationale preponderent evreiasca. Apoi, negrul Mossad-ului si al echipelor Biroului Tutunului, Alcoolului si Armelor de Foc al Departamentului Trezoreriei, printre realizarile carora se numara masacrul din Waco, Texas si asasinatele de la Ruby Ridge. Apoi, contopirea stindardului rosu al bolsevismului sovietic, cu albastrul francmasoneriei care a finantat si instaurat bolsevismul, cu albastrul Natiunilor Unite: contopirea lagrului sovietic cu cel imperialist israelo-american, ntr-un singur supraguvern modial. Stindardul rezultat din cele doua stindarde, cel rosu si cel albastru, violetul universal, ne anunta triumful Noii Ordini Mondiale. Nici o culoare clara si luminoasa nu mai este folosita n industrie, n presa, n nvatamnt, n arhitectura si mobilier, n haine; toate obiectele sunt colorate n culori 104

amestecate, murdare; verde amestecat cu albastru si rosu, diverse nuante de violet amestecate cu diverse gradatii de cenusiu, si asa mai departe. Aceste amestecuri de culori simbolizeaza amestecul tuturor raselor ntr-o singura rasa n sclavia globala, dizolvarea culturilor naionale n multiculturalism. Arta promovat de francmasoni In arta, francmasonii ne fac sa admiram cu zel expresionismul abstract, cubismul, minimalismul. In literatura destinata maselor, francmasonii ne fac sa ne delectam cu satanismul, pornografia si comicul mutilarii si torturii; n cea destinata culturnicilor, nvatam structuralismul si formulele matematice aplicate hodoronc-tronc acolo unde nu se potrivesc. Critica literara este post-structuralista si foloseste termeni ca metataxis, paralogic, nonreferenial, logocentrism. Printele deconstructivismului, francezul Jacques Derrida, se mira singur de avntul pe care l-a luat teoria lui n Statele Unite. La nceput, Derrida si colegii lui (Jacques Lacan, Michel Foucault, Roland Barthes, Paul de Man, cel care zice ca literatura nu e dect zgomot lipsit de semnificatie), au insistat ca nimic nu conteaza dect textul: adica, atunci cnd Milton scrie orb n Gaza la moara cu sclavi, nu trebuie sa stii nici ce e Gaza, nici despre ce moara cu sclavi este vorba, nici cine a fost orb n Gaza la moara cu sclavi si cum de a ajuns acolo si nici de ce se plnge. Aceste lumini ale inteligheniei progresiste au ajuns la concluzia ca oricum cititorul nu poate ghici despre ce este vorba, cci nici un text nu are o semnificaie n sine si poate nsemna, vorba lui Bacovia, orice i tot nimic. Derrida si distinii lui urmai umplu, cam inconsecvent, kilograme de hrtie cu textele lor si ocupa toate publicaiile de specialitate cu scrieri care, conform teoriilor lor, nseamna orice si tot nimic. Emulii americani ai lui Derrida scriu interpretari si critici care demonstreaza ca orice text nseamna orice: astfel, un profesor de la Universitatea din California a scris n 1978 ca atunci cnd Huckleberry Finn ncearca sa vrajeasca un spirit dintr-o cutie veche de conserve, el de fapt se masturbeaza; catedra de Engleza a Universitatii din Michigan a organizat un colocviu despre travestism la Shakespeare, Brecht si Caryl Churchill; la Universitatea Brown, interpretrile acestea semiotice au proliferat n asa masura nct s-au despartit de catedra de Engleza si formeaza o catedra aparte, care se ocupa si de alte feluri de texte, exprimate prin muzica, voce, ori film. Membrii acestei catedre produc lucruri bizare, ca de exemplu filmul Mama, mama, unde mi-e creierul?, un film scris n 1987, al crui autor si-a descris ulterior creatia ca un gunoi vechi 105

post-modernist plin de rock. Studentii cutreiera pravaliile si spalatoriile din Rhode Island cautnd semnele care nseamna Rhode Island. Dizertaia unui doctorand din 1985 de la Universitatea Irvine, din California, este despre Productiile ideologice n industria restaurantelor si demonstreaza, pe baza a patru tipuri de lanturi de bodegi cu servire rapida si bufete express, ca atunci cnd omul crede ca-si cumpara ceva de mncare, n realitate ceea ce primeste este de fapt un text care poate fi descifrat. Se descifreaza acest text examinnd uile, dosurile, ferestrele, lumina, menu-ul si alte elemente; apoi se vede cum ideologia comerciala se integreaza n cultura post-modernista care se dezvolta. Pare de rs dar nu e. E de plns. Cci aceasta este o teza pentru care candidatul a primit titlul de doctor si acest doctor, intelectual si profesor universitar modeleaza mintile tineretului. Si Sykes vede pericolul acestor ridicole exercitii ale culturnicilor, cci ele nu se petrec alaturi de cultura adevarata, ci n locul ei. Houston Baker, profesor la Universitatea din Pennsylvania, zice ca nu exista diferenta calitativa ntre autori. Robert Scholes scrie n 1986 ca absolventii unei facultati literare n-au nevoie sa fi auzit vreodata n viata lor de Homer, Platon, Aristotel, Dante si Shakespeare. E.D. Hirsch Jr. se asociaza acestor idei n mod perfid, tipic - pretinznd ca le combate. In articolul lui despre Alfabetizarea culturala (Salmagundi, toamna, 1986), el demonstreaza ca nimeni nu are nevoie sa citeasca nimic pentru a fi cult - nimic altceva dect articolul lui. Dar profesorii universitari americani au mers si mai departe si au absolvit studentii de la obligatia de a citi ceva. Comitetul pentru Programa Analitica a Studentilor de la Facultile de Engleza s-a ntrunit pe la sfrsitul deceniului al optulea si a decretat ca studiind literatura engleza si americana nu trebuie sa studiezi autori ca Shakespeare, Donne, Milton, putnd studia absolut orice-ti trece prin minte, cci, zice comitetul, actul de a trai si interpreta literatura nu trebuie sa fie legat de anumite obiecte. Mai mult, neavnd obligaia de a citi si cunoaste anumiti autori, studentii devin liberi sa nvete trirea actului cititului. Astfel s-a legiferat n mod oficial n programa analitica universitar analfabetismul; trairea actului de a nvaa este exact ceea ce a introdus Dewey n scolile primare cnd a eliminat cunoasterea alfabetului si a numerelor, scrisul, cititul si socotitul din scoli. Marii preoi ai analfabetismului cu diploma universitara de la catedrele de literatura au succes. La Universitatea Duke, una dintre cele mai prestigioase, s-au adunat vrfurile intelectualilor: Stanley Fish, eful catedrei de Engleza, care n scrierile lui recunoaste ca exista

106

semne fizice tipografice pe hrtie, dar semnificatia lor e alta la fiecare contact chiar cu acelasi cititor. Barbara Herrnstein Smith, care urma sa fie presedinta Asociatiei de Limbi Moderne, Frank Lentricchia, autorul cartii After the New Criticism - Dupa critica noua si cel mai mare critic literar marxist al Americii, Frederic Jamerson, care vede totul conform luptei de clasa descrise n termenii revolutiei de la 1848 sunt platiti cu salarii de sute de mii de dolari anual fiecare si au fost descrisi de un coleg ca cei mai bogati marxisti din America. Acesti campioni ai maselor exploatate, nfometate si oprimate si-au angajat apoi soiile ca profesoare la aceeasi catedra cu ei si apoi prietenii. Cu totii sunt critici deconstructiviti, cu toii marxisti si campioni ai maselor populare. Cnd un student l-a rugat pe un distins profesor de la Duke sa analizeze o poezie a lui Baudelaire, profesorul (a carui specialitate era aceea a poeziei) n-a putut sa o faca si a raspuns doar ca a citit cam de mult poezia, dar vede ca are 36 de versuri. Pna si Harold Bloom, care si-a construit reputatia pe o mare doza de marxism si critica de text, i descrie pe acesti oameni de cultura si literati ca pe noii staliniti ai catedrelor de Engleza. Daca te duci la New York, n multe cartiere nu esti sigur ca vei ajunge viu de acasa la statia de metrou. Peretii caselor, gardurile, suprafetele accesibile n acele cartiere sunt desfigurate de murdarii si mzglituri executate stropind vopsea din cutii sub presiune, numite graffiti. Pna recent aceste murdarii si mzglituri erau considerate acte de vandalism. In 1992, guvernul a declarat ca sunt opere de art. La Miami, la Centrul Municipal pentru Artele Frumoase, s-a organizat o expozitie a unui mare pictor contemporan de graffiti care se caracteriza n doua moduri: nti, arta lui se distingea prin murdarirea peretilor caselor cu graffiti executate apasnd pe capacul unei cutii cu vopsea; si apoi, a murit de AIDS (SIDA), cci era consumator de heroina si s-a infectat drogndu-se cu acul unui prieten bolnav. Profesorii de liceu au vizitat expoziia, nvatndu-si elevii sa-l emuleze pe acest artist, care, dupa cum ne-a explicat o profesoara de aprecierea artei, a redat vieii arta, aducnd-o din nou din muzee printre noi, pe strada. Toate statuile si fntnile frumoase create n secolele trecute care ne-au mpodobit orasele erau pe strada dar probabil nu erau printre noi. Fundaia Naional pentru Art a Statelor Unite - The National Endowment for the Arts (NEfA) este o agentie care foloseste banii cetenilor colectati din impozitele pe salarii pentru ca sa promoveze arta. In 1993, aceasta fundatie a intentionat sa cumpere cu 107

$1,6 milioane (peste un milion si jumatate) de dolari urmatoarea opera de arta a artistei Judhy Chicago intitulata Cina - un simbol al mosternirii noastre - o masa festiva triunghiulara cu 39 de tacmuri, cte un tacm pentru fiecare mare femeie din istoria Statelor Unite; fiecare tacm are o farfurie, si pe fiecare farfurie este aratat un vagin care reprezinta pe acea mare femeie din istoria Americii. Pe unii membri ai Congresului i-a podidit dezgustul si au cerut sa nu fie cumparata acea opera de arta cu banii cetatenilor. Dar 123 de membri ai Congresului au fost de parere ca trebuie sa sprijine arta si ca cine nu doreste sa cumpere cele 39 de vagine cu banii publici nu sprijina arta. La 5 martie 1994 a avut loc un eveniment artistic la Cabaretul St. Patrick, prezentat de Centrul Walker pentru Arta din Minneapolis, Minnesota, finantat n parte de catre National Endowment for the Arts (NEfA), cu bani luati de la contribuabili. The National Endowment for the Arts este bratul guvernului care promoveaza artele. Evenimentul artistic a constat din aparitia pe scena a unui artist numit Ron Athey, originar din Los Angeles, care are SIDA, si care a nfipt cutitul ntr-un alt artist; a muiat apoi stergarele n sngele proaspat ce curgea din rana si a trimis stergarele peste capetele publicului din sala, cu ajutorul unor frnghii ntinse peste rulmenti. Unii spectatori mai putin cultivati, s-au cam ferit de sngele care picura din stergare. Ba unii mai opaci, tematori ca vor fi infectati cu SIDA, s-au plns - binenteles, degeaba. Biletele pentru acest spectacol artistic au costat n jur de $100 si s-au vndut toate. In decursul spectacolului, descris n program ca tortura erotica ce foloseste iconografia religioasa, artistul Ron Athey si-a nfipt ace n cap provocndu-si sngerari, apoi si-a nfipt ace si n brat. In final s-au nfipt spite de metal n obrajii a doua artiste. Kathy Halberich, directoarea Centrului Walker pentru Arta, a declarat ca aceasta opera trebuie nteleasa n contextul ritualurilor bisericii. Centrul Walker pentru Arta a primit de la NEfA peste un milion de dolari n ultimii trei ani. Don Nikles si Robert Byrd, membri n Congresul Statelor Unite, au dezaprobat acest eveniment artistic n scrisori, la care directoarea NEfA, Jane Alexander, le-a raspuns ca n-au dreptate. Congresul si-a manifestat dezaprobarea taind alocatia NEfA cu... 2%. Preedinii Statelor Unite, Bill si Hillary Clinton, au numit-o pe actrita Jane Alexander efa la NEfA si i-au trasat sarcina sa faca astfel nct arta sa faca parte din viata fiecarui american din tara - dar arta promovata de NEfA. Americanii nu mai au voie sa se fereasca de urdorile Fundatiei Nationale pentru Arta (NEfA). Jane Alexander a dezvaluit

108

misiunea

Fundatiei

Nationale

pentru

Arta

(NEfA):

sa

obisnuiasca

publicul

cu

homosexualitatea, incetul cu incetul. In octombrie 1993, NEfA a finantat trei festivaluri cinematografice homosexuale la Pittsburg cu $17.500. Filmele care au participat la aceste festivaluri finantate de catre guvern prin NEfA au aratat procesul masturbatiei, acte sexuale orale executate de barbati homosexuali si un barbat care lingea interiorul unei latrine. In 1994, Fundatia Nationala pentru Arte a dat $15.000 unui grup de huligance ce-si zic guerilla girls, care umbla mascate si mbracate n negru, cautnd sa semene cu niste gorile si lipesc afise pornografice care arata penisuri umflate, exagerat de mari, peste afisele muzeelor si expoziiilor de pictura. Afisele lor sunt, chipurile, proteste la faptul ca sunt foarte multe tablouri de pictori barbati n muzee si mai putin tablouri de pictori femei. Bugetul NEfA era de 174 milioane de dolari n 1994. Berit Kjos arata ce fel de arta a promovat NEfA n 1992 si 1993: * Kitchen Theatre din New York a primit $13.000 pentru productia unei nregistrari a artistei Annie Sprinkle, a carei arta consta din faptul ca-si departeaza picioarele pe scena si invita publicul sa-i exploreze profunzimile vaginului n timp ce recita rugciuni adresate spiritelor prostituatelor de la templele din antichitate. De obicei iau o gramada de bani pentru asta, a exclamat Annie Sprinkle pe scena, dar asta seara guvernul plateste. * S-au dat $25.000 pentru filmul <Poison - Otrava>, un film care ilustreaza grafic copulatia homosexuala. * Institutul Arts Complex a primit $20.000, pentru evenimente artistice care au inclus aparitia aceleiasi Annie Sprikle care a povestit evolutia ei sexuala. * Clubul de Teatru Experimental LaMaMa, care ofera arena de selectie pentru lesbienele care ucid, a primit $170.105. * Artistul Joel-Peter Witkin a primit $20.000, a patra bursa pe care a luat-o acest artist de la NEfA, ca sa produca urmatoarele opere de arta: o fotografie intitulata ntinderea 109

testiculelor; alta care arata o femeie care castreaza un barbat; un crucifix cu erectie; o fotografie a unui sarut care uneste buzele celor doua jumatati ale capului unui cadavru de barbat taiat longitudinal de-a lungul nasului. Aceasta ultima opera de arta a fost cumparata cu $27.000 la Sotheby n 1990. * $14.375 a primit Tim Miller, care s-a urcat pe scena si s-a dezbracat, stimulndu-si penisul, n cadrul unui spectacol artistic numit Trupul meu ciudat. * $19.750 s-au dat unei organizatii care ofera publicului vizionarea unor filme pornografice de la festivalul filmului homosexual si lesbian din San Francisco. * $20.000 s-au dat unui artist care a promis ca va folosi banii pentru un film comico-serios despre ciudateniile obsesiilor sexuale. * $50.000 lui Allan Berube si Arthur Dong ca sa faca un film despre homosexualii din timpul celui de-al doilea razboi mondial. * $17.000 lui Tony Kushner care a scris piesa Angels in America: Millenium Approaches - Ingeri n America: Se apropie Mileniul, cu teme homosexuale. * O bursa lui Holly Hughes, a carei realizare artistica se bazeaza pe faptul ca isi introduce diverse zarzavaturi n diverse orificii ale trupului. * O noua bursa teatrului Kitchen din New York. * O bursa pentru asociatia Brava! ca sa organizeze programe pentru lesbienele si homosexualii de vrsta scolara. In 1972 sau 1973, un profesor si critic de arta de la o universitate din New York a inut o conferinta la universitatea din Bucuresti. Fiind bucurestenii la ora aceea cam napoiati, nu le-a aratat pnzele unse cu excremente, ci i-a luat incetul cu ncetul si le-a aratat pnze complet albe, goale; apoi pnze care aveau doar o dunga verticala la mijloc; si alte asemenea capodopere ale modernismului. Si atunci s-a vazut clar cine are stofa de intelectual si cine nu. Intelectualii autentici au cazut n extaz si au nceput sa patrunda arta modern. Cei mai

110

napoiati s-au uitat cu nedumerire si unul si-a manifestat ignoranta ntrebnd cum se selecteaza acele opere de arta. In 1993, Academia de Arte Frumoase din Manchester a selectat 150 de picturi dintre cele 1000 oferite pentru expozitia anuala. Una dintre ele, <Ritmul copacilor>, a fost laudata pentru calitatea echilibrului coloristic, pentru compozitie si pentru excelenta tehnica. Cnd Helen Johnson, care oferise pictura, a dezvaluit ca autorul era fiul ei care o pictase la vrsta de 4 ani, presedintele Academiei, Glenys Latham, a explicat: arta copiilor are adesea o nevinovatie, o calitate de a fi inedita, pe care adultii de multe ori se straduiesc sa o recapete. Dar, initial, <Ritmul copacilor> fusese laudat pentru excelenta tehnica, nu pentru nevinovatie! E dovedit ca oricine poate face arta moderna, a spus mama pictorului. Burton Silver si Heather Busch au publicat n 1994 un studiu intitulat <Why Cats Paint: A Theory of Feline Aesthetics - De ce picteaza pisicile: teoria esteticii feline>, n care este studiata printre altele pisica artista Bootsie care este trans-expresionista, a avut cinci expozitii n ultimii patru ani, vnzndu-si operele cu peste $75.000 (oare ce-o fi facnd cu banii?). Si criticii vor gasi totdeauna vorbe goale si sonore cu care sa acopere adevarul. Esenta creativitatii este adaptabilitatea la imediat, zice Walter Darby Bannard, seful Catedrei de Arte Plastice si Istoria Artelor de la Universitatea din Miami. Walter Darby Bannard a fost numit sef de catedra fara experienta pedagogica, fara sa fi predat vreodata; nainte de asta fusese 25 de ani artist independent. Pnzele pictate de el sunt foarte mari. Iata cum sunt create: peste pnza ntinsa pe podea, Walter Darby Bannard varsa una sau doua canistre de vopsea de consistenta maionezei si de orice culoare; apoi ia un maturoi folosit pentru maturarea aleilor sil mpinge putin prin vopseaua de pe pnza. Cnd pnza s-a uscat, este atrnata n muzeul universitatii, la expozitia profesorilor. Uneori nsa este atrnata n expozitii dedicate n ntregime pictorului. Generatii ntregi de studenti nvata sa picteze ca seful catedrei, spre disperarea oamenilor de serviciu, care de doua ori pe an trebuie sa rneasca dupa ngrozitoarea murdarie lasata n urma lor de catre artisti. Desi zeci si sute de astfel de picturi, care arata absolut la fel, sunt create an de an de generatii de pictori, numai unele dintre ele se vnd sau ajung sa nfrumuseteze institutiile publice - si ajungem din nou la ntrebarea prosteasca: cum se selecteaza operele de arta moderna, si cine te face din simplu cetatean, artist?

111

Paul Ingbretson, pictor (adevarat, nu modern) din Boston, Massachusetts, si-a pus aceleasi ntrebari - si nu din invidie; cci Paul Ingbretson, desi n-are succes de critica si nu este pomenit n periodicele de arta, are succes de public si traieste confortabil din pictura nemoderna. Am nceput s m ntreb, zice el, dac modernismul nu se trage din marea tradiie artistic a occidentului, atunci din cine se trage?... La nceput cercetarile mele n-au realizat nimic dect obisnuitele afirmatii sonore cum ca inovatori straluciti ca Braque si Picasso au dus arta nainte. Arta, se spune, e ca homo sapiens, pe cale de a deveni ceva mai nalt, ceva care depaseste materialul. Modernistii, se insista, cauta centrul vital si resping exteriorul nesemnificativ. Mi s-a repetat la nesfrsit ca modernismul este adevaratul erou, caci el poate sa evite lumea fizica superficiala pe care toti artistii au confundat-o cu realitatea pna acum. Deci, modernismul nu are nimic de-a face cu ce se vede cu ochii, ci cu lumea spiritului. Ani de zile Ingbretson a citit si cercetat fara sa gaseasca descrierea acelei semnificatii spirituale a modernismului, dect n referiri si afirmatii vagi si disparate - pna ce i-a deschis ochii aparitia volumului The Spiritual in Art: Abstract Expressionism, 1890-1985 - Spiritualul n Arta: Expresionismul abstract, 1890-1985. Esena spiritualitii artei moderne e legat, a descoperit Ingbretson, de magia neagr i de credinele oculte. Unii pictori cauta sa redea experiente cstigate n sedinte de spiritism. Altii cauta vindecarea cu ajutorul supranaturalului. Nimic nou n asta; William Blake n secolul XVIII desena lumea spiritelor - dar o desena de maniera realista. Eugne Delacroix a sustinut ca si-a pictat cele mai bune tablouri cnd suferea de meningita. Artistii moderni i-au preluat teza. Nasterea si dezvoltarea artei abstracte e legata inextricabil de curentele spiritualiste ale Europei din ultima parte a secolului XIX si prima parte a secolului XX, scrie Maurice Tuchmann n The Spiritual in Art - Spiritualitatea in arta. Linda Dalrymple Henderson scrie n editorialul la numarul de iarna din 1985 al revistei College Art Journal: Aparitia la sfrsitul secolului XIX a unor noi teorii despre realitate si despre sine a creat o bre pentru patrunderea ideilor mistice si oculte care pot fi din ce n ce mai mult identificate ca fiind caracteristica principala a modernismului n sine.

112

Odata cu dumnia acerba pentru cretinism, acesti spiritualisti culti si artisti au mbratisat imaginile tuturor religiilor pagne, africane, pre-columbiene, primitive, amerindiene. Apoi, artistii moderni s-au dedat automatismului. Paul Klee scrie: Mna mea este instrumentul unei puteri ndeprtate. Nu intelectul meu i ordona, ci altceva, ceva mai nalt, o putere necunoscuta - de altundeva. Trebuie ca am prieteni buni acolo, unii luminati dar si unii ntunecati. Arshile Gorky a facut un mare stil din automatism, scrie Irving Sandler, care arata ca toti expresionistii abstracti din anii 1940-50, n afara de Motherwell, au fost atrasi de mituri antice si arta primitiva si foloseau automatismul ca sa dezvaluie ceea ce ei credeau ca sunt simboluri universale care locuiesc n minte (The Triumph of American Painting Triumful picturii americane). In 1924, Andr Breton definise automatismul ca dictare a gndului, fara vreun control al ratiunii si lipsit de orice preocupare estetica ori morala, n manifestul suprarealismului. Kandinsky a luat imagini din texte teozofice; Mondrian s-a straduit sa reprezinte concepte teozofice; Max Ernest s-a straduit sa prezinte traditia alchimiei. Cubismul este de asemenea o ilustrare a ocultului, a celei de-a patra dimensiuni a lui Guillaume Apollinaire. Jacques Lipchitz scrie c cubitii citisera Tabla de Smarald a lui Hermes Trismegistos. Cubistii se interesau si de proprietatile oculte ale imaginilor. Exemplele si citatele continua: Ingbretson retine tendinta esentiala anticrestina legata de o alta trasatura esentiala a modernismului: devotamentul pentru revoluia bolsevic. Toti corifeii si discipolii artei moderne nu vorbesc dect despre rennoire, eliberare, emancipare, avangarda. Kandinsky, scrie Henderson, vroia sa pregateasca oamenii pentru lupta pentru marea utopie. Nu toti socialistii sunt adepti ai teozofiei, dar toti adeptii teozofiei sunt socialisti, zice un conducator al teozofiei americane. Annie Besant a participat la fabianism. Samuel Putnam, criticul de arta al revistei The New Masses, scrie: suprarealistii sunt comunisti declarati. Criticul literar comunist Herbert Read scrie: Suprarealismul este aplicarea aceleiasi metode logice (materialismul dialectic) n domeniul artei. Kandinsky si Marc Chagall au fost luptatori comunisti. Pablo Picasso a fost membru cotizant al partidului comunist; si apologetul sau, Anthony Blunt, care a scris o carticica despre arta antiimperialista a lui Picasso, a fost spion platit de KGB-ul sovietic.

113

Lista pictorilor dadaisti, futuristi, expresionisti abstracti, ash can (lada de gunoi), si aa mai departe, care au fost si sunt afiliati activi n slujba bolsevismului este nesfrsita, scrie Ingbretson. Criticul de arta Harold Rosenberg este si el de acord ca aproape toti parintii artei abstracte americane... Pollock... Rothko... de Kooning... Reinhardt si Motherwell au fost afiliati comunismului, ultimii doi declarati marxisti si Motherwell dedicat invaziei bolsevice n razboiul civil din Spania. In 1961, Rosenberg anunta ca Jackson Pollock s-a nscris n partidul comunist. Prima mare expozitie modernista din Statele Unite a avut loc n 1913, organizata de cei opt, un grup de pictori care predau sub conducerea formala a lui Robert Henri la Scoala Moderna din New York; trei dintre ei lucrau la revista The New Masses, si unul a pictat pentru sediul organului partidului comunist american, The Daily Worker. Evident, scrie Ingbretson, ei n-au facut-o pe spezele proprii. Daca ai nevoie de fonduri pentru expozitia de arta revolutionara creata de niste mistici stranii cu tendinte socialiste, cui sa-i ceri bani? Natural, lui Vanderbilt. Si-asa au si facut. Vanderbiltii au fost ultrafericiti sa sprijine cauza modernismului. Li s-au alaturat curnd Rockefellerii, si dupa Rockefelleri, Guggenheimii, si asa mai departe. Ingbretson se ntreaba: oare de ce au cheltuit miliardarii de teapa Vanderbiltilor, Guggenheimilor, Rockefellerilor, a lui Sach si Goldman, att de mult ca sa faca din indivizi ca Jackson Pollock sau Rothko sau Pablo Picasso mari artisti? Aveau ei oare o investitie initiala n pnzele acestor necunoscuti a caror valoare voiau sa o sporeasca pe piata? Dar daca e asa cum de nu s-a nimerit sa investeasca cumparnd la pret derizoriu operele unui pictor necunoscut care picteaza acceptabil; doar ar fi realizat acelasi profit? De ce au fost alesi tocmai acesti ilustri incompetenti care practica magia neagra si propavaduiesc bolsevismul ca sa fie facuti mari artisti? Ce atracie fatal au ideologia comunist i religiile oculte pentru aceti miliardari? Rspunsul l da nsusi John D. Rockefeller III, n carticica sa The Second American Revolution - A doua revolutie americana. El nu e revolutionar, scrie Rockefeller, dar vrea sa fac astfel nct revolutia ce are loc sa fie o adevarata revolutie, n spiritul descris de

114

Franois Revel n cartea sa <Without Marx or Jesus - Fara Marx ori Iisus>: o transformare sociala, culturala, morala si chiar artistica, n care sunt date afara valorile lumii vechi, sunt schimbate raporturile dintre oameni, se schimba conceptul de familie, valoarea muncii si chiar scopurile existentei sunt schimbate. Cu alte cuvinte, Rockefeller vrea sa instaureze Noua Ordine Mondiala, lumea sclavilor (de-alde noi) si a stapnilor de sclavi (de-alde Rothschild, Rockefeller, Guggenheim, Sach, Goldstein - clica celor 300). n februarie 1987, Robert Hughes scrie n Time: Dac si nchipuie cineva ca modernismul nu este cultura oficiala a zilelor noastre si ca nu este religia seculara a Statelor Unite ale Americii, acest proiect (noua aripa a Muzeului Metropolitan din New York) i va spulbera ultimele iluzii. Paul Ingbretson si ncheie prezentarea consemnnd admiratia criticilor de arta pentru opera geniului contemporan Julian Schnabel, care consta din pnze pe care sunt lipite cioburi de farfurii sparte, cu un material care arata ca excrementul uman. Cu exceptia Rosei Bonheur, nainte de Pablo Picasso n-au existat pictori evrei; cci sinagoga interzice imaginile. Dar Pablo Picasso a reconciliat dictatul talmudic cu ideologia lui comunista, i a intrat n lumea artei nu crend imagini ci distrugndu-le. Imediat celebrat n doua carti de Gertrude Stein, Picasso a devenit seful unei scoli care s-a dedicat distrugerii traditiei artei europene - unii dizolvnd imaginea n forme abstracte lipsite de sens (arta abstracta), altii facnd-o dementa (arta suprarealista), scria Parintele Leonard Feeney cu zece ani n urma. Triumful artei moderne a fost nlocuirea imaginilor din bisericile crestine cu aceste produse abstracte si suprarealiste; Jacob Epstein, nnobilat de regina Elisabeta II a Angliei, produce Cristosi cubisti care nlocuiesc frumoasele si miscatoarele statui traditionale. Clement Greenberg si exprima ntr-un articol devenit faimos (Horizon, 1947) disperarea ca puritatea elevata a artei acestui grup de adevarati artisti nu are sanse de izbnda n fata opacitatii analfabete a marelui public care nu ntelege arta. E foarte putin probabil ca se poate produce arta la un nivel respectabil n situatia de fata. Ce pot face 50 de oameni mpotriva a 140 de milioane? Imediat, toata intelighentia americana, toti culturaii din lume, sau asternut pe patrunderea, ntelegerea si gustarea artei moderne, a expresionismului abstract.

115

Nimeni nu vrea sa faca parte din cele 140 de milioane de analfabeti! Nici noi n-am vrut. Si noi ne-am straduit sa patrundem, sa cunoastem, sa apreciem arta moderna. Am vizionat expozitiile, am citit publicatiile si criticile, am vizitat studiourile si facultile, am cunoscut pictorii si sculptorii. Si am vazut si noi, cu toata intelectualitatea progresista, hainele cele noi ale mparatului. Pentru cei care nu cunosc expresia, ea provine din titlul unei povesti de Hans Christian Andersen. In rezumat, iat-o: In cetatea unui mparat de demult, care punea mare pret pe toaleta sa, au sosit doi straini care au declarat ca sunt tesatori de meserie, capabili sa teasa o stofa care era nu numai mult mai frumoasa dect oricare alta dar avea si proprietatea miraculoasa de a fi invizibila pentru toti oamenii prosti si pentru toti cei nedemni de pozitia pe care o ocupa. Imparatul, doritor de a afla care dintre demnitarii lui nu merita pozitia pe care o ocupa, i-a angajat pentru ca sa teasa si sa-i croiasca un rnd de haine. Strainii au cerut cantitati mari de matase si fir de aur, si au instalat doua razboaie de tesut, la care sedeau preocupati tesnd nimica, pna noaptea trziu. Doritor sa afle cum progreseaza lucrarea, mparatul si-a trimis cel mai credincios ministru. Acesta, intrnd n ncapere si nevaznd tesatura a nghetat de spaima. Cei doi sarlatani au nceput sa-i atraga atentia asupra calitatii tesaturii si frumusetii culorilor; ministrul se straduia din toate puterile sa le vada dar nu vedea nimic, caci nu era nimic de vazut. Dar, nendraznind sa recunoasca ca nu vedea nimica, a declarat ca admira frumusetea tesaturii, ale carei calitati cei doi sarlatani au nceput sa le explice. Ca un adevarat intelectual, ministrul a memorat expresiile de lauda ale sarlatanilor si le-a repetat mparatului. arlatanii au continuat sa ceara matasuri, bani si fir de aur, pe care le-au ascuns, si-au continuat sa teasa aer pe razboaiele lor de tesut. Curnd mparatul a trimis un alt emisar sa vada stofa; acesta, ca si primul, n-a vazut-o dar a admirat-o, si de fata cu sarlatanii, si de fata cu mparatul. In cele din urma, mparatul cu suita lui s-a dus sa vada stofa, pe care cei doi emisari care fusesera trimisi s-o vada primii o laudau din toate puterile, dar pe care nici mparatul si nici membrii suitei sale n-o vedeau - caci nu exista. Cu totii au admirat nsa cu foarte mare glas frumusetea stofei din care mparatul s-a hotart sa-si faca hainele pe care le va purta n public la urmatoarea sarbatoare. Sarlatanii au muncit cu multa rvna, zi si noapte, croind, cosnd si finisnd hainele cele noi ale mparatului - taiau aer, potriveau nimica, mpungeau aerul cu acul lipsit de ata; n cele din urma au declarat: hainele sunt gata. Si, ridicnd nimica cu ambele 116

mini, i-au spus mparatului si suitei lui: acestia sunt pantalonii; apoi schimbnd pozitia bratelor, au spus: aceasta este jacheta; si, tot dnd din minile goale, au aratat vesta, mantaua, si asa mai departe. Stofa noastra este asa de usoara si placuta, ai zice ca nici nu se simte!, au declarat ei, n timp ce-l mbracau pe mparat. Dar ce frumoase sunt! Ce bine i sta maiestatii sale cu ele! Si toti curtenii se ntreceau admirnd hainele cele noi ale mparatului. Si mparatul se vedea dezbracat n oglinda, dar isi admira de zor costumul invizibil alaturi de curteni. Procesiunea imperiala a pornit prin cetate, cu mparatul n frunte, urmat de sambelanii care tineau minile goale ridicate n spatele mparatului de parca i-ar fi tinut trena. Si poporul, aliniat pe ambele parti ale drumului, admira de zor si cu zel hainele cel noi ale mparatului, caci, desi nimeni nu vedea nimic dect pielea goala si rufele de corp ale mparatului, nimeni nu vroia sa creada vecinii despre el ca el este mai prost si nu vede hainele. Doar un singur copil mic a spus: Dar mparatul n-are haine pe el! In cele din urma mai multe voci au murmurat ca mparatul umbla prin cetate fara haine pe el, si mparatul nsusi a nceput sa creada ca hainele invizibile nu exista. Trebuie sa-mi pastrez reputatia, s-a gndit mparatul, continundu-si drumul, iar sambelanii au continuat sa duca trena, care nu exista, n urma lui. Nici un intelectual nu vrea s admita ca nu vede hainele cele noi ale mparatului dup ce Clement Greenberg a declarat ca numai prostii nu le vad. O pictura, explica Greenberg, nu trebuie sa dea privitorului iluzia ca vede ceva ce ar putea vedea n viata independent de pictura; o pictura care este adevarata art trebuie sa fie o suprafata plana. Integritatea planului pictorial nu trebuie violata cu reprezentari sau similitudini. Tot ce aduce cu realitatea violeaza planul pictorial. Quintesenta acestor idei ale lui Greenberg era exprimata n opera celui mai mare pictor al secolului, Jackson Pollock, prietenul lui Greenberg. Si asa, adevaratii artisti s-au ferit de violarea planului pictorial pna n 1950, cnd ia venit rndul lui Harold Rosenberg sa teasa hainele cele noi ale mparatului. Harold Rosenberg a definit pictura ca actiune. La un moment dat pnza i apare pictorului american ca o arena n care trebuie sa joace. Ce urmeaza sa apara pe pnza nu e o imagine ci un eveniment. De-acum artistii adevarati au nceput sa sufere atacuri isterice n care se repezeau asupra pnzei cu furia subconstientului dezlantuit si exprimndu-se din plin prin

117

actiune. Si quintesenta acestor idei ale lui Rosenberg era exprimata in opera celui mai mare pictor al secolului, Willem de Kooning, prietenul lui Rosenberg. Dar nici Greenberg, nici Rosenberg nu i-au inventat pe Jackson Pollock si pe Willem de Kooning. Peggy Guggenheim i-a descoperit si a facut pictori de geniu din ei. Intr-un singur an, n 1943, Peggy Guggenheim l-a determinat pe Jackson Pollock sa se dedice picturii inconstiente si suprarealiste, i-a expus operele n galeria ei sic din cartierul exorbitant al New York-ului si l-a pus pe Alfred Barr sa-i cumpere picturile pentru colectia permanenta a Muzeului de Arta Moderna, pe Robert Motherwell sa scrie despre geniul lui Pollock n The Partizan Review si pe Clement Greenberg sa scrie acelasi lucru n The Nation. N-a fost greu sa faca un geniu din betivul incapabil care si-a pierdut bruma de luciditate de atta lauda si care venea la petrecerile milionarei Peggy Guggenheim att de beat nct la una din ele s-a dezbracat complet si a urinat n camin n fata musafirilor. Totul depinde de cine este proprietarul publicatiilor. Hrtia accepta orice. Si intelectualii accepta orice. La inceput Greenberg a scris ca Jackson Pollock este unul dintre cei mai puternici pictori abstracti; apoi, ca este cel mai puternic pictor din generatia sa; apoi, ca este cel mai puternic pictor n America astazi, alaturi de John Marin; si, n fine, ca este cel mai mare pictor american al secolului XX. Iar putinilor dizidenti care remarcau ce urte sunt picturile lui Jackson Pollock, Greenberg le-a raspuns: orice opera de arta profund originala e urta la nceput. In 1949, Life l-a numit cel mai mare pictor n viata al Statelor Unite. Time si Newsweek i-au tinut isonul - si totul a fost bine si frumos pna n ianuarie 1958. Atunci a aparut arta pop. Arta pop a debutat cu expozitia lui Jasper Johns n ianuarie 1958, unde artistul a expus pnze mari pe care se puteau vedea literele alfabetului, sau cifre, sau drapelul, sau tinte pentru trageri. Toate executate precis ca si n realitate. Alt pictor din generatia noua, Robert Rauschenberg, expunea opere ca: trei sticle de coca-cola (reale) asezate una lnga alta. Si criticul de arta Leo Steinberg (ajutat de alt critic, William Rubin), a fost noul preot al noii religii, nlocuindu-i pe confratii Greenberg si Rosenberg. In 1960, Leo Steinberg a tinut o conferinta la Muzeul de Arta Moderna - si, desi doar 480 de culturati au ncaput n sala, n cteva zile toata intelectualitatea de pe toate continentele au stiut ca adevarata arta este arta pop. Orice ar putea fi, arta adevarata reprezinta doar arta, a explicat Steinberg. Geniile n118

au mai fost Pollock si de Kooning ci Andy Warhol (care a pictat o cutie de conserve) si Roy Lichtenstein (care a pictat desenele umoristice din ziar). Dar nici acum, printre artistii, criticii si patronii artei pop n-au fost admisi cretinii. Pentru consolarea celor care investisera atta sensibilitate, atta suflet si atta inteligenta n expresionism abstract ori suprarealism, Leo Steinberg a descoperit ca arta moderna se proiecteaza incontinuu ntr-o zona neclara unde nu exista valori fixe, si este nascuta din anxietate. Rolul artistului este sa transmita spectatorului aceasta anxietate, astfel nct arta sa-l scufunde ntr-o adevarata prabusire existentiala. Ca sa apreciezi adevarata arta, trebuie sa-ti provoace repulsie si ura nti. De exemplu, Robert Schull, trecnd pe eleganta strada Madison Avenue din New York, a vazut ntr-o vitrina niste petece de hrtie pe care nu era nimic, dect jos de tot, ntr-un colt, scrijelita cu un creion aproape invizibil, o mzglitura care putea fi o ncercare a unui om foarte bolnav de a scrie un cuvnt. Hrtiile acelea erau picturile lui Walter de Maria si i-au provocat lui Robert Schull un dezgust att de puternic, nct a devenit imediat patronul artistului - si-asa a devenit Walter de Maria primul pictor minimalist. In 1965 a aparut o noua Adevarata Arta, arta op, adica a iluziilor sau efectelor optice: de exemplu, o pnza mare acoperita cu linii curbe paralele care fac ca pnza sa para ca nu e perfect dreapta (Bridget Riley). Autorii acestei Arte Adevarate preferau sa-i zica abstractie perceptuala. Aceasta, zic ei, elibereaza arta de sclavia realitatii, caci arta nu mai are loc pe suprafata fizica a pnzei, ci ntre ochiul si creierul privitorului. Asa s-a ajuns la marea descoperire ca arta nu exista de fapt n sine ci doar n creierul spectatorului. Si, cu aceasta ocazie, a reaparut pe scena marele critic de arta Clement Greenberg, eclipsat un timp pentru ca se ncapatnase sa ramna credincios expresionismului abstract. Arta n sine, declara Greenberg, consta din trasaturi de penel. Si asa Roy Lichtenstein s-a lasat de ilustratii de ziar si a nceput sa traga cu bidinele gigantice cte o trasatura de penel pe cte-o pnza. Odata intrata pe prtia minimalismului, Adevarata Arta este complet eliberata. Opera de arta trebuie sa fie instantanee, zice Kenneth Noland; opera lui (doua cercuri concentrice cu un punct la mijloc) este perceputa ntr-o fractiune de secunda n totalitatea ei. Frank Stella a eliberat opera de arta si mai mult: a scos-o din rama si a expus... doar rama.

119

Rama cheala, neteda, goala, care nu contine nimica, a devenit opera de arta. Dar si mai mult a fost opera de arta eliberata cnd nici n-a mai fost agatata pe perete - caci peretele n sine constituie opera de arta, asa cum e, gol, cu nimica pe el. Artiti precum Carl Andr, Robert Morris, Ronald Bladen, Michael Steiner au nceput sa desparta galeriile de arta golite de orice mobila si picturi n parti, adica n spatii, care constituie sculpturile expuse. Apoi sculptura spatiului s-a eliberat si mai mult, iesind afara din galerie; si asa au aparut opere majore ca de exemplu gropi mari sapate de sculptorul Michael Heizer n desertul Mojave. O astfel de opera de arta a fost creata de marele artist Christo, care a angajat niste muncitori sa ntinda niste fsii de plastic roz pe apa de-a lungul tarmului unei insule. Un milion de persoane (zice The Miami Herald) au fost sa admire fsiile de plastic. Nu exista un milion de culturati n oras; din doua una: sau minte ziarul, sau marele public s-a dus sa vada fsiile de plastic pentru ca n ziar scria ca cine nu le vede nu e inteligent, si nimeni nu doreste sa recunoasca ca n-a vazut hainele cele noi ale mparatului. Dar, aproape de 1970, Adevarata Arta a cunoscut o noua eliberare, de data asta de ultimele catuse materiale. Caci arta nu consta din vopsele si pnza ci din conceptia creatorului chiar daca dispare sau ramne nerealizata. Arta conceptuala este de doua feluri: unul poate fi vazut dar nu multa vreme; celalalt nu poate fi vazut deloc. Peter Hutchinson este un artist din prima categorie. El a umplut doua pungi mari de plastic cu gunoi n putrefactie, le-a legat cu o frnghie, a atasat greutati de capetele frnghiei, si a aruncat frnghia n apa. Gunoiul putrezind emana gaze care ridicau frnghia ntr-un arc - deci opera de arta s-a numit <Arc> si a fost cumparata de catre Muzeul de Arta Moderna cu o suma respectabila (natural, din buzunarul contribuabililor). Din cnd n cnd, un fotograf fotografia sub apa arcul descris de frnghie pna cnd pungile de plastic au plesnit si arcul s-a frnt; astfel a disparut opera de arta (desi este nca n proprietatea Muzeului de Arta Moderna). Cel de-al doilea fel de arta conceptuala este permanent invizibil. Tom Wolfe a aflat (caci de vazut n-a putut-o vedea) de existenta unei astfel de opere de arta la Centrul Richmond pentru Arta din California, unde amatorul de pictura este gratificat cu niste foi de hrtie batute la masina n care se descrie cum pictorita s-a trezit ntr-o dimineata poftind pine prajita cu margarina att de intens, nct s-a vazut cum si ungea pinea cu margarina, si cum aceasta se lichefia de caldura pinii prajite, si apoi se solidifica, si apoi ea musca din pine, dar cum n-avea pine prajita cu margarina a trebuit sa

120

bea niste coca-cola - toate aceste senzatii descrise n cele mai microscopice amanunte n pagini peste pagini marunt batute la masina, cu o rabdare si o verbozitate care-l lasa mult n urma pe Marcel Proust. Dar arta conceptuala merge si mai departe. David R. Smith a eliminat complet imaginea din pictura; caci n fond, vorbaria despre pinea prajita facea uz n cele din urma de imagini. Dar, adevaratul artist conceptual trebuie sa-i arate publicului spatiul dintre imagini. Astfel, opera lui de arta consta din spatiul dintre cele sase litere ale cuvntului vacant grupate doua cte doua, astfel: VA CA NT. Dar desi David R. Smith s-a concentrat asupra golului, totusi n-a reusit sa elimine identitatea operei de arta. Aceasta ultima victorie i-a revenit pictorului Lawrance Weiner care a publicat n aprilie 1970 n revista Arts Magazine o pictura care consta din urmatoarele rnduri tiparite: 1. Artistul poate construi o opera de arta. 2. Opera poate fi facuta. 3. Opera nu trebuie sa fie facuta. Fiecare din aceste propozitii fiind la fel de importanta si conforma cu intentia artistului, decizia asupra conditiei operei este a celui ce-o primeste, cnd o primeste. In 1951, G. Huntington Hartford II, nepotul lui George Huntington Hartford si mostenitorul milioanelor celei de-a cincea mari corporatii americane la ora aceea, detestnd arta moderna, a investit $70 de milioane ncercnd sa arate publicului ca mparatul n-are haine. Tom Wolfe povesteste despre aceasta ncercare. Inti, zice Tom Wolfe, Hartford i-a criticat pe James Jones, Tennessee Williams, William Faulkner, Pablo Picasso, arta si literatura moderna n general, pentru ca sunt extrem de vulgare si anticrestine. A tiparit o brosura pe propria cheltuiala intitulata Sa-l insultam pe Dumnezeu? de care lumea culturatilor a facut mare haz. Apoi a cumparat un teren pe care a construit vile n care pictorii si artistii care obtineau burse puteau crea n liniste, lipsiti de griji materiale; li se servea masa calda punctual, aveau bani de buzunar, pentru conversatie exista salonul comunal, pentru drumuri venea sa-i ia limuzina la cerere. Dar, n ciuda acestor conditii ideale de creatie, artistii se mputinau din an n an.

121

In 1955, Hartford a cumparat o pagina ntreaga din 6 ziare mari din New York n care-a publicat un apel la public, aratnd ca arta abstracta si expresionismul abstract sunt doar gunoaie promovate de catre o conspiratie a unui grup strns unit de directori de muzee, proprietari de galerii de arta si critici de arta, pentru a desfiina si distruge marea tradiie artistica si culturala a cretinismului. Ca exemple i-a dat pe Pablo Picasso, Willem de Kooning si Georges Rouault. El personal a nceput sa cumpere tablourile unor pictori adevarati ca John Everett Millais, John Singer Sargeant, John Constable si Edward Coley Burne-Jones. Apoi a scris personal o dramatizare a romanului Jane Eyre de Charlotte Bront si, desi la cuvntul de ordine al criticilor si ziarelor, culturaii nu s-au dus s-o vada, spectacolul s-a jucat timp de 6 saptamni cu pierderi banesti. Apoi, dupa cteva proiecte denumite excentrice de ctre ziare, a cumparat o cladire mare ntre Broadway si Central Park n New York pe care a reconstruit-o ca o Galerie de Arta Moderna. In holul galeriei a pus sa se monteze patru versuri de Kipling, care lauda munca artistului care deseneaza fidel ce vede, slavindu-l pe Dumnezeul lucrurilor adevarate (But each for the joy of the working,/ And each, in his separate star,/ Shall draw the thing as he sees it/ For the God of things as they are). Dar Rudyard Kipling este un poet pe care intelighentia progresista din Anglia ncepuse sa-l ponegreasca nca de prin 1920 si toti intelectualii - mai ales cei care nu citisera n viata lor nimic de Kipling - stiau ca este un exemplu de anti-cultura. Tom Wolfe face observatia ca nu Kipling a fost motivul nereusitei lui Hartford - ci cretinismul lui. Este imposibil sa asculti ce zice Hartford n ultimii 13 ani despre cultura, scria Wolfe n 1963, fara sa remarci ct de des pomeneste despre bine si rau, despre credinta n Dumnezeu, despre morala, despre valori sfinte - ntr-un cuvnt, despre religie. Un luptator de pe pozitiile cretinismului e sortit esecului; religia cretin nu e ic printre culturnici. Apoi Hartford a avut ideea sa organizeze o expozitie la Los Angeles n care criticii de arta sa-si aleaga picturile lor preferate si publicul sa-si aleaga picturile sale preferate, si astfel sa devina evidenta distanta dintre gustul publicului si cel al criticilor. Dar acest proiect nu a putut fi realizat din cauza refuzului directorilor de la muzeele de arta, care s-au aliat cu totii mpotriva lui Hartford. Pentru prima data Hartford si-a dat seama c conspiratia nu este numai ntre criticii de arta, ci e pe scara mai larga. A descoperit ca din New York, Muzeul de Arta Moderna hotarate cine va fi si cine nu va fi pictor n Europa si America, ce este si ce nu este arta. A ncercat sa

122

contracareze dictatura Muzeului de Arta Moderna cu propria sa Galerie de Arta Moderna, unde sunt expuse opere care nu insulta crestinismul si nu constau din fecale aruncate pe pnza. Reportajul lui Tom Wolfe se ncheie cu o gluma la adresa naivului, demodatului G. Huntington Hartford, care citea romane de Dickens si Thackeray si Sir Walter Scott cnd toata lumea se ngramadea la teatru sa vada actori goi pusca sau mimnd copulatia pe scena (Equus). Dar pna si Tom Wolfe vede ca conflictul nu este ntre arta abstracta si arta realista - ci ntre crestinism si dusmanul crestinismului. Si ce pot face 70 de milioane si zece ani de efort ale lui Huntington Hartford, mpotriva miliardelor acumulate de Rockefelleri, Rotchschilzi, Guggenheimi, si-a unei ofensive de secole? Intre timp arta moderna merge nainte. In 1991 a avut loc o retrospectiva organizata de catre Muzeul de Arta Moderna din New York si Muzeul de Arta Contemporana din Los Angeles a lui Ad Reinhardt, un pictor care a trait ntre 1913 si 1967 si care si-a dedicat ultimii 14 ani din viata picturilor negre. Picturile negre constau din pnze patrate cu latura de un metru si jumatate, uniform si complet negre. Nu e clar daca pictorul a cumparat pnza neagra si a taiat-o la dimensiune sau a taiat si montat nti pnza si a vopsit-o ulterior n negru. Toate aceste patrate de pnza neagra arata exact la fel, dar au nume diferite. Astfel, un patrat negru se cheama Black Painting - Pictura Neagra, si a fost creat n 6 ani, ntre 1960 si 1966; alt patrat negru se cheama Abstract Painting - Pictura Abstracta, si a fost terminata n numai cinci ani, ntre 1960 si 1965. Recent, elita cunoscatorilor si colectionarilor s-a adunat la Sothebys din Londra ca sa admire, sa guste si sa cumpere operele artistilor majori contemporani. Reporterii de la emisiunea televizata 60 Minutes au filmat licitatia si pna si ei au admis ca nu au vazut hainele cele noi ale mparatului. Unul dintre artistii majori contemporani este Jeff Koons. El si-a explicat opera astfel: Este ultima expresie a fiintei. Am vrut sa ma joc cu dorintele oamenilor. Ei doresc acest echilibru. Au dorit starea dinainte de nastere. Am dat aici o definitie a vietii si a mortii. Este eternul. Este asa cum e viata dupa moarte; aspecte ale eternului. Opera la care se refera artistul consta din trei mingi de basket ntr-un acvariu plin cu apa, pe care le poti cumpara cu $20 de la pravalie - dar cu $50.000 de la Koons, fost vnzator de actiuni de bursa, actualmente artist. Dar Koons nu creeaza cu mna lui operele de arta pe care le vinde sub iscalitura lui. Unele sunt create de meseriasi, pe altele le cumpara de la pravalie. Asa este un 123

aspirator de praf, cumparat de la pravalie cu $80 si revndut apoi nemodificat de Jeff Koons cu $100.000 ca opera de arta autentificata de o scrisoare iscalita de artist. Koons explica de ce aspiratorul cumparat de la pravalie nu e opera de arta, dar cumparat de la el este: Totdeauna mi-a placut calitatea asta antropomorfica. Parca-s plamni. Si asa, acest obiect e liber acum sasi arate pe vecie noutatea, integritatea nasterii sale. Jeff Koons a fost consacrat ca mare artist contemporan printr-o expozitie retrospectiva la Muzeul de Arta Moderna din San Francisco. Despre o pnza pe care sunt lipite niste cioburi de farfurii sparte, criticul de arta Julian Schnabel scrie: Este o arta escatologica care-si nsuseste sensurile majore ale vietii si limbajele majore ale artei ca sa reafirme sensul durerii si pierderii care le scapa ambelor. Arta lui Christoper Wood, un alt mare pictor contemporan, consta dintr-un cuvnt de trei litere: RAT (obolan) repetat de trei ori, unul sub altul, pe o pnza. Iata explicatia criticilor de arta: Comunica nu ca o nsusire facila ci asa cum e redusa ideea despre vorbire a unui perfectionist domestic la ireductibil, ca apoi s-o ia de la nceput. Un alt mare artist contemporan, Robert Gober, creeaza urinale, adica scoici de toaleta n care urineaza barbatii n closete publice. Le ia din closete sau le cumpara de la pravaliile de materiale de constructii si nu le face nimic altceva dect ca le monteaza fara teava de scurgere. In afara de pisoare, Robert Gober mai creeaza si chiuvete (tot fara teava de scurgere si tot de la pravalie) si cte un brat sau un picior mare de lemn vopsit frumos n culori stridente. Una din creatiile lui recente este un trup de barbat din lemn, vopsit peste tot n violet tipator si proptit cu capul n jos ntr-un colt, despre care publicatiile de arta scriu: Instalatiile functioneaza ca spatii utopice si distopice. Tabloul zace si propria sa nemiscare anuleaza timpul social. Jeffrey Deutsch, critic de arta si prieten de-a lui Gober, explica omul violet: Opera asta n mod special ne arata ceva din incertitudinea n care se afla azi artistii n sfera sociala. Ei nu stiu exact unde sunt. Dar Jeffrey Deutsch minte. Gober si Deutsch si ntreaga armata care a invadat si ocupat cultura si arta, eliminndu-i pe toti cei talentati, stiu exact unde sunt: n ghetoul spiritual al poporului ales. Elaine Danheiser, proprietara unei galerii de arta din New York, are trei urinale de Robert Gober, frumos expuse unul lnga altul pe perete. Arat ca niste urinale dar nu sunt. Sunt comentarii despre lucruri pe care le luam de bune si nu le vedem, zice ea. Elaine Danheiser ofera apoi spre vnzare cunoscatorilor de arta un dreptunghi mare de pnza neatinsa, perfect alba, de vreo 3 pe 4 metri, opera pictorului Robert Reuman. 124

Reuman a redus pictura la esenta ei si multi nu pricep asta. Unele opere de-ale lui au tesatura un pic mai grosiera si asta e mai neteda pentru ca a redus-o cu adevarat. El e un pictor minimalist, explica ea - desi nu pictorul a redus suprafata pnzei caci a cumparat-o de la magazin gata redusa. Elaine Danheiser mai ofera intelectualilor care apreciaza arta si opera lui Felix Gonzalez Chorres. Opera acestui mare artist contemporan consta dintr-o gramada de bomboane ntr-un colt al camerei. Bomboanele sunt nvelite de la fabrica n hrtiute albe, albastre, rosii, maro. Pot lua o bomboana? a ntrebat reporterul, si a luat una. Nu stirbesc opera? Mai am bomboane, pot sa mai adaug, a raspuns Elaine Danheiser cu bunatate. Intelectualii si cunoscatorii de arta care cumpara aceste opere nu cumpara cu banii lor - ci cu banii prostilor care nu apreciaza arta moderna, prin cumprari oficiale pentru ntreprinderi si institutii si prin alocatii de la guvern. Recent, artistul Piero Manzoni a vndut unui cunoscator de arta o cutie de conserve rotunda de metal de vreo jumatate de kilogram n care a pus... propriile excremente. Pe eticheta cutiei scrie <Merda Dartista - Excremente de artist>, ca sa se stie ca e o opera autentica. Jean-Michel Basquiat este mult promovat de guvern si de nvatamnt n Statele Unite. Despre el s-a creat legenda ca era un biet copil negru de pe maidan care a nceput sa mzgleasca peretii cladirilor expimndu-si individualitatea artistica si a fost astfel descoperit de acel clasic n viata, Andy Warhol. In realitate Jean-Michel Basquiat este un tnar negru dintr-o familie bogata care traieste n lux si care a facut afaceri grase cu povestea cu copilul de pe maidane. Jean-Michel Basquiat producea mzglituri gigantice de felul celor facute de copiii de 3-4 ani. Invatatorii si profesorii si duc copiii de scoala cu clasa la expozitii ca sa vada picturile lui Basquiat si unii dintre copii declara ca ei stiu mzgali mai bine. Dar reputatia lui Jean-Michel Basquiat s-a consolidat pe vecie n 1988, cnd a murit de o doza prea mare de droguri halucinogene. A fost declarat n mod oficial un geniu, s-a organizat o retrospectiva cu operele lui la Muzeul Whitney de Arta Americana din New York si mzglelile lui infantile si hidoase se vnd cu cte o jumatate de milion de dolari. Catalogul de cri de arta din august 1994 al unei librarii majore din New York, Strand Book Store, expediat prin posta n toata lumea, contine 327 de titluri de carti despre pictura si sculptura. Dintre ele, 79 sunt despre pictorii si sculptorii adevarati ai celor peste

125

2.500 de ani de istorie artistica a civilizatiei noastre, adica 24%; si restul, adica 76%, sunt despre Marc Chagall, Laura Grisi, Roy Lichtenstein, si asa mai departe. Acest catalog contine doua titluri despre Michelangelo si 6 titluri despre Joan Mir; concluzia: Joan Mir este mai mare dect Michelangelo. Toate cataloagele librariilor sunt la fel. Chiar daca lucreaza n pierdere, chiar daca nimeni n-ar cumpara cartile despre artistii modernisti propagati de aceasta literatura n aceste cataloage, editorilor si librarilor nu le pasa; sunt finantati ca sa propage anti-cultura anti-cretin. La Roma traieste un pictor romn care ntelege ce se ntmpla cu arta. Recent, scrie el, a vazut la televizor un concert al unei fanfare englezesti ai carei membri defilau si cntau goi pusca - si nu pentru ca le era cald. A vazut apoi n aprilie 1994 la Roma expozitia Dada, libertin si libertar, mpartita n trei sectii: pre-dadaism (1912-1916: Duchamp, Richter, Man Ray, Francis Picabia); dadaismul propriu zis (Tristan Tzara si Marcel Iancu, Van Doesburg, Joostens, Schwitters, Arp, Grosz); si post-dadaismul (Man Ray trziu, Themerson, Farfa, Paladini). Cine-si nchipuie ca e un intelectual rafinat memornd si recitnd aceste nume si-ar folosi timpul mai bine daca ar examina acesti artisti si ar descoperi cti dintre ei sunt furnici parazite cu un program politic. Despre originea numelui dada exista mai multe variante: Tristan Tzara sustine ca dada nseamna coada vacii sacre n limba africana kru. Hans Richter zice ca Lenin, vecinul la cteva case al sediului originar al dadaismului la Zrich, a aprobat manifestul dadaist zicnd: da, da!. In manifestul dadaismului, Tristan Tzara scrie: Noi... pregatim marele spectacol al dezastrului, incendiului si descompunerii. Luptam contra tuturor majusculelor (Patria, Familia, Religia, Arta, Morala) pentru afirmarea valorilor mai putin conventionale, mai putin oficiale si false, dar mai umane si mai adevarate (care or fi acelea?). Dada se aplica la toate si la nimic, e punctul n care se ntlnesc da si nu, scrie Tristan Tzara. Este anarhia culturala. Adica exact baza culturii contemporane occidentale care se pare ca nu mai poate iesi din acest cerc vicios, scrie Emanuel Bandu, apoi noteaza cum pe coperta revistei de cultura The New Yorker, unde aparea spilcuitul Eustace Tilley cu joben si manusi, apare Elvis Tilley, stranepotul lui Eustace, plin de cosuri pe fata, cu cercel n ureche, si cu un bilet de la un magazin pornografic n mna; e un anarhist, explica directoarea publicatiei.

126

Acesti anarhisti educati n pornografie sunt parte din armata Noii Ordini Mondiale. Cnd a fost ndepartat crucifixul din barul Facultatii de Arhitectura din Florena, ca sa nu-i ofenseze pe ne-crestini, barmanul a protestat, dar studentii anarhisti au fost docili ca oile; unul mai zelos a zis ca crucifixul e kitsch. Arta cretin care a luminat lumea timp de 20 de secole a ajuns kitsch; urinalele i excrementele sunt arta. La San Jos n California se va ridica o statuie a lui Quetzalcoatl, zeu aztec cu forma de sarpe, platit cu $500.000 din banii contribuabililor. Statuile si crucea crestina sunt interzise n locurile publice; dar statuia lui Quetzalcoatl a fost aprobata de Consiliul Municipal; primareasa adjuncta Blanca Alvarado a simtit o renastere spirituala promovnd statuia acestei zeitati n cinstea careia se sacrificau victime umane prin despicarea pieptului si scoaterea inimii palpitnde. Mintea generaiilor viitoare Trei pastori cu trei cini mulg, tund si taie cnd au chef 300 de oi. Pentru linistea si comoditatea pastorilor, oile trebuie sa fie o turma supusa si sa nu aiba idei despre liberul arbitru, suveranitate nationala, raspundere individuala. Daca nu s-au nascut oi atunci trebuie educate ca sa devina oi. Oile nu au drepturi individuale si nu au religie. Ele si-o pierd n doua feluri: prin educatia atee, numita umanista n America si prin farmitarea, infiltrarea si coruperea bisericii organizate. In 1831 Alexis de Torquevile a fost uimit de ct de puin criminalitate exista n America. Numai cnd m-am dus sa vizitez bisericile din America am nteles, scrie el; etica si religia cetateanului l opreste de la crima. La 2 decembrie 1908 Walter Rauschenbush si Harry Lard (Lard a fost descris de catre un alt membru al Partidului Comunist al Statelor Unite, Manning Johnson, ca fiind principalul arhitect al infiltratiei comuniste pe tarm religios), au nfiintat Consiliul Federal al Bisericilor, finantat, printre altii, de fundatia Rockefeller care i-a dat ntre 1926 si 1929 suma de $137.000 si alti bani, de atunci ncoace. In 1942 platforma acestui consiliu cerea un guvern francmasonic mondial, control international asupra armatei si flotei, un sistem monetar universal si o banca internationala controlata democratic. Atributul controlata democratic are aceeasi valoare pe care o are atributul democratic n bine-cunoscutul centralism

127

democratic al totalitarismului comunist: adica zero. Restul platformei e real. Dar, devenind prea notoriu, Consiliul Federal al Bisericilor si-a schimbat numele la 29 noiembrie 1950 n Consiliul National al Bisericilor. Acest consiliu a lucrat mna n mna cu Partidul Comunist din Statele Unite ale Americii, dupa cum arata nsusi Gus Hall, secretarul Partidului Comunist din SUA. In 1972, Biserica Satanei, cu marele preot Anton Lavey din San Francisco, a fost primita n Consiliul National al Bisericilor (RE, pp. 220-222). Biserica Satanei practica satanismul, adica tortureaza si ucide victime umane si animale n adunari rituale, practica magia neagra si, n general, are scopul de a ndeplini poruncile Satanei pe care aceasta biserica l venereaza ca pe un zeu absolut si adevarat. La 23 august 1948 a fost nfiintat Consiliul Mondial al Bisericilor, al carui secretar general, Philip Potter, a fost descris n 1975 ca fiind mai radical dect majoritatea marxistilor. Acest consiliu mondial n-a miscat un deget si n-a cheltuit nici o centima pentru cei aproximativ cinci milioane de oameni nevinovati, majoritatea crestini, ntemnitati n Rusia sovietica pentru credinta lor, dar a cheltuit peste cinci milioane de dolari din 1970 pna n 1980 pentru a organiza lupta mpotriva rasismului. Aceasta lupta n cea mai mare parte dintre cazuri s-a dus de catre banditi narmati care asasineaza femei si copii de fermieri, n Africa, (cf. Joseph A.Harris, Karl Marx or Jesus Christ?, p. 132, dupa RE, pp.221-222) In 1993, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca este ilegal sa mpiedice cultul santeria (un cult adus din Cuba care se bazeaza pe practici tribale africane de a tortura, mutila si ucide victime si a stropi asistenta cu sngele proaspat varsat, n cinstea unor divinitati voodoo). Santeria e o religie a declarat Curtea Suprema. Cretinismul este interzis n scoli, dar cta vreme santeria este admisa si raspndita, poporul american are libertate religioasa. Religia e buna cnd e satanica sau cnd e folosita pentru asasinarea fermierilor si a familiilor lor; dar generatiile viitoare trebuie scutite de acest opium al popoarelor. Religia ndeamna la cinste si omenie. Francmasonul Claire Chambers scrie: Ca sa fie nrobita, mintea omului trebuie orientata de la a fi spirituala la a fi carnala. Omul trebuie sa creada despre sine ca este un animal fara functie spirituala. Odata eliberat de obligatiile lui fata de Dumnezeu, acesta este mult mai usor de supus statului mondial francmasonic (The Siecus Circle, p. 101, dupa RE, p. 362). De aceea s-a eliminat cu strnicie religia crestina din scolile publice americane si s-a nlocuit cu umanismul. 128

In 1933 a fost publicat Manifestul Umanist care afirma ateismul, comunismul si evolutionismul. Unul dintre cei 33 de semnatari ai manifestului a fost John Dewey, parintele educatiei progresiste n America. Omul n-are Dumnezeu si n-are suflet scrie John Dewey. Adevarul imuabil e mort. Nu exista loc pentru legi fixe, naturale, sau pentru adevaruri permanente si absolute. Nu exista diferenta ntre adevar si minciuna, zice Dewey; adevarul e ce convine (probabil celui mai tare). De asemenea, nu exista principii etice: moral e ce face placere (probabil tot celui mai tare). Dewey nu s-a ostenit sa concilieze principiul moralei cu ceea ce face placere n situatia n care placerea unuia este sa-l tortureze pe altul, dar cel torturat nu simte placere; n schimb, a reconciliat doctrina lui, pe care se bazeaza sistemul de nvatamnt american din ultimii 50 de ani, cu spusele lui Lenin care zice: Desigur, nici noi nu credem n Dumnezeu. Noi credem numai n morala eterna. Tot ce serveste distrugerii vechii societati e moral... Jos cu religia....Principala noastra sarcina e sa cultivam ateismul. Comunismul aboleste adevarul etern, aboleste religia si morala. Adica biserica i familia, cci att Dewey ct si Lenin stiau ca nu pot aboli concepte generale abstracte (RE, pp. 377-379). Azi, urmnd preceptele parintelui scolarizarii americane John Dewey, copiilor li se preda etica de situatie, care explica cum ceea ce e bine pentru mine poate fi rau pentru tine, si ceea ce e bine astazi poate fi rau mine. Dupa ce au studiat etica de situatie si educatia sexuala, un mare numar de fetite de la 9 ani n sus devin gravide n scolile de stat americane nainte de a cunoaste alfabetul. Pentru ele s-au creat categorii de elevi separate numite mame nemaritate, gravide sub 18 ani, despre care guvernul aduna statistici, iar parintii (daca-i au) se plng degeaba. O alta reusita a filozofiei umaniste si a educatiei progresiste este numarul mare de sinucideri printre elevii de liceu, despre care guvernul, de asemenea, strnge statistici si parintii se plng degeaba. La 40 de ani dupa primul Manifest Umanist, a fost publicat cel de-al doilea Manifest Umanist care vorbeste despre construirea unei comuniti mondiale bazate pe un sistem de legi mondiale si o ordine mondiala bazata pe un guvern federal supranational.(The Humanist Manifesto I si II, dupa RE, p. 81).

129

Decizii luate la Conventul Masonic 5989 cu privire la Marele Orient al Turciei (redactat de Loja Suprema a Marelui Orient al Frantei) Desconspirarea masonilor din Grecia a generat crize serioase. Consecinte similare sunt posibile si pentru Turcia. Sfatuim toti francmasonii sa ia imediat masurile necesare. Cele de mai jos reprezinta deciziile luate cu privire la Marele Orient al Turciei n conventul reunit in Austria la 25 aprilie 1989 DECIZIA 1 A) Sa se determine si sa se previna imediat toate desfasurarile antimasonice si antisemite. B) Sa se extermine miscarile care ar putea impiedica realizarea idealurilor masonice. C) Sa se pregateasca un raport detaliat privind fortele antimasonice din ultimii 10 ani. DECIZIA 2 A) Sa se intareasca solidaritatea francmasonilor in presa (mass-media). Totusi, sa se creeze o rivalitate artificiala pentru a se evita o desconspirare nedorita. B) Sa se ia precautiuni vitale pentru a impiedeca desconspirarea masonilor asezati in posturi cheie. C) Sa se avertizeze masonii din cadrul presei sa fie mai sensibili si mai atenti pentru a putea preveni si opri formatiunile religioase conservatoare sau traditionaliste. DECIZIA 3 A) Sa se mareasca numarul francmasonilor situati in cadrul partidelor si miscarilor populare si de asemeni sa li se intareasca influenta. B) Sa se ceara ajutorul si cooperarea lojelor europene pentru probleme financiare. 130

DECIZIA 4 A) Sa se impuna progresiv morala si spiritul masonic prin intermediul mass-mediei. B) Sa se elimine imediat banuielile si prejudecatile cu privire la Masonerie. Sa se canalizeze cluburile noastre afiliate (ROTARY, LIONS, etc) pentru aceasta misiune. Sa se organizeze campanii culturale pentru castigarea simpatiei maselor populare. DECIZIA 5 (specifica numai Turciei) A) Sa se includa marile noastre asociatii in organizatia GAP (Marele Proiect din SudEst). B) Sa se pregateasca conditii necesare pentru investitii in Sud-Est. C) Sa se asocieze masonii intreprinzatori la investitiile din aceasta zona. DECIZIA 6 A) Sa se asigure educarea maselor in sensul indepartarii lor de la credintele si dogmele religioase. B) Sa se actualizeze acest subiect in cadrul scolilor si universitatilor prin intermediul masonilor nostri situati in medii academice. C) Sa se denigreze, pe de alta parte, aceste tendinte dogmatice prin intermediul massmediei. DECIZIA 7 (specifica numai Turciei dar similara situatiei Romania - Republica Moldova - N.T.) A) O eliberare posibila a statelor de limba turca din Uniunea Sovietica va puta afecta situatia Turciei in Europa si Orientul Mijlociu. Sa se ia masuri eficace pentru protejarea echilibrelor regionale.

131

B) Dupa schimbarea de regim din fosta Uniune Sovietica, sa se orienteze opinia publica in sensul sublinierii detrimentelor pe care le-ar putea avea o viitoare reuniune a statelor de limba turca in Republica Turcia. DECIZIA 8 A) Sa se continue observarea si selectarea de tineri adecvati prin intermediul cluburilor premasonice : LIONS, ROTARY, DINNERS, etc. sa se inceapa educarea acestor tineri initiati in sensul idealurilor noastre masonice in centrele noastre speciale care se afla in Europa sau America. B) Sa se aranjeze rambursari si conditii necesare pentru educarea in strainatate a noilor initiati. DECIZIA 9 A) Sa se raporteze in fiecare saptamana toate noile desfasurari la Comitetul Central din Paris si la responsabilii Consiliului Suprem al Turciei. B) Sa se imbogateasca si sa se amelioreze informatiile trimise la Loja-Mama din Chicago. DECIZIA 10 A) Sa se controleze si sa se anuleze pe termen lung miscarile islamice radicale. B) Sa se provoace discordia si dezintegrarea printre gruparile religiose, pentru a le atenua efectele lor in sens antimasonic. C) Sa se orienteze puterea efectiva a reactiilor religioase pentru a le atenua efectul negativ asupra scopurilor noastre masonice. DECIZIA 11 A) Sa se urmareasca toate articolele si publicatiile antimasonice aparute in presa.

132

B) Sa se adune toate lucrarile antimasonice si sa li se impiedice vanzarea. C) Sa se opreasca pe cai eficiente si convenabile toate activitatile scriitorilor, publicistilor si editorilor antimasoni. DECIZIA 12 Sa se respandeasca stabilimentele premasonice in randul publicului larg. SOCIETILE SECRETE I NOUA ORDINE MONDIAL ... exist o putere extrem de bine organizat, subtil, complet, ptrunztoare, care te condamn doar pentru c ndrzneti s respiri. Woodrow Wilson Istoria este saturat de comentarii optite despre societile secrete, de relatrile celor mai n vrst sau ale preoilor, care au pzit cu sfinenie secretele interzise ale strbunilor, ale oamenilor importani, care s-au ntlnit n tain pentru a direciona cursul civilizaiei. Cea mai veche societate secret este Fria arpelui, denumit i Fria Dragonului, care mai exist i astzi sub alte numeroase denumiri. Fria arpelui este devotat pzirii cu strnicie a secretului timpurilor i recunoaterii lui Lucifer ca fiind, n viziunea lor diabolic, n mod complet fals, unicul Dumnezeu. Dac nu credei n Lucifer sau Satana, trebuie s nelegei c exist o mare mas de oameni care nu gndete ca voi. Unii nu cred n rasism, dar sunt milioane care cred, iar felul n care acioneaz acetia, bazndu-se pe ceea ce cred, ne va afecta i pe noi. Este foarte clar c manipularea religioas a jucat ntotdeauna un rol foarte important n cadrul acestor organizaii. Majoritatea pretind (n mod evident fals) c sunt n legtur cu o surs superioar, divin (ei fiind de fapt n legtur cu fore satanice). Secretele acestor grupuri sunt att de profunde, nct numai cei alei, care sunt foarte puini, au voie s le cunoasc i le pot nelege. Aceti oameni pretind c i folosesc cunotinele n beneficiul omenirii. Dar noi cum putem ti dac este aa sau nu, odat ce totul este inut n cel mai mare secret? Din fericire, unele dintre aceste secrete au devenit publice. Ceea ce este ciudat este c n cadrul societii tribale primitive, toi adulii erau membri. Grupurile erau separate, de obicei, n grupuri de femei i grupuri de brbai. Brbaii erau cei care, de obicei, dominau cultura. Aceasta seamn surprinztor de mult cu multe dintre

133

societile secrete actuale. Asta nu poate nsemna dect c societile secrete lucreaz n favoarea autoritilor, nu mpotriva lor. Astfel societile secrete sunt nsi autoritatea n stat. Acest lucru tinde s contracareze afirmaiile cum c toate societile secrete sunt dedicate distrugerii autoritilor deja constituite, dar este valabil numai pentru societile secrete care au ca membri o mare majoritate a populaiei. i numai cteva dintre cele importante intr n aceast categorie. De fapt, societile secrete oglindesc multe faete ale vieii de zi cu zi. ntotdeauna exist grupuri exclusive de persoane care sunt sau din care urmeaz a fi racolai viitorii membri. Acest lucru, secret sau nu, este valabil pentru ntreaga omenire; exemple sunt multe - echipele de fotbal, cluburile particulare, etc. Important este i folosirea unor anumite semne, parole i alte unelte din arsenalul secret, care dintotdeauna au fost eseniale, n orice organizaie, de oriunde. De asemenea, important este motivul, care justific existena societii respective. Poate fi orice, dar caracteristica principal este fraternitatea ntre membrii aceleiai organizaii. Camaraderia este foarte important. S mprteti cu cineva greuti, secrete, sunt sentimente care provoac stri de febrilitate i fiori. Nimeni dintre cei care s-au confruntat cu rigorile unei uniti militare nu va uita sentimentul special de camaraderie, de fraternitate chiar, ca victime ale unui sergent isteric sau ale unui comandant de companie extrem de sever. Este un sentiment aparte. Cea mai de efect arm a oricrei societi secrete este ritualul i mitul care nconjoar iniierea. Aceste ceremonii au o semnificaie deosebit pentru participani. Ritualul de iniiere are un rol esenial n organizarea unei societi secrete. Sunt luate n considerare aspecte umane importante, fr de care un grup de oameni nu ar putea opera ntr-o anumit direcie, pentru a atinge un scop. n aceste societi iniierea i leag pe membri ntre ei, fiind primul pas pe calea manipulrii religioase a acestora. Novicilor li se mprtete un secret, ceea ce le confer un statut special. n antichitate, termenul de novice era definit ca cel renscut. O iniiere superioar este ca o promovare i inspir loialitate i dorina de a urca i treapta urmtoare. Schimbarea care se produce n persoana iniiat servete intereselor liderilor societii secrete. Liderii sunt denumii adepi. Aceste afirmaii pot fi ilustrate perfect prin exemplul soldatului care este antrenat s execute ordinele comandantului, fr s gndeasc. Rezultatul este ntotdeauna rnirea sau moartea soldatului, n scopul realizrii elului comandantului, indiferent dac acest scop este sau nu n folosul comunitii.

134

Iniierea reprezint un mod de a-i rsplti pe cei ambiioi, care inspir ncredere. Vei observa c, cu ct este mai nalt gradul de iniiere, cu att sunt mai puini membrii care au acel grad. Asta nu pentru c ceilali membri nu sunt ambiioi - motivul este selecia atent. Majoritatea membrilor nu afl niciodat scopul real, secret, al grupului. Probabil c pn acum vai dat seama c motivul pentru care au loc ritualurile de iniiere este selectarea persoanelor cu adevrat de ncredere. O metod de a hotr cine va fi adept poate fi aplicat chiar n timpul derulrii procesului de iniiere: candidatului i se cere s scuipe pe crucea cretin. Dac acesta refuz, membrii l felicit i i spun: Felicitri, ai fcut alegerea bun, pentru c un adevrat adept nu ar face niciodat un lucru att de oribil. Nou-iniiaii nu mai tiu ce s cread, mai ales pentru c dup aceea nu sunt avansai pe o treapt superioar. n schimb, dac respectivul scuip pe cruce, demonstreaz o bun cunoatere a unuia dintre mistere i este luat n considerare ca fiind un candidat sigur pentru a urca pe treapta urmtor superioar. Misterul este simplu: religia aa cum este neleas de ei este un instrument prin care masele pot fi controlate. Unicul lor Dumnezeu este cunoaterea exclusiv mental, steril, lipsit de suflet, prin care, n viziunea lor eronat, omul poate deveni Dumnezeu. arpele sau dragonul sunt simbolurile acestei cunoateri limitate. Lucifer reprezint personificarea acestor simboluri. Lucifer a fost cel care a tentat-o pe Eva s-l conving pe Adam s mnnce un mr din copacul cunoaterii, pentru ca astfel s elibereze omul din starea de ignoran n care se afla. Venerarea de ctre francmasoni a tiinei i tehnologiei care devine astfel pentru ei o religiece deturneaz omul de la vocaia sa profund divin, este n realitate satanism n cea mai pur form; astfel Lucifer ia pentru francmasoni locul lui Dumnezeu. Simbolul lor secret este ochiul atotvztor, introdus ntr-o piramid. Efectele aciunilor lor, nedorite nici mcar de respectivele societi secrete, i aura de mister care le nconjoar le-a conferit uneori reputaia de a fi asociaii anormale sau, cel puin, grupuri ciudate de oameni. n momentul n care crezul lor nu se deosebete de cel al majoritii, nu mai sunt considerate antisociale. Majoritatea societilor secrete sunt considerate a fi antisociale; se presupune c ar conine elemente care pot provoca rul comunitii. Comunismul i fascismul sunt, n multe ri, societi secrete unde sunt interzise prin lege. n SUA, partidul nazist i Ku Klux Klan-ul sunt societi secrete care nu sunt interzise prin lege, dar care, odat ieite la lumin, provoac

135

dezgustul publicului. ns activitile lor sunt uneori ilegale, ceea ce impune pstrarea secretului n ceea ce privete numrul i numele membrilor. Druizii i Yezidis-ii din Siria i Irak considerau c arabii sunt o societate secret care s-a dedicat cuceririi lumii. Astzi, arabii cred la fel despre evrei. n cadrul multor societi primitive, iniierea spre gradele cele mai nalte implic supunerea candidatului la anumite ritualuri care, n majoritatea cazurilor, se ncheie cu moartea sau cu nebunia acestuia. Se observ c scopul unei societi secrete nu este n nici un caz promovarea binelui. n Borneo, iniierile din cadrul societilor secrete de vntoare constau n vntoarea de capete umane. n Polinezia, pruncuciderea i depravarea erau considerate eseniale pentru iniierea n anumite societi, unde codul tribal avea nevoie de membri care s nu aib nici un scrupul i care s fie adevraii stlpi ai societii secrete. nc de la nceputurile consemnrii istoriei, guvernele oricrei naiuni s-au implicat n aprarea stabilitii, luptnd mpotriva grupurilor minoritare care aveau interesul de a funciona dup principiul stat n stat sau care doreau s submineze autoritile deja constituite, pentru ca apoi s preia puterea. Multe dintre aceste ncercri au avut succes, dar nu i durabilitate. Dorina omului de a face parte dintr-un anume electorat este puternic, att de puternic nct nu poate fi distrus de nimic. Acesta este unul dintre secretele societilor secrete. Iat care este baza lor politic cunoscnd acest principiu, liderii tiu cum s acioneze pentru a fi ovaionai i aplaudai de public. Cetenii ador s voteze, indiferent dac este vorba de afacerile de zi cu zi, legi sau activiti sociale. Dorina cea mai adnc a multora este de a putea s se spun despre ei: face parte din acest electorat. Una din cele mai importante societi secrete strvechi, amintit anterior, este Fria arpelui sau a Dragonului (dragonul i arpele sunt simboluri care reprezint cunoaterea limitat, lipsit de suflet). Printele acestei cunoateri care l ndeprteaz pe om de Dumnezeu este Lucifer, cunoscut n cadrul acestei societi satanice i ca Purttorul Luminii. O, Lucifer, cum ai czut dintre stele... Isaia 14:12 ...se spune c, dup ce Lucifer a czut din mpria Cereasc a adus cu sine omenirii darul puterii de a gndi. (Fred Gittings - Simbolismul n arta ocult).

136

Majoritatea minilor diabolice au fost iniiate de aceste societi, prin ritualuri secrete i periculoase, unele dintre acestea fiind chiar de o cruzime rar ntlnit. Conform majoritii, marile piramide au fost construite pentru a comemora i observa o explozie a unei supernove care a avut loc n anul 4000 .C. Dr. Anthony Hewish, ctigtor al Premiului Nobel n 1974, a descoperit o serie de pulsaii ritmice ale undelor radio, despre care a dovedit c sunt emise de ctre o stea care a explodat n jurul anului 4000 .C. Calendarul francmasonilor ncepe de la A.L., Anul Luminii, adic la anul modern se adaug 4000. George Mihanovschi scrie n Steaua de odinioar i dintotdeauna c Scrierile antice cuneiforme sumeriene [...] descriu o stea gigantic, care a explodat n interiorul unui triunghi format din Zeta Puppis, Gamma Velorum i Lambda Velorum [...] localizat undeva n sudul cerului.[...] Orice astronom bun tie c steaua strlucitoare care a explodat n interiorul acelui triunghi va fi vzut din nou, dup 6000 de ani. Conform calendarului francmasonic, nseamn c va fi vizibil n anul 2000, ceea ce este adevrat. Nava spaial Galileo este n drum spre Jupiter (planet nconjurat de un nveli gazos exact ca soarele nostru) avnd la bord o ncrctur de 25 de kilograme de plutoniu, care a fost justificat prin faptul c va fi folosit pe post de surs de energie i alimentare a navei. Cnd va ajunge pe orbita final, n decembrie 1999, Galileo va descrca plutoniul n centrul planetei Jupiter. Presiunea va cauza o reacie similar cu explozia unei bombe atomice. Plutoniul va exploda, va distruge ptura atmosferic compus n majoritate din hidrogen i heliu, care nconjoar planeta Jupiter - rezultatul va fi naterea unei noi stele, care deja a fost botezat LUCIFER (cu acelai nume a fost botezat i proiectul NASA: LUnar Cycles and Iron FERtilization). ntreaga lume va interpreta aceast renatere ca fiind un semn de o importan religioas terifiant. Se va confirma profeia. Realitatea este c aceast demonstraie nebuneasc de aplicare a tehnologiei moderne va fi executat de Societatea JASON i s-ar putea s mearg sau nu. Ca s fie siguri de succes au mrit cantitatea de plutoniu; la Serviciul de Securitate i Informaii al Marinei Militare exist documente n care se afirm c Proiectul GALILEO necesit o cantitate de 25 kilograme de plutoniu i c, n urma reaciilor din atmosfer, este posibil ca pe Pmnt s se instaureze ERA GLACIAR. nclzirea globului, efectul de ser, sunt minciuni. Realitatea este c temperaturile de pe ntreg globul devin din ce n ce mai sczute. Furtunile sunt mai violente ca niciodat i mai greu de anticipat. Ghearii de la poli se mresc. Suprafeele

137

zonelor temperate, care pot fi cultivate, se micoreaz. Procesul de desertificare de la tropice devine din ce n ce mai amplu. Epoca de ghea se ndreapt ctre noi i se va instaura brusc. n acelai timp, n Egipt va fi descoperit i deschis o cript unde vor fi descoperite secrete antice importante. Explozia lui Jupiter i deschiderea criptei vor fi evenimentele care vor zgudui mileniul din temelii. Societatea Millennium deja a plnuit o mare srbtoare, care s aib loc la piramidele din Egipt. Conform ediiei din 3 ianuarie 1989 a ziarului Arizona Daily Star, Preedintele Bush petrece revelionul la Camp David, Maryland, dar peste zece ani s-ar putea s i-l petreac n Egipt. Organizatori din cadrul Societii Millennium spun c deja a fost ales s inaugureze n secolul urmtor ceremonia de la Marea Piramid a lui Keops. Primul secret care trebuie neles este c membrii societilor secrete cred c sunt unicele mini luminate din lume. De asemenea, cred c aceste mini le aparin doar lor, n exclusivitate. Minidizertaia filozofic ce urmeaz reprezint punctul de vedere clasic al unei societi secrete asupra umanitii: Cnd o persoan care posed un intelect puternic se confrunt cu o problem a crei rezolvare necesit anumite capaciti superioare de gndire, i pstreaz echilibrul intelectual i ncearc s gseasc o soluie, adunnd cu rbdare faptele necesare soluionrii chestiunii respective. Pe de alt parte, o persoana imatur, cnd se confrunt cu o problem similar, se simte copleit. n timp ce prima persoan are posibilitatea de a gsi cheia rezolvrii misterului propriului destin, ultimul trebuie condus nspre ciread i acolo s i se explice totul, n cel mai simplu limbaj. Precum oile, oamenii sunt total dependeni de pstor. Intelectul superior cunoate adevrurile misterioase, esoterice, spirituale. Maselor li se ofer doar interpretri simple. n timp ce masele venereaz cele cinci simuri, cei alei observ i recunosc n prpastia dintre cele dou categorii concrescenele simbolice ale marilor adevruri abstracte. Iniiaii comunic direct cu zeii (EXTRATERETRII?), care, la rndul lor, comunic cu ei. Masele i sacrific mieii pe un altar care nfieaz un idol de piatr, care nu poate nici s aud, nici s vorbeasc. Iniiaii cunosc Misterele i sunt luminai i astfel sunt cunoscui ca fiind Iluminai sau Cei Iluminai, paznici ai Secretelor Veniciei. Trei dintre cele mai vechi societi secrete care pot fi regsite n lumea de azi sunt Cultul lui Roshaniya, Cultul lui Mithras i, echivalentul acestora, Creatorii. Acestea au multe n comun cu francmasonii, la fel ca i cu multe alte ramuri ce deriv din Iluminai. De exemplu au n comun cu Fria francmasonic renaterea simbolic ntr-o via nou, fr s mai fie nevoie ca membrii s treac prin portalul morii pentru iniiere; titlul de Master Mason se obine dup faze

138

de iniiere cum ar fi Leul i Muctura Leului; apoi au mai fost adugate trei grade care sunt identice cu ritualurile masonice antice: Scara celor apte trepte, Numai brbaii i Ochiul atotvztor. De un interes aparte este societatea puternic din Afganistan care n vremurile de demult era denumit Roshaniya (Luminaii). n istorie se fac referine la acest cult mistic nc din timpurile Casei nelepilor de la Cairo. Principalele eluri ale acestui cult erau: abolirea proprietii particulare; eliminarea religiei; eliminarea statelor; credina c iluminarea eman din Fiina Suprem (care este pentru ei Lucifer), care dorea o clas de oameni care s duc la bun sfrit misiunea de organizare i direcionare a lumii; credina ntr-un plan prin care s se modeleze sistemul social mondial, mai nti prin preluarea controlului asupra celorlalte ri, una dup cealalt i credina c, dup ce atinge cel de-al patrulea grad, persoana respectiv poate comunica direct cu sftuitorii necunoscui (entitile satanice) care, de-a lungul veacurilor, i-au mprtit cunotinele celor iniiai. Nu este greu s se recunoasc, din nou, Fria francmasonic. Auzii cumva ecourile partidului nazist, ale partidului comunist, ale extremei de dreapta i ale extremei de stnga? Ceea ce trebuie menionat neaprat este faptul c, att liderii de dreapta ct i cei de stnga sunt persoane care au fost i nc mai sunt iluminiti sau membri ai Friei. Indiferent dac se pretind a fi cretini sau evrei sunt i au fost ntotdeauna internaionaliti i luciferici. Nu sunt loiali nici unei naiuni, dei, atunci cnd a fost cazul, s-au folosit de idealul de naionalism pentru a-i atinge scopurile. Unica lor preocupare este s ctige din ce n ce mai mult putere economic i politic. Obiectivul ultim al acestor lideri (ai ambelor grupuri) este identic. Sunt hotri s ctige pentru sine controlul bogiilor, al resurselor naturale i al omenirii - al ntregii planete. Intenioneaz s transforme lumea ntreag ntr-un unic stat - n concepia lor, stat totalitarist, luciferic. n derularea acestui proces vor elimina toi cretinii. Tocmai ai aflat unul, dar numai unul, dintre marile mistere ale societilor secrete. Membrii cultului Roshaniya i mai spun i Ordinul. Iniiaii vor fi nevoii s depun un jurmnt i spun: M oblig s pstrez tcerea i loialitatea de nezdruncinat i supunerea fa de Ordin.... ntreaga umanitate care nu va reui s se identifice cu semnul nostru secret va fi prada noastr. Jurmntul a rmas acelai pn n zilele noastre. Semnul secret era trecerea minii prin dreptul frunii, cu palma n afar; contrasemnul, apucarea urechii cu o mn i sprijinirea cotului n cealalt palm. V este familiar? Cultul propovduia c nu exist mpria Cerului, nu exist Iad, nu exist dect o alt stare, de existen ca spirit, complet diferit de viaa

139

pe care o cunoatem cu toii. Spiritul poate continua s-i exercite puterea pe Pmnt printr-un membru al Ordinului, dar numai dac nsui spiritul a fost, nainte de moarte, membru al Ordinului. Astfel, membrii Ordinului capt putere de la spiritele membrilor mori. Roshaniya i iniiaz membrii pentru ca apoi s-i trimit s caute i s descopere persoane care au calitile necesare pentru a deveni viitori membri. Unii spun c Asasinii erau o ramur a cultului Roshaniya. i nu era singura. Ramuri ale cultului Roshaniya sau Cei Iluminai sau, simplu - Iluminai, exist i vor exista peste tot. Una dintre reguli era ca membrii s nu foloseasc acelai nume i s nu menioneze niciodat cuvntul Iluminai. Regula este valabil i astzi. Probabil c nclcarea acestei reguli a stat la baza prbuirii lui Adam Weishaup (fondatorul gruprii francmasonice Iluminaii din Bavaria). Adam Weishaupt, un profesor tnr, specializat n legile canonice, ce profesa la Universitatea Ingolstadt din Germania, a fost preot iezuit i iniiat de Iluminai. Ramura Ordinului, nfiinat de el n 1776, n Germania, cuprindea aceiai iluminai despre care am amintit n episoadele anterioare. Faptul c era preot iezuit este foarte important, dup cum se va vedea, tot n acest capitol. Cercettorii au czut de acord asupra faptului c el era finanat de Casa Rotschild. Weishaupt cerea: abolirea tuturor guvernelor naionale, abolirea motenirii, a proprietii particulare, a cminului individului, a noiunii de familie i a tuturor religiilor existente, pentru a putea impune omenirii ideologia Luciferic, totalitarist. n acelai an (1776) n care a fondat Iluminaii, Weishaupt a publicat Bogia naiunilor, cartea care a reprezentat baza ideologic a capitalismului i a Revoluiei Industriale. Faptul c n acelai an a fost scris i Declaraia de Independen a SUA, nu este o coinciden. Pe o parte a Marelui Sigiliu al Statelor Unite, cunosctorii vor recunoate ochiul atotvztor i alte semne (masonice) ale Friei arpelui. Toate tezele lui Weishaupt au fost la fel. Comparnd datele i ideologiile, nu este greu s-i dai seama c lluminaii lui Weishaupt reprezint acelai lucru cu Afghanii- cei luminai, sau cu celelalte culte existente, care se autointituleaz Iluminai. Alumbrados de Spania reprezentau acelai lucru (cu Iluminaii), de asemenea Guerinets de Frana iar n Statele Unite erau cunoscui ca fiind Cluburile Iacobine. Secrete, secrete i iar secrete - dar fundamentul este ntotdeauna fria (organizaia secret francmasonic).

140

Mai trziu, Weishaupt a fost trdat i persecutat deoarece a ignorat regula numrul unu a francmasoneriei, i anume a expus publicului cuvntul iluminai i existena noiunii de frie. Expunerea i persecuia lui au fost imperios necesare pentru a pstra secretul n legtur cu fria. Cu ocazia sacrificrii lui Weishaupt a fost lichidat existena organizaiei nfiinat de el. Probabil c Weishaupt a fost o victim, sau probabil c a executat un ordin (prin aparenta sa sacrificare). Weishaupt a afirmat: Marea putere a Ordinului nostru const n faptul c nu permitem niciodat ca mcar s ne menionm propriul nume; ntotdeauna ne acoperim, folosind alte nume, alte denumiri, alte ocupaii. S-a insinuat c organizaiile francmasonice au fost infiltrate de Iluminai n timpul domniei lui Weishaupt - simple speculaii. Ideologia francmasonic a avut ntotdeauna la baz esena ideologiei iluminailor; acesta este motivul pentru care francmasonii au fost deschii fa de membrii grupului Weishaupt i i-au primit, de bunvoie, n rndurile lor. Nu se poate s credem cu adevrat c francmasonii, dac erau o simpl organizaie fratern, ar fi riscat totul, inclusiv propriile viei, ascunzndu-i pe proscriii iluminai, condamnai de toate monarhiile europene. Autorii francmasoni au fost cei care au perpetuat mitul conform cruia Adam Weishaupt a fost fondatorul organizaiei Iluminaii i c, odat cu lichidarea lui, iluminaii erau distrui pentru totdeauna. n 1826, un francmason american, Hiram Abif, a scris o carte, Ilustrri francmasonice, n care a dezvluit mai multe secrete masonice. Unul dintre secretele pe care lea dezvluit este tocmai ultimul mister din vrful piramidei masonice - venerarea lui Lucifer. Mai trziu, s-a aflat c Hiram Abif a fost asasinat cu bestialitate. Hiram Abif reprezenta inteligena, libertatea i adevrul i de aceea el a fost lovit mai nti n gt, ceea ce reprezint nbuirea dreptului la cuvnt, practicat de biseric; apoi a fost lovit n inim cu un pumnal, ceea ce reprezint ngrdirea libertii credinei de ctre Stat; n cele din urm, a fost lovit n cap cu o bt, aceasta reprezentnd respingerea intelectului superior de ctre vulg (poi citi i turm sau ciread). Astfel, francmasoneria pune semnul egal ntre biseric, stat i mase, le confer caracteristici cum ar fi: tirania, intolerana i ignorana. William Morgan a dezvluit c francmasonii au fgduit n mod solemn c se vor rzbuna pe Hiram Abif i vor submina biserica, statul i libertatea maselor.

141

Morgan i-a atins scopul n momentul n care dezvluirile lui au iscat un mare scandal mpotriva masonilor, scandal care s-a transformat ntr-o adevarat lovitur antifrancmasonic, moment n care autorul, William Morgan, a disprut. Se spune c a fost rpit i necat n lacul Ontario de ctre masoni, aciune pe care ei continu s o nege pna n ziua de azi. Dar cine altcineva s o fi fcut ? n ziarele din vremea aceea se consemnau far nici o rezerv afirmaii certe, n care se spunea c a fost omort de masoni. n jurmntul de iniiere depus de francmasoni, se spune clar, c n cazul n care dezvluie secretele, iniiatul va fi omort. Consecina declaraiei lui Morgan a fost o reacie naional de furie, care a culminat cu nfiinarea n anul 1829 a unui partid politic anti-masonic, ai crui lideri au fost Henry Dana Ward, Thurlow Weed i William H. Seward. De asemenea, s-au scris cteva crti anti-masonice. Consecinele au fost dezastruoase pentru francmasoni, deoarece au suferit pierderi masive de membri. Dar aceast stare a durat numai civa ani i, n 1840, partidul anti-masonic a fost desfiinat... Francmasonii britanici sunt un grup distinct, care intervine n propria lui favoare, cnd se pun n discuie promovri, contracte, sau cnd e vorba de cariera unui membru. Organizaia englez francmasonic era folosit de KGB pentru a-i infiltra membrii i pentru a controla Serviciul britanic de Informaii, care este similar cu Casa Chatam, cunoscut sub denumirea de Institutul Regal pentru Afaceri Internaionale (printele organizaiei Consiliul pentru Relaii Externe din Statele Unite). Scotland Yard-ul a dat ordin personalului su s nu se nscrie n rndurile masonilor, de teama infiltrrii KGB n rndurile lor. Bineneles, totdeauna s-a spus c francmasonii sunt doar o organizaie fratern, benevol, nfiinat pentru a servi comunitatea. Nu e adevarat, cititorule ! Probabil c cea mai celebr loj masonic este Propaganda Due (P2), din Italia. Grupul a fost implicat n toate aciunile negative, de la mit i antaj, la asasinate. P2 are legatur direct cu Vaticanul, cu Cavalerii de la Malta i cu Central Informations Agency (C.I.A.) S.U.A.. Este puternic i periculoas. Loja P2 a reuit s se infiltreze n Vatican, unde a dat o lovitur de o semnificaie nfricotoare: Papa Clement al V-lea a ridicat interdicia mpotriva francmasoneriei. Muli dintre membrii Vaticanului sunt acum francmasoni. Afirmm cu cea mai mare convingere c francmasoneria este una dintre cele mai periculoase (chiar putem spune satanice) organizaii de pe acest pmnt. Masonii sunt participanii

142

principali (chiar dac par, aparent, ca fiind mprii n mai multe tabere) n jocul luptei pentru dominare a acestei planete. Gradul 33 al francmasoneriei este mprit n dou. O parte conine esena Luciferic Iluminaii i cealalt este alctuit din cei care par a nu ti nimic despre iluminai. Ofierii de informaii care lucreaz n Serviciul Secret de Informaii al Marinei Militare Americane sunt masoni. i CIA are informatori infiltrai adnc n interiorul Vaticanului. Putei s citii mai multe despre aceasta n lucrrile: Sngele Sfnt, Pocalul Sfnt i Motenirea Mesianic, ambele de Baigent, Leigh & Lincoln. n Motenirea Mesianic, ntre paginile 343 i 361, putei citi despre aliana puterilor din care a rezultat guvernul mondial secret. Majoritatea membrilor francmasoni nu tiu c Iluminaii practic ceea ce este cunoscut de ei ca Secretul secretului, sau crearea unor organizaii secrete n cadrul organizailor statale existente. Ritualurile iniierii masonice au de fapt ca scop selectarea viitorilor membrii, din cadrul numeroaselor organizaii premasonice, care au diverse acoperiri oficiale. S nu se neleag c ncercm s-i scuzm pe unii membri, deoarece nu putem gsi nici o scuz persoanelor care se nscriu ntr-o organizaie, fr s cunoasc TOTUL despre ea. Numai cei din vrf, care au trecut toate testele, tiu cu adevrat ce ascund masonii - astfel, este imposibil ca cineva din afara s afle totul despre respectivul grup. Credem c toate societile secrete care practic ritualuri, au grade de iniiere i i consider membrii iluminiti, sunt ramuri ale vechii organizaii iluminaii. elul lor este de a stpni lumea. Doctrina acestor grupuri nu este democraia sau comunismul, ci este o form de fascism. Doctrina lor este socialismul totalitarist. Trebuie s ncepei s gndii corect. iluminaii nu sunt comuniti, dar unii comuniti sunt iluminai. Conform dialecticii lui Hegel, tez antitez sintez: Monarhismul (teza) a nfruntat democraia (antiteza); i s-a format comunismul i Liga Naiunilor (sinteza). Democraia i comunismul (teza) au nfruntat fascismul (antiteza); a rezultat o organizaie i mai puternic Organizaia Naiunile Unite (sinteza). Capitalismul (teza) nfrunt acum comunismul (antiteza) i rezultatul va fi Noua Ordine Mondial, socialismul totalitarist, globalizant (sinteza).

143

n raportul din 1953 al Comitetului Californian de Investigaii al Senatului se afirma c: aa-numitul comunism modern reprezint aparent aceeai conspiraie mondial ipocrit care are ca scop distrugerea civilizaiei, fundamentat pe baza principiilor iluministe, care au aprut la lumina zilei n coloniile noastre, n momentul critic de dinaintea adoptrii Constituiei. Senatul californian a neles: comunismul este opera iluminitilor. Dar nu a neles faptul c i Consiliul pentru Relaii Externe i Comisia Trilateral sunt tot opera iluminitilor. TREBUIE s ncepem s gndim corect. Dumanul nu este comunismul, ci dumanii sunt iluminitii. Comunitii nu vor avea o soart mai bun ca a noastr, n momentul n care se va instaura Noua Ordine Mondial Majoritatea societilor secrete moderne i mai ales cele care practic gradele de iniiere - aceasta este cheia - sunt de fapt o singur societate care are un unic scop. Putem s le spunem cum vrem - Ordinul Cuceritorilor, Societatea JASON, Roshaniya, Qabbalah, Cavalerii Templului, Cavalerii de la Malta, Cavalerii lui Columb, Iezuiii, Masonii, Ordinul Antic i Mistic Rosae Crucis, Iluminaii, Partidul Nazist, Partidul Comunist, Membrii Executivi ai Consiliului pentru Relaii Externe, Grupul, Fria Dragonului, Rosacrucienii, Institutul Regal pentru Afaceri Internaionale, Comisia Trilateral, Grupul Bilderberg, Vatican, Trustul Russel, Skull & Bones, Scroll & Key, Ordinul - toate sunt la fel i toate au acelai el, Noua Ordine Mondial. Totui, multe dintre ele nu sunt de acord cu persoana care va conduce aceast Nou Ordine Mondial i aceasta este cauza pentru care adopt metode diferite, n timp ce, fr nici o ndoial, se ndreapt ctre acelai el. Vaticanul, de exemplu, vrea s-l pun pe Papa n fruntea coaliiei. Unii l vor pe Lordul Maitreya. Lordul Maitreya a fost prezent la Malta, mpreun cu Bush, Gorbaciov i ali zece efi regionali ai Noii Ordini Mondiale. La conferina iniiat de Maitreya la Londra, pe 2122 aprilie 1990, au participat aproximativ 200 de demnitari din ntreaga lume. Reprezentani de guverne (inclusiv ai S.U.A.), membri ai familiilor regale, lideri ai bisericilor i jurnaliti - toi cei care l-au ntlnit pe Maitreya au participat la conferin (Whole Wheat, nr.8, Minneapolis). Totui, dac este ales Maitreya, Papa va trebui s fie de acord cu el - astfel se va adeveri profeia din Biblie, unde se afirm c diavolul va fi mputernicit de Roma, iar a doua putere va fi reprezentat de Papa.

144

n 1952, s-a format o alian, care i-a unit pe toi, pentru prima dat n istorie: Familiile Negre, Iluminaii (Ordinul), Vaticanul i Francmasoneria lucreaz acum mpreun pentru a instaura Noua Ordine Mondial. Cu toii vor protesta, se vor pretinde a fi nevinovai i vor face tot ce le st n putere pentru a-i distruge pe cei care se amestec n treburile lor. Adevrata putere aparine celor care au fost i sunt recrutai n continuare din rndurile societilor secrete ale Universitilor Harvard i Yale, cum ar fi Skull & Bones sau Scrull & Key. Ambele societi sunt ramuri secrete ale Friei Morii, iar organizaiile-mam sunt n Anglia (Grupul Universitii Oxford i mai ales Colegiul Tuturor Sufletelor) i n Germania, (Societatea Thule, denumit de asemenea Fria Morii). Membrii acestor dou societi erau alei n funcie de meritele post-colegiu, iar seleciile cuprindeau i alte colegii, nu numai acestea dou. Numai membrii Ordinului sunt iniiai n Ordinul Cuceritorului, Societatea JASON care furnizeaz membri executivi Consiliului pentru Relaii Externe i Comisiei Trilaterale. Acetia sunt adevratul electorat al acestei ri. George Bush este un membru al Ordinului.Suntei surprini? N-ar trebui. i tatl lui a fost membru al Ordinului i unul dintre principalii finanatori ai lui Hitler. Este important s tii c membrii Ordinului depun un jurmnt care i absolv de legmintele fcute n faa oricrei naiuni, rege, guvern sau Constituie. Ei jur supunere numai n faa Ordinului i elul lor este Noua Ordine Mondial. Comisia Trilateral Francmason este un grup de elit format din 300 de membri, numai persoane proeminente n domeniile de afaceri, politic, intelectuali cu putere de decizie n Europa de Vest, n America de Nord si Japonia. Scopul acestei agenii particulare este realizarea unei cooperri ntre cele trei regiuni. Marele scop, pe care nu-l mai ascund, este Noua Ordine Mondial. Comisia Trilateral a luat natere la ideea fondatorului ei, magnatul bancar american David Rockefeller. Motivul adevrat pentru care a fost nfiinat este de a prelua puterea Consiliului pentru Relatii Externe, care a czut n dizgraie odat cu reacia dezaprobatoare a publicului fa de rzboiul din Vietnam. Familia Rochefeller a fost, este i va fi ntotdeauna beneficiara ambelor organizaii.

145

Motivul acestei manevre (masonice) a lui Rochefeller este acelai ca i n cazul n care nscrii doi cai n aceeai curs. Astfel ansele de ctig se dubleaz. Adevrata putere a rmas ntotdeauna n minile Consiliului pentru Relaii Externe (C. R. E.). C.R.E. este unul dintre cele mai importante grupuri semi-oficiale, care se ocup de rolul Americii n chestiunile internaionale. Este controlat de un grup electoral format din membri recrutai din rndurile societilor Skull & Bones i Scroll & Key, care fac parte dintr-o ramur secret a organizaiei Iluminaii. C.R.E. este organizaia sor a Institutului Regal Britanic al Afacerilor Internaionale. elul lor este Noua Ordine Mondial. TOI DIRECTORII CIA AU FOST I SUNT MEMBRII AI C.R.E., PRECUM I MAJORITATEA PREEDINILOR, DE LA ROOSEVELT NCOACE. Pericolul reprezentat de Comisia Trilateral este reprezentat de ideile expuse n Pacea Germinal, lucrare scris pentru ei de un profesor al Universitii Harvard, Samuel P. Huntington, la mijlocul anilor '70. n aceast lucrare, profesorul Huntington recomand s se renune la democraie i la dezvoltarea economic, pe care le prezint ca fiind idei demodate. De asemenea, el a semnat n calitate de coautor cartea Crize n sistemul democratic, unde afirma: am ajuns s fim nevoii s recunoatem c extinderea economic are limite. La fel este cazul extensiei politicii democratice. Un guvern care are foarte puin autoritate nu va putea s impun oamenilor sacrificiile care s-ar putea s fie necesare n caz de crize cataclismice de scurt durat. Cavalerii de la Malta reprezint una dintre cele mai vechi ramuri ale Ordinului Cuceritorilor (societate francmasonic n care sunt admii doar cei care au deja un anumit grad de iniiere ocult). Ei au o Constituie proprie i au jurat s depun toate eforturile n scopul stabilirii Noii Ordini Mondiale, n care rolul de conductor oficial l va avea probabil Papa (bineneles c Papa este i el o persoan cu un grad nalt n masonerie, care face ns jocul efilor si francmasoni care rmn n umbr). eful lor este ales pe via, cu aprobarea Papei, iar toi membrii Cavalerilor de la Malta jur supunere Papei. De-a lungul timpului, Cavalerii de la Malta a devenit o organizaie mondial, care i-a ntins tentaculele peste tot: CIA, Agenia de Informaii a Statelor Unite, Naiunile Unite, alte organizaii de informaii, n afaceri, n sistemul bancar, religie, educaie, legislaie, armat, producia de armament modern, societi de binefacere, etc. Toi Cavalerii de Malta dein funcii

146

politice care le confer imunitate diplomatic. Astfel ei au acoperire pentru foarte multe din activitile ilegale n care sunt implicai i se sustrag astfel cercetrii autoritilor statului acolo unde acioneaz. Un alt motiv pentru care Cavalerii de la Malta sunt o organizaie puternic este faptul c majoritatea membrilor sunt de origine nobil, avnd poziii sociale i titluri importante. Aproape jumatate din cei 10.000 de membri aparin celor mai vechi i mai puternice familii europene. Membrii organizaiei sunt de asemenea membrii C.R.E. (Consiliul pentru Relaii Externe al SUA) i ai Comisiei Trilaterale (Trilaterala este o grupare planetar ce include America de Nord, Europa Occidental i Japonia, nfiinat n 1973 la Tokyo). Exist numeroase episoade, mai mult sau mai puin cunoscute opiniei publice, din care reiese orientarea malefic a Cavalerilor de la Malta. n anii '30, generalul Smedley Butler a fost recrutat de ctre Cavalerii de la Malta din SUA, pentru a conduce operaiunea de preluare a Casei Albe. I s-a spus c era nevoie de el pentru c era foarte popular n rndurile armatei. Generalul Butler a strns imediat civa oameni i apoi a trecut la organizarea complotului. n capul listei celor recrutai de Butler era John J. Raskob, membru fondator al ramurii SUA a Cavalerilor de la Malta i preedinte la General Motors. Pe atunci Raskob era trezorierul Cavalerilor de la Malta - ramura SUA. Complotul organizat de Butler a euat. Au urmat apoi audieri care aveau ca scop investigarea complotului, dar far s se afle nimic, deoarece nici unul dintre cei numii (Butler i Raskob) nu au fost chemai s depun mrturie. Toate acestea pot fi gsite doar n dosarele de la Congresul SUA, pentru c n nici o alt parte nu sunt consemnate (cu att mai puin n crile de istorie). William Casey este un alt membru al Cavalerilor de la Malta care a fost implicat n afaceri murdare. Casey a fost director CIA, membru C.R.E., eful campaniei politice a lui Ronald Reagan, eful Comisiei de Securitate a SUA. Cu ajutorul vice-preedintelui Bush, a lui Anne Armstrong i a lui Ronald Reagan, a reuit s reduc la minimum influena Consiliului Consultativ pentru Informaii Externe al preedintelui SUA, pentru ca ei s-i poat duce la capt planurile murdare, fr s fie supravegheai i controlai. De asemenea, Casey i aliaii si au elaborat un plan de suspendare a Constituiei Statelor Unite, pe care erau pe cale s-l aplice n momentul n care au fost prini. Aceste fapte au fost expuse n sesiunile de audieri ale Congresului

147

SUA, dar afacerea a fost ngropat de preedintele comitetului care a cercetat acest caz, senatorul de Hawaii, Daniel Inouye. Primul ambasador SUA la Vatican a fost William Wilson, Cavaler de Malta. Numirea lui a fost lipsit de etic: Wilson nu avea cum s reprezinte SUA, deoarece jurase deja credin i loialitate Papei (fiind Cavaler de Malta). Wilson a plecat n Libia i s-a ntlnit n particular cu autoritile libiene. Profitnd de vizita diplomatului american, Gadhafi a emis un comunicat de pres n care afirma c America a trimis un diplomat, pentru o reconciliere a relaiilor cu Libia. Departamentul de Stat american a negat c ar fi avut aceste intenii. Ambasadorul Wilson a refuzat s fac orice fel de comentariu. Cheia acestui episod dubios este faptul c, dei SUA a impus embargo Libiei, iar americanii nu mai aveau voie s fac afaceri n Libia, cinci concerne petroliere americane nregistrau profituri foarte mari fcnd afaceri cu Gadhafi. Scopul ntlnirii lui Wilson cu autoritile libiene a fost acela de a susine interesele concernelor petroliere americane n Libia, iar aceast ntlnire i-a fost impus lui Wilson de superiorii si din Francmasonerie. Aceast ipotez se confirm simplu deoarece verificnd doar una dintre aceste companii, W.R. Grace, descoperim c era condus de J. Peter Grace care este eful ramurii din Statele Unite a Cavalerilor de la Malta, iar opt dintre membrii companiei W.R. Grace sunt de asemenea i membrii ai organizaiei Cavalerii de la Malta. Wilson ar fi trebuit concediat, lucru care nu s-a petrecut, ba mai mult, att el ct i soia lui, au participat ca invitai de onoare la slujba de Pate de la Vatican, unde au stat lng George Schultz (important om politic american, bineneles i el este membru al C.R.E., al Clubului Bohemian i al Corporaiei Bechtel- toate acestea au legturi strnse cu Cavalerii de la Malta) i soia acestuia. n limbaj diplomatic, aceast atitudine era interpretat ca aprobare a activitii lui. Vaticanul a fost de-a lungul timpului un alt punct-cheie pe care francmasonii au urmrit s-l foloseasc pentru a instaura Noua Ordine Mondial. Francmasoneria s-a infiltrat n Vatican, pentru a putea manipula opinia public mondial, folosindu-se de puterea religioas i influena politic pe care o are Papa. La nceput, aceast aciune a lor nu a avut succes deoarece n 1738 Papa Clement al XII-lea a emis un ordin papal care spunea c orice catolic care va deveni mason va fi

148

excomunicat - o pedeaps extrem de serioas, dar care se impunea avnd n vedere pericolul pe care l reprezint masoneria. De asemenea, n 1884, Papa Leon al XIII-lea a emis o proclamaie n care se afirma c Masoneria este una dintre societile secrete care ncearc s stabileasc regatul lui Satan pe pmnt. n cele din urm Francmasonii au reuit n aciunea lor diabolic de a-i propaga propriile scopuri prin intermediul Papei. Cea mai bun dovad a infiltrrii masoneriei la Vatican este faptul c pe 27 noiembrie 1983, Papa a retractat toate interdiciile mpotriva Francmasoneriei i a permis catolicilor, dup cteva sute de ani, s devin din nou membri ai societilor secrete masonice, fr s se team c vor fi excomunicai. Iluminaii i-au atins astfel scopul, reuind s-i pun omul lor la crma Bisericii Catolice. n cartea sa Crucea frnt, Piers Compton urmrete procesul de infiltrare a Iluminailor n Biserica Catolic. El afirm n cartea sa c Papa Ioan al XXIII-lea avea ncrustat pe crucea personal ochiul atotvztor introdus ntr-un triunghi, ceea ce arat apartenena sa la Francmasonerie. Ochiul atotvztor din interiorul triunghiului este folosit de francmasoni pentru a-l reprezenta pe Lucifer, numit de ctre masoni Marele Arhitect ca simbol al nelepciunii. Acest simbol a fost folosit de Papalitate ca sigiliu la Congresul mprtaniei de la Philadelphia din 1976 i pe timbrul emis de Vatican n 1978. n Marele Sigiliu al Statelor Unite se poate vedea acelai simbol al piramidei. Odat cu infiltrarea la Vatican, francmasonii au urmrit s se foloseasc de influena papalitii asupra occidentului pentru a induce maselor ideea Noii Ordini Mondiale. Pentru aceasta, Vaticanul, influenat de francmasonerie, a nfiinat Centrul pentru rugciune i studiul pcii n New Jersey, Springlake, ntr-o reedin de vis, cu privelite spre ocean, situat pe bulevardul Ocean, la numrul 1711. Centrul a fost infiinat ca parte a programului de pace al Papei, care va uni (mai bine zis va domina) lumea. Centrul avea dou roluri: (1) educarea catolicilor i a copiilor acestora, n spiritul acceptrii Noii Ordini Mondiale; (2) prentmpinarea rezistenei fa de Noua Ordine Mondial i efectuarea unor studii pentru descoperirea de soluii panice de rezolvare a viitoarelor probleme care ar putea pune n pericol pacea mondial. Reedina Centrului pentru rugciune i studiul pcii a fost donat Arhidiocezei New York-ului de ctre Elmer Bobst, multimilionar i preedinte al companiei Warner

149

Lambert. Richard Nixon era un musafir frecvent n acel loc. Directorii Centrului erau Kurt Waldheim, ex-Secretar General al Naiunilor Unite i fost criminal nazist de rzboi, Cyrus Vance, ex-Secretar de Stat n timpul administraiei Carter i membru al C.R.E.(Consiliul pentru Relaii Externe al SUA) i al Comisiei Trilaterale, Clare Booth Luce, o femeie din ordinul Cavalerilor de Malta, J.Peter Grace, de la compania W.R. Grace, eful filierei din Statele Unite a Cavalerilor de la Malta. n cazul n care mai avei nc ndoieli n ceea ce privete faptul c Vaticanul este subordonat francmasoneriei, v prezentm i trecutul personajului principal de la Vatican - Papa. La nceputul anilor '40, compania I.G. Farben Chemical a angajat un agent comercial polonez care se ocupa cu furnizarea substanelor toxice pe care le utilizau nazitii n timpul rzboiului. Dup rzboi, agentul de vnzri, temndu-se pentru viaa lui (deoarece a fost colaborator al nazitilor), a intrat n rndurile Bisericii Catolice pentru a se salva, iar mai apoi a fost chiar hirotonisit n 1946. Unul dintre cei mai buni prieteni ai acelui agent a fost dr. Wolf Szmuness, cel care a condus campania de vaccinare mpotriva hepatitei B din perioadele noiembrie '78 - octombrie '79 i martie '80 - octombrie '81, iniiat de Centrul de Control al Bolilor Infecioase, n oraele New York, San Francisco i alte patru orae americane. Scopul acestei campanii a fost lansarea flagelului SIDA asupra poporului american. n 1958, agentul de vnzri despre care am amintit era cel mai tnr episcop polonez. La doar 30 de zile de la numire, Papa Ioan Paul I a fost asasinat i fostul colaborator al nazitilor a devenit Papa Ioan Paul al II-lea. La 27 noiembrie 1983, Papa Ioan Paul al II-lea a anulat anatema emis de Biserica Catolic mpotriva Francmasoneriei, permitnd astfel catolicilor s devin francmasoni, fr teama de a fi excomunicai. Analiznd evenimentele politice ale anului 1990 (destrmarea blocului rilor comuniste din estul Europei i remprirea sferelor de influen politic n zon, creterea influenei pe plan mondial a SUA, propagarea prin intermediul Vaticanului a ideilor Francmasoneriei) se poate deduce c aceasta a fost perioada cea mai bun pentru liderii mondiali: ex-eful Poliiei Secrete Sovietice, Mihail Gorbaciov, ex-eful CIA, George Bush, ex-nazistul Papa Ioan Paul al II-lea, unii cu toii ntr-o alian care nu are nimic sfnt, n scopul crerii Noii Ordini Mondiale. O alt conexiune ntre Vatican i Francmasoneria mondial este Grupul Bilderberg, organizat n 1952 i numit astfel dup hotelul n care a avut loc prima lor ntlnire

150

secret, n 1954; omul care a organizat Grupul Bilderberg, prinul Bernhard de Olanda, are drept de veto fa de alegerile papale ale Vaticanului. Pretextul folosit de prinul Bernhard pentru a avea aceast putere de veto este acela c familia lui (Habsburg) descinde din mpraii romani. Prinul Bernhard este i liderul Familiilor Negre (o alt grupare francmasonic, format din cele mai bogate 300 de familii ale lumii) i se pretinde a fi descendent din Casa lui David, ceea ce nseamn c poate afirma c este rud cu Iisus. Prinul Bernhard, cu ajutorul CIA, a adus organizaia francmasonic Iluminaii n faa publicului, sub denumirea de Grupul Bilderberg. Grupul Bilderberg este constituit din cei mai puternici industriai, oameni de stat, bancheri i intelectuali, care se ntlnesc n cadrul unei conferine pentru a discuta despre afacerile mondiale. Aceste ntlniri cu caracter informativ, reprezint ocazia liderilor internaionali de a se ntlni i de a pune la cale afaceri importante, care au un caracter secret. Biroul principal se afl n Elveia, singura ar european care nu a fost invadat i bombardat niciodat n timpul primului i celui de-al doilea rzboi mondial. Elveia este locul unde se afl concentrat puterea mondial. elul Grupului Bilderberg este o lume unic cu un guvern totalitarist i un sistem economic centralizat. Nucleul organizaiei Grupul Bilderberg este reprezentat de trei comitete, fiecare format din treisprezece membri. Astfel inima Grupului Bilderberg este constituit din 39 de membri. Cele trei comitete sunt alctuite exclusiv din membrii selectai din toate organizaiile francmasonice. Acest comitet i are sediile n Elveia i hotrte cine este invitat la conferina anual i ce fel de politici i planuri vor fi discutate. Fiecare propunere sau plan care a fost discutat n cadrul conferinelor anuale ale Grupului Bilderberg au fost puse n practic n perioade de maximum doi ani. Grupul Bilderberg direcioneaz rzboiul silenios (informaional) care a fost declanat pentru a instaura Noua Ordine Mondial. Cel puin o dat pe an, poate chiar de mai multe ori, dou submarine nucleare se ntlnesc pe o baz construit sub calota polar de ghea. Acolo reprezentanii Uniunii Sovietice se ntlnesc cu Comitetul politic al Grupului Bilderberg. Ruii primesc scenariul pentru viitoarele micri. Problemele de pe agenda de zi includ eforturile combinate de a finaliza programul spaial secret de guvernare, Alternativa 3 (exist anumite fotografii ale NASA, n care se vd clar imaginile bazei lunare din craterul Copernicus). Aceast metod de ntlnire este unicul mod de a pstra secretul, departe de interceptri i microfoane.

151

Un program documentar al televiziunii BBC, numit Raport tiinific a dezvluit aceste fapte, dar peste nici dou zile, postul a dezminit veridicitatea faptelor prezentate. Dezminirea coninea afirmaia c reportajul a fost ficiune. Raport tiinific'' este un program documentar extrem de respectat n Marea Britanie. Niciodat, n ntreaga existen a acestui post, nu a existat vreun alt caz de dezminire. nainte de a apare pe post, fiecare subiect este analizat n parte i explorat n cele mai mici amnunte. Informaiile prezentate n acest material urmresc s avertizeze oamenii de pericolul reprezentat de Francmasoneria mondial, prezentnd conexiuni ntre fapte aparent disparate, punnd ntr-o alt lumin (cea real) situaia critic prin care trece lumea acum. CERCUL - o organizaie secret care dirijeaz lumea Segiu Celac este singurul membru estic acceptat. Prestigiosul ziar britanic The Independent publica un socant articol despre clubul occidental ultrasecret si exclusiv al politicienilor si personalitilor exponentiale, al eminentelor cenusii din arena politica mondiala. Este pentru prima oara cnd se discuta public despre acest CERC in care se decideau destinele politice personale, nationale si internationale in perioada razboiului rece. Cortina tacerii a fost distrusa de scandalul provocat in presa si in justitie de presedintele Jonathan Aitken. Articoul din Independent prezinta evenimentul ca pe un adevarat cutremur in zona inalta a politicii mondiale. Despre CERC se spune ca este finantat de CIA, iar printre scopurile acestei asociatii se numara campaniile internationale menite sa acrediteze sau sa discrediteze persoane si evenimente, sa influenteze politica unor guverne sau hotarrile unor sefi de guverne. Intorcndu-ne la articolul publicat in ziarul britanic retinem momentele principale ale celor relatate. Numele preedintelui nu a fost divulgat niciodat In urma procesului de calomnie pierdut cu puternicul ziar Guardian si acuzatiei de sperjur, Jonathan Aitken trebuie sa-si depuna demisia din functia de presedinte pentru ca altfel i se va cere sa o faca. In ultimul timp, Aitken si-a ruinat pozitia, primul pas in acest sens fiind demisia din Consiliul Privat al fostului cabinet ministerial al Partidului Conservator. Prin

152

apropiata demisie, Aitken pierde o functie la fel de importanta. CERC-ul a fost infiintat in perioada razboiului rece, ca una dintre cele mai restrictive si secrete asociatii de politicieni de dreapta cu influenta puternica, de agenti de informatii si oameni de afaceri din cele mai selecte cluburi din Vest. Restrictia era att de totala inct niciodata nu a fost divulgat numele presedintelui, iar despre existenta Cercului stiau doar ctiva. Un apropiat al lui Aitken a descris in jurnalul sau Cercul drept o adunare de demnitari de dreapta initial si apoi de gnditori, fondata de CIA si care vehicula conceptele razboiului rece. Presedinte inainte de Aitken a fost ministrul conservator Julian Amery, dar el nu este mentionat in evidentele Cercului. Primul sef al grupului a fost Antoine Pinay, fostul premier francez, iar grupul se numea The Pinay Circle. Nici acesta nu a fost consemnat in acte. Unul dintre membrii Cercului contactat de Independent a declarat ca nu poate vorbi despre aceasta problema nici cu gura inchisa. Fondat in anii '50, Cercul intentiona sa intareasca relatiile franco-germane pentru a amortiza agresiunea sovietica din timpului razboiului rece. Cu trecerea anilor, el a propagat din ce in ce mai mult ideile de dreapta, marind si numarul membrilor la 70. Toti erau oameni de afaceri, diplomati, membri ai serviciilor secrete, virtuozi ai polemicii. Membrii erau invitati sa asiste la intlniri, dar nu aveau dreptul sa solicite acest lucru. De altfel, toata lumea a fost de acord sa pastreze un secret total. O conferin a CERC-ului s-a desfurat la Bucureti Intlnirile aveau loc de doua ori pe an, toamna la Washington si undeva dincoace de ocean, la o alta data. Obiceiul s-a pastrat si azi. Conferinta din anul acesta a avut loc la Berlin. Printre vorbitori au figurat Sir Percy Cradock, fostul ambasador al U.K. in China si consilierul in probleme de politica externa al lui Margaret Thatcher. Conferintele anterioare s-au tinut la Bucuresti, Frankfurt si Oman. Prezenta in capitala Romniei a Cercului poate fi motivata de apartenenta la grup a ambasadorului Sergiu Celac, singurul reprezentant din Europa Centrala si de Est. Secretarul grupului britanic este Geoffrey Tantum, un fost ofiter de securitate care traieste in Surrey. In Anglia sunt doar 15 membri, majoritatea conservatori, gnditori de dreapta. Liderii sunt Paul Channon si Alan Duncan. David Burnside, fostul sef al relatiior publice din British Airways este si el membru al clubului datorita pasiunii cu care sustine unionismul cu Ulsterul. Vicontele Cranborne, fostul consilier al lui John Major, a participat si el la sedinta. Brian Crozier, autorul binecunoscutului Razboinicul rece si foarte apropiat de 153

M.I. 6 si CIA, este si el un vechi membru. Anthony Cavedish, fost ofiter M.I. 5, este un alt vechi membru. Obisnuia sa asiste la adunari si Nicholas Elliot, fost ofiter M.I. 6. Obisnuitii americani i-au inclus pe Bill Casey si William Colby, sefi CIA. Henry Kissinger si Edwin Feulner de la Heritage Fondation erau binecunoscuti. Marele erou adus de Aitken la Cerc a fost Richard Nixon dupa ce acesta a parasit Casa Alba. Din Europa, membri ai Cercului au fost Joseph Bach, fostul sef de cabinet al cancelarului Adenaeur si Jean Violet, un avocat parizian, consilier al serviciilor secrete si de informatii. In 1979, Crozier a prezentat un plan de actiune al Cercului. Sursele fondului rmn necunoscute Printre scopuri era si acela de a asigura schimbarea guvernelor din Anglia si Germania, se spune in articolul din Independent. Crozier a notat ca s-a ocupat si de ascensiunea doamnei Thatcher in Anglia. Alte obiective erau: tranzactii financiare acoperite, un serviciu privat de selectare si dirijare a informatiilor, alte servicii sub acoperire condusa de la un post central etc. Planurile priveau Londra, Washington, Paris, Mnchen si Madrid. In ciuda terminarii razboiului rece, grupul este mai puternic ca oricnd, iar sursele fondurilor ramn necunoscute. Clark si Robin Ramsay, editorii revistei Lobster, magazin ce a incercat sa monitorizeze serviciile secrete, spun ca fondurile sunt asigurate de CIA. Un membru al Cercului a declarat ca fiecare dintre ei, care asista la adunari, este rugat sa plateasca 500 de dolari si ca intregul grup se autofinanteaza. Despre Aitken se spune ca-i placea sa fie in centrul atentiei, adora sa prezideze si era incntat de inaltele intrigi politice. edinele cercului nu aveau loc n sali obscure sau in spatii deosebite. Ele se petreceau in jurul unor mese somptuoase, cu meniuri sofisticate si bauturi fine. Se pare ca ambasadorul Sergiu Celac a fost admis in Cerc in perioada sa londoneza. Instructajul la Academia de Partid a Noului Guvern Mondial Manualul Tehnic de tiin Operativ TM-SW7905.1, Introducere n Programare, ncepe cu declaratia: Aceasta publicatie marcheaza 25 de ani de la nceputul celui de-al Treilea Razboi mondial, numit rzboiul tcerii, n care se foloseste o tactica biologica si

154

arme tacute. Aceasta carte contine o descriere introductiva a acestui razboi, a strategiei si a armelor folosite. Mai 1979. Este imposibil, ncepe manualul, sa discuti ingineria sociala sau automatizarea societatii, adica ingineria sistemelor de automatizare sociala (armele tacute) pe scara nationala sau mondiala, fara sa vorbesti despre scop: acesta este controlul social si distrugerea de vieti umane, cu alte cuvinte, sclavia si genocidul. Acest manual... trebuie sa fie ascuns de ochii publicului, caci altfel publicul ar pricepe ca este o declaratie formala de razboi intern. Ori de cte ori vreo persoana sau vreun grup care detine mari puteri foloseste, fara ca publicul sa-si dea seama sau sa consimta, cunostintele si metodologia descrise aici, n scop de cucerire economica, ntre acel grup sau persoana si marele public exista o stare de razboi. Problemele zilelor noastre cer o analiza sincera, fara dubii, de natura religioasa, morala sau culturala. Ai fost admis la acest curs pentru ca ai capacitatea sa analizezi societatea umana n mod obiectiv si rece si sa dezbati observatiile si concluziile tale impreuna cu altii la fel de bine dotati cu un intelect patrunzator, fara sa devii indiscret sau nesubordonat (dupa WMC, pp. 36-37). Doctrina predata n acest manual a fost trasata n 1954, la sesiunea grupului Bilderberg. In 1969, un exemplar din acest manual se gasea la Serviciul de Informatii al Marinei Statelor Unite. Exemplarul de fata este datat mai 1979 si a fost decoperit la 7 iulie 1986. Manualul se adreseaza tehnocrailor francmasoni care, considerndu-se superiori marelui public, vor aplica metodele de inginerie sociala si vor conduce, dirija, manipula si mpuina masele la ordinul guvernului, n mod stiintific si fara scrupule. Cnd francmasonul Silviu Brucan, teoreticianul timpuriu al puciului din decembrie 1989 n Romnia, vorbeste despre o conducere de tehnocrai de fapt el se referea la preceptele descrise in acest manual. Pentru a obtine o economie lipsita de neprevazut, trebuie sa existe un control total asupra claselor de jos din societate, care trebuie sa fie instruite si angajate n realizarea unor sarcini de lunga durata, incepnd de la o vrsta frageda, nainte de a ajunge la vrsta la care pun ntrebari. Pentru a-i face omogeni, unitatea familiei trebuie dezintegrata n clasele de jos, oblignd parintii sa se ocupe de altceva si nfiinnd cree de stat pentru copii. colarizarea copiilor claselor de jos trebuie sa fie de cea mai proasta calitate, astfel nct un zid al ignorantei sa desparta clasa de jos de elita, iar acestei clase de jos sa-i fie imposibil sa priceapa starea de

155

fapt. Astfel, mpiedicati de timpuriu, nici cei mai inteligenti din clasa de jos nu vor avea mari sperante sa se desprinda de locul n care au fost plasati n viata. Aceasta forma de sclavie este esentiala pentru mentinerea ordinii n societate, a pacii, si pentru mentinerea linistii clasei conducatoare (dupa WMC, pp. 39-40). Oricine paseste ntr-o scoala americana de stat este frapat de ignoranta crasa a nvatatorilor, profesorilor si elevilor. Este un lucru obisnuit ca absolventii de liceu, cu diploma de bacalaureat n buzunar, sa nu stie sa citeasca. Dar, cine paseste ntr-una dintre cladirile care gazduiesc proiectele tehnice este uimit de imensa dezvoltare tehnica din Statele Unite. Ai zice ca pe acest continent traiesc doua specii umane diferite. S-ar parea ca scopul impartiriii n doua specii diferite, cei de jos si tehnocratii din slujba elitei, a fost atins. Manualul francmasonic analizeaza cu detasare si fara sentimentalism specia umana: Daca oamenilor le-ar pasa unii de altii, zice manualul, si-ar tine poftele n fru (lacomia de avere, procreaia fara masura) astfel nct n-ar trebui sa traiasca pe datorie sau bazndu-se pe un sistem de asistenta sociala care-l jefuieste pe cel care munceste ca sa-l mbuibe pe cel lenes. Dar, cum majoritatea oamenilor nu-si tin poftele n fru, nu exista dect doua alternative... 1) sa lasam populatia sa se rareasca prin razboi, ceea ce ar putea duce la distrugerea totala a vietii pe glob; 2) sa preluam conducerea si folosind arme tacute ntr-un razboi dus n tacere... sa conducem lumea spre securitate generala printr-un proces de sclavie benevola si genocid... (Se va) aduce economia generala ntr-o stare previzibila de miscare si schimbare, printr-o actiune de autodistrugere controlata care va convinge publicul ca anumiti experti trebuie sa se ocupe de sistemul monetar si sa instaureze securitatea (n locul libertatii si dreptatii) pentru toti. Cnd cetatenii devin incapabili sa-si rezolve problemele financiare, ei devin sclavi pe deplin si sunt o mna de lucru ieftina (dupa WCM, pp. 49-51). De remarcat doua lucruri. Inti, cinismul si aroganta cu care acesti tehnocrati francmasoni considera ca restul oamenilor, cei care nu participa si nici nu finanteaza aceste cursuri, sunt vite de povara ale caror suferine i moarte nu conteaza. Apoi, minciuna care sta la baza argumentatiei cu care-si justifica actiunile ucigase. Caci inmultirea exploziva a populatiei este creata tot de catre mna conspiratoare a guvernului din umbra, tocmai pentru a provoca o criza care sa nu poata fi rezolvata dect, zic ei, prin preluarea puterii absolute pe plan mondial de catre ei. In trecut, efortul social era ca sa nu existe copii fara parinti legitimi si acestia sa 156

aiba att de multi copii cti pot creste. Si in natura, perioadele cu hrana redusa sunt caracterizate printr-un numar scazut de nasteri la animale. Este stiut ca animalele se mputineaza unde hrana lor se mputineaza. Dar, societatea care se pregateste pentru Noua Ordine Mondiala a absolvit pe cei mai neproductivi si distrugatori membri ai societatii de obligatia de a-si hrani copiii pe care-i aduc pe lume; mai mult chiar, li se da un premiu pentru c creaza problema suprapopulatiei si aduc pe lume copii care cad n sarcina societii, copii crescuti ca sa fie neproductivi si distrugatori. Explozia de fetite, mici ramase gravide inca de pe bancile scolilor, este activ subventionata si dirijata de guvern (vezi mai sus). Prin sistemul Asigurarilor Sociale, femeile prea lenese ca sa munceasca, sunt ncurajate sa se reproduca fara a oferi copiilor lor un camin. Pentru fiecare copil nelegitim, o mama care nu munceste primeste o plata lunara de la Asigurarile Sociale cel putin timp de 18 ani. Femeile lenese au descoperit astfel ca obtin mult mai multi bani producnd o droaie de copii nelegitimi dect muncind. Copiii cresc observnd ca numai prostii muncesc, iar viata de lene si necinste e mult mai profitabila. Cartiere ntregi au nflorit n orasele Americii unde generatii de-a rndul nvata sa traiasca din stupefiante si asistenta sociala. In 1994, erau n Statele Unite ale Americii 15 milioane de copii fara tata. Intre negrii din Statele Unite, 68% dintre copii sunt nelegitimi; exista cartiere unde 80% din copii sunt nelegitimi; si ntre albi, unde copiii din flori fusesera o raritate, 22% din copii sunt nelegitimi (cf. Don Feder, Fatherless Families Fuel Crime Explozion - Familiile fara tata ntretin criminalitatea ridicata, n The American Family Asociation Journal, februarie 1994, p. 24). Aceste armate de oameni, create de guvern, nu concep cinstea sau munca; el sunt total dependente de mna care-i hraneste degeaba si sunt cetatenii ideali ai Noii Ordini Mondiale. Este sfsietor sa citesti acest manual pentru instruirea trepadusilor nomenclaturii guvernului francmasonic mondial si apoi sa-i vezi pe romni att de doritori sa devina mna de lucru ieftina, clasa de jos a acestei nomenclaturi, intrnd n Europa, obtinnd mprumuturi necesare pentru redresarea industriei, asteptnd sa li se dea cele necesare traiului - n loc sa lupte pentru libertatea lor si a urmasilor lor, sa-si pastreze suveranitatea nationala si libertile individuale si sa nvete din nou sa munceasca cum au muncit naintasii lor, care au construit civilizatia crestina. Nivelul cel mai nalt al conducerii este numit n acest manual tehnic nivelul prezidential, cel al comandantului suprem, care revine bancherilor internationali. Cuvintele lui

157

Mayer Amschel Rothschild, fondatorul averii, puterii si dinastiei Rothschild, sunt citate n manual: Las-m numai sa am control asupra monedei unei tari si nu imi pasa de cine-i sunt legislatorii (WMC, pp. 61 si 41). Bancherii Rothschild l-au finantat pe Adam Weishaupt, profesorul de drept de la Ingolstadt, considerat fondatorul societatii secrete a illuminati-lor n 1776 (WMC, p. 76). William Cooper, Gary Kah si alti autori vad n illuminati, n francmasoneria infiltrata de illuminati, care au intrat n ilegalitate dupa descoperirea conspiratiei lor n Bavaria si n societile secrete de tipul cap de mort (Skull and Bones), JASON, Cavalerii de Malta, continuitatea conspiratiei Noii Ordini Mondiale. De fapt, multi presedinti si demnitari americani si vest-europeni fac parte din aceste societati secrete si practica dezgustatoarele lor blasfemii si sacrificii de snge: astfel Wiliam Casey, fost director al Serviciului Secret American, este Cavaler de Malta; George Bush, fostul presedinte al Statelor Unite, este membru n Capul de Mort, si asa mai departe. Ceremonialul acestor societati secrete si practica lor de a-i asasina pe cei care fac unele dezvaluiri, contribuie mult la impresia de putere oculta, supranaturala pe care o lasa asupra mintilor slabe care le cedeaza. Dar noi credem ca francmasoneria, cu puzderia de societati secrete oculte si conspirative, nu sunt doar bratele care executa, ci si creierul care ordona: o arata nsusi faptul ca Adam Weishaupt a fost finantat de Casa Rothschild. William Cooper este de parere ca Noua Ordine Mondiala va fi instaurata n anul 2000, care este anul 6000 francmasonic, an n care va fi din nou vazuta o imensa explozie cereasca de felul celei vazute n anul 4000 .Cr. si descrisa n vestigiile sumerienilor antici. Fizicianul Anthony Hewish a descoperit pulsatiile radio ale unei explozii care se presupune ca a avut loc n anul 4000 . Cr. si n cinstea careia se crede ca s-au construit marile piramide egiptene. Pe vremea cnd George Bush era nca presedintele Statelor Unite, se scria ca azi si petrece anul nou la Camp David, n Maryland, dar peste 10 ani s-ar putea sa fie n Egipt. Organizatorii Societatii Mileniului declara ca si-au anuntat intentia de a saluta secolul ce vine de la Marea Piramida a lui Keops din Gizeh (Arizona Daily Star, 3 ianuarie 1989, dupa WMC, p. 73). Explozia scontata pentru anul 2000 va avea ntr-adevar loc, zice William Cooper. De asta are grija guvernul american care a trimis nava spatiala Galileo nspre planeta Jupiter echipata cu aproximativ 25 kg de plutoniu. In decembrie 1999, nava Galileo, ajungnd la destinatie, va cadea n centrul planetei Jupiter si explozia rezultata va da nastere unei stele careia i s-a pus de pe acum numele de Lucifer - Stapnul Noii Ordini Mondiale. In documentele Serviciului Secret al Marinei, se arata ca nava spatiala Galileo a fost

158

echipata cu plutoniu ca sa explodeze si ca sa produca temperatura necesara prevenirii unei noi glaciatiuni. (WMC, p. 72) Dar nu e nevoie de aparitia unei noi suprastele pe cer ca sa ne anunte ca Noua Ordine Mondiala soseste. Noua Ordine Mondiala a si sosit. A sosit incetul cu ncetul, pe nesimtite, adusa de legi si hotarri votate pe ascuns, la spartul trgului, de cte o mn de senatori sau reprezentanti, cnd restul plecasera acasa creznd ca sesiunea a luat sfrsit. Astfel, ntr-un sfrsit de saptamna, ntr-o smbata (smbata n America nu se lucreaza), la 4 august 1990, dupa miezul noptii, la ora 3 si jumatate dimineata, un numar de cel mult zece senatori au votat S.B.2834, despre care lumea crede ca este actul care fixeaza Bugetul Serviciilor de Informatii ale Senatului pe Anul Fiscal 1991. Publicul si majoritatea reprezentantilor habar n-au ca acest act concentreaza aproape ntreaga putere a guvernului Statelor Unite n mna unui singur om a presedintelui Statelor Unite, a unuia ca George Bush, asasinul vinovat de genocid si de macelarirea populatiei civile lipsite de aparare n Irak, a unuia ca francmasonul Bill Clinton, dezertor si escroc despre care a nceput sa se auda ca mpreuna cu sotia lui, Hillary, si cu amantul acesteia, a delapidat din gestiunea bancii Madison Guaranty - asa cum fac multi demnitari ai zilelor noastre. Au nceput sa circule zvonuri despre aventuri amoroase recente si alte cancanuri. De ce se vehiculeaza frnturi de adevar despre Clinton? Poate pentru ca sa i se aduca aminte ca nu este dect o marioneta caruia papusarul care trage sforile i spune: eu te-am cocotat aici, eu te pot da jos cnd vreau... Legea S.B.2834, titlul VII, l autorizeaza pe presedinte sa realizeze actiuni secrete (pentru prima data n istoria Statelor Unite); interzice Congresului sa-l opreasca de la actiunile secrete; i pune la dispozitia presedintelui orice departament, agenie sau entitate a guvernului federal n actiunea secreta; l mputerniceste sa foloseasca orice persoana sau grup particular sau din alta natiune pentru finantarea si operatiile actiunii secrete; redefineste actiunile secrete ca fiind necesare pentru sprijinirea obiectivelor de politica externa, unde intra absolut orice vrea el; l mputerniceste (pentru prima data n mod oficial) sa se amestece n treburile interne politice, economice si militare ale oricarei alte tari sau stat, n contradictie cu dreptul international; n obligatia sa de a raporta comitetelor Congresului, l autorizeaza sa omita lucruri foarte delicate si-i confera privilegiul executiv cu care sa se eschiveze de la investigatiile Congresului. Astfel, ramura executiva a guvernului a preluat si functia celei 159

legislative. Presedintele nu mai are nevoie sa ceara Congresului sa legifereze; el face legi dupa bunul plac, numite Directive de Securitate Nationala. Ca o ilustrare a felului n care directivele presedintelui nrobesc cetateanul si-i rapesc libertatea, iata directiva NSDD 84 din 11 martie 1983, care rapeste functionarilor guvernului libertatea de expresie; la peste 4 milioane de salariati ai guvernului si particulari care au contract cu guvernul li s-a pus calusul n gura; n-au voie sa vorbeasca sau sa scrie nimic necenzurat. Directiva NSDD 17 din 23 noiembrie 1981 autorizeaza si finanteaza cu $19 milioane Agentia Centrala de Informatii (CIA) sa organizeze si sa narmeze trupe de gherila n Nicaragua; armele au sosit din Miami; agentii au sosit din Honduras; si asa a nceput razboiul popular mpotriva sandinistilor; cine-si nchipuie ca luptele au loc ntre cetatenii tarii si nu sunt finantate si organizate din umbra se nseala. Directiva NSDD 138 din 3 aprilie 1984, chipurile ndreptata mpotriva teroristilor, autorizeaza arestarea persoanelor particulare noaptea n secret si internarea lor n lagare si nchisori fara a fi acuzati sau dovediti de a fi comis vreo crima, doar din motive de securitate a statului (dupa WMC, pp. 111-114). Centrala de la Mount Weather contine supracomputerele gigantice din acel orasel subteran, dosare detaliate despre fiecare cetatean si despre fiecare resursa a Statelor Unite, despre instalatiile militare, rezervele alimentare, comunicatii, cladiri, transporturi, institutii financiare si medicale, si asa mai departe. Ordinul prezidential 11490 semnat de presedintele Nixon n octombrie 1969 nlocuieste ordinul prezidential 11051 semnat de presedintele Kennedy la 2 octombrie 1962, n care se justifica Mount Weather prin pregatirea nationala... n caz de... atac asupra Statelor Unite; n ordinul lui Nixon nu se mai vorbeste despre atac asupra Statelor Unite ci apar cuvintele: In orice stare de urgenta care ar putea sa apara n natiune. Starea de urgenta a nceput odata cu ordinul 11490 al lui Nixon si n-a fost abolita niciodata de atunci ncoace, dupa cte stie William Cooper; n orice moment, pot ncepe arestarile, la miez de noapte, ale cetatenilor de pe listele de la Mount Weather. In 1975, Senatorul Tunney si-a exprimat ngrijorarea despre o astfel de lista neagra, care continea 15.000 de nume de persoane sortite sa devina detinuti politici (WMC, p. 118). Asta a fost n 1975. In aprilie 1993, dupa ce agentii guvernului au asasinat n mod oribil 86 de oameni nevinovati la Waco, Texas, ntre care 17 copii, sufocndu-i, mpuscndu-i, arzndu-i de vii, zdrobindu-le oasele sub tancuri, procuroarea generala a Statelor Unite, numita pe post de presedintele Bill Clinton, Janet Reno, a declarat ca sunt mii de astfel de grupuri n Statele Unite

160

si cu toate se va proceda la fel. Cadavrele copiilor au fost gasite n bratele mamelor lor, cu toate oasele zdrobite. Armata guvernului a darmat cu tancuri zidurile peste ei. Ce promite guvernul noii ordini mondiale Publicaia <Planuri si actiuni pentru o lume nou - Design and Action for a New World> este oficiosul parlamentului global al Noii Ordini Mondiale, publicat pentru a spala creierul intelighentiei si al maselor pentru ziua n care guvernul global din umbra va prelua puterea. In ea s-au tiparit pna n 1991 unsprezece legi votate de Parlamentul Mondial (cinci la Brighton, n septembrie 1982, trei la New Delhi, n martie 1985, trei la Miami Beach, Florida, n iunie 1987), care vor fi n vigoare atunci cnd Constitutia Statelor Unite va fi abolita pentru a le face loc (lucru preconizat de catre WCPA sa se petreaca ntre 1993 si 1998). Pe prima pagina a publicatiei se da o lista parial de probleme globale pe care guvernul global al Noii Ordini Mondiale le va rezolva. Dintre cele 49 de probleme, 15 privesc mediul nconjurator, 7 privesc razboiul, 6 privesc saracia si foamea si 4 privesc banii internationali. In problemele mediului nconjurator se enunta problema numarul 15: pericolul unei noi glaciatiuni sau a topirii calotei polare de gheata - doua lucruri total opuse; dar oricare din ele va avea loc, guvernul mondial o va rezolva, cu conditia ca popoarele sa renunte la libertate si suveranitate nationala (GHK, pp. 192-194). Mediul nconjurator a devenit calul de bataie al religiei noii ere si al organizatiilor francmasonice conspiratoare si anticrestine finantate de marea industrie si marile finante, fiind considerate miscari de mase. Dar, n realitate, tot marile industrii si marile finante au distrus natura pentru stoarcerea de profituri maxime. Cta vreme agricultura era n mna taranului si a fermierului, cu ngrasaminte naturale si rotatia culturilor, taranii s-au hranit pe ei si restul natiunii mii de ani fara ca mediul nconjurator sa fi patit ceva. Dar, de cnd le-au fost smulse micilor producatori pamntul, vitele si agricultura, de cnd se hranesc masele cu produsele fabricilor si uzinelor agricole (factory farming), de cnd ngrasamintele chimice si mai ales pesticidele au otravit solul; de cnd uzinele n care vitele, porcii si pasarile patimesc de la nastere si pna la taiere n cutii de srma si de otel tintuite astfel nct nu se pot misca, de cnd s-au poluat rurile si lacurile cu scursoarea nociva concentrata a uzinei de carne vie, de cnd s-

161

au defrisat n mod intensiv padurile seculare ale continentelor, au aparut problemele mediului nconjurator pe care le vor rezolva... tot aceia care le creeaza! Argumentul de baza n favoarea guvernului mondial pe care-l ofera aceasta publicatie este amenintarea cu o noua glaciatiune, care, zice Philip Isely, bazndu-se pe teorii si ipoteze enuntate dar nedovedite, are loc tot la 90.000 de ani, interval care aproape ca s-a scurs de la ultima ncoace; numai actul Starii de Urgenta promulgat de Guvernul Mondial, ne poate salva, zice Isely (GHK, pp. 196-197). Vom vedea mai jos ce nseamna Starea de Urgenta. Dar, argumentul menit sa-i ncnte pe romni, n special, este unica moneda internationala si concentrarea finantelor lumii ntr-un singur sistem mondial. Desigur, aceasta este calea de ridicare a nivelului de trai al romnului la cel pe care romnul crede ca-l are americanul de rnd - dupa filmele si revistele pe care le-a vazut. Fiecare familie de romni va avea cel putin doua masini! Iata cum pledeaza WCPA n favoarea monedei unice pe glob. Publicatia <Planuri si Actiuni pentru o Lume Noua> scrie ca fiecare va avea salariul asigurat, fiind salariatul guvernului mondial n domenii de activitate meritorii, n special ingrijirea mediului nconjurator. Resursele necesare vor veni de la renuntarea la narmare pe plan local, ceea ce va duce si la eliminarea razboaielor si a varsarii de snge. De finante se ocupa Actul Legislativ Mondial No. 11, care va intra n vigoare imediat ce va fi ratificat de 10 natiuni. Articolul 3 prevede ca fiecare natiune va primi fonduri (credit) invers proportional cu numarul de nasteri, ceea ce va ameliora dezastruoasa explozie de populatie umana pe glob. Natiunile cu crestere zero vor primi cele mai multe fonduri. Articolul cinci prevede ca cine n-a ratificat Constitutia mondiala nu va primi nimic. Cererile de bani se vor adresa Corporatiei Creditului Financiar Mondial (o suprabanca mondiala particulara; iata-i n fine pe adevaratii stapni ai lumii descrisi ntr-un document oficial) moneda va fi globodolarul; datoriile actuale ale diverselor guverne catre diverse banci vor fi preluate de Corporatia Creditului Financiar Mondial, iar conducerea lumii va fi n mna unui comitet n care vor participa delegatii primelor 25 de tari care adera, cte unul de tara, plus 30 de membri numiti de catre diverse agentii ale guvernului mondial. Astfel, delegatii popoarelor vor fi totdeauna n minoritate si nu vor face dect figuratie. O agentie de procurare va avea ca sarcina sa impuna globdolarul ct mai rapid si sa supravegheze schimburile si comertul pe plan regional. Institutiile financiare care se afiliaza n primii doi ani si vor schimba moneda la paritate de 100%; cu ct ntrzie 162

mai mult sa se afilieze, cu att va fi schimbul de la moneda veche la cea noua mai dezavantajos, scaznd cu 10% pe an, astfel nct dupa 12 ani valoarea capitalului lor va fi zero (GHK, pp. 197-202). Constituia pentru Federaia Lumii a fost adoptata de catre WCPA la sesiunea de la Innsbruck din 1977. Se arata n preambul ca motivul principal pentru care ONU nu poate asigura pacea n lume este faptul ca ONU este organizata n asa fel nct respecta suveranitatea nationala. Gary Kah, cititor expert al literaturii oculte, de magie neagra si a religiei noii ere, recunoaste frazele favorite ale acestora, expresii ca: suntem pe pragul unei noi ordini mondiale, o noua era de pace si unitate, cu interdependenta tuturor formelor de viata, cu triumful unitatii ntregii omeniri. Articolul I arata cum se va reglementa si prescrie absolut fiecare aspect al vietii omului. Articolul II mparte lumea n zece regiuni cu 20 de regiuni electorale si administrative mondiale, care nu vor coincide cu granitele nationale vechi - deci cte o natiune se va trezi divizata ntre regiuni diferite. Articolul III Guvernul mondial va avea puterea sa confiste toate armele din mna cetatenilor. Comertul, finantele si operatiile bancare vor fi reglementate de guvernul mondial. Articolul IV aliniatul 21 descrie cum se va opri cresterea populatiei globului si cum va fi ea redistribuita; aliniatul 37 se refera la limba mondiala. Articolul V sectia A aliniatul 3 permite abrogarea legilor internationale anterioare. Articolul VIII sectia G stabileste Biroul de Contabilitate Planetara, Sistemul Bancar Planetar si Sistemul Monetar si de Credit Planetar. Articolul IX stabileste sistemul judiciar care va decide n litigiile cetatenilor planetei si-i va pedepsi pe nesupusi.

163

Articolul X stabileste fortele politienesti si de mentinere a ordinii. O masura de mentinere a ordinii este exterminarea nesupusilor prin nfometare, prin neacordarea de fonduri si de credit (metoda folosita si de Stalin cu mult succes n colectivizarea Ucrainei, cnd a eliminat 5 milioane de oameni fara sa risipeasca gloante si munitii). Articolul XV stabileste 20 de zone federale, cu cinci capitale mondiale, una fiind cea principala. Articolul XVII da directiva de a nmna aceasta constitutie fiecarei tari membre n ONU pentru ratificare; daca nu o ratifica n decurs de sase luni, se va apela la popor (GHK, pp. 205-207). Prevederile constitutiei mondiale sunt ca si prevederile constitutiilor comuniste; suna uneori frumos, alteori fata hidoasa a dictaturii politienesti se stravede prin frazele nsirate. Dar marele public citeste foarte putin; daca citeste nu va citi n nici un caz legislatia care-l va face sa sufere cumplit si-l va nrobi pe el si pe toti urmasii lui; si daca o citeste nu o pricepe, caci frazele noii ordini mondiale si noii ere i rapesc judecata. Marele public se lasa sedus de pacea n lume si fratia ntre popoare, exact aceleasi fraze pe care le repetam cu totii pe cnd l veneram pe ttucul Stalin. Dar, pentru academiile de partid, pentru slujbasii noii ordini mondiale, pentru nomenclatura si birocratia guvernului francmasonic sclavagist mondial al viitorului, s-au scris manuale n care nu se mai ascund metodele de impunere a Noii Ordini Mondiale. In 1993, Parlamentul Mondial al Religiilor, n care sunt reprezentate peste 600 de religii, a votat o rezolutie comuna n care recomanda valori spirituale comune si protejarea mediului nconjurator, stabilind astfel o Noua Ordine Mondiala pe tarm religios. Protejarea mediului nconjurator este un lucru bun; dar ne supara ipocrizia acestui gest, caci cei care voteaza cele mai multe rezolutii sa protejeze mediul sunt tocmai cei care-l distrug cel mai mult. Dar, cu privire la valorile spirituale, Parlamentul Mondial al Religiilor n-a mai folosit ipocrizia si a declarat pe fata ca acestea n-au nimic de-a face cu credinta n Dumnezeu, ci cu stabilirea unei comune imense mondiale care sa cuprinda toti oamenii - adica toti sclavii. Trebuie sa uitam diferentele noastre nguste de dragul comunitatii globale, zice Parlamentul;

164

cine refuza sa o faca este inamicul nostru. Intregul glob trebuie... sa renunte la suveranitatea nationala, spune rezolutia. Frumoasa biserica episcopala din Coral Gables, Florida, care-a fost cladita de crestini, anunta acum n circulare violete conferinte cu titlul: Sa aruncam o noua privire asupra credintei noastre (este credinta traditionala potrivita cu zilele noastre sau avem nevoie de o noua cosmologie?) si conferinte care gasesc raspunsul n religii din antichitatea cea mai ndepartata, n spiritism, n culturi magice; religiile Noii Ere sunt acum propavaduite n fata altarului care a fost pna recent dedicat lui Cristos. Progresele actuale n domeniul electronic permit realizarea visului francmasonic de nrobire a tuturor naiunilor globului. Reteaua electronica globala a Intelsat-ului este o organizaie creata prin tratat internaional ca sa ntreina circa 20 de sateliti care leaga prin comunicaii 132 de ri. Sunt 6 staii de control al sateliilor, nsirate ntre Perth n Australia si Beijing n China, ambele legate de staia din Maryland, Statele Unite. Aceasta retea, desigur, a fost contruita pentru binele omenirii. Sa vedem ce beneficii aduce. Astfel, Wheaton Industries, manufacturier de sticle de plastic, instaleaza un sistem de videoconferine n uzinele sale din Asia, Europa, Mexico si Puerto Rico. Parantez: sticlele din plastic pe care le fabrica sunt vndute mai ales n Statele Unite. Sistemul de videoconferin, aflam, va fi folosit pentru instruirea personalului local din Asia, Europa, Mexic si Puerto Rico, despre cum sa repare defectiunile tehnice ale masinilor, deoarece companiei nu-i convine nici sa plateasca salariul unui tehnician instruit si capabil, la fata locului, nici sa trimita un astfel de tehnician acolo. E mult mai ieftin sa ai mna de lucru necalificata si neinstruita, care la nevoie poate fi dirijata prin sistemul de videoconferinta: Vezi mnerul acela rosu din stnga? Tragi de el spre tine... Daca o masina se strica n China, de exemplu, tehnicianul local poate sau sa studieze paginile manualului prin video sau sa aiba o consfatuire de la om la om cu un tehnician din New Jersey, arata ncntat reprezentantul manufacturierului. Dar de ce trebuie sa aiba loc productia n China daca toate celelalte operatii au loc n Statele Unite? Pentru ca, in primul rnd, mna de lucru n China e de zeci de ori mai ieftina, in al doilea rnd chinezii sunt sclavi fericii sa munceasca pna mor pentru un blid de orez, iar in al treilea rnd compania nu le plateste nici salarii omenesti, nici asigurare medicala. Astfel, conducerea companiei realizeaza profituri maxime. In acelasi timp, n Statele Unite tot mai multi n-au de lucru si decad n disperare si 165

mizerie; tot mai putini devin tot mai bogati; iar cei din Asia, Mexic, Puerto Rico si fostele tari socialiste traiesc tot cum au trait nainte - doar ca pe poarta ntreprinderii scrie alt nume. Retelele electronice globale sunt un mare pas nainte, catre realizarea planului francmasonic al lagarului de concentrare universal. Tot n acelasi numar al aceluiasi ziar, gasim informatia ca IBM instaleaza o retea globala, care va opera nca individual n fiecare tara, dar, pe viitor, va exista o singura retea unitara, bazata pe aceeasi arhitectura si facuta de acelasi grup de oameni. Resursele militare construite pe timpul razboiului rece vor fi revalorificate acum n retele de supraveghere a populatiei. Pentru cine a nvatat la scoala socialismului sa citeasca printre rnduri, e clara stirea ca Departamenul Apararii si-a deschis bazele de la Rome (New York), Fort Monmouth (New Jersey), San Diego (California), Langley (Virginia) ca sa colaboreze cu sistemul guvernamental din Needham (Massachusetts) si MCI Communications Corporation, pentru a transmite date si imagini meteorologice, informatii militare (despre ce si despre cine, n interiorul Statelor Unite?), informatii tactice (mpotriva cui, n interiorul Statelor Unite?) si informatii medicale. Iar pentru cine nu stie sa citeasca printre rnduri, ni se spune ca AT&T urmareste sa foloseasca expertiza aliatilor sai de afaceri globali ca sa ofere servicii integrale de comunicatii corporaiilor multinationale, fiindca companiile multinationale cu baza n Statele Unite sunt forta motrice de schimbare n pietele de afaceri ale lumii. Aceasta schimbare n pieele de afaceri ale lumii consta in unificarea forat a rilor occidentale cu rile fost socialiste si rile din lumea a treia reducndu-le pe toate la nivelul de trai al rilor din lumea a treia. Aceasta este semnificaia ndatorrii Romniei ctre Fondul Monetar Internaional. Aceasta este semnificatia mutarii mijloacelor de producie din occident n Asia si America de Sud, unde muncitorii sunt platiti cu sume derizorii, facnd someri milioane de americani. Compania Sprint si grupul Iusacell, ca sa nu se lase mai prejos, construieste o retea telefonica n Mexic. Mexicanii sunt parteneri ideali: se nmultesc ca mustele, traiesc n gropi de gunoi, sunt deja marxisti si obisnuiti cu faradelegea si teroarea si se multumesc cu salarii derizorii. Dar Mexicul nu este singura tara cu care se globalizeaza Statele Unite. Aflam ca Statele Unite si Ministerul Rus al Postelor si Telecomunicaiilor au semnat luna trecuta un memorandum de ntelegere si cooperare n construirea unei structuri globale informationale...

166

Statele Unite au semnat un contract similar cu Chile la nceputul lunii acesteia. Dar, ca sa nu-si faca nimeni iluzii ca pe aceste structuri globale informationale, pe aceste sosele electronice internationale, si va face fiecare de cap cum i trazneste, Presedintele Clinton cere modificarea legii dreptului de autor ca sa includa si controlul asupra filmelor, programelor de computere, nregistrarilor si datelor. Adica, poti oricnd fi dovedit ca ai ncalcat o lege folosind un program de computer sau cunoscnd o anumita data. Ziarul USA Today informeaza ca toti cetatenii si emigrantii din Statele Unite vor primi un buletin de identitate national. Valul de proteste a amnat faptul cu putin; dar nu s-a renuntat la buletinele de identitate cu dosar electronic pe un microcip, coordonat de banca centrala electronica, care contine dosarele tuturor oamenilor. Dupa ce populatia se va obisnui putin cu felul comod n care toate tranzactiile, cumparaturile, nregistrarile, platile se fac electronic cu acest buletin, vor accepta cip-ul implantat n mna sau pe frunte; caci cartoteca se poate pierde, se poate uita acasa, dar mna nu; si nu e mult mai comod asa? Si astfel cetateanul va fi sclavul total al francmasoneriei oculte internationale; o singura modificare n computer si omul moare de foame. Primul pas s-a facut deja n Mexic, unde guvernul a cheltuit $730 milioane pentru buletinele de identitate ale populatiei n vederea asanarii procesului electoral. Oricine cunoaste Mexicul si da seama ca imensa coruptie guvernamentala care domneste acolo nu va fi asanata prin faptul ca populatia va fi obligata sa aiba buletine de identitate, caci coruptia are loc la numaratoarea voturilor, nu la nregistrarea alegatorilor. Dar astfel, populatia nfometata a Mexicului va fi mai strns controlata; si, n virtutea tratatului NAFTA, Statele Unite vor face ce a facut Mexicul. Scopul urmarit nu este asanarea alegerilor n Mexic, ci nregimentarea serbilor Noii Ordini Mondiale. In Olanda, o noua lege obliga toate persoanele sa se legitimeze la cererea politiei cu un buletin de identitate detaliat (asemanator celui din Romnia socialista), fara de care sunt arestate pe loc. In Marea Britanie, se prevede ca toti cetatenii vor primi acest buletin de identitate intr-un viitor apropiat. De asemenea, ct de curnd, aceste buletine de identitate vor fi obligatorii n Australia. Intre timp, n Statele Unite, soldatii sunt folositi pentru testarea unui buletin de identitate computerizat numit MARC (Multi-Technology Automated Reader Card), care contine o multime de date despre purtatori; cu acest buletin se efectueaza cumparaturile si se obtine ngrijirea medicala.

167

La Madrid, anul acesta, au manifestat 15 milioane de cetateni mpotriva buletinului de identitate obligatoriu. La Singapore, fiecare cetatean trecut de 18 ani a primit o carte de identitate electronica, cu toata istoria sa personala pe ea. Din 1991, n Statele Unite s-a nceput spalarea creierului americanilor, ca sa accepte sa li se implanteze cip-uri electronice, care sa contina toata istoria lor - medicala, zice guvernul - economica si politica, zicem noi. Au nceput cu implantarea cip-urilor n cini, zicnd: Uite ce bine e, daca se pierde cumva cinele l putem gasi cu instrumente electronice, oriunde s-ar ascunde. Dar, la fel vor fi gasiti si dizidentii oriunde s-ar ascunde. Ziarele The New York Times si Washington Times ndeamna cetatenii sa se lase sa li se implanteze cip-uri, deocamdata n mod benevol. Credem ca multor copii li s-au implantat deja cip-uri fara stirea lor si a parintilor lor, n cadrul programelor de vaccinare. Incepnd cu anul 1985, The Internal Revenue Service - IRS (compania privata care colectioneaza taxele pe venit de la cetateni si le transmit bancilor internationale care formeaza The Federal Reserve Board) a nceput sa consolideze un imens fisier electronic cu dosare de cadre detailate ale tuturor cetatenilor Statelor Unite imediat accesibile lor (date relatate de pastorul Adrian Rogers). In trecut iobagii erau legati de pamnt. In socialism, pe oameni i lega buletinul de identitate. Tehnologia a evoluat de atunci: buletinul de identitate este deja nlocuit cu cartoteca electronica, care cuprinde toata istoria omului pe o suprafata ct palma. Nu te vei putea ascunde de paznicii lagarului de concentrare global, nicaieri, cci cartoteca de identitate te va da de gol. Cea mai mare realizare pentru care se straduieste Hillary Clinton acum ct e la putere e socializarea medicinii si impunerea pasaportului intern, fara de care nici un om nu va mai avea voie sa traiasca si sa existe. Cea mai mare realizare a vice-presedintelui Al Gore este asazisa sosea informationala, adica legarea tuturor tarilor printr-o retea electronica prin care sa aiba loc toate contactele si toate schimburile de informatii dintre oameni. Adica, cum zicea Lenin: Comunismul e puterea sovietica plus electrificarea ntregii tari;doar ca n America nu e electrificarea ci computerizarea. Departamentul Comertului a lansat o propaganda sustinuta pentru reteaua informationala, care, zic ei, va ajuta celor handicapati, va reduce consumul de energie

168

electrica, va face transportul mai sigur, va ncuraja munca la domiciliu, va salva vieti si averi amenintate de dezastre, va mbunatati mediul nconjurator, va da nastere unor institutii culturale publice fara plata si va educa cetatenii si agentiile de securitate publica. Dar beneficiul pe care nu l-a amintit aici Departamentul Comertului este Televiziunea interactiva, prin care televizorul nu doar difuzeaza ci si colecteaza informatii. Un alt beneficiu este stergerea granitelor nationale; publicul este obisnuit incetul cu ncetul cu viata globala: un program numit World Wide Web, adica Reteaua Mondiala, este deja oferit pentru comert electronic. Publicatiile de specialitate promoveaza instaurarea noii ordini mondiale, privindu-l ca pe un lucru foarte dezirabil. Ar putea sa mbunatateasca mult ngrijirea medicala a gravidelor, de exemplu, scrie Paul Silverman intr-una din aceste publicatii. Aceste jurnale de specialitate care costa multi bani si contin articole tehnice, dar sunt distribuite distribuit pe gratis sunt finantate de cineva - si nu pentru a raspndi informatiile tehnice, ci pentru ndoctrinare, cu att mai subtila cu ct ndoctrinarea este picurata printre informatiile tehnice. O carte laudata in revista USA Today este Zen and the Art of the Internet-Budismul Zen si arta comunicrii pe reeaua Internet. Ca sa comunici pe Internet trebuie sa stii ce parametri are terminalul sau modemul tau, ce protocol suporta, si ce protocol foloseste internetul. Ce-are asta cu religia? Nimic dect ca ofensiva mpotriva crestinismului si a vietii nationale acopera toate activitatile societatii, este generala si este finantata cu sume gigantice. Iei n mna un articol despre Internet si afli ca o constiinta globala apare din apele lui, si ca n economia globala care se dezvolta rapid, ntreprinderile nu pot astepta cteva decenii. Si aceasta revista costa bani, este tiparita n conditii excelente pe hrtie scumpa, contine articole platite celor care le-au scris, si este distribuita pe gratis. Si aceasta este o arma de ndoctrinare. Globalismul este lozinca care a nlocuit-o pe Proletari din toate rile unii-v; aceleai mini le-au scornit pe amndoua, n acelasi scop. Noul computer fabricat n 1994 de AT&T (principalul bra al francmasoneriei internationale) se cheama globalyst. Progresul tehnologic este un lucru minunat. Dar ntr-o societate lipsita de morala, progresul tehnologic este foarte periculos, amplificnd capacitatea de a face foarte mult rau. Senatorul Phil Talmadge din Washington a ridicat problema folosirii tehnologiei care creaza o

169

realitate virtuala n industria distractiilor, prin care scenarii scrise dau individului senzatia vizuala, auditiva, tactila, olfactiva, de parca ar fi fapte reale. Violenta si crima tind sa fie cele mai des folosite pentru a oferi distractii copiilor. Din initiativa lui Talmadge s-a introdus o legislatie care cere ca cei ce folosesc realitatea virtuala n distractii sa aiba un permis nregistrat. Aceasta violeaza libertatea de expresie a artitilor! Auzi colo, c dnd copiilor senzaia ca au ucis pe cineva i vei obinui s ucid cu usurin! i ce dac? S ne aprm libertatea de expresie, vocifereaza Penn Jilette, foiletonist cu pretenii. Publicatiile care se pretind tehnice se ocupa de politica, sociologie, morala, istorie si mai ales de religie. Cta vrsare de snge, cta suferinta, cta moarte aduce nationalismul! Uite ce fac srbii n Bosnia si Hertegovina, uite ce fac irlandezii si englezii n Irlanda, uite ce-au facut ungurii n Transilvania... nationalismul e un lucru ru, nu-i aa? Si cine sunt cei mai nfocati nationalisti? Bineinteles, tot cei din vechea nomenclatura. Ce credibilitate pot avea ideile si sentimentele unora ca ei? Noua Ordine Mondiala va pune capat varsarilor de snge eliminnd nationalismul. Iata cum descrie un profesionist al informatiei de stat, dr. John Coleman, Noua Ordine Mondiala care ne va aduce pacea universala (comentariile ntre paranteze i apartin lui James Warner): Un singur guvern mondial si o singura moneda sub o oligarhie permanenta nealeasa de popoare, dar care se alege singura din cercurile ei, sub forma unui sistem feudal, ca n Evul Mediu... (CFR este o astfel de oligarhie care practica aceasta selectie). Nu va exista clasa de mijloc; vor fi doar stapni si serbi. Toate legile vor fi uniforme, ntr-un sistem juridic unitar de curti mondiale, care aplica acelasi cod unificat, sprijinite de o forta politieneasca a guvernului mondial si de o forta militara mondiala, pentru impunerea legilor n toate acele foste tari care nu vor mai avea granite nationale... (Asociatia Avocatilor din America militeaza pentru acest sistem juridic mondial). Nu va fi permisa dect o singura religie, sub forma unei religii de stat mondiale, care a existat nca din 1920... Satanismul, luciferismul si vrajitoria vor fi recunoscute ca si cursuri aprobate n scoli si nu se vor permite scoli particulare sau bisericesti. Toate bisericile crestine au fost deja subminate si crestinismul va dispare sub guvernul mondial. (Satanismul si

170

vrajitoria au primit statut de religii. Servicii religioase satanice sunt oficiate n cadrul armatei Statelor Unite la bazele militare). Pentru introducerea unui stat n care nu exista libertati individuale sau vreun concept despre libertate, nu vor exista republici, suveranitate sau drepturi ale popoarelor. Mndria nationala si identitatea rasiala vor fi anihilate si n faza de tranzitie va fi pedepsita aspru orice aluzie la originea rasiala. (De asta se ocupa legea care pedepseste delictul de ura, dar n cele din urma toti vom fi sclavi, asa ca nu conteaza). Toti vor fi ndoctrinati c sunt creaturi ale guvernului mondial fiecare cu un numr de identitate clar vizibil pe persoana sa, astfel nct sa fie imediat accesibil; acest numar de identitate va intra n computerul central al NATO de la Bruxelles, n Belgia si toate agentiile guvernului mondial l vor putea obtine imediat oricnd... (S-au preparat deja acele de seringa pentru injectarea cip-urilor de computer la viitorii sclavi ai guvernului mondial). Cstoria va fi ilegal si nu va exista viata de familie pe care o cunoastem. Copiii vor fi luati de la parinti, de mici si crescuti ca apartinnd statului... (Deja au aparut agentiile care protejeaza copilul. Att Hillary Clinton ct si Ross Perot propavaduiesc programe de crestere a copiilor departe de familiile lor). Femeile care au nascut 2 copii vor fi instruite cum sa avorteze; datele vor fi mentinute n dosarul personal, al fiecarei femei, care exista in computerele regionale ale guvernului mondial. (In China se permite un singur copil. Pilula care provoaca avortul exista deja). Va fi promovata pornografia... pe fiecare scena si ecran cinematografic, inclusiv pornografia homosexuala si lesbiana. Va fi obligatoriu sa folosesti droguri pentru distractii, fiecare avnd o ratie de droguri care poate fi cumparata de la magazinele guvernului Noii Ordini Mondiale din toata lumea. Vor fi elaborate droguri care controleaza mintea si folosirea lor va fi obligatorie. Astfel de droguri vor fi administrate n alimente si n apa, fara stirea si consimtamntul poporului... (In Germania si Uniunea Sovietica s-a folosit si se foloseste din plin fluorul ca sa reduca rezistenta mintala. Astazi sunt baruri n New York care vnd o bautura afrodisiaca ce mentine apetitul sexual ridicat timp de 10 ore). 171

Sistemul economic va functiona de asa natura inct clasa oligarhica de stapni va permite sa se produca exact attea bunuri si servicii cte sunt necesare sa mentina lagarele de sclavi n stare de functionare. Toata averea va fi concentrata n minile membrilor elitei... (Masele sunt tinute n fru prin recesiune economica, lipsa de lucru, lipsa celor necesare traiului, lipsa alimentelor, etc). Eutanasia celor batrni si foarte bolnavi va fi obligatorie... (Eutanasia a fost propusa pe buletinele de vot din California n 1992). Cel putin 4 miliarde de paraziti inutili vor fi eliminati pna n anul 2050 prin razboaie locale, prin epidemii organizate de boli fatale cum ar fi SIDA, ori boli rapide si prin nfometare. Sursele de energie, apa si hrana vor fi furnizate la nivel de supravietuire, pentru cei care nu sunt membrii elitei, ncepnd cu popoarele Europei si Americii de Nord si trecnd apoi la celelalte rase. Populatia Canadei, Europei de vest si Statelor Unite va fi decimata mai repede dect a celorlalte continente, pna ce populatia globului va ajunge la cifra de un miliard care va putea fi stapnita mult mai usor, dintre care 500 de milioane vor fi chinezi si japonezi, alesi pentru ca sunt popoare care au fost nregimentate de secole si sunt obisnuiti sa asculte ordinele fara sa discute. (Problemele cele mai grave ale omenirii in prezent sunt: razboiul din Somalia, avorturile, secretul despre crearea n laborator a virusului AIDS-SIDA, etc. Oare de ce pentru prima data n istorie nu se testeaza si nu se urmaresc cei infectati n aceasta epidemie mondiala, daca nu pentru depopularea rapida, fortata si planificata? Mai mult, de ce scolile si guvernul nostru promoveaza promiscuitatea si imoralitatea propagnd folosirea prezervativelor cnd s-a dovedit deja ca aproape toate prezervativele sunt permeabile? Abstinenta nici nu e pomenita, caci ar promova o societate morala si dreapta si nu una decadenta si usor de manipulat... Congresul refuza sa protejeze prin avertizare sotiile legitime care nu stiu ca sotii lor sunt infectati.) Statele Unite vor fi invadate de popoare si culturi straine. Pentru acesti oameni, care nu stiu ce nseamna Constitutia Statelor Unite si deci nu vor face nimic ca sa o apere si n mintea carora conceptele de adevar si dreptate sunt asa de slabe nct nu conteaza, hrana si adapostul vor fi singurele lor preocupari. (Legile in acest sens au fost deja votate. Nota

172

noastra: Din Haiti vin valuri de emigranti cu SIDA. In Miami trebuie s tii limbile imigrantilor ca sa poti gasi de lucru). Nici o banca centrala nu va exista n afara de Banca de Ajustari Internationale si Banca Mondiala. Bancile particulare vor fi ilegale. Plata muncii va fi conform unor bareme uniforme sub unicul guvern mondial. Nu vor fi permise disputele de salariu si nici devieri de la baremele universale stabilite de guvernul mondial. Cei care vor incalca legea vor fi executati imediat. (Bancile centrale nationale apartin deja familiei Rothschild: n Statele Unite, Italia, Anglia, Franta, Germania si Australia). Nu vor exista bani sau monede n mna celor care nu fac parte din elita. Toate tranzactiile se vor face prin cartea de credit care va avea numarul de identificare al purtatorului. Celui care calca regulile... i se va suspenda cartea pe diverse perioade de timp, dupa ct de mare a fost greseala lui. (Oare de ce prolifereaza cartile de credit? Pentru binele consumatorului?) Un astfel de individ pedepsit va vedea cum cartea lui de credit este trecuta pe lista neagra, cnd se duce la cumparaturi, si nu va putea obtine nimic. Incercarile de a folosi monede vechi, adica monedele de argint ale natiunilor defuncte, vor fi considerate crime capitale si pedepsite cu moartea. Toate monedele vor trebui predate statului mpreuna cu pustile, munitiile, explozivele si automobilele. Numai elita si functionarii mai nalti ai guvernului mondial vor avea dreptul la automobile particulare, arme, monede. (Armele sunt confiscate treptat, n fiecare luna. Nu se aude nimic altceva dect ca e rau sa le ai. Exista cel putin patru legi care controleaza aurul. Ne asteptam la mai multe. In cartea sa Earth in the Balance Pamntul n balanta, vice-presedintele Al Gore propavaduieste eliminarea motorului cu combustie interna, adica implicit a automobilelor, a camioanelor si a motocicletelor). Daca vina e mare, cartea de credit va fi confiscata acolo unde se ncearca folosirea ei. Dupa aceea acel om nu va mai putea sa obtina, sub nici o forma, hrana, apa, adapost, de lucru, ngrijire medicala si va fi declarat oficial n afara legii... (Intr-un sistem fara moneda, daca ti se pierde numarul de computer, esti sfrsit).

173

Grupurilor rivale, precum arabii si triburile africane, li se vor accentua dusmaniile si li se vor permite sa duca razboaie de exterminare unii mpotriva celorlalti sub privirea Organizatiei Natiunilor Unite si Aliantei Atlantice. Aceeasi tactica va fi folosita n America Centrala si de Sud. Aceste razboaie, care au scopul de reducere a populatiei, vor avea loc nainte de preluarea puterii de catre guvernul mondial si vor fi strnite pe fiecare continent unde locuiesc grupuri mari de populatii diferite etnic si religios, ca sikh-ii, pakistanezii, musulmanii si hindusii. Controversele etnice si religioase vor fi in mod special exagerate si conflagratii violente vor fi strnite si ncurajate pentru rezolvarea conflictelor. (Ex.: Nicaragua si Iugoslavia. Musulmanii radicali ncearca sa rastoarne guvernul n Egipt. China si Coreea de Nord le furnizeaza armament modern). Toate mijloacele de informare si tiprire vor fi sub controlul guvernului mondial. Metodele de spalare a creierului si controlul mintii (MIND CONTROL) vor constitui distractiile la ordinea zilei, aceste metode fiind perfectionate tot mai mult si aduse la rangul de arta suprema n Statele Unite. (Aproape toata mass-media este sub control fracmasonic central si, ntr-adevar, spal creierele n mod subtil, incontient. Cele de mai sus au fost scrise n 1992. In anii care au trecut de atunci s-au facut pasi mari spre realizarea acestor directive ale Noii Ordini Mondiale. Oile americane si oile din celelalte tari (care-si nchipuie ca n Statele Unite domneste piata libera si libertatea si care nau alta dorinta dect intrarea n Europa) sunt incetul cu ncetul mnate n tarcul abatorului global. Cine ar avea urechi de auzit si ochi de vazut, ar putea vedea zidurile tarcului. Zbigniew Brzezinski, consilierul Presedintelui Carter, le descrie fara ascunzis. Societatea occidentala, scrie el, se afla n plina revolutie informationala fiind orientata mai ales catre distractii (saturatie cu evenimente sportive) care sunt opiul maselor, care au devenit tot mai lipsite de tel... Concomitent va creste enorm posibilitatea de a controla individul. In curnd va fi posibil controlul aproape permanent a fiecarui individ, mentinnd dosare la zi, care contin cele mai intime detalii despre sanatate si despre comportarea individuala a fiecaruia, pe lnga alte date. Aceste dosare vor fi imediat accesibile autoritatilor. Puterea va fi n mna celor ce controleaza informatiile. Institutiile existente vor fi nlocuite de institutii care previn criza si carora le revine sarcina de a identifica dinainte crize sociale si a pune n actiune programe pentru rezolvarea lor... (folosindu-se) posibilitatea de a modifica si manipula biologic si chimic ceea 174

ce pna acum s-a considerat a fi esenta imuabila a omului... adica creierul... Cum puterea economica devine, pe zi ce trece, indisolubil legata de puterea politica, devine invizibila utilitatea si creste sensul inutilitatii existentei individului. Asta scria Brzezinski cu aproape 20 de ani n urma; si nu gresea, caci avusese acces la planurile Marilor Maestri ai francmasoneriei mondiale, ale comitetului celor 300. De atunci ncoace s-au nfaptuit toate cele preconizate de el. Animalele sunt urmarite electronic n California prin cip-uri implementate, de felul celor ce se vor implementa n goimi, n vitele cu chip de om. Din ce n ce mai multi functionari si ridica salariul sub forma de transfer electronic, avansnd spre societatea lipsita de bani si bazata pe cartea de credit descrisa mai sus, cu ajutorul careia omul poate fi pedepsit cu moartea prin nfometare. Si iata decretul prezidenial (Executive Order) No. 12148 al Presedintelui Clinton, care nsumeaza si cuprinde decretele anterioare 10995-11005; acest decret prescrie ca guvernul poate prelua dintr-o data in caz de urgen toate mijloacele de comunicare, sursele de energie, rezervele de alimente si mijloacele de a obtine alimente (pamntul si padurile), mijloacele de transport pe uscat, apa si aer, ngrijirea medicala si toate mijloacele de nvatamnt; ca guvernul poate ncadra cu forta toti cetatenii n echipe de munca sub supraveghere birocratica; poate obliga nregistrarea fiecarui om prin reteaua postala; poate reaseza comunitati omenesti n alta parte; poate stabili preturile si salariile; poate decide ct ai voie sa cheltuiesti din banii tai; poate nchide toate bancile si bursele si poate institui orice masura crede de cuviinta. Dar bancherii internationali nu vor sa realizeze Noua Ordine Mondiala fara participarea maselor, a poporului. Astfel, s-a introdus n Congres proiectul de lege 4922, care propunea ca proprietarii racordajelor digitale pentru voce, date sau orice alta informatie sa fie obligati sa creeze posibilitati pentru agentiile guvernamentale ca acestea sa poata intercepta, asculta si controla toate transmisiunile din locuri convenabile pentru aceste agentii. Adica spionarea cetatenilor sa se faca pe spezele cetatenilor, nu ale statului. In octombrie 1994, Congresul nu votase nca legea, la care s-au opus cu tarie toti care au priceput-o si pe care o promoveaza cu si mai multa tarie guvernul si marionetele francmasoneriei din Congres. Faptul ca aceasta conspiratie a plutocratiei francmasonice internationale este unita mpotriva vitelor cu fa umana nu nseamna neaparat ca ntre francmasoni e pace si armonie; scopul comun este jaful dar apoi survin disensiunile la mpartirea prazii. Astfel, AT&T, 175

gigantica companie de telefoane si telegrafie americana, promotoare de frunte a homosexualitatii ca forma de viata preferata, este n fruntea unui conglomerat numit partenerii mondiali, care este n alianta cu un grup de companii olandeze, suedeze si elvetiene de comunicatii, cu Telefonica din Spania, si cu SITA - o retea globala care apartine unor companii aeriene. Rivala lor este compusa din BT si MCI, carora li s-au alaturat Telekom din Germania si France Telecom, care a cumparat n iunie 20% din compania americana Sprint. Dar, daca cineva si nchipuie ca aceste aliante plutocratice peste granitele nationale asigura pacea, se nseala; n timp ce zecile de milioane sngerau si mureau n cel de-al doilea razboi mondial, marile concerne industriale practicau aceleasi aliante internationale. Intr-o scrisoare din 12 iunie 1883, Friederich Engels i scria lui Eduard Bernstein: Toti puturoii tia de tot felul trebuie nti sa se bata ca niste cini ntre ei, sa se distruga si sa se compromita reciproc si astfel ne vor netezi calea. Pacea vesnica si universala e o poveste de adormit copiii; plutocratia francmasonica internationala creeaza razboaiele, caci profita si prospera din ele. Nu ei sunt cei ce mor pe cmpul de lupta. La 3 mai 1994, Presedintele Clinton a semnat ordinul prezidential PDD 25 prin care pune armata Statelor Unite ale Americii sub ordinele Organizatiei Natiunilor Unite. Armata americana poate fi deci trimisa n orice alta tara, fara declaratie de razboi si fara aprobarea Congresului si Senatului, de fapt, fara aprobarea nimanui, sa masacreze si sa ocupe orice populatie, pe orice teritoriu strain. De aceea, cnd armata americana a invadat Haiti n toamna anului 1994 nici Congresul, nici Senatul, nici Presedintele si nici poporul n-au obiectat la acest act de agresiune pe timp de pace mpotriva unei tari straine. Notiuni ca amestecul n treburile interne ale altei tari, agresiune, declaratie de razboi, au devenit demodate. Armata Statelor Unite, de acuma inainte, face parte din forta de reprimare politieneasca a supraguvernului mondial al francmasoneriei internationale. La 3 octombrie 1994 Departamentul de Stat a SUA a recunoscut suprematia Organizatiei Natiunilor Unite asupra Statelor Unite ale Americii, care renunta astfel la suveranitatea nationala si devin formal vasale plutocratiei francmasonice internationale. Ziarul El Paso Times a nceput sa publice anunturi de casatorii ntre homosexuali. Universitati americane ca Northeastern din Boston, Stanford, Universitatea din Iowa si Antioch

176

College trimit invitatii organizaiilor de homosexuali sa vina sa fie angajati ca profesori, oferindu-le salarii mai ridicate dect celorlalti. Departamentul Agriculturii al guvernului Statelor Unite a creat pentru salariaii si o organizatie pentru homosexuali, lesbiene si bisexuali frumos denumita GLOBE. Serviciul care colecteaza impozitul pe venit n St. Paul, Minnesota, publica un buletin lunar menit sa introduca salariatii n cultura homosexuala. Presedintele companiei American Express reaminteste printr-o circulara ca compania sa este dedicata diversitii culturale, ceea ce nseamna includerea culturii homosexuale. Directorul companiei Kodak reaminteste printr-o alta circulara ca recunoaste grupurile de homosexuali ca minoriti. Tot minoriti care trebuie promovate si nzestrate n mod deosebit sunt grupurile homosexuale la AT&T, gigantica companie de telefoane si telegraf, care distribuie salariatilor ei obiecte de birou cu emblema homosexualilor: un triunghi roz nconjurat de un cerc verde. In fine, Mickey Mouse al lui Walt Disney, care a umplut zeci de ani cartile si filmele copiilor cu soricei, catelusi, pisicute si pasarele, a introdus si doua personaje homosexuale printre ele. Dar ca ncununare a dezvaluirilor, un anunt din ziarul The Boston Globe comite o BLASFEMIE afirmnd c si Iisus Christos a fost homosexual si s-a iubit cu Lazar. Homosexualitatea este o anormalitate fiziologic care poate fi un defect din natere a unor oameni nevinovai, dar poate fi si o doctrin fals implantat n capul unora care ar putea fi normali. Unii cred ca impunerea cu atta forta a promiscuitii, decaderii morale si homosexualitii nu este doar o arma de detracare a individului pentru a-l face mai usor de stapnit si de exploatat, ci si o metoda de descrestere a populatiei, n special a populatiei albe de origine europeana. Dup ct accent se pune pe homosexualitate n cultura, politica si viata publica a Statelor Unite ale Americii, ai zice ca sunt foarte numerosi, dar nu sunt. Un fapt e cert: statisticile oficiale ale guvernului american sunt mincinoase. Proiectul 10 care dirijeaza programa analitica pentru scolile publice n Statele Unite sustine ca 10% din toti oamenii sunt homosexuali. Dar nici macar raportul Kinsey, pe care-l citeaza aceasta propaganda si aceasta educatie publica mincinoasa, nu indica 10% homosexuali, ci doar 4%; 10% sunt cei care cndva n viata lor au avut idei sau gnduri despre homosexualitate. Chiar si cele 4% indicate de Kinsey sunt exagerate; n realitate, ntre 1 si 3% sunt homosexuali n populatie; si dintre acestia o parte nu sunt homosexuali autentici din nscare ci au fost cotupi, influenati n mod complex ca sa devina astfel. Dar acestia sunt privilegiai si finanai din culise. Homosexualii

177

sunt promovati n posturi superioare; 15,9% din totalul populatiei au posturi de conducere, dar 49% dintre homosexuali sunt n astfel de posturi de conducere. Desi rangul social si financiar al homosexualilor este mai ridicat dect media populatiei, indicele lor de fericire este mult mai scazut dect al restului populatiei. Un studiu comparativ al longevitii si cauzelor morii la ase grupuri: barbati casatoriti, holtei, femei casatorite, femei singure, homosexuali si lesbiene arata ca cei casatoriti traiesc mai mult (vrsta n momentul morii fiind la majoritatea n jur de 75 de ani la barbati casatoriti, 79 la femei casatorite, 57 la holtei, si 71 la femei singure), iar homosexualii traiesc uimitor de putin: vrsta la majoritatea n momentul mortii este n jur de 39 de ani, si doar 2% din ei ajung la 65 de ani; chiar daca-i excludem pe cei morti de SIDA (homosexualii sunt principalii purtatori ai bolii), vrsta majoritii n momentul mortii e n jur de 42 de ani, si la lesbiene, 45 de ani. Comparativ cu restul populatiei, homosexualii au de 116 mai multe ori ansa de a fi asasinati si de 24 de ori mai multe anse de a se sinucide. La ceremonia de nmnare a medaliei pentru Libertate care a avut loc la Philadelphia n Iulie 1994, Vaclav Havel, Presedintele Republicii Cehe, a tinut o cuvntare n care a aratat ca, dupa parerea lui, conflictele culturale sunt n crestere si din ce n ce mai periculoase astazi, ca nu exita un sens unificator si nici forte integrante n aceasta era post-moderna; deci cea mai importanta sarcina politica a ultimilor ani ai acestui secol consta din crearea unui nou model de coexistenta ntre diverse culturi, natiuni, rase si temeri religioase ntr-o singura civilizatie mpletita. Ideile de drepturi si libertati ale omului, a zis el, trebuie ancorate n alt loc si n alt fel dect pna acum. Avem radacini n pamnt dar si n cosmos n acelasi timp. Dndu-ne seama de acest lucru, avem capacitatea de a ne depasi conditia. La foruri internationale, politicienii pot repeta de mii de ori ca baza Noii Ordini Mondiale este respectul universal pentru drepturile omului, dar acest lucru n-are nici o valoare daca cerinta aceasta nusi are radacina n respectul pentru miracolul existentei, miracolul universului, miracolul naturii, si miracolul propriei noastre existente. Nationalismul, dragostea de patrie sunt tribalisme care trebuie condamnate si eliminate. Dar n afara de denigrarea religiei, denigrarea dragostei de patrie si de popor, nu este prea clar la prima vedere cum crede Vaclav Havel ca ne vom depasi conditia si nici nu e prea clar pentru cititorul neinitiat care este miracolul propriei noastre existente lipsita de Dumnezeu. Pentru cititorul care s-a familiarizat cu literatura magiei 178

negre, a francmasoneriei, a societilor secrete malefice, a cultului Noii Ere, a satanismului, expresiile lui Vaclav Havel nu sunt altceva dect fragmente din litaniile si propaganda ndreptate mpotriva civilizatiei crestine. Vaclav Havel e eful unui stat, chipurile, eliberat de sub bolevismul satanic. Pentru septembrie 1994 erau programate la Detroit manevre comune ale politiei si armatei americane la Hotelul Book-Cadillac, n care participantii urmau sa fie antrenati si instruiti - n ce oare? n vederea acestor manevre, doi reprezentanti ai Departamentului de Stat al Statelor Unite (unu din ei s-a recomandat cu numele de Chris Wagner de la Fort Brag) i-au cerut Susanei Lambrecht, proprietareasa cladirii foarte nalte, nvecinate cu hotelul, permisiunea ca tragatori si asasini profesionisti sa fie postati pe acoperisul cladirii pe timpul manevrelor. Ea nu le-a dat permisiunea caci avea pe acoperisul cladirii un cuib de soimi rari, specie pe cale de disparitie, pe care dorea sa-i protejeze. Dar cnd seful adjunct al politiei, George Clarkson, a fost ntrebat ce fel de manevre erau acelea, el a izbucnit: Dar aceste manevre trebuiau sa fie secrete! si-a refuzat sa mai raspunda pna la noi ordine. Fort Brag nsa este cartierul general al fortelor Delta si Green Beret de trupe asa-zise anti-teroriste. Pentru cine nu stie ce rost au aceste trupe, iata explicatia pe care o da Suvorov: In 1923, Mihail Tukacevski, renumit de-acum pentru monstruoasa brutalitate cu care a exterminat populatia din Rusia centrala, nordul Caucazului, Urali, Siberia si Polonia, formula bazele teoretice ale scopului razboiului. Dupa Tukacevski, scopul razboiului este sa-ti garanteze folosirea libera a violentei si pentru aceasta este necesar n prima faza sa anihilezi fortele inamicului. Deci dupa anihilarea puterii de rezistenta, urmeaza faza a doua: folosirea libera a violentei mpotriva populatiei. Trupe speciale trebuie antrenate special, caci tactica si operatiile nu mai au loc pe cmp ntre armate, ci prin case, printre civili. Astfel de trupe antrenate special au fost n Uniunea Sovietica Ceka, OGPU, NKVD; echipate cu automobile blindate, trenuri blindate, tunuri mici si mitraliere, au dus razboiul mpotriva propriei populatii - asa cum sunt antrenate sa-l duca astazi fortele Delta si Green Beret n Statele Unite. Milioane de cetateni au fost exterminati n Uniunea Sovietica, zeci de milioane au fost aruncati n lagare de concentrare. Din 1939, echipamentul fortelor de oprimare a inclus si tancuri si avioane. Dizidentii incomozi din Statele Unite sunt vizitati de elicoptere negre fara numere si semne distinctive, desi legea spune ca vehicolele armatei trebuie sa poarte nsemnele. Caror trupe le 179

apartin aceste elicoptere negre? Impotriva cui opereaza aceste trupe? Batalioanele speciale ale NKVD-ului aveau sarcina sa patrunda n teritoriile tarilor care urmau sa fie eliberate Polonia, Romnia, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda - nainte de sosirea armatei propriuzise, sa ocupe podurile, sa distruga liniile de comunicatii si sa terorizeze populatia. Dupa cteva zile sosea si armata rosie eliberatoare, si batalioanele speciale se dedicau muncii lor de baza de a distruge pe cei incomozi. Documentele unui astfel de batalion arata rezulatele: Am dus circa 600 de prizonieri de aici peste granita. Erau ofiteri, proprietari, preoti, politisti si jandarmi.... Acesti 600 de proprietari si preoti polonezi dusi din tara lor eliberata peste granita, n Siberia, sunt o picatura din fluviul de eliberare sovietica. Astazi, cea mai mare industrie din Statele Unite este construirea de lagare si nchisori - largi teritorii nconjurate de garduri nalte de srma ghimpata, nclinate nspre interior - pentru teroristi: proprietari, preoti... ns, uriaul american adormit a nceput sa miste n somn i s se trezeasc. La 8 noiembrie 1994, n ciuda fraudei electorale, alegatorii americani au rupt dominatia de o jumatate de secol a democratilor din Congres, si au ales n cele mai multe cazuri candidatul care nu facea parte din partidul presedintelui Bill Clinton. Desigur, nu e mare diferenta dintre republicani si democrati. Dar nu att rezultatul alegerilor provoaca ngrijorare elitei francmasonice, care-si celebreaza victoria asupra natiunilor ngenunchiate, caci Bill Clinton este un sabes goi cu usurinta de aruncat la gunoi cnd devine un balast, ct faptul ca americanii refuza sa-si predea armele si-au nceput chiar sa se organizeze n militia legala, garantata lor, de Constitutia Statelor Unite pentru aparare. In Michigan, 11 districte si-au organizat militia; n Idaho, iau nastere militii instruite; ziarele mari ca The New York Times au nceput sa le denigreze; dar adevarata indicatie despre adevarata eficacitate a acestor militii este atacul veninos si furibund ntr-o carticica recenta de 139 de pagini impotriva acestor militii, publicata de ADL (Liga Impotriva Defimarii a Francmasonilor). Dincolo de toate acestea, textele sacre profetice arata ca va exista o vrsta de aur a omenirii. Dar - atenie - libertatea, dreptatea, si prosperitatea nu cad singure din cer asupra pamntului; se cuceresc si se pastreaza prin lupta. Oamenii buni nu se pot retrage din viata poporului, prefernd sa nu stie nimic si sa nu faca nimic, caci procednd astfel, ei dau mna libera celor care urmaresc sa-i subjuge si sa-i exploateze. Atunci cnd guvernul nu pazeste drepturile omului, omul trebuie sa-si supravegheze guvernul si sa nu-i permita sa-i taie 180

drepturile. Si primul pas n vigilenta si lupta omului cinstit pentru pastrarea drepturilor sale trebuie sa fie identificarea lucida a adversarului si a metodelor lui de lupta. Mai mult dect att, noi trebuie sa fim siguri ca pna la urma Francmasoneria mondiala nu va reusi sa-si finalizeze monstruoasele ei planuri ci se va prbui n curnd. Guvernul intervine Cetateanul va fi uimit citind ca eforturile financiare si organizatorice ale Agentiei Centrale de Informaii (Central Inteligence Agency, CIA) a Statelor Unite nu sunt ndreptate mpotriva vreunui dusman din afara, ci impotriva lui, a contribuabilului. Cu banii luati de la contribuabili, CIA finanteaza spalarea creierului (prin Societatea pentru Studiul Ecologiei Umane) si conduce experiente n care oameni naivi care nu suspecteaza nimic sunt ademeniti de prostituate n camere unde li se injecteaza droguri experimentale pentru controlul psihicului. Si cetateanul a fost poate uimit vaznd ca membrii Departamentului de Stat care au investigat plngerile mpotriva lagarului de concentrare de la Jonestown al reverendului Jim Jones n-au vazut nimic suspect acolo, pna nu s-au descoperit cele 913 cadavre. Dar cum ar fi putut vedea membrii comisiei ceva, cnd ei nii fuseser educai n grupuri similare cu cele ale lui Jim Jones. In 1967, 350 de administratori din Departamentul de Stat, inclusiv ambasadori, au participat la astfel de cursuri de spalare a creierului. In mai 1979, dupa ce s-a descoperit masacrul lui Jim Jones de la Jonestown, Departamentul de Stat a recunoscut ca s-au facut erori i ca ndreptare s-a ordonat salariatilor, cu mult cinism si multa nerusinare, sa participe la cursuri de indicatori ai comportarii induse de tehnici de spalare a creierului - cnd aceste tehnici se practica pe scara larga n cadrul guvernului si armatei Statelor Unite. Astfel, salariatii guvernamentali de la Administratia Serviciilor Generale din Chicago au fost obligati sa participe la sedinte de sensibilizare n perechi; cine nu se supune e vinovat de indisciplina n serviciu, fapt consemnat n dosarul lui de cadre. Salariatii de la Departamentul de Sanatate, Educatie si Asigurari Sociale, Serviciile de Sanatate Publica, au fost obligati sa participe la sesiuni de trei zile lnga Fredericksburg, n Pennsylvania; 400 de salariati ai Institutului de Sanatate Mintala au fost obligati la fel la Gaithersburg, Maryland si la Harpers Ferry, n West Virginia, n 1977. In armata, marina si fortele aeriene ale Statelor Unite se petrece acelasi lucru, i unii se plng de njosirile suferite. La toate aceste sesiuni participantii erau nti obligati sa se pipaie, apoi treceau rnd pe rnd n centrul cercului si ncepea sesiunea de 181

insulte critice. In 1978, drept rezultat, criminalitatea n cadrul armatei americane a crescut cu 100% (ED, pp.122-126). Prizonierii de razboi americani din Vietnam, Uniunea Sovietica si China comunista, care fusesera supusi reeducarii acolo, s-au rentors cu personalitatea schimbata ntr-un mod straniu. Cea mai evidenta trasatura este indiferenta lor totala la cantitatea de mncare din propria lor farfurie si totala lor incapacitate de a se indigna la vederea celor mai flagrante ticalosii si nedreptati, adica acceptarea mecanica a oricaror abuzuri, asa cum le accepta cetatenii tarilor comuniste. Prin anii 1970, actorul Kirk Douglas, pe numele lui adevarat Isadore Demsky, fiul unei evreice foarte active n slujba comunismului n America, s-a rentors dintr-o calatorie n Cehoslovacia si Romnia si la aeroport un reporter de televiziune, baznduse pe stngismul ideologic al familiei lui, l-a ntrebat ce parere are despre sistemul socialist. Umanitarismul lui a strapuns carapacea ideologica n care fusese nfasurat din copilarie, si el a raspuns: Sistemul e n picioare, fara ndoiala. Apoi s-a ntunecat la fata si-a adaugat: Dar n ce hal i-a adus pe oameni! Reporterul, care avea un scenariu prestabilit, a insistat: Dar ti-a placut acolo? A fost interesant? La care Kirk Douglas a raspuns: Da, e foarte interesant sistemul lor pe-acolo. Apoi a repetat: Dar n ce hal i-a adus pe oameni! Dupa care imaginea de televiziune a trecut abrupt la un alt subiect (ED, pp. 137). Cnd l nvei pe copil sa se conformeze prea mult grupului, cnd i rpeti respectul pentru caracteristicile lui divine unice care-l fac diferit de altii, creezi un robot, materia ideal... pentru un totalitarism de mas, zice George B. Leonard Jr., fiul preedintelui de la Esalen, n flagranta contradicie cu tatl lui. Transformnd indivizii n astfel de roboi se transforma societatea umana libera ntr-o societate de insecte, unde insectele asculta orbete comanda matcei i sunt ucise de catre propriile surori pentru economia furnicarului sau viesparului. Acesta este scopul educaiei, explica Edward Hunter, zelos luptator pentru guvernul francmasonic mondial, care arata in cartea sa, Anatomy of the Future - Anatomia Viitorului, din 1964, cum o rasa superioara de administratori i ingineri sociali reduc la nivelul insectelor imensele mase de ceilalti oameni, prin tehnici si arte tot mai rafinate de forare a minii (ED, pp. 139-141).

182

Reverendul Jim Jones, care a nelat, maltratat, jefuit si, n cele din urma, ucis 1913 oameni la Jonestown, poruncindu-le sa se sinucida si executndu-i pe cei care au refuzat, era un marxist declarat a carui unica religie era materialismul lui Marx si Engels. Dar Walter Cronkite si Betsy Aaron, reporteri la Central Broad-casting System (CBS), cel mai mare canal de televiziune din America, au mintit cu nerusinare publicul. Ei au declarat ca Jim Jones era fascist; Betsy Aaron a mers cu minciuna sfruntata si mai departe, sustinnd ca reverendul Jim Jones preda Evanghelia lui Cristos. La 27 aprilie 1981, cnd ziaristul Reed Irvine le-a pus n fata faptele, att Walter Cronkite, ct si Betsy Aaron si proprietarul CBS-ului, sionistul William Paley (pe numele adevarat Palinski), au refuzat sa admita adevarul si au persistat n minciunile lor sfruntate. Un supravietuitor, Richard Clark, care-a scapat fugind n jungla Guyanei, putin nainte de sinuciderea n masa, a povestit cum reverendul Jim Jones a ucis pe unul dintre ei si l-a pus la fiert, apoi toti l-au mncat, multi dintre ei cu buna stiinta: Erau asa de flamnzi, a spus Clark, sa mannci pe cineva lnga orezul si zeama zilnica era un dar. Actrita Jane Fonda, cea care-i felicita pe pe soldatii VietCong-ului pentru ca-i ucidea compatriotii, zicea nainte de moartea celor 913: Ma simt cel mai mult atrasa de Templul Poporului (al lui Jim Jones). Dupa ce masacrul de la Jonestown a devenit cunoscut, comentariul acestei marxiste care iubea poporul si ura capitalismul exploatator al omului a fost: Nu uita ca eu sunt o stea de cinema alba si cei ca mine nu sunt mpuscati. Sunt mpuscati negrii, cei de jos. Dar Elmer si Deanne Mertle, care fusesera dintre cei trasi pe sfoara de reverendul Jim Jones si-l parasisera n 1975, cu trei ani nainte de masacru, au aratat ca echipe de exterminatori sunt pe urmele lor si au implorat protectia autoritatilor, care nu le-a fost acordata. Au fost asasinati, mpreuna cu fetita lor de 15 ani, la 26 februarie 1980, n locuinta lor din Berkeley, California. Ei instituisera un camin n care-i primeau si-i ajutau pe cei care supravietuisera cultului lui Jim Jones. Autoritatile nu s-au ostenit sa dezlege misterul: cazul a ramas pna astazi nerezolvat (ED, pp. 147-152). Marxist fervent care dorea sa construiasca societatea socialista, reverendul Jim Jones e corect din punct de vedere politic. Cei care i s-au opus sunt inutili si trebuie eliminati din Noua Ordine Mondiala francmasonica, bazata pe egalitate, fratie si pace. La un an de la moartea n masa la Jonestown, Charles A. Krause de la Washington Post scrie n acel ziar:

183

Mi se pare ca Templul Poporului (a lui Jim Jones) a avut un scop legitim, un scop nobil, si era un sistem ncununat de succes. (Washington Post, 18 noiembrie 1979, dupa ED, p. 154). Guvernul francmasonic mondial nu e total nvluit n mister In 1922, Winston Churchill scria: De pe vremea lui Spartacus - Weishaupt, Karl Marx, Trotki, Bela Kuhn, Rosa Luxemburg si Emma Goldman, conspiraia francmasonic mondial a crescut ntr-una, cu scopul de a distruge civilizaia i de a reconstrui societatea pe bazele unei trepte de dezvoltare inferioara i pe baza rautii mpletite cu invidie; i s-a mpins tot mai mult conceptul imposibil al egalitii. Aceasta conspiratie a jucat un rol n fiecare miscare subversiva din secolul al XIX-lea; si acum, n fine, aceasta banda de personalitati extraordinare din lumea interlopa a marilor orase din Europa si America au pus mna n beregata poporului rus si au devenit stapni absoluti ai acelui enorm imperiu (The Sunday Illustrated Herald, 8 februarie 1920, dupa GHK, p. 118). Franklin Delano Roosevelt i-a scris colonelului E. Mandell House la 21 noiembrie 1933: Adevarul este, dupa cum tim amndoi, ca elementul financiar din marile centre a fost stapnul guvernului Statelor Unite de pe vremea lui Andrew Jackson. Carrol Quigley, mentorul presedintelui Clinton, scrie: CFR... prescrie ca granitele nationale sa fie sterse si sa se instaureze o stapnire francmasonica modiala. Peter Hoagland, Senator n Nebraska, a spus la radio n 1983: Oamenii care cred n Bibilie n-au dreptul sa-si ndoctrineze copiii dupa credintele lor religioase pentru ca noi, statul, i pregatim pentru anul 2000, cnd America va face parte dintr-o societate mondiala globala, si copiii lor nu s-ar integra atunci. David Rockefeller a spus la o adunare a grupului Bilderberg din iunie 1991, multumind marilor ziare pentru minciuna si duplicitatea lor: Ne-ar fi fost imposibil sa transformam n realitate planul nostru francmasonic mondial daca in toti acesti ani s-ar fi revarsat lumina publicitii asupra noastra. Dar acum lumea e mai evoluata si e pregatita sa marluiasca spre un guvern mondial. Desigur ca suveranitatea supranationala a unei elite intelectuale si bancare este preferabila autodeterminarii nationale practicata n secolele trecute. Aici sa nu uitam ca atunci cnd vorbeste de elita intelectuala, David Rockefeller se refer la intelectuali ca Nicolae si Elena Ceausescu, Lenin, Stalin, Beria, Hrusciov i Brejnev. Robert Kennedy, fost Procuror General al Statelor Unite, a spus: Noi toti vom fi judecati dupa efortul pe care l-am depus pentru construirea NOII ORDINI MONDIALE. Dr. Kurk E. Koch, care circula si ine conferinte la marile universitati din lume despre Noua Ordine Mondiala, 184

tiine oculte, si alte asemenea subiecte, descrie astfel aceasta noua ordine: Sistemul va avea o moneda unica, o limba unica, un sistem politic unic, un sistem judiciar unic, un singur conducator, o singura religie... Fiecare om va avea un numar de nregistrare, far de care nu va avea voie sa cumpere sau sa vnda nimic; si va fi o singura biserica universala. Cine refuza sa faca parte din acest sistem universal nu va avea dreptul s traiasc. Zbigniew Brzezinski scrie: In curnd va fi posibila supravegherea aproape continua a fiecarui cetatean, care va avea dosarul complet tinut la zi tot timpul, cu cele mai intime detalii. Aceste dosare vor fi tot timpul imediat accesibile autoritatilor. (Between Two Ages - Intre Doua Lumi). Dr. Chester Pierce de la Harward spune: Fiecare copil din America vine la coala la cinci ani suferind de o boala mintal, cci vine cu o doz de loialitate fa de societatea noastra si doreste pastrarea formei de guvernare pe care o avem. Patriotismul, nationalismul si suveranitatea, toate acestea dovedesc ca copilul e bolnav, cci daca ar fi sanatos ar respinge aceste lucruri si ar fi cu adevarat un copil al viitorului. Dr. Paul Brantwein scrie: Fiecare copil care crede n Dumnezeu este un bolnav mintal. Dr. Sidney Simon spune: Nu mai avem nevoie sa se vorbeasc despre bine si rau. Vechiul s nu faci ru e pur si simplu perimat. Iar preedintele colii Lenin de tiinte Psiho-Politice din Moscova, Beria, le-a spus unui grup de studenti americani: Trebuie sa luptati pna cnd fiecare profesor de psihologie pred, cu sau fara bun tiin, numai doctrina comunista sub numele psihologiei... Trebuie sa va straduiti sa dominati mintea si trupul fiecarei persoane importante din tara voastra (America). Trebuie sa va straduiti pna cnd veti realiza ca sinuciderea provocata de dezechilibrul mintal sa devina un lucru comun si sa nu fie cercetata sau comentata... Trebuie sa dominati si sa fiti respectati n psihiatrie si psihologie. Trebuie sa dominati spitalele si universitile... Cu ajutorul psihopoliticii trebuie sa creati haos. Sa lasati natiunea fara conducatori, sa-i ucideti pe dusmanii nostri si sa aduceti cea mai mare pace n lume instaurnd comunismul. (cf. AW, pp. 169-173, 174-176). Cel mai puternic birou n guvernul american e Biroul pentru Conducere si Buget, unde Clinton a numit-o Director Adjunct pe Alice Rivlin, activist de frunte n CFR, unde ocupa funcia de directoare. Sunt doar trei femei ntre cei 25 de directori ai acestei organizatii conspirative. Ea este si una dintre putinele femei invitate sa participe la edinele secrete ale conspiraiei grupului Bilderberg si este membra si n Comisia Trilaterala si n Institutul

185

Brookins. Director al Biroului pentru Conducere si Buget este Leon Panetta, dar el e doar un om de paie cci Alice Rivlin deine puterea. Alice Rivlin, o comunista complet, militeaza pentru economie planificata central si serviciu garantat pe viata pentru muncitori - exact ca n rile socialiste. O alta idee comunista de-a ei este ca guvernul federal sa preia toate taxele pe proprietate care se platesc ctre guvernele locale unde se afla proprietile, eliminnd astfel ultima posibilitate de participare a cetatenilor n faurirea destinului lor. Constructorii Noii Ordini Mondiale nu-i ascund intentiile; Totusi, omul de rnd nu stie nimic din toate acestea. Omul de rnd are drept unica hrana spirituala si unica sursa de informatie ziarele - si n ultimii 30 de ani, de cnd noua scolarizare de stat americana l-a facut analfabet - televizorul. n 1953, John Swinton, decanul ziaristilor din America, cnd i s-a cerut sa nchine pentru presa independenta la un banchet din New York Press Club, a spus: Nu exista, la aceasta data n istoria Americii, o presa independenta. O tii si voi si o stiu si eu. Nici unul dintre voi nu ndrzneste sa-si exprime parerile n mod cinstit, si chiar daca ati face-o, stiti dinainte ca n-ar fi publicate. Eu primesc un salariu saptamnal ca sa-mi in parerile cinstite n afara ziarului pe care-l scriu. Voi, ceilalti, sunteti platiti ca sa faceti la fel, si oricare dintre voi ar face nebunia sa-si scrie parerile n mod cinstit ar fi imediat expediat pe strad, cautnd de lucru. Dac mi-as permite vreo parere cinstita ntr-unul din numerele ziarului meu, slujba mea ar disparea n 24 de ore. Treaba jurnalistului e sa distruga adevarul; sa minta sfruntat; sa perverteasca; sa denigreze; sa linga cizmele lui Mamon, si sa-si vnda tara si neamul pentru pinea cea de toate zilele. O stiti si voi, o stiu si eu, si atunci de ce nchinm pentru presa independenta. Suntem uneltele supuse si slugile bogatasilor din culise. Suntem Hopa-Mitica; ei trag sforile si noi dansm. Talentele, posibilitatile, si vietile noastre apartin altor oameni. Suntem doar niste prostituate intelectuale. Richard M. Cohan, din conducerea marelui post de televiziune CBS, a spus: O sa ne impunem programul nostru asupra evenimentelor, dnd publicitatii subiectele si faptele pe care noi le alegem. Richard Salant, fost preedinte al CBSului, a spus: Treaba noastra e, nu sa-i dm publicului ceea ce doreste, ci ceea ce noi hotarm ca va primi. (cf. AW, pp. 172-173) Un efort care-a nsumat peste 10.000 de ore de cercetare m-a dus la concluzia c, n prezent, suntem mpinsi rapid nspre un guvern francmasonic mondial de ctre fore luciferice care se trag din societile secrete vechi de secole, scria Gary H. Kah n 1992. Aceast 186

micare, zice el, nu e numai economica ci are si o dimensiune politica si o motivare satanica... Aceste forte, incrediblil de nocive, intentioneaza sa-si atinga scopul n deceniul anilor 1990... Una dintre organizatiile (lor) este Asociatia Pentru Constitutia si Parlamentul Mondial (World Constitution and Parliament Association, WPCA). ...Eforturile celor de la WPCA au devenit foarte evidente n ultimile luni, cnd se pregatesc sa lanseze campania lor publica masiva (GHK, p. 6-7) Realizarea unei singure monede n toata lumea a nceput cu tiparirea de bani noi n Elvetia, Marea Britanie, Japonia, Canada, Franta, Germania, Australia, Brazilia; n Statele Unite s-au construit tipografiile (Gary H. Kah le-a vizitat personal) si se vorbeste tot mai mult de banii roz (dolarii americani au fost totdeauna verzi). Banii noi au n toate rile o holograma si o dunga de metal sau plastic, care contine o puzderie de informatii n forma electronica (GHK, pp. 8-12). Reprezentantul Ron Paul, fost membru al Congresului American, a vizitat si el tipografiile pentru noii bani americani, si a vazut si el forma simbolica a birourilor administrative, care reaminteste de conspiratii satanice dovedite din istorie. A remarcat si dunga de metal sau plastic din banii noi din Canada, sau Marea Britanie, ca si agentul chimic care permite autoritatilor sa identifice traseul banilor n mna cetateanului. Un specialist n electronica i-a explicat lui Ron Paul cum tehnologia contemporana, care permite nregistrarea unei multimi de informatii pe acea dunga de metal sau plastic, va duce la trasarea instantanee a istoriei tuturor tranzactiilor banesti dintre cetateni, si apoi la societatea fara bani, n care cetateanul primeste de la guvern ceea ce i se da conform contului sau electronic stabilit de catre autoriti (Ron Paul, The New Money Survival Handbook - Cartea supravietuitorului Noilor Bani, 1993, pp. 10-14), adica societatea de sclavi - cetatenii de rnd, goimii - si de stapni - tehnocratii francmasoni, elita de intelectuali si bancheri din Statele Unite -, n care sclavii muncesc si se supun iar stapnii lor i hranesc ct sa poata munci si fac ce vor cu ei: utopia socialista. Iar sclavii vor fi fericiti cnd, asa cum zic azi romnii, se da mncare.

187

Popoarele lumii cer un singur guvern mondial Suprabancherii internaionali ncurajeaza, finanteaza si narmeaza ambele pri ale conflictelor armate, realiznd profit din varsarea de snge a popoarelor manipulate de ei si furniznd un argument n plus n favoarea Noii Ordini Mondiale. Acest argument este: Naionalismul este principala cauza a razboaielor si a atrocitilor. Trebuie ca popoarele lumii sa renunte la naionalism si sa accepte sa traiasca n pace, fara varsare de snge, sub un singur guvern mondial. Dar, vom vedea mai jos ca exact acesti technocrai si suprabancheri internationali, aceasta elit care conduce din umbra prin marionetele pe care le plaseaza n fruntea guvernelor nationale, planifica razboaiele si moartea n masa ca sa reduca populatia globului cu cel putin 85%. Masacrul pe care l-au efectuat trupele americane n Irak ar putea fi doar o repetitie generala la un masacru mai mare care sa ating ambele scopuri ale guvernului din umbra: sa reduc populatia globului si sa-i convinga pe supravieuitori sa renunte la nationalitate si sa devina sclavi benevoli ai elitei conducatoare, care le vor da n schimb mult dorita pace. Dupa fiecare razboi mondial, omenirea a fost cu un pas mai aproape de Noua Ordine Mondiala. Dupa primul a aparut Liga Natiunilor, care nsa nu cuprindea dect 63 de tari. Dupa cel de-al doilea, au aparut Organizatia Natiunilor Unite, care cuprinde 159 de natiuni, aproape ntreaga populatie a globului, si pe lnga care au aparut Tribunalul International, fortele de pace ale Natiunilor Unite, Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNESCO, UNICEF, si asa mai departe. In momentul n care guvernul din umbra gaseste ca a sosit momentul sa aboleasca guvernele nationale, toate structurile statale care sa le nlocuiasca pe cele nationale vor fi deja pregatite. Una dintre ele este Asociatia Pentru Constitutia si Parlamentul Mondial (World Constitution and Parliament Association - WCPA), care a fost organizata ca sa functioneze deghizndu-se ntr-o miscare de masa a particularilor doritori de pace si fratie ntre popoare. La nfiintarea Asociaiei pentru Constituia si Parlamentul Mondial - WCPA, un rol mare l-a jucat Uniunea Mondiala (World Union), al carei preedinte, N. S. Rao, este unul dintre cei doi presedinti ai WCPA. Celalalt presedinte, Philip Isely, este si el membru n Uniunea Mondiala; si secretarul general al acestei uniuni, Samar Basu, este ofiter n WCPA. Dar Uniunea Mondiala s-a contopit cu Bunavointa Mondiala (World Goodwill), care este o creaie a trustului Lucis (Lucifer). Printre membrii trustului Lucifer - Lucis se enumera: Robert 188

McNamara, care a fost Secretarul Apararii Statelor Unite, Ronald Regan, Henry Kissinger, care a fost Secretarul de Stat al Administraiei Americane, David Rockefeller, Paul Volker, care a fost presedinte la Federal Reserve, Ramsey Clark, care a fost Procurorul General al Statelor Unite si George Schulz, care a avut multe functii nalte n guvernul american, inclusiv cea de Secretar de Stat, toti vrfuri n CFR si n Comisia Trilaterala; si, n fine, reverendul Jesse Jackson, care da tonul politic populatiei de culoare din Statele Unite. O alta asociatie care colaboreaza cu WCPA este Consiliul Mondial al Bisericilor, a carei presedinta din 1975, Cynthia Wedel, este membra de onoare a Parlamentului Mondial Provizoriu. Pentru ca sa ne facem o idee despre cum este tesuta reteaua conspiratiei guvernului din umbra, sa-l examinam pe Philip Isely; el este membru n Asociatia Internationala a Educatorilor pentru Pace, Asociatia Federalista Mondiala, Amnistia Internationala (Amnesty International), Uniunea Libertatilor Civile Americane, Academia Americana de Stiinte Politice si Sociale, Asociatia pentru Educatia Globala, Prietenii Pamntului, Clubul Sierra, Societatea Audubon, Societatea Naturii Salbatice, Asociatia Umanistilor Americani, SANE, Asociatia Planetara, Institutul pentru Protectia Lumii, Cetatenii Planetei, Reteaua Viitorului Global, si alte astfel de asociatii de mase - toate finantate de cineva. Suprancarcat de atributii cum este, n 1958 Philip Isely, de profesiune inginer de integrare, a candidat pentru Congresul Statelor Unite. Dar, cele mai strnse legaturi le are WCPA cu Societatea pentru Viitorul Globului, unde Philip Isely e membru alaturi de John W. Gardner, fost Secretar al Departamentului de Sanatate, Educatie si Asistenta Sociala, Robert S. McNamara, fost presedinte al Bancii Mondiale, Glenn T. Seaborg, fost presedinte al Comisiei de Energie Atomica, si altii. Activitatea acestei societati consta din faurirea planului pe care-l urmeaza guvernele pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale. Marele public si nchipuie ca si aceasta Societate pentru Viitorul Globului este, ca diverse alte societati si asociatii, o miscare populara cu scopuri de binefacere sau de protejare a naturii. In 1984, la sesiunea acestei societati, au participat Asociatia Umanistilor Americani, Bahai, Institutul Brookins, Clubul de la Roma, CFR, Fratia Luminii Interioare (termen masonic), Proiectul Global al Anului 2000, Asociatia Internationala a Educatorilor pentru Pace, Organizatia Nationala a Femeilor, Initiativa Planetara, Proiectul Foametei, Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Comisia Trilaterala, Societatea pentru Viitorul Lumii si Y.E.S. Societatea pentru Viitorul Lumii se afla sub egida marilor industrii ca AT&T (telefoanele Statelor Unite), General Electric, General Motors, IBM, Ortho Pharmaceutical, Xerox, si altele.

189

General Electric, General Motors si Xerox finanteaza si Comisia Trilaterala. De aceea, cnd Philip Isely publica noua Constitutie a omenirii desnationalizate, sefii de state o iau n serios (GHK, pp. 83-86). Intre 1946 si 1950, Philip Isely a fost organizatorul Actiunii pentru Federatia Mondiala, iar ntre 1954 si 1958, al Consiliului Americii de Nord pentru Conventia mondiala a Popoarelor. Apoi, n 1958-59, a fost seful Comitetului pentru Adunarea Constituanta a Constitutiei Mondiale, devenind secretarul ei general, pentru a deveni finalmente, n 1966, secretarul general al WCPA. Philip Isely a emis prima circulara pentru convocarea unei adunari constituante mondiale ntre 1958 si 1961; mii de nalti demnitari de stat au aderat la ea, prim ministri, ministri de cabinet si laureati ai premiului Nobel. Lucrarile au nceput n 1965, nti la Milano, si apoi la Wolfach n Germania si au durat pna n 1968. In 1977 a avut loc a doua sesiune de lucrari la Innsbruck, cu numele de Adunarea Constituanta Mondiala. La Constitutia mondiala au aderat 25 de tari la acea data. A treia sesiune a avut loc n 1979 la Colombo, n Sri Lanka; altele trei au avut loc n 1982 la Brighton, n Anglia, n 1985 la New Delhi, n India si n 1987 la Miami Beach, n Florida. S-au adoptat 11 acte la aceste sesiuni si la ultima au fost desemnati membrii Prezidiului Mondial si ai Parlamentului Mondial Provizoriu. Acest guvern provizoriu va fi nlocuit cu un guvern mondial deplin dupa ce 25 de tari vor ratifica Constitutia mondiala. Intre 29 aprilie si 9 mai 1991 a avut loc o alta sesiune la Lisabona, unde s-a lansat procesul de ratificare a Constitutiei mondiale (GHK, pp. 164-165). Cartea lui Gary Kah contine n facsimil corespondenta si documentele pe care le-a primit el de la Filip Isely pe vremea cnd acesta credea ca Gary Kah este, ca si el, devotat cauzei nrobirii maselor si distrugerii structurii nationale si statale a popoarelor. Scrisorile oficiale contin lista demnitarilor WCPA, care se recruteaza dintre membrii proeminenti politic ai tuturor religiilor - iudaism, crestinism, hinduism, budism, alte religii asiatice, cu preponderenta religiilor pagne, pentru ca acestea au multe puncte comune cu Noua Religie a Noii Ere. De asemenea, este de remarcat strnsa legatura dintre ONU si agentiile ONU, pe de o parte, si WCPA pe de alta. Dintre 150 membri de onoare, 34 sunt nalti functionari ai ONU; 14 sunt bancheri din marea finanta; 8 sunt laureati ai Premiului Nobel (care n ultimele decenii a devenit un for pur politic). Ca nationalitate, 26 sunt din India, 10 din Nigeria, 9 din Statele Unite, 9 din Marea Britanie, 8 din Canada, 6 din Pakistan. Desi acestia decoreaza cu 190

renumele lor WCPA, adevaratii conducatori sunt necunoscuti si lucreaza din umbra. Gary Kah a primit ultima scrisoare la 28 februarie 1991, n care era invitat sa participe la sesiunea din Lisabona; pentru ca sa fie demn de a participa, trebuia sau sa promoveze ideea Noii Ordini Mondiale n afise publicate n ziare cu circulatie de cel putin 25.000 de exemplare, sau sa adune semnaturile a cel putin 700 de noi aderenti. Asta nsemna ca el trebuia sa nceapa sa promoveze activ Noua Ordine Mondala; cum constiinta nu l-a lasat sa faca acest lucru, s-a retras si s-a grabit sa-si publice cartea - pe de-o parte din convingerea adnca a imensului rau pe care Noua Ordine Mondiala l pregateste pentru omenire, pe de alta pentru a-si proteja viata si familia, caci conspiratia satanica mondiala si elimina adversarii pe ascuns, nu la lumina zilei, cnd au devenit cunoscuti, ca sa nu-si arate adevarata fata (GHK, pp.169;82). Cta vreme americanul nu si-a pierdut dreptul de a fi purtator de arma, elita conspiratoare se ferete de a trezi banuielile publicului pe care l mpinge spre sclavie. n 1787, prinii naiunii americane (our founding fathers) i-au prescris cetateanului n Constituia Statelor Unite dreptul de a purta arme tocmai pentru a se apara de abuzurile guvernului. De aceea, n ziua de azi a nceput o campanie masiva n mass-media americana pentru a convinge cetenii sa renunte la dreptul de a purta arme, concomitent cu o avalansa de omoruri misterioase si fara nici un scop aparent; psihopai care, sub influenta drogurilor sau a altor mijloace de alterare a contiinei, dau buzna n magazine, n restaurante, n scoli si mpuca la ntmplare, ca apoi sa ramna nuci sau sa se sinucid. Aceste asasinate absurde, aparent la ntmplare au darul sa convinga publicul ca guvernul trebuie sa confiste armele de la ceteni. In ultima sa scrisoare catre Gary Kah, Philip Isely scrie: Cnd se vorbeste despre Noua Ordine Mondiala, se pomeneste doar despre rearanjarea echilibrului de fore ntre naiuni suverane, graie concentrarii puterii militare n locuri strategice, n timp ce toate naiunile ramn narmate n suficient masur ca sa nu fie expuse agresiunii. Dar NU aceasta este Noua Ordine Mondiala... (ci) o Federatie Mondiala de naiuni dezarmate sub constitutia unui Guvern Francmasonic Federal Mondial, nici mai mult nici mai puin. Constitutia e deja scrisa. (GHK, facsimilul scrisorii). Att n aceasta scrisoare, ct si n cea trimisa sefilor de stat, se accentueaza nereusita ONU de a menine pacea n lume - motiv pentru care este necesara WCPA, care pastreaza nsa logo-ul ONU. Tot asa, apariia ONU a fost justificata prin nereusita

191

Ligii Natiunilor, de dup primul rzboi mondial, de a menine pacea n lume. Dar, acelasi grup de persoane au faurit att Liga Naiunilor ct si ONU si WCPA .(GHK, p.176) Rolul lui Hitler n planul instaurrii Noii Ordini Mondiale S analizm acum rolul pe care l-a jucat Adolf Hitler n marele Plan al Noii Ordini Mondiale i nvturile oculte primite de Hitler de la Meister Dietrech Eckhart. Aceste informaii sunt de o importan crucial n nelegerea Noii Ordini Mondiale care se urmrete a fi instaurat, deoarece, din toate punctele de vedere, Hitler a reprezentat imaginea perfect a Anticristului epocii New Age care urma s vin. Cu alte cuvinte, Anticristul anunat de Biblie va semna perfect cu Hitler, i va domni n acelai mod, ndeplinind aceleai scopuri malefice mpotriva oamenilor. nainte de a porni mai departe n derularea informaiilor, este indicat s ne reamintim cteva profeii biblice care prevestesc caracteristicile viitorului Anticrist: 1. Daniel 8: 23-25 i cnd sfritul va fi aproape (sfritul veacurilor) se va ridica un rege cu chip fioros i care va avea tiina celor ntunecate. Iar puterea lui va fi mare, dar nu va fi de la el izvort: i el va distruge prin metode oculte, i i va spori influena prin diverse practici, i i va distruge pe cei drepi i credincioi. i, de asemenea, prin domnia sa va face s prospere tiina (magiei negre sau vrjitoriei) sub oblduirea lui; i se va proslvi pe sine nsui i fr lupt direct i va distruge pe muli Aceasta este o descriere a Anticristului care va domni n veacurile de pe urm. Majoritatea celor care citesc acest pasaj nu au nici cea mai mic idee despre faptul c aici se face referire la vrjitorie. Un rege cu chip fioros este un mod foarte adecvat de a-l descrie pe Adolf Hitler sau pe oricare vrjitor. Fr-ndoial, Hitler a practicat magia neagr, iar n cea mai mare parte din demonstraiile lui oratorice publice a fcut uz de diverse metode active de magie neagr. tiina lucrurilor ntunecate nseamn de fapt, n limba n care a fost scris textul iniial, magie neagr i vrjitorie. n urmtoarea fraz se spune c va face s prospere tiina (meteugul) sub propria oblduire. Acest cuvnt se refer, din nou, n mod evident la vrjitorie.

192

Pentru a verifica dac termenul tiin se refer n acest caz la magie sau vrjitorie este suficient s intrm ntr-o librrie occidental unde se vnd cri din curentul New Age sau satanist i s rsfoim cteva publicaii. Magicienii sau satanitii se refer la practicile lor malefice prin cuvntul tiin (sau meteug). Astfel, putem concluziona c acest pasaj biblic prevestete clar c Anticristul va fi un adept practicant experimentat n magia neagr. 2. Daniel 11:37-38 El nici nu-l va preamri pe Dumnezeul strmoilor si, nici nu va avea dorin pentru femei, nici nu se va nchina nici unui Zeu: cci se va proslvi i adula pe sine nsui mai presus de orice Anticristul nu-l va iubi pe Dumnezeul strmoilor si. Cu alte cuvinte, el va practica o religie care nu este izvort din Scripturile ebraice, din Vechiul Testament. Anticristul nu va avea dorin pentru femei. nvaii i cercettorii Bibliei cred c acest lucru nseamn c va fi un pervertit din punct de vedere sexual sau un homosexual, sau ambele. 3. Apocalipsa 17:10-11 Sunt i apte mprai: cinci au czut, unul este, iar cellalt n-a venit nc, i cnd va veni, el va rmne puin vreme. i fiara care era, i nu mai este, ea nsi este al optulea, i este din numrul celor apte i merge la pierzanie. Cei apte mprai din acest capitol sunt apte Regi Tenebroi. Un Rege Tenebros este un conductor unic din dou puncte de vedere: 1) Din punct de vedere politic este un dictator absolut. Acest fapt nu reprezint nimic nou, cci istoria este plin de asemenea personaje. 2) Din punct de vedere ocult, el va fi un slujitor al Satanei instaurat lider, i care ndeplinete rolul unic de a-i conduce zilnic poporul n conformitate cu preceptele satanismului. Cnd aceste dou caracteristici sunt puse la un loc, se obine o list foarte scurt de conductori care au domnit n acest mod. Pe vremea cnd Apostolul Ioan a scris Apocalipsa, lumea se afla sub clciul celui de-al aselea Rege Tenebros, Nero al Romei (desemnat n citat prin unul este). nainte de Nero, lumea a mai avut cinci regi Tenebroi, a cror serie a nceput cu Nimrod al Babilonului. Dar, dup Nero, nu a mai existat nici o persoan care s ndeplineasc acest rol unic de Rege Tenebros; nimeni, pn la Adolf Hitler! Hitler a fost att un dictator absolut, ct i un preot satanic pentru ntreaga naiune. Oricine are informaii dspre doctrina satanist v poate confirma c spectacolele publice uriae ale lui Hitler erau pur i simplu nite ceremonii publice satanice n care Hitler juca rolul de Mare Preot. Deci, Hitler a fost cel de-al aptelea Rege Tenebros din istoria Omenirii i, exact aa cum au prevestit Scripturile sfinte, el a domnit numai 12 ani (el va rmne puin

193

vreme - aa cum spune citatul biblic). Prin urmare, Anticristul va fi cel de-al optulea Rege Tenebros al istoriei i va fi din numrul celor apte, cu alte cuvinte, va fi exact la fel ca ceilali apte Regi Tenebroi care au domnit naintea lui. El va fi exact ca Adolf Hitler! n Biblie se mai spune c aceast domnie a Anticristului, orict de teribil ar fi, va fi precedat imediat de o perioad de pace i siguran (cum aparent exist astzi) i de un sfrit aparent al rzboiului i suferinelor. Toate popoarele lumii vor fi pclite cumplit de aceste aparene. Imediat dup cel de-al doilea rzboi mondial au nceput s apar zvonuri i poveti despre implicarea lui Hitler n practica ocult, ntunecat i malefic a magiei negre. Dar, pe ct de brusc au aprut aceste informaii, pe att de abrupt au i disprut. Istoricii i politicienii au prut foarte potrivnici n a recunoate fi aceast latur satanic a personalitii lui Adolf Hitler. Cu toate acestea, este necesar s nelegem existena acestei laturi, deoarece multe din cele petrecute n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial, nu pot fi nelese sau explicate n afara contextului practicrii vrjitoriei de ctre Hitler i oamenii lui de ncredere. Acest studiu nu s-ar fi putut realiza pornind de la publicaiile aprute n librriile sau bibliotecile obinuite. Exist librrii New Age sau sataniste, unde se gsesc cri ai cror autori nu se dau napoi de la a aduce n discuie satanismul lui Hitler. n lucrrile Cenua lui Hitler - Seminele unui Nou Reich, de Col. Howard A. Buechner i Sulia Destinului, de Trevor Ravenscroft i Samuel Weiser se abordeaz pe larg problema satanismului lui Hitler. n Sulia Destinului, Trevor Ravenscroft arat c procesele de la Nurenberg au avut un eec total n a identifica adevrata natur a rului care a existat n spatele faadei exterioare a Socialismului Naional; ntr-adevr, ritualurile de iniiere i practicile magiei negre constituiau esena dominaiei naziste. Peste numai cteva pagini, Ravenscroft afirm c, ntre anii 1909-1913, Hitler a atins nivele superioare de contiin utiliznd drogurile i a studiat n profunzime ocultismul medieval i magia ritualic .... n 1904, cnd Hitler avea 15 ani, el se afla mpreun cu un prieten, August Kubizek. La un moment dat, l-a prins brusc de mini pe Kubizek i l-a strns foarte tare. Ochii i ardeau de parc ar fi avut febr i a nceput s vorbeasc cu o voce puternic, aspr i rguit. Kubizek a simit atunci c Adolf era controlat de o entitate ciudat care slluia n corpul lui. i n acel moment el vorbea elocvent despre faptul c avea s-i fie dat un mandat de conducere a Germaniei, pentru a-i reda acestei ri gloria ei de drept.

194

Misterul fusese spulberat: Hitler fcuse experimente satanice timp de aproximativ un an, iar acum era posedat de demoni. La aceast vrst, Hitler a fost, de asemenea, puternic influenat de alte dou personaliti: Friedrich Nietzche care ndemna, prin filosofia lui, ca valorile cretine s fie revizuite i nlocuite cu valorile pesimismului i nihilismului, i Richard Wagner, marele compozitor german, care l adora pe Lucifer deghizat cu iretenie ntr-un Christos Exclusivist al rasei Arienilor. ntre 1903-1913, cei care-l cunoteau pe Hitler au remarcat c el s-a transformat dintr-un vorbitor timid, care prea c se blbie la fiecare cuvnt, ntr-un orator foarte puternic i charismatic care prea s aib capacitatea de a-i fermeca auditoriul. i totui, vocea pe care o avea nu era a lui i el prea impregnat de o for stranie n timp ce vorbea . n cartea Cenua lui Hitler, autorii comenteaz n legtur cu schimbarea stilului oratoric al lui Hitler: Muli oameni cred c prost instruitul Adolf Hitler s-a transformat n oratorul cel mai de succes care a trit vreodat pe pmnt... Ce schimbare imens a nsemnat pentru viaa lui Hitler aceast posesiune demoniac! Femeile din Germania l considerau politicos, armant, stilat i foarte chipe. Probabil c ochii lui hipnotici le inspirau multora dintre ele o atracie fatal. Se tie n lumea ocult c demonul care posed o fiin ncearc s atrag sau s hipnotizeze i ali oameni. Hitler adora ntlnirile fa n fa, ntre patru ochi, cu dumanii si, deoarece tia c i putea controla cu uurin, aa cum a fcut la Munchen cu Primul Ministru britanic Chamberlain! Ochii lui de un albastru pal radiau o putere hipnotic. De asemenea, Hitler a fost irezistibil atras de poveti din mistica Pangermanic, de vechi legende nordice, aparinnd unui popor legat printr-o frie de snge care substituise Crucea Cretin cu Swastika i care participa la ritualuri de magie neagr n care erau implicate perversiuni sexuale. Toate acestea alctuiau un amestec mbttor pentru mintea i sufletul tnrului Adolf, dar n acelai timp l pregteau pentru experiena sa ultim, i anume intrarea n unele societi satanice. Maestrul unei astfel de societii era n acea vreme Dietrich Eckhart, care a exercitat o profund influen asupra lui Hitler. n aceast perioad Hitler a nceput s devin fascinat de personalitatea, puterea i misiunea Anticristului. i tot n aceast perioad i s-a schimbat culoarea ochilor, acetia cptnd o nuant de albastru palid care apare de multe ori la oamenii care sunt posedai.

195

Eckhart a fost unul dintre cei mai fanatici i experimentai practicani ai satanismului din Europa. El le spunea n repetate rnduri colegilor si adepi c a primit un mesaj satanic conform cruia el avea destinul de a pregti scena pentru Anticrist, omul care va fi inspirat de Lucifer s cucereasc lumea i s duc la glorie rasa Arian. Eckhart a condus o serie de edine de magie la care au participat att ocultiti rui, ct i germani, i n care Alfred Rosenberg a jucat un rol esenial. Rosenberg, considerat el nsui a fi profetul Anticristului i interpretul Protocoalelor nelepilor Sionului, o invoca cu regularitate pe Fiara din Apocalips - Monstrul Luciferic care preluase controlul asupra corpului i sufletului lui Adolf Hitler. ntre anii 1919-1923, Eckhart nu a precupeit nici un efort pentru a-l instrui temeinic pe Hitler n toate aspectele legate de magia neagr, transformndu-l ntr-unul dintre cei mai de vaz adepi ai ocultismului ntunecat din istoria omenirii. Astfel, Eckhart l-a selecionat pe Hitler n vederea instruirii acestuia n una dintre cele mai nalte forme de magie neagr, care fusese inventat cu 1000 de ani mai devreme i fusese reactualizat de Alister Crowley. Aceast form de magie neagr aducea pervesiunea sexual pn la un grad nemaintlnit n istoria magiei. Ritualurile i ceremoniile specifice acestei magii conineau practici sexuale perverse i extrem de sadice, sacrificii animale, orgii heterosexuale, biciuiri pn la snge i sodomie, ntruct Crowley descoperise c cel care se lsa prad ritualurilor celor mai sadice i putea trezi o capacitate vizionar ptrunztoare cu privire la lucrrile inteligenelor malefice i putea dispune de puteri magice fenomenale. Hitler era groaznic torturat n timpul acestor ritualuri. ntr-unul dintre aceste ritualuri s-a realizat i iniierea lui Hitler printr-un ritual magic sadic monstruos care l-a fcut pe Hitler s devin moale ntre picioare, incapabil s druiasc plcere vreunei femei. Acest act monstruos l-a fcut pe Hitler incapabil de vreo alt activitate sexual normal, dar n schimb l-a umplut cu o ur i cu un venin supranaturale. Acum, pervertirea lui Hitler devenise att de monstruoas, nct el era capabil s plnuiasc i s duc la ndeplinire faptele cele mai cumplite pe care le-a cunoscut vreodat omenirea. Monstruozitatea lui Hitler era att de terifiant nct istoricii i biografii nu au putut sau nu au vrut s vad i s neleag realitatea. Dup spusele pline de autoritate ale lui Ravenscroft , principalii biografi ai lui Hitler nu au fost capabili s sesizeze c perversiunea sexual a preluat locul central n viaa lui . Ei se ocup de aceast problem ntr-un mod

196

fragmentat n capitole de genul Era oare Hitler impotent? sau Atitudinea lui Hitler fa de femei. Ei nu reuesc nicidecum s neleag c o pervertire sexual monstruoas se afl n nsi esena existenei lui, constituind sursa puterilor sale mediumice i a clarviziunii i motivaia ascuns n spatele fiecrui act de rzbunare sadic asupra umanitii. Nu exist nici o ndoial c Adolf Hitler a fost la fel de impotent ca i Regele Klingsor, cci i el, la rndul lui, era incapabil de a ajunge la orgasm prin relaii sexuale normale. Aici nu este vorba despre castrarea fizic; ci c, mai degrab, impotena lui Hitler avea un fundament psihologic profund. mplinirea sexual a lui Hitler rezulta doar n extremele sadismului i masochismului, i el cunotea desftarea sexual numai dac le provoca durere altor oameni sau dac suferea dureri el nsui. ... Hitler se retrgea pe ascuns n cartierul ru famat al Vienei, unde se lsa legat i biciuit de ctre orice prostituat care era dispus... De altfel, acesta este i genul de relaie dintre Hitler i Eva Braun. Ea i ndura tirania oricnd i oriunde, cu excepia situaiei cnd se aflau n dormitor, unde ea devenea stpna atotputernic iar el (Hitler) sclavul care se tra n genunchi. Hitler, n 1921, la vrsta de 33 de ani, era complet posedat de spirite malefice i perfect pregtit s preia conducerea Partidului Socialist Naional. Nimeni nu ar putea nelege monstruozitatea aciunilor ordonate de Hitler i graba lui n desfurarea celui de-al IIlea rzboi mondial, fr a cunoate adevrul despre pervertirea satanic n care el s-a complcut de bunvoie. Deci Hitler se considera a fi chiar Anticristul, la fel creznd i muli ali ocultiti ai lumii din acel timp. n realitate, Hitler a fost predecesorul imediat al adevratului Anticrist. Hitler a fost cel de-al aptelea Rege Tenebros din Apocalips; adevratul Anticrist va fi al optulea Rege Tenebros i va semna cu Hitler, n conformitate cu prevestirile profeiilor. Dar, acest al optulea Rege Tenebros va reui s-i ascund bine monstruozitatea fa de omenire, convingndu-i pe oameni c el vine precum un Christos plin de iubire, ca un aductor al pcii i siguranei unei lumi care are atta nevoie de ele. Dup ce va fi convins aproape pe toat lumea c este divin i demn a fi preaslvit, el i va arunca masca i va iniia seria evenimentelor groaznice descrise de Apocalips. Cu adevrat, profetul Daniel a avut dreptate cnd a spus c Prin pace (fr lupt) va distruge pe muli. (Daniel 8:25). Se pare c suntem foarte aproape de momentul apariiei Anticristului.

197

Imperiul financiar n deceniile anilor 1970 si 1980, bncile mici locale au fost cumparate de ctre bnci mari n cadrul fiecarui stat din Statele Unite: apoi acestea au fost la rndul lor cumparate de suprabnci din New York, astfel nct o mna de banci deine absolut toata averea. In 12 state, de exemplu, de la New England pna la South Carolina, 3 suprabanci din New York dein 85% din toata averea bncilor. Dar toata averea naiunii este controlat de Banca de Rezerv Federal (Federal Reserve Bank). Opt dintre principalii proprietari ai acestei suprabanci care stapneste America sunt: Bncile Rothschild din Londra si Berlin; Banca Fraii Lazard din Paris; Banca Israel Moses Seif din Italia; Banca Warburg din Hamburg si Amsterdam; Banca Fraii Lehman, Banca Kuhn Loeb, Banca Chase Manhattan si Banca Goldman Sachs, toate din New York. Banca Chase Manhattan i aparine lui Rockefeller; restul apartin celor al caror nume l poarta, adica lui Rothschild, Kuhn, Loeb, etc. Aceste banci particulare (cuvntul federal din numele bncii este o minciuna de aruncat praf n ochii publicului) dein sistemul monetar al Statelor Unite prin aciunile pe care le dein cei aproximativ 300 de acionari, proprietarii bncilor sus-numite, care toti se cunosc ntre ei si sunt uneori nruditi. Cea mai mare influenta asupra vietii economice americane o are, prin mecanismul acesta, familia Rothschild care, ncepnd ca telali si cmtari de cartier la Frankfurt, prin asocierea cu societile oculte (francmasoneria) au devenit n decurs de doua secole stapnii bogaiilor lumii si promotorii Noii Ordini Mondiale. Pe la 1820 cinci frati Rothschild stapneau sistemul bancar din Franta, Anglia, Austria, Italia si Germania, si bancherii asociati lor au prosperat, iar cei nealiniati au disprut din aceste ri. Spre sfrsitul secolului XIX, bancherii Rothschild au intrat n finanele Statelor Unite, prin bancherii Warburg din Germania, care erau partenerii bncii Kuhn si Loeb din New York. Paul Warburg a fost primul presedinte la Federal Reserve System. J. P. Morgan li s-a asociat, cci familia lui sprijinise conspiraia masonica si guvernul mondial nca din anii 1770, cnd ruda lui Morgan, Alexander Hamilton, devenise primul secretar al Trezoreriei Statelor Unite. Familia Rothschild a finanat si nscaunat dinastii financiare ca Rockefeller (monoplul petrolului), Carnegie (monopolul otelului), Harriman (cile ferate). Castorindu-se ntre ei, acestia formeaza de-acum o unitate att biologica ct si financiara. Prin 1970, bancile controlate de Rockefelleri deineau un sfert din avutul ce-l dein bncile din America si 30% din tot ce detin societile de asigurare. Incercarile de a-i mpiedica

198

pe acestia sa acapareze toata industria si finantele Statelor Unite (n 1911, n 1966, n 1975) au euat si i-au costat viata pe oamenii lucizi si cinstiti ca reprezentantul Louis McFadden, otravit la New York sau reprezentantul Larry McDonald, asasinat n avionul coreean 007, la 31 august 1983, deasupra spaiului aerian sovietic; sau senatorii John Heinz si John Tower, amndoi decedai n misterioase accidente de avion particular. Urmrind filiera de nrudire si de finantare schitata sumar aici, se cristalizeaza elita bancherilor internationali care, n strnsa colaborare cu conspiratia societatilor oculte, creeaza Noua Ordine Mondiala (GHK, pp. 12-18). Ce-i motiveaza pe membrii acestei elite bancare n distrugerea planificat a culturii, economiei, religiei, spiritualitii, vietii turmelor de oameni, a celorlalti? Raspunsul l da Rockefeller nsusi: ntrebat de ce doreste sa candideze la presedinia Statelor Unite, el a raspuns cu candoare: Ce altceva mi-a mai ramas de dorit, cnd am totul? Dar unii autori cred ca Rockefeller nu e dect o marioneta n minile altora, ca si francmasonul Clinton sau oricare alt presedinte american; caci de doua ori era sigur ca va fi presedinte si totusi coruptia electorala si orchestraia mass-mediei n-au fost dirijate astfel nct sa fie el cel ales. Familia Rothschild are cile ei misterioase; Meyer Amschel, telalul si camatarul care a fondat imperiul Rothschild la Frankfurt delapidnd cele circa 3 milioane platite de guvernul britanic landgravului de Hesse-Cassel, pentru tinerii germani trimisi sa suprime revolutia americana, avea si functia de rabin (vezi Jewish Encyclopedia - Enciclopedia iudaica, vol. X, p. 499 si urmatoarele, dupa George Armstrong, Rothschild Money Trust - Trustul Monetar Rothschild, 1940, p. 21). La congresul din 16 iulie 1782 al Lojei Masonice de la Wilhelmsbad, care fusese complet infiltrat de illuminati lui Adam Weishaupt, s-a hotart sa se mute cartierul general al francmasoneriei contopite cu illuminai din Bavaria la Frankfurt, care de-acum era fortareaa lui Rothschild, si din acel oras aceste doua forte par sa fi nceput sa colaboreze, subordonate acelorai stpni. Statele Unite ale Americii par sa fi fost de la nceputuri bastionul acestei subversiuni subterane, n ciuda repetatelor avertismente ale presedintilor si patriotilor americani ca George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln, care se banuieste ca a fost asasinat tocmai pentru ca se opunea planurilor Noii Ordini Mondiale. Binenteles, povestile despre asasinarea lui Lincoln, date publicitii pentru consumul maselor si predate n scoli sunt la fel de adevarate ca si istoria romnilor scrisa de Mihai Roller. Colonelul Edward Mandell House, care era creierul presedintelui american Woodrow Wilson, era, dupa parerea lui Gary Kah, un agent al cartelului Rothschild-Warburg-Rockefeller (GHK, pp. 24-30).

199

Gary Kah face o paralela ntre conspiratia subversiva a illuminatilor francmasoni si Consiliul pentru Relatii Externe, CFR-ul, care-l duce la concluzia ca ambele organizatii lucreaza n acelasi mod, cu aceleasi mijloace, n acelasi scop: pentru a instaura dominaia unei elite asupra tuturor popoarelor lumii pe care le vor degrada, aducndu-le la rangul de vite umane. Cu acest scop se infiltreaza n guvernele si structurile administrative si statale ale popoarelor, lucrnd n cel mai mare secret si punnd accentul pe siluirea minii victimelor. La pagina 182 din raportul anual al CFR-ului pe anul 1990 se accentueaza faptul ca membrii CFR-ului n-au voie sa publice spusele cuiva indicnd sursa n ziare, sa le repete la radio sau televiziune sau de pe un podium sau n cadrul unei lectii sau sa le scrie n afara unei comunicari interne ntre ei cu circulatie limitata, n nici o publicatie... participantii la sedinte nau voie sa transmita spusele cuiva vreunui reporter... ori unde exista vreun risc sa fie larg distribuite sau publicate (GHK, p. 35). Gary Kah arata ca CFR s-a infiltrat in partidul democrat al Statelor Unite n anii 1920-30 si in Partidul republican n anii 1940, astfel nct cele doua partide sunt de fapt filialele aceleiasi organizatii; si, odata cu cel de-al doilea razboi mondial, s-a infiltrat si a preluat functiile guvernului n America. La nfiintarea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) n 1945, din 14 membri ai comitetului fondator, 10 erau membri n CFR. Terenul pe care s-a construit sediul ONU, asezat la New York, a fost donat de John D. Rockefeller, Jr. Secretarii generali ai ONU au caziere ciudate: Alger Hiss a fost spion sovietic n guvernul american; U Thant l lauda pe Lenin mai presus dect pe oricine; Kurt Waldheim a fost soldat nazist. Dar despre Hitler, care avea un bunic evreu si o amanta evreica (Eva Braun), se spune ca, alarmat la gndul ca ar putea fi antajat cu acel bunic evreu, i-a ordonat lui Hans Frank s-i studieze genealogia. Circula zvonul ca bunica lui Hitler, Maria Anna Schickelgruber, din Waldvietral n Austria, ar fi rmas gravid cu tatl lui Hitler, Alois, pe cnd era servitoare n casa baronului Rothschild din Viena i c acesta din urm era tatl adevarat a lui Alois si bunicul lui Adolf Hitler. Hans Frank i-a raportat lui Hitler ca bunica lui Hitler l-a conceput pe tatal lui Hitler, Alois, pe cnd era servitoare la Graz, n casa unui evreu. Alois n-a fost niciodat recunoscut drept copil al celui cu care bunica lui Hitler s-a mritat ulterior. S-a discutat mult dac ntr-adevar era Hitler nepotul nelegitim a lui Rothschild sau al altui evreu; faptul cert este ca el credea c este i ca bancherii Rothschild i-au acordat un sprijin imens ca

200

sa acapareze puterea n Germania. Hitler a nceput rzboiul invadnd Austria, unde s-a grabit n primul rnd sa distrug toate urmele descendenei tatlui lui. Dar principalul sprijin l-a primit Hitler de la I. G. Farben, cartel care sprijinea socialismul i era n strns cooperare cu Standard Oil din America, compania lui Rockefeller (RE, pp. 266-267). Cum pe la jumatatea secolului nostru naiunile se opuneau nca integrrii totale n unica gloata mondiala, conducatorii din umbra au nfiintat n 1954 Grupul Bilderberg cu scopul de a realiza integrarea economic a Europei, lucru dorit asa de fierbinte de romni, care n majoritatea lor nu stiu ca integrarea economic a Europei nu nseamn nimic altceva dect ntinderea comunismului si n Europa Occidentala i permanentizarea structurilor comuniste n Europa Rasritean. Grupul Bilderberg cu cei aproximativ 100 de membri ai si, recrutati din vrfurile puterii financiare, a fost finanat masiv de ctre fundatiile Rockefeller si Ford. Prima lui realizare a fost Piaa Comuna Europeana, care se preconiza sa devina o uniune politica, la 31 decembrie 1992 (GHK, pp. 38-39). Dar, cum zice Douglas Reed, unul dintre cei mai talentai, mai inimosi si mai lucizi scriitori ai secolului nostru: la mare pericol Dumnezeu le d popoarelor cte o scnteie de inspiraie. Tot anul 1993 a fost punctat de zvrcoliri ale naiunilor europene prinse n capcan, care se mpotriveau unificrii Europei. Practic, toi americanii care participa n Grupul Bilderberg sunt sau au fost membri n CFR. O alta organizaie-sor este Clubul de la Roma, nfiinat n 1968, care numar mai puin de 100 de oameni de stiinta, educatori, economisti, umanisti, industrialiti, si oameni care ocupa funcii n guvernul national si international cum zic chiar ei, fara s explice unde sunt birourile guvernului internaional, si unde ei sunt international civil servants (funcionari ai guvernului internaional). Participanii americani din acest club includ membrii CFR-ului i ai familiei Rockefeller. Sarcina grupului de la Roma este unificarea ntregii lumi, deci s-ar parea ca acest club este deasupra grupului Bilderberg. La 17 septembrie 1973 un raport al acestui club arata ca globul pmntesc a fost mprit n 10 regiuni administrative, care se afla deocamdata n stare de flux si nu corespund cu nici un fel de granie naionale. In 1973 aceste regiuni se chemau regate (kingdoms). n 1974 a fost republicat acelai raport, dar cuvntul regate a fost omis. Ceea ce l alarmeaza pa Gary Kah n raportul acestui club despre activitatea guvernului international este fundamentul lui satanic-ocult, adica 201

faptul ca se bazeaza pe religia New Age - Noua Era. La pagina 42 a cartii sale, Gary Kah reda harta lumii cu cele 10 regiuni formulate de Clubul de la Roma, unde se vede clar ca regiunea numarul cinci ocupa ntreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice cu toate tarile socialiste satelite nglobate n ea; adica Romnia nu este o tara ci o parte din regiunea 5, Rusia. Aa arata harta lumii la ora aceea. Graniele regiunilor sunt n stare de flux, dupa cunoscutul model sovietic, care muta granitele republicilor unionale astfel nct sa fie ntotdeauna varsare de snge si suferinta ntre armeni si musulmani, ntre romni si ucrainieni, si asa mai departe. Aceste continui deplasari ale granitelor naturale ndeplinesc un dublu scop: pe de o parte mbogatesc bancherii internationali care fabrica si vnd armamentul, reducnd populatia globului, care este, zic ei, prea numeroasa; pe de alta parte conving oamenii ca nationalismul si patriotismul sunt cauza tuturor relelor si numai renuntarea la suveranitatea nationala va aduce pacea n lume, sub un guvern mondial, ntr-o noua ordine mondiala. Trebuie sa dezvoltm o contiin global care va obliga fiecare individ sa-si accepte rolul de membru n comunitatea globala... Fiecare individ trebuie sa-si dea seama ca unitatea de baza a cooperarii umane si a supravietuirii s-a mutat de la nivel national la nivel global, scrie comitetul executiv al Clubului de la Roma n cartea sa Mankind at the Turning Point Omenirea la Rscruce, p. 147. In ncheierea acestei carti, la pagina 206, se stravede adevarul despre clubul de la Roma si toate organizaiile surori: scopul este schimbarea fundamentala... n distribuirea averii si venitului (fundamental changes... in the distribution of wealth and income) (GHK, pp. 43-44). Caci distribuirea averii si-a venitului nu va mai fi pe baza liberului schimb, unde producatorul si vinde munca si produsele la pretul pietii si este platit dupa ct valoreaza oferta lui pe piata libera. In Noua Ordine Mondiala omul va fi sclav total si perpetuu al guvernului francmasonic mondial care-i cere maximum de efort si n schimb l hraneste, l mbraca si-l cazeaza cta vreme este productiv, dupa baremele stabilite de guvern pentru vita umana; iar cnd nu mai este productiv, urmeaza eutanasia, adica eliminarea lui cu blndete dintre cei vii. Romnii care vad cum fostii activisti comunisti fac pe nationalistii se dezgusta de nationalism si se arunca n bratele guvernului mondial ca vitele duse la taiere nestiind ca acesti fosti activisti comunisti sunt finantati ca sa faca pe nationalistii tocmai pentru ca trecutul lor comunist sa arunce o pata asupra simtirii nationaliste si a patriotismului n general.

202

Noua religie a Noii Ordini Mondiale Intre 1949 si 1956, Curtea Suprema American, ornat bogat cu masoni n special din Ritul Scoian de Sud, s-a concentrat asupra eliminarii cretinismului din viata americanilor. Intre 1939 si 1971, jurisdictia masonic de Rit Scoian din Sud se numea jurisdicia Noii Ere; publicaia Consiliului Suprem al Jurisdictiei de Sud a ordinului Masonic de Rit Scotian din Statele Unite se intituleaza The New Age - Noua Er. In 1925, alegerile nu erau nca falsificate n aa msura ca azi, cci nu erau computerizate. Candidnd la Senatul Statelor Unite, Hugo Black a fost obligat sa-si dea demisia din Ku-Klux-Klan, ncheindu-si scrisoarea de demisie cu cuvintele: al vostru, legat de voi indisolubil. Senatorul Black a continuat sa participe n secret la adunarile Ku-KluxKlan-ului, ramnnd membru pe via i adept al imperiului invizibil. In public, Hugo Black nega ca ar fi membru, si oponenii liberali s-au grbit s-l cread. Apoi, Franklin Delano Roosevelt l-a numit pe Hugo Black n Curtea Suprema, unde judecatorii sunt numiti pe via si unde Hugo Black s-a dedicat eliminrii cretinismului din coli sub pretextul separarii dintre stat si biserica. Sute de hotarri judecatoresti care interzic crestinismul si impun manicheismul satanic al Noii Ere s-au revarsat de pe bancile Curii Supreme a Statelor Unite si a celorlalte curti de judecata. Lupta ADL-ului (Ligii Anti-Defaimare) se duce printr-un potop de procese intentate colilor care permit morala crestina si prin ndoctrinarea copiilor cu principiile unei religii mondiale unice - One World Religion. Dictonul ce tie nu-i place, altuia nu-i face care rezum pentru copii nvatura lui Cristos (sa-l iubeti pe Dumnezeu si s-i iubesti aproapele ca pe tine nsuti) a fost nlocuit cu dictonul psihologiei noi si al religiei Noii Ere: Nu exista bine si rau; fa ce-ti face placere; daca-ti da satisfatie nseamna ca e bine. Organizatii ca <Americans United for the Separation of Church and State - Americanii Uniti pentru Separarea Bisericii si Statului> colaboreaza strns cu ADL (Liga Anti-Defaimare) n aceasta actiune. La inaugurarea lui Bill Clinton poeta Margaret Johnson, alias Macdonald, alias Maya Angelou a recitat o stranie nsiruire de incantatii la adresa mamei-pamnt si a stncilor, pietrelor si copacilor cu care se simte sora. Probabil ca nici unul la mie din ascultatori

203

n-a tiut c ascult incantatiile religioase ale noii religii ale Noii Ordini Mondiale: Religia noii ere - The New Age. Am luat cunotin cu ctiva ani n urma de aceasta noua religie pagna care urmareste sa nlocuiasca crestinismul, cnd, ca activist n numite organizaii de binefacere, am nceput sa primesc publicaiile si cataloagele altor organizaii asa-zise de binefacere - care vizeaza n realitate decrestinizarea si demolarea civilizatiei occidentale. Ceea ce frapeaza in primul rnd aici este accentul pus pe necromantie (strigoi, relatii cu mortii) si pe vrajitorie si magie neagra n religiei noii ere. Dar pentru cei care nu sunt pregatiti sa se declare direct adepti ai satanismului, ai SATANERIEI, ori ai cultului voodoo care practica sacrificiile umane si animale, religiei noii ere ofer o fa mai blnda: un panteism liric si tandru, n aparenta, o dragoste pentru toate vieuitoarele (si ne-vieuitoarele) cu care capteaza multe suflete miloase pe care campania sustinua de calomniere a bisericii si religiei crestine le-a lasat fara punct de polarizare, marturisteste Gary Kah. Promovarea tuturor religiilor, n special a celor primitive, tribale, a celor care recomanda omuciderea si canibalismul, este una din armele cu care promotorii Noii Ordini Mondiale lupta mpotriva cretinismului. Iata ce scrie un fost mason care ajunsese la cel mai nalt rang, gradul 33: Timp de 19 ani ct am fost mason am vazut si am participat la multe evenimente care m-au tulburat... Sunt folosite nvaturile Kabalei, Zend-Avestei si ale Gnosticismului, mpreuna cu astrologia si doctrinele idolilor din antichitate ca Osiris, Semiramis, Isis. Dar, de cte ori e pomenit Cristos, e indicat numai n batjocura (Jim Shaw, dupa GHK, p. 140). Gary Kah a gsit publicaiile religiei noii ere n magazinele de produse naturale. Datorita chimicalizarii intensive a produselor agricole n concernele agro-industriale, datorita pomparii continui cu hormoni, antibiotice si cortizon, a vitelor si pasrilor mcelarite pentru carne n complexele industriale de crestere a animalelor si datorita poluarii continue a apelor cu mercur, astfel nct petii marini ajung otraviti pe masa consumatorului, cancerul si infeciile alimentare au proliferat de aa maniera nct multi americani, mai putin ignoranti, cauta cu disperare produse alimentare naturale, nechimicalizate, lipsite de otrav. Astfel a nflorit o mica piata de produse alimentare si minerale naturale, pe rafturile creia cumprtorul gsete -

204

nu numai produsele alimentare ci si propaganda religiei noii ere. Cci n asta consta puterea conspiratiei: lupta pe ambele fronturi, n orice disputa, si astfel ntotdeauna cstig, indiferent care parte iese nvingatoare. De fapt, cei care finaneaza eliminarea micului producator agricol si otravirea resurselor alimentare ale populatiei sunt si cei care finanteaza producerea de alimente nechimicalizate si nepoluate - cu conditia ca vnzarea lor sa fie un vehicol pentru propagarea aceleiasi ideologii promovate de echipa adversa. Cum spune americanul: they work both sides - lupta de ambele parti ale frontului. (Gary Kah a gasit si cteva pravalii de produse naturale care nu promoveaza anti-crestinismul, vrajitoria i magia neagr a noii ere, dar mai puine). Pornit cu tot dinadinsul sa studieze religia noii ere, Gary Kah a raspuns diverselor solicitari sub diverse nume si n curnd a fost coplesit de un noian de publicatii, n care, urmarind numele indicate, a putut trasa relatiile dintre diversele organizatii si grupuri. Citind literatura noii ere, el povesteste cum continutul ncarcat de necromantie, ocultism si vrajitorie al acestei literaturi l-a coplesit si deprimat astfel nct nu recomanda nimanui sa citeasca aceasta literatura daca nu este puternic ancorat spiritual. Unele scrieri ale noii ere sunt n mod direct satanice si nu constituie un pericol, pentru cel cu un minim de bun simt; dar altele sunt n mod subtil si insinuant distrugatoare. In rezumat, religia noii ere este un panteism n care nu exista Dumnezeu ci doar o forta vitala care curge prin toata materia - minerale, plante, animale, oameni - toate acestea fiind egale si n egala masura divine, parte dintr-un singur tot divin. Acest concept i face pe credinciosii noii ere sa accepte globalismul politic. Nimeni n-are suflet individual si unic, responsabil de actele lui, ci energia care l-a nsufletit pe cnd traia se rentoarce n noi si noi ncarnari repetate. Dar evolund la ntelegerea marelui tot unitar, oamenii vor primi, cumva, puteri magice si astfel vor intra ca niste dumnezei n Noua Ordine Mondiala. Vrajitoria practicata de majoritatea adeptilor noii ere nu este totdeauna satanica; ei cred ca ocultismul lor le da posibilitatea sa manipuleze si sa foloseasca puteri oculte existente n natura.

205

Mistere ale administraiei americane La 20 octombrie 1920, ziarul La Vieille France publica n numarul 195 un articol scris de un autor rus, din care citam: Este o asemanare izbitoare ntre Protocoalele Maestrilor Francmasoneriei si discursul rabinului Reichhorn pronuntat la Praga n 1869 la nmormntarea marelui rabin Simeon-ben-Iehuda si publicat de Readcliffe, care a fost asasinat pentru ca l-a publicat. Sonol, care-l adusese pe Readcliffe la funerariile la care a vorbit Reichhorn, a fost ucis ntr-un duel, la scurt timp dupa aceea. Ideile generale formulate de rabin sunt gsite pe larg n Protocoale. La 10 martie 1921, n numrul 214, ziarul a publicat apoi discursul rabinului Reichhorn. Nu stim cine a scris Protocoalele Maetrilor Francmasoni (se presupune ca sunt note luate dupa discursuri tinute de dr. Theodore Herzl), dar tim cine a fost marele rabin Simeon-ben-Iehuda si cine a fost rabinul Reichhorn. Iata discursul rabinului Reichhorn: 1. Noi, neleptii francmasoni, avem obiceiul sa ne ntrunim n Sanhedrin la fiecare suta de ani ca sa trecem n revista progresul realizat n munca de stapnire a lumii pe care ne-a promis-o Iehova, si victoriile noastre mpotriva dusmanului nostru, crestinismul. 2. Anul acesta, reuniti la mormntul veneratului nostru Simeon-ben-Ihuda, ne putem mndri ca secolul care s-a scurs ne-a adus foarte aproape de tel si ca acest tel va fi n curnd atins. 3. Aurul a fost si va fi ntotdeauna o putere irezistibila. Mnuit de experti, va fi totdeauna cel mai util instrument pentru cei ce-l au si obiectul invidiei celor ce nu-l au. Cu aur poti cumpara cele mai nestapnite constiinte, poti fixa valoarea tuturor lucrurilor, pretul tuturor produselor, poti finanta mprumuturi catre state si apoi ai statele la dispozitie. 4. Deja principalele banci, bursele ntregii lumi, creditele tuturor guvernelor, sunt n minile noastre. 5. Cealalta mare forta este presa. Repetnd fara ntrerupere anumite idei, presa reuseste ca n cele din urma sa le impuna de parca ar fi fapte reale. Teatrul ne aduce servicii asemanatoare. Pretutindeni, presa si teatrul asculta ordinele noastre. (Putem adauga televizorul care nu se inventase nc).

206

6. Laudnd ntr-una DEMOCRATIA, i vom diviza pe crestini n partide politice, le vom distruge unitatea nationala, vom semana peste tot discordie. Redusi la neputinta, se vor prosterna n fata LEGII BANCILOR NOASTRE, caci noi suntem totdeauna uniti si totdeauna fideli cauzei noastre. (Nota: ntotdeauna strns uniti n lupta comuna mpotriva crestinismului si a crestinilor, dar foarte dezbinati si la cutite ntre ei). 7. Ii vom mpinge pe crestini la razboi exploatnd mndria si prostia lor. Se vor masacra reciproc si vor face loc unde sa ne punem oamenii nostri. 8. Mosia totdeauna a nsemnat influenta si putere. Vom farmita marile domenii teritoriale n numele dreptatii sociale si a egalitatii; vom mparti fragmentele la tarani, care le doresc din tot sufletul si care curnd ne vor fi datornici, ca urmare a costului de productie. Capitalul nostru ne va face stapnii lor. Atunci noi vom deveni marii latifundiari si stapnirea asupra pamntului ne va consolida puterea. (Nota: rabinul spune adevarul. Nu trebuie dect sa examinam cine este azi proprietarul palatelor si mosiilor marilor case nobiliare din trecutul Europei). 9. Sa ncercam sa nlocuim circulatia aurului cu bani de hrtie. Cuferele noastre vor nghiti aurul si noi vom dirija valoarea hrtiilor care ne vor face stapni pe toate pozitiile. (Nota: din nou, rabinul spune adevarul. Dolarul e de hrtie, si rezerva de aur de la Fort Knox a Statelor Unite a fost transferata n bancile particulare dominate de casa Rothschild; Statele Unite nu mai au, la drept vorbind, tezaur). 10. Intre noi sunt multi oratori buni, capabili sa se prefaca entuziasti si sa convinga gloata. Ii vom mprastia printre popoare ca sa anunte schimbari care vor aduce fericire speciei umane. Cu aur si cu linguseli vom cstiga proletariatul care se va angaja singur sa distruga capitalismul crestin. Le vom promite muncitorilor salarii pe care nici nu le-au visat, dar vom ridica si pretul celor necesare pentru trai, astfel nct profitul nostru va fi si mai mare. 11. Astfel vom pregati revolutii pe care le vor face crestinii si ale caror fructe le vom culege noi.

207

12. Atacndu-i si batjocorindu-i, le vom face preotii mai nti ridicoli, apoi odiosi si le vom face religia la fel de ridicola si odioasa ca preotii. Atunci noi vom fi stapni pe sufletele lor, pe baza atasamentului pios pentru propria noastra religie si a superioritatii sufletului nostru. 13. Ne-am instalat oamenii nostri n toate pozitiile importante. Trebuie sa ne straduim sa le furnizam goimilor sneevrei; literal, cuvntul ebraic GOI (plural: GOIM) inseamna animal, aceasta reflectnd deosebit de clar atitudinea satanica, antiumana pe care o are francmasoneria fata de umanitatet avocati si medici; avocatii cunosc toate interesele; doctorii, odata patrunsi n casa, devin confesorii si directorii constiintelor. (Nota: dam un exemplu de pe vremea cnd au fost rostite aceste cuvinte: n 1919, n Polonia si Rusia evreii reprezentau 14% din populatie, dar detineau 84% din ntreprinderi, erau 20% din scriitori, 51% din profesori, si 24% din doctori. Cuvintele rabinului au avut ecou: de atunci proportia lor n aceste domenii a crescut mult). 14. Dar mai presus de orice sa monopolizam nvatamntul. Acesta va fi mijlocul prin care vom raspndi idei care ne sunt utile si vom forma mintile copiilor dupa cum ne convine noua. 15. Daca vreunul dintre ai nostri cade cumva pe mna justitiei crestinilor trebuie sa-i sarim n ajutor; gasiti cti martori puteti ca sa-l salvati de judecatori pna cnd vom fi doar noi judecatorii. 16. Umflati de ambitie si vanitate, regii crestinilor se nconjoara cu lux si armate. Le vom pune la dispozitie toti banii de care are nevoie nebunia lor si astfel i vom duce de capastru. 17. Sa nu mpiedicam casatoriile tinerilor nostri cu fete crestine, caci prin ele vom pune piciorul n cele mai nchise cercuri. Daca fiicele noastre se casatoresc cu goimi va fi la fel de bine pentru interesul nostru, caci copiii mamelor evreice sunt ai nostri. Sa propavaduim ideea amorului liber, ca sa distrugem atasamentul femeilor crestine pentru principiile si practicile religiei lor.

208

18. Timp de secole n trecut fiii Israelului, dispretuiti si persecutati, au muncit ca sa-si deschida drum spre putere. Acum au ajuns la tinta. Acum ei au n mna lor viata economica a blestematilor de crestini; si influenta lor determina politica si moravurile. 19. La ora potrivita, dinainte stabilita, vom dezlantui revolutia, care, ruinnd toate clasele crestinismului, i va nrobi definitiv pe crestini noua. Astfel se va nfaptui promisiunea pe care Dumnezeu a facut-o poporului sau. Exist o conspiraie al carei scop este divizarea speciei umane n dou: pe de o parte o plutocraie puin numeroas, care se alege i perpetueaza singur, slujit de o nomenclatura de tip comunist, menita sa stapneasca toate averile lumii si sa se bucure de toate privilegiile i pe de alta parte masele imense de sclavi, serbi, iobagi, goimi - ceilali. Unii autori apreciaz ca aceasta elita plutocratic consta din 300 de clanuri, ca tribul Rothschild, raspndite prin toate rile lumii. Refuznd adesea sa colaboreze cu naiunile gazd, n dusmnie ascuns cu acestea, evreii i nchipuie ca toi fac parte din aceasta elita a celor 300 de clanuri, cnd n realitate sunt doar un instrument n minile plutocraiei. Pervertirea organizat a culturii si educaiei servete scopurilor plutocraiei. Distantarea dintre plutocraie si imensele mase de erbi se realizeaz nu numai prin eliminarea clasei de mijloc, care este cea mai productiv i mai inventiv clas, de fapt unica productiva, ci si prin incapacitatea intelectuala a celor destinati sa fie serbi. Dupa peste 60 de ani de degradare a nvamntului public american, conspiraia oculta este multumit de rezultate; absolventii liceului american sunt n mare proporie aproape analfabeti; a sosit momentul nregimentarii vitelor cu fa umana. att preedintele Bush ct si Clinton militau pentru adoptarea unor Scopuri Educative Naionale, scrie comisia Nationala pentru Educatie n raportul ei din aprilie 1994. Metoda de manipulare ntr-o democraie de tip occidental este clasica: conspiratia ocult creeaza o criz (finannd activiti distructive), apoi analizeaza criza si prezinta publicului solutia, care consta dintr-un si mai mare control central pentru combaterea crizei. Publicul este hipnotizat sa ceara soluia prezentat; iar dac publicul nu o cere, mass-media, aservita conspiratiei, pretinde ca publicul o cere. Fiecare cititor, care stie ca el personal n-a cerut-o, si imagineaza ca alii au cerut-o.

209

Toti cei care au contribuit la ndobitocirea naiunii americane au czut de acord ca aceasta este ndobitocita. Acum tot ei vin cu soluia: prelungirea anului scolar si eliminarea vacantelor, prelungirea orelor de clas astfel nct copiii s nu-si mai vad prinii aproape deloc. Profesorii s-au consolidat prin sistemul de tenure (numire definitiv pe post) astfel nct acum pot face tot ce vor nestingherii: profesorii primesc salarii exorbitante comparativ cu volumul de munc pe care l depun; nu mai predau, lasnd aceasta treaba n grija studenilor post-universitari; modifica programa analitica dupa interesele lor personale; i pedepsesc pe cei care predau bine, ca s-i fac s dispar si sa nu se vada diferenta; si dedica timpul unor cercetari nguste care sa le sporeasca numarul de titluri publicate; inventeaza si folosesc un jargon artificial care sa ascunda vidul si ineptia scrierilor lor; au monopolizat revistele de specialitate si produc tone de publicatii inutile si inepte, cu singurul scop de a-si lungi lista de lucrari publicate; au creat un sistem de cenzura care nu permite nimanui sa-i critice; n literatura si arte au creat analfabetism si lipsa de cultura; n sociologie au creat o pseudo-stiinta vecina cu magia; n stiintele exacte se ocupa doar de propriul lor interes imediat; n pedagogie promoveaza mediocritatea, devastnd astfel ntregul sistem de scolarizare; au reusit astfel sa desfigureze ntreaga civilizatie. Au trecut mai bine de doi ani de cnd presedintele Statelor Unite, Bill Clinton, a fost inaugurat festiv la Casa Alba. Ce a realizat nsa n acest rstimp? Iata cum arata America astazi, asa cum este descrisa prin cuvintele istoricului Ralph Epperson: ziarele sunt pline n zilele noastre de stiri despre cresterea exploziva a numarului de divorturi; despre maltratarea crescnda a copiilor de catre unii parinti; despre numarul tot mai mare de violuri; despre cresterea continua a numarului celor care citesc materiale pornografice; despre cresterea continua a tlhariei; despre cereri care solicita sa se instituie un guvern mondial; despre insistenta tot mai mare de a se urmari sa se darme granitele nationale; despre tot mai multe biserici crestine nchise pentru ca nu vor sa se supuna cenzurii guvernului. Dar oare de unde vin toate acestea? De ce toata mostenirea trecutului, granitele nationale, dreptul de a avea o religie liber aleasa, dreptul la avere personala si alte drepturi sunt asa de acerb

210

atacate? Oare exista persoane si organizatii secrete care doresc sa schimbe ordinea de baza a lucrurilor? (The New World Order - Noua Ordine Mondiala, Introducere). Redm in continuare un fragment dintr-o scrisoare scrisa de Crciun n anul 1993 de ctre un american, prietenilor lui din Romnia: Recent s-a ntors un cunoscut dintr-o excursie tur n Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romnia, Bulgaria si Turcia. Romnia i-a facut nsa cea mai deplorabila impresie. Mizerie neagra, delasare, coruptie, o tara complet devastata economic si moral, prada speculantilor politici si financiari. Greu de spus ct va dura situatia actuala cu toate efectele ei, nu numai asupra economiei (care se simte cel mai acut), dar mai ales asupra conditiei morale a tineretului. S-ar parea ca toate scursorile, putrefactiile si viciile din vest (si multitudinea lor e impresionant) - variate si raspndite n toate straturile sociale de la omul de rnd pna la cel care dicteaza soarta tarii si n ultima instanta poate chiar a lumii) si-au gasit deja locul de cinste n noua societate romneasca. Vetile pe care le-am primit sunt deprimante si ne dor. Am dori sa va spunem un cuvnt de ncurajare, dar din pacate viitorul ni se pare sumbru, fara solutie nu numai pentru Romnia ci pentru ntreaga omenire. In ultimii 10-15 ani ne-am straduit sa ridicam valul care acopera lupta politica din culise si pe masura ce adunam date, urciunea ce s-a dezvaluit era din ce n ce mai surprinzatoare si de necrezut... marea majoritate a oamenilor sunt obsesiv preocupati de necazurile lor personale ntr-o economie falimentara si ntr-o societate terorizata de o violenta exploziva alimentata de o mass-media si legislatii strmbe; ei nu au timp si interes pentru viaa politic si, ce este mai tragic, au fost si sunt permanent condiionai de francmasoni sa creada tot ce scrie n ziare. Si ziarele mint. Ziaristii de aici sunt practic niste prostituati n meseria lor, fiind platiti extrem de bine (peste un milion de dolari pe an!); ei nu si risca aproape niciodata viitorul financiar pentru echitate sociala, dreptate si adevar, ci asculta slugarnic de poruncile celor care tin haturile. Iar cei care in haturile sunt francmasonii, care fac parte din consortiul international al bancilor, care au decis crearea Fondului Monetar Internaional si a Naiunilor Unite si care mping lucrurile cu determinare spre un guvern mondial, ce va pune capat tuturor libertatilor individuale. In momentul n care acest vis (sau mai bine zis acest cosmar) se va mplini, omenirea va intra n cea mai neagra epoca din care, daca va fi n stare sa iasa, o va face cu sacrificii omenesti si materiale imense. Traim apogeul

211

unei conspiratii francmasonice diavolesti, care a nceput cu secole n urma si numai la sfrsitul secolului trecut au nceput sa se concretizeze evenimentele conform planului lor. In 1913, dupa cteva ncercari nereusite, bunicul lui David Rockefeller a izbutit sa introduca o lege conform careia Congresul, contrar Constituiei, cedeaza dreptul de a crea banii pentru gospodarirea natiunii unui grup de banci caruia i da numele de Federal Reserve Bank: Federal ca sa dea iluzia ca este vorba de o institutie guvernamentala si nu privata. Cnd Congresul decide ca are nevoie de bani pentru orice actiune (drumuri, poduri, aparare, etc.), n loc sa creeze bonuri care sa le puna n vnzare, se adreseaza acestei adunaturi de banditi internationali, toti francmasoni, care creeaza banii din vnt si cu dobnda! Ca un exemplu ultrasimplificat, Congresul cere spre exemplu 1000 de dolari, banca i livreaza cu 10 la suta dobnda, ceea ce nseamna ca Congresul dintr-un fond de 1000 de dolari trebuie sa restituie bancii 1100 de dolari. Suta de dolari dobnda trebuie platita si din nou Congresul se adreseaza bancii pentru un mprumut, ca sa aiba cu ce plati dobnda veche. Din 1913 pna acum datoria guvernului american catre acesti bancheri s-a ridicat la aproape patru trilioane de dolari, la care se adauga datoriile individuale ale cetenilor care fac mprumuturi pentru case, masini, etc; si astfel, toate bancile sunt afiliate la aceasta banca centrala. Se estimeaza ca datoria totala este ntre 12-16 trilioane de dolari, o suma care depaseste de cteva ori toti dolarii care exista n circulatie n toata lumea. Optzeci la suta din taxele pe care le platim se duc deci n buzunarele bancilor internationale pentru plata dobnzii anuale. ara este falita, politicienii, majoritatea francmasoni, sunt alei dupa gradul de servilism, cine ridica capul este discreditat de ctre mass-media cu un sistem infailibil: ti se pune o eticheta de rasist, alb extremist, separatist si, daca doreste sa te distruga total, atunci esti declarat antisemit. Un fapt ciudat: bncile care participa la acest Federal System sunt aceleasi care au finantat revolutia bolsevica; numai doua dintre ele sunt n Statele Unite, restul sunt n Europa. Un ultim amnunt: toate legile votate de ctre Congres pot fi atacate juridic dac exista motive ca sa fie considerate neconstitutionale. Pentru sistemul bancar centralizat, Congresul a votat o lege speciala, prin care se face ilegala orice fel de actiune judiciara ndreptata mpotriva lui. Si n plus nimeni, nici Congresul, nici Presedintele, nu are dreptul sa cerceteze legislatia bancara si nici manevrele bancilor n bursa internationala. Cti stiu faptele acestea? Un numar uluitor de mic. Cei care cauta sa dezvaluie cu curaj complotul francmasonic mondial sunt aruncati n 212

puscarie, asasinati, distrusi financiar. Acest lucru se ntmpla si n Europa. Toate guvernele vestice au grave probleme financiare - si asta din cauza ca au adoptat acelasi sistem bancar. Care este rezultatul acestui control total asupra guvernelor? Acum ctiva ani, un senator a declarat ca nu Uniunea Sovietic este cea care rspndeste comunismul n lume, ci guvernul american. Si este perfect adevarat. Inca de pe vremea celui de-al doilea razboi mondial, regimul sovietic a fost favorizat de catre toate administratiile americane. Roosevelt, pe motiv ca o ajuta economic, i-a trimis Uniunii Sovietice o presa si hrtie pentru a tipari dolari, ceea ce a avut drept rezultat un influx masiv de spioni. Truman l-a ajutat pe Mao Tse Tung sa preia puterea n China, pe continentul Asiei. China nationalista a fost data afara din Natiunile Unite si nlocuita cu China comunista de catre presedintele asa-zis conservator Nixon. Eisenhower a furnizat alimente pentru armata sovietica cnd a eliberat Cehoslovacia. Carta Natiunilor Unite a fost scrisa de o band de comuniti din Statele Unite, ntre care Dexter White si Alger Hiss. Primul s-a sinucis cnd au nceput investigatiile cu privire la activitatea lui subterana - ca sa nu poata dezvalui numele altor tradatori -, iar cel de-al doilea a fost bagat n puscarie, pe timp de 20 de ani pentru spionaj n favoarea Uniunii Sovietice. Douazeci de mii de soldati americani, care au fost luati prizonieri de catre armatele sovietice n timpul celui de-al doilea razboi mondial, nu s-au mai ntors; toate administratiile au cunoscut acest fapt si singurul efort pe care l-au depus cu ndrjire a fost sa acopere adevarul de ochii lumii. Murdaria a iesit la iveala anul trecut. Mare zarva? Nicidecum! Majoritatea ziarelor n-au pomenit un cuvnt, iar Congresul a luat nota n tacere. Reactia celor din public, care au aflat, a fost de genul: Ce poti sa mai faci dupa atta vreme; si-asa au murit desigur cu totii! Dar, acelasi lucru s-a petrecut recent si cu prizonerii americani din Vietnam si Coreea. Efortul administratiei actuale ct si al celor precedente a fost sa musamalizeze o realitate care, din partea unei natiuni demne ar cere imediat o actiune drastica. Documentele au fost tinute secret si cnd familiile celor interesati au facut suficienta presiune, presedintele-marioneta pe care il avem azi a promis ca va da ordin sa devina accesibile publicului toate datele; iar n ziua urmatoare guvernul a distrus toate documentele din Bangkok, cele pe care promisese cu o zi nainte ca le va face accesibile.

213

Dar iat i alte cteva detalii ale aciunilor monstruoase ale Francmasoneriei, n Statele Unite, n diverse domenii ale vieii: Religia: Cretinismul este atacat att din afar ct i dinuntru. Religia este scoas oficial din toate scolile de stat si cine ndrznete s pomeneasc cuvntul Dumnezeu sau, si mai rau, Isus, este dat afar din nvatamntul public. In schimb biblia satanica si doctrina francmasonica au o mare greutate n programul academic. Nu exista fonduri pentru repararea bisericilor, iar cnd ajung n naintata stare de decdere, intervine mna binefacatoare a guvernului care zice: va dau banii dar restaurarea va avea loc dupa planurile si ideile noastre. Drept urmare, decoraiunile interioare, cele mai bune producii a secole de civilizaie si cultur, sunt nlocuite cu monstruoziti moderniste iar crucea cu rstignirea este nlocuita cu o cruce simpl, ceea ce face ca n mintea celor tineri crucea sa fie asociat cu o mitologie si cu o simbolistica situata pe acelasi plan de importanta ca toate mitologiile pagne cu semnele lor geometrice. Oficierile au suferit schimbri pe care preoii ramai pe poziii cretine le considera blasfemii. Dar ordinele vin de sus. Asa cum au fost nlocuiti politicienii demni si cinstiti cu niste zdrene mizerabile, tot asa au fost nlocuiti cardinalii si episcopii, demni de aceste nume, cu slugi ale Noii Ordini Mondiale. Si pentru ca omenirea sa afle ca este pe pragul unei noi ere, Bush, urma demn al lui Stalin si Hitler, a distrus leagnul civilizaiei occidentale ntr-un rzboi nedrept si monstruos. Trei sute de mii de irakieni au fost omorti. Pentru prima data n istoria razboaielor armata care s-a predat a fost macelarit, americanii au ngropat de vii soldaii din tranee, au utilizat obuze anti-tanc facute din uraniu neradioactiv, care de fapt este radioactiv i ca urmare o bun parte din Irak va fi de nelocuit timp de secole. Iar Sadam a fost minit de ctre Bush ca Statele Unite vor considera conflictul lui n Kuweit ca o problema locala ntre arabi si nu se vor amesteca. Este demn de reinut ca Kuweit-ul a fcut parte din Persia pna n 1926, cnd Marea Britanie a rupt zona cea mai bogat n petrol, a declarat-o tara independenta, si a instalat un guvern marioneta. Ca tonaj, bombele aruncate asupra Irakului le-au depasit pe cele care au distrus Germania n ultimul razboi mondial. In fiecare an, aproximativ doua milioane de copii dispar; marea majoritate sunt furai de ctre parintii divortai, nemultumiti de deciziile legale, o parte sunt furati cu scopul de a stoarce bani, dar ramn aproximativ 100.000 a caror urma nu se mai gaseste n veci. Exista nsa serioase indicatii ca ei sunt folositi n sacrificii satanice n care sunt implicate personalitati de 214

vaza din lumea financiara si politica, motiv pentru care toate investigatiile care converg spre aceasta concluzie sunt oprite uneori n mod violent. In Nebraska ncepuse un scandal care ameninta sa ia proportii uriase, n care s-a dezvaluit cum alesii poporului si ai finantelor au racolat copii ca sa distribuie droguri, si sa participe la tot felul de orgii sexuale de neimaginat; unii au fost vnduti n alte tari. Ziarele au luat o pozitie conciliatoare, defaimnd martorii; si totul s-a oprit, spre oroarea cetatenilor, cnd anchetatorul a fost asasinat. In mod misterios aproape, 15 martori de baza pentru acuzare au murit n circumstante ciudate, iar toti ceilalti sau retras n tacere, terorizati. Familia: Ca si religia, unitatea familiei este atacat. Educaia din coli tinde sa slabeasca legaturile ntre parinti si copii. Pentru prima data n istoria omenirii, un tribunal (american) a separat un copil de parinti la cererea lui. In filme, relatiile dintre parinti si copii sunt nenaturale, ntotdeauna ncordate, iar copilul crescut pe maidan n crima si droguri, este totdeauna artat ca dovedete mai multa nelepciune si ntelegere dect tatal lui, ramas nchistat n dogme prafuite. Filmele, ca si stirile, abunda n relatii sexuale ntre prini si copii. Psihologia noii ere francmasonice e capabila sa induca o realitate virtuala n capul nenorociilor care intra pe mna psihologilor. Drept urmare, un mare numar de familii au fost dezintegrate. Fete, deja la o vrsta matur, unele maritate, au fost hipnotizate si facute sa creada ca retraiesc momente din tineretea lor frageda, cnd tatal lor le-a admonestat sexual. S-a dezlantuit un val de procese n care o alta tagma infect din ara asta (America), avocaii, au fost beneficiarii principali. Amintirile au fost, evident, scoase la iveal cu metode psihologice noi, care pot, n minile unuia priceput, sa induca orice fel de retrairi. Metoda a fost aplicata cu mult succes si cu mare vlva pentru discreditarea bisericii catolice. O mulime de preoi au fost acuzai de relaii sexuale cu fetie i baieei. Dac acuzele sunt ntotdeauna ntemeiate sau nu este greu de tiut, n minciuna grosolan n care traim. Un lucru e clar: publicitatea asta este foarte daunatoare: o gramada de credinciosi se dezlipesc de biserica, iar pe frontul economic costul proceselor este exorbitant. O ora de consultatii avocatesti depaseste $600, iar daunele cerute de partea vatamata sunt de ordinul milioanelor. Bisericile nu sunt subventionate de stat si procesele sunt o masura eficace de lichidare a lor. Economia: Se poate rezuma ntr-o fraza: acum 20 de ani americanii cheltuiau n jur de 12-13 dolari pe saptamna pentru mncare; acum cheltuie aproape 200 dolari (un kilogram 215

de carne se ridica la 20-30 dolari si cnd o pregatesti se reduce la jumatate cantitativ. Bietelor animale, nainte de a fi macelarite, li se da o doza masiva de steroizi, ca sa retina n organism apa). Educaia: A ajuns att de degradat, nct la aproape toate concursurile internationale, studentii si elevii americani se califica pe ultimele locuri. Violena n clase a atins culmi greu de imaginat, profesoarele sunt violate, profesorii btui sau mpuscai de elevii nemultumiti, utilizarea stupefiantelor e n floare, iar orgiile au loc uneori n incinta scolii. Subiectul acesta ar merita mai mult spaiu, cci educaia este elementul crucial care transforma oamenii din fiine capabile sa gndeasca constructiv si independent ntr-o turma informa usor de manipulat de catre francmasoni. Toate acestea nu reprezinta preocuparea zilnica a omului de rnd. Lumea nsa este complet oarba, ziarele sunt mute asupra acestor aspecte si numai dac ai norocul sa dai peste o publicaie curajoasa ai sansa sa afli ce se ntmpla n lume cu adevarat. Din nefericire, faptele relatate aici sunt adevarate si amplu documentate. Ele reprezinta mediul social n care ne vom petrece de acum ncolo zilele. Deja, francmasonii au nceput sa testeze condiionarea publicului. Dezastrul din Waco, n Texas, a fost acoperit si dezinformarea practicat de catre guvern si mass-media a batut toate recordurile anterioare. Exista un documentar video, care arata cum tancurile au aprins cu aruncatoare de flacari cladirea n care au fost arsi de vii de catre agentii guvernului 86 de persoane, dintre care 17 copii. Orice fel de investigaie a fost cocoloit de guvern. ntre timp civilii continua sa piar de gloane, foame si frig n Sarajevo, soldaii americani impun cu fora razboiul civil si foametea n Somalia, iar presedintele Bill Clinton se mndreste cu cea mai mare realizare a sa din acest rstimp de mai bine de doi ani de zile: a reusit s impun homosexualitatea n armata americana. Ce fel de om este Bill Clinton? Si ce fel de om este Hillary Clinton care, ca si tovarasa Elena Ceausescu, mparte puterea si domnia cu soul ei dar, tot ca si tovara Elena Ceausescu, este mai apriga dect sotul ei si n-a avut nevoie sa fie aleasa de popor ca sa puna mna pe putere - ce fel de persoana este ea? S-au cunoscut la Facultatea de Drept la Yale, unde Bill era cunoscut ca fiind de extrema stnga, iar Hillary era comunista clasei. Ziarul The New Public ne povesteste ca mama lui Bill Clinton fusese cndva infirmiera anestezist la

216

spital, cu care ocazie a lasat doi pacieni sa moar, pentru ca nu s-a putut ntrerupe din manichiura pe care si-o facea. A fost acuzata de neglijen criminal, dar afacerea a fost repede muamalizat de mini nevazute; trupul de care par a fi legate acele mini a fost nsa de curnd promovat de catre Bill Clinton, care nainte de a deveni preedinte fusese guvernatorul statului Arkansas. Alt ziar, Washington Times, atrage atenia ca printii lui Bill Clinton erau necasatorii cnd s-a nascut actualul presedinte al Statelor Unite. Ca sa dreaga lucrurile, actualul preedinte a adus si el pe lume o serie de copii nelegitimi albi si mulatri, care toti seamana leit cu tticul lor. Un senator, guvernator temporar al statului Arkansas, n timpul lunilor de tranziie de la alegere la inaugurarea lui Clinton ca presedinte, care tinea sa dea publicitii fotografiile si adresele acestor copii, a avut un necaz cu arestarea unui fiu si atunci a avut loc urmatorul troc: fiul senatorului a fost pus n libertate si fotografiile si adresele copilasilor au fost date uitrii... Tot Washington Post amintete despre Roger, fratele presedintelui, condamnat pentru trafic cu cocain, despre sora lui, condamnata pentru jaf si despre ceilali frai, pe care presedintele nici nu vrea sa ii recunoasc... (dupa The Ron Paul Newsletter, 20 octombrie, 1993). Dar nimeni nu e de vina pentru ce fac rudele lui. Omul e responsabil numai pentru faptele sale. Care sunt faptele francmasonului Bill Clinton? Care sunt gndurile lui o stim: consilierul lui economic (post cheie n administraia lui) era Laura Tyson, fost profesoara la Universitatea din California (Berkeley), care preamreste n cartea ei felul n care a fost aplicata economia stalinist sub Ceausescu n Romnia. Ce a realizat Ceusescu n Romnia doreste Bill Clinton sa realizeze n Statele Unite ale Americii. Francmasonul Gorbaciov a declarat, scrie The Globe and Mail (1 decembrie 1989, dupa The Fatima Crusander, primavara 1993), ca: Indusi n eroare sunt cei din occident, care insist sa cread ca ce vedem acum cu ochii este prbuirea socialismului, sfritul sistemului socialist. Dimpotriv, asta nseamna ca procesul socialismului... si va continua avansul n ntreaga lume sub mai multe forme ascunse. Dar, americanii nu vor accepta niciodata cu bun tiin socialismul, scrie Norman Thomas, candidatul partidului Socialist American timp de 20 de ani la presedintie; sub eticheta de libera-lism, americanii vor accepta fiecare particica a programului socialist pna cnd, ntr-o buna zi, America va fi o tara socialista fara sa-si dea seama cum (Ann Wilson: Bill Clinton, Friend or Foe? - Bill Clinton, prieten sau dusman?, 217

p.iv. De aici nainte aceasta sursa va fi abreviata AW). Inca de pe vremea cnd poporul american credea ca se lupta mpotriva comunismului, nca de sub administratiile lui Roosevelt, Truman, Eisenhower si Kennedy, ideologia (guvernului american) a fost constant: cea mai buna metoda de lupta mpotriva comunismului este instalarea unui guvern mondial socialist condus de experti francmasoni ca si ei. Rezultatul este proliferarea structurii statale, pierderea treptata a suveranitatii nationale sub stapnirea Natiunilor Unite si continua capitulare n fata agresiunii comuniste (Edith Kermit Roosevelt n Indianapolis News, 3 decembrie 1961, dupa AW, p.v). La contopirea lumii libere cu tarile socialiste, ntr-o lume comunista globala, s-a lucrat cu diabolica rabdare de catre francmasoni de zeci de ani. Inca n 1953, presedintele fundatiei Ford, H. Rowan Gaither, a dezvaluit ca ordinele pe care le primeste el de la Casa Alba sunt ca sa foloseasca banii fundatiei de asa maniera nct sa schimbe felul de viata al poporului american astfel nct toti sa fie cu usurinta contopiti cu Uniunea Sovietica (American Opinion din Ianuarie 1977, dupa AW, p. VI). Si nimeni nu e mai potrivit dect presedintele francmason Bill Clinton pentru a asigura triumful comunismului n ntreaga lume. Cum se spal creierul american Dr. Hardin B. Jones, multi ani director adjunct la Institutul de Dezvoltare Uman, a depus la 10 septembrie 1968, n fata unei comisii a Statului California, convocat ca s investigheze plngerile victimelor, o declaraie din care reiesea ca splarea creierului este impus pe scara masiva n Statele Unite, ca este o form de condiionare Pavloviana... care substituie rspunsuri sexuale si emoionale n locul celor intelectuale, ca este un proces foarte dunator si ca s-ar parea ca americanii sunt neobisnuit de susceptibili la aceasta conditionare. Dr. William E. Meyer, director la Serviciile de Sanatate Mintala pentru Public (adica case de nebuni) n doua comitate din California, a depus o plngere din care rezulta ca aceste cursuri de sensibilizare sunt n realitate cursuri de insensibilizare, caci absolventii lor se ntorc brutalizati si mai violenti dect erau nainte. Dar guvernatorul Californiei primise dispozitii de la guvernul federal din Washington sa nabuse afacerea, audierile s-au tinut cu excluderea publicului si a presei, adic n secret, iar rezultatul lor nu s-a dat publicitii (ED, pp. 69-74).

218

Iata un exemplu despre cum functioneaz grupurile de critica si autocritica: la reeducarea prizonierilor americani din razboiul din Vietnam, un prizonier a spus ca dac este adevarat ca Vietnamul de Sud a invadat teritoriul Vietnamului de Nord, cum zicea instructorul, e ciudat cum n prima zi frontul a ajuns la porile Seoul-lui, capitala Vietnamului de Sud. Instructorul furios a poruncit ntregului grup sa stea n picioare pna ce acest prizonier si retracteaz spusele. Dupa trei ore si jumatate n picioare, ceilalti prizonieri l-au presat si el si-a retractat spusele. A doua zi a fost obligat sa citeasca n fata grupului o lunga autocritica n caresi cerea iertare de la instructor si de la grup; membrii grupului au fost pusi sa-l critice; apoi el a fost pus sa-i critice pe ei; asa au nceput prizonierii sa se urasc ntre ei. Erau de-acum loiali instructorului lagarului de prizonieri, nu unul altuia, si erau majoritatea informatori: din patru prizonieri, trei erau denuntatori (Eugene Kinkhead, Every War but One - Toate razboaiele, dar nu acesta!, dupa ED, pp. 75-76). Linda Dunn, supravietuitoare a cultului Templul Poporului a reverendului Jim Jones, arata: toti i denuntau pe toti ceilalti. Nu exista lealitate. In 1981 existau circa 5000 de culturi n Statele Unite, care functionau pe linia lui Jim Jones; majoritatea nsa obiecteaza la titulatura de cult, zicndu-si grupuri. Gene Church si Conrad D. Carnes descriu n cartea lor A Group Encounter Defiled - O Intlnire de grup murdarita, o sesiune de sensibilizare de 4 zile la Rickys Hyatt House Motel n Palo Alto, California la care au participat 24 de barbati si 20 de femei din administratia firmei Holiday Magic, firma de cosmeticale a milionarului William Penn Patrick, care a candidat pentru functia de guvernator al statului California deghizndu-se n conservator. Cei 44 de participanti au fost ncurajati sa-si bage toate economiile n cosmeticalele firmei pe care apoi aveau sa le revnda cu licenta. Au platit cte $1.000 pentru sesiune si-au iscalit o declaratie ca n-au nici o pretenie. Apoi a aparut instructorul Ben Gay, presedintele Institutului American pentru Conducere, care, trecnd de la un membru al grupului la altul, ntreba: Ce sa-i fac unuia caruia trebuie sa-i mngi spatele ca sa fie sincer? Mngie-i spatele a raspuns clasa n cor - si Ben Gay a facut-o. Ce sa-i fac unuia pe care trebuie sa-l sarut pe cap ca sa fie cinstit? Saruta-l pe cap, si Ben Gay l-a sarutat pe un altul pe cap. Ce sa-i fac unuia caruia-i trebuie sa-l pocnesc pna nu mai poate ca sa nu mai poata nici macar sa minta? S-l pocneti adica? au ntrebat unii din clasa. Exact, a zis Ben Gay, si i-a tras un pumn n fa unui al treilea - si nimeni n-a obiectat, nici mcar cel pocnit. Dupa care Ben Gay i-a anuntat ca sa te atingi de un instructor e o crima capitala si cine ncearca sa se retraga de la curs nu numai ca-si pierde el mia de dolari,

219

dar o pierde si colegul de camera pe a lui, cci erau cazati cte doi ntr-o camera: aa ca uitte bine la ce face colegul tau!. Dupa care timp de 4 zile au fost tratai ntr-un mod bestial si sau supus fara crcnire. Stateau n cerc si fiecare pe rnd sedea n mijlocul cercului gol pusca. Unul gras a fost ntrebat: Ce mnnca porcii? dupa care a fost obligat sa mannce o farfurie de laturi fara sa utilizeze minile, n patru labe. Nimeni n-a obiectat, nici macar victima. Altuia, tot gol pusca, instructorul i-a astupat gura si nasul ca sa nu poata respira, pna s-a nvineit la fa (aveau o masca de oxigen n camera pentru prim ajutor la nevoie) si, tintuit la podea de membrii grupului, cautnd sa se zbata, n agonie fiind, a urinat. Nimeni n-a obiectat, nici macar victima. Gene Church si Conrad D. Carnes povestesc despre oameni suspendati pe o cruce si batuti; sau spnzurati pna aproape de sufocare. La un moment dat a aparut presedintele companiei, William Penn Patrick, sa asiste. Unuia i s-a ordonat sa se evacueze n camera si apoi sa-si mannce excrementul (ca si lui Ezechiel din Vechiul Testament, Ezechiel, 4:12); altul a fost fortat sa mannce ce a vomat. Nimeni n-a obiectat, nici macar victimele. Si nimeni n-a ntrebat ce legatura are sensibilizarea asta cu vnzarea cosmeticalelor. Cartea lui Gene Church si Conrad D. Carnes e foarte greu de gasit, caci a disparut repede de pe piata - nu se stie cum. La 9 iunie 1973, cteva saptamni dupa ce s-a dat un verdict mpotriva actiunii lui de calomnie, William Penn Patrick a murit ntr-un accident (real?) de avion personal - si asa s-a ncheiat capitolul despre ntreprinderea de sensibilizare Mind Dynamics Incorporate, pe care o nfiintase el. De ce n-au parasit cursanii sesiunea? Sedusi de visul de mbogatire si succes prezentat n reclama companiei, si-au bagat toata averea n cosmeticalele si afilierea cu firma Holiday Magic. Primeau mncare foarte putina, n-aveau voie sa doarma ct trebuie si n-aveau voie sa bea apa sau sa mearga la closet. Erau slabii fizic si psihic, umiliti, batui si izolai. Dupa ce au absolvit cursul, unii dintre ei si-au dat seama ce cosmar au trait si au actionat n judecata (dupa ED, pp.76-83). Dr. Bruce Maliver descrie n cartea sa The Encounter Game Jocul de-a ntlnirea o sesiune de perceptie senzoriala n care o tnara de 26 de ani care fusese violata n trecut, trezindu-se cu degetele instructorului n vagin, a avut un soc care a bagat-o n spital. La un curs de sensibilizare ce a avut loc la 2 noaptea n casa unui comerciant de tablouri din Portland, Oregon, participau gazda si iubita lui, o asistenta sociala, o infirmiera, o bibliotecara, un profesor, un ofiter al justitiei, ctiva artisti, si un cercetator care a raportat ulterior ce a vazut acolo. Sesiunea s-a ncheiat cu o studenta si un barbat n vrsta, explorndu-si anatomia ano-genitala cu degetele, asezati pe podea, n vazul tuturor, infirmiera

220

cernd sa faca sex cu o lesbiana pentru ca toata lumea i-a spus ca e sic sa fii lesbiana, conducatorul grupului (gazda) cu iubita lui formnd un grup de copulare n patru cu cei doi de pe podea, o femeie oferind droguri unui barbat care a cerut si a primit mai mult dect att. Toate acestea aveau loc n secolele trecute sub adevaratul lor nume de orgii sexuale fara interventia guvernului si a sistemului scolar care sa le impuna obligatoriu - asa cum se face acum n Statele Unite. La liceul din Madinson Heights din Wisconsin, o fetita a fost pusa sa povesteasca cum s-au certat parintii ei; apoi, n timp ce ea plngea, toti ceilalti elevi au fost pusi sa formeze un cerc n jurul ei si sa si-o arunce unul altuia, ca s-o faca sa se simta acceptata ca a noastra. Toti au facut ce li s-a spus n afara de unul care n-a vrut sa-i atinga snii si astfel fetita a cazut pe podea. Nopti de-a rndul fetita a avut cosmaruri dupa ce-a fost astfel sensibilizata. Joyce Dasher, profesoara din Connecticut, povesteste cum la un curs obligatoriu de specializare pentru nvatatorii si profesorii de liceu, cursantii n-au avut voie sa vorbeasca, doar sa se palpeze cte doi, ca sa nvete bucuria; cum li s-a spus ca cine crede n fidelitate conjugala sau stapnire de sine e psihopat, si ca cine nu se supune de buna voie la metodele cursului nu va primi cresterea de salariu meritata (ED, pp. 103-107). Sinceritatea absoluta (adica dezvaluirea secretelor sordide si, daca nu exista, atunci inventarea lor) este ceruta de la cei educati, dar instructorii, educatorii, sunt instruiti sa minta. La investigatiile de la 10 septembrie 1968 din Sacramento, o femeie care urmase cursul de instructori al Laboratoarelor Nationale de Educare a declarat ca acolo li s-a spus: Trebuie sa mintiti; este pentru o cauza nobila, o cauza n care voi credeti, asa ca merita! Minii! Spunetile lepdturilor acelea orice! Trebuie sa fiti loiali fata de noi si de grup. Lepadaturile acelea sunt, evident, publicul, oamenii din a caror munca si bani prospera cursurile de sensibilizare. Femeia a parasit instructajul, dezgustata. La alte grupuri nsa, de exemplu la ale reverendului Jim Jones, nu putea nimeni pleca, si cei care nu erau ntru totul de acord erau bagati n infirmeria de boli mintale si drogat i cu Demerol, Thorazine si Quaaludes. Cnd li se arata ct sunt de necinstiti, adeptii spalarii creierului raspund cu invective ca extremist de dreapta, bigot caruia i este frica de progres. Dar nsusi dr. Carl Rogers, profesor la Institutul de Stiinte Behavioristice din Vest din La Jolla, California, proclama ca educatia sensibilizarii este un mijloc de a altera structura de baza a personalitii umane (ED, pp. 88-90).

221

Comisia Francmasonic Trilateral (CFR) n deceniile anilor 1950 si 60, cu tot secretul conspirator al CFR-ului, publicul, care era mai putin timp dect acum, dupa treizeci de ani de continua spalare a creierului, ncepuse sa ridice ntrebari cu privire la activitatile CFR-ului. In special, ncepuse sa observe ca producatorul american sufer din punct de vedere economic. Ca un mijloc de diversiune, David Rockefeller a nfiintat n 23 si 24 iulie 1972 Comisia Trilaterala - n care francmasonul Bill Clinton este si el membru. Cei opt delegati din partea Statelor Unite care au participat la sedinta de nfiintare a Comisiei Trilaterale n castelul lui Rockefeller sunt membri ai CFR-ului. Scopul declarat al acestei comisii este, dupa spusele ei, cooperarea trilaterala strnsa pentru a mentine pacea, a administra economia globului, a promova renovarea economica, a diminua saracia mondiala, permitnd astfel evolutia pasnica si linistita a sistemului mondial global (dupa RE, p. 232). Cele trei laturi sunt America, Europa Occidentala si Japonia. Prin aceasta comisie de dezvoltare economica si comerciala s-a urmarit ca mare parte din averea poporului american sa treaca n minile bogatasilor japonezi si arabi si aceasta fara sa se ascunda nationalitatea noilor stapni ai pamntului si bogatiilor Americii, astfel nct, daca muncitorul american se vede pauperizat, sa dea vina pe seicul arab sau pe magnatul japonez si nu pe bancheri ca Rockefeller si stapnii lor din umbra. Arabii, care nu s-au putut niciodata ntelege ntre ei n trecut, n ciuda religiei lor comune, dintr-odata au cazut de acord n 1973 cnd au impus embargoul petrolului, pe care companiile americane l extrageau si rafinau din teritoriul tarilor arabe. Printii si seicii nu aveau nimic de facut dect sa mparta venitul cu Rockefeller si asociatii lui pentru ca sa se mbogateasca. Cea mai mare parte din venit s-a ntors n America, unde ctiva seici arabi au devenit vicepresedinti ai megabancilor americane si europene. Apoi, tot aceasta criza petrolifera creata artificial a sporit bogatia Japoniei, ale carei masini, laudate n cor de mass-media pentru ca consuma putin, au alungat de pe piata americana masinile americane, distrugnd industria grea americana si facnd someri milioane de americani. O mare parte din acest profit din nou s-a rentors n America (si n Europa) unde magnatii japonezi au cumparat suprafete mari de pamnt si industrii ntregi. Astfel, embargoul petrolului arab a servit de minune planurilor de a saraci creatorii si purtatorii civilizatiei crestine occidentale si a instaura guvernul francmasonic mondial, pregatit prin conceptul de interdependenta economica mondiala de catre Comisia Trilaterala (GHK, pp.44-45). In

222

realitate, petrolul arab nu este nici pe departe att de necesar cum este fcut ceteanul de rnd sa creada, caci n Statele Unite se afla zacaminte mari de petrol. Guvernul american interzice nsa exploatarea lor pe motiv ca s-ar distruge mediul nconjurator. Cnd scopul este ruinarea si aservirea muncitorului american, mediul nconjurator este protejat cu strnicie de catre guvern; cnd scopul este ruinarea si aservirea fermierului american, mediul nconjurator este distrus cu mare zel de catre acelai guvern, care impune folosirea celor mai nocive si mortale insecticide si ngrasaminte chimice, a caror toxicitate este asa de grava nct efectul lor distrugator va dura multe secole. Dar ce conteaza ca frumoasa natura a Americii va fi transformata n deert mort - cta vreme elita francmasonic bancar international si va vedea visul cu ochii; nu vor mai exista dect ei si imensa gloata de sclavi din imensele cazarmi urbane asemeni acelor pe care le construia Nicolae Ceausescu pe vremea cnd darma satele Romniei. Cel care a scris Carta Comisiei Trilaterale si care a fost primul director al acestei comisii (1973 - 1976) a fost Zbigniev Brzezinski, Consilierul preedintelui Carter n ceea ce priveste problemele de securitate nationala. Ca si colaboratorii lui de la Clubul de la Roma, si el doreste sa construiasca societatea dupa principiile lui Karl Marx. Brzezinski recunoaste cu candoare ca pentru a realiza Noua Ordine Mondiala, poporul american va trebui sa accepte scaderea nivelului de trai. Cele trei laturi ale Comisiei Trilaterale, si anume Statele Unite, Europa Occidentala si Japonia, sunt regiunile (cu denumirea originala de regate) 1, 2 si 3 pe harta Clubului de la Roma. Comisia Trilaterala francmasonica are 325 membri: 98 din America, 146 din Europa si 81 din Japonia. Fiecare mare corporatie din Japonia este reprezentata cu cel putin un director. Aproape toti reprezentantii francezi sunt masoni n loja Grand Orient. Metodele de lucru ale Comisiei Trilaterale, ca si ale francmasoneriei n general, includ printre alte mijloace satanice, asasinatul politic sau macelul n masa, daca le este util. Dar asasinatul reprezentantului Larry McDonald (deghizat prin lovirea accidentala a unui avion ntreg), care, n ciuda conspiratiei francmasonice guvernamentale si a conspiratiei tacerii n mass-media, ncepuse sa dezvaluie n public activitatea Comisiei Trilaterale ntre 1981 si 1983, a provocat o reactie de indignare in rndul populatiei. La 15 decembrie 1987 senatorul Jesse Helms a facut o trecere n revista a situatiei politice din Statele Unite ale Americii, si a ncheiat cu urmatoarele cuvinte: ...aceste organizatii oculte lucreaza de comun acord cu

223

stapnii din Kremlin ca sa creeze ceea ce ei numesc Noua Ordine Mondiala. Organizatii particulare precum: Consiliul pentru Relatii Externe, Institutul Regal de Afaceri Internationale, Comisia Trilaterala, Conferinta de la Darmouth, Institutul Aspen pentru Studii Umanistice, Institutul Atlantic si grupul francmasonic Bilderberg disemineaza si coordoneaza planurile pentru aceasta noua ordine mondiala n cercuri puternice comerciale, financiare, academice si oficiale... acest amalgam amorf de bogatie si legaturi sociale a caror putere rezida n faptul ca ei (francmasonii) au pus stapnire pe sistemul nostru financiar si pe o mare parte din sectorul industrial. Principalul lor instrument de control asupra economiei si finantelor americane este Federal Reserve System... Oricine poate vedea cum (bancherii de pe) Wall Street controleaza Departamentul de Stat si Agentia Centrala de Investigatii... Punctul de vedere al puterii instaurate de francmasoni se cheama azi globalism... Dupa punctul de vedere globalist, statele nationale si granitele nationale nu au nici o valoare. Filozofia si principiile politice sunt pur si simplu relative. Chiar constitutiile sunt doar vorbe goale n fata celor care au puterea. Libertatea sau tirania nu sunt nici bune, nici rele n sine si nu sunt luate n considerare. Conform acestui punct de vedere, activitatea fortelor internationale financiare si industriale trebuie orientata spre realizarea acestei unice lumi globale, avnd ca punct principal contopirea Uniunii Sovietice cu Statele Unite ale Americii... Tot ceea ce conteaza n ochii lor este sa stoarca profituri maxime printr-o practica descrisa ca fiind capitalism financiar, un sistem care se bazeaza pe doua lucruri: ndatorare si monopol. Acesta nu este un adevarat capitalism. E calea concentrarii economice si a sclaviei politice. (GHK, pp.48-49) Comisia Trilaterala a fost cel mai bine descrisa de Senatorul Barry Goldwater: Ceea ce intentioneaza trilateralistii sa faca n realitate este crearea unei supraputeri economice mondiale deasupra guvernelor politice ale statelor nationale afectate. Ca administratori si creatori ai sistemului, ei vor stapni lumea. Cine-si nchipuie ca vorbele despre stapnirea lumii sunt vorbe goale, se nseala. Stapnirea lumii de catre un grup dedicat puterii banului, lipsit de nationalitate si loial doar lui nsusi nseamna pentru ceilalti lagare de concentrare, viata de mizerie, degradare fizica si psihica si genocid dupa bunul plac al elitei. Comisia Trilaterala cuprinde Statele Unite, Europa si Japonia pentru ca acestea produc doua treimi din productia mondiala de bunuri si pot absorbi restul lumii n sferele lor. Fondul Monetar Internaional si Banca Mondiala sunt brate ale acestei comisii, care formuleaza planuri pe 20-

224

30 de ani nainte. In 1972, planul Comisiei Trilaterale era de a scadea nivelul de trai al claselor de jos si de mijloc, de a spori autoritatea presedintelui, de a consolida cooperarea dintre guvern si sectorul particular, faurind planuri economice, un control guvernamental mai sever asupra presei si dezarmarea muncitorilor. Henry Kissinger a devenit n 1977 membru n Comitetul Executiv al Comisiei Trilaterale si sef al Consiliului International al Bancii Chase-Manhattan a lui Rockefeller, pe a carui mosie a fost fondata Comisia Trilaterala n 1972. Fondurile pentru salariatii si activitatile Comisiei Trilaterale au fost donate de cei care profita de pe urma activitatilor ei: Rockefeller si cumnatul sau Franklin (director la CFR ntre 1953-1971), David Packard de la Hewlett Packard, si o serie de megaindustrii si fundatii ca Ford, Lilly, Kettering, fratii Rockefeller, Thyssen, General Motors, Sears, Caterpillar, Deere, Exxon, Texas Instruments, Coca-cola, Times (publicatii), CBS (televiziune), Wells-Fargo (banci). Senatorul Barry Goldwater numeste Comisia Trilaterala noua Kabala internationala a lui Rockefeller, caci este internationala (din ea fac parte directorii bancilor Chase-Manhattan din America, Mitsubishi din Japonia, Dresdner Bank din Germania, Swiss Bank Corporation - Banca Elvetiana, Amsterdam Rotterdam Bank din Olanda, Bank of Montral din Canada, Crdit Agricole din Franta, si altii); dar Rockefellerii sunt, credem noi, subordonati casei Rothschild. In 1991, la una din conferintele secrete ale grupului Bilderberg din Germania, David Rockefeller a multumit ziarelor de larga circulatie din Statele Unite, Washington Post, The New York Times, si Time ca timp de 40 de ani au pastrat secretul asupra a ceea ce face aceasta organizatie. David Rockefeller a fost un foarte activ agent al Comisiei Trilaterale n ultimii 40 de ani. In 1964 s-a ntlnit cu Nikita Hrusciov si dupa 4 luni acesta a fost schimbat. In 1973 s-a ntrunit cu 27 sefi de stat inclusiv ai Uniunii Sovietice si Chinei comuniste. In 1974 l-a vizitat Papa Paul VI, dupa care enciclica papala chema la amalgamarea popoarelor. In 1976, premierul australian Malcolm Fraser a venit sa se ntlneasca cu presedintele Statelor Unite, dar nainte de aceasta s-a ntlnit cu David Rockefeller. In 1989 acesta l-a vizitat pe Gorbaciov si a oferit Uniunii Sovietice intrarea n Fondul Monetar International (International Monetary Fund, IMF) si n Banca Mondiala; apoi s-a dus n Polonia. Dar mprumuturile acordate oricarui guvern de catre Fondul Monetar International sunt garantate de avutul natiunii: de munti, ruri, lacuri, cmpii si dealuri, de pamntul rii, de baza existentei locuitorilor. Jesse Helms le-a vorbit americanilor, dar cuvintele lui se adreseaza tuturor natiunilor. Este sfsietor sa vezi cum

225

se grabesc romnii sa se vnda puterilor distrugatoare si dusmane ale bancherilor internationali, care sub pretextul ajutorului economic, mprumutului necesar pentru reconstruirea industriei le vor rapi suveranitatea nationala, stapnirea asupra pamntului Romniei si, n cele din urma, statutul de om liber. Caci grabindu-se sa se ndatoreze la bancherii internationali, romnii si pun drept garantie (colateral) - nimic altceva dect pamntul stramosesc, teritoriul Romniei si dreptul de a fi cetatean romn. Caci scopul declarat al guvernului francmasonic mondial, al Noii Ordini Mondiale, este sa treaca pamntul n proprietatea altora (to change the tenure of the land.) Dintre realizrile Comisiei Trilaterale Francmasonice se pot cita: 1) Tradarea si exilarea ahului Iranului, care reuise sa aduc prosperitate si stabilitate n Iran astfel nct, dac petrolul iranian s-ar fi epuizat n decurs de un secol, Iranul ar fi putut continua sa prospere cu o economie echilibrata n graniele proprii. Eliminarea ahului a lasat porile deschise agentilor sovietici si fanaticilor demeni si setosi de snge, ayatollah-ilor. Sahul a fost convins sa-si investeasca banii n banca lui Rockefeller, Chase Manhattan; si Carter l-a trimis pe generalul american Robert E. Huyser, comandant adjunct al forelor din Europa, sa le cear generalilor iranieni sa nu se opuna loviturii de stat a lui Khomeini. Dup cteva ore, generalii iranieni au fost mpuscai. Mai mult, cnd primul ministru iranian Amir Hoveida a cautat sa arate n parlament ca Ayatollah Khomeini, care a preluat puterea, era un impostor care se ddea drept Ayatollah Khomeini, a fost trt afara din parlament si mpucat pe loc (adevaratul Ayatollah avea un deget mijlociu lipsa; impostorul nu avea nici un deget lipsa). Michael Goloniewski, expert polonez, afirma ca impostorul care a trecut drept Ayatollah Khomeini a fost un agent sovietic (RE, pp. 237-242). 2) Exacerbarea terorismului comunist n Africa de Sud, unde ambasada american a devenit cartierul general al criminalitii si a terorismului armat mpotriva populatiei panice. 3) Predarea Canalului Panama unui dictator marxist. Numai dobnda pentru datoriile dictatorului panamian Torrijos fata de bancile americane Chase Manhattan, First National City Bank, Bank of America, Banker's Trust, First National Bank of Chicago, Republic National Bank of Dallas, si Marine Midland Bank (a lui Sol Linowitz, care a

226

conceput tratatul de cedare al canalului) nsuma 39% din bugetul sau national. Cednd Canalul Panama lui Torrijos, acesta si putea plati datoriile fata de aceste banci din taxele ridicate de la vapoarele care-l folosesc. Ce a pierdut poporul american au cstigat bancile sus-numite; caci n tratatul de cedare al Canalului Panama catre Torrijos, guvernul Statelor Unite s-a obligat sa plateasca lui Torrijos milioane de dolari pentru ca a acceptat sa primeasca Canalul. Jumatate din bancile care i-au dat bani cu mprumut falitului Torrijos aveau cel putin un membru al Comisiei Trilaterale n comitetul de directie. Dintre cei 16 senatori americani care erau la ora aceea membri n CFR, 15 au votat sa i se dea canalul lui Torrijos. 4) Tradarea Nicaraguei. Somoza, presedintele ales al Nicaraguei si izgonit de conspiraia sandinist, a vazut cu uimire ca exista o conspiratie care plnuieste n mod intentionat sa distruga forma de guvernare republicana si s-o nlocuiasca cu dictatura totalitara (Anastasio Somoza, Nicaragua Betrayed - Nicaragua Tradata, p.291). Pentru ca a cautat sa avertizeze publicul american de felul n care guvernul american introduce treptat dictatura totalitara, Somoza a fost asasinat la cteva saptamni dupa aparitia cartii sale. In 9 luni comunistii au facut mai mult rau n Nicaragua dect a facut Somoza n 10 ani, scrie un fost conducator sandinist. Circa 12.000 de oponenti politici au fost aruncati n nchisoare, sute de oameni pur si simplu au disparut. Comunistii dicteaza toate amanuntele vietii n Nicaragua. In fiecare zi junta acapareaza mai multa avere. Au confiscat peste un milion de acri de pamnt arabil, dar mai putin de a cincea parte din pamnt e cultivata azi. Peste doua luni vom muri de foame (The Review of the News, 30 iulie 1980, dupa RE). Principala preocupare a sandinistilor, n afara de jaf si asasinat, pare sa fie exportul de revolutie n El Salvador, Honduras, Guatemala, si Costa Rica. Totusi, declarndu-se satisfacut ca regimul marxist din Nicaragua nu ajuta gherilele comuniste din El Salvador si Guatemala, Carter le-a dat sandinistilor 75 milioane de dolari n 1980 (ibidem, 24 septembrie 1980). Dar n 1980 Comisia Trilaterala Francmasonic a hotart ca nu mai este util Carter ca presedinte. Lui Ronald Reagan, ne-membru al Comisiei Trilaterale, i s-a permis sa cstige n mod spectacular alegerile, desi declarase ca interesele (Comisiei Trilaterale) sunt angajate de partea bancherilor internationali si-a companiilor multinationale si nu e de parere ca se cuvine ca un anumit grup de interese sa ocupe posturile cheie n stat - deci nu va numi membrii Comisiei Trilaterale n posturi cheie. Dar pe cine-a recomandat Reagan n posturile cheie dupa 227

alegeri? Dintre cele 59 de numiri ale lui Reagan, 28 erau membri n CFR, 10 n grupul Bilderberg si 10 n Comisia Trilaterala, iar vicepresedintele pe care si l-a ales, George Bush, ulterior presedinte, este membru att n CFR ct si n Comisia Trilaterala. In administratia Reagan au nflorit 64 de membri ai CFR-ului, 6 ai Comisiei Trilaterale, 6 ai ambelor si 5 fosti trilateristi (RE,pp.246-248; AW,pp.40-66). La alegerile din 1992, poporului american i s-a permis sa vad trei candidati la presedintie: democratul francmason Bill Clinton, republicanul George Bush si independentul Ross Perot. Despre Ross Perot nu se stie sa fie membru n vreunul din aceste grupuri; a fost recomandat pentru CFR de catre George Bush, dar nu apare pe lista membrilor; poate n-a acceptat el, poate nu l-au acceptat ei. Bush apare pe lista CFR-ului ca fost membru. Clinton nsa este membru si n CFR, si n Comisia Trilaterala, si n grupul Bilderberg si este si bursier Rhodes, si francmason. Virusul HIV / SIDA fabricat n laboratoarele americane O carte publicata in SUA de catre un alt demnitar in serviciile de sanatate publica face in ultima vreme mare zgomot in mediile stiintifice. Lucrarea lui Dr. Horowitz Virusi emergeni avanseaza o ipoteza monstruoasa: virusul maladiei SIDA a fost fabricat cu premeditare n laboratoarele americane, plecnd de la experimentele asupra virusului cancerului, la sfrsitul anilor 60. Maimue africane au fost inoculate cu gene provenind de la alte specii animale, pentru a permite punerea la punct a fabricrii vaccinurilor. n aceeasi perioada, cercetatori ai Institutului Naional al Cancerului, n strnsa colaborare cu savanti ai armatei americane, au cercetat si produs virusi capabili sa provoace cancere. Era vorba de un program ultrasecret de cercetare in domeniul armelor biologice, dotat cu un buget foarte important (SVCP Special Virus Cancer Programm). Analiznd documentele clasate si contractele semnate de NCI, Dr. Horowitz este convins ca epidemia are la origine incercari de vaccinare impotriva poliomelitei si hepatitei. Aceasta carte pune in culpa cele mai mari instituii medicale americane si cei mai mari cercetatori care au pus la punct acesti agenti biologici capabili sa distruga sistemul imunitar, la cererea Ministerului Apararii si a CNI, la sfritul anilor 60. Iata in continuare o scurta prezentare a cartii lui Dr. Horowitz Virusi emergenti:

228

Doua treimi din negrii americani cred ca epidemia de SIDA poate fi un genocid. In mod evident, informatia si cercetarea in domeniul SIDA au fost impiedicate de frauda stiintifica, de certurile politice si de prejudecati oarbe. Originea virusilor mortali cei mai periculosi si mai inspaimntatori din lume a fost inconjurata de mister. Cartea Dr. Horowitz asupra aparitiei virusilor este prima explorare profunda despre virusii HIV si EBOLA. Ipotezele, conform carora acesti virusi emergenti ar fi evoluat in mod natural, trecnd de la maimuta la om, se contureaza tot mai clar ca o manipulare grosolana, in lumina informaiilor ocante reunite in aceasta carte extraordinara. Este studiata aici ipoteza dupa care acesti germeni stranii sunt creatii ale laboratoarelor, transmise accidental sau intentionat in SUA si Africa prin intermediul vaccinurilor contaminate pretins destinate sa combata hepatita sau variola, asa cum au afirmat numeroase autoritati. Aceasta carte trece n revista numeroasele studii referitoare la vaccinurile de origine virala, studii efectuate simultan la New York si in Africa Centrala si de Est, in cadrul unei retele de virusologi, care lucreaza pentru principalii parteneri ai complexului militaro-medical aflat sub auspiciile Institutului National al Cancerului si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Este dovedit clar ca Dr. Robert Gallo, celebru pentru descoperirea virusului SIDA, face parte din aceasta retea. Acest text prezinta fapte stranii si terifiante asupra cursei armelor biologice din anii 60 si inceputul anilor 70. In aceasta perioada, cercetatorii au dezvoltat intr-un mod nebunesc virusi capabili sa faca ravagii in sistemul imunitar si au efectuat experiente plecnd de la o gama de vaccinuri care erau pretinse remedii pentru prevenirea si combaterea cancerului. Teoriile maladiilor induse chiar pe cale medicala si cele ale genocidului prin SIDA sunt meticulos examinate in contextul social si politic al acestei perioade tulburate de stiinta militara americana. Aceasta carte examineaza activitatile CIA si initiativele politicii externe americane in Africa Centrala, reactii la pretinse amenintari pe care le constituie populatiile lumii a treia, nationalismul negru si comunismul. Este luat in consideratie si rolul important jucat de anumiti lideri politici: Dr. Henry Kissinger, consilier pentru securitatea nationala, Frank Carlucci junior si Joseph Califano, secretari ai Departamentului Sanatatii Publice, al Educatiei si al Protectiei Sociale. Nu sunt trecuti cu vederea nici presedintii Richard Nixon si Grald Ford si personalitatile lumii

229

economice: Nelson si Laurence Rockefeller. Acest text diseca in mod sistematic intentiile ascunse si mecanismele administrative care sustin convingerea ca virusii HIV si EBOLA puteau fi in mod deliberat raspnditi si ca epidemia de SIDA este pe cale sa realizeze pas cu pas un plan prestabilit. Cteva personaliti ale lumii medicale depun marturie: Trebuie sa fim in mod deosebit recunoscatori lui Dr. Horowitz pentru prezentarea unei cercetari riguroase asupra unor fapte putin cunoscute si extrem de socante, care trebuiesc depuse ca piese esentiale in dosarul istoriei, referitor la aparitia noilor virusi (Dr. John Martin, fost director al Departamentului Biologic din Food and Drug Administration) Fie ca suntem simpli cetateni sau profesioniti in domeniul sntii, nu putem sa nu remarcam caracterul exploziv al cartii lui Dr. Horowitz si al tezei sale majore: nu mai poate fi mentinut secret faptul ca programele armelor biologice au fost dezvoltate si testate in situatii concrete, plecnd de la agenti virali care distrug sistemul imunitar (Dr. Garth L. Nicolson, profesor si conferentiar la Universitatea din Texas si la Centrul Anderson pentru cercetarea cancerului) Horowitz a reusit miracolul de a rezuma un secol de istorie prezentata drept coerenta, in realitate construita insa din intrigi, fraude si manipulari. Suntem condusi in laboratoarele ticaloase in care se produc vaccinuri contaminate, la responsabilii care actioneaza in numele traficantilor de arme biologice ... Aceasta carte se citeste cu sufletul la gura, fiind poate cea mai plina de suspans din ultimul mileniu. (Dr. Eva Snead, autoarea cartii Unii o numesc SIDA, eu o numesc crim) Cine este Dr. Horowitz? Doctorul Leonard G. Horowitz este un cercetator licentiat la Harvard si o autoritate recunoscuta pe plan international in domeniul sanatii publice si al informatiei despre SIDA. El a condus un centru de sanatate pluridisciplinara timp de mai mult de 10 ani si a dezvoltat programe educative pentru sute de organizatii si institutii. Autor a 10 carti si mai mult de 80 de articole stiintifice si publicatii pentru marele public, Dr. Horowitz a fost deseori invitatul emisiunilor radio si televizate din America de Nord.

230

Cum a ajuns dr. Horowitz sa se intereseze de originea SIDA? In 1990, 6 pacieni ai unui dentist din Florida sunt atini de SIDA. La analiza, ei nu fac parte din populaiile supuse riscului. In schimb, dentistul este cunoscut ca purtator al maladiei. Institutul National pentru Sanatate (NIH) si Centrul de Epidemiologie (Centre of Disease Control) din Atlanta concluzioneaza ca este un caz de transmitere misterioasa. Dr. Horowitz, care este un specialist al sanatii publice si care reprezinta o autoritate in materie de igiena si asepsie a personalului medical tocmai pentru masurile de prevedere antiSIDA, refuza sa admita concluziile autoritilor oficiale. El reconstituie cu meticulozitate elementele unei anchete, in vederea intelegerii faptelor legate de aceasta asa-zisa contaminare misterioasa. El descopera cu aceasta ocazie ca Dr. Acer si-a infectat in deplina cunostinta de cauza pacientii. De ce? In contradictie cu tezele NIH si CDC, Dr. Horowitz demonstreaza ca Dr. Acer a actionat pentru a se razbuna ca este o victima a maladiei SIDA. Printre documentele care au apartinut acestui dentist, el descopera o copie a darii de seama a unei reuniuni tinute in Senatul american in 1969. La aceasta reuniune, participantii identificati au evaluat pretul punerii la punct a unei arme biologice destinate sa mineze sistemul imunitar al indivizilor. Acest document a fost difuzat in mediile homosexuale, pentru ca acestia sa-si explice originea SIDA, tinnd seama ca au fost folositi ca o comunitate de api ispitori. Dupa ce a regasit originalul acestui document, avnd acoperirea data de Freedom Information Act, lege fundamentala a SUA, Dr. Horowitz a cercetat care au fost bugetele militare si civile ce au servit la finantarea cercetarilor medicale ale anilor 70 si modul in care aceste bugete, sub pretextul programului national de lupta impotriva cancerului, au fost utilizate de laboratoarele farmaceutice pentru cercetarile legate de noii virusi. Evoluie natural, accidental sau premeditare? Cum poate fi interpretata aparitia simultana si att de subita, in urma campaniilor de vaccinare a unor populatii att de bine identificate, in zone geografice si culturale att de diferite ca in SUA (vaccinarea impotriva hepatitei la homosexuali) sau Zair si Haiti (campania impotriva variolei)

231

SOCIETILE SECRETE I RZBOIUL NEVZUT Acum s analizm strategiile utilizate de francmasoni n rzboiul ce are ca scop controlul asupra planetei. Astfel, vom putea vedea paii ce urmeaz a fi fcui n viitor. tiind toate acestea nu vom mai putea spune c suntem netiutori. Aceast dezvluire urmrete s educe oamenii i s le ofere armele de care au nevoie n anii urmtori, ani n care Noua Ordine Mondial se va lupta pentru a se nate, pentru a iei la suprafa. Muli ignorani vor spune c Arme secrete tcute pentru rzboaiele silenioase este doar un conglomerat de cuvinte pentru care autorul nu-i asum responsabilitatea. Cei care vor face asemenea afirmaii ignor adevrurile evidente care sunt coninute de acest document. Ei ignor aceste adevruri pentru c altfel, ei sunt silii s-i recunoasc propria ignoran. Acest document cutremurtor care a fost descoperit n anul 1969 nu poate fi ignorat sau trecut cu vederea de ctre cei lucizi i inteligeni. Adevrurile evidente pe care el le conine nu pot fi respinse sau negate. Mesajul este: Trebuie s acceptai ca ai fost i suntei tratai ca o ciread de vite de ctre FRANCMASONI i c probabil nu mai este mult pn cnd vei fi schimbai cu toii n vite - trebuie tocmai de aceea s v pregtii de lupt pentru a v pstra dreptul cel mai de pre care v-a fost dat de Dumnezeu, acela de a fi Liberi. Declaraia de rzboi care a fost adresat de Iluminai (FRANCMASONI) cetenilor Americii (titlul de mai sus a fost adugat de cel care a intrat n posesia acestor documente) Am citit unele documente Top Secret care explic n mod insolent, c Arme tcute pentru rzboaiele silenioase este n realitate tactica ce a fost adoptat de ctre Comitetul Politic al Grupului Bilderberg la prima ntlnire din anul 1954. n anul 1969 s-a gsit o copie care se afla n posesia serviciului Secret a Marinei Militare. Urmtorul document, datat mai 1979, a fost gsit pe data de 7 iulie 1986, ntr-un copiator IBM care a fost scos la vnzare. STRICT SECRET arme secrete tcute pentru rzboaie silenioase Programa introductiv care a fost extras din manualul tehnic al operaiunilor de cercetare TM SW7905.1 Aceast publicaie marcheaz astfel cea de-a 25-a aniversare a celui de-al Treilea Rzboi Mondial, denumit Rzboiul Silenios, cu un caracter de lupt, subiectiv, biologic, ce

232

folosete n special arme tcute. Coninutul de mai jos descrie acest tip de rzboi, strategiile acestuia i armele sale eficiente care sunt folosite atunci. Este aproape imposibil s se discute despre ingineria social sau despre automatismele unei societi, despre ingineria sistemelor automatismelor sociale (ARME TCUTE), la scar naional sau mondial, fr a se face referiri la obiectivele extinse care vizeaz nainte de toate controlul social deplin i distrugerea n mas a vieii umane, care n fond implic sclavia nebnuit i genocidul. Aceast publicaie este o declaraie de intenie, care nu trebuie s fie adus la cunotina publicului larg. Altfel (n cazul divulgrii) ea ar putea fi interpretat ca o declaraie de rzboi. Mai mult dect att,ea nu trebuie s fie adus la cunotina unei persoane, sau a unui grup de persoane care se afl ntr-o poziie puternic, care ar putea s foloseasc n mod consecvent i metodic aceste date n scopul mririi puterii sale economice. Soluionarea acestor probleme necesit deci o abordare secret, care trebuie s nu atace n mod deschis valorile religioase, morale sau culturale. Doar dumneavoastr suntei calificai pentru a aplica acest proiect, datorit abilitilor dumneavoastr de a privi societatea uman cu obiectivitate i de a analiza i discuta observaiile i concluziile cu alte persoane care prezint capaciti intelectuale similare, fr ns ca s apar pericolul pierderii calitilor umane cele mai importante cu ajutorul crora se pot atinge aceste scopuri discreia (s ne amintim c FRANCMASONII pun mare pre pe DISCREIE) i modestia. Aceste virtui trebuie s fie aplicate n interesul dumneavoastr i tocmai de aceea nu se recomand devierea de la forma fundamental.1 Acest document este, dup cum se autodefinete, o declaraie de rzboi a Iluminailor (FRANCMASONI) ctre cetenii Statelor Unite ale Americii. Eu tiu c la ora actual exist aceast Stare de Rzboi ntre cetenii americani i agresorii acestora care sunt Iluminaii. Afirm deci c cetenii acestei naiuni sunt total ndreptii s ia msurile pe care le consider c sunt necesare, inclusiv violena, pentru a identifica, contra-ataca i neutraliza ct mai repede dumanul. Afirm toate acestea n baza dreptului care a fost dat de Dumnezeu popoarelor panice, care trebuie s se apere mpotriva atacurilor dumanilor care intenioneaz s-i distrug. Aceste principii sunt clar accentuate n Declaraia de Independen, de Constituia Statelor Unite ale Americii i sunt pe deplin recunoscute de istorie ca servind drept justificare pentru distrugerea tiranilor.

233

Introducere istoric Tehnologia armelor silenioase a evoluat de la stadiul de Cercetri Operaionale la cel de metodologie tactic i strategic ce a fost dezvoltat de cercettorii militari englezi n perioada celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Scopul originar al acestor cercetri a fost de a studia problemele tactice i strategice ale aprrii spaiului aerian i terestru, n situaia folosirii unor resurse militare limitate mpotriva inamicilor strini (logistica). Nu a trecut ns mult timp pn cnd cei secrei de la putere (Consiliul pentru Relaiile cu Strinii) i-au dat seama c aceste metode ar putea fi folosite pentru controlul total al societii. Dar totui erau necesare unelte mai performante; Ingineria social (analiza lucid, efectuat asupra automatismelor societii), necesit o corelare de cantiti enorme de informaii economice n continu schimbare (date), de aceea era necesar un sistem computerizat de mare vitez care s poat fi cu un pas naintea sistemului social i care s prezic momentul n care societatea va ajunge n pragul capitulrii. Computerul electronic, care a fost inventat n anul 1946 de J. Presper Eckert i de John W. Mauchly, mplinea cele mai ndrznee vise i sperane Urmtorul pas a fost fcut de matematicianul George B. Dantzig, care a creat metoda de programare linear, n anul 1947. Apoi n 1948, tranzistorul care a fost inventat de J. Bardeen, W.H. Brattain si W. Shickley, a garantat expansiunea domeniului computerizat prin reducerea spaiului i a generatoarelor de putere. n baza acestor trei invenii, cei secrei de la putere i-au dat seama c era posibil s controlezi ntreaga lume printr-o simpl apsare de buton. Pasul urmtor a fost fcut de Fundaia Rockefeller, care a creat o nou ramur de nvmnt la Colegiul Harvard, nfiinnd Proiectul de cercetare economic Harvard, care avea drept fundament studiul realizat asupra structurii economiei americane. Un an mai trziu, n anul 1949, li s-au alturat Forele Aeriene ale Statelor Unite. n 1952 s-a ncheiat perioada de garanie, drept pentru care a avut loc o ntlnire la nivel nalt a elitei (Iluminaii), unde trebuia s se stabileasc fazele urmtoare de desfurare a operaiunilor de cercetare social. Proiectul Harvard a dat rezultate fructuoase; anumite rezultate au fost publicate n 1953 (Studies in the Structure of the American economy - copyright 1953 de Vasili Leontiev, International Science Press, White Plains, New York). Creat nc din ultima jumtate a decadei anilor 1940, mainaia respectiv a putut fi folosit abia ncepnd cu anii 1954, cnd la o ntlnire a Elitei Internaionale (Grupul

234

Bilderberg), rzboiul silenios a fost declarat. Dei sistemul secret al armelor silenioase a fost expus 13 ani mai trziu, evoluia acestuia nu a suferit modificri prea mari. Introducere politic n 1954, cei secrei, aflai la putere au recunoscut c era o problem de timp, de cteva decade, nainte ca publicul s mute momeala. LANSAREA primordial, acela al studiului energiei. Energia Energia este recunoscut ca fiind cheia tuturor activitilor de pe pmnt. tiina natural este studiul surselor i a controlului energiei naturale, iar tiina social, exprimat teoretic ca fiind tiina economic, reprezint de fapt studiul surselor i a controlului energiei sociale. Ambele sunt sisteme matematice de contabilitate. Prin urmare, matematica este tiina energiei primare. i, astfel prezentndu-se lucrurile, contabilul poate fi rege, dac publicul (masele oarbe) poate fi meninut n stare de ignoran n ceea ce privete metodologia contabil. Toate tiinele au ca scop o anumit finalitate. Mijlocul prin care se atinge acest scop este cunoaterea. Scopul final este controlul (SCOPUL SCUZ MIJLOACELE). Rmne atunci numai ntrebarea: Cine va fi beneficiarul? n anul 1954, aceasta era preocuparea de cpti. Dei se ridicau probleme morale, s-a luat n calcul legea seleciei naturale, care definea faptul c o naiune care nu-i va folosi aa cum trebuie inteligena nu va fi niciodat superioar nici mcar animalelor, care sunt considerate ca fiind fiine fr inteligen. Prin urmare, s-a decis, n interesul viitoarei ordini mondiale i al pcii, s se declaneze un rzboi tcut mpotriva tuturor popoarelor de pe aceast planet, care avea ca ultim obiectiv un proces continuu de transfer al energiei naturale i sociale (avere), de la cei indisciplinai i iresponsabili, n minile celor disciplinai, responsabili care deja sunt foarte bogai. Pentru a implementa ct mai repede acest obiectiv este necesar crearea i aplicarea unor arme noi, secrete, sigure, create pe baza unor principii de operare subtile i sofisticate. n concluzie, obiectivul cercetrii economice, ce este condus de magnaii capitalului (sistemului bancar) i de industriile productoare de bunuri i servicii, e stabilirea unei economii total predictibil i manipulabil. PREOCUPRII PRIMARE, aceea de DOMINARE TOTAL, graviteaz totdeauna n jurul unui subiect

235

Pe scurt, se poate spune c s-a descoperit c economia funciona pe baza legilor fizicii i c toate teoriile matematice descoperite pn atunci, toate aplicaiile din domeniul electronic, pot fi aplicate n mod analogic, direct n studiul economiei. Descoperirea aceasta nu a fost declarat public, iar implicaiile ei uriae au fost inute n secret, cum ar fi de exemplu faptul c ntr-un model economic, viaa uman este msurat n dolari, iar scnteia electric care este generat de rsucirea unui buton conectat la un inductor activ are ca analog matematic iniierea unui rzboi. Cea mai mare piedic ce a fost ntmpinat de economiti a fost descrierea precis a familiei ca industrie. Aceasta a reprezentat chiar o provocare, deoarece preferinele consumatorului pot fi influenate de nenumrai factori, cum ar fi veniturile, preul produsului i ali factori economici. Aceast piedic a fost ns eliminat cu aproximaie prin aplicarea testelor de oc, prin care erau determinate caracteristicile curente, denumite coeficieni tehnici, ai industriei familiale. n cele din urm, deoarece toate problemele teoriei economice pot fi transferate cu uurin n mod analogic, n teoria electronicii, pentru aflarea soluiilor care dup aceea trebuie s fie transferate napoi, era necesar elaborarea unui manual de definire conceptual, care reprezenta de fapt o traducere din limba fizicii, n limba economiei. Restul, urma dup aceea s fie luat din studiile standard de matematic i electronic. Diagramele industriale O industrie ideal este aici definit ca fiind un dispozitiv care este valorificat de alte industrii, de diferite forme, care convertete aceast valoare ntr-un singur produs, care este distribuit i vndut de alte industrii. Pentru un produs, exist mai muli furnizori. Ceea ce tie publicul este c o industrie este de fapt un complex industrial sub acoperiul cruia cteva industrii produc unul sau mai multe produse . Trei clase industriale Clasa #1- Capitalul (resursele) Clasa #2- Bunurile Clasa #3- Serviciile

236

Clasa #1 are trei nivele: 1.Natura - sursa de energie i de materie brut. 2.Guvernul - cel care produce moneda naional, echivalent cu produsul naional brut (PNB) i extinde (prin inflaie) excesul de PNB. 3. Sistemul bancar - mprumutul de bani care se realizeaz n interesul bncii i care face posibil extensia (inflaia-falsul) valorii economice prin depozite i conturi bneti. Clasa #2- productori i consumatori de produse. Aceast activitate este recunoscut de obicei de public ca fiind industrie. Clasa #3- familiile si guvernele, care presteaz activiti umane mecanice iar baza lor este populaia. Conglomeratele ntregul sistem economic poate fi reprezentat printr-un model simplu: (1) capitalul, (2) bunurile i (3) serviciile. Problema acestor reprezentri este c ele nu pot fi detaliate cu exactitate. De exemplu, industria textila i industria metalelor feroase sunt clasificate ntr-o singur categorie, care este denumit industria de bunuri - astfel, ele i pierd individualitatea economic. Modelul E O economie naional este alctuit din fluxuri simultane de producie, distribuire, consum i investiie. Dac toate aceste elemente, inclusiv munca uman i produsul muncii sunt numerotate, atunci fluxul poate fi reprezentat de curentul ce strbate un circuit electronic, iar comportamentul poate fi astfel anticipat cu precizie. Cele trei componente energetice pasive ale electronicii, capacitorul, rezistorul i inductorul corespund celor trei componente energetice pasive ale economiei, denumite industrii pure de capital, bunuri i servicii. Capacitana economic reprezint de fapt stocarea de capital, ntr-o form sau alta. Conductana economic reprezint de fapt nivelul de conductan al materialelor care sunt necesare pentru producerea de bunuri.

237

Inductana economic reprezint de fapt ineria valorii economice n micare. Aceasta este un fenomen social, cunoscut sub denumirea de servicii. Inductana economic Un inductor electric (ex.: o reea de cabluri) are ca fenomen primar un curent electric i ca element secundar, un cmp magnetic (ineria)- Prin analogie, se poate afirma c un inductor economic are ca echivalent al fenomenului primar fluxul valorii economice i ca element secundar, populaia. Cnd fluxul valorii economice (ex.: banii) se diminueaz, nivelul de trai al populaiei se diminueaz, n ncercarea de meninere a fluxului valorii economice (caz extrem - rzboi). Aceast inerie este un rezultat al obiceiurilor consumatorului, al aspiraiilor acestuia la un anumit standard de via, etc, i este, n general, un fenomen de auto-conservare. Factorii inductivi (1) Populaia; (2) Magnitudinea activitilor economice ale guvernului; (3) Metodele de finanare ale activitilor acestui guvern. (A se vedea n aceast direcie Principiul Peter-Paul al inflaiei prin dobnd). Traducerea (Vor fi date n cele ce urmeaz cteva exemple); Pre - coulomb - dolari; Flux-etalon monetar - amperi (coulombi per secund) dolari per an; For motivant - amperi per volt flux valutar per cerere de dolari; Conductan - amperi per volt - flux valutar per cerere dolari; Capacitan - coulombi per volt - dolari rezultai din producie-stoc per cerere de dolari. Relaii care se produc n timp i oscilaii autodistructive

O industrie ideal poate fi simbolizat ntr-un mod electronic n multe moduri. Cel mai simplu este ca cererea s fie reprezentat de voltaj i aprovizionarea (de furnizarea) de curent. Apoi, relaia dintre cele dou devine ceea ce se denumete ca fiind admitan, care poate rezulta din trei factori economici: (1) flux ntrziat, (2) flux prezent i (3) flux anticipat.

238

Fluxul anticipat este rezultatul acelei proprieti specifice entitilor vieuitoare de a stoca energia (hrana) pentru o perioad n care energia se afl la un nivel sczut (cum ar fi de exemplu situaia pe timp de iarn). ntr-o industrie productoare, aceasta ia cteva forme - una dintre acestea este cunoscut ca fiind stoc de producie sau inventar. n electronic, simbolul acestei industrii este reprezentat de capacitan, iar stocul sau resursele, de sarcina de ncrcare. Fluxul prezent nu implic ntrzieri. n electronic el este reprezentat de conductan, care este o simpl valv economic (un element de lucru mecanic). Fluxul ntrziat este cunoscut ca obicei sau inerie. n electronic, acest fenomen reprezint caracteristica unui inductor (analog economic - serviciul industrial pur) n care un flux curent (analog economic - flux monetar) creeaz un cmp magnetic (analog economic populaie uman activ) care, n cazul n care curentul (fluxul monetar) este diminuat, se prbuete (rzboi) acesta este singurul mod n care curentul (fluxul monetar - energia) poate fi meninut la un nivel stabil. Problemele care mpiedic stabilizarea economiei sunt dou: (1) lcomia, (2) excesul de populaie. Acestea dou creeaz o inductan economic excesiv, care poate fi echilibrat cu capacitana economic (resurse reale, sau valori reale, cum ar fi bunurile sau serviciile). Programul social de redresare nu este n fond dect un sistem de echilibru care este realizat prin credite, ceea ce creeaz o industrie fals, de capital prin care se ofer persoanelor non-productive un acoperi deasupra capului i hran. Cei care sunt dependeni de drogul economic, trebuie ns s apeleze la elit pentru ai face rost de o (nou) doz care le este att de necesar. Astfel, metoda simpl prin care se introduce o cantitate mare de capacitan stabilizatoare este mprumutul sau creditul, care este garantat cu viitoarea producie mondial, care este anticipat n funcie de necesitile i scopurile elitei. Aceasta este cea de-a patra lege a micrii, care const n producerea unei aciuni, pentru ca apoi sistemul s fie abandonat, nainte ca reaciile de reflexie s revin la punctul de aciune - reacie ntrziat. Mijlocul prin care se supravieuiete reaciei de reflecie este schimbarea imediat a sistemului, nainte ca efectul reaciei s aib timp s se produc. Procednd astfel, politicienii

239

devin populari i apoi sunt alei pentru o anumit perioad, pentru ca, mai trziu, publicul s plteasc. De fapt, prima msur pe care o ia un asemenea politician este amnarea. La fel procedeaz i guvernul care tiprete bani cu mult peste limita produsului naional brut, iar acesta este un proces economic ce este denumit inflaie. ACEASTA ESTE UNICA DEFINIIE A INFLAIEI, SINGURA VALABIL, INDIFERENT DE CEEA CE VI SE SPUNE. Procednd astfel, publicul primete o cantitate mare de bani, iar guvernul satisface balana ce nclin spre lcomie i totodat creeaz o stare fals de ncredere n puterea guvernului i, pentru un timp chiar reuete s creeze iluzia de bunstare. n cele din urm, pentru a echilibra balana, trebuie s fie declanat rzboiul, care n realitate reprezint un act de distrugere a creditorului. Dac toi oamenii i-ar iubi cu adevrat semenii lor, ar trebui mai nti s-i controleze apetitul (de procreare, lcomia, etc.). Cunoscnd ns c publicul nu-i va impune limitele din proprie iniiativ, exist dou alternative pentru a reduce inductana economic a sistemului. (1) Populaia trebuie s fie lsat s se auto-distrug prin rzboi, ceea ce va putea atunci culmina cu distrugerea total a vieii pe pmnt. (2) Preluarea total a controlului mondial cu ajutorul armelor secrete, silenioase economice, sub form de rzboi secret, silenios i reducerea inductanei economice mondiale la un nivel sigur de supravieuire, printr-un proces de sclavie nebnuit, benevol sau genocid. Este evident c a fost luat n considerare cea de a doua alternativ. n acest moment ar trebui ca cel care lectureaz aceste instruciuni s neleag de ce este necesar ca armele secrete silenioase s fie pstrate STRICT SECRETE. Cel mai adesea publicul refuz s-i mbunteasc mentalitatea i s-i mreasc ncrederea n aproapele lui. Pe nimeni nu intereseaz cum funcioneaz sistemul economic, i tocmai de aceea nu se va putea evita rzboiul i nici nu se va ti care sunt soluiile. Prin urmare, baza rmne n cei care vor ntr-adevr s supravieuiasc acestui sistem, care vor s rezolve problemele umanitii, n cei care sunt interesai cu adevrat. Altfel, expunerea armei secrete silenioase ar putea distruge unica speran de supravieuire a umanitii...

240

Industria familial Industriile de finane (bncile), ct i cele de prelucrare i guvernare reprezint prile principale ale industriei pure de capital, mpreun cu bunuri i servicii i ele pot fi definite cu uurin deoarece, n general, sunt structurate logic. Din aceast cauz, modul lor de procesare poate fi descris matematic, iar coeficienii lor tehnici pot fi dedui cu uurin. Totui, acesta nu este i cazul industriei serviciilor, care este cunoscut sub denumirea de industrie familial. Modelele familiale Problema care este ntmpinat de orice economist este preferina consumatorului, care nu este uor de anticipat, iar coeficienii tehnici ai unei familii tind s fie nonlineari, deci foarte compleci la toate acestea adugndu-se variabilitatea veniturilor, a preurilor, etc. Informaia computerizat care este derivat din folosirea codului universal de produs, n completare la sistemul crilor de credit, ar putea schimba aceast situaie, dar metoda CUP (metoda codului universal de produs) se aplic nc doar la nivel regional, fr a fi universal valabil pe plan naional sau mondial. Pentru a compensa aceast deficien, a fost adoptat o metod de analiz, care este cunoscut ca fiind testarea de oc. Prin aceasta metod, care este folosit pe scar larg n industria aeronautic, se poate realiza o statistic satisfctoare. Aplicat n economie, aceasta nseamn c toate familiile dintr-o anumit regiune sunt studiate sub form de grup sau clas, n nici un caz ca indivizi, iar comportamentul acestora folosete dup aceea la estimarea coeficienilor tehnici care guverneaz structura economic a industriei unic-familiale ipotetice... O metod de evaluare a coeficienilor tehnici ai industriei familiale depinde de ocul preurilor la un anumit bun de consum i de notarea schimbrilor din cadrul sistemului de vnzri al acestor bunuri. Testul de oc economic Recent, s-a fcut din ce n ce mai simit faptul c a fost aplicat studiul economiei publice, fapt care este evident celor care sunt familiarizai cu principiile testelor de oc. Cnd se efectueaz testul de oc al structurii aparatului de zbor (avion), undele de oc care apar n cadrul structurii sunt cauzate de recul, fenomen prin care inginerii de aviaie pot anticipa vibraia sau dezintegrarea componentelor n anumite situaii.

241

n cazul studiilor economice, economitii ajung la acelai rezultat n ceea ce privete publicul consumator, prin selectarea cu atenie a bunurilor, cum ar fi carnea, cafeaua, benzina, salamul, zahrul, pentru ca apoi s provoace o schimbare ocant a preurilor procednd astfel, ei lovesc de fapt n bugetul consumatorilor. Apoi ei studiaz atent undele de oc rezultate, monitoriznd toate schimbrile prin intermediul serviciilor de publicitate, a preurilor i a vnzrilor de bunuri. Obiectivul unor asemenea studii este predictibilitatea schimbrii i controlul tendinei de auto-distrugere, care va convinge atunci publicul c anumii experi ar trebui s preia neaprat urgent controlul sistemului monetar i al stabilizrii sistemului de securitate (acesta este mai important dect cel al justiiei i al libertii persoanei). n momentul n care cetenii nu vor mai putea s-i controleze afacerile personale i finanele, ei vor deveni, bineneles, nite sclavi incontieni, care vor reprezenta o surs ieftin de mn de lucru. Testul oc poate fi aplicat nu numai prin intermediul preurilor, ci i prin disponibilizarea forei de munc (omaj). Grevele reprezint de asemeni teste oc excelente, mai ales dac au loc n cadrul unor servicii importante (transporturi, comunicaii, utiliti publice, energie, ap, sistem sanitar, etc.) Prin testul de oc se afl cu uurin dac exist o relaie direct ntre disponibilitatea financiar i rspunsul maselor care sunt dependente de aceasta. De exemplu, ntre preul benzinei i probabilitatea ca persoana afectat de aceasta s aib dureri de cap, sau s simt nevoia s vizioneze un film violent, s fumeze mai multe igri, sau s se duc undeva i s bea pn se mbat exist o relaie msurabil cantitativ. Cel mai interesant este c, observnd i msurnd modalitile economice prin care publicul ncearc s fug de propriile sale probleme, s evadeze n nu conteaz ce mod din realitatea cotidian, este posibil crearea unui program computerizat care s poat s prezic destul de exact care este combinaia cea mai potrivit de evenimente create, (ocuri) care va putea controla i subjuga perfect publicul, n urma unui oc economic. Introducere n amplificatorii economici Amplificatorii economici reprezint componentele active ale ingineriei economice. Caracteristica de baz a oricrui amplificator (mecanic, electric sau economic) este

242

receptarea unui semnal de control i livrarea de energie dintr-o surs energetic independent ctre un terminal - ntre acestea are astfel loc o relaie perfect predictibil. Cea mai simpl form de amplificator economic este un dispoziv care se numete publicitate. Rspunsul atunci poate fi instantaneu sau amnat. Scopul este ns guvernarea fluxului de energie. Din acest motiv, el este denumit element, sau component de circuit activ. Amplificatorii economici se mpart pe clase denumite strategii i n comparaie cu amplificatorii electronici, funciile interne care sunt specifice unui amplificator economic se numesc logistice n loc de electrice. Astfel prezentndu-se situaia, amplificatorii economici nu livreaz numai putere ctigat, ci totodat ei sunt folosii i ca sisteme ce cauzeaz schimbri n circuitele economice. Procesul de definire i ncorporare a amplificatorului economic ntr-un sistem economic a fost denumit, n limbaj popular, teoria jocului Designul unui amplificator economic ncepe cu specificaia nivelului de putere la care se afl productivitatea, care poate fi personal sau naional. A doua condiie este acurateea rspunsului. Ctigul mare, mpreun cu susinerea puternic, pot asigura precizia necesar. Majoritatea erorilor se pot petrece n baza de date a consumatorului de putere. Datele personale au tendina de a fi specifice, iar cele naionale, de a fi statistice. Lista cu consumatorii de putere ntrebrile care trebuie s se rspund: (1) ce? (2) cnd? (3) unde? (4) cum? (5) de ce? (6) cine? Surse generale de informare: (1) nregistrri telefonice; (2) supravegheri sistematice; (3) analiza atent a gunoiului (4) comportamentul copiilor la coal n timpul transportului, etc. Standardul de via prin: (1) hran; (2) mbrcminte; (3) adpost; (4) mijloace de transport. Contacte sociale: (1) telefon - care permite nregistrarea sistematic a tuturor convorbirilor;

243

(2) familie - certificate de cstorie, certificate de natere; (3) prieteni, asociai, etc.; (4) membrii din cadrul unei organizaii; (5) afiniti politice. Studierea actelor i hrtiilor personale Obiceiuri n materie de achiziionare, preferine personale: (1) verificarea n secret a conturilor; (2) analiza atent a crilor de credit; (3) controlul sistematic prin sistemul C.U.P. Bunuri: (1) verificarea conturilor; (2) conturile de economii; (3) bunuri imobiliare; (4) afaceri; (5) automobile; (6) depozitele bancare de asigurare; (7) stocuri Obligaii: (1) creditori; (2) dumani - a se vedea mai nti cei legali; (3) mprumuturi; (4) credite de consum. Sursele guvernului: (1) Welfare; (2) Asigurrile sociale; (3) U.S.D.A. surplus de hran; (4) subvenii;

244

(5) garanii; (6) mijloace de subzisten. Sursele guvernului (prin intimidare): (1) Internal Revenue Service (IRS); (2) OSHA; (3) Census etc. Alte surse ale guvernului - supravegherea atent a sistemului potal. OBICEIURI - PROGRAMRI Putere - slbiciune: (1) activiti (sporturi, hobby-uri etc.); (2) a se vedea legal (fric, furie etc. - rata criminalitii); (3) fiele de sntate (sensibiliti la anumite medicamente, reacii la durere etc.); (4) fiele psihiatrice (temeri, fobii, furii, dezgust, adaptabilitate, reacii la anumii stimuli, violen, sugestibilitate sau receptivitate la hipnoz, durere, plcere, iubire i sex). Metode de copiere - de adaptabilitate - comportament: (1) consumul de alcool; (2) consumul de droguri; (3) distracii; (4) factori religioi care influeneaz comportamentul; (5) alte metode de a uita, care sunt utilizate pentru a uita de realitate. Principiul sandwitch-ului gratuit - confruntai cu aceast posibilitate cetenii vor reaciona ntotdeauna pozitiv la aplicarea acestui principiu consumi acum, plteti mai trziu, datorit cruia culegerea de informaii este i mai mult uurat. Plata ca modus operandi (MO) - plata la timp etc.: (1) plata notei telefonice; (2) plata energiei (electrice, gazele etc.); (3) plata apei; (4) reparaii; (5) ratele la cas; (6) ratele la main; (7) plata cu cartea de credit; Sensibiliti politice: (1) eluri; (2) contacte; (3) poziie; (4) putere-slbiciune; (5) proiecte-activiti. Control comportamental (aceasta implic justificarea investigaiilor, cercetrilor): (1) dosar personal; (2) cazier; (3) permis de conducere; (4) rapoartele poliiei; (5) asigurri.

245

Informaii naionale Surse de afaceri (prin I.R.S. etc.): (1) preul bunurilor; (2) vnzri; (3) investiii n: (a) stocuri-inventare, (b) producia de unelte i maini, (c) cldiri i mbuntiri i (d) piaa de stoc. Birouri i filiale ale bncilor: (1) informaii asupra creditului; (2) informaii despre sistemele de plat; Alte surse: (1) supravegheri; (2) publicaii; (3) nregistrarea convorbirilor telefonice; (4) calcularea energiei folosite i a utilitilor. Lista de capaciti Capaciti care apar astfel: controlul situaiilor create - manipularea sistematic a economiei, a societii civile - controlul permanent al compensaiilor i al veniturilor. Succesiuni: (1) aloc oportuniti; (2) distruge oportuniti; (3) controleaz mediul economic; (4) controleaz valabilitatea materiei prime; (5) controleaz capitalul; (6) controleaz ratele bancare; (7) controleaz inflaia; (8) controleaz posesiunile, proprietile; (9) controleaz capacitatea industrial; (10) controleaz producia; (11) controleaz bunurile; (12) controleaz preurile bunurilor; (13) controleaz serviciile, fora de munc etc.; (14) controleaz plile ctre oficialitile guvernului; (15) controleaz funcionarea legal; (16) controleaz dosarele personale - fr ntiinarea prii vtmate; (17) controleaz publicitatea; (18) controleaz mass-media; (19) controleaz materialele ce urmeaz a fi prezentate la televiziune; (20) distrage permanent atenia publicului de la problemele care sunt cu adevrat importante; (21) creeaz prin manipulare anumite emoii; (22) creeaz cnd este cazul dezordine, haos i nebunie; (23) controleaz formele de plat a taxelor; (24) controleaz sistemele de supraveghere; (25) controleaz stocul de informaii; (26) studiaz analizele psihologice i caracterul indivizilor; (27) controleaz funcionarea legal (repetarea punctului 15); (28) controleaz factorii sociologici; (29) controleaz opiunile; (30) abuzeaz de slbiciuni; (31) anuleaz puterea; (32) acioneaz asupra sntii Tabel de strategii

246

Aciune Meninerea permanent a publicului n stare de ignoran; meninerea accesului la punctele principale de control; creeaz preocupri inofensive; atac unitatea familiei; ofer din ce n ce mai puini bani i ct mai multe credite; atac intimitatea bisericii; pune mult accent pe conformismul social i pe spiritul de imitaie; minimalizeaz protestele fa de taxe; stabilizeaz consimmntul; ntrete sistemul de control asupra variabilitilor; stabilete condiiile; stabilete timpii; maximalizeaz controlul; prbuete valoarea etalonului monetar. Rezultat Mai puine organizaii; analizeaz reaciile la preuri, vnzri; scade vigilena; controleaz educaia celor tineri; mai mult indulgen fa de propria persoan, mai multe date personale; simplificarea programelor computerizate; maximalizeaz datele economice; simplific stabilirea coeficienilor; predictibilitatea mai mare; simplific problemele-soluii la ecuaiile difereniale; micoreaz cantitatea de date care trebuie s fie introdus; minimum de rezisten la controale; americanii au astfel din ce n ce mai puin ncredere unii n ceilali. (Nota autorului: Obiectiv final - Noua Ordine Mondial) Diversiunea, strategia primar utilizat Experiena a dovedit c metoda cea mai simpl de asigurare a eficienei armei secrete silenioase i de ctigare a controlului total asupra publicului este, pe de o parte, MENINEREA INDISCIPLINEI I A IGNORANEI PUBLICULUI pe baza utilizrii unor sisteme de baz principiale i, de asemenea, MENINEREA STRILOR DE CONFUZIE, DEZORGANIZARE i DE DISTRAGERE DE LA REALITATE, prin acordarea unei importane exagerate chestiunilor care sunt fr valoare. Aceasta se realizeaz cel mai uor prin: 1. ncrcarea memoriei; sabotarea activitilor mentale n lipsa unui program public de educaie axat n principal pe matematic, logic, design-ul sistemelor i al economiei; descurajarea creativitii tehnice; 2. atacul sentimentelor, mrirea indulgenei, att fa de sine, ct i fa de activitile rele mentale i psihice, prin: (a) atacarea necrutoare a sentimentelor (viol psihic emoional), care va fi realizat printr-o campanie de prezentare i exagerare a unor subiecte, cum ar fi: sex,

247

violen, rzboaie. Aceast campanie este abil condus i regizat de capii mass-mediei - mai ales prin pres i televiziune; (b) publicului i se ofer n exces ceea ce dorete, surogatele oferite i sunt prezentate ca fiind ''hran pentru spirit - dar n acelai timp el este privat de ceea ce cu adevrat are nevoie; 3. Rescrierea istoriei i a legilor, prezentarea distorsionat a vieii modelelor i a unor creaii, astfel nct oamenii (masele) sunt nelai sistematic. Prin aceasta ei ajung s i stabileasc prioriti false, care sunt fabricate de alii i sunt apoi inoculate n gndirea lor prin toate mijloacele mass-media (ziare, televiziuni). Toate acestea prentmpin orice manifestare de curiozitate a publicului, care, astfel, capt anumite automatisme sociale i nu mai este la modul real interesat de ceea ce se ntmpl n jur. Regula general este profit de orice clip de confuzie; cu ct confuzia este mai mare, cu att profitul care se urmrete va fi mai mare. Prin urmare, cea mai abil cale este de a crea ct mai multe probleme, numai pentru a avea ce s soluionezi. Rezumatul diversiunii Mass-media: Capteaz permanent atenia publicului adult, pentru ca apoi s o orienteze spre alte probleme; ea o deviaz astfel de la realitile sociale captivnd-o ct mai des cu ajutorul prezentrii unor chestiuni care de fapt nu au nici o importan. colile: Tinerii trebuie s fie inui departe de tiinele matematice, economice, de legi i de ADEVRUL ISTORIC. Petrecerea timpului liber: n primul rnd, timpul liber aproape c nu mai trebuie s existe; n al doilea rnd, dac exist, acesta trebuie s fie petrecut ntr-un mod haotic, nucitor i foarte obositor, datorit campaniilor din mass-media care trebuie s prezinte moduri de distracie moderne, care au drept scop real distrugerea spiritual a tineretului, blazarea celor n vrst, plictiseala n general, consumul n exces i ct mai rapid al ultimelor rmie de energie. Munca: Publicul trebuie s fie permanent ocupat, ocupat, ocupat, fr s mai aib timp s gndeasc.

248

Consimmntul reprezint prima victorie Un sistem care este bazat pe arme secrete tcute de distrugere, folosete abil toate datele ce sunt obinute de la un public docil, prin for legal (fr s se respecte ntotdeauna litera legii). Majoritatea informaiilor sunt apoi disponibile prin Serviciul Intern de Analiz a Veniturilor (S.I.A.V.). Aceast informaie implic n final livrarea forat a datelor, extrem de bine organizate, ce vor fi constituite sub form de taxe federale i de stat, colectate i asamblate, taxe care nu reprezint altceva dect dovada muncii de sclav, care este prestat de pltitorii de taxe. Mai mult, numrul formularelor care sunt prezentate S.I.A.V.-ului este un indicator sigur al faptului c publicul i-a dat consimmntul, ceea ce constituie un factor primordial n luarea deciziilor strategice. Alte surse de date au fost deja prezentate n Lista consumatorilor de putere. Coeficieni de consimmnt - este de fapt reacia invers numeric ce indic statutul victorios. Baze psihologice: cnd guvernul are deja posibilitatea de a colecta taxe i poate obine date clare despre proprietatea privat, obine, de asemenea, i un indicativ prin care i este artat c publicul este gata s capituleze i c este de acord cu sclavia i cu uzurparea legal. Un indicator clar, care arat momentul n care se poate strnge recolta, este numrul de ceteni care pltesc taxele pe venit, n ciuda unei absene vizibile a reciprocitii, sau a serviciilor oneste din partea guvernului. Amplificarea surselor energetice Urmtorul pas n procesul de proiectare al unui amplificator economic este descoperirea de surse energetice. Sursele energetice care susin orice sistem economic primitiv sunt, bineneles, aprovizionrile cu materie prim i consimmntul publicului de a munci i de a-i asuma un anume rang, poziie, nivel, sau clasa 1 n structura social; de exemplu, munca la diferite niveluri, prin intermediul creia dintr-o mulime se poate detaa o anumit persoan.

249

Fiecare clas, pentru a avea garania propriului venit controleaz clasa imediat inferioar, alctuind astfel structura de clas. Acest lucru ofer stabilitate i siguran, cu toate c clasa superioar a fost i va fi ntotdeauna guvernul. Odat cu trecerea timpului i cu mbuntirea sistemului de comunicaie i a celui educaional, elementele clasei de jos, care fac parte din structura social a muncii, devin contiente i invidioase fa de bunurile pe care le au membrii clasei superioare. De asemenea, acetia ncep s contientizeze faptul c sunt posesorii unor sisteme energetice i a unor abiliti care permit depunerea eforturilor necesare naintrii pe scara ierarhic a structurii de clas, ceea ce amenin suveranitatea elitei. Dac aceast naintare a clasei inferioare poate fi amnat un timp ndeajuns de lung, elita poate obine dominana energetic. Pn cnd se stabilete la nivel absolut aceast dominan, trebuie ns luat n considerare consimmntul publicului de a munci i de a lsa pe alii s se ocupe de manipularea activitilor sale n caz de ratare. Nu se poate evita amestecul oamenilor n transferul final al surselor energetice ctre controlul elitei. Este ns esenial s se recunoasc faptul c, pn acum, consimmntul public nc reprezint cheia esenial care poate deschide ua ctre eliberarea de energie, n procesul de amplificare economic. Logistica Aplicarea cu succes a unei strategii ca aceasta necesit un studiu atent al consumatorilor de putere, al capacitilor de producie, al randamentului, implic strategia conectrii acestora la sursele energetice disponibile care alimenteaz strategia. Acest studiu se numete logistic. O problem logistic ceva mai complicat este studiat mai nti la nivel elementar, apoi la nivele de o complexitate mai mare, sintetizndu-se factorii elementari. Asta nseamn c este analizat un sistem dat; exemplu: se ptrunde ntr-un subsistem care, la rndul lui, este analizat pn cnd prin acest proces se ajunge la atomul logistic, INDIVIDUL. Din acest moment ncepe practic procesul de SINTETIZARE - momentul apariiei pe lume a individului.

250

Pntecul artificial Din momentul n care individul prsete pntecul matern, fiecare efort pe care el l va depune va fi direcionat ctre construirea, meninerea i adpostirea ntr-un pntec artificial, care poate fi reprezentat printr-o varietate de dispozitive de adpostire i protejare. Obiectivul acestor pntece artificiale este furnizarea unui mediu nconjurtor stabil, n care s se desfoare procesele de cretere, de maturizare, de supravieuire, care asigur sigurana, libertatea i protecia fa de activitile ofensive din exterior. Acest adevr este valabil att pentru marea mas de indivizi, ct i pentru elit. Totui, exist o diferen bine definit n ceea ce privete felul n care aceste clase i soluioneaz problemele. Structura politic a unei naiuni. Dependena Motivul principal pentru care cetenii unei ri creeaz o structur politic este dorina incontient de a perpetua starea de dependen a copilriei. Mai simplu, vor un Dumnezeu uman care s le elimine riscurile din via, s-i mngie pe cap, s-i srute pe frunte, s le aline durerile, s le pun un pui pe mas la fiecare cin, s-i mbrace, s-i nveleasc n fiecare noapte i s le spun c totul va fi bine cnd se trezesc dimineaa. Preteniile publicului sunt incredibile, prin urmare Dumnezeul cel uman, politicianul, ntmpin aceste pretenii incredibile cu altele, el promite cu uurin cte-n lun i-n stele i apoi ofer un mare nimic. Prin urmare cine este cel mai mare mincinos? Publicul? Politicianul? Acest comportament infantil i prostesc al publicului este, de fapt, o capitulare, motivat de lene, de team i de superficialitate. Este baza strii de bunstare, care este folosit ca arm strategic ce este ndreptat mpotriva unui public dezgustat. Aciune ofensiv Majoritatea oamenilor au spontan tendina de a subjuga i/sau omor alte fiine umane care le tulbur viaa de zi cu zi, dar nu doresc s aib de-a face cu deznodmintele morale i religioase, care reprezint efectele logice ale unor asemenea aciuni. Prin urmare, ei prefer s lase treburile murdare pe seama altora (inclusiv a propriilor copii), pentru a nu se murdri ei nii de snge pe mini. Ei se revolt foarte tare mpotriva felului n care umanitatea trateaz

251

animalele, pentru ca imediat dup aceea s se aeze la mas i s savureze un hamburger delicios. Mai ipocrit i paradoxal este faptul c pretutindeni pe glob publicul pltete taxe, finaneaz politicienii, pentru ca apoi tot el s se plng de corupia din cadrul sistemului guvernamental. Responsabilitatea tim de asemenea c majoritatea oamenilor dorete o ct mai mare libertate (de explorare etc.) simind n acelai timp teama de a nu eua. Teama de eec este manifestat prin iresponsabilitate i, n special, prin delegarea responsabilitilor personale ctre alii, aceasta mai ales dac succesul nu este sigur, sau dac ntmpin unele greuti legale pe care persoana nu este pregtit s le accepte. Atunci ei vor s capete autoritate dar nu accept responsabilitile. De aceea ei angajeaz politicieni care sunt mandatai s aib de-a face cu realitatea n locul lor. Rezumat Oamenii angajeaz politicieni pentru a putea astfel: (1) s obin starea de siguran, fr prea mari eforturi; (2) s acioneze cel mai adesea, fr s fie necesar s se gndeasc prea mult la consecine; (3) s aduc injurii, s fure, s omoare pe alii, fr ca prin aceasta s fie nevoie s se confrunte nici cu viaa i nici cu moartea; (4) s evite responsabilitatea propriilor intenii; (5) s profite de pe urma beneficiilor tiinei, fr ca s fie nevoii s se autodisciplineze, sau s depun toate eforturile care sunt necesare. Ei ofer politicianului puterea de a crea i de a manevra o main de rzboi pentru: 1. a asigura supravieuirea naiunii pntecelui matern; 2. a preveni orice primejdie care se poate abate asupra naiunii pntecelui matern; 3. a distruge dumanul care amenin naiunii pntecelui matern; 4. a distruge cetenii din aceeai ar, care nu se conformeaz Sistemului, doar de dragul stabilitii i siguranei naiunii pntecelui matern. Politicienii au multe ndatoriri quasi-militare; ptura cea mai de jos este reprezentat de poliiti, de avocai, de contraspionii care nu sunt altceva dect spioni i sabotori (cu diplom) i de judectori. Generalii acestui sistem sunt industriaii. Statul major prezidenial

252

este n realitate alctuit din bancherii internaionali. Oamenii tiu c ei au creat de fapt aceast fars, c au finanat-o cu propriile taxe (care reprezint consimmntul), dar cu toate acestea ei prefer pasivitatea, n loc s ia msurile care sunt necesare n vederea transformrii. Tocmai de aceea o naiune este divizat n dou pri distincte, o SUB-NAIUNE DOCIL (majoritar) i o SUB-NAIUNE POLITIC. Sub-naiunea politic rmne ataat de sub-naiunea docil, o tolereaz, i filtreaz substana, pn cnd devine ndeajuns de puternic pentru a se putea detaa i pentru Analize de sistem Pentru a putea lua decizii economice computerizate n legtur cu rzboiul, care este volantul economic primar, este necesar desemnarea valorilor logistice concrete, a fiecrui element al structurii rzboiului - personal i material. Acest proces ncepe cu o descriere clar i sincer a subsistemelor unei asemenea structuri. Recrutarea (pentru serviciul militar) Scopul principal al ncorporrii este inocularea, prin intimidare, a ideii c guvernul este omnipotent - inocularea este atunci ndreptat ctre membrii tineri ai unei societi. (Nota autorului: Adevrul este tocmai opusul, deoarece un guvern exist numai cu consimmntul poporului.) Apoi tnrul este nvat c printr-o rugciune nu vei realiza niciodat ceea ce poi face cu un glonte, n doar cteva clipe. Procednd astfel, un tnr care a fost crescut timp de optsprezece ani ntr-un mediu curat, religios poate, prin intermediul acestui instrument guvernamental, s fie anihilat i deziluzionat, n numai cteva luni. Odat ce el este adus n aceast stare, dup aceea este destul de uor s i se strecoare orice fel de idei i principii false. Mult mai interesant este procesul prin care prinii tnrului, care l iubesc, pot fi manipulai astfel nct chiar el l trimit la rzboi i n felul acesta i semneaz condamnarea la moarte. Dei scopul acestei prezentri eseniale nu ne permite dezvoltarea subiectului, voi comenta puin, mai ales pentru a dezvlui acei factori care sunt inclui, sub form numeric, ntr-o analiz computerizat a sistemelor sociale i de rzboi. ncepem prin a ncerca s definim recrutarea. Recrutarea (serviciul selectiv etc.) este n fond o instituie bazat pe sacrificiu i sclavie, obligatoriu nfiinat de persoanele ntre dou a-i devora printele.

253

vrste i n vrst, n scopul de a-i trimite pe cei tineri s execute treburile publice murdare. Scopul imediat urmtor este de a-i face pe cei tineri s se simt la fel de vinovai ca i cei mai n vrst, la care aspect se adaug criticile din partea celor n vrst, precum i admiraia i respectul din partea celor tineri (Stabilizatorul Generaional). Acest principiu este n general aranjat i vndut pe pia ca fiind serviciu patriotic-naional. Odat ce ncorporarea este definit, aceast definiie se folosete pentru a sublinia o structur denumit Sistemul Valorilor Umane, care poate fi tradus n mai multe feluri, n funcie de locul unde el este aplicat. Valoarea unei asemenea munci de sclav este dat n tabelul de Valori Umane, un tabel ce conine anumite rubrici, cum ar fi intelect, experien, cereri de loc de munc post-serviciu etc. Unele dintre aceste rubrici sunt obinuite i pot fi evaluate ca fiind necesare pentru a clasifica omul potrivit n funcie de locul potrivit. Clasificrile sunt extrem de greu de alctuit i n momentul n care sunt ntmpinate unele greuti, se apeleaz la modele matematice (algoritmi etc.), cu ajutorul crora se predetermin (dac nu chiar se prezic) anumite evenimente, cu o precizie maxim. Prin urmare, ceea ce nu se obine de bun voie i prin cooperare se poate obine printr-o constrngere abil calculat. Fiinele umane sunt ntocmai ca nite maini, ele reprezint prghii de care se poate trage n toate direciile - ntre automatismele, evidente pentru cel inteligent, ale unei societi i automatismele unei fabrici de pantofi, nu exist o diferen prea mare. Aceste valori derivate sunt variabile i ele sunt msurate la adevrata lor valoare, nu n dolari SUA, odat ce acetia nu s-au stabilizat; n prezent, inflaia este mare, deoarece producia naional de bunuri i servicii este prezentat la cote superioare, pentru a acoperi energia cinetic fals (inductana de hrtie). Valoarea argintului este stabilizat; n ziua de azi, poi achiziiona cu o cantitate de argint aceleai cantiti i valori care erau valabile pentru anul 1920. Valoarea uman este tocmai de aceea msurat cel mai bine n uniti de argint deoarece aceasta rmne ntotdeauna aceeai. Constrngerea Factorul I

254

Precum este cazul oricrui sistem social, stabilitatea este obinut numai prin nelegerea naturii umane (principiul aciune-reaciune). Dac tentativa este ratat, consecinele sunt, de obicei, dezastruoase. Ca i n alte scheme sociale umane, este tocmai de aceea esenial o form sau alta de intimidare, pentru ca ncorporarea s aib succes. Principiile fizice ale aciunii i reaciunii trebuie s fie aplicate att subsistemelor interne, ct i celor externe. Pentru a asigura succesul ncorporrii, sunt absolut necesare operaiuni de programare-splare a creierului, att a celor care urmeaz a fi ncorporai, ct i a familiilor lor, pentru ca n cele din urm tinerii s poat fi controlai. Factorul II - TATL n momentul n care fiul trebuie s plece la rzboi, tatl este cel care i pune puca n mn, pentru c altfel risc s fie blamat de egalii lui i s se fac de ruine fa de sine nsui. Juniorul se duce la rzboi; dac nu, tatl va fi pus ntr-o postur jenant. De aceea juniorul ajunge, n cele din urm, ntr-o cazarm, fr s neleag prea bine ce e cu el i ce caut acolo. Factorul III - MAMA Elementul feminin al societii umane este condus n primul rnd de emoii - logica este pe locul doi n cazul femeii. n lupta dintre logic (inteligen) i imaginaie, imaginaia ctig ntotdeauna, fantezia predomin; ns, n acest caz, predomin instinctele materne copilul este pe primul plan, viitorul pe al doilea. O femeie care are un copil mic este atent numai la odrasla ei. Prin urmare, familia trebuie s fie dezintegrat cu grij, trebuie tocmai de aceea s fie nfiinate centre de stat care s se ocupe de educaia copiilor - astfel, se demareaz procesul de detaare a copiilor de lng mamele i taii lor, nc de la o vrst fraged. ATENIE: Furia impulsiv a unei femei poate uneori s depeasc starea de team. Nu trebuie subestimat niciodat puterea unei femei nfuriate i nici puterea misterioas pe care ea o are asupra brbatului. Iat ce le-a adus femeilor dreptul la vot n 1920. Factorul IV- JUNIORUL Starea de tensiune i acionarea la maxim a sistemului de auto-conservare n timpul perioadelor de rzboi, sunt instinctele logice, ce se manifest la orice individ. n cazul n care

255

juniorul reuete s evite plecarea la rzboi, elementele din jurul lui l vor face s se simt jenat - antajul clasic este nu te sacrifici, nu ai glorie; nu ai glorie, nu ai iubite. Factorul V - SORA S vedem acum: cum rmne cu sora juniorului? Tatl i ofer tot ce este mai bun n via i o nva s aib aceleai pretenii de la viitorul ei so, indiferent de preul pe care acesta trebuie s-l plteasc. Factorul VI- CIREADA Cei care sunt potenial excepional nzestrai, dar cu toate aceastea nu-i folosesc aproape deloc mintea, nu sunt cu nimic mai buni dect cei care nu au minte - tandemul tat, mam, fiu i fiic care devin tocmai de aceea nite animale numai bune de tras la jug sau dac ajung efi vor fi nite incontieni dresori ai acestora. RZBOIUL NEVZUT n pres au nceput s apar tot mai multe date concrete menite s atrag opiniei publice atenia asupra faptului c aa numita teorie a conspiraiei nu este doar o banal speculaie, ci este foarte real i chiar cu mult mai perfid dect ne putem imagina. Tot mai multe documente coerente, care prezint planuri concrete ale Francmasoneriei i ale altor organizaii care-i servesc drept paravan, pot fi citite n din ce n ce mai multe publicaii. Un astfel de plan, despre care se vorbete mult n presa american, este cunoscut sub numele codificat L.U.C.I.D. Iniiatorii acestui plan diabolic (proiectul L.U.C.I.D.) sunt astzi stpni pe tehnici i metode desprinse parc direct din arsenalul nevzut al demonilor. Acest plan de dominare mondial include aciuni realizate prin diverse structuri publice aflate sub controlul francmasoneriei, cum ar fi spre exemplu Agenia Naional de Securitate (NSA) care deine la ora actual tehnologii ce ar prea pentru marea majoritate a oamenilor de domeniul SF. Vom prezenta n continuare, foarte pe scurt, cteva din aceste tehnici de control si supraveghere uman ale NSA care au fost scoase la lumin din cauza unor conflicte aprute ntre membrii echipei speciale Kinnecome, care i desfoar activitatea la sediul NSA de la Fort Meade (aa cum spunea un nelept, rul conine n el smna propriei sale distrugeri). 256

Astfel, n anul 1991, John St. Claire Akwei, membru Kinnecome, ddea n judecat NSA pentru faptul c a folosit tehnici secrete psihoelectronice pentru influenarea propriilor angajai. Procesul a fost publicat integral n numrul din aprilie - mai 1996 al revistei Nexus. n lucrarea sa despre L.U.C.I.D, Texe Marrs face o analiz a dezvluirilor despre metodele de influenare a minii, extrgnd i explicnd metodele psihoelectronice ale NSA, adugnd n plus o bogat bibliografie pe aceast tem. Fcnd o scurt trecere n revist, suntem n msur s v prezentm urmtoarele aspecte: Reelele informaionale ale NSA Pentru a deine controlul absolut asupra oricrei activiti umane, NSA utilizeaz mai multe reele de informaii iniiate nc din anii 50 (de altfel, n deceniul anilor 60, NSA era prima posesoare a celui mai performant computer din lume). Dintre reelele informaionale ale NSA amintim: - reeaua Sigint care realizeaz un control total asupra oricror semnale electromagnetice; - reeaua Domint pentru control civil, cu o subramur extrem de bine protejat ce cuprinde reeaua agenilor secrei NSA (aceti ageni au deplin libertate de aciune precum i acces la o baz imens de informaii din toate domeniile la un cost extrem de redus, datorit tehnologiilor de vrf pe care le folosete NSA); Tehnici de supraveghere Reeaua Sigint a aprut nc de la nfiinarea NSA sub impulsul uluitoarelor tehnici secrete de control asupra interferenei cmpurilor electrice i magnetice. Aceast reea se bazeaz pe echipamente digitale cu structur celular care depesc cu cel puin 15 ani cercetrile laice n domeniul electronicii i care permit controlul absolut al ntregii game de unde electromagnetice (EMF). Prima aplicaie a reelei Sigint pe care o vom aminti se refer la capacitatea Ageniei Naionale de a supraveghea absolut orice computer de pe teritoriul USA, fie el conectat sau nu la o reea interactiv gen Internet. Echipamentul electromagnetic secret al NSA poate decela emisiile de radio-frecven care provin de la circuitele electronice ale calculatoarelor personale. Aceste emisii sunt filtrate cu dispozitive speciale, eliminnd influena cauzat de monitoarele

257

PC sau de celelalte anexe ale computerului. Totalul semnalelor obinute n urma filtrrii reprezint starea exact a circuitului electronic al PC-ului, respectiv al memoriei acestuia. Decodificnd apoi aceste semnale dup un algoritm special, se obine copia exact a memoriei computerului, cu absolut toate datele coninute. Astfel, NSA este n msur de a deine un control riguros al tuturor informaiilor digitale stocate n computerele SUA sau oriunde n lume. O alt funcie a echipamentului special de la Fort Meade este aceea c poate genera unde RF codificate care provoac rezonana circuitelor computerului vizat, distrugndu-i toate datele. Cu alte cuvinte, NSA se poate conecta cu orice computer n scopul extragerii datelor sau pentru a realiza intervenii de tip rzboi computerizat. O alt aplicaie a reelei Sigint este i mai uimitoare dect cea prezentat anterior i ea se refer la faptul c, prin intermediul tehnicilor de modelare a cmpurilor electromagnetice, NSA deine astzi capacitatea de a monitoriza inclusiv cmpul bio-electromagnetic uman. John St. Claire Akwei a dezvluit c acest cmp detectat de la distan creeaz posibilitatea supravegherii permanente a oricrui om, oriunde s-ar afla acesta. Captatoarele de emisii electromagnetice sunt ndreptate ndeosebi asupra energiilor eliberate de activitatea neuronal a creierului. Echipamentele de ultim or ale NSA pot astzi codifica sau decodifica emisiile de energie encefalic a oricrui individ, putnd astfel observa de la distan activitatea electric a creierului. Tehnicile de control i supraveghere a emisiilor electromagnetice encefalice sunt un subiect aprins de discuie mai ales n SUA, unde au fost denumite prescurtat RNM (Remote Neural Monitoring). Pe scurt, funciile RNM sunt: - monitorizarea neuronal de la distan si EBL (Electronic Brain Link monitorizarea legturilor neuronale) - contact encefalic electronic. Aceste tehnici erau n plin evoluie n anii 50 pe vremea programului M.KULTRA si cuprind investigarea si controlul neurologic al radiaiilor electromagnetice generate de encefal. Oficial, denumirea folosit de NSA pentru aceste cercetri este de: tehnici de investigare a Informaiei Radiative. Aceast Informaie Radiativ este definit confuz drept: informaie provenind de la surse de emisie spontan a undelor EM din mediu, altele dect radioenergia i exploziile nucleare.

258

Aceste tehnici se bazeaz pe cartografierea precis a regiunilor encefalice cu activitate de interes vital: centrul de micare, centrul vorbirii, al gndirii, i regiunile scoarei responsabile cu sensibilitatea optico-acustic i tactil. Astfel, din motive de securitate naional, NSA deine deja o bogat arhiv cu hrile electro-encefalografice a mii de americani. Care este scopul acestei cartografii ? Tehnica de investigare encefalic se bazeaz pe detectarea energiilor encefalice stimulate ale scoarei, energii emise cu o frecven continu cuprins ntre 3-50 Hz, la o putere de 5mW. Orice gnd, orice comand de micare, orice imagine acustico-optic creeaz o activitate neuronal specific genernd vrfuri de emisie specifice. Cu ajutorul unui algoritm de decodificare a acestor reprezentri specifice se obin pe computer toate informaiile generate de scoara cerebral traduse mai apoi prin decodoare speciale n gnduri vorbite si imagini audio-video vizualizate pe un monitor TV. Cu alte cuvinte se folosete acelai principiu ca pentru sustragerea de informaii din computer. Totodat tehnicile RNM i EBL au posibilitatea de trimitere, prin intermediul unor emisii de unde electromagnetice codificate, a semnalelor audio-vizuale sau a comenzilor de micare direct pe centrii de pe scoar evitnd organele de sim i nervii optico-acustici. Aceste imagini se pot codifica transmindu-se sub forma unui scenariu, ndeosebi n timpul somnului de tip REM al subiectului, influenndu-i ntregul comportament. Astfel, cele dou tehnici formeaz mpreun un sistem perfect de supraveghere i influenare a vieii umane, subiecii devenind simpli zombi telecomandai. Etape de lucru: 1) Prin intermediul RNM sunt monitorizate frecventele specifice scoarei cerebrale a subiectului. De regul frecvenele bioelectrice uzuale ale regiunii encefalice sunt: - centrul de micare - 10 Hz - regiunea acustic - 15 Hz - regiunea optic - regiunea tactil - centrul gndirii - 25 Hz - 9 Hz - 20 Hz

Odat obinut aceast cartografiere se poate deine controlul asupra persoanei respective. Trebuie menionat c totalul de intrare/ieire al frecvenei bio-electrice (calculat prin nsumarea frecvenelor specifice a diverselor regiuni cerebrale) a unei persoane este unic.

259

Nu se poate transmite un semnal n creierul uman dect prin folosirea frecvenei specifice acelei persoane. 2) Apoi cu ajutorul tehnicii EBL se realizeaz contactul de la distan ntre echipamentul NSA i creierul uman, putndu-se citi gnduri clar formulate i nregistra toat activitatea acustico-optic a individului. Totodat i se pot transmite n creier comenzi de micare sau imagini audio-video. n plus, Electronic Brain Link poate realiza contactul bidirecional nu numai computer-creier, ci i contact inter-cerebral. Aceast metod este folosit ndeosebi de agenii Humint pentru a fi n legtur permanent unul cu altul ori pentru inerea sub control a persoanelor investigate. Microunde i oameni iradiai Soarele este sursa noastr natural de microunde cea mai puternic. Valoarea limit, impus de ctre biroul pentru sntate radiologic, pentru intensitatea radiaiilor scpate din cuptoare cu microunde, este de aproximativ un miliard de ori mai mare dect valoarea intensitii radiaiilor din ntregul spectru de microunde emis de Soare. Este revolttor faptul c se permite un asemenea nivel de pierderi de radiaii la cuptoarele cu microunde, iar i mai scandalos este faptul c n reclame copiii notri sunt ncurajai s nvee s foloseasc aceste cuptoare. Concluzia de mai sus aparine doctorului M.M. Zaret de la Facultatea de Medicin a Universitii din New York i a fost prezentat n faa unei comisii a senatului Statelor Unite, n anul 1973, n urma unor cercetri privind aciunea microundelor. n acea vreme, nivelul intensitii microundelor artificiale de comunicaie i al undelor radio de nalt frecven era apreciat n unele orae ale S.U.A. ca fiind de 100-200 milioane de ori mai mare dect intensitatea radiaiilor de fond de frecven nalt, provenind de la Soare. Din anii '70 ncoace, dezvoltarea aparaturii ieftine pentru producerea de microunde a dus la o rspndire i o aplicaie larg a acestor aparate, nsoite implicit de o cretere nencetat i amenintoare a acestei invizibile poluri deosebit de grave, desemnate uneori prin sintagma smog electronic. Acest smog invizibil a ajuns deja s fie prezent pretutindeni - ne ptrunde casele, locurile de munc i cele de odihn i este absorbit de organismul uman n proporie important, nu fr consecine n ceea ce privete sntatea.

260

Literatura care s-a strns pn acum n legtur cu acest fenomen, aduce o constelaie ntreag de indicii i de argumente care arat c valorile curente ale intensitii radiaiilor de microunde, fiind cu mult mai mari dect acelea ale radiaiilor naturale, sunt foarte duntoare sntii. Una dintre primele utilizri ale microundelor a fost pentru aparatele radar din timpul celui de-al doilea rzboi mondial. De atunci, microundele i-au gsit o rspndire larg n diferite domenii: instalaii de securitate a zborului, radare militare i de poliie, instalaii de emisie TV, dotri de telefonie mobil, aparate medicale de diatermie i cuptoare cu microunde. Totodat, numrul de aplicaii industriale a crescut permanent i alarmant. Microundele sunt folosite pentru nclzire n instalaiile de prelucrare a cauciucului, precum i n cele de producere a hrtiei i a cartonului. Iradierea n mediul ambiant Microundele sunt reflectate de conductorii electrici i de anumite obstacole. Ca urmare, cu ajutorul antenelor speciale i al ghidurilor de microunde, acestea (microundele) pot fi concentrate n raze intense, care au o nalt capacitate de direcionare. Microundele nu urmeaz curbura Pmntului, i de aceea, atunci cnd sunt necesare transmisii pe distane mari, trebuie folosite relee de microunde sau, cu alte cuvinte, amplificatoare care capteaz semnalul, l amplific i apoi l retransmit. n mod normal, amplificatoarele de microunde sunt poziionate la o distan de aproximativ 50 km. Chiar conductorii de curent ai reelei naionale de electricitate i stlpii acestora pot vibra n rezonan cu radiaia de nalt frecven, acionnd astfel ca amplificatori care radiaz din nou energia n mediu. n anumite fabrici, puterea radiaiilor de microunde ajunge pn la 1 milion de wai. Industriile de ceramic, de producere a materialelor sintetice i de prelucrare a pielii folosesc, de asemenea, microundele n procesul de producie. n afar de aceste aplicaii, microundele se mai folosesc i pentru uscarea baloturilor de stof, a fructelor sau pentru sterilizarea alimentelor. Oamenii absorb radiaiile de microunde care produc o nclzire anormal i nesntoas a corpului fizic. Posibilitatea apariiei iminente a unor pericole, ca urmare a radiaiilor cu microunde, a determinat la nceputul anilor 50 pe unii cercettori s traseze directive i norme cu privire la nivelurile intensitii de radiaie maxim acceptate.

261

Valori de siguran determinate pe baza unor simple presupuneri n anul 1953, H.P. Schwan, de la Universitatea din Pennsylvania, a propus ca nivelul maxim admis de iradiere cu microunde a omului s se limiteze la o densitate medie de putere de 100 wai/m2 sau, cu alte cuvinte, 10 mW/cm2. Propunerea lui Schwan, care era adresat U.S. Marine, rezult dintr-un calcul conform cruia iradierea, prin fora ei de impact, nu ar trebui s mreasc temperatura corpului cu mai mult de 1C, deoarece se arta c densiti ale puterii de 10 ori mai mari ar putea provoca omului, prin nclzire, probleme grave de sntate. Institutul Naional American pentru Standarde (ANSI) a adoptat n 1966 aceast limit maximadmisibil pentru nivelul de radiaie i, dup aceea, numeroase ri vestice au adoptat standarde asemntoare. Din pcate, aceast limit maximal a iradierii, care mai este nc rspndit n majoritatea rilor, nu a luat n consideraie posibilitatea ca microundele s exercite i efecte atermale asupra sntii. n principal n Europa, cercettorii raportau, nc din anii '50, efecte aproape de neobservat la prima vedere, dar cu consecine grave i de lung durat chiar i n cazul unor valori mici ale intensitii radiaiilor de microunde, efecte care nu provin direct n urma unei nclziri. ns aceste rapoarte au fost trecute cu vederea, n cea mai mare parte, de ctre cercettorii americani. n orice caz, scepticismul i bigotismul unora nu constituie un motiv suficient de puternic pentru stabilirea de norme, subliniau eminenii cercettori americani R. Bowers i J. Frey. Este revelator faptul c n fosta Uniune Sovietic au fost luate n consideraie i efectele atermice, din moment ce aceast ar a stabilit ca limit maxim de iradiere a densitii medii de putere 10 microwatt/cm2 pe zi de lucru, prin urmare, o valoare de 1000 de ori mai mic dect valoarea impus de Statele Unite ale Americii i de celelalte ri europene, printre care i Romnia. Un adversar nverunat al limitei inacceptabil de mari a nivelului de radiaii din S.U.A. este profesorul S.M. Michaelson, de la Facultatea de Medicin a Universitii Rochester. Cercetrile profesorului Michaelson au fost susinute de U.S. Air Force. R. V. Becker i G. Selden artau urmtoarele: Exist motive economice convingtoare pentru care valoarea maxim admisibil a densitii medii de putere stabilit la 100 Wai/m2 sau 10 mW/cm2 s fie aprat cu orice pre. O coborre a valorii limit ar reduce extinderea folosirii militare a radarului i ar tia profiturile firmelor care livreaz aparatura

262

corespunztoare. O valoare limit cobort ar reprezenta, n ultim instan, o veritabil recunoatere a faptului c vechea valoare este periculoas, iar acest fapt ar deschide drumul pentru nenumrate solicitri de compensare pentru daune, din partea fotilor lucrtori din armat i industrie. Care sunt consecinele duntoare ale microundelor? Este evident faptul c prin iradierea la o valoare mai mare a intensitii cmpului de microunde, organismul uman este adus i el la o stare de fierbere, ntr-un mod asemntor alimentelor dintr-un cuptor cu microunde. Cuptoarele cu microunde folosesc o frecven menit s nclzeasc i s ptrund n profunzime alimentele. n sistemele de comunicaie care includ telefonia mobil de tip GSM, se folosete un spectru larg de frecvene, iar gradul de absorbie al acestor radiaii variaz n funcie de frecven. Dei efectele microundelor asupra sntii au fost studiate nc din anii '40, abia la mijlocul anilor '60 au fost disponibile suficiente date pentru a alarma cercettorii. n anul 1964, M.M. Zaret raporta generarea de cataracte capsulare de ctre radiaia de frecven nalt. Civa ani mai trziu, au aprut rapoarte cu privire la afectarea testiculelor i n general a glandelor sexuale att la brbat, ct i la femeie, dup o iradiere repetat cu microunde. Ambele cazuri se refereau la intensiti mari ale radiaiilor de microunde, care depeau limita de 10 mW/cm2, situaii care apar curent la radarele militare. Mai alarmant este ns fluxul continuu de rapoarte tiinifice, conform crora chiar i nivelurile reduse de iradiere cu microunde provoac diverse simptome maladive, legate de sistemul nervos i de vasele sanguine. Acestea au fost evideniate nc din anul 1973, de ctre dr. M.N. Sadchikove, la un simpozion n Varovia, i publicate civa ani mai trziu. Sadchikove a prezentat datele rezultate n urma unui studiu fcut pe 1180 de muncitori, care erau supui constant la o radiaie de microunde de o intensitate de pn la 3mW/cm2, n comparaie cu o grup de control format din 200 de persoane, care nu fusese supus nici unei iradieri cu microunde. Rezultatele artau c printre muncitorii expui radiaiilor se nregistra o cretere important a afeciunilor neurologice, ca de exemplu senzaia de greutate n cap, oboseal, iritare, stri de fric, insomnii i pierderea parial a memoriei. Aceiai muncitori sufereau i de o cretere important a simptomelor maladive ale sistemului circulator, precum i de o activitate redus a inimii. Aceste simpome, deja tipice pentru ceea ce se mai numete

263

boala microundelor, au fost cauzate de cantiti ale radiaiei de microunde mult mai mici de 10 mW/cm2, valoare considerat n rile europene i n Romnia ca fiind sigur i lipsit de pericole. Gradul redus de siguran al acestei valori-limit a devenit evident n cazurile n care unii membri ai personalului militar au fost expui accidental la radiaiile radar care au avut, pentru o perioad scurt de timp valori de numai 6 pn la 9 ori mai mari dect grania de siguran i care au dus totui la consecine deosebit de grave. ntr-un asemenea caz, un brbat sntos, de 54 de ani, a fost supus radiaiei radar pentru numai 80 de secunde. Imediat au aprut dureri puternice n zona pieptului i n zona capului. Pielea feei sale a fost roie timp de 3 zile i au aprut crampe stomacale foarte puternice. Alte simptome neplcute au mai continuat cteva sptmni dup aceea. n afar de aceasta, el a suferit de insomnie luni de zile i s-a confruntat cu stri de nervozitate. La 3 luni dup iradiere, starea lui a devenit extrem de critic, iar la un control medical i-a fost pus diagnosticul de hipertonie arterial (tensiune crescut); 5 luni mai trziu, o consultaie medical amnunit nu arta nici o cauz secundar pentru tensiunea sa arterial foarte mare. ntr-un al doilea caz, un brbat sntos, de 21 de ani, a fost supus de mai multe ori, timp de 75 de secunde, la o radiaie de o intensitate asemntoare. A relatat simptome de nceput aproape identice, iar 4 luni mai trziu s-a constatat i la el o tensiune arterial mrit. Cu un deceniu mai nainte, M.M. Zaret ajunsese i el la concluzia c exist o legtur foarte strns ntre iradierea radar i tensiunea arterial mrit. n legtur cu un alt caz de iradiere radar, M.M. Zaret spune: Ceea ce nu este recunoscut pe deplin este faptul c iradierea repetat la valori subclinice (subclinic = care nu provoac efecte clinice) poate duce totui la situaii patologice care nu sunt vizibile dect dup un anumit timp. ntre timp, experimentele pe animale au evideniat un ntreg spectru de efecte provocate de microunde, inclusiv perturbri ale bioritmului, sintez mrit a proteinelor de ctre ficat, timus i splin, precum i capacitatea de a percepe direct radiaiile de microunde, sesizate ca un zgomot puternic n cap. Se relateaz, n plus, c pn i valori sczute ale intensitii radiaiilor de microunde au cauzat apariia cancerului la animalele pe care se efectuau aceste experiene.

264

Efecte genetice Efectele poteniale cele mai ngrijortoare ale smogului electronic sunt totui cele genetice, provocate de radiaia de frecven nalt. n 1959, J.H. Heller i A.A. Teisceira Pinto au evideniat pentru prima oar faptul c microundele conduc la afectarea cromozomilor. Experimentele au fost fcute pe vrfuri de cei de usturoi, folosind impulsuri foarte scurte de radiaie, care au dus la o component termic minimal. Efectele observate au fost aproape identice cu acelea provocate de radiaia ionizant. Cercetrile ulterioare, efectuate de Heller, au artat c radiaii slabe de microunde puteau provoca mutaii ale celulelor de mamifere i insecte. n anii '60 i '70, aceti cercettori au artat c n cazul bacteriilor din genul Proteus (bacterii n form de bastonae, polimorfe), ADN-ul i ARN-ul lor absorb radiaiile de 65-75 GHz i c microundele sunt n stare s perturbe mecanismele de reproducere la bacterii i chiar s provoace mutaii ale genelor. n aceeai perioad, S. Baranski i colaboratorii si au artat c n celule umane expuse la microunde de 3GHz, de intensiti mai joase dect grania acceptat ca sigur, de 10 mW/cm2, au loc vtmri ale cromozomilor. O grij suplimentar este provocat de felurile de mncare pregtite special pentru cuptoarele cu microunde i care pot fi preparate chiar de copii, unii dintre aceti mici buctari neavnd mai mult de 5-6 ani. n timp ce piaa ce pregtete felurile de mncare pentru copii, preparate la cuptoarele cu microunde, realizeaz profituri de peste 100 milioane dolari pe an, costurile pentru sntate care se nasc de aici se ridic la mult mai mult. A expune copiii aflai nc n cretere, chiar i la niveluri reduse de radiaii care provin din imperfeciunile cuptoarelor, constituie totui un risc mult prea mare. n plus, nu sunt cunoscute riscurile consumrii ndelungate de ctre copii i chiar de ctre oamenii maturi, a alimentelor preparate cu microunde, iar acest fapt poate duce la o alt catastrof a sntii, n numele creterii economice i al gndirii comerciale oarbe. Avnd n vedere variabilele necunoscute din acest domeniu, considerm c prinii ar trebui s-i mpiedice copiii (i s evite chiar i ei nii) s foloseasc cuptoarele cu microunde, alimentele supuse microundelor, i mai ales radiotelefoanele mobile.

Compromisurile omului contemporan

265

Motto: Tot ceea ce este necesar pentru ca rul s triumfe, este ca omul bun s nu fac nimic. Edmund Burke Omul zilelor noastre a ajuns s triasc ntr-o lume bolnav, dei cel mai adesea nu contientizeaz aceasta. Existm ntr-o societate dominat de lupta pentru bani, avere, faim, etc. Majoritatea oamenilor supravieuiesc ntr-o lume n care a fuma, a bea pn la incontien sau a te droga sunt realiti acceptate cu indiferen, ca parte a unei normaliti, a banalului sau, cel mult a faptului divers. Suntem prea puin contieni de adevrata dimensiune a decderii fiinei umane, de formele complexe i de efectele reale ale acestui adevrat dezastru spre care se ndreapt omul, i nu suntem mai deloc contieni de cauzele acestui continuu declin. Prezentul material (ce nsumeaz o serie de informaii publice de dat recent statistici, sondaje, cercetri tiinifice) dorete s ajute la o obiectivare a condiiei omului contemporan, la contientizarea decderii fiinei umane, a gradului de pervertire a naturii sale eseniale, pentru ca cei ce acum tiu i pot s acioneze ntr-un sens profund benefic pentru regenerarea umanitii, s o i fac, fr ntrziere. Alimentatie, Alcool, Alimente cancerigene, Buturi, Fumatul, Obezitatea, Fast Food , Sexualitate a) ALIMENTAIE

Motto: Cantitatea optim de carne pe care ar trebui s o consume un om este: zero! dr. Walter Willet, Universitatea Harvard 11 septembrie 2001 - o zi care a intrat n istorie. Dac privim la scenele catastrofei de la World Trade Center putem vedea foarte clar c tragedia i suferina uman impresioneaz diferit, n funcie de modul n care se produce (sau, mai bine zis, de modul n care informaia este - filtrat de pres. Cnd e spectaculoas, cnd are drept cauz cel mai mare atac terorist din istorie, ea st pe buzele tuturor, e zugrvit cu imagini apocaliptice pe primele pagini ale

266

ziarelor i apare n prim-planul programelor TV. Cnd ns e comun, tcut, trece nebgat de seam, chiar dac este la fel de ucigtoare i adeseori ar putea fi evitat. Aparent, totul decuge normal: zilele trec fr evenimente deosebite, iar rutina creeaz o fals stare de disconfort ns, dincolo de tragedia din S.U.A. - fr a ncerca o minimalizare a acesteia - pe toi ne pndete o alt tragedie, cel puin la fel de grav, care lovete pe o scar mult mai larg i n mod continuu, dei mult mai subtil. Nu, nu v gndii la avioane cu teroriti sinucigai. Inamicul este mult mai aproape de noi dect ne imaginm cei mai muli. Asemeni unui cal troian, el se infiltreaz n chiar natura noastr, devine o parte din noi cu fiecare obicei nesntos pe care l cultivm (sau care este cultivat n noi, n mod insidios zilnic, moment de moment - prin reclamele de publicitate, la TV, radio, n ziare, pe strzi, n.n). Vrei s fiu mai explicit? Ei bine, iat cei mai de temut teroriti pe care i ocrotim adesea ca pe copiii notri: fumatul, consumul de buturi alcoolice i droguri, sedentarismul, consumul de alimente bogate n colesterol i grsimi animale, stresul, emoiile negative i muli, muli alii asemenea lor. Rezultatul? Aproape 500 de victime rpuse zilnic n ara noastr de bolile cardiovasculare (dei 50-80% ar putea fi prevenite), peste 100 de romni ucii zilnic de diferite forme de cancer (n condiiile n care cel puin 75% din cazurile de cancer ar putea fi prevenite). i asta referitor doar la primele dou cauze de deces din Romnia de azi De ce nu scriu ziarele despre aceast tragedie? De ce nu suntem avertizai la fiecare emisiune TV de tiri despre pericolul iminent care ne pndete? Oare pentru c ne-am obinuit cu aceast situaie? Sau poate ne imaginm c de murit tot trebuie s murim de ceva, n cele din urm? Nu cred. Mai degrab mi se pare c aceti teroriti au devenit o parte din noi; am ajuns s ne identificm cu ei att de mult, nct ne este team s-i pedepsim, s-i anihilm. Nu v lsai nelai de aceast diversiune extrem de subtil. Alegei chiar de astzi s eliminai, rnd pe rnd, toi caii troieni din stilul dumneavoastr de via. Nu numai c vei tri mai mult, dar abia atunci vei descoperi adevrata plcere i frumusee a vieii. Succes! Pinea noastr cea de toate zilele Alimentele de baz: cancerigene Pinea alb, diferitele produse din cartofi (chips-urile, cartofii prjii), precum i alimentele supraprelucrate termic sunt mult mai nocive pentru sntatea oamenilor dect s-a crezut pn acum. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercettorii de la Universitatea din

267

Stockholm i Administraia Naional pentru Alimentaie din Suedia, n urma unor studii recente, care au dus la descoperirea n alimentele de baz a unui nivel neobinuit de ridicat al unei substane cancerigene, acrilamida. Acrilamida, care este folosit n doze infinitezimale n tratarea apei potabile, poate, n cazul n care este consumat n exces, s afecteze sistemul nervos, s provoace impoten, paralizie sau cancer, au explicat n cadrul unei conferine de pres extraordinare oamenii de tiin de la Universitatea din Stockholm i de la Administraia Naional pentru Alimentaie din Suedia. Dr. Margareta Toernqvist a precizat c echipa sa de cercettori a detectat un nivel de un microgram de acrilamid n 0,5 g. de chips-uri i n 2 g. de cartofi prjii. Un nivel ridicat al acestei substane a mai fost gsit i n alte alimente (bogate n glucide) fripte, prjite sau pregtite la temperaturi mari. n condiiile n care Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) recomand limitarea consumului de acrilamid la un microgram pe zi, n apa potabil, dr. Toernqvist estimeaz c fiecare persoan, n lume, consum de zeci de ori mai mult dect nivelul admis: 980 de micrograme de acrilamid pe kilogram n cazul chips-urilor, 410 la cartofii prjii i 280 n biscuii! Alimentele cancerigene Autoritile suedeze consider concentraiile de substane toxice aflate n alimente care pot provoca maladii grave sunt suficient de alarmante pentru a convoca o conferin de pres, fr a mai atepta publicarea rezultatelor acestor cercetri n revistele tiinifice de specialitate. Totui, oficialii nordici nu i-au exprimat intenia de a formula recomandri mai severe pentru a determina consumatorii s-i schimbe obiceiurile alimentare. Se tie c n afacerile cu produsele alimentare incriminate de aceste cercetri sunt investite sume foarte mari de bani. Aceast situaie duce la presiuni ale marilor reele de comercializare (care finaneaz oameni politici i curente de opinie care s le permit dezvoltarea afacerilor) la adresa autoritilor. Un reprezentant al Administraiei Naionale pentru Alimentaie a subliniat c recomandrile existente n acest domeniu rmn valabile: Mai multe legume i cereale i mai puini cartofi prjii i chips-uri.

268

Un toxicolog din cadrul aceleiai instituii a estimat c cifra cazurilor de cancer imputabile acrilamidei (compus chimic care produce numeroase efecte nocive n corp) este cuprins ntre 200 i 600 pe an n Suedia! i englezii confirm prezena substanelor cu potenial cancerigen n unele alimente Autoritile sanitare britanice The Food Standards Agency (F.S.A.) au confirmat studiul suedez care a artat c o substan cu potenial cancerigen se gsete n cantiti semnificative n anumite alimente ce conin hidrocarbonai. F.S.A. a confirmat faptul c acrilamida - substan cu potenial cancerigen - exist n alimentele bogate n hidrocarbonai, dintre care amintim pinea, chips-urile, cartofii prjii. Din acest motiv, F.S.A. a recomandat oamenilor s respecte o diet echilibrat, care s includ multe fructe i legume. Acest studiu britanic este primul care confirm cercetrile suedeze, care au provocat temeri la nivel mondial dezvluind c acrilamida este prezent n cantiti semnificative n alimentele bogate n hidrocarbonai, n condiiile n care acestea sunt pregtite la temperaturi nalte. Orice aliment care conine glucice i proteine i care sufer un tratament termic - n cazul produselor alimentare coapte, prjite, fripte - poate conine acrilamida. Se cunoate de mult timp faptul c, n timpul tratamentelor termice intense i neprotejate (relaie timptemperatur) se formeaz compui de tipul melanoidinelor (de culoare brun-negru), despre care studiile tiinifice au artat c pot fi cancerigene, provocnd mutaii genetice i anomalii cromozomiale n celule i hematii, a explicat dr. ing. Nastasia Belc, de la Institutul de Bioresurse Alimentare. Ce am putea face ca s ne ferim de aceste pericole descoperite n ultimul timp de ctre cercettorii n domeniul medical? Deocamdat, cercettorii ne ndeamn spre mai multe legume i cereale i renunarea pe ct posibil la cartofii prjii i chips-uri. Din nefericire, Romnia cunoate o evoluie progresiv a cazurilor de cancer dup anul 1989, iar una dintre explicaii ar putea fi i schimbarea n ru a obiceiurilor alimentare (multe obiceiuri proaste preluate de la modelele promovate de mass-media occidental, care nu are interes s promoveze bunele obiceiuri ci doar produsele sau productorii care aduc profit mai mare). Pinea alb este cancerigen

269

n urma analizrii substanele chimice adugate artificial n alimente, specialitii Institutului de Cercetri Alimentare din Romnia avertizeaz: pinea alb este cancerigen! Specialitii nutriioniti romni au ajuns la concluzia c mncarea de baz a romnilor, pinea alb, este un produs care predispune la boli grave. n timp, consumul frecvent de pine alb accelereaz procesul mbtrnirii i al mbolnvirii, favoriznd chiar apariia cancerului de colon. Iat de ce pinea alb ar trebui scoas ct mai mult posibil din consum. La aceast concluzie specialitii Institutului de Cercetri Alimentare din Bucureti au ajuns dup cercetri amnunite. Iat cteva dintre concluziile acestor studii rezumate de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, membru al Academiei de tiine Agricole i Forestiere: Pinea este un produs extrem de complex, care trebuie s conserve ntr-un mod ct mai perfect materiile prime din care provine. Pinea alb are la baz o materie prim agroalimentar valoroas - grul, o adevrat minune de la Dumnezeu, prin complexitatea de substane ce le conine. Grul conine fibre alimentare, micro i macroelemente, glucide, proteine, vitamine i enzime, fiind astfel un aliment perfect. Aceste caliti ale grului sunt eliminate ns din dorina de a face pine alb. n cazul aa numitelor franzele albe pe care le mnnc masiv romnii (dup unele studii, romnii sunt printre cei mai mari consumatori de pine din Europa, n timp ce n alte ri, datorit obiceiurilor alimentare specifice, consumul de pine este mult mai redus), la procesul de prelucrare sunt eliminate din gru componente foarte valoroase: este ndeprtat tra i odat cu ea complexul vitaminic B, sunt eliminate fibre alimentare (celuloza, hemiceluloza), micro i macroelemente - calciu i fosfor, plus o parte din proteine. n pinea alb rmne doar amidonul, ce este un aliment profund dezechilibrant nutriional. Dup cum am amintit, consumul zilnic de pine alb produce dezechilibre metabolice, favoriznd apariia obezitii i, mai grav, a cancerului de colon. Directorul Institutului de Cercetri Alimentare afirm, n urma studiilor realizate, c pinea alb ajunge la cumprtor sub forma unui produs rafinat, constituit din amidon, al crui component monomeric este glucoza. De fapt, mncm o glucoz. Chiar dac nghiim amidon, tubul digestiv l transform n glucoz. Glucidele n exces nu se asimileaz dac nu au i complexul vitaminic B (ce a fost eliminat prin prelucrare odat cu trele). Tocmai datorit

270

dezechilibrului nutriional, simplitatea produsului dezvolt excesiv microflora de putrefacie din intestin, care la rndul ei genereaz metabolii cancerigeni ce favorizeaz apariia cancerului de colon. De aceea, recomandarea prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi recomand s fie evitat pinea alb. Pinea alb este cancerigen Gheorghe Mencinicopschi mai spune c a ncercat s avertizeze asupra acestui pericol de mult timp, dar conductorilor, indiferent de culoare politic, nu le pas de aceast situaie. S-au semnat convenii internaionale care i oblig s supravegheze ca hrana populaiei s fie sntoas, pentru ca astfel i locuitorii s fie sntoi, dar informarea oamenilor i msurile concrete n acest domeniu sunt aproape inexistente, a concluzionat directorul Institutului de Cercetri Alimentare. Pinea alb duneaz vederii Un studiu realizat de o echip mixt americano-australian a relevat faptul c amidonul rafinat coninut de pinea alb i de unele produse de panificaie a dus la apariia unui numr din ce n ce mai mare de cazuri de miopie n ultimii 200 de ani. Miopia (afeciune n cazul creia ochii nu mai disting clar obiectele aflate la distan) a devenit o boal a ultimelor secole, fiind ntlnit cu precdere n rile industrializate n care se utilizeaz alimente rafinate. Cercettorii au explicat c amidonul rafinat, coninut n special de pinea alb, dar prezent i n alte produse cum ar fi jeleurile, budincile i alte dulciuri, este digerat foarte repede, ceea ce determin pancreasul s produc un nivel mai mare de insulin pentru a dizolva zaharurile produse. Nivelul ridicat de insulin afecteaz n mod negativ o protein esenial n procesul de cretere i care este responsabil n special de acuitatea vizual i de starea de sntate a ochilor. Aceast transformare n activitatea pancreasului este transmis din generaie n generaie i agravat de consumul de amidon rafinat. Loren Cordain, de la Universitatea de Stat din Colorado i Jennie Brand Miller de la Universitatea din Sydney, au declarat c aceast determinare este clar i explic astfel faptul c 30% dintre europeni sufer n prezent de miopie. Carnea roie produce cancer

271

Regimurile alimentare bogate n carne roie cresc cu 3,6% riscul apariiei cancerului de esofag i dubleaz ansele de producere a cancerului de stomac, se arat ntr-un studiu american publicat n American Journal of Clinical Nutrition. Studiul a artat c mai multe tipuri de regim alimentar, mai ales cel bogat n carne roie, cresc riscul apariiei cancerului de stomac i esofag, a precizat echipa de cercettori condus de Mary Ward i Honglei Chen de la Centrul Naional de Cercetri privind Cancerul din Boston. n momentul de fa, n Europa, decesele cauzate de cancerul digestiv ocup locul al doilea dup cele datorate afeciunilor cardiovasculare. Specialitii apreciaz c mortalitatea provocat de cancerul digestiv va trece, peste un deceniu, pe locul nti. Se estimeaz c, n anul n curs, n lume vor fi 3 milioane de cazuri de cancer digestiv, dintre care 2,2 milioane se vor solda cu deces. La Iai, de pild, a declarat prof. dr. Carol Stanciu, eful Clinicii de gastroenterologie de la Spitalul Sf. Spiridon, frecvena este de o mbolnvire n fiecare zi (altfel spus, n fiecare zi un ieean se mbolnvete de cancer digestiv), fa de situaia din urm cu dou decenii, cnd se nregistrau 3-4 cazuri pe an. Fenomenul, de-a dreptul ngrijortor, este greu explicabil. Se crede c, ntre altele, de vin ar fi schimbarea obiceiurilor alimentare i trecerea la alimentele de tip fast-food. Iat c noile descoperiri tiinifice ale cercetrilor americani explic, n sfrit, una din cauzele reale ale apariiei cance-rului digestiv: consumul de carne. n schimb, o alimentaie bogat n fructe, legume i cereale poate reduce riscurile apariiei cancerului, dup cum subliniaz i cercettorii americani. ndeosebi n S.U.A., carnea a nceput s devin un real pericol nu numai din cauza aditivilor i conservanilor, ci n primul rnd din cauza hormonilor folosii pentru creterea animalelor, din cauza bacteriei E-coli i datorit bolii vacii nebune. Acesta este motivul pentru care din ce n ce mai muli tineri americani i ocheaz prinii prin adoptarea de drastice regimuri vegetariene. Conform unui sondaj realizat de revista Time, la ora actual n S.U.A. triesc peste 10 milioane de vegetarieni, n timp ce ali 20 de milioane de americani au urmat regimul vegetarian n mod temporar. Buturile zilelor noastre. .. Atenie la tartrazin! Dulciurile i produsele rcoritoare sunt destinate n special copiilor i, pentru a fi mai ispititoare, ele au nevoie de colorani ct mai atrgtori. Acetia sunt nocivi pentru sntate,

272

determinnd deficiene n vitamina B6 i zinc i chiar apariia, n timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E-102, acceptat de legislaia romneasc, dar interzis n Suedia, Elveia, Marea Britanie i Olanda. Conform unui studiu al Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romnia, s-a constatat c pe piaa romneasc exist anumite produse, destinate n special copiilor, care conin acest colorant: 1) Buturi rcoritoare: Kick de portocale, Prigat Orange Light, Fanta Exotic, Mirinda, Orange, etc; 2) Dulciuri: bomboanele Ciclete cu arom de zmeur, bomboanele Kathy Lemon, budinca cu gust de vanilie, bomboanele gumate Sugus Exotic, acadelele Chupa Chups, Bega baton cu spum i jeleu de lmie, jeleurile Kroky Mania (jeleuri Silvana, drajeuri de caise, zmeur sau portocale) etc. Efecte negative asupra sntii Acest colorant numit tartrazin determin o reacie de intoleran la aproximativ zece oameni dintr-o mie, care se manifest prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpur i chiar oc anafilactic. Persoanele alergice la aspirin sunt alergice i la tartrazin. Acest colorant se elimin preponderent prin bil, deci persoanele cu afeciuni la nivelul vezicii biliare pot avea probleme de sntate din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazin. Consumul produselor care conin tartrazin determin deficiene n vitamina B6 i zinc, ceea ce declaneaz probleme mai ales femeilor. S-a constatat c vitamina B6 este implicat n metabolismul progesteronului, care la rndul su are un rol important n procesarea excesului de estrogen. n acest fel, datorit deficitului de vitamina B6, femeile cu probleme hormonale pot s dezvolte n timp diferite tipuri de tumori (cum ar fi de exemplu fibroamele). Asociaia pentru Protecia Consuma-torilor din Romnia solicit autoritilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel puin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat c dozele mari de tartrazin determin modificri histologice (adic la nivel de esut) ireversibile ale ficatului.

273

innd cont c acest compus este frecvent folosit n buturile rcoritoare consumate n cantitate mare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazin pot deveni extrem de grave. Doza maxim admis pentru consum este de 0,75 mg./kg. iar n produsele alimentare 70 mg./kg. cu excepia rahatului, unde doza admis este de 30 mg./Kg. Cu alte cuvinte, dac un productor introduce n buturi rcoritoare cantitatea maxim de colorant - 70 mg./Kg. (echivalent litru) - atunci un copil de 30 de kg, de exemplu, care bea doi litri de suc, va ingera 140 mg. colorant, n timp ce doza maxim admis pentru o persoan de 30 de kg. este de 22,5 mg.! Necesitatea unei intervenii urgente se impune pentru a nu se repeta tragica experien american cu aditivul E-425. Recent, Comitetul permanent pentru reeaua alimentar i sntatea animal al Uniunii Europene s-a pronunat, dup decesul mai multor copii, pentru o suspendare de urgen a comercializrii produselor sub form de jeleu ce conin aditivul alimentar E-425. Numit i Glucomannan, E-425 este folosit n unele ri ca agent de gelificare n produsele alimentare. Acest comitet european a propus suspendarea utilizrii acestui aditiv n industria alimentar, n urma decesului prin sufocare a mai multor copii din S.U.A. i Canada, dup ce acetia au consumat mai multe cutiue cu jeleuri care conineau E425. De curnd (iulie 2002), Institutul de Sntate Public din Bucureti a recomandat populaiei s renune la sucuri, pentru c sunt pline de substane chimice, de aditivi toxici pentru organismul uman. ntr-o conferin de pres, Sebastian Dumitrache, specialist n E-uri la Institutul de Sntate Public, a recomandat populaiei s renune la sucuri, pentru c sunt produse cu colorani sintetici, i s se ndrepte ctre apa mineral sau ctre ceaiurile din plante: Este bine s nu folosii E-urile sintetice care se regsesc n multe sucuri. Pltii mult i nu avei beneficii nutriionale. Cea mai sntoas este apa pur i ceaiurile din plante!. Pe 24 iulie a.c., directorul Direciei de Sntate Preventiv Gheorghe Mencinicopschi a publicat o list a E-urilor (aditivi alimentari folosii n industria alimentar) care sunt periculoi pentru sntatea uman: E 102 - Tartrazin, un colorant galben de sintez, folosit la sucuri. Este puternic alergen.

274

E 120 - Coenil, un colorant rou, puternic alergen. Consumul trebuie evitat, mai ales de copii. E 211 - Benzoat de sodiu. Cancerigen. E 225 - Sulfit de potasiu, un conservant iritabil al tubului digestiv. E 251 i E 252 - Nitratul de sodiu i cel de potasiu sunt conservani cancerigeni, regsii n special n mezeluri. Pot provoca moartea. E 123 - Amarant, colorant rou, alergen i cancerigen. E 321 - BHT, antioxidant regsit n margarine. Crete colesterolul. E 339 - Ortofosfai de sodiu i derivai ai acestora. ncetinete procesul digestiv. Buturile energizante duneaz danturii Se consider c buturile energizante i cele pentru sportivi reuesc pe termen scurt s potoleasc setea i s-i fac pe cei care le consum s se simt n form (aa cum productorii prezint n toate reclamele pentru aceste produse), ns consumul acestor buturi genereaz pe termen mai lung efecte negative pentru sntate (din pcate, despre acest aspect reclamele nu spun nimic, consumatorii fiind lsai s afle singuri...). Lista efectelor nedorite pe care le au aceste buturi rcoritoare (de fapt anumite substane - nlocuitori ai unor gusturi i arome naturale - pe care acestea le conin pentru a scdea costurile de producie, pstrare i comercializare) a fost completat recent i de preedintele Asociaiei Stomatologilor Australieni, Andrex Barnes, care a spus c aa-numitele buturi soft, cu coninut sczut de alcool, ct i buturile pentru sportivi au un coninut ridicat de zahr, acizi i cofein, adic reeta perfect pentru dizolvarea dinilor. Buturile bogate n cofein stimuleaz sucurile gastrice, crescnd pofta de mncare i prelungind perioada de expunere a dinilor la aciunea toxic a zahrului i acizilor. Fast-food-urile omoar America Locuitorii din Statele Unite petrec mai mult timp, pe parcursul unui an, mncnd n fast-food-uri dect vizionnd filme la cinematografe, citind cri i ziare sau ascultnd muzic acas. n ceea ce privete costurile acestei distracii, americanii au cheltuit anul trecut mai mult de 110 miliarde de dolari pe burgers i pui prjit adic, cu 104 miliarde de dolari mai mult dect n 1970. Consumul acestor produse i al buturilor acidulate i ndulcite aferente duneaz n mod egal adulilor i copiilor, fiind una din cauzele obezitii, diabetului, bolilor de inim i

275

uneori chiar a infectrii cu bacteria E-coli. Potrivit unui studiu efectuat n Statele Unite, n aceast ar (Statele Unite ale Americii) mor anual 300.000 de oameni din cauza obezitii. Unii medici din SUA consider faptul c fast-food-ul ctig teren n coli drept un lucru care ar trebui s-i ngrijoreze pe americani deoarece obiceiurile culinare se formeaz n tineree, iar dac copiii sunt astfel crescui ei se vor ngra de mici i vor avea de luptat toat viaa cu efectele nedorite ale obezitii, e de prere un medic din Statele Unite. Aceiai medici spun c produsele fast-food - ce constau n principal din burgeri i prjeli, dei nu sunt singura cauz a obezitii, reprezint totui un factor principal al mbolnvirii. Obezitatea - boala occidentului Fr s mai lum n calcul S.I.D.A. i cancerul, dou din bolile care decimeaz populaia globului, societatea occi-dental de azi este grav ameninat de o boal mult mai tragic, ce ucide 300.000 de oameni n fiecare an, i care ar putea deveni cea mai mare preocupare a medicinei n noul mileniu: obezitatea, care la o privire mai atent este de fapt rezultatul unei conjuncturi sociale i economice ce supune omul modern la multiple tensiuni psihice care l limiteaz i care treptat ajung s dein controlul asupra propriei sale viei. Pas cu pas, problema intr n dezbaterile publice. O conferin de dou zile, organizat sub auspiciile Oficiului Naional de Audit din Marea Britanie, a fost dedicat acestui subiect, dup ce la nceputul lunii ianuarie oficiali din partea guvernului britanic atrseser atenia asupra importanei i gravitii problemei. Astfel, unul din cinci britanici i 13% dintre copiii lor se ndreapt spre obezitate, numr triplat fa de cel de acum 20 de ani. De cealalt parte a Atlanticului, doctorii americani au tras i ei un semnal de alarm, spunnd c 60% din populaia SUA este gras sau obez, n ciuda repetatelor avertizri din mass-media. Moarte lent, dar sigur, obezitatea omoar. An de an, evidena arat c simplul fapt de a fi gras scade sperana de via, oamenii care sufer de obezitate sau care sunt deasupra greutii normale suferind, n gene-ral, ori de unul din cele dou tipuri de diabet, ori de boli de inim, cancer de colon i cancer ovarian, fiind frecvent expui i la atacurile cerebrale. Lupta contra obezitii de abia a nceput, i va fi o lupt greu de dus. Costul tratrii acestei boli, direct i indirect, ajunge n orice ar capitalist la fabuloasa sum de 4 miliarde de dolari, anual. Guvernele din toat lumea au nceput campanii

276

de instruire a populaiei n privina obiceiurilor culinare i pentru combaterea vieii sedentare pe care suntem toi nevoii s o ducem, iar doctorii au nceput s se preocupe de posibilitatea tratrii obezitii ca o boal propriu-zis, o boal ce necesit tratamente medicale susinute. Viaa de familie deficitar este una din cauzele acestei probleme. Majoritatea copiilor devin obezi din cauza lipsei de activitate i exerciiu fizic, din cauza timpului delungat petrecut n faa calculatorului i a televizorului i, nu n ultimul rnd, din cauza mncrii de tip fast-food. n acelai timp, puine familii reuesc s impun ore fixe de mas, prinii fiind nevoii s lucreze pn seara trziu. n aceste condiii este nevoie de prepararea rapid a mncrii, de folosirea produselor semipreparate cu coninut ridicat de grsimi i conservani. Astfel, condiiile pentru proliferarea obezitii sunt ndeplinite, societatea de azi oferind puine alternative pentru o via sntoas. Dei sfaturile n domeniu au invadat revistele de profil, i nu numai, rezultatele mediatizrii problemelor legate de obezitate ntrzie s apar, n mare parte din cauza faptului c oamenii sunt prizonierii unor obiceiuri pe care le dicteaz societatea i mediul. Nu ar fi corect s descriem obezitatea ca rezultatul vieii particulare a unui singur individ sau a iresponsabilitii acestuia, deoarece majoritatea indivizilor sunt victimele forelor sociale i economice. Obezitatea este o consecin direct a faptului c societatea ne interzice (indirect) controlul asupra timpului i c productorilor li se permite vnzarea agresiv a produselor alimentare nesntoase. Pe scurt, obezitatea este rezultatul incontienei i a ignoranei oamenilor zilelor noastre. Mncarea duneaz grav sntii Probabil nu va trece mult timp pn ce pe unele produse alimentare va fi inscripionat: Atenie, acest produs conine o cantitate de grsimi mai mare dect cea pe care o fiin uman ar trebui s o consume ntr-o sptmn!, noteaz cotidianul The Independent. Industria fast-food-ului american tremur deja cci avocatul John Banzhav se ntoarce. Dup combaterea tutunului, el a gsit o nou cauz dreapt: combaterea public vehement a produselor alimentare care determin apariia obezitii. Acest avocat american, foarte cunoscut peste Atlantic, a fost primul care a acionat n judecat industria tutunului, n anii 196o, din cauza consecinelor nefaste ale tabagismului.

277

Atunci, datorit aciunilor ndrznee ale acestui avocat, statele americane au obinut, de la cele mai importante fabrici productoare de igri, sute de milioane de dolari pentru a compensa costurile medicale ale fumatului. Astzi, John Banzhav revine n scen cu un nou obiectiv: combaterea industriei fastfood-urilor. ntr-adevr, americanii nu nceteaz s se ngrae: 6l% din ei sunt supraponderali (fa de 46%, la sfritul anilor 70). Pentru SUA, obezitatea reprezint o factur medical de 117 miliarde de dolari pe an. Potrivit unui best-seller publicat anul trecut de ctre Eric Schlosser, Fast Food Nation, americanii cheltuiesc mai mult pentru slbit dect pentru cinema, cri, pres, video i muzic la un loc. ns, se ntreab ziarul britanic, productorii de alimente care ngra, industriile de ambalaje i de publicitate pot ntr-adevr s fie fcute responsabile de aceast problem? Cum se poate dovedi c un atac de cord al domnului X a fost provocat de o orgie de hamburgeri sau de o supradoz dintr-un alt aliment? Abordarea lui Banzhav este gradual, urmrind s surprind ntreg contextul problemei: - omisiuni de avertismente pe etichete Este vorba de incriminarea unor inscripii incomplete sau eronate privind coninutul, aflate pe ambalajele produselor. Aceasta este baza de plecare pentru toate procesele actualmente n curs, cele mai multe acuznd prezena grsimilor ascunse printre ingrediente. - a doua etap, mai dificil, const n acuzarea ntreprinderilor c fac declaraii false pe etichete - a treia etap const n reproarea omisiunii unor avertismente privitoare la riscurile sanitare. - ultima etap (din pcate, nc ndeprtat) va fi atacarea industriei fast-food n ansamblu, pentru a da socoteal de toate cazurile de diabet, aterioscleroz i atacuri cardiace pe care le provoac. Ateptnd ca aceast aciune s devin realist, John Banzhav pregtete strategii similare celor folosite n campania mpotriva tutunului ce urmrete s solocite forurilor de stat creterea impozitelor pentru industria fast-food-ului, care i atrag clienii n primul rnd prin preuri sczute. Banzhav nu pretinde c strategiile sale vor putea s rezolve n totalitate problema obezitii. Ca i n campania mpotriva tutunului, ideea sa este c procesele

278

eficace trezesc opinia public, mult prea pasiv, i determin pe conductorii marilor concerne industriale s-i schimbe compor-tamentul. Bineneles, exist mari interese de a opri campania anti-obezitate, noteaz The Independent. Argumentul principal al celor care susin industria fast-food-ului este lsarea consumatorilor s mnnce ce vor. Dar aceast libertate este ntr-adevr real? n America, nmulirea productorilor de fast-food a redus diversitatea alimentar. Piaa de hamburgeri a ptruns n coli i chiar n spitale! Cea mai mare rezisten la campania anti-obezitate provine, PARADOXAL, ...chiar de la obezi! O micare numit Fat power (Puterea grailor) se dezvolt pe zi ce trece. Aceasta afirm c orice tentativ de slbire a grailor duce la discriminare. Printre altele, graii cer guvernului i industrialilor s fac schimbri... pentru ca restaurantele, mijloacele de transport n comun i mainile s se adapteze gabaritului lor... Puini tiu ns c n spatele acestor micri sunt tot interesele marilor companii de produse tip fast-food care nu fac altceva dect s manipuleze oamenii aflai ntr-o stare confuz crendu-le sperane dearte, cum ar fi aceea c graii i vor rezolva problemele atunci cnd societatea i va accepta ca normali. Modificrile la nivel social pe care aceste micri proobezitate le cer nu vor reduce ns numrul cazurilor de infarct, diabet sau cancer. Din pcate, atunci cnd multe dintre persoanele obeze i vor da seama de acest lucru, s-ar putea s fie cam trziu... Mai bine s fie mncarea gustoas dect sntoas Se pare c un rol important n problema obezitii l joac lipsa unor cunotine necesare n domeniu. Trei sferturi din cei abordai ntr-un sondaj de opinie realizat n Germania au confirmat c nu cunosc cum ar trebui s se hrneasc ntr-un mod sntos. n privina hranei, germanii pun plcerea naintea sntii - potrivit unui sondaj realizat la solicitarea revistei farmaceutice de specialitate Apotheken Umschau. Din cele 2.575 de persoane chestionate, 69% au declarat c singurul criteriu de a alege un produs alimentar este gustul. n Romnia, peste 60% din romni mor din cauza arteriosclerozei, prin infarcte cardiace (toate provocate de o alimentaie neadecvat, bazat n principal pe conservani i ali

279

aditivi sintetici) sau accidente vasculare cerebrale, iar n lume, fiecare al doilea individ din rasa alb moare din cauza arteriosclerozei. Fumatul Muli vor pieri pentru c se vor intoxica cu fumul frunzelor otrvi-toare, datorit ignoranei lor (cap. 40 din Linga Purana - cca. sec. XII-IV .H) Poate cea mai evident pat neagr pe obrazul umanitii, indiciul cel mai semnificativ al gravei stri de ignoran i prostie cras n care aceasta se complace, proba cea mai clar a faptului c trim n Kali Yuga, epoca maximei decderi a fiinei umane, este fumatul. Zilnic n drumurile noastre ne ntlnim cu anunuri ultraspaioase, superluminoase, ce anun avantajele incredibile oferite de ultimele mrci de igri: filtrele performante, 14 ntrunuletc, etc. Dar sfidarea cea mare vine n finalul reclamei cnd apare scris: Cf. C.E., Dir. 89/466 C.E.E.: Fumatul duneaz grav sntii. Adic, chipurile, am fi avertizai n mod oficial de forurile de rspundere europene (Consiliul European i Comisia European) c fumatul ar fi periculos pentru sntate. Prima ntrebare, de bun-sim elementar, este: de ce se mai comercializeaz igri, cnd tutunul este cunoscut ca fiind nociv i profund duntor pentru sntatea omului? Ce diferen exist ntre tutun i drogurile interzise, cnd att acestea ct i tutunul omoar oamenii, la fel de eficient (dei poate mai lent, n cazul tutunului)? Nu este aceasta o mostr evident a criminalei indiferene a autoritilor, i mai ales a stupizeniei n care umanitatea se complace cu desvrire? Iat cteva cifre (publicate de Organizaia Mondial a Sntii): n fiecare an se fumeaz peste 6 miliarde de igri. n fiecare an au loc n lume peste 3 milioane de decese datorate tutunului. Estimrile arat c, dac actualele tendine persist, tutunul va cauza aproximativ 10 milioane de decese pe an. Tutunul ucide n fiecare an mai muli oameni dect reuesc s o fac accidentele rutiere, incendiile, celelalte droguri , S.I.D.A. i crimele la un loc. n Romnia: igrile de lux, mai ieftine cu pn la 30% n faa ofensivei relativ timide a factorilor de decizie (interzicerea fumatului n locurile publice, restricii la publicitate n presa scris i audio-video), companiile strine productoare de igarete pentru Romnia au trecut la ofensiv stabilind ieftinirea unor mrci

280

pentru a nu-i pierde clienii. Dou companii strine de tutun au decis ieftinirea igrilor lor cu 30%. Din 17 mai 2002, Philip Morris a sczut preul igrilor Marlboro, iar din 20 mai British American Tabacco a luat aceeai decizie pentru mrcile Kent, Lucky Strike, Pall Mall i Hollywood. Am ajuns la concluzia c igrile Marlboro trebuie s fie mai accesibile consumatorilor aduli din Romnia, a motivat conducerea companiei. Reacia persoanelor responsabile nu s-a lsat ateptat: prof. dr. Radu Negoescu, organizatorul campaniei Las-te de fumat este de prere c: Ceea ce fac aceste companii internaionale este de o neruinare fr limite. Cu fora financiar pe care o au ele vor s asasineze Romnia, o Romnie care deja are 40% din populaie care fumeaz, procent ntr-o continu i alarmant cretere. De exemplu, n 1994 procentul fumtorilor era de doar 28% i ne gseam sub media european. i aa igrile erau i sunt i acum cele mai ieftine la noi, comparativ cu rile avansate. Nicotina prjete neuronii, alternd procesele de nvare i memorare Conform unui studiu dat publicitii n cotidianul francez Liberation, nicotina ar putea reduce (sau inhiba) producerea neuronilor. Efectele stimulatoare de moment ale nicotinei asupra creierului fuseser de mult vreme demonstrate. Acum, ns, n urma studiului efectuat pe obolani, n cadrul Institutului Naional pentru Sntate i Cercetare Medical din Frana (I.N.S.E.R.M.), au fost descoperite i efectele pe termen lung ale acestei mult incriminate substane coninute de tutun. Nu numai c nicotina ar reduce producerea de neuroni, ci, mai ru, se pare c n situaia de sevraj (stare ce urmeaz abandonrii consumului drogului respectiv, n spe igara), marii fumtori sufer o alterare a mecanismelor cerebrale ale nvrii i memorrii. Acest fapt duce la ipoteza c un consum de durat a nicotinei are efecte nocive asupra creierului. Cercetrile au fost realizate pe o poriune a creierului n care neuronii sunt produi pe parcursul ntregii viei a roztoarelor de laborator. S-a observat c, odat cu creterea dozei de nicotin, se diminueaz tot mai mult procesul de producere neuronal. Dozele de nicotin administrate obolanilor sunt apropiate - proporional cu greutatea lor - de cele absorbite de fumtori, au precizat cercettorii respectivi. Descoperirea e de natur s-i descurajeze definitiv pe fumtori, conchide ziarul parizian.

281

Statistici Un studiu realizat recent n Romnia a relevat c 39% dintre femei sunt fumtoare (n timp ce n 1989 procentul era doar de11%). Peste 72% din brbai au declarat c fumeaz, dar numai 54% dintre ei s-au apreciat ca fumtori activi. n Romnia, brbaii fumeaz de trei ori mai mult dect femeile. n ceea ce privete fumatul zilnic, studiul Institutului Naional de Statistic evideniaz faptul c un sfert din populaia rii noastre de peste 15 ani fumeaz zilnic. Mai concret, conform Centrului Naional de Statistic Medical, n 2001 fumau 36% din romni (fa de 25% n 1989). n Bucureti, conform studiului realizat de echipa dr. Florin Mihlan, a reieit c n acest an -2001- fumau 49% dintre brbai i 36% dintre femei! Ponderea cea mai mare de fumtori zilnici este la grupa de vrst 25-54 ani, iar peste jumtate din brbaii fumtori au czut prad acestui viciu de la vrste cuprinse ntre 15 i 19 ani. Fumatul i disfunciile erectile Un studiu efectuat la Clinica de Endocrinologie a Spitalului Universitar Sfntul Spiridon din Iai demonstreaz c tutunul scade fertilitatea i calitile fecundante ale spermei, ea fiind o cauz major de impoten la brbai i inducnd menopauza precoce la femei. Profesorul universitar dr. Voichia Mogo, endocrinolog specialist n sexologie, demonstreaz prin acest studiu c fumatul conduce la impoten deopotriv n rndul brbailor tineri i vrstnici. Iat ce declar aceasta: Fumatul afecteaz trei elemente eseniale: vascularizaia local, inervaia local i un factor catalizator, o enzim care la nivelul vaselor peniene duce la formarea principalului mediator al ereciei - monoxidul de azot. Concentraia acestei enzime (care are un efect similar pastilei de Viagra) este net sczut datorit fumatului. n urm cu un an am fcut un studiu amnunit pe 450 de subieci a cror performan erectil a fost testat cu ajutorul injectrii de papaverin. Acesta este un test extrem de utilizat, care conduce la dilataia reflex a vaselor din corpii cavernoi ai penisului, declannd erecia ori de cte ori este posibil. Am constatat c subiecii tineri, care erau psihogeni, ar fi trebuit s reacioneze pozitiv deoarece sistemul anatomic i funcional era bine pus la punct. Ei bine, toi marii fumtori testai, care fumau zilnic peste 20 de igarete, au rspuns ca i cum vascularizaia local a lor ar fi fost afectat, dei erau tineri i nu aveau ali

282

factori de risc: nu erau hipertensivi sau diabetici, nu aveau modificri ale concentraiei grsimilor n snge. Concluzia acestui studiu este c fumatul reprezint un factor de risc esenial, alturi de vrst, ateroscleroz, modificarea grsimilor n snge, diabetul zaharat. Aceasta a fost dovada c fumatul reprezint cauza acestei afeciuni. Fumatul afecteaz anual 430.000 de americani, adic de trei ori mai mult dect numrul de pasageri ai unui Boeing care s-ar prbui n fiecare zi. 15% din rata mortalitii n Frana este determinat de tabagism. Indirect, prin complicaiile sale, igara omoar anual mai multe femei dect cancerul mamar. Fumatul i pierderea vederii Fumatul este o cauz principal a orbirii, anun ziarul Canberra Times. Cercettorii de la Universitatea Naional Austra-lian i de la Universitatea din Sydney estimeaz c 20% din toate cazurile de orbire nregistrate n rndul australienilor care au vrsta de peste 50 de ani se datoreaz fumatului. Cercettorii au fcut referire la unele studii efectuate n Australia, Statele Unite i Europa care arat c, n cazul fumtorilor, riscul de a suferi de degenerare macular datorat vrstei este de dou pn la cinci ori mai mare dect n cazul nefumtorilor. Dr. Wayne Smith, de la Universitatea naional Australian, propune ca pe pachetele de igri s se scrie avertismentul: Fumatul este cauza principal a orbirii dumneavoastr. Fumtorii francezi, n pragul crizei de nervi Potrivit unui studiu recent al Institutului Naional Francez de Statistic i Studii Economice (INSEE), dependenii de tutun din aceast ar ar fi caracterizai de o stare de anxietate, insomnie, rezisten sczut la boli, de o activitate fizic redus i o mai mic preocupare n privina alimentaiei, spre deosebire de nefumtori, care sunt mai linitii, mai puin bolnvicioi, dorm mai bine, sunt mai nclinai s fac micare i mai ateni la ceea ce mnnc, noteaz o ediie recent a cotidianului parizian Liberation. Potrivit lui Christel Aliaga, autoarea studiului francez efectuat pe un eantion de 5200 persoane n vrst de peste 15 ani i publicat n ultimul buletin al institutului francez menionat, o treime dintre nefumtorii din grupa de vrst 15-45 de ani declar c starea sntii lor este foarte bun, fa de aproximativ un sfert dintre fumtorii din acelai grup de vrst. n aceeai categorie de vrst, peste patru din zece fumtori nrii, care fumeaz

283

zilnic, spun c sunt nervoi, diferena de stres dintre dependenii de tutun i cei care nu au acest viciu fiind deosebit de pregnant la brbai. Fumatul poate duce la autism Femeile care fumeaz n timp ce sunt nsrcinate se expun riscului ca bebeluii lor s prezinte autism n proporie de 40%. Cercettorii au comparat cazul a 400 de copii autiti cu 2000 de copii sntoi nscui n aceeai perioad. Riscul de autism crete n cazul copiilor nscui de mame fumtoare, deoarece fumatul oprete furnizarea de snge de la mam ctre ft i astfel nicotina ar putea bloca circulaia spre i de la creierul acestuia. Studiul a fost publicat n ziarul Daily Mirror, care citeaz un ziar de specialitate din Suedia, i a fost realizat de Karolinska Institute din Stockholm. Beneficiile tutunului 11% din persoanele care fumeaz fac cancer. Fumatul nu conduce doar la instalarea cancerului la plmni (dei n acest caz fumtorii sunt de 20 de ori mai expui dect nefumtorii: din zece cazuri de cancer la plmni depistate, n nou cazuri este vorba de fumtori), dar adesea fumtorii fac cancere de gt, de esofag, stomac, pancreas, col uterin, ficat i chiar leucemie. Cei care combin fumatul cu consumul de alcool pot ajunge la grave disfuncii sexuale, anume la dispariia potenei, n ciuda faptului c unii se afl n floarea vrstei, afirm prof. dr. Cristian Didilescu, director general adjunct al Laboratorului de Ana-tomie Patologic al Institutului de Pne-umologie Marius Nasta din Bucureti. Fumatul pasiv reduce inteligena copiilor Copiii care stau pe lng fumtori ntmpin probleme de citire i greuti la scris. Dac un printe fumeaz chiar mai puin de un pachet de igri pe zi, coeficientul de inteligen al copilului su scade cu cel puin dou puncte. La Centrul Medical din Ohio s-a fcut un studiu pe 4.399 de tineri ntre 6 i 16 ani, la care, pe lng testele de inteligen i de citire, s-au luat i probe de nicotin din snge. Rezultatele obinute au condus foarte clar la concluzia c fumatul pasiv este una din cele mai grave probleme sociale. Beneficiile imediate ale renunrii la fumat n 8 ore din momentul n care s-a renunat la igar oxigenarea sngelui revine la normal i ncep s fie diminuate riscurile de infarct miocardic.

284

n 24 de ore monoxidul de carbon este eliminat din corp. n 48 de ore nicotina nu mai este detectabil n snge. ntr-o sptmn simul gustului i al mirosului se amelioreaz. n 3-9 sptmni dispar problemele de respiraie. ntr-un an se reduce la jumtate riscul bolilor de inim. n 10 ani acelai lucru se petrece cu posibilitatea de a face cancer la plmni. n 15 ani probabilitatea de infarct o egaleaz pe cea la care e supus un nefumtor convins. Alcool Popoarele cretine sunt ndobitocite de butur. nchipuii-v dobitoacele acelea umane mbibate de alcool, crora li se d dreptul de a bea fr msur (Protocoalele nelepilor Sionului, Primul protocol francmasonic) Doar luxemburghezii ne ntrec: romnii sunt n topul celor mai aprigi consumatori de alcool din Europa Romnii ocup locul al doilea n topul celor mai mari consumatori de alcool din Europa, fiind ntrecui doar de locuitorii statului Luxemburg, arat studiul World Drink Trends 2002 (realizat pe baza statisticilor provenite din 100 de state, principala surs de inspiraie folosit de marile agenii de publicitate pentru pregtirea campaniilor de vnzri), citat de cotidianul The Irish Times (ediia din 30 martie 2002). Potrivit raportului pentru anul 2002 privind tendinele din domeniul consumului general de buturi pe baz de alcool, Romnia este urmat de Portugalia i Irlanda, n timp ce la capitolul butorilor de bere, Republica Ceh ocup locul frunta, cu un consum de 153 de litri pe cap de locuitor pe an, urmat de Irlanda de Nord. n U.E. s-a consumat alcool n valoare de 135 de miliarde de dolari, iar n Romania n valoare de 300 milioane de dolari. Un sondaj de opinie realizat de compania britanic Datamonitor, n apte ri europene, justific acest consum enorm prin faptul c alcoolul este produsul preferat al oamenilor pentru diminuarea stresului sau pentru relaxare la sfritul zilei! Romnii i slovacii beau foarte mult bere i votc Romnia i Slovacia sunt singurele ri din Europa Central i de Est care au nregistrat n anul 2001 o cretere semnificativ a consumului de bere i votc, n dauna consumului vinurilor. Potrivit unui studiu efectuat la cererea unor renumii productori de bere,

285

n Romnia, consumul de bere a fost de 12,4 milioane de hectolitri n anul 2000, fiind preconizat s creasc la 13,2 milioane n anul 2004 i la aproape 14,5 milioane n anul 2008. n ceea ce privete consumul de votc, n Romnia, pe cap de romn se consum - oficial - 25 de litri de votc, dar statisticile nu iau n calcul consumul votcii contrafcute, care este but n cantiti industriale de romni. Deasupra Romniei, Slovaciei i Poloniei, la capitolul consumului de votc, se afl Rusia i Finlanda. Statistici ngrijortoare n Strategia de Dezvoltare a Romniei, elaborat n 2002, se arat c, n ceea ce privete stilul de via al romnilor, 56% dintre romni consum alcool; dintre acetia, 37% consum ocazional, restul de 19% fiind reprezentat de butorii cronici de alcool. n medie, un romn bea sptmnal 11,1 litri de alcool sub form de trie. n Rusia, situaia alcoolismului este astzi i mai dramatic, chiar dezastruoas. Dup cum se precizeaz ntr-un studiu publicat n The Times, 40% dintre rui sunt alcoolici inveterai. n plus, peste 60% din decesele survenite la oamenii cu vrste cuprinse ntre 20-25 ani se datoreaz direct sau indirect alcoolului; cei mai muli dintre aceti mptimii ai alcoolului mor n stare de beie. Cele mai multe cazuri de deces se nregistreaz n ziua de luni, iar smbta au loc 80% din crimele comise n urma consumului exagerat de alcool. Poate i din aceste cauze populaia rus are cea mai sczut speran de via din Europa, durata medie de via a ruilor nedepind 57 de ani! Perspective Dac oamenii ar fi dispui s adopte cteva modificri simple, de bun sim, n alimentaia i modul lor de via, renunnd la consumul de carne i alcool, 70 pn la 80% din totalul cancerelor de care sufer la ora actual populaia planetei ar putea fi prevenite. Aproape 90% din cancerele de la nivelul plmnilor, esofagului, gtului, buzelor, limbii ar putea fi evitate prin simpla renunare la fumat. 50% din cancerele de colon ar disprea dac s-ar renuna la excesele alimentare de grsimi i alimente iritante. Sexualitate Disfunciile sexuale afecteaz milioane de brbai

286

Un studiu, realizat pe baza datelor adunate din 28 de ri pe un larg eantion compus din 26.000 de brbai i femei, indic faptul c n S.U.A. aproximativ 30 de milioane de brbai sunt afectai de disfuncie sexual (definit ca incapacitatea de a obine i/sau de a menine o erecie suficient pentru realizarea unui act sexual satisfctor), motiv pentru care disfuncia sexual este recunoscut ca o problem de sntate public. La nivel mondial, pentru anul 2005 se apreciaz c 411 milioane de brbai cu vrste cuprinse ntre 40 i 69 de ani vor acuza disfuncie erectil. Potrivit aceluiai studiu, n Romnia, aproximativ 25% dintre brbaii de peste 35 de ani acuz ntr-un anumit grad disfuncie erectil, adic aproximativ 1.300.000 de brbai; aceasta nseamn c cel puin pentru tot attea femei actul amoros este frustrant, departe de a fi mplinitor, relaxant. n plus, exist ali 1.200.000 de brbai care sufer de ejaculare precoce. Dintre cei 1.300.000 de brbai care sufer de disfuncie erectil, 94% spun c fumeaz sau au o maladie asociat acestui viciu. Doar 17% dintre cei care au declarat c sufer de o disfuncie erectil s-au adresat unui medic i numai 7% au urmat un tratament. Un alt fenomen ngrijortor este creterea numrului de cupluri tinere infertile. Mai mult, investigaiile demonstreaz scderea calitii spermei, ceea ce reprezint una dintre cauzele scderii natalitii. Hamsterii, mai fertili ca brbaii britanici Un studiu realizat de o agenie londonez de protecie a mediului arat c brbaii britanici au ajuns s fie mai puin fertili dect, spre exemplu, hamsterii (animale din familia roztoarelor)! Situaia se nrutete pe an ce trece i de vin, spun specialitii, este poluarea rezultat n urma dezvoltrii industriale, ce afecteaz calitatea apei, produciile agricole i terenurile de punat, datorit folosirii intensive a pesticidelor i chimicalelor, ceea ce are consecine profund negative asupra calitii alimentaiei omului cotidian. De exemplu, numai n Scoia n ultimii 30 de ani fertilitatea n cazul cuplurilor umane a sczut cu 25%. De altfel, brbaii englezi au ajuns s produc doar o treime din cantitatea de sperm comparativ cu cea a unui hamster, pstrnd evident proporiile. Aceeai situaie dramatic se ntlnete nu numai n Marea Britanie, ci i n alte ri europene, dintre care, printre cele mai afectate, se numr i Germania.

287

Viaa sexual plictisitoare este o problem global Viaa sexual a omului modern a devenit prea monoton, iar actul amoros plictisitor s-a transformat ntr-o problem global. Un grup de cercettori, specialiti n psihologie i sociologie, susine c cele mai multe femei mondene se gndesc la fuziunea amoroas ca i cum ar fi vorba de o banal invitaie la ceai. ntr-un articol aprut n publicaia The Jurnal of Mundane Behavior experii americani i britanici care au realizat studiul au explicat c pn i pornografia specializat este catalogat drept plictisitoare, oamenii considernd mai atractive secvenele reale cu amatori, dect imaginile lucrate, cu profesioniti. Experii estimeaz c problema este provocat de stilul de via monden i de faptul c suntem prea obosii pentru a mai face dragoste. Noutatea i dorina au fost nlocuite de rutin i ntrebri de genul: O putem face nainte de zece seara?, Trebuie s-mi scot i osetele?, sau Pot sta pur i simplu i s faci tu toat treaba? Cnd fac dragoste, femeile se gndesc la serviciu Deseori femeile atunci cnd fac dragoste sunt cu gndul n cu totul alt parte, se arat ntr-un sondaj realizat n Marea Britanie, pe un eantion de 500 de femei. Potrivit acestui sondaj, nu mai puin de 69% dintre femei se gndesc de obicei n alt parte atunci cnd fac dragoste, de exemplu la serviciu. Astfel, 36% dintre ele ncearc s-i dea seama la ce or se vor trezi a doua zi dimineaa, 31% i fac planuri de concediu i 19% se gndesc la ce mbuntiri s aduc n cas. Sondajul a mai indicat c atunci cnd fac dragoste 10% dintre femei se gndesc la altcineva dect la iubitul lor, iar 13% din ele au n minte lista cumprturilor sptmnale. Un specialist n sociologie a explicat c aceast situaie este determinat de distanarea femeii contemporane de relaiile profunde ntemeiate pe iubire. Se constat c tot mai multe femei sunt interesate exclusiv de sex, angrenndu-se n relaii ocazionale, bazate strict pe atracia sexual. Astfel aceste femei, creaii artificiale ale societii de consum, se ndeprteaz de mplinirile sufleteti durabile ce apar doar n relaiile de cuplu ntemeiate pe iubire.

288

Preferine Un sondaj de opinie realizat la Hong-Kong a relevat faptul c brbaii din aceast ar prefer mai degrab s mearg la cumprturi dect s fac dragoste! Astfel, doar 3% dintre cei intervievai au declarat c cea mai plcut activitate este actul amoros; iar atunci cnd acesta are loc ar prefera s desfoare aceast activitate la locul de munc sau pe plajele nvecinate locului de munc. Explicaia sociologului ce a realizat acest sondaj a fost: Pentru c brbaii i petrec ntreaga zi la birou, ei prefer s fac dragoste acolo sau pe o plaj din apropiere, pentru a nu pierde prea mult timp!?! Fr telefon mobil italienii devin impoteni ntr-un studiu realizat de o asociaie a consumatorilor din Italia, a reieit c majoritatea brbailor din aceast ar nu ar putea s triasc fr telefon mobil. Mai mult dect att, psihologii au descoperit c, dac brbaii ar fi nevoii s nu mai foloseasc celularul, acest lucru i-ar afecta psihic att de mult nct i-ar duce chiar la impoten! Printre alte efecte negative ce ar rezulta ca urmare a renunrii la celulare s-ar numra dispariia poftei de mncare i instalarea depresiei... La studiul amintit au participat 300 de voluntari. apte din zece dintre cei chestionai au declarat c telefonul mobil le d o mai mare ncredere n sine atunci cnd l au asupra lor. Doar 30% dintre cei intervievai au afirmat c lipsa celularului nu le-ar afecta viaa n nici un fel... n concluzie, putem spune c aceste comportamente anormale de oameni-roboi, dependeni de obiecte i tratnd actul amoros ca pe o obligaie de serviciu, oameni ce s-au obinuit s triasc la periferia propriului suflet, permanent exteriorizai, furai de sufocantul ritm de via cotidian, reflect semnificativ gradul de alienare a omului contemporan fa de natura sa originar, Divin. Ziua orgasmului, n Brazilia O lege aprobat n unanimitate de consilierii municipali din Esperantina, un orel din nordul Braziliei, a stabilit o Zi municipal a dezbaterii despre orgasm. ncepnd din 2002, n fiecare zi de 9 mai, cei 35.000 de locuitori ai oraului vor fi invitai s discute despre metode de mbuntire a plcerii sexuale, mai ales pentru femei, care n cea mai mare parte se declar nesatisfcute.

289

Dup o anchet privind sexualitatea femeilor din Esperantina, realizat de studenii de la universitatea local, situaia a fost calificat drept catastrofal: numai 28% dintre femeile chestionate au orgasm de fiecare dat cnd fac dragoste (Apare evident c femeile i brbaii din Brazilia nu cunosc efectele remarcabile ale continenei sexuale, una din cele mai eficiente soluii pentru eliminarea definitiv a frustrrilor feminine, metod ce const n transmutarea i sublimarea armonioas a energiei sexuale n cadrul actului amoros, fr descrcare seminal pentru brbat i fr eliminarea potenialului creator specific la femeie). Consilierii locali au estimat c insatisfacia sexual a femeilor duce la accese de gelozie, crize conjugale i tragedii familiale, ceea ce reprezint o problem social n ora. O dezbatere serioas pe aceast tem va contribui la fericirea unei mari pri a populaiei, au afirmat consilierii municipali, dar nici unul nu a recunoscut c ar fi direct implicat n aceast problem. Primarul oraului, Jose Inaldo Franco, a refuzat s se pronune n aceast direcie: Mi-e ruine, a recunoscut acesta. Ideea Zilei orgasmului a plecat de la un fost consilier municipal, care se destinuie: Aveam o iubit foarte sexy, dar care avea nevoie de mult timp pentru a ajunge la orgasm. ncercam s prelungesc actul sexual ct mai mult, dar nu reueam ntotdeauna, a povestit el, fr complexe, unui ziar local. El a mai precizat c problema ncepe adesea din cauza brbailor care nu recunosc c sufer de ejaculare precoce sau chiar de impoten. Contribuia masoneriei n Rusia Sovietic Muli francmasoni erau ncntai s lucreze pentru bolevici. Mikhail Skobelev a fost francmason i membru al guvernului provizoriu n anul 1917. n 1922 el a devenit bolevic i a nceput s lucreze pentru guvernul sovietic. Unul dintre liderii de dreapta din Partidul Cadeilor, Nikolai Nekrasov (1879-1940) a fost ministru de transport n guvernul provizoriu. nainte de aceasta el a fost secretar general al Consiliului Suprem al Marelui Orient. Dup demisia lui Nekrasov, Alexander Kerensky, francmason de gradul 32, a fost numit secretar general n vara anului 1916. Ceva mai trziu, n acelai an, el a ctigat aceast poziie n competiia cu Alexander Galpern. Kerensky a primit gradul 33 n Statele Unite. El a fost de asemeni i membru al B'nai B'rith. n 1918, Nikolai Nekrasov i-a schimbat numele n Golrofsky, i a nceput s lucreze pentru bolevici. El a devenit unul dintre liderii Uniunii

290

Cooperatiste. El a predat, de asemenea, i la Universitatea din Moscova. n 1921, el a fost arestat de ctre securitate, ns n mod surprinztor, a fost eliberat n mod neateptat. eful securitii Cheka, Felix Dzerzhinsky, a dat ordinul: Investigaia trebuie oprit imediat. El a nceput s lucreze pentru Uniunea organizaiilor centrale comerciale din Rusia n acelai an (Viktor Ostretsov Platonov Istoria secret a francmasoneriei, Moscova, 1996, p. 364). Francmasonul Sergei Urusov a fost ministru de interne n guvernul arist, i ulterior i n guvernul provizoriu. Dup preluarea puterii de ctre bolevici el a deinut o funcie important n cadrul Bncii Naionale (Marea Enciclopedie Sovietic, Volumul 56, Moscova, 1936, p. 301). El a fost emisarul francmasonilor francezi. Alexander Manuilov a fost decanul Universitii din Moscova. El a devenit unul dintre conductorii Bncii Naionale. Cunoscutul economist Vladimir Groman a fost membru al Partidului Muncitoresc Social Democrat Rus, aripa non-leninist. A devenit ulterior francmason, prefernd s lucreze pentru bolevici. Maximilian von Mekk a urcat treptele ierarhiei devenind un important oficial n cadrul Comisariatului pentru Transporturi. Istoricul Mikhail Lemke a devenit bolevic i a nceput s falsifice istoria. Deputatul arist din cadrul Ministerului de Finane Nikolai Kutler, i deputatul Ministerului de Interne, generalul Vladimir Dzhunkovsky, doi dintre francmasonii de grad foarte nalt, care serveau interesele comunismului, lucrau pentru securitatea Ceka. Chiar i purttorul de cuvnt al Dumei, francmasonul Fiodor Golovin, a urmrit s ocupe i el o poziie nalt n Rusia Sovietic. Ministrul de rzboi al arului, francmasonul Alexei Polivanov, s-a alturat i el bolevicilor i a servit Armata Roie. Grigori Petrovsky, un alt francmason, a devenit comisarul poporului pentru afaceri interne. El a continuat s lucreze pentru guvern pn n anii 1950. Gleb Boky, eful securitii din Petrograd, i-a protejat pe fraii si masoni. n 1919, Boky a devenit membru al Friei. Pe la mijlocul anului 1920, francmasonii erau ntlnii peste tot n administraia sovietic (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei ntre 1731-1996, Moscova, 1996, p. 292). Dmitri Navashin, francmason de mare grad, era consilier pentru planificarea economiei n guvernul sovietic. Francmasonii erau bine plasai printre bolevici. nainte de anul 1925, prea c nimic ru nu li se poate petrece. n 1925, generalul Boris Astromov, secretar general al Francmasoneriei Ruse Autonome a contactat poliia politic GPU. Printr-o scrisoare, el a fcut cunoscute scopurile comune ale francmasonilor i ale bolevicilor. El dorea s colaboreze la consolidarea

291

comunismului (ibid, p. 293). Astromov a subliniat faptul c simbolul comunist, cele cinci stele roii erau simboluri masonice, la fel ca i secerea i ciocanul. Comunitii susineau de asemeni fria cu francmasonii, la fel ca i acetia. ns francmasonii sunt ceteni universali, fr loialitate fa de vreun partid. Confiscarea proprietilor private de ctre comuniti a fost o idee masonic. Francmasoneria, ca i comunismul, erau pricepui n micrile clasei muncitoare, iar organizaia pionierilor a fost copiat dup micarea cercetailor din Vest. Poporul rus, la cheremul francmasonilor Astromov, liderul Francmasonilor Autonomi, a realizat faptul c dac francmasoneria este legalizat n Rusia Sovietic, micarea nu va fi suficient de eficient. Acionarea n secret ar fi fost preferabil. Uniunea Francmasonilor Autonomi era o uniune a unui numr mare de loji. Astromov a preluat conducerea dup Marele Maestru Vladimir Telyakovsky, care a murit n anul 1924. n ianuarie 1925 a nceput restructurarea Lojii Steaua Nordului n Frana, pentru francmasonii rui, un numr de membri fiind transferai de la Marele Orient al Franei. Loja a fost de fapt fondat nainte de anul 1917. Muli teroriti notorii activau n aceast loj, inclusiv Nikolai Avksenchev, care a fost lider n perioada 1925-1927 i 1931 i Pavel Pereverzev (1929-1930), fost membru al unor organizaii teroriste (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei ntre 1731-1996, Moscova, 1996, p. 307). Avksenchev s-a alturat mai trziu guvernului provizoriu, ca ministru de externe. Pavel Pereverzev a fost ministru de finane n acelai cabinet. Northern Star a devenit principala loj pentru ruii exilai n Frana. Marele Orient al Franei permitea membrilor si s se ntlneasc la cartierul su general din Paris. Pe data de 10 februarie 1927, Consistoriul rus a devenit centrul administrativ al francmasoneriei. Iar din 1930, centrul a primit asisten financiar de la Paris. Muli membri ai marelui Orient, inclusiv Teplov, Lobolensky i contele Alexander Orlov-Davydov nu s-au alturat, deoarece n opinia lor, activitile noii loji erau mult prea publice. Loja rus, fondat la data de 9 noiembrie 1931, a avut contacte frecvente cu organizaiile masonice internaionale. Vladimir Jabotinsky, un rusofob radical, aparinea acestei loji (ibid, p. 308). Organizaiile de

292

refugiai erau de asemeni sub control masonic. Doar masonii determinau cine era refugiat politic n Rusia. Francmasonii nu erau pregtii s elibereze Rusia nici chiar dup cderea comunismului. Jurnalistul francmason Lev Lyubimov a expus planurile sale n anul 1934: Dup cderea bolevicilor, francmasonii vor fi cei care se vor ocupa de educaia poporului rus. (Vozrozjdenije, 3 octombrie 1934). Dup cel de al doilea rzboi mondial, un grup de francmasoni rui aflai n exil au vizitat Ambasada Rusiei de la Paris, pentru a-i exprima dorina de a susine Rusia Sovietic. Delegaia a fost condus de ctre Vasili Maklakov (francmason de gradul 33), cel care a organizat uciderea lui Grigori Rasputin. Francmasonii au pltit tribut lui Stalin i au ncercat s-i atrag ideologic pe emigranii rui mai aproape de Uniunea Sovietic. Lupta lui Stalin mpotriva francmasoneriei n perioada lui Stalin, francmasonii au avut de suferit serioase pierderi. Cu toate c ei erau cei care l ncurajau pe Stalin s loveasc n biseric, acest rival i duman al francmasoneriei i al forelor naionale a fcut din francmasoni victime ale persecuiei la sfritul anului 1920 i pn la nceputul anului 1930. Dictatorul sovietic Josef Stalin s-a sturat de francmasonerie i a nceput o lupt intens mpotriva societilor secrete la mijlocul anului 1930, cu toate c francmasoneria sovietic fusese legalizat cu civa ani mai devreme. ncepnd cu anul 1926, n mod sistematic, Stalin a executat francmasoni, deoarece el nu avea ncredere n conspiratori. Acetia au servit scopului su, iar acum, dup prerea lui, nu mai era nevoie de ei. Leningradskaya Pravda a declarat pe data de 5 ianuarie 1928 faptul c nu demult, n Leningrad erau active patru loje masonice. Stalin le-a nchis pe toate. n 1931, loja Cavalerii Templieri din Uniunea Sovietic a fost lichidat (Anton Pervushin Secretele oculte ale KGB i SS, Moscova, 1999, p. 153). n Veneia a fost planificat o revoluie pentru data de 25 mai 1937, de ctre doi francmasoni italieni staliniti, Carlo i Nelli Rosselli, care i-au propus s conduc 2.600 de teroriti ntr-un atac, care s produc un rzboi civil. Brusc, Stalin a dorit s anuleze operaia i s opreasc orice activitate a frailor Rosselli mpotriva Italiei. Cei doi frai au ignorat ns acest ordin. Atunci, KGB-ul, cu ajutorul unei organizaii de dreapta, a

293

pus la cale omorrea celor doi frai (Franco Bandini Conul de umbr: Cine i-a narmat pe asasinii frailor Rosselli, Roma, 1990). Carlo Rosselli a fost membru al lojii Noua Italie din Paris. n acel moment, francmasoneria internaional a luat o decizie important: Uniunea Sovietic trebuie s fie angajat ntr-un rzboi sngeros mpotriva Germaniei (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei ntre 1731-1996, Moscova, 1996, p. 298). Francmasonii s-au asigurat de faptul c nu vor exista sanciuni economice mpotriva Germaniei. Ei au dorit ca Hitler s fie cel care amenin Uniunea Sovietic. n anul 1948, francmasonul de grad 32, Igor Krovoshein, membru al guvernului rus n exil, s-a ntors n Uniunea Sovietic. Pentru c Securitatea a dat n vileag misiunea acestuia de subminare a statului, a fost arestat i trimis ntr-un lagr de munc. n 1957, fraii francezi l-au ajutat s se ntoarc napoi n Frana. Scriitorul mason Bronislaw Sosinsky s-a ntors de asemeni n Rusia n anul 1960. Arhivele secrete masonice La sfritul anului 1930, Departamentul de Stat al Statelor Unite a nceput o cooperare strns cu Marele Orient al Franei, aa cum arat documentele incluse n arhivele Marelui Orient, documente care au fost confiscate i plasate n arhivele speciale din Moscova n anul 1945. n legtur cu ocupaia german din timpul celui de al doilea rzboi mondial, francmasonii din Frana au avut serioase probleme. Guvernul de la Vichy, n care Marshal Henri Philippe Petain a jucat un rol important, era mpotriva francmasoneriei, i a nchis Marele Orient n anul 1940. Pe data de 13 august 1940, Marshal Petain a forat prin legislaie dizolvarea tuturor societilor secrete. Funcionarii civili care aparineau francmasoneriei au fost forai s demisioneze chiar din posturile sau din lojile lor. Petain i-a arestat pe francmasonii mai importani (n jur de 500), i i-a trimis n lagre de concentrare. Oricum, conspiratorii i-au continuat activitile lor n lagre. Petain a profitat de ocazie i a confiscat arhivele francmasonilor, care au fost predate germanilor. Francmasonii s-au rzbunat pe Petain n anul 1945, atunci cnd a fost mai nti condamnat la moarte, apoi la nchisoare pe via. 96 de membri ai francmasoneriei au votat n

294

favoarea lui Petain, pentru a-i ncredina acestuia autoritatea de a guverna Vichy-Frana (Ghislaine Ottenheimer, Renaud Lecadre Fraii invizibili, Paris, 2001, p. 63). n anul 1945, Armata Roie a transportat la castelul lui Altan din Nieder-Schlesien, 25 de vagoane cu materiale preioase de arhiv, inclusiv documente ale diferitelor loji din Germania, Frana, Belgia, Olanda, Luxemburg, Polonia i Cehoslovacia (Platonov, op. cit. Vol. 1, p. 3). Documentele au dat o imagine cuprinztoare a puterii secrete exercitat de francmasoneria internaional. Toate materialele au fost duse la Moscova, acolo unde au format baza pentru Arhivele Speciale ale Uniunii Sovietice (Osoby Arkhiv, 0A). Preedintele Cehoslovaciei de dinaintea rzboiului, Edvard Benes (1884-1948) s-a dovedit a fi un francmason de grad nalt. Un alt membru important al Marelui Orient a fost Emile Vandervelde (1866- 1938), ministrul de externe socialist al Belgiei, care a reprezentat ara sa la Liga Naiunilor n perioada 1925-1927. El a fost preedinte al Biroului Socialist Internaional (19001920) i al Muncitorilor Socialiti Internaionali (1929-1935). Cu ajutorul arhivelor secrete masonice, Stalin a putut s antajeze de cteva ori pe unii politicieni masoni occidentali, care se temeau s i dezvluie activitile suspecte. Extremistul mason Andrei Kozyrev (pe numele real Aaron Friedman), care dup cderea comunismului a devenit ministru de externe al Rusiei, a organizat restituirea documentelor secrete masonice la sediul masonic de la Paris. Pe data de 20 mai 1994, Rusia a predat Franei un milion de documente secrete. Potrivit lui Pierre Mollier, bibliotecarul Marelui Orient, aceasta a fost ca un adevrat dar de Crciun. Aceste documente conineau informaii importante despre conspiraia masonic global. Istoricul rus Oleg Platonov a reuit s fac copii ale ctorva documente, nainte ca acestea s prseasc Rusia. n ianuarie 2002 francmasoneria scria despre aceste documente: Pe data de 14 iunie 1940, armata Germaniei a intrat la Paris, i n aceeai zi a preluat controlul asupra cldirilor Marelui Orient al Franei din strada Cadet, situat n centrul oraului... Pe data de 1 iulie 1940, ministrul de externe german, Alfred Rosenberg, l-a informat pe Martin Borman c au fost descoperite mari bogii n sediile masonice ocupate. Au fost stabilite echipe care au pus mna pe documente n legtur cu activitatea Marelui Orient, cel mai mare corp organizat al francmasoneriei franceze. Ei au confiscat valoroase documente

295

istorice, n special dosare care se refereau la relaiile externe ale Marelui Orient, la mijlocul secolului 19, i o atenie special a fost acordat anilor care au precedat imediat izbucnirea rzboiului din 1939. Arhivele au fost transportate n Germania. Istoria ordinului Iluminaii Francmasonii au avut acelai rol n societatea occidental, ca cel pe care Partidul Comunist l-a avut n Uniunea Sovietic. Dac nu aparineai francmasoneriei, nu aveai ansa rezonabil a unei cariere rapide, indiferent de talentul celui n cauz. Francmasonii controleaz tiina i influeneaz viaa cultural i orientarea ei (Robert Lomas Francmasoneria i naterea tiinei moderne, Gloucester, Massachusetts, 2002). Astfel c astzi, viaa cultural a devenit efectiv incontient. Am fost martorii unui nceput de senilitate cultural. Muli productori mediocri de filme au avut ocazia de a-i face o carier, numai datorit apartenenei lor la masonerie: John Ford, John Houston, William Wyler, Peter Sellers, Charles Chaplin i alii. Sergei Eisenstein, regizor sovietic i falsificator al istoriei, a fost i el francmason, aparinea Lojii Stella, care a fost fondat n anul 1920, n timpul erei sovietice. Potrivit proeminentului regizor rus de film Andrei Tarkovsky, Eisenstein nu cunotea nimic despre limbajul filmului. Pe data de 20 martie 1936, toate documentele care aparineau Iluminailor au fost confiscate de ctre socialitii naionaliti germani. Toate materialele din arhiv au fost transferate la Moscova n anul 1945. Aproape 1.400 de metri de material de arhiv au fost mai trziu returnate Germaniei de Est i poliiei Stasi. Din 1989, documentele masonice din Arhivele Speciale din Moscova au fost disponibile pentru studiu. Arhivele mai conineau de asemeni i aa numitul cufr suedez Schwedenkiste, care a jucat un mare rol n istoria francmasoneriei. Cutia coninea scrisori i documente care aparineau ordinului Iluminailor care a fost fondat de ctre Adam Weishaupt n anul 1776, ordin care, n mod sistematic s-a infiltrat n lojile masonice ale timpului. Muli francmasoni proemineni fceau parte din Iluminaii, iar istoria acestui ordin este considerat o parte important a istoriei francmasoneriei. Cufrul suedez este de o mare nsemntate. Liderul Iluminailor, fratele Johann Christoph Bode a murit n decembrie 1793. Bode a fost recrutat de ctre Knigge n

296

Wilhelmsbad n vara anului 1782. Bode a avut de asemeni acces la cea mai mare parte din corespondena Iluminailor n Gotha i Weimar. Aceste documente se ncheie cu iluminatul de mare rang Ernst Duke von Gotha. Dup moartea sa n anul 1804, att documentele sale ct i arhiva lui Boda s-au ntors n arhiva Marei Loji din Suedia, deoarece Duke von Gotha nu a fost sigur c documentele ar fi fost pstrate secrete i nu ar fi devenit publice, dac ar fi fost pstrate ntr-o loj din Germania. Francmasonul de rang nalt, regele Charles al XIII-lea al Suediei l-a asigurat c documentele nu vor fi fcute niciodat publice. n anul 1880 ducele Ernst al II-lea (nepot al lui Ernst von Gotha) a cerut ca documentele Iluminailor s fie napoiate n Germania. Trei ani mai trziu, arhiva coninnd 20 de volume de documente clasificate au intrat n proprietatea Lojii Ernst zum Kompass din Gotha. n 1909, istoricul Carl Lepp a numit aceste documente Schwedenkiste. Leopold Engel, marele maestru al Iluminailor, a folosit documentele Schwedenkiste atunci cnd a publicat cartea sa despre ordinul Iluminailor. Rene le Forrestrier, care nu era francmason, s-a referit de asemenea i el la aceste documente. Ceva mai trziu, n anii 1920 i 1930, instruciunile ducelui au fost urmate i documentele secrete nu au fost publicate. Nicio informaie nu a ajuns n pres, pentru c masoneria era cea care controla presa nc din acele timpuri. Influene secrete n cartea sa Clubul iacobinilor (Paris, 1900), istoricul francez Paul Nourrisson a artat cum toate legile erau discutate mai nti n Marele Orient nainte de a ajunge n Parlament. Jean Bidegain a publicat un fragment dintr-un protocol masonic n cartea sa Mti i fee masonice: Documente nepublicate (Paris, 1906, p. 187): Francmasonul Schwander era de prere c francmasoneria ar trebui s i menin protecia asupra micrii socialiste. El a spus ns c este important pentru francmasonerie s nu se compromit prin aceste metode secrete. Potrivit lui Bidegain, francmasoneria era la baz o asociaie secret, care ndoctrina membrii si cu idei socialiste. Bidegain a subliniat faptul c toi politicienii sunt masoni, ceea ce nu conduce la progresul umanitii, ci servete numai inteniilor secrete ale francmasonilor. Aceste intenii vor distruge tradiiile care stau la baza armoniei n orice societate (Sofia Toll Fraii nopii, Moscova, 2000, p. 347).

297

Pe data de 24 octombrie 1883, sub semnul zodiei scorpionului, un numr de 17 socialiti care aparineau Iluminailor au convenit s nfiineze Societatea noii viei la Londra. Pe data de 7 noiembrie 1883, a avut loc reuniunea unui alt grup, care a discutat despre formarea unei noi societi influente. Grupul a fost mprit n dou seciuni, iar pe data de 4 ianuarie 1884 una dintre aceste seciuni a fondat Societatea Fabian. Pe data de 25 ianuarie, J. G. Stapleton a fost numit primul ei preedinte. Scopul societii era introducerea treptat i n secret a socialismului, doctrin a crei nume a fost introdus de ctre liderul militar roman Quintus Fabius Maximus Cunctator, care printr-o micare de trupe iscusit a inut piept armatei mult mai mari a lui Hanibal. Cealalt seciune i-a desfurat activitatea pentru nc 50 de ani, sub denumirea Fria. n mai 1884, jurnalistul mason George Bernard Shaw a devenit membru al acestei frii. (El a primit Premiul Nobel pentru literatur n anul 1925.) Relativ repede, a fost promovat n conducere. Amanta acestuia, Florence Farr, a fost membru al ordinului Golden Dawn. Shaw a sugerat s nu i se spun niciodat socialismului pe nume, pentru a nu-i ndeprta pe oameni. El nsui s-a denumit ca fiind socialist marxist. n martie 1885, francmasonul Sidney James Webb (1859-1947) a devenit membru al Fabian Society, iar n anul urmtor, Graham Wallas, un alt francmason, s-a alturat de asemeni i el. G.B. Shaw, Webb, Wallas i Sidney Olivier au fost numii cei patru mari. Sidney Webb a fondat n anul 1885 coala de Economie din Londra. El a primit ajutorul bancherilor masoni Rothschild, Julius Wernher, i Ernest Capel. n anul 1912, Webb a nfiinat periodicul de propagand The New Statesman (Noul politician). Ceva mai trziu a fcut parte din Partidul Laburist. Ali membri ai acestui grup au fost francmasonii Edward Pease, Havelock Ellis, Frank Podmore, Annie Besant, John Galsworthy, R. H. Tawney, G. D. H, Cole, Harold Laski, Israel Zangwill, i Israel Cohen. Fabianismul s-a rspndit de asemeni i n alte ri, printre care Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeeland, Danemarca, Germania, Spania i India. Cel mai influent fabianist din Statele Unite a fost Dean Acheson, care n anul 1933 a determinat Statele Unite s recunoasc Uniunea Sovietic. Scriitorul Herbert George Wells, francmason i agent secret, a devenit membru n februarie 1903. n ziarul The American Mason (Masonul american) (octombrie 2001, p. 24), a fost fcut clar meniunea despre faptul c Wells era francmason iar Marea Loj din Minesota a 298

confirmat apartenena lui Wells la masonerie. Wells dorea s acioneze mai deschis i mai intens, de aceea a sugerat schimbarea numelui, din Fabian Society n British Socialist Society (Societatea socialist Britanic). Conducerea conspirativ a grupului nu a fost de acord cu aceast sugestie, iar n 1908 Wells a prsit grupul. Scopul secret al Fabian Society era acela de a ntemeia o societate ateist, fr clas, o societate socialist care s pregteasc drumul ctre victoria final comunismul. n 1891, grupul s-a alturat Internaionalei a doua, organism creat de ctre francmasoni cu intenia de a transforma Anglia ntr-o ar socialist. n 1890, fabianitii au prsit Partilul liberal. Ulterior, ei au ajutat la fondarea Comitetului de reprezentare al laburitilor, care n anul 1906 a devenit Partidul laburist i n 1918 a preluat toate ideile principale ale Fabian Society. Un stat mondial, un singur guvern n preajma anului 1946, Fabian Society avea 8.400 de membri, printre care Bertrand Russell, (Panditul) Motilal Nehru, tatl primului-ministru indian Jawaharlal Nehru, Ramsey MacDonald (prim-ministru britanic n 1924, i n perioada 1929-35), Julian Huxley, Aldous Huxley i John Maynard Keynes, Harold Wilson, care mai trziu a devenit prim-ministru. Aproape jumtate dintre membrii Partidului laburist erau fabianiti. Cartierul general al societii putea fi gsit la Londra, pe strada Dartmouth nr. 11. A fost publicat The Fabian Journal i The Fabian News Magazine. Fabianitii pretindeau naionalizarea total a industriei. n septembrie 1902, fabianitii Beatrice i Sidney Webb au format un club de elit, Coeficienii, care se ntlneau o dat pe lun la un dineu la hotelul Ermina din Londra, de obicei ntr-un numr de 10-14 persoane. Ceva mai trziu n acelai an, H. G. Wells a devenit un membru proeminent al acestui club. Ali membri erau francmasonii Richard B. Haldane, lordul Robert Cecil, lordul Edward Grey, Bertrand Russell, lordul Alfred Balfour i lordul Alfred Milner. Haldane, Cecil, Grey i Millner erau minitri ai guvernului liberal n timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial. Liderul ideologist al Coeficienilor era H.G. Wells. Muli dintre nobili erau membri ai lojii Iluminailor, ai Mesei Rotunde britanice, numit i Cliveden Set, dup numele familiei Astor. Lordul Waldorf Astor a devenit un puternic magnat de pres la The Times. Aceast organizaie masonic fondat la data de 5 februarie 1891 i finanat de ctre francmasonul Cecil Rhodes (membru al lojii Universitatea

299

Apollo nr. 357, i al lojii Prince Rose Croix nr. 30), nu a fcut un secret din faptul c i-a susinut pe Lenin i pe Hitler. Aceast organizaie de elit includea de asemeni membri ca Rudyard Kipling, Arthur Balfour i lord Rothschild. Dup moartea lui Rhodes n anul 1902, lordul Alfred Milner a fost ales noul lider. n umbra gruprii Masa Rotund au luat natere un numr de alte organizaii: n 1919, la Londra, Institutul Regal al Iluminailor pentru Afaceri Internaionale Illuminati Royal Institute of International Affairs (RIIA), n 1921, n New York, Consiliul pentru Relaii Externe Council on Foreign Relations (CFR), n 1925, Institutul pentru Relaiile cu Pacificul Institute of Pacific Relations. Cel mai important ideolog al Mesei Rotunde americane era jurnalistul fabianist Walter Lippmann. Fostul iluminat, profesorul Vitus Renner, a declarat fiind sub jurmnt, pe data de 7 aprilie 1785: Iluminaii nu se tem de nimic dect de faptul c ar putea fi cunoscute numele lor reale. Ei se ascund n spatele francmasoneriei. Purttorul de cuvnt al acestei conspiraii internaionale era H. G. Wells. n anul 1884 el a primit o burs de studiu la coala Normal de tiine din South Kensington, unde, pentru o perioad de trei ani l-a avut profesor pe Thomas H. Huxley, un avocat dedicat falsei doctrine a lui Darwin. Wells i-a susinut cu ostentaie prerea sa ferm n discreditarea conceptului de Dumnezeu. Dup cel de al Doilea Rzboi Mondial, fiii lui, Huxley, Aldous i Julian au contribuit din plin la splarea creierelor tinerei generaii prin muzica rock, sex i droguri, dobndind prin aceasta controlul social. Ceva mai trziu, Wells l-a denumit pe Hitler fratele su geamn n spirit. nc de la nceputul anului 1855, socialistul mason Alexander Herzen a remarcat: Este cu putin s ndrumi pe un drum greit o ntreag generaie, s o orbeti, s o abrutizezi i s o conduci ctre scopuri greite.... (Alexander Herzen De pe cellalt rm, Tallinn, 1970, p. 130). n timpul Primului Rzboi Mondial, Wells a condus departamentul de propagand al securitii britanice. El a fost consilier pentru dezvoltarea echipamentelor militare n timpul ambelor rzboiaie mondiale. n anul 1901, Wells a publicat Perspective ale reaciei progresului mecanic i tiinific asupra vieii i gndirii umane, n care pentru prima oar a introdus ideea unei conspiraii deschise care conduce un stat mondial n care se vorbete aceeai limb i exist un singur guvern.

300

Scopul declarat al francmasoneriei: distrugerea sufletului uman H. G. Wells susinea c persoanele care sunt mai puin valoroase ar trebui s fie omorte, iar elita ar trebui s decid cine trebuie s fie omort. Wells a scris: Cetenii Noii Republici nu ar trebui s aib nici un pic de mil i bunvoin fa de numeroasele creaturi vrednice de dispre i idioate, mnate de fric, neajutorate i nefolositoare, nefericite, care triesc n dezonoare, debile i hidoase, incapabile, proaste i nscute din desfru. Wells a subliniat: Anticipez c o anumit parte a populaiei, minoritar de altfel, profund tulburat de bolile transmisibile, precum i de tulburrile mentale, avnd obiceiuri respingtoare cum ar fi dorinele nesioase de a se intoxica (n.t. - prin consum de alcool, tutun, alimentaie nesntoas), i duce existena ntr-o suferin permanent, i presupun c nu ar ezita s ucid atunci cnd suferina lor ar deveni insuportabil. Idealul lor i determin s ucid la fel ca Abraham, avnd credina c trebuie s ucid, fr a avea ns superstiii n legtur cu moartea. Pedeapsa pentru aceasta nu ar fi moartea sau mutilarea corpului, nici mutilarea vieii prin ntemniare, niciunul dintre aceste lucruri oribile, ci a le lua totul, n afar de memorie. (Wells Perspective ale reaciei progresului mecanic i tiinific asupra vieii i gndirii umane, Londra, 1901, pp. 299-300) n 1905, el a publicat cartea O utopie modern. Wells era de prere c o conspiraie ar putea foarte bine s fie public, ca o opoziie la planurile secrete ale francmasonilor francezi. n pamfletul su Conspiraia deschis: Proiecte pentru o revoluie mondial (Londra, 1929), Wells a precizat trsturile eseniale ale proiectului francmasonic: - Controlul asupra resurselor naturale mondiale - Reducerea numrului populaiei prin declanarea rzboaielor - nlocuirea ordinii mondiale multinaionale, bazate pe suveranitatea naiunilor, cu dictatura unilateral. Wells era de prere c existena statelor naionale ar conduce inevitabil la rzboaie i din acest motiv statele ar trebui s dispar. O ras superioar ar pune atunci bazele unui nou stat mondial. Noua autoritate religioas s-ar contura n aceast conspiraie deschis. Toate acestea se potriveau cu scopurile Marelui Orient, aa cum au fost ele publicate n 1982 n periodicul lor: Conceptul de ras se dovedete a fi nerealist fa de descoperirile din biologie, conceptul de limite, anihilate de dezvoltarea comunicaiilor, conceptul de clas,

301

slbit de progresul egalitii, toate aceste concepte depite urmeaz s fie abolite, pentru a integra pe deplin omul ntr-un cadru universal. Aceasta este de fapt revoluia timpurilor moderne, adevrata revoluie care are loc, i de la care Marele Orient nu poate lipsi, dac dorete s rmn dedicat propriilor principii. (Humanisme, noiembrie 1982, p. 84). Wells a accentuat faptul c ideile i moralitatea ar trebui s fie controlate ntr-o aa msur nct oamenii s doreasc n mod voluntar instaurarea Noii Ordini Mondiale promovat de ctre conspiraia deschis, care va fi introdus la momentul potrivit. Conspiraia deschis a fost plnuit ca o reea insidioas, un sistem care se dezvolt ca o naiune n interiorul unei naiuni, care eventual nltur naiunea, stabilind un guvern mondial. Aceast reea ar trebui s acioneze ca un gen de societate secret deschis, ceea ce neoficial este chiar francmasoneria. Ea va influena i va dirija guvernul n orice direcie va dori. Acest tip de conspiraie deschis se va baza pe ideile lui Darwin. Wells a menionat: Toate aceste valori absolute i atitudini cu care minile noastre sunt mpovrate vor trebui s fie ndeprtate, pentru a putea permite instalarea noilor convingeri. i nu numai din minile noastre trebuie s fie ndeprtate aceste convingeri, ci i din minile celor care urmeaz s devin asociaii notri. Wells a considerat c este necesar ca aceast conspiraie deschis s se foloseasc de metoda splrii creierului tinerei generaii, pentru a crea oameni mai buni, folosindu-se de elemente de psihologie a maselor. El a denumit aceast micare rzboiul cultural. Potrivit lui Wells, scopul acestei conspiraii deschise este acela de a distruge sufletul uman, contiina i moralitatea, i de a transforma fiinele umane n creaturi lipsite de voin. Conspiraia deschis ar conduce la devalorizarea omului, de vreme ce l vduvete de libertate i l determin s se supun unui imperiu mondial. Consecina acestei conspiraii ar fi reducerea abilitii oamenilor de a-i da seama de cumplitele i dementele scenarii ale psihopailor francmasoni. Oamenii i urmeaz pe francmasoni ca i cum ar fi vrjii, exact ca echipajul care l urma pe demoniacul cpitan Ahab, care, rupt de realitate, l vna pe Moby Dick, fantomatica balen alb. n cele din urm, el a ngduit chiar distrugerea vasului, de vreme ce majoritatea echipajului nu a ndrznit s-i pun nicio ntrebare lui Ahab, iar ceilali mai curajoi nu i-au putut rezista. Erau vrjii cu toii de Ahab.

302

Liga Naiunilor i planurile pentru un guvern mondial Wells a recunoscut: Conspiraia deschis nu este de factur socialist, ci doar un produs al socialismului, de la care a asimilat tot ce se putea asimila. Conspiraia deschis nu este ntr-att un proces al socialismului, ct mai degrab un plan extins, care a devorat i digerat tot ce a fost folositor de la naintaii socialiti. Planul lui Wells a fost implementat ntrun mod nspimnttor n ultimii 75 de ani. Wells a fost un partizan nfocat al globalizrii, cel mai distructiv scop al Iluminailor. n zilele noastre conspiraia deschis a fabianitilor a fost condus de fostul prim-ministrul Tony Blair. ntlnirile secrete ale Iluminailor erau denumite sinoduri. Cei care, n interiorul oricrui district ajungeau s dein grade medii, atingeau nivelul de epopt (n Grecia Antic, iniiat n secretele eleusine) i constituiau un sinod. Fiecare district avea nou epopi. Munca lor consta in propaganda prin care creau opinia public. Potrivit constituiei Weishaupt, pus la punct de cel care a nfiinat ordinul Iluminailor, cei care aveau gradul de epopt erau responsabili de formarea opiniei publice. n numele tiinei, scopul Iluminailor era acela de a ntoarce lumea pe dos. Epopii acioneaz ca apostoli. Cei care ating acest grad trebuie s i abandoneze credina n Dumnezeu (Augustin Barruel Studii care ilustreaz istoria iacobinismului, Londra, 1797). Wells a fost un astfel de epopt. Bineneles, exist i grade mai mari, ca Iniiat al Sanctuarului Gnozei, Rex Summus Sanctissimus, Frater Superior, i Cap n afara Ordinului (gradul al 12-lea). Deasupra tuturor este Consiliul Suprem al ordinului, ai crui membri sunt denumii areopagi. Preedintele lor este regele secret al Iluminailor, al crui nume i adres este cunoscut doar areopagilor. Areopagii reprezint clasa invizibil, partea nevzut a conspiraiei. Dac datorit unor fapte penale svrite de un membru al Iluminailor exist riscul ca unele secrete ale ordinului s ajung pe mini greite, acesta trebuie s se sinucid. Conducerea pretinde sinuciderea n astfel de cazuri. Pentru a proteja secretele ordinului, adeptul Serge de Portugalia s-a sinucis n anul 1790. Constituia Weishaupt preciza: Nici o putere din lume nu l poate salva pe cel care ne trdeaz. Francmasonii aveau nevoie de o organizaie internaional, capabil s monitorizeze toate naiunile. Aceasta a fost nfiinat la Paris, pe data de 28 aprilie 1919, purtnd numele de Liga Naiunilor, la iniiativa francmasonilor Woodrow Wilson (1856-1924, Preedinte al SUA n perioada 1913-1921) i Jan Christiaan Smuts (1870-1950, prim-ministru al Africii de Sud n 303

perioada 1919-1924), i a fost iniial condus de francmasoni n frunte cu James Eric Drummond (politician englez liberal, 1876-1951) i Joseph Avenol (1879-1952). Satutul Ligii Naiunilor a intrat n vigoare pe data de 10 ianuarie 1920 i potrivit propagandei sale ar fi trebuit s pun capt tuturor rzboaielor. Elita masonic a fost cea care a instigat Primul Rzboi Mondial, care a durat patru ani, trei luni i 11 zile. n timpul acestui rzboi au fost omori opt milioane de soldai, aproape 20 de milioane de civili au murit datorit bolilor, foametei i a schimbrilor sociale. 20 de milioane de soldai au fost serioi rnii iar 3 milioane au fost scoi din lupt. Rzboiul a costat 100 milioane de dolari pe zi. n timp ce guvernul francmason avea propriile preocupri, oamenii de afaceri englezi vindeau mncare germanilor, prelungind astfel rzboiul cu civa ani. Livrrile se efectuau prin intermediari din Scandinavia. Ceva mai trziu, elita masonic a oferit soluia sa, i anume, Liga Naiunilor, care oficial ar fi trebuit s stabileasc pacea i cooperarea ntre naiunile lumii, s devin un guvern mondial. Convenia Marii Loje din Frana din anul 1922 a recunoscut c Liga Naiunilor ar trebui s conduc Statele Unite ale Europei, precum i o federaie mondial a statelor (Vasili Ivanov Serviciile secrete i francmasoneria rus de la Petru I pn n ziua de azi, Moscova, 1997, p. 476). Aceast tentativ s-a soldat cu eec. Pe data de 25 septembrie 1919, Senatul Statelor Unite a votat mpotriva membrilor Ligii Naiunilor. Atunci cnd preedintele Woodrow Wilson a fost informat, a fcut o depresie nervoas. La scurt timp dup aceea el a suferit un atac cerebral n urma cruia i-a paralizat partea stng a corpului. Pe data de 19 martie 1920, Senatul a votat din nou mpotriva deciziei ca Statele Unite s se alture Ligii Naiunilor. Germania constituia cel mai mare obstacol n realizarea planurilor pe care i le fceau membrii Mesei Rotunde britanice, de a implementa un guvern mondial care s fie condus de la Londra i New York. Lordul Lionel Rothschild a fost membru cu puteri depline a Mesei Rotunde, a finanat att pe magnatul Cecil Rhodes, ct i pe liderul francmasoneriei britanice Alfred Milner. n acest fel ei au fost capabili s construiasc imperiile lor miniere (DeBeers Consolidated Mines) n Africa de Sud. Rothschild a fost mulumit de Milner, mai apoi l-a numit preedinte al companiei miniere Rio Tinto Zinc. nainte de Primul Rzboi Mondial francmasonul de grad nalt Rene Viviani (1863-1925), a fost prim-ministru al Franei. Dup rzboi el a reprezentat Frana la Liga Naiunilor

304

Anarhistul i revoluionarul Lenin reprezint idealul politic al francmasoneriei internaionale. Aceast declaraie a fost nregistrat la ntrunirea Marii Loji a Germaniei din anul 1917. (Arhiva special din Moscova 1421-1-9064 i 815; Viktor Ostretsov -Francmasoneria, cultura i istoria Rusiei, Moscova, 1999, p. 585). Lenin slujea interesele Lojii Marele Orient al Franei n 1919, dup ce Lenin a ajuns la putere, acesta a stabilit contacte cu Marele Orient al Franei n Paris. Ct timp a locuit la Paris, Lenin a vizitat ocazional aceast Loj. (Viktor Ostretsov Francmasoneria, cultura i istoria Rusiei, Moscova, 1999, p. 584). De obicei nerecunosctor, Lenin i-a artat gratitudinea exclusiv fa de efii masoni din Paris care l-au ajutat s ajung la putere. n anul 1919, el a trimis o sum enorm de bani Marelui Orient pentru renovarea sediului lor din Paris, pentru propagand i alte activiti, n timp ce milioane de rui rbdau de foame i mureau pe strzile din Petrograd i Moscova (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei n secolul 20, Volumul 1, Moscova, 1997, p. 577). n 1920, ziarul Parole Libre publica informaii despre ntlnirea Marelui Orient din 20 decembrie 1919, ntlnire care a avut loc pe strada Cadet. Oficial, conductorul Lojii a dorit s aib o atitudine antibolevic. Ziarul a precizat ns c fratele Millet a declarat c Marele Orient a salutat cu entuziasm revoluia bolevic i faptul c ei au ajuns la putere, menionnd c datorit bolevicilor Marele Orient a reuit s reconstruiasc templul din strada Cadet. Marele Maestru portughez Sebastiao Magalhaes din Lima a fost de asemenea prietenos fa de republica bolevic din Rusia. Fratele Lankin din Paris a recunoscut c printre membrii Marelui Orient al Franei sunt revoluionari bolevici i c bolevicii au fost ncurajai de ctre francmasoni n activitile lor din lumea ntreag. Reprezentanii francmasoneriei internaionale au vizitat deseori Rusia sovietic, pentru a discuta diverse probleme cu Lenin, Trotsky, Bucharin, Petrovsky, Lunacharsky i ali frai masoni (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei ntre 1731 - 1996, Moscova, 1996 p. 283). Francmasoneria internaional a urmrit cu satisfacie distrugerile svrite de ctre bolevici n Rusia, ar prosper i cu o cultur nfloritoare. Marele Orient a rspndit minciuni despre aceast ar nainte ca bolevicii s ajung la putere, susinnd c ea se afla ntr-o condiie mizer i c lucrurile nu mergeau bine. Nu au fost menionate prile bune ale vechiului sistem, cum ar fi c n Rusia arist companiile cu peste 100 de salariai ofereau asisten medical gratuit acestora. n anul 1919,

305

liderul Consiliului Marelui Orient a declarat c bolevismul nseamn evoluie i, ca urmare, reprezint un fenomen pozitiv. n data de 5 iulie 1843, Ragon, liderul francmason al Lojii Socialistul din Bruxelles a prezentat o schi a programului de activitate revoluionar, care avea s devin mai trziu Manifestul Partidului Comunist. Ziarul Le Socialiste a susinut acest program, iar cea mai nalt autoritate masonic belgian, Consiliul Suprem al Belgiei, a convenit s accepte programul anarhist al lui Ragon ca fiind corespunztor punctului de vedere masonic privind socialismul, i toi cei unii n credin fa de Marele Orient trebuie s duc la ndeplinire cu orice pre acest program. (Buletin intern al Lojii Marele Orient, iunie 1843). Marxismul - ncarnarea francmasoneriei Pe 17 noiembrie 1845, Karl Marx a devenit membru al Lojii Socialistul din Bruxelles. La insistena liderilor masoni, n februarie 1848 a aprut Manifestul Partidului Comunist. Marx i Engels au fost amndoi francmasoni de gradul 31 (Vladimir Istrarkhov Lupta zeilor rui, Moscova, 2000, p. 154). Profesorul suedez i francmason Zimmermann a declarat la o Convenie Masonic din Winterhur: Marxismul este cel mai nobil fenomen al secolului al XX-lea. Un alt francmason proeminent a considerat marxismul ca fiind o filosofie a francmasoneriei, o tiin social pentru controlul maselor. n 1919, Wiener Freimaurer Zeitung scria: profund micai, francmasonii au salutat steagurile roii ale proletariatului revoluionar. Francmasonul Raimund Mautner a numit marxismul ncarnarea francmasoneriei (Der Zirkel, No. 4, Vol. 37, p. 61). Aadar, este limpede de neles de ce liderul socialist austriac, francmasonul i asasinul politic Friedrich Adler discuta frecvent n secret cu liderul masonic Rothschild. n anul 1916, Adler a fost condamnat pentru uciderea prim-ministrului austriac Karl von Sturgkh, ns a fost eliberat dup o scurt perioad de detenie. Grzile Albe au fost condamnate la dispariie dup trecerea puterii n mna bolevicilor, odat cu formarea guvernului alternativ al lui Kolchak, Yudenich, Denikin i Wrangel, toate domeniile fiind controlate de ctre francmasoni. Francmasonii francezi aveau deseori pe ordinea de zi a ntlnirilor lor dezbaterea situaiei din Rusia sovietic. mpreun cu bolevicii, ei plnuiau msuri mpotriva aripii de dreapta i a tendinelor antisovietice din Vest. (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei ntre 1731- 1996, Moscova, 1996, p. 297).

306

Majoritatea francmasonilor din lumea ntreag susineau regimul de violen al sovieticilor. Fr acest ajutor, regimul s-ar fi prbuit. Cu toate c au existat preri diferite ntre francmasoni i bolevici, colaborarea acestora a continuat. Marele Orient al Franei a condamnat atitudinile antisovietice ale unor loji. n anul 1933, biroul internaional pentru cooperare n cadrul francmasoneriei a acceptat o rezoluie, fcnd excepie de la propaganda antisovietic ncurajat de ctre Loja francez Steaua Nordului din Paris. Unii francmasoni activau ca revoluionari de stnga, proclamnd faptul c nu trebuie s se lupte mpotriva bolevicilor, deoarece a-l susine pe Generalul Kolchak, personaj important al micrii albe, ar constitui o crim mpotriva Rusiei. Sacrificii umane n ritualurile francmasoneriei Francmasonul i fostul ministru de Externe Pavel Milyukov a afirmat, n anul 1924, despre comunism c s-a dezvoltat n deplin democraie i c ruilor aflai n exil nu li se permite s interfereze n acest proces, prin sprijinirea anticomunismului (Svobodnaya Rossiya, 1924). Atunci cnd bolevicii au condamnat la moarte civa rebeli rui francmasoni, aceast ncadrare a fost schimbat n secret cu condamnarea n lagrele de munc. (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei ntre 1731 - 1996, Moscova, 1996, p. 284). Muli occidentali, i n primul rnd francezii care erau lideri comuniti, au pstrat secret apartenena lor la francmasonerie. Francmasonii francezi (i n special membrii Marelui Orient al Franei) au oferit ajutorul lor cordial comunitilor sovietici. Pe de alt parte, francmasonul Richard N. Coudenhove-Kalergi a dorit s pun bazele unei organizaii antimasonice. Este inutil s mai spunem c aceasta nu s-a nfiinat niciodat. Socialitii erau majoritari n lojile occidentale. Francmasonii bolevici aveau nevoie de sacrificii umane n ritualurile pe care le fceau. Din dispoziia lui Lenin, acetia au sacrificat oameni ctre demonul Molok, aa dup cum relateaz fostul lider Georges Solomon, care a prsit tabra bolevicilor (Georges Solomon Printre crmuitorii roii, Stockholm, 1930, p. 56). Cum realizau comunitii masoni sacrificiile lor ritualice ctre Molok? La cartierul general al securitii - Ceka din Kiev n 1920 exista o camer care avea un bazin, alt dat plin cu carai aurii. Acest bazin era umplut cu sngele rezultat din sacrificiile umane. De-a lungul pereilor erau amplasate crlige

307

de care erau atrnate corpurile umane. Pe umerii ofierilor erau scrijelii epolei, iar pe piepturile cretinilor cruci. Unii erau jupuii, iar carcasele lor lsate atrnate n crlige. Pe o mas era un vas cu alcool n care se afla capul tiat al unui om. Capul aparinuse unui grevist, un brbat frumos trecut de 30 de ani. (Aleksei Shiropayev nchisoarea neamului, Moscova, 2001, p. 75). Revoluionarii francmasoni Atunci cnd, n primvara anului 1920, experimentatul conspirator Alexander Guchkov a realizat faptul c bolevicii nu aveau nici cea mai mic intenie de a mpri puterea cu francmasonii din Rusia, el a nceput s comploteze mpotriva Rusiei, n timp ce se afla la Berlin. (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria secret a Francmasoneriei n secolul 20, Volumul 1, Moscova, 1997, p. 580). Totui, acest lucru a fost inutil, de vreme ce francmasonii continuau s susin regimul de la Moscova. Dorind s-i ajute pe bolevici, francmasoneria internaional a construit faada fals a comunismului. n 1932, Marele Orient s-a ntrunit n Convenia extraordinar de la Paris, unde preedintele Gason Bergier a afirmat: Ni s-a raportat personal de ctre fratele Radek din Marele Orient din Rusia faptul c guvernul sovietic intenioneaz s menin o legtur strns cu francmasoneria mondial, i ni se solicit totodat s i influenm pe fraii americani s fac tot ceea ce le st n putin pentru a determina guvernul Roosvelt s recunoasc puterea sovietic. Reprezint o datorie moral pentru noi aceea de a-i susine pe fraii rui, i mpreun cu ei s continum lupta mpotriva dumanului comun. (Oleg Platonov Istoria secret a francmasoneriei, Volumul 2, Moscova, 2000, p. 113). O lun mai trziu, la nceputul anului 1933, Statele Unite au recunoscut puterea sovietic. Pentru guvernul sovietic urmtorul pas a fost legalizarea activitii lojelor masonice pe teritoriul rii. Li s-a permis s acioneze liber. Karl Radek (pe numele real Chaim Sobelsohn), care deja era membru al Marelui Orient al Franei nainte ca bolevicii s pun mna pe putere, a fost numit Mare Maestru al Marii Loje Sovietice Steaua Nordului. Liderii diverselor micri revoluionare au fost totdeauna francmasoni: Giuseppe Mazzini, Giuseppe Garibaldi, Aurelio Saffi, Agostino Bertani, Simon Bolivar (eliberatorul Americii de Sud), Francisco de Miranda (un general care a fondat Loja Lautaro din Venezuela), Francisco I. Madero, Venustiano Carranza (general care a condus revoluia din Mexic n perioada 1913-1914), Alvaro Obregon, Plutarco Elias Calles, Jose

308

Marti, Salvador Allende, Fidel Castro etc. Generalul Simon Bolivar (1783 - 1830) a devenit francmason n Europa. El a fost membru al Lojii Craft n Cadiz, Spania, fiind totodat i membru al Lojei Nou Surori (Marele Orient) din Paris, din anul 1807. Benjamin Franklin a fost de asemenea membru al aceleiai loji, i pentru o perioad a fost chiar Mare Maestru al ei. La Paris, Bolivar a devenit membru al Cavalerilor Templieri. El a fost cel care a instigat revoluiile din Venezuela, Ecuador i Peru. n cele din urm, a fondat Bolivia. n anul 1824, el a fondat Loja Libertatea Nr. 2 n Peru. Bolivar era cel care procura perucile lui George Washington, pe care acesta le trimitea la Lafayette, pentru a fi pudrate (Manly P. Hall America i pecetluiete destinul, California, 1998, p. 102). Masonii conduc lumea din diferite posturi cheie Francisco Madero era fiul unui mare latifundiar din Mexic. El a studiat tiinele economice n Frana, unde a devenit i francmason. Pe data de 5 octombrie 1910, el a iniiat o revolt mpotriva regimului. n anul 1911, el a urmrit nlturarea dictatorului Porfirio Diaz, ajutat fiind de Statele Unite. El a devenit apoi preedinte al Mexicului. Madero a fost apoi nlturat i ucis de ctre generalul Victoriano Huerta n februarie 1913. Milionarii masoni au fost cei care au condus revoluia din Mexic n perioada 1910 - 1917. Atunci cnd revoltele au luat sfrit, Plutarco Elias Calles, francmason de gradul 33, i-a asigurat accesul indirect la putere. n anul 1924, el a devenit preedintele Mexicului, asigurndu-se din acelai an c Mexicul recunoate puterea sovietic de la Moscova. Averea lui Calles era estimat la circa 80 de milioane de pesos, n ciuda faptului c el se nscuse ntr-o familie srac. Tovarul su Aron Saez (a crui avere era estimat la 40 de milioane de pesos) era un alt francmason extremist care a luat parte la aa-zisa revoluie, care nu a avut deloc urmri pozitive, avnd n vedere c 20.000 de catolici au fost omori (Louis Marshalko Cuceritorii lumii, Londra, 1958, p. 54). n timpul celor patru ani de mandat ai lui Calles ca preedinte, toate proprietile care aparineau bisericii au fost confiscate, iar preoilor li s-a interzis predarea religiei n coli. ncepnd cu anul 1928, Calles a devenit eminena cenuie din spatele preedinilor: Portes Gil, Pascual Rubio i Abelardo Rodriguez. Francmason a fost i Jose Marti (1853 - 1895), cel care, n 1892, a fondat Partidul Revoluionar Cubanez, i care a condus insurecia mpotriva Spaniei, n anul 1895.

309

Chiar i liderul comunist Mao Zedong a aparinut Marelui Orient (John Daniel Sacojiul i Bestia - Istoria rzboiului dintre francmasoneria francez i cea englez, Volumul III, Tyler, p. 33-35). El s-a asigurat mai nti ca unor frai masoni de rang nalt s li se furnizeze n mod constant narcotice din China. Loja Nordic Nr. 570 din China a fost fondat n Shanghai, n anul 1849. Mai trziu, ramura chinez a francmasoneriei a devenit extrem de puternic. La data de 18 martie 1949, a fost fondat o nou mare loj n templul masonic din Shanghai, ocazie cu care s-a distribuit un mare numr de invitaii ctre reprezentanii altor loji. Dup proclamarea Republicii Populare Chineze, majoritatea lojelor i-au continuat activitatea ca i cum nimic nu s-ar fi petrecut. Oricum, majoritatea dintre ele s-au mutat n Hong Kong, din motive de siguran. n 1962, ministrul de Interne chinez i-a exprimat dorina ca lojele s fie nregistrate ca fiind alte organizaii. Francmasonilor nu li se permitea publicarea listelor cu membrii lor i se prefera ca ei s se mute n Hong Kong sau Taiwan. Potrivit unor surse din interiorul masoneriei, membrii lojelor nu au fost persecutai n timpul regimului comunist din China. Aceasta s-a datorat faptului c francmasonii erau activi la cel mai nalt nivel al guvernului (ca i consilieri, printre altele). Fidel Castro Ruz asasin, terorist, francmason - s-a nscut n anul 1926, fiul unui bogat proprietar de pmnturi, n vecintatea lui Santiago de Cuba. Tatl lui Fidel Castro, Angel Castro, a devenit milionar lucrnd pentru firma lui Rockefeller, United Fruit Company. n timp ce era student la Universitatea din Havana, Castro era un huligan de notorietate (Paul Johnson Timpurile moderne, New York, 1983). Fidel Castro s-a alturat UIR, o organizaie antifascist i anticatolic. El s-a asociat totodat comunitilor, prietenii si erau toi comuniti. n acea perioad Fidel Castro a devenit agent KGB. n timpul studeniei, mpreun cu Ortiz l-a omort pe Manolo Castro-Campos pe data de 22 februarie 1948. El a fost de asemenea implicat n uciderea unui ofier de poliie pe nume Fernandez, precum i n cazul de asasinare a lui Lionel Gomez. Castro a fost implicat n invazia Confetti Hey din Republica Dominican de pe data de 20 septembrie 1947, o rebeliune pus la cale de un grup de studeni teroriti, iar cu acea ocazie el a fost narmat cu o mitralier (Hugh Thomas, Cuba sau vnarea libertii, 1998, pp. 814-916).

310

FRANCMASONERIA ROMN Masoneria a nceput s activeze n Moldova la nceputul veacului al XVII-lea. din dou direcii principale: de la Istanbul prin intermediul marinarilor (genovezi) ce transportau gru, miere i berbeci ctre fosta capital a Imperiului Otoman i pe uscat, adus din rile germanice . Primul mason din Principatele romne (conform acestora), ar fi fost Anton Maria del Chiaro, secretar al domnitorului rii Romneti, Constantin Brncoveanu, iar ulterior secretarul lui Constantin Mavrocordat, domnitorul Moldovei, alturi de care a nfiinat n 1734 o loj masonic la Galai, urmat apoi de o alta la Iai . n Fanarul Istanbulului, grecii erau iniiai n loji masonice engleze, iar Constantin Mavrocordat domnitorul Moldovei la acea data, fcea probabil parte din acele loji, fiind deja iniiat cnd a ajuns n principate, unde s-a implicat personal n calitate de Mare Maestru, la constituirea n anul 1734 a lojei de la Iai, intitulat Moldova i n cadrul creia au activat, nobili pmnteni i oameni de cultur ai Moldovei timpului, precum: Leon Geuca (episcop de Hui), marele boier i dregtor Iordache Cantacuzino, sptarul Ioni Cuza, caimacanul Ioan Sandu Sturza i alii. Loja creat de Mavrocordat a fost condus apoi de ctre mitropolitul Leon Gheuca. In 1787, o alt fa bisericeasc, arhimandritul Gherasim, de la Mitropolia Moldovei, traducea din limba francez un manuscris deosebit de important pentru istoria francmasoneriei, Taina francmasonilor, scris de abatele Gabriel Perau n anul 1742 . Masoneria a fost cultivata de pleiada de clugri i de ierarhi aplecai spre cultur. Loja Moldova. Se poate spune deasemeni, c prima mare personalitate moldovean, afiliat la o societate secret european, ar fi fost principele domnitor Dimitrie Cantemir, istoric, filozof dar mai cu seam lupttor pentru independena rilor romne, care s-a implicat activ n masonerie. Totui aceste loji masonice, aprute sub domnii fanariote, se adresau romnilor doar ocazional. Primele lojii masonice romneti Dup ce n anul 1717 se nfiineaz la Londra Marea Loja a Angliei, iar n 1723 James Anderson alctuiete regulile de baz ale masoneriei, cunoscute sub numele de Constituii, n 1734 apar n Moldova, la Galai i Iai, primele loji masonice .

311

ns prima loj masonic romn se consider a fi cea nfiinat la la Iai n anul 1825, de ctre Ionic Tutu i care se numea Moldova. La nceputul secolului al XIX-lea, boierimea principatului Moldovei dar i al Munteniei, devenise clar antifanariot, iar un puternic curent naional i facea apariia n Principate. Constituirea francmasoneriei romneti a avut loc la Paris, n jurul anului 1820. Influenai de moda masonic occidental i cu precdere de origine francez, muli fii de boieri, ajuni la studii n ara unde masonii au fcut la 1789 revoluia francez, au intrat n loja numit Ateneul Strinilor destinat strinilor, apoi revenii pe meleagurile natale, acetia au pus, dup modelul francez, bazele, primelor loje paoptiste, Fraternitatea n Iai i Lumina n Bucuresti, dar i a unor alte societi cu nume inspirate din idealurile umaniste ale masoneriei. Membrii acestor loje nu sunt alii dect intelectualii emancipai. care vor moderniza ulterior Romnia, prin revoluia de la 1848 i prin Unirea din 1859: Vasile Alecsandri, Mihail Koglniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ghica din Moldova i Nicolae Blcescu, Nicolae i Dinicu Golescu din Muntenia. Lor li se adaug apoi: Ionel Brtianu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rdulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Grigore Alexandrescu, Nicolae Blcescu i colonelul Ion Cmpineanu, dar i Ion C. Brtianu, Titu Maiorescu ai generaiei Junimei . Se remarc astfel, c componenii micrii revoluionare de la 1848 (aa ziii paoptitii) erau cu toi masoni. Tot mason a fost i Vasile Ursu Nicola, zis Horea. n procesul verbal, sau n plana de arhitectura, cum o numesc masonii, a ntlnirii de la 23 februarie 1783 a lojii Adevarata Concordie din Viena, este transcris cuvntarea inut de ctre Horea, cu ocazia uneia dintre vizitele sale din capitala Imperiului Habsburgic. Discursul este plin de simboluri i formulri masonice, el fiind de fapt un toast inut n cinstea mparatului austriac Iosif al II-lea. Altfel, Cum v imaginai c lui Horea, iobagul din Albac, i s-ar fi acordat aceast onoare i cum i s-ar fi permis s se adreseze mpratului cu un apelativ formal, Iosifului, daca n-ar fi fost amndoi masoni ? . Influena masoneriei de origine francez s-a fcut cunoscut la noi i n Unirea la 24 ianuarie 1859, a principatelor Moldova i ara Romneasc, organizat n mare parte cu concursul frailor masoni i ncheiat cu dubla alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al principatelor romne .

312

Idealurile politice ale masoneriei ale veacul al XVII-lea. au fost exportate, ncepnd cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, ctre estul european aflat sub influena politic a Rusiei, a Austriei i a Turciei. Toate aceste trei imperii erau socotite de masonerie drept exemplele cele mai brutale ale tiraniei, ale umilirii demnitii umane i serioase piedici n calea libertii individului i a societii . Masoneria radical, care se manifestase cel mai violent n timpul revoluiei franceze, devise tot mai cunoscut ca urmare a rzboaielor napoleoniene. Armata francez din timpul lui Napoleon Bonaparte, a fost principala propagatoare a radicalismului revoluionar ctre ri precum Italia, Spania i Portugalia . n intervalul 1770 si 1820, au fost adresate Rusiei i Austriei sute de memorii, n care boierii liberali masoni din Moldova i Muntenia fceau apel suveranilor acestora, pentru a interveni n principatele romneti, pentru ameliorarea situaiei economice, politice i sociale, iar dup anul 1820 masoneria local sporete i ea n intensitate n spaiul romnesc i se radicalizeaz . n prima jumatate a secolului al XIX-lea, francmasoneria din Romnia a avut ca principale obiective nlturarea dominaiei otomane i secularizarea domeniului public. Revoluia de la 1848 din Principate, a fost n mare msur un rod al eforturilor elitelor romne care se instruiser n universitile franceze. Privind ideile politice ale masoneriei romne din prima jumatate a secolului al XIX-lea Radu Comnescu, istoric al francmasoneriei romne precizeaz: Principalele idei pot fi sintetizate ntr-un celebru salut al masoneriei franceze: libertate, egalitate, fraternitate, la care revoluia francez a adaugat: Au la mort ! . Aceste trei principii stau la baza tuturor marilor decizii pe care le-au luat liderii politici romni la mijlocul secolului al XIX-lea. Astfel multe dintre aciunile foarte diferite, au fost inspirate de masonerie, ncepnd cu nivelul simbolisticii, cum ar fi impunerea tricolorului, pn la emanciparea iganilor robi. Tricolorul, este i el un steag tipic masonic al statelor moderne create cu sprijinul masoneriei. Toata retorica vremii, ncrcat pn la exaltare de iubirea de patrie, libertate i apelul la fraternitate este tipic masonic. Aceasta caracterizeaz ns, aspectul revoluionar al francmasoneriei europene i poate fi interpretat ca un aspect care contrazice un principiu important al masoneriei i anume acela de a nu se amesteca n politica sau religie .

313

Masonii romni, lund ca model masoneria francez, nu au putut urmri astfel scopuri grandioase care s nu impun radicalismul politic, aa cum au facut-o masonii din Anglia ori cei din lumea germanic. Aciunile micrii carbonarilor italieni din anii 1800-1820 i ele puternic inspirate de masoneria francez, au fost exemple pe care radicalii romni le-au imitat. Legat de acest aspect, Radu Comnescu concluzioneaz: Acest virus al aciunii politice se extinde, el capat o dimensiune exclusiv european deoarece n secolul al XIX-lea, secol foarte interesant, n America acelei perioade se nregistreaz cea mai ampl micare antimasonic din istoria acestei ri care se domolete abia la jumatatea secolului. n Europa, masoneria politizat fascineaz i are efecte n continuare. Ea practic transform lumea ntr-un mod radical. Introduce primele elemente de democraie ntr-o lume nchistat n servilism i robie. Perspectiva democraiei a fost ca o adevarat apa vie care a trezit energiile vitale ale popoarelor . Dar nu doar radicalismul politic a inspirat spaiul politic al principatele romne din prima jumatate a secolului al XIX-lea., ci a existat i o micare reacionar, refractar schimbrilor. Proiectul de Constituie din 1822 al boierului Ionic Tutu, care era un larg proiect de reforma structural, a fost etichetat de cercurile conservatoare drept Constituie crvunreasc carbonar. i domnitorul Ioan Sandu Sturza a fost profund influienat de curentul crvunarilor, dei acesta se adresa mai mult tineretului, iar Sturza nu mai era deloc tnr, situndu-se din aceast cauz n poziie diametral opus cu cea majoritatea marilor boieri ai Moldovei . Teama conservatorilor de excesele revoluionare, i-a determinat chiar pe unii masoni s se opun schimbrilor totale, dup cum aflm de la acelai Radu Comnescu: Este limpede ca au existat i masoni care s-au distanat de colegii lor de generaie, aa cum au fost Grigore Alexandrescu i Gheorghe Asachi. Dei francmasoni, au fost mpotriva revoluiei de la 1848. n marea lor majoritate, adversarii masoneriei erau nemasoni i unii sprijineau interesele Rusiei, alii pe cele ale Turciei. Alii, dintr-un exagerat patriotism local, ca n cazul Moldovei, nu doreau unirea cu Valahia, deoarece se temeau c centrul de greutate se va muta la Bucureti, ceea ce s-a i ntmplat. Este bine sa subliniem ca elitele cele mai puternice i cele mai valoroase au fost n mod clar de partea micrii unioniste i a crerii Romniei moderne i aceasta este explicaia pentru care Romnia s-a creat.

314

Anul revoluionar 1848 Anul 1848, este anul cnd n diverse ri din Europa, izbucnesc aproape simultan o serie de revoluii, cunoscute n istorie drept paoptiste iar principatele Moldova i ara Romneasc, aflate n acea perioad sub dominaia Otoman, nu au fcut excepie . Ideile generoase de libertate, egalitate i fraternitate, erau de inspiraie masonic iar cum s-a dovedit mai trziu, toi conductorii revoluiilor romne de la 1848 au fost masoni. Dup anul 1848, odat cu nfrngerea revoluionarilor, cei mai muli dintre acetia, vor lua calea exilului, urmnd o perioad cnd francmasoneria din Principate i ntrerupe activitatea fi . Prezentat ca lupt de eliberare de sub dominaia strin, unii analiti consider ns, c revoluia de la 1848 din Principate, a reprezentat n realitate nlocuirea vechilor stpni cu alii, (prin cuprinderea n spaiul masonic european) i nlocuirea unei dominaii fie i brutale, cu o alta mai voalat, pervers i astfel mai periculoas. n anii urmtori, revoluiei de la 1848, sau purtat adevrate lupte ntre exponenii diferitelor masonerii europene, care doreau asatfel s dobndeasc controlul asupra spaiului Moldovei i Munteniei . Descoperirea n Arhivele din Iai, a dou scrisori scrise i semnate n 1858 de William Solioms, medic i mason englez, care locuia i activa n Moldova, dezvluie manevrele de culise ale franc-masoneriei de dup 1848. Ele dovedesc c nc de pe atunci deciziile politice se luau n cadrul lojilor masonice, iar Moldova era trecut, sub pretextul eliberrii de sub dominaia turc (i rus), sub o nou dominaie . n acea perioad, n Moldova domnitor era prinul Mihail Sturza, un abil colportor al ideilor masonice. Dar n acelai timp acesta, datorit strnselor sale legturi cu Imperiul Otoman i implicit cu masoneria turceasc, i-au permis ca n 1849, cnd n celelalte ri europene revoluiile au fost nbuite sngeros, s rezolve n Moldova aceast problem ntr-un mod panic, favorabil intereselor masonice. Astfel c el a oferit (mascat) agenilor masoni paoptiti din Moldova, prilejul s se salveze, refugiindu-se n exil, de undeei i-au continuat activitatea. Printre acetia, se aflau toi cei care au nfptuit apoi Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859. Unirea de la 1859 La 1859, n Moldova i ara Romneasc, prin struina Ilustrului Frate Auguste Carance, se nfiinaser trei loji romneti de obedien francez toate

315

ntitulate la fel i anume: LEtoile du Danube (Steaua Dunrii), din care una la Bucureti, alta la Iai, iar a treia la Galai, avndu-l ca venerabil pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Tot atunci, n vederea supravegherii alegerilor n Moldova i Muntenia, sosise n Principate o delegaie european, compus n exclusivitate din frai masoni, care au descoperit neregulile (falsificrile) fcute cu prilejul alegerilor pentru noul Divan i au impus refacerea alegerilor falsificate n Moldova de antiuniunitii n frunte cu caimacamul Nicolaie Vodoridi i ctigarea acestora de ctre partida unionist . Aa s-au constituit Divanul rii, cu majoritate unionist, care la 5 ianuarie 1859, au impus ca domnitor al Moldovei pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (venerabilul lojii masonice Steaua Dunrii) i prin conoordonarea aciunilor cu masonii munteni, la 24 ianuarie 1859 i domn al rii Romneti, crend premizele Principatelor Unite sub unica domnie a lui Alexandru Cuza. Acetia (masonii europeni) i-au sftuit pe masonii romni s aleag aceeai persoan n ambele principate, dejucnd astfel interesele Turciei i ale Rusiei . Dup anul 1859, odat cu marele succes al unirii principatelor, masoneria romneasc cunoate o adevrat nflorire prin aciunile lui Alexandru Ioan Cuza. Pornind cu un domnitor mason, structurile politice romneti vor sprijini activ francmasoneria. nsui Cuza, ajuns cu timpul n conflict cu forele masonice naionale, accept nfiinarea la Bucureti, n anul 1863, a Lojii nelepii din Heliopolis. Aceast Loj va avea o istorie important. Venerabilii acesteia, au fost printre alii: G. Filipescu, Dimitrie Sturdza i doctorul Carol Davilla. Ea va avea un program concret de reform moral i social i printre altele a nfiinat o coal de Arte i Meserii cu cursuri gratuite i repartiii asigurate pentru absolveni . Cu timpul ns, datorit i tendinelor absolutiste ale lui Aexandru Ioan Cuza, dar i a altor motive (precum relaia sa cu prinesa, Maria Obrenovici Catargi - despre care se zicea c este agent al Rusiei i a altor puteri), francmasonii romni pun la cale lovitura de stat din 1866 i aduc la tronul rii (respecnd sugestia mpratului Napoleon al III-lea), pe prinul Carol din familia Hohenzollern-Sigmaringen, deasemeni o familie de masoni. El va deveni domnul Principatelor Unite i ulterior, regele Carol I, sub domnia lui, masoneria din Romnia captnd o nou i mare dezvoltare. Apoi Principatele Unite sunt din nou ajutate de masonerie, prin sprijinul acordat de rile europene, mai ales dup rzboiul din 1877, pentru

316

De menionat c n anul 1878, dup ctigarea independenei, se nfiineaz Marele Orient al Romniei, care se transforma apoi (n anul 1881) n Marea Loj Naional din Romnia (M.L.NR.) . Unirea Moldovei cu ara Romneasc, prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca Principe al rii Romneti la 24 ianuarie 1859, dup ce fusese mai nti ales la 5 ianuarie acelai an ca Principe al Moldovei, nu ar fi fost ns posibil fr intervenia lojilor masonice din ar, dar mai ales din Europa. Mai mult dect att, ajungerea n acest punct strategic a dublei alegeri a unui singur candidat pare s fi fost opera comun a masonilor unioniti din cele dou Principate. Pregtirea terenului pentru acest moment important din istoria romnilor a nceput ns cu mult inainte, prin aciunile Revoluiei de la 1848, prima mare manifestare masonic din istoria rilor Romne. "Nu Masoneria, ca organizaie, a fcut Unirea, ci masonii din cele doua Principate, cu ajutorul masonilor din Europa. Nu nseamn c toi cei care au fost unioniti erau masoni, dar nu putem scrie istoria Unirii de la 1859 fr s nu amintim eforturile duse de lojile masonice din Moldova i ara Romneasc, ncepnd cu loja nfiinat de Ionic Tutu la Iai n 1825, cu Fraia lui Nicolae Balceascu i culminnd cu cele trei loji fondate de masonul francez Auguste Carance, la Iai, Bucureti i Galai, pentru a sprijini nfptuirea Unirii. Sunt realiti pe care nimeni nu le poate contesta", dup cum a spus Olimpian Ungherea, Maestru Venerabil n cadrul Marii Loje Naionale a Romaniei (MLNR) i istoric al acesteia. Totui masoneria european care ne-a sprijinit n realizarea Unirii i apoi n ctigarea independenei de stat, nu trebuie vzut ca o organizaie transnaional ocult care face jocurile dup dorina sa, cci aceste deziderate ale Principatelor, nu ar fi putut fi realizate fr aportul masonilor romni, care au fost mari patrioi, care au trezit contiina naional, care i-au riscat libertatea i chiar viaa, pentru nfptuirea acestora, cci au avut de luptat cu puternice curente politice contrare, ale adversarilor acestor nzuiune, att persoane nenregimentate n vreo organizaie politic, ct i a celor aparinnd unor alte organizaii masonice, cu alte scopuri, dect a celor care coincideau cu cele ale naiunii noastre . Mari masoni botoneni lupttori pentru Unire Unirea Principatelor Romne, a captat pentru realizarea acesteia, floarea generaiei de atunci a Moldovei, n cea mai mare parte clit prin focul revoluiei de la 1848, inspiratoare de credin n victorie i de simmnt al jertfei .

317

Societatea secret Fria fondat n 1843, de ctre Ion Ghica, Nicolae Blcescu i Christian Tell, ea fiind, n fond, Loja DreptateFrie, avea printre fruntai i pe botoneanul Scarlat Vrnav (1813-1868), susintor fervent al idealului Unirii i care a anticipat toate reformele lui Cuza Vod cci, intrnd n tagma preoeasc, nu avea la acestea dect o expresie Popa Vrnav zice Da!. Bunoar, la alegerile pentru Divanul Ad-hoc, i-a strns constenii din Hilieul natal, conducndu-i Cu cea mai mare pomp, n sunetele clopotelor i n clocoteala oacelor, strignd n cor Vivat Unirea, c a renviat naia romn!. Scarlat Vrnav a fost mereu alturi de Nicolae Blcescu, Ion C. Brtianu, orientarea acestora spre masonerie datorndu-se, sigur, anilor de studenie de la Paris, acolo unde gndeau att de frumos la Revoluie, la Unire i la viitorul Romniei. La alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite Romne i-au adus contribuia, nendoielnic, cunoscuii masoni, fii ai Botoanilor. Dimitrie Rallet (1815-1858), purtnd blazonul unei vechi familii de boieri botoneni, este cel care a demascat fraudarea alegerilor, mascarada electoral i jocul de culise al Caimacamului Nicoale Vogoride, publicnd scrisorile compromitoare ale acestuia n LEtoile du Danube, declannd, astfel, un scandal european, fr ndoial, svrind un act de mare curaj politic . A fost membru al unei loji ieene, a fost membru al Comietetului Central al Unirii i membru fondator al Comitetului constituit la Iai, n 1856, a fost deputat de Botoani n Divanul Ad-hoc al Moldovei i secretar al acestuia. Pleiadei de masoni unioniti botoneni, se adaug poetul George Tutu (1823-1885), care la fel ca naintaul su, Ionic Tutul (crvunarul) botonean, despre care, George Clinescu scrie n monumentala Istoria literaturii romne : pe bncile coalelor de acum cteva decenii rsunau onestele versuri patriotice ale lui Gh. Tutu, poet care a cntat mult i frumos Unirea, l-a slvit pe Cuza, care a scris i poezie satiric i de dragoste, care a fost, cum altfel, bun amic cu I. V. Adrian (18371875), tot mason, publicist, scriitor satiric i profesor la Botoani i tot mare unionist, dnd tonul adeziunii botonenilor la Actul Unirii. Dimitrie Scarlat Miclescu (1820-1896), prim supraveghetor al lojii Coroana lui tefan cel Mare din Botoani, depune o important activitate n perioada Unirii, evideniinduse n calitatea sa de comisar pentru problemele mproprietririi, sub Cuza Vod, prezentndu-i Domnitorului un tablou veridic al lumii satului, al abuzurilor i frdelegilor celor puternici la adresa rnimii, fapt care i-a adus faimoasa etichet de, Amicul ranilor, fcndu-l s se

318

lepede de blazonul unei celebre i vechi familii de boieri ai Moldovei, mbrcnd straie rneti tradiionale. Mihail Koglniceanu, ntr-o edin a Camerei deputailor din 21 februarie 1887, l caracteriza astfel: om care a jucat un rol nsemnat n ara aceasta, care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova Dimitrie Miclescu e o figur care va sta i n istorie. Dimitrie Scarlat Miclescu a fost unul dintre semnatarii petiiei adresat, n 1857, Marilor Puteri care au nfptuit Tratatul de la Paris, demascnd activitatea caimacamului Teodor Bal i a fost deputat al ieenilor n Adunarea Ad-hoc, al dorohoienilor n Adunarea Electiv, a fost decan al Baroului din Botoani, a fost profesor la Liceul A. T. Laurian din Botoani, a condus publicaii periodice botonene precum: Opiniunea prin 1867, Cucoul n pragul uii, Curierul de Dorohoi. Pentru el, fost prieten i ministru al lui Cuza Vod, rsturnarea acestuia avea s fie durerea cea mare a vieii sale politice. Acestea au fost doar cteva personaliti remarcabile ale Botoanilor i masoni totodat, care au crezut n Unire, au militat pentru aceasta i au nfptuit-o. Referitor la activitatea unionist, amintim c n fostul jude Putna (Vrancea) nu a existat o loj, dar au existat membri activi care au luptat pentru realizarea Unirii. Amintim aici i activitatea poetului Grigore Alexandrescu, care lucra la Vama din Focani unde crease un nucleu unionist ntr-o localitate situat pe malurile Milcovului, localitate care va deveni apoi prin unificare, Oraul Unirii prin excelen Focanii . Alexandru Ioan Cuza Data de 24 ianuarie a intrat n istorie ca ziua Unirii. Ea este ns i ziua Masoneriei romne, aleas special pentru a marca victoria acesteia n spaiul romnesc. nainte de a ajunge domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza a fost Venerabil (conductor) al lojei Steaua Dunrii din Galai. La acel moment mai existau nc dou aripi ale aceleaii loji, una tot n Moldova la Iai i o alta n Muntenia la Bucureti. Se poate spune astfel, c Unirea Principatelor a fost, precedat de unirea masonic simbolic a acestor trei loji sub o conducere unic, cea a lui Alexandru Ioan Cuza. n perioada de preajma nfptuirii Unirii pe teritoriul ambelor principare romneti, activau o multitudine de alte loji, care reprezentau interesele diferitelor masonerii europene. Fiecare dintre acestea, dorea s profite de acest moment istoric, pentru a obine controlul asupra unor spaii geografice cu o bun poziie strategic ntre Occident i Orient, cum erau cele romneti. n aceast curs, Alexandru Ioan Cuza, exponentul lojilor franceze era ntiul favorit.

319

n decembrie 1858, cu o lun nainte de Unire, Poliia afl de existena unui complot organizat mpotriva sa de ctre lojile rivale. Principalul regizor al acestui complot a fost beizadea Grigorie Sturdza, fiul fostului domnitor al Moldovei, Mihail Sturza, care aspira i el la tronul Moldovei. i acesta, Grigorie Sturdza era susinut att de lojile engleze (de care ineau i cele turceti), ct i de lojile ruseti (de care ineau i cele poloneze) care nu vedeau deloc cu ochi buni infuena tot mai mare pe care o exercita asupra Moldovei masoneria francez. Pentru a-l ndeprta pe Alexandru Ioan Cuza, Grigorie Sturdza s-a aliat cu o serie de ali masoni strini care fuseser infiltrai pe teritoriul Moldovei. Printre acetia, se afla polonezul Wirzbicki, cunoscut drept Murat Bei, pe vremea cnd acesta luptase n armata otoman. Aflnd despre acest complot, poliia ncepe s i interogheze pe toi strinii care se aflau n Moldova descoperind astfel c exista o adevrat reea de ageni ai diferitelor masonerii, care au misiunea de a atrage de partea lor pe ct mai muli boieri ai Moldovei. Printre aceti ageni se afl i William Solioms, un mason englez, care se afla n Moldova sub pretextul practicrii medicinei i care avea strnse relaii cu polonezii. Scrisorile sale adsesate polonezului Tokarski i dnsul cercetat cu acazia descoperii complotului (pstrate n Arhivele Statului din Iai), dezvluie cteva din aciunile subterane ale masoneriei din acea perioad. n prima sa scrisoare, Solioms vorbete despre faptul c se afl n Moldova pentru a face bine Marelui Monarh, o form codat de a spune c a venit aici s racoleze noi membrii pentru masonerie. Iai coninutul acestea : Domnule Tokarski , Din scrisoarea dumitale m-am ncredinat c eti sntos, lucru de care m-am bucurat foarte. Te ntiinez c Grigorie Sturdza va fi ales Domn, prin urmare fi sigur c vei avea i dumneata o bucat de pine, pentru c, precum tii, ei protejeaz pe Lei (polonezi). Wierzbicki e foarte ocupat i n puin timp i va scrie. Dup cum l-am cunoscut, am o bun impresie despre el i gndesc c nu va uita s-i fac bine . Wierzbicki este prieten cu Grigorie i n puin vreme el va avea mare som (va ajunge un om important) i sigur c va ajuta. Eu atept aici pn la Anul Nou i de va vrea Dumnezeu s izbuteasc planurile mele, atunci te voi sluji i fgduiesc c mi voi ine cuvntul. i voi scrie mai mult cnd voi avea informaii sigure despre ceea ce poate mbunti soarta noastr i voi ti ceva clar despre ceea ce se va face n scurt vreme cu Wierzbicki, pe care putem conta. Cu ajutorul prinului el are de-a face cu boierimea, aceasta poi nelege, de aceea am nc bun ndejde . Voi atepta nc puin, i,

320

dac pn la Anul Nou nu va fi nimic, fie voia lui Dumnezeu, nu vreau s m pierd (s mor) aici, i atunci i voi cere ajutorul spre a dobndi actele pentru plecarea mea din ara aceasta neplcut mie, n care am venit doar ca s fac bine Marelui Monarh. Pentru aceasta voi opri pe femeia mea i pe copii s nu mai spun n veci adevrul, mai ales unor oameni care merit a fi spnzurai de o creang, cci pentru aceasta m-am pierdut pentru totodeauna, ruinndu-mi sntatea i tot ce-mi ajungea s triesc n linite n ara aceasta. Dar voi atepta i voi mai vedea. Te mbriez , Wiliams Solioms Scrisoarea de mai sus este cu siguran codat, pentru c din interogatoriile poliiei a reieit c Solioms nu era cstorit, nu avea copii i nici medic nu era n realitate. Dintr-o scrisoare ulterioar aflm c demersurile englezului de a atrage n masonerie pe boierii vremii, nu prea au avut sori de izbnd. Solioms se teme pentru viaa sa i este gata s fug din Moldova, chiar de ar fi s plece pe jos. Ea arat de asemenea i faptul c n cercurile masonice se tia din decembrie 1858 c Grigorie Sturdza, urmaul de drept la tronul Moldovei, nu va obine puterea . n anul 1862 ns, domnitorul Alexandru Ioan Cuza intr n conflict cu masoneria i din acest moment devine person non-grata i n cele din urm el este nlturat de la putere prin lovitura de stat din 1866, fiind nlocuit cu Carol I de Hohenzollern Sigmarinen . A doua scrisoare a lui William Solioms ctre Tokarski, 11 Decembrie 1858 . Iubite Domnule Tokarski , Nu i-am vizitat de mult nici mcar pe aceia care merit prietenia mea. Dar ce este de fcut, scumpul meu domn? Dumnezeu mi este martor c am fost foarte bolnav. De vreo cteva zile m aflu mai bine i cunoscndu-te drept un adevrat prieten, i scriu cteva cuvinte. nchipuie-i c pn acum nu mi-am sfrit interesele, afar dect c domnul ministru mi-a trimis 100 de galbeni, pe care nici nu i-am vzut, pentru c consulul mi-a pltit datoriile la Ili Armanu i trebuie nc s atept i s sufr. Dar nu vreau s mor n Moldova, ci s fug din ara aceasta i pe jos de ar fi, fiindc vd c aristocraii de aici erau s m piard i, vreau s-mi scap viaa. Te ntreb, ai buntatea, putea-voi cpta acel lucru ce i-am cerut ? Cnd l voi putea avea, ca s m pot duce de aici? l voi sluji pe acel domn ce-mi va da actul trebuitor pentru plecarea mea, i dup ce voi primi hotrrea d-tale, voi putea veni la Botoani pentru vreo cteva zile spre a sfri treaba aceasta . Sunt al domniei tale, Williams Solioms

321

P.S. Avem multe nouti. i voi spune numai aceasta c Grigorie Sturdza n-are s fie Domn i pn la Anul Nou se va sfri tot . Murad-Bei au venit i el la Iai, i Dumnezeu tie cum i merg treburile; el ade la Binder. Pe urm i voi scrie mai mult i acuma i trimit adresa me. D-sale... (sic) n casa bisericii catolice, la profesorul de dans Corvin. Te rog s-mi rspunzi . Motivul principal pentru care demersurile masonului englez Solioms nu au avut sori de izbnd, nu era nici pe departe faptul c noblesa moldovean nu vroia s intre n masonerie, ci tocmai faptul c aceasta fcea deja parte dintr-o alt masonerie. Toate personajele cheie ale vremii: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri, boierii Manolache Costache Epureanu, Costache Negri, etc. erau masoni, dar slujeau interesele Franei, n timp ce afirmau c lupt pentru interesele naionale. Scrisorile lui Solioms dezvluie un crunt adevr: jocurile politice s-au fcut mereu n culisele lojilor masonice, iar Romnia a fost i atunci, ca i mai trziu, teatrul unor lupte pentru putere ntre diferitele obediene masonice (conform unor documente din Arhivele Statului Iai, Tr. 1758 O. I. , 2006. Mss. 435.f. 563-564 i f. 564, 567, menionate de prof. G. Pascu n revista Critic - 1939) . nfiinarea Mari Loji Naionale a Romniei La nceput, n mod firesc, lojile romneti se aflau sub obediena Marelui Orient al Franei. n 1869, cpitanul tefan oimescu reintroduce n Principatele Unite francmasoneria italian. La 8 septem-brie 1880, se decide nfiinarea Marii Loji Naionale a Romniei (M.L.N.R.) care va avea 32 de loji n subordine (26 n Romnia, 4 n S.U.A., 2 n Bulgaria). M.L.N.R. i va publica n scurt timp i constituia : Constituia masonic pentru Regatul Romniei i Bulgariei care va fi recunoscut n 1882 de Masoneria Internaional. Primul Mare Maestru al M.L.N.R. a fost ales cpitanul Constantin Moroiu. Din anul 1883, ptrund n Romnia o avalan de rituri masonice i paramasonice i o dat cu acestea izbucnete i avalana certurilor ntre lojile i atelierele rivale. Aceast situaie a determinat reorganizarea Masoneriei romne printr-o alt Constituie n 1893 . Pentru a ilustra valoarea i fora francmasoneriei romne n a doua jumtate a secolului XIX-lea, se impune un exemplu clar. Este vorba despre celebra societate cultural Junimea. Ea a fost fondat de T. Maiorescu, I. Negruzzi, V. Pogor, Th. Rosetti i Petre Carp

322

n anul 1865 ca societate cultural-filozofic. Pe lng fondatori, din Junimea vor face parte M. Eminescu, I. Creang, I. Slavici, I. L. Caragiale etc. Deschiderea (n zilele noastre) a arhivelor Marelui Orient al Franei a condus la aflarea faptului c Junimea imediat dup nfiinare, devenise o societate masonic! Membrii Societii fceau parte (n mare majoritate) din loja LEtoile de Roumanie, reaprut la Iai n 18 august 1866 i condus de George Suu. Prin anul 1881 gruparea junimist intr n politic, alturi de liberali, reiternd astfel drumul dintotdeauna al Masoneriei: de la o societate cultural-filozofic spre un partid politic. Titu Maiorescu va ajunge, pn la urm, prim-ministru al Romniei . Masoneria binecuvntat i blamat de Biseric Istoria masoneriei din Romnia, a avut parte n timp att de sprijinul Bisericii Ortodoxe, ct i de afurisirenea ei de ctre aceeai Biseric. Orict ar prea astzi de ciudat, nceputurile masoneriei n Principatele Romne au survenit aproape imediat dup lansarea micrii masonice pe plan mondial i au fost sprijinite de clerul Bisericii Ortodoxe. Astfel, dup ce n anul 1717 se nfiineaz la Londra Marea Loja a Angliei, iar n 1723 James Anderson alctuiete regulile de baz ale masoneriei, cunoscute sub numele de Constituii, n 1734 apar n Moldova, la Iai i Galai, primele loji masonice. Loja creat de Mavrocordat, a fost condus de mitropolitul Leon Gheuca. n anul 1787, o alt fa bisericeasc i anume, arhimandritul Gherasim, de la Mitropolia Moldovei, traducea din francez un manuscris deosebit de important pentru istoria francmasoneriei, Taina francmasonilor, scris de abatele Gabriel Perau n 1742. Masoneria a fost cultivata de pleiada de clugri i de ierarhi aplecai spre cultur. Loja Moldova avea, la vremea aceea, mai muli membri din cler dect laici . Paralel cu cea din Moldova i ara Romneasc, masoneria se extindea i n Transilvania. Trebuie precizat ns, c aici pe lng lojile civile, se organizaser i unele loji militare, iar masonii care fundau aceste loji, fuseser de obicei iniiai n prealabil n lojile vieneze. De menionat c la Sibiu funciona pe atunci un important templu masonic n incinta hanului mpratul Romanilor, denumire pe care azi o poart un cunoscut hotel din localitate . Pentru c francmasoneria i nva pe adepii ei s renune la orice credin i adevr revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce descoper cu raiunea lor, propagnd astfel

323

lupta mpotriva cretinismului, ale crui nvturi sunt revelate de Dumnezeu, Biserica Ortodox Romn, din vremea patriarhului Miron Cristea, a condamnat masoneria, aliniindu-se pe aceeai poziie cu Vaticanul, inclusiv cu bisericile luterane i metodiste, lund i msuri de combatere a masoneriei, printre care demascarea n pres a scopurilor i a activitii nefaste i refuzul de a-i nmormnta pe cei care nu se retrag din masonerie. CONDAMNAREA FRANCMASONERIEI DE CTRE BISERIC Hotrrea Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne Nr. 785 din 1937, aflata in vigoare in continuare. I. Biserica osndete Francmasoneria ca doctrin, ca organizaie i ca metod de lucru oculta si in special pentru urmtoarele motive: 1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu raiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva cretinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria i rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda. 2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi. 3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral "heteronom" si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei. 4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni.

324

Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii. 5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti nu dau nici o insemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz, prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand intreprinde actiunnea sa contra Francmasoneriei. 6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoriti pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunericul mpotriva juramantului cretinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc. 7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform creia omenirea e compusa din naiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al naiunilor si le-a ajutat sa-si dobndeasc libertatea si sa-si menin fiina primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii. II. Msurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al naiunii, sunt urmatoarele: 1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii; 2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar, extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, n caz ca pn atunci nu se ciesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

325

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-i va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor. 4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara." Masoneria i organizaiile internaionale. Ediia american din 1962 are 860 de pagini, plus un rezumat al principiilor, n ordine alfabetic, fcut de T. W. Hugo i care numr, la rndul lui, 218 pagini. O carte masiv, plin de nvminte masonice, n care autorul prezint amnunit doctrina i gradele masoneriei, explicnd funciile fiecrui grad, dar trecnd sub o tcere absolut orice explicaie despre Gradul 33. De altfel, chiar n prefaa crii, ni se dau titlurile i gradele "corecte" ale masoneriei, de la 1 la 32. Gradul 33 nu este nici mcar menionat, dei A. Pike se flete cu deinerea lui. Citm pe alese cteva dintre aceste titluri i grade: Grad 1: Ucenic; Grad 4: Maestru secret; Grad 16: Prin al Ierusalimului; Grad 25: Cavaler al arpelui de Aram; Grad 30: Cavaler Kado (n ebraic - "pus deoparte", "sfnt"); Grad 31: Inspector Inchizitor; Grad 32: Maestru al Secretului Regal. Dup cum se poate vedea, abund numirile ebraice i termenul "secret", ceea ce ntrete o dat mai mult, dac mai era nevoie, caracterul conspirativ i ezoteric al masoneriei. ntr-un eseu mai vechi, am vorbit despre cartea lui Albert Pike, pe scurt, dei ar merita un ntreg tratat. n prezentul eseu ne vom ocupa de cartea lui Beresniak, pentru a vedea cum un mason important confirm multe din cele ce s-au scris despre scopurile secrete ale masoneriei; ne vom folosi i de unele lucrri antimasonice, cum ar fi Noua Ordine Mondial a lui A. Ralph Epperson sau Congresul Baptitilor din Sud i Masoneria a lui James Holy (un baptist din Texas), ca i de altele, care au fost numai consultate.

326

Holy constat c secolele XIX i XX sunt caracterizate de o explozie a activitii religioase, att n Bisericile clasice - catolic i ortodox - ct i n "aa-numitele secte", ca i n organizaiile numite "culte". n plus, aceeai explozie se vede i n organizaiile religioase de tip ocult. Definiia ocultului este: ceva inut intenionat ascuns; nedescoperit altora; care folosete aciunea sau influena unor ageni supranaturali, sau anumite cunotine secrete. Vom porni de la cartea lui D. Beresniak, Francmasoneria, prin care el afirm aciunile benefice ale acestei organizaii pentru umanitate. Poziia noastr este cea cretin i din acest punct vom analiza scrierea lui i pe cele ale altor masoni. Religia cretin a devenit inta tuturor atacurilor care, dei par a veni din direcii diferite, se vede bine, pentru cine este atent, c sunt concertate de o grupare ocult care urmrete distrugerea cretinismului, ca singurul factor coerent care se opune dezordinii promovate de cei ce urmresc distrugerea tuturor valorilor reale ale moralei i ale credinei. Cartea lui Beresniak este pentru consumul publicului larg si are misiunea de a face masoneria simpatic omului de rnd. De aceea, el nici nu merge la straturile ascunse ale masoneriei, la secretele ei, la aciunile ei subterane, ci pornete de la constructorii de catedrale, de la "constructorii n piatr" n general, breasl care era preocupat s-i apere anumite secrete privitoare la arhitectur i la tierea pietrei; intenia clar a autorului este de a arta c acestea ar fi singurele "faimoase secrete" de care masoneria este acuzat. Lucrul acesta nu-l mpiedic pe Beresniak s greeasc n unele afirmaii pro domo, chiar dac le mascheaz. La pagina 12, el spune: "Odinioar, masonii trebuiau s aparin Religiei rii lor, dar astzi vor trebui s aparin Religiei cu care toat lumea este de acord, adic s fie oameni de bine, cinstii i loiali, oricare ar fi denumirile sau religiile care ne ajut s-i recunoatem". Internaionalizarea unei religii speciale, ascunse i misterioase - iat inta masoneriei. La baza masoneriei secrete, a celor iniiai, st ns o rzbunare pentru o crim legendar, creia masonii i dau o interpretare mistic, spiritual. A. Ralph Epperson, n cartea citat de noi (Noua Ordine Mondial), ne relateaz c ceremonia iniierii masonice este esut n jurul acestei legende. Ea este legat de construirea Templului lui Solomon n III Regi, capitolele 5, 6 i 7, se vorbete despre construirea Templului i a casei lui de ctre Solomon. Erau dou construcii mree, folosind din belug marmur, cedru, aur i alte metale. ntr-o scrisoare ctre Hiram, regele Tirului, Solomon se plnge c evreii nu erau

327

pricepui n arta tierii lemnului, aa cum erau sidonienii, i cere meteri de la rege. n capitolul 7, este pomenit numele unui mare meter trimis de Hiram, numit tot Hiram, pe care masonii, pe baza legendelor, l numesc Hiram Abif, personaj despre care Biblia ne spune c era fiul unei vduve, nzestrat cu meteugul i tiina de a face orice lucru de aram (III Regi 7, 14). Masonii susin c Hiram Abif era maestru mason i deinea secretele gradului, pe care nu le putea destinui celorlali muncitori (masoni i ei, dar numai ucenici, care nu puteau deine aceste secrete ale construciei templelor). n felul acesta, reiese clar ezoterismul masoneriei, nu numai fa de strini, ci i fa de gradele inferioare, chiar nuntrul unuia i aceluiai grad fiind trepte de cunoatere, aa cum vom arta din cartea lui A. Pike. Cincisprezece colegi meteugari - vznd c Templul era terminat, dar ei nu posedau nc secretul construciei deinut numai de Hiram, secret prin care ar fi devenit i ei maetri i constructori ai altor mari temple - au decis s-l omoare. Doisprezece dintre ei s-au retras, dar trei i-au dus planul pn la capt, omorndu-l pe Hiram Abif. (Toat aceast legend se gsete n O Enciclopedie a Francmasoneriei de Albert Mackey, p. 564). Pn aici, totul pare o legend asemntoare crimei din Mioria, unde doi ciobani l ucid pe cel de-al treilea, mai bogat dect ei, ca s i prade averea, sau legendei lui Osiris cel ucis, ale crui rmie le caut Isis. Dar un anume Rex Hutchens, mason de Gradul 32, introduce un element mistic n cartea sa Un pod spre Lumin. Elementele simbolice introduse de acesta sunt urmtoarele: Hiram este atacat de ucigaii lui la poarta de sud a Templului, fiind lovit peste gur cu RIGLA, care nseamn regul, adic suprimarea libertii prin impunerea unei anumite conduite; la poarta de vest este atacat cu ECHERUL n inim, care reprezint uniunea religiei cu puterea civil, adic introducerea controlului i asupra strilor emoionale, impunerea a ceea ce trebuie s crezi; la poarta de est, Hiram este ucis cu o lovitur de CIOCAN n cap, ceea ce semnific impunerea controlului asupra intelectului, prin for brut. Din aceast interpretare a lui Hutchens reiese limpede c dumanii masoneriei sunt statul, religia i masele genuine, cele trei realiti sociale care trebuie distruse, totul ncpnd pe mna Marelui Maestru, urmaul lui Hiram, pe care ns nimeni nu-l cunoate, cu excepia unui cerc foarte restrns de iniiai. De fapt, la p. 73, Hutchens ne explic simbolurile i mai clar: " asasinii si [ai lui Hiram - n.n] simbolizeaz tirania, ignorana i intolerana sau fanatismul". Aceste simboluri acoper perfect elementele de mai sus.

328

Revenind la cartea lui Beresniak, care atribuie masonului cele mai minunate caliti, el introduce, ca pe o uoar autocritic, consideraia despre Frederic al II-lea cel Mare al Prusiei, mason, tolerant (chiar i fa de ateism), dar care era un rzboinic i a sacrificat multe viei pentru ambiia lui, nclcnd deci principiile umanitare ale masoneriei. Dac cineva merge la uriaul templu masonic din Alexandria, statul Virginia, va vedea pe pereii slii de jos portretele a paisprezece preedini ai Americii care au fost masoni, ntre care este i fratele Truman, cel ce a aruncat primele bombe atomice peste populaia civil a Japoniei (nu peste armata combatant), deschiznd astfel ciclul crimelor n mas ale rzboiului total, care nu se mai duce ntre armate i armate, ci mai degrab n spatele frontului, prin decimarea populaiei civile nevinovate (copii, femei, btrni etc.). Truman era i un foarte pios membru al Bisericii Baptiste de Sud. Interesant este partea de iniiere despre care vorbete Beresniak. Candidatul este izolat ntr-un cabinet de meditaie, dup ce fratele care are grij de el i ia toate obiectele metalice pe care le posed: ceas, bijuterii, bani etc. Ca la Securitate! Oare i-o fi lund i ireturile sau cureaua de la pantaloni? Referindu-se la faptul c masonii se mai numesc i "Fii ai vduvei", Beresniak face apel la legenda lui Hiram, dar se preface c nu cunoate interpretarea lui Hutchens, dei cartea acestuia a fost aprobat de Consiliul Suprem al Gradului 33 al Francmasoneriei de Rit Scoian, ceea ce i confer o autoritate extraordinar. Beresniak precizeaz: "Se cuvine s remarcm lipsa tatlui i n legendele despre Hristos, Krina, Mithra, Sargon i Moise", punnd la grmad cretinismul cu toate miturile pgne i legendele folclorice. n ceea ce privete secretele masoneriei, Beresniak rspunde cu o senintate dezarmant c singurul secret al masoneriei este cel ce ine de "reete", aa cum ai ntreba un artist de mare succes: "Care este secretul artei dumneavoastr?", iar el i-ar vorbi despre reeta lui. Dup ce trece n revist o serie de realizri ale masoneriei, cum ar fi ENCICLOPEDIA FRANCEZ (al crui inspirator a fost cavalerul mason Ramsay), Beresniak se strduiete s ne conving de faptul c Revoluia francez nu este opera masonilor, c au fost masoni i n revoluie, i mpotriva ei, dar nu ei sunt autorii, ceea ce este inexact, dup cum este inexact afirmaia lor c nu au avut nici un rol n revoluia comunist din Rusia.

329

Principiile proclamate de Revoluia francez reiau lozinci strict masonice: Libertate. Egalitate. Fraternitate. Cuvntul "franc-masonerie" conine n el termenul de liber (franc/free), dar i sugestia egalitii i a fraternitii de breasl, fiind chiar o form de organizare. n ceea ce privete revoluia bolevic, azi avem sute de documente care dovedesc finanarea ei de ctre masonerie european i american.. Aceast strdanie a lui Beresniak nu este ns gratuit. n templul masonic din Virginia, exist un col mai nensemnat, unde poi gsi o foaie n care scrie c, n 1789, un anume G. W. Snyder din oraul Frederick, statul Maryland, trimitea o scrisoare preedintelui George Washington, nsoit de cartea lui John Robinson intitulat Proofs of a Conspiracy against all the religions and governments of Europe, carried on in the secret meetings of Freemasons, Illuminates and Reading Societies, collected from Good Authorities (Londra, T. Cadell, 1798), n care se arat amestecul masoneriei n Revoluia francez i n alte "rebeliuni", drept care l conjur s nu susin masoneria. Ca dovad, se afl acolo volumul Proofs of a Conspiracy. Se menioneaz i c George Washington i-a rspuns lui Snyder, spunndu-i c el nu crede n afirmaiile lui Robinson. Nu exist, ns, nici scrisoarea lui Snyder, nici rspunsul lui Washington, nici n original, nici n copie, ceea ce arunc un dubiu asupra rspunsului. Robinson a fost un membru marcant al masoneriei engleze, cu larg audien n toate lojile europene, inclusiv din Rusia, astfel c a cunoscut toate mainaiunile masonice. El constat c lojile devin acoperiul unor idei pe care, dac membrii lojii le-ar exprima deschis, n mod public, aceasta ar duce fr nici o ndoial la arestarea lor de ctre autoriti. Astfel, prin creterea agresivitii ideilor i acceptrii lor de ctre masonerie, lojile ajung asociaii care urmresc "s smulg din rdcini toate instituiile religioase i s rstoarne toate guvernele lumii". Spre surprinderea lui, el observ c o serie de preoi i prelai catolici fac parte din masonerie, i-i citeaz pe Abatele de Sieys i pe Episcopul de Autun (care s-a i intitulat, de altfel, "cetean al lumii"). Protestanii luau lojile, literalmente, cu asalt, n Anglia i Germania. La nceput, n Germania ndeosebi, lojile erau mprite pe confesiuni: catolici, luterani, calviniti; dar membrii protestani ai lojilor au distorsionat sensul Sfintei Scripturi n asemenea msur nct n-a mai rmas din ea dect o religie filosofic. Discursurile care se ineau la ntrunirile masonice aveau ca inte permanente Biserica, patriotismul, regalitatea, ele

330

constituind un complot prin care toate naiunile s fie supuse organizaiei masonice. Membrii catolici ai lojilor se ludau c ei i-au infiltrat pe iezuii pn acolo nct toate veniturile acestui ordin religios erau controlate de loji. Robinson se ocup de aproape ntreaga masonerie european, pe care a cunoscut-o n amnunime, inta lui fiind s previn rile lojilor europene mpotriva acestui complot internaional al lojilor. Sunt i unele detalii pe care autorul le d n cartea lui, ca dovezi ale aciunilor anticretine ale masoneriei, demonstrnd c cel ce intr n masonerie cunoate, n treptele pe care le parcurge, numeroase iniieri anticretine fie. El d ca exemplu iniierea n gradul de Cavaler al Soarelui sau Prin Adept (Gradul 28), care pare a fi o treapt deosebit de important, de vreme ce i A. Pike i acord 243 de pagini n cartea sa Dogma i Morala. Candidatul este ntrebat ce or e, la care acesta rspunde: ntre oameni e ntuneric, n loj e amiaz, cci Hesperus (steaua Europei) este ntunecat ca fumul tmiei aduse de superstiia despoilor care se fac pe ei zei. n capitolul dedicat iniierii n Gradul 28, A. Pike vorbete despre zeii naturii la mai toate popoarele vechi, dndu-le o consideraie egal, inclusiv lui Baal, care era zeul naturii asiro-babilonian. El afirm, la p. 777, c cel ce dorete s ating nelegerea marelui Cuvnt i s posede Marele Secret trebuie s-i citeasc atent pe filosofii hermetici, dar avnd drept cheie dogma lui Hermes. De altfel i Holy vorbete despre activitatea furibund a masoneriei mpotriva cretinismului i despre adorarea lui Lucifer ca zeu suprem. El afirm c A. Pike, n cuvntul su din 14 iulie 1889, adresat ca instruciuni ctre cel de-al 23-lea Consiliu Suprem al Masoneriei Internaionale, inut la Paris, a declarat: "Ceea ce trebuie s spunem mulimii este c noi adorm un dumnezeu, dar fr vreo superstiie. ns vou, Mari Suverani Inspectori Generali, v spun, i voi s-o repetai frailor din Gradele 32, 31 i 30, c Religia masonic trebuie s fie meninut, de noi toi cei iniiai n cele mai nalte grade, n puritatea doctrinei luciferice. Dac Lucifer nu ar fi dumnezeu, ar fi Adonai (care este zeul cretinilor), ale crui fapte i dovedesc cruzimea, perfidia i ura fa de om, barbaria i repulsia fa de tiin" (J. Holy, op. cit., p. 18). Surprinztor este faptul c demersul lui Holy n faa Bisericii Baptiste din Sud, care este total supus masoneriei, a gsit un anumit ecou i Congresul acestei Biserici a acceptat s discute, la o nou adunare a sa, dac lucrarea lui Holy s fie analizat n afirmaiile ei sau nu, i s-a decis cercetarea crii. Holy este american i masoneria american nu a rmas insensibil la

331

afirmaiile lui. De aceea, organizaia american tinde tot mai mult s se desolidarizeze de Albert Pike. Ei susin c Pike a cutat s fac din masonerie o religie, ceea ce nu este acceptat de conducerea masoneriei americane, care se consider una deschis, nu circumscris, aa cum este cea european. n micile afie de distribuite vizitatorilor n diverse loji masonice, ei vorbesc de larga deschidere a masoneriei locale, de aciunile lor de binefacere, de faptul c se trag din constructorii de catedrale i c nu au secrete sau mistere. Raiunea lor este de a face bine - aciunile lor de caritate sunt foarte largi, spre a-i atrage pe ct mai muli - i nu se implic n politic. Masoneria european, da, ea se implic n politic, spun ei, dar nu cea american. Atunci de ce 14 preedini ai Statelor Unite (ultimul fiind Ford) au fost masoni, iar ei s-au ludat cu acest lucru?! Atunci cine face politica Americii i chiar a lumii, dac masoneria este inocent?[]" Amestecul masoneriei n politica Statelor Unite nu mai are nevoie s fie demonstrat, cu att mai puin amestecul masoneriei europene n treburile statului. Beresniak este mai cinstit n aceast privin i afirm cu trufie c toate marile organizaii politice internaionale sunt creaii ale masoneriei (cf. p. 55). Implicarea francmasoneriei n Revoluia francez - i, mai trziu, n cea comunist - este evident. Din cauza acestui amestec al masoneriei n Revoluia francez, Ecaterina a II-a interzice masoneria n Rusia, dup mai bine de 35 de ani de susinere a ei. nc din 1799, n Memoirs Illustrating the History of Jacobins, se scrie despre toate relele fcute de masonerie n societatea european. Nonalana cu care Beresniak trece peste toate dificultile pe care istoria masoneriei i implicarea ei n marile revoluii criminale ale lumii le ridic este de ru augur: el crede c se adreseaz unui public absolut ignorant i uor de manipulat. Totui nu poate trece peste anumite secrete ale ritualului masonic i justific interdicia pentru gradele inferioare de a participa la ceremonia decernrii gradelor mai mari, ca i la adunrile masoneriei de vrf, afirmnd c aceste ceremonii sunt att de extraordinar de nalte nct cel nepregtit s-ar putea sminti! Deci este limpede c oricine intr n loj vine din ntunericul necunotinei, fiind incapabil s neleag misterele masonice, i numai treptat-treptat, primind lumina masonic, ajunge s se lmureasc. Aceasta este valabil i pentru cretini. Candidatul la Gradul 16 jur c "orice religie cu forme simple sau ceremonii i practici externe trebuie sfrmat, pentru c nu este dect o form moart, fr suflet" i c "Masoneria Vechiului i Acceptatului Rit, fondat

332

pe doctrina simpl i pur a iubirii, toleranei i raiunii, trebuie s fie etern" (Masoneria de Rit Scoian Antic i Acceptat, vol. II, p. 404). n faa acestei afirmaii care face din masonerie suprema doctrin a iubirii i toleranei, cum poate un cretin s mai fie mason? Cum poate un ierarh, adeseori din vrfurile Bisericii Catolice sau Ortodoxe, s mai rmn n Biseric i n functie? n numele cui un ierarh romn, membru al masoneriei, d binecuvntarea sa preoilor i credincioilor? n numele masoneriei? Al lui Lucifer? Biserica Ortodox i cea Catolic ar trebui, fr nici o reticen, s exclud preoii i ierarhii masoni, pentru c ei nu mai slujesc Biserica, nici pe Hristos, ci o organizaie profund anticretin. Beresniak i exprim cu clamoare poziia anticatolic (se pare c nu are nimic de-a face cu Ortodoxia, pe care n-o cunoate). El afirm c Spania i Portugalia, unde Biserica i-a condamnat i chiar ars pe masoni, care erau toi oameni de mare valoare, au rmas napoiate (ceea ce este un neadevr sfruntat), pe cnd n Anglia - i, n general, n rile unde preoii nu sunt mediatori divini - "lojile nu au ntlnit mpotrivire i ele nu au trebuit s se mpotriveasc, la rndul lor, Bisericii" (p. 41). Iari vin i-i ntreb pe preoii i ierarhii din cele dou Biserici Apostolice care sunt masoni: pe cine slujii voi, crora masoneria v neag dintru nceput - i tii c v neag - preoia? Un preot romn, de curnd ntlnit n America, mi spunea c un student la Teologie (ortodox) i-a artat orul de mason, pe care l poart mereu cu el. Nu poart Sfnta Scriptur, nici Ceaslovul, ci orul masonic Unul dintre idealurile francmasoneriei este desfiinarea religiilor (a cretinismului n special, aa cum am artat deja) i a naiunilor, urmrind crearea unei singure naiuni i a unui singur guvern mondial, cu o "nou ordine mondial", care va permite membrilor si s devin conductorii ntregii omeniri. Naiunile, Bisericile i monarhiile sunt piedici foarte serioase n faa acestui plan diabolic. De aceea, una dintre lozincile Revoluiei franceze era aceasta: "Cu maele ultimului pop l vom spnzura pe ultimul rege!". Beresniak ne anun fr ocoluri acest plan al unui guvern internaional: "n secolul nostru, datorm francmasoneriei cteva organizaii internaionale: Societatea Naiunilor devenit ONU -, Crucea Roie, Liga Drepturilor Omului Putem cunoate influena masonilor peste tot unde se exprim voina de a fi liber i de afirmare a demnitii umane" (p. 55).

333

Este evident scopul dominator al masoneriei prin aceste organizaii internaionale care caut desfiinarea naiunilor i a libertii acestora, economia dirijat de un guvern internaional, puterea lor discreionar de a decide dac o naiune are sau nu dreptul s aib copii pentru a supravieui, dac membrii unei naiuni au dreptul s mai triasc sau trebuie s piar prin nfometare, din cauza embargourilor economice mpotriva popoarelor ce nu se supun necondiionat etc. Toate aceste idei internaionaliste i au sursa n doctrina masonic i ele au constituit programul de baz al Revoluiei franceze, ca i al celei ruseti: ambele revoluii programau un guvern internaional, distrugerea credinei, raionalizarea religiei, desfiinarea regalitii. Cine citete istoria Revoluiei franceze va vedea cu groaz cum la Lyon sute de clugri i clugrie, catolici, au fost dezbrcai la piele, legai cu funii - un clugr cu o maic - n poziii obscene i apoi aruncai s se nece n Rhne. Muli dintre aceti martiri ai credinei catolice au fost culei apoi de credincioi i ngropai n tain. Din toate scrierile antimasonice, ba chiar i din cele promasonice, se desprinde o mndrie luciferic, o propensiune spre protagonism social, politic i economic, iar antimasonii scot n eviden misticismul acestei supremaii demonice. Albert Pike, Suveranul Mare Comandor al Masoneriei, scrie n cartea lui, Morala i Dogma: "Lumea ne va declara curnd ca Suverani i Pontifi. Noi vom constitui echilibrul universului i vom fi conductori peste stpnii lumii" (p. 817). Este evident c Pike vorbete despre dictatura absolut a masoneriei, care va stpni n mod egal peste religie (pontifi) i peste politic (suverani). De fapt, el citeaz aici din doctrina Templierilor, din care masoneria pretinde c se trage ntr-o mare msur. Toate acestea sunt nvminte de iniiere n Gradul 30, cel de Cavaler Kado. Tot n aceste nvminte, ca i n multe alte locuri, Pike afirm, prin aluzie la templieri, dumnia de moarte a masoneriei fa de tiara papal. Aceast vrjmie, afirmat mai peste tot n scrierile masonice mai vechi, a fost preluat de aproape toate sectele cretine rupte, n ultimele secole, din trunchiul catolicismului, ceea ce demonstreaz, cel puin n parte, care este originea sciziunilor Bisericii apusene. Pentru a ilustra ce mari personaliti a avut i are masoneria, Beresniak d multe nume celebre: Goethe, Mozart, Lessing, Pukin etc., dar i alii: majoritatea marealilor lui Napoleon, regi ai Angliei, regi ai Suediei, Proudhon (teoreticianul anarhismului), Simn Bolvar (care, sub influena masoneriei distructive a regalitii, a nceput revoluia de eliberare a Boliviei de sub coroana spaniol, dar care, cum rezult din propriile sale mrturii, i-a

334

regretat aciunea, ntorcndu-se cu dragoste spre Spania, creia i declarase vrjmie pe via i pe moarte chiar n casa unui spaniol, lsnd un testament de iubire fa de aceast Spanie care, dup Beresniak, era napoiat, pentru c nu permitea masoneria!), comunistul Bakunin etc. Observm c tocmai cele mai anticretine organizaii "religioase" sunt de origine masonic: Micarea Teosofic pornit de Helena P. Blavatsky i continuat de Annie Besant, mare maestr a Dreptului Uman i a micrii New Age. Aceast din urm micare i-a luat numele respectiv ca opoziie declarat mpotriva Old Age-ului, adic a religiei cretine, ce are cteva principii care trebuie distruse (dei pe ele, totui, s-a fondat America): familia, proprietatea, dreptul la via (neavortarea copiilor), la credin, la libera exprimare i la asociere. Toate aceste valori, evidente de la sine pentru generaiile vechi, sunt tot mai cltinate astzi, cnd ele nu mai sunt "evidente de la sine", iar tribunalele dau decizii contradictorii asupra dreptului de via al copilului, a dreptului de asociere .a.m.d. New Age este o form a masoneriei n care spiritul anticretin este mult mai vizibil. Un autor anti-New Age, Texe Marrs, afirm urmtoarele: "Credinciosului din New Age i se spune: "Ai putea fi zeu n clipa urmtoare, numai dac nu ar exista n jur aceti oribili cretini, cu atitudinile lor otrvite" (apud A. R. Epperson, Noua Ordine Mondial, pp. 27-28). De altfel, ideea de baz a new-ageitilor este c ei sunt chemai s conduc politica lumii, c ei poart geniul politic n structura lor i c toi trebuie s li se supun. Fiecare new-age-ist are cel puin un "spirit director", care l ghideaz i-i spune ce trebuie s fac. D-na Hillary Clinton, de exemplu, are dou astfel de spirite cu care vorbete: unul este al tatlui ei, cellalt este spiritul Helenei Roosevelt. Prima Doamn a Americii a afirmat acest lucru n mod public, rednd n faa camerelor de luat vederi discuiile politice pe care le-a avut, n lungi i repetate edine, cu spiritul rposatei Helena Roosevelt. Beresniak trece uor peste ceremoniile de iniiere, dar J. Holy este mai analitic i are un scop precis al crii sale, i anume s demonstreze Bisericii Baptiste de Sud, invadate de masoni (el nsui spune c a crescut cu dou cri fundamentale: Biblia i cartea lui Pike), c masoneria este o organizaie satanic. El afirm, cu citate din cartea Scottish Rite Masonery Illustrated (vol. 2, p. 259), c la iniierea n Gradul 30 (Cavaler Kado) ntreit Puternicul Mare Maestru se adreseaz celui ce este iniiat: "Pn acum ai vzut n masonerie numai embleme i simboluri. Acum trebuie s vezi n ea nu altceva, ci numai realitatea. Eti gata s repudiezi

335

orice judecat i s asculi, fr rezerve, tot ce i se va porunci s faci pentru binele umanitii?" (p. 28). Cei care au citit cartea lui Lev Tolstoi, Rzboi i pace, i amintesc, probabil, de scena iniierii lui Pierre Bezuhov n masonerie. Tot ce spune Tolstoi acolo are o anumit not caricatural, dar, dac citim cartea lui J. Holy, care ne red unele ceremonii de iniiere n diverse grade masonice, vom vedea lucruri chiar mai macabre i mai hilare dect n textul tolstoian. Astfel, la iniierea n Gradul 30, aciunea se petrece pe rnd n patru ncperi decorate cu diferite simboluri oculte. n prima, scldat ntr-o lumin sepulcral, este un mausoleu pe care se afl un sicriu n care zace un cavaler mbrcat n alb, cu faa acoperit. n jurul sicriului se afl trei cranii. O muzic nceat se aude, iar ntreit Puternicul Maestru i spune celui iniiat: "Frate, aceste obiecte ascund un mare mister. Eti gata s treci prin toate ncercrile care te ateapt? Ele sunt nspimnttoare, dar nu este nimic n ele care s te sperie, dac ai neles toate gradele prin care ai trecut pn acum Trebuie s-i aduni ntreaga putere a minii, pentru c totul va depinde numai de tine nsui". Cavalerul din sicriu l ntreab, la rndul su, pe iniiat: "Tu, care ai venit s-mi tulburi pacea, teme-te de mnia mea! Care i este dorina?". n privina identitii cavalerului din cociug, A. Pike spune c secretul lui ine de Cabal. Albert Mackey ne explic, n cartea sa Revised Enciclopedia of Freemasonery (vol. 1, p. 166), de unde i are originea Kabala: "Kabala a fost predat de Dumnezeu unei cete selecte de ngeri, care au format o coal teosofic n Paradis. Dup cderea ngerilor, aceast doctrin cereasc a fost comunicat, prin bunvoin, copiilor neasculttori ai pmntului". Aadar, "ceata select" a ngerilor a fost format din cei care se vor rscula mpotriva lui Dumnezeu, sub conducerea lui Lucifer. Ei au comunicat-o "binevoitori" lui Adam i astfel a ajuns pn la Noe. Prin urmaii lui Avraam, ajunge n Egipt; Moise a inclus Kabala chiar n Pentateuh, prin intermediul cruia David i Solomon au fost iniiai n Kabal. ntreit Puternicul Maestru ngenuncheaz n faa sicriului, pune o coroan de lauri pe una dintre este, apoi intr n urmtoarea ncpere, unde l amenin din nou pe candidat cu mnia secolelor trecute, dac nu va fi asculttor fr rezerve. Oricum, secretul cavalerului din sicriu nu ne este descoperit. (ntreag aceast descriere este preluat de J. Holy din cartea Scottish Rite Masonrey Illustrated, publicat de Powner Company din Chicago).

336

Beresniak nu obosete s ne conving c francmasoneria ar fi doar organizaia fotilor meteri din Evul Mediu. Cu timpul, spune el, au intrat n masonerie intelectuali care, la nceput, erau numii frai acceptai; treptat, meseria ca atare disprnd n formele ei medievale, intelectualii au crescut ca numr, nct astzi clasa mijlocie formeaz grosul masoneriei. Adevrul este c aceast clas formeaz masa de manevr, iar anumii intelectuali, oameni bogai sau politicieni conduc efectiv masoneria, ascund secretele ei de gradele inferioare i sunt conductorii din umbr ai politicii mondiale. Beresniak se contrazice pe el nsui cnd afirm c n masonerie sunt puini milionari i oameni cu mare influen, pentru ca apoi s se laude cu regii englezi sau suedezi i cu nfiinarea de ctre masonerie a tuturor marilor organizaii politice internaionale. A vrea s neleg i eu cum micii meseriai i intelectuali mruni pot face lucrul acesta. Secretele masoneriei, nu numai fa de lumea exterioar, ci i fa de gradele masonice inferioare (ba chiar i n cadrul aceluiai grad, unde nu toi cunosc toate secretele gradului respectiv), sunt uluitoare. Atunci, te ntrebi, unde este "deschiderea" de care vorbesc masonii?! Jim Show, mason important, devenit cretin dup ce ajunsese la Gradul 32, a venit la Washington, chemat pentru iniierea n Gradul 33. A trecut prin iniiere i, la ntrebarea: Ce religie ai?, a rspuns c este cretin. De obicei, rspunsul corect, spune el, este: Cred n religia celor vechi, n rencarnare etc. Jim a sesizat o reinere la maetrii examinatori. S-a simit nesigur i foarte nelinitit; cnd a ieit candidatul care intrase dup el, l-a ntrebat ce a rspuns la problema credinei; acesta i destinui c rspunsese: Nu sunt cretin i nici nu intenionez s devin. Apoi a adugat: Mi-au spus c voi merge mai sus. Ce nseamn aceast mergere mai sus? Epherson crede c sunt dou straturi de cunoatere i iniiere n Gradul 33. Alii cred c mai exist i grade superioare lui 33, dar nimeni nu tie care. Jim Show declar: "Prsind masoneria, dup 19 ani i dup atingerea Gradului 33, m simt dator s i previn pe alii s evite capcana demonic a acesteia". Dup prerea lui Edith Starr Miller, n Teocraia Ocult, Gradul 33 l reprezint pe Marele Rzbuntor al Marelui Maestru asasinat, adic al obscurului Hiram Abif. Masoneria este o organizaie secret internaional, anticretin i satanic, pentru c intenioneaz s stabileasc o "nou ordine mondial" (ceea ce, n parte, a i reuit), nlocuind adevrul divin al cretinismului cu o religie fabricat, sprijinit pe misterele egiptene ale lui

337

Hermes Trismegistul, pe Kabala evreiasc, pe secretele asiro-babiloniene, pe recunoaterea ca adevrai dumnezei a tuturor zeilor pgni. Albert Pike este un mistic al masoneriei, iniiat n toate tiinele oculte i expunnd n cartea sa toate rtcirile acesteia, un amestec obscur i demonic de adevr i minciun, n care cretinismul este "doar o parte a adevrului". El nu se ocup de organizarea practic a masoneriei, nici de ritualul iniierilor, ci caut fundamentarea dogmatic i ocult a doctrinei masonice. "Masoneria este totdeodat interpretarea marii cri a naturii, recitalul fenomenelor fizice i astronomice, cea mai pur filosofie i locul de depozitare unde, ca ntr-un tezaur, sunt pstrate n siguran toate marile adevruri ale revelaiei primordiale, care formeaz baza oricrei religii Doctrina cabalistic a fost mereu religia nelepilor i a celor tiutori, pentru c ea, ca i masoneria, tinde nencetat spre perfeciunea spiritual i spre fuziunea crezurilor i a naionalitilor lumii" (A. Pike, Morala i Dogma Vechiului i Acceptatului Rit Scoian al Francmasoneriei, cap. "Cavaler al Soarelui sau Prin Adept" [Gradul 28 - n.n], p. 625). Din aceast concepie luciferic a superioritii masoneriei fa de orice alt form de credin sau gndire rezult superbia masonic a conducerii lumii dup bunul plac al unor indivizi care se socot uni de nite zei - care, de fapt, se reduc la Lucifer - de la care au primit dreptul de stpnire a lumii. Ei recunosc pe Iisus Hristos aa cum i diavolii l recunosc i se nfioar (cf. Iacov 2, 19), dar nu nceteaz revolta mpotriva Lui, pentru c sunt rzvrtii i adepi ai Marelui Rzvrtit, Lucifer. Ca i el, ei tiu c sunt "stpnitorii lumii acesteia", despre care Iisus a spus: " i El (Duhul Sfnt - n.n), venind, va vdi lumea de pcat, i de dreptate, pentru c M duc la Tatl Meu i nu M vei mai vedea; i de judecat, pentru c stpnitorul acestei lumi a fost judecat" (Ioan 16, 8-11). ntr-adevr, stpnitorul lumii acesteia a i fost judecat. Oamenii tiu acest lucru, dar fiii ntunericului i in n cursa lor, prin foame, prin teroare, prin abuz de putere, prin ignoran i printr-o organizare lumeasc strict, care pare invincibil. Dar puterea lui Dumnezeu va risipi puterea "stpnitorului acestei lumi", cum omul risipete, printr-un simplu gest al minii, pnza-capcan a pianjenului." Nota bene: n ciuda tuturor afirmaiilor publice i publicitare pe care masoneria le face cu privire la apartenena lui George Washington la o loj masonic, nu avem dovezi absolut

338

convingtoare c lucrul este adevrat, i cu att mai puin c acesta ar fi fost adnc implicat n aceast organizaie. Tot ceea ce se scrie pe pereii templelor masonice, scrisori cu coninut masonic etc., nu sunt susinute de originale; mai mult, nu am vzut nici mcar o copie a acestor scrisori. Iat de ce muli dintre scriitorii antimasoni emit serioase ndoieli asupra autenticitii scrierilor promasonice ale lui George Washington. Prerea celor mai muli este c, aa cum era atunci moda, sau din motive tactice, George Washington ar fi fost membru al masoneriei, dar c prezentarea lui ca un devotat al organizaiei este propagandistic i fals. n cele ce urmeaz, dm cteva scurte extrase din cartea lui Bob Larson, New Book of Cults, publicat n 1932 la Tyndale House Publisher, Inc., Wheaton, Illinois. La capitolul "Freemasonry", pp. 237-239, el spune: "Membrii Curii Supreme William O. Douglas, Potter Stewart, Hugo Black i Earl Warren constat c cercettorii nceputului secolului XX au descris i au interpretat cultul i riturile masonice. Albert Pike a fost considerat ca un luciferian ocult, dup cum i expune doctrina n cartea sa Masonii sunt obligai s depun jurminte sngeroase, dar pe care, dup afirmaia lor, ei le socotesc doar simbolice. Simbolurile lor sunt compasul, care reprezint fora masculin, i ptratul, care reprezint fora feminin; G simbolizeaz geometria i pe Marele Arhitect al Universului (probabil de la engl. God - Dumnezeu); orul simbolizeaz inocena mielului, iar steaua cu cinci coluri - unitatea masoneriei Masonii jur ca partea stng a pieptului s le fie sfiat i intestinele s le fie arse dac vor divulga secretele masoneriei Crile masonice amenin, cu blesteme, c membrilor care divulg secretele li se va tia beregata, li se va smulge limba i vor fi nmormntai pe malul blilor. Pentru Gradul 30, mai sunt blestemele ca s li se strpung ochii i s li se jupoaie picioarele de piele n ceea ce privete aciunile lor caritabile, numai o treime din ct contribuie membrii, sau alte societi nemasonice, merge la spitale. Restul banilor sunt folosii pentru cltorii, petreceri i ospee Masoneria este incomparabil cu religia cretin. Chiar dac jurmintele sunt simbolice, ele sunt violente i criminale. De asemenea, se fac jurminte n cadrul lojilor c vor ascunde criminalii [masoni] i nu vor divulga nimic despre ei". JUNIMEA, SOCIETATE FRANCMASON Desi a vzut lumina tiparului nc din 1973, studiul pe care Convorbiri literare a acceptat s-l reediteze n 2004 este ca si inedit. Aprut la Paris n primul numr (din 4) al 339

uneia din revistele exilului romnesc, Ethos, cartea regretatului Ion Cuza, Junimea, societate secret, a avut de la bun nceput o difuzare restrns si nu a putut ptrunde n Romnia dect n mod confidenial, semiclandestin. Asa au vrut mprejurrile de atunci. De comun acord cu redacia Convorbiri literare, am considerat c retiprirea acestui text strns legat de originile Junimii este justificat, dat fiind aprecierea pe care i-au acordat-o putinii istorici literari care l-au avut la ndemn. Apreciere explicat prin noutatea informatiilor si soliditatea sursei folosite: Arhiva Marelui Orient una din principalele organizatii masonice. Arhiva fusese confiscat n 1940 la Paris de autorittile naziste de ocupatie si dus n Germania. De-acolo a fost ridicat n 1946 de autorittile de ocupatie franceze si readus la Paris. Dar nu n depozitele Marelui Orient, ci, spre neplcerea acestuia, n acelea ale Departamentului de manuscrise al Bibliotecii Nationale, fiind deschis cercetrilor dup multi ani de catalogare. Am fost primul romn care a aflat de existenta acestui fond, remarcabil din multiple motive, si l-am semnalat la rndul meu profesorului Dan Berindei. Odat tiprit n revista Ethos, studiul meu a ajuns la Biblioteca Academiei din Bucuresti si la Biblioteca Central Universitar din Iasi. Astfel, a fost folosit, de unii cu seriozitate si de altii cu destul fantezie, spre a documenta preri pe care eu, de fapt, nu le exprimasem. Altii au selectat unele fapte evocate de mine, trecnd cu vederea altele. nc un motiv, cred eu, pentru a publica Junimea, societate secret fr nici o modificare, asa cum a aprut acum 30 de ani. Nu cred c cercetarea arhivelor romnesti sau strine va putea aduce multe informatii noi cu privire la originile masoneriei romne. Am publicat eu nsumi, tot la Iasi, n paginile Revue des tudes Roumaines, alt text, Masonii, despre ntemeierea, odat cu loja iesean din care s-a nscut Junimea, a lojei sor, bucurestene. Titlul acestui studiu, Les mysteres de Bucarest, explic ndestul de ce nimic asemntor cu Junimea nu s-a putut naste n afar de Iasi, loja bucurestean, si ea de scurt existent, nefiind dect o parodie a spiritului masonic. Cititorilor interesati de Junimea, societate secret, le promit, pentru anul viitor, alte stiri legate de istoria, foarte putin consistent dup prerea mea, a francmasoneriei romne. Un episod nregistrat de nsemnrile zilnice ale lui Titu Maiorescu d de nteles c marele critic fusese n tineree francmason. Arhivele Marelui Orient al Franei, deschise de curnd publicului, aduc asupra acestui punct sumedenie de precizri pline de interes. Nu este cazul, n cadrul acestor rnduri, s adncim descrierea doctrinelor deseori fanteziste, oculte si ezoterice, care, ncepnd din secolul al 18-lea, au stat la temelia

340

organizatiilor masonice. Aristocratic, iluminist, deist si cosmopolit, masoneria european a fost mturat de Revoluia Francez si de armatele republicane care au cutreierat continentul. Napoleon ns si ddu repede seama de folosul pe care-l putea trage din renfiinarea acestei organizaii semisecrete i ierarhizate, n caz c ar fi pus-o n slujba politicii bonapartiste. Marele Orient fu reorganizat sub forma unei congregatii depinznd direct de mpratul Francezilor si noua pnz de pianjen cuprinse toate sectoarele administrative, politice si militare ale Frantei si ale statelor satelite nscute n Europa din vointa lui Napoleon. Dup cderea mpratului, francmasoneria persecutat de monarhiile Sfintei Aliane deveni un focar de opozitie anticatolic si bonapartist, refugiu al ofiterilor si functionarilor imperiali destituii de noile ornduiri. Caracterul politic al acestei opozitii va atrage cu timpul elemente republicane, radicale si socializante venite din rndurile meseriasilor si micii burghezii. n ajunul revolutiei de la 1848 multe loji masonice din Franta erau suspendate de autoritti: sub pretextul unor adunri filantropice, anumiti masoni se dedau n ascuns conspiratiilor. De aceea, dup proclamarea celui de-al doilea imperiu, Napoleon al III-lea, spre a urma exemplul unchiului su si spre a neutraliza pericolul opozitiei republicane, hotr s aduc odat mai mult Marele Orient al Franei sub controlul statului. Numirea prinului Lucien Murat, vrul mpratului, la demnitatea de Mare Maestru al Marelui Orient al Franei, mri prestigiul masoneriei, crend impresia c masonii de toate gradele participau ntr-un fel sau altul la secretele strlucitului guvern imperial. La 1860, loja Sincere Amiti funcionnd la Paris, 374 Faubourg Saint-Denis se distingea printr-un pronuntat caracter international. Pe lng diferiti meseriasi si functionari, loja numra printre membrii ei pe ambasadorul Persiei la Paris mpreun cu tot personalul su; pe Christian-Friedrich Hennig, profesor la scoala militar din Berlin; pe Karl Dolz, directorul Mesageriilor Confederatiei Germane; pe istoricul francez Henri-Auguste Mathieu; pe ducele domnitor Ernest al II-lea de Saxa- Coburg-Gotha; pe studentul n drept Charles-Jules de Cullant, si (de la 1857) pe alti doi studenti n drept, Jean Ventura (nscut la Botosani, la 4 iunie 1836) si Jean Diamandi (nscut la Brlad la 1 ianuarie 1835), precum si pe doctorul medic George Sakellarie (nscut la Iasi, 11 martie 1832). Acesti trei moldoveni recrutau la 1860 alti frati compatrioti: Vasile Agapi, student la medicin (nscut la Iasi, 13 februarie 1831), Anton Naum, student n drept (nscut la Iasi, 17 ianuarie 1829), precum si trei personalitti care au jucat un rol de prim plan n istoria Romniei moderne: Petru

341

Mavrogheni, vice-presedintele Adunrii Legislative de la Iasi, Anastase Panu, membru al aceleiasi Adunri, si Dimitrie Sturdza, viitorul om politic liberal. La 1862, Dimitrie Sturdza prezenta lojii pariziene pe doi dintre cumnatii si: printul George Sutzu, mare proprietar, si Dimitrie Bals, de asemenea mare proprietar. n acelasi an 1862, loja Sincere Amiti cdea prad unor disensiuni provocate de certuri doctrinale. Un grup disident compus din optsprezece frai, printre care toti moldovenii, o prsi spre a pune temelia unei alte loji, denumit LAmiti Parfaite si dirijat dup ceremonialul ritului de Memfis. Noua loj era condus de ctre J. Th. Silbermann, nvtat alsacian, fizician, geograf, custode al colectiilor Conservatorului Imperial de Arte si Meserii si inventatorul procedeului de aplicare al galvanoplastiei la reproducerea medaliilor. Ca numismat, Silbermann se mprietenise cu Dimitrie Sturdza, numismat si el. Loja LAmiti Parfaite fu inaugurat la 18 februarie 1862 de ctre Marele Maestru al Marelui Orient, maresal Magnan. Un an mai trziu, printre noii frati admisi se numra si printul Alexandru Sutzu, nscut la Bucuresti la 31 august 1830, mare proprietar, domiciliat la Paris, 71 rue Raynouard. La 1864 Alexandru Sutzu rmsese singurul romn prezent la ntrunirile lojei Sincere Amiti. Ceilalti se ntorseser n tar, fie c-si isprviser studiile, fie c fuseser chemati de rspunderile lor politice. Ei pstraser totusi legturile cu Marele Orient si contribuiau la extinderea retelei masonice din Romnia. Astfel, la sfrsitul anului 1865, Petru Mavrogheni si Iorgu Sutzu se aflau la Iasi unde, mpreun cu Vasile Pogor, presedintele Curtii de Apel, si cu Titu Maiorescu, rectorul universittii, nfiintau loja Etoile de Roumanie. Dac tinem seama de faptul c n acelasi timp Pogor si Maiorescu puneau bazele societtii literare Junimea, se naste o ntrebare privind adevrata natur a Junimii. Fost-a aceasta o creatie masonic, sau, dimpotriv, rsrit-a Steaua Romniei din discutiile unui cenaclu de oameni culti, interesati, printre alte curiozitti ale spiritului omenesc, de misterele ezoterismului? Un prim rspuns poate fi gsit examinnd compozitia noii loji iesene. Spre a scoate n evident criteriile care au prezidat la constituirea ei, nu vom reproduce ntocmai lista membrilor aflat la sectia de manuscrise a Bibliotecii Nationale din Paris, ci vom regrupa acesti membri n functie de apartenenta lor social. Celelalte indicatii vor fi respectate: functia sau profesia noilor initiati, ordinea admiterii lor, precum si datele si locul lor de nastere7.

342

Numele masonilor care erau totodat membri marcanti ai Junimii au fost subliniate de noi. Precizrile asezate ntre paranteze ne apartin. Boierimea: George Sutzu, membru fondator, venerabil al lojei; Petru Mavrogheni, membru fondator; iniiai la 1866: Vasile Pogor, presedintele Curtii de Apel, n. Iasi 15 Aug. 1831; Constantin Sutzu, ex-ministru, n. Iasi Iunie 1820; Alexandru Bals, mare proprietar, n. Iasi 5 Oct. 1838; Constantin Cazimir, avocat, n. Iasi 12 Iulie 1827; George Cimara, avocat, n. insula Kephalonia 15 Mai 1834; Emanoil Argyropoulo (fiul domnitei Ralu Caragea), n. Pisa, Italia 13 Aug. 1819; Dimitrie Cozadini, proprietar, n. Chisinu 12 Oct. 1824; Dimitrie Rosetti (Solescu), n. Iasi 16 Oct. 1830; George Assaki, rentier, (scriitorul), n. ; Alexandru Scortescu, rentier, n. Iasi 8 Nov. 1828; Grigore Cozadini, prefect de Suceava, n. 18 Martie 1828; Matei Gane, proprietar, judector, n. Flticeni 22 Dec. 1841; Dimitrie Mortun, rentier, primar de Flticeni, n. Flticeni 23 Oct. 1829; Vasile Cantacuzino, rentier, n. Iasi 25 Iunie 1816; initiati la 1867: Nicolae Sutzu, rentier, n. Iasi 15 Aug. 1840; Alexandru Ventura, ex-prefect, n. Botosani 11 Mai 1840; Nicolae Cantacuzino, ex-prefect, n. Iasi 11 Mai 1828; Leon Negruzzi, procuror, n. Iasi 7 Oct. 1840; Nicolae Gane, judector, n. Flticeni 1 Febr. 1838; Grigore Sturdza, general, n. Iasi 11 Mai 1821; Nicolae Mavrocordat, general, n. Iasi 14 Oct. 1812; Alexandru Mavrocordat, colonel, n. Iasi 19 Iulie 1819; Constantin Sturdza (Scheianu), rentier, n. Iasi 15 Aprilie 1799; Teodor Rosetti (Solescu), ex-prefect, n. Iasi 6 Mai 1837; Paul Subin, proprietar, n. n Rusia 10 Iunie 1835; Iacob Negruzzi, doctor n drept, mare expert al lojei, n. Iasi 31 Dec. 1841; Petre Palladi, judector, n. Iasi 1825; George Racovit, avocat, n. Vaslui 5 Nov. 1838; George Exarhu, mare proprietar, n. Iasi 20 Dec. 1841; Mihai Korne, avocat, n. Iasi 17 Oct. 1844; initiati la 1868: George Beldiman, proprietar, n. Iasi 20 Dec. 1841; Petre Carp, proprietar, n. Iasi 29 Iunie 1837; Lascr Iamandi, proprietar, n. Botosani 8 Mai 1827; Scarlat Mavrogheni, proprietar, n. Brlad ; Alexandru Sutzu, proprietar, n. Iasi 27 Martie 1837; C.N. Callimaki-Catargi, proprietar, n. Iasi 24 Martie 1830; Teodor Aslan, avocat, n. 9 Iulie 1837; Eugen Voinescu, proprietar; initiat la 1869: Jean Ventura, proprietar, n. Iasi 15 Martie 1835. Militari n activitate initiati la 1866: Nicolae Mavriki, colonel, n. Botosani 19 Ian. 1831; Lascr Lupu, comandant,

343

n. Focsani 28 Oct. 1820; Ioan Cornescu, colonel, n. Bucuresti 6 Ian. 1824; Constantin Alexandrescu, cpitan de lncieri, n. Tecuci 15 Febr. 1839; Nicolae Grdisteanu, cpitan de lncieri, n. Bucuresti 18 Sept. 1837. initiati la 1868: Constantin Carp, militar, n. Iasi 17 Iulie 1835; Teodor Galit, maior, n. Iasi 2 Mai 1834. Ce concluzii pot fi trase din citirea acestei liste? n primul rnd, concesia aparent fcut egalitarismului burghez al masoneriei, prin renuntarea la folosirea titlurilor nobiliare. A fi boier nu era lucru democratic; a te numi rentier, ns, era ct se poate de onorabil. Marele numr de reprezentanti ai marii boierimi moldovene, fanariote si chiar muntene (Cornescu, Grdisteanu) arat c loja de la Iasi avea un caracter boieresc bine definit. Multi dintre noii masoni erau frati, veri primari, cumnati, dar nu aceast trstur familial a stat la baza constituirii lojii de ctre beizadeaua Iorgu Sutzu si de ctre Petru Mavrogheni. Primul a avut n vedere conceptii mai ales masonice; cel de-al doilea, dimpotriv, ca om politic, nu considera dect aspectul politic al organizatiei pe care o introducea la Iasi. De aceea s-a operat o selectie foarte atent la admiterea a noi frati. Rudele legate de interesele partidului liberal nu au fost admise si absenta lui Dimitrie Sturdza este n acest sens gritoare. Interesant la Steaua Romniei este prezenta unor personagii care fcuser parte din anturajul imediat al lui Alexandru Ioan Cuza: colonelul Mavriki, doi din fratii Doamnei Elena Cuza (nscut Rosetti-Solescu), Dimitrie Cozadini, vr primar si om de ncredere al fostului domnitor. Marea boierime de la Iasi fcea front comun cu partizanii apropiati ai lui Cuza, mpotriva guvernului politic a crui conspiratie l rsturnase pe domnitor. Lipsa oricrui militar cunoscut ilustreaz faptul c armata, n noaptea loviturii de stat, fusese de partea conjuratilor iar nu alturi de domnitor. E drept, doi din membrii noii loji se intitulau generali; aceasta nseamn doar c unul fusese general otoman, iar cellalt hatman, pe vremuri, al oastei moldovene. Nici unul nici cellalt nu mai jucau vreun rol n treburile militare ale statului romn. Se mai poate observa c personalittile conservatoare mai folosiser alt criteriu de selectie: dintre rudele si prietenii lor, ele nu admiseser dect pe aceia dovedind interes pentru manifestrile culturale ale vremii; iar printre acestia, ei tinuser la distant pe partizanii Rusiei absolutiste, dusmana francmasoneriei si a oricrei forme de gndire alta dect aceea dictat de stpnire.

344

n ceea ce-i priveste pe intelectualii ieseni, Steaua Romniei apare iarsi ca o grupare de opozitie fat de grupul dirijat de Simion Brnuiu. Profesorii i preotii care compuneau acest grup duceau atunci o violent companie nationalist, foarte popular, ntocmit, spunea Iacob Negruzzi, din desarte declamatii ntru lauda nemrginit a gintii latine. Intrat n conflict cu Maiorescu si cu junimistii nc nainte de aparitia Convorbirilor literare, grupul Brnutiu acuza pe adversarii si de a nutri ura gintii latine, de a fi cosmopoliti, de a voi s germanizeze trile romne si de a vinde tara evreilor8. Campania de propagand era privit cu dispret, dar si cu neliniste de ctre consulii strini de la Iasi. Calificati de ctre membrii grupului Brnutiu drept principalii sustintori ai strinismului deznationalizator, consulii strini se plngeau de lipsa de bun cuviint cu care erau primiti la serbrile religioase sau scolare. Cest une campagne de chauvinisme, une croisade en rgle pour se dbarrasser des trangers, scrie consulul francez, indignat de discursurile tinznd, dup el, s dogmatizeze un sistem de intolerant ntr-o tar al crei cler fusese pn atunci deosebit de tolerant. Consulul francez i definea astfel pe membrii grupului Brnutiu, din care va lua nastere mai trziu cunoscuta fractiune independent de la Iasi: des hbrophages, hommes sans nom, sans capacit relle, sans fortune, mais aussi envieux quils sont impuissants, (), ennemis non seulement des juifs, mais de tous les trangers, acharns contre toute supriorit sociale, ils sont les premiers ennemis du rgime que lOccident a cr sur le Danube9. Consulul aduga c principalii vizati erau medicii, functionarii de la telegraf (n mare parte nemti, francezi sau polonezi), dar mai ales magistratii greci si negustorii evrei. Dup cum se poate vedea din lista ce urmeaz, aceste categorii snt toate bine reprezentate la Steaua Romniei. Loja masonic apare astfel ca un refugiu, ca un organism de aprare, unde intelectualii de origine strin, veniti n bun parte de la Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi, fceau bloc cu boierimea conservatoare si cu negustorii evrei din fosta capital. Intelectualii Membri fondatori la 1865: Adolf Hennigh, proprietar (librar), membru al lojii Drei Weltkugeln din Berlin, n. Berlin 15 Martie 1805; Gustav Otremba, dr. n medicin, n. Cracovia 29 Martie 1833; Ioan Holban, avocat, director al Spitalelor (Eforiei Sf. Spiridon), n. Iasi 29 Dec. 1829; initiai la 1866: Tit-Liviu Maiorescu, rector al Universittii, n. Craiova, 27 Febr. 1840; Louis Castaing, cancelar al consulatului francez, n. n Polonia, 7 Sept. 1821; Charles Tissot, consul al Frantei la Iasi, n. Paris, 29 Aug. 1828, apoi membru al Institutului Frantei,

345

ambasador la Constantinopol si Londra; Emanoil Filipescu, avocat, n. Moinesti, 15 Aug. 1819; George Miller (fiu al unui negustor austriac din Bucovina, avocat, n. Iasi, 20 Oct. 1834; initiai la 1867: Emil Max, dr. n medicin, n. Rszeszow (Polonia), 12 Mai 1834; Louis Jourdan, profesor, n. Eaubonne (Elvetia), 11 Nov. 1804; Ludovic Russ, dr. n medicin, n. Pfaffenschlag (Germania), 16 Aug. 1816; Charles Kugler, arhitect (austriac), n. Bucuresti, 1 Ian. 1814; Ioan Ianov, presedintele tribunalului, n. Iasi, 24 Iunie 1836; Charles Cazabon, chirurg dentist, n. Toulouse, 4 Nov. 1826; Dimitrie Zissy, medic, n. n Macedonia, 15 Oct. 1813; Alexandru Degr (francez), procuror la Curtea de Apel, n. Iasi, 10 Mai 1839; Victor Foulquier, directorul biroului telegrafic, n. n Galiia 26 Dec. 1827; Scarlat Capsa, amploiat, n. Iasi, 8 April 1838; Julius Lewandowsky, amploiat, n. Cernuti, 5 Dec. 1831; Vasile Ionascu, amploiat, n. Iasi, 20 Ian. 1845; Ioan Bogdan, privatier (casierul Bncii Moldovei), n. Iasi, 16 Martie 1833; Constantin Corbu, proprietar, n. Iasi, 18 Febr. 1834; Anghel Vally, amploiat, n. Bacu, 8 Aprilie 1843; Alexandru Livaditi (fiul pictorului italian), amploiat, n. Iasi, 14 Iunie 1840; initiai la 1868: Nicolae Culianu (fiul unui negustor grec Guliano), profesor, n. Iasi, 29 Aug. 1934; Nicolae Mandrea, profesor, n; Tobias Klauber, dr. medic, n. Praga, 15 Nov. 1836; Jean Gunault, amploiat, n. Iasi 14 Sept. 1823; Andreas Iasinsky, farmacist, n. Husi, 1 Ian. 1840; Anton Lochmann, farmacist, n. Iasi, 1 Apr. 1826; Francisc Caudella, profesor (italian) de muzic, n. Viena, 4 Mai 1812; Eduard Caudella, profesor, n. Iasi, 21 Aug. 1840; Ioan Melic, profesor, n. Bucuresti, 21 Aug. 1840; Bernhard Taussig, dr. n medicin, n. Praga, 21 Dec. 1835; Lascr Ciurea, judector, n. Iasi, 1 Ian. 1835; initiai la 1869: Emanoil Cristodulo, magistrat, n. Focsani, 18 Iulie 1838; Bancheri si comercianti: Joseph-Charles Gally, membru fondator, comerciant, n. Toulouse, 28 Oct. 1813; initiat la 1865: Alexandre Fournel, comerciant, n. Neubourg, 25 Dec. 1819: initiai la 1867: Jacques Kauffmann, comerciant, n. Iasi 7 Oct. 1838; Salomon Goldbaum, bancher, n. Lemberg (Galitia), 27 Dec. 1836; Jonas Byk, bancher, n. Brody (Galitia). initiai la 1868: Karl Walter, comerciant, n. Heidelberg, 9 Nov. 1830; Leon Daniel, bancher, n. Iasi, 8 Iulie1833;

346

initiai la 1869: Ernest Grardin, comerciant, n. Fauquemberge; Herman Rosenblum, comerciant, n. Tysmenitz (Galitia), 9 Febr. 1829. Note 1. Arhiva Marelui Orient al Franei, confiscat la 1940 de trupele hitleriste, poate fi astzi consultat la Biblioteca National din Paris. 2. Biblioteca National, f.m. 601, loge La Sincere Amiti de Paris. 3. Carl Brker, Die Freimaurerlogen Deutschlands von 1737 bis 1893, Berlin, 1894, p. 104. Ernest II de Saxa-Coburg-Gotha declarase la 1857: Datoriile unui suveran snt acelea ale unui mason. Lojile snt deasupra statului, deasupra bisericii. Suveranii snt francmasoni prin nastere. 4. Ventura si Diamandy locuiau pe rue de lOuest nr. 22, tot acolo unde cu douzeci de ani mai nainte, locuiser alti doi tineri francmasoni romni: Ion Brtianu si C.A. Rosetti. Printul George Sutzu, care a jucat un rol nsemnat n istoria secret a Junimii, era cunoscut la Iasi sub denumirea de beizadea Iorgu Sutzu. Se nscuse la Constantinopol n 1817, ca fiu al domnitorului eterist Mihail Sutzu si al domnitei Roxana Caragea. Va muri la mosia sa Sasca de lng Iasi n anul 1875. Dintr-un necrolog sumar publicat de Curierul la 28 Septembrie 1875, se poate afla doar c el ntretinea o herghelie de cai arabi si englezesti, c a introdus la Iasi cursele de cai si c a fost organizatorul Jockey-clubului din fosta capital a Moldovei. 5. Biblioteca National, f.m. 114, loge LAmiti Parfaite de Paris. 6. idem, f.m. 862, loge LEtoile de Roumanie de Iassy. 7. Limita ntre mica boierime cu idei liberale, anti-nobiliare si ntre ciocoii noi cu pretentii boieresti este lucru greu de definit. Selectia arbitrar fcut aici ntre boieri si celelalte categorii este totusi justificat de exemplul istoricilor literari care s-au ocupat de Junimea. Clinescu vorbeste n Istoria Literaturii Romne de opera Junimii, care a fost chemarea la creatie a tranilor de ctre aristocrati. Z. Ornea vorbeste de mosierime. (Junimismul nu s-a deosebitde ceea ce se numeste mosierimea liberal.) Dup prerea noastr, termenul de aristocratie, occidentalizant, nu reflect n mod fericit starea social, oriental, din Principatele Dunrene. Pe de alt parte, termenul de mosierime, potrivit economiei politice care studiaz relatiile de productie, nu se poate aplica n cadrul istoriei ideilor, unde nuantele si au

347

importanta lor. Multi mari boieri de la Junimea nu mai erau mosieri, pentru c scptaser. Iacob Negruzzi, P.P. Carp erau mosieri. Ce-i deosebeste atunci de Dinu Pturic? 8. Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, p. 250. 9. Min. des Aff. Etr., Paris, corresp. polit., rapports des consuls, Iassy, 10 Janv. 1868. EMINESCU ASASINAT DE FRANCMASONERIE Dovezi suficient de clare ale distrugerii ncpnate i sistematice al genialului nostru poet romn Mihai Eminescu de ctre francmasoni. O prob n plus c francmasonii folosesc toate mijloacele lor diabolice pentru a-l ostraciza i anihilia pe cei care i deranjeaz. (Prezentul fragment provine din lucrarea A doua via a lui Eminescu care a fost scris de Nicolae Georgescu i a aprut la editura Europa Nova, Bucureti 1994) Jocul cifrelor i al ntmplrii... care n realitate este necesitate ... Un btrn farmazon (fracmason) mi mpuia capul, prin clasele de sus ale liceului, cu fel de fel de cifre i cabale. Numr, mi zicea mereu, parc vrjit de cuvntul acesta, numr tot ce vezi, tot ce e fcut de mn de om, ca s te convingi c... Lua suta de lei, mi-o aterenea pe colul mesei i-mi numra chenarele (o poate face oricine, oricnd): erau 48, iar n medalion se gsea Nicolae Blcescu, emblema Paoptismului, i la coal mi se spunea, dup manualele rolleriste, c revoluia burgezo-democratic de la 1848 abia acum se desvrete, n anii notri. mi arta ferestrele Potei, cldire nou, mi le numra i ieeau... 48. Un covor oltenesc expus n vitrina magazinului avea 48 de cocoi stilizai. Ajunsese, n fond, s m agaseze cu explicaiile lui c jumtatea lui 48 este 24, treimea este 16, care nmulit cu 4 d 64 i mai departe trebuie luat n calcul i 12 care, e-hei!, se adaug i se scade n sistem. Pierduse, pare-mi-se, un proces - i-mi numra cuvintele sentinei: formau una din aceste cifre ciudate i btrnul farmazon (fracmason) era convins c asta nseamn trdare, aranjament, pi sigur c da, pedeaps... N-am dat niciodat importan acestor fleacuri, iar despre btrnul maniac al cifrelor din tinereea mea moldav nu mai tiu astzi nimic. Preceptul lui dup care diavolul se ascunde n amnunte, l-am regsit peste ani la Goethe, iar vorba lui cea mai deas: Micile

348

suprri devin mari cnd sunt foarte mici, la Papini. Despre francmasonerie am citit i eu, ca tot omul, cteva cri bunicele, din curiozitate profesional, i mult literatur de ocazie, dar sistemul cifrelor ca cifruri nu m-a interesat deloc. Se ntmpl totui uneori s-i aduci aminte de fleacuri n toiul unor aciuni ct se poate de serioase. Nescio quid meditans nugarum, al lui Horaiu, tradus de Eminescu: Pierzndu-i timpul tu cu dulci nimicuri, e ca un mic motora pus s fac scntei pentru a porni, n vreme de nghe, motorul cel greu al buldozerului ori compresorului. n cutrile mele de eminescologie mi s-a ntmplat, nu o dat, s ntlnesc acte privitoare la viaa poetului pe care n-am tiut s le interpretez, ori nu le-am putut nelege. Stai ca hipnotizat n faa unui petec de hrtie, l citeti de la cap la coad, apoi de la coad la cap, l ntorci pe toate feele i nu iese cu nici un chip chichia, imensul angrenaj al informaiei se blocheaz, nghea. Parc ai n fa nu o hrtie scris, ci o ceac de cafea care te invit la fantezie. Azi au aprut i la noi o sumedenie de cri despre francmasonerie, unde grmezi de mistere sunt revelate - astfel c nu cred s mai deranjeze pe cineva observaiile mele privind actele de mai jos. Aceste texte pot interesa, n egal msur, pe cifratori, dar omul tehnic trebuie avizat c se afl n faa unor documente de importan excepional n nelegerea destinului lui Eminescu. Ori, e un lan nesfrit de coincidene, ori treaba e serioas, i atunci e groas de tot. Iat, mai nti, interogatoriul lui Eminescu, n ospiciul din strada Plantelor, la 12 iunie 1889, cu trei zile nainte de moarte: - Cum te cheam? - Sunt Matei Basarab, am fost rnit la cap de ctre Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus s m mpute cu puca umplut cu pietre de diamant ct oul de mare. - Pentru ce? - Pentru c eu fiind motenitorul lui Matei Basarab, regele se temea ca eu s nu-i iau motenirea. - Ce-ai de gnd s faci cnd te vei face bine? - Am s fac botanic, zoologie, mineralogie, gramatic chinezeasc, evreiasc, italeneasc i sanscrit. tiu 64 de limbi. - Cine e Poenaru care te-a lovit? - Un om bogat care are 48 de moii, 48 de ruri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate i care are 48 de milioane.

349

Aceste 4 ntrebri i 4 rspunsuri constituie un text cu cele mai ciudate simetrii cu putin. C Eminescu se compar pe sine cu Matei Basarab, nu e neaprat o ciudenie. Am artat, n mai multe rnduri, c Matei Basarab este voievodul preferat al ziarului Timpul, citat foarte des n teoriile sociale din anii 1880-1883, i mai ales n contextul polemicii cu A.D. Xenopol i ceilali istorici de la Romnul pe marginea lui Tudor Vladimirescu. n 1882-1883, n plin elan creator, Eminescu proiecta nfiinarea unei societi Matei Basarab (aa cum era Societatea Carpaii, aa cum va fi Societatea Petru Maior n Transilvania), ale crei scopuri rmn consemnate n manuscrisele sale: O organizare ntre romni asemenea societii francmasonilor i iezuiilor i a bisericii catolice. Pretutindeni oameni care s ie registru de tot sufletul romnesc. Cel slab trebuie ncurajat i ludat pentru ca s devin bun; trezit deertciunea lui, decorat la nevoie, trezite mii de sperane n el, n caz de extrem nevoie ajutat chiar. S se simt c Societatea Matei Basarab reprezint o putere enorm. Concomitent, n Timpul, legnd numele domnitorului valah de o expresie din Scrisoarea III, el scria: Nu zicem ca sub cerul acestei ri s nu triasc i s nu nfloreasc orici oameni de alt origine. Dar ceea ce credem, ntemeiai pe vorbele btrnului Matei Basarab, e c ara este, n linia nti, elementul naional, i c e scris n cartea veacurilor ca acest element s determine soarta i caracterul acestui stat. Matei Basarab i Tudor Vladimirescu sunt, pentru Eminescu, cei doi stlpi care puncteaz istoric mlatina fanariot: a-i fi numit, pe oricare dintre acetia doi, era firesc de vreme ce el se considera continuatorul legitim al lor. E o logic n identificarea poetului cu Matei Basarab. Petre, sau Petrea Poenaru, conine n numele su pietrei, numele obiectului care a lovit fruntea poetului, i iari pare logic asocierea. Mai puin logic pare prezena fizic a acestui personaj n stabilimentul din strada Plantelor: tim despre el c era tenor, din familia mare a actorilor, aadar lume frecventat de Eminescu. Nu era un strin, un oarecare, ci l cunotea pe poet. Poetul pretinde c-i cunoate i scopul loviturii. Ct despre puca umplut cu pietre de diamant, amintete de o balad popular: A plecat la vntoare/ S vneze cprioare/ Cprioare n-a vnat/ i el singur s-a mpucat/ Cu-n pistol de diamant/ Cu gloane de briliant. Iat-l pe Eminescu n postura vntorului care se vneaz singur, care cade n propria-i curs - justificabil la un aa zis bolnav psihic. Modelul se regsete n cercul lui Hyperion, care nseamn ntoarcere ctre sine. Este vorba ns de un act juridic, un interogatoriu luat de ctre un judector pentru a stabili c poetul este bolnav i pensia pe care i-o votase parlamentul nu poate fi ridicat de ctre el nsui, nefiind n deplintatea facultilor mintale. Banii erau necesari pentru acoperirea

350

cheltuielilor de pn atunci suportate de stabiliment. Dac asta s-a vrut demonstrat, asta s-a demonstrat. n condiii normale, parchetul ar fi trebuit sesizat din oficiu i ar fi trebuit interogat i autorul prezumtiv al crimei, numitul Petre Poenaru. Nu exist un asemenea interogatoriu; cu actorii se procedeaz ca la teatru, am zice... Avem, deci adevruri mari la mijloc; cum s le legm? De ce a fost considerat acest act documentul fundamental, oficial al nebuniei lui Eminescu? i atunci cum s nu ncerci al studia i cu alte msuri? Cifrele 64 i 48, cu care mi mpuia capul n tineree btrnul meu prieten, asigurndu-m c sunt de sorginte francmasonic, se afl n text. ncercm a numra cuvintele. O poate face oricine. Pn la tiu 64 de limbi, n rspunsurile poetului sunt exact 64 de cuvinte (dac respectm cteva reguli: nu-i din al doilea rspuns se citete ca un singur cuvnt, iar 64, dei este cifr se ia n calcul ca un cuvnt. Se poate elimina din calcul cifra 64 i citi nu-i ca dou cuvinte. Iese aceeai sum). Orice sistem cifric are n fond cheia lui; s le ncercm succesiv pe acestea dou, adunnd cifrele i citind unele ligaturi mpreun. Textul atenioneaz: nu e vorba de 64 de limbi ci de 64 de voci. Experiena poate continua. Precizm din capul locului c noi nu am epuizat toate relaiile numerice dintre aceste cuvinte. Nu ne propunem a lua locul cifratorului, ci doar a sesiza existena unui cifru care d de gndit. S numrm cuvintele din primul rspuns, considerat la dou cuvinte: sunt exact 33 de voci. Asta da, tie oricine c e cifr masonic! A fost Eminescu francmason i a rspuns cifrat? Asta nseamn c nu era nebun! Reinem: dac socotim la un cuvnt iese un total de 32. Al doilea rspuns are 16 cuvinte: nu-i l socotim ca dou cuvinte. Dac socotim nu-i ca un singur cuvnt, obinem 15 cuvinte, care adunate celor 33 anterioare (n prima variant) dau cifra 48, prezent ca cifr n text. Este un sistem de socotire ncruciat, care cere atenie i... distribuie. Mai mult, al treilea rspuns are tot 16 cuvinte, cu cifra 64, i tot 15 cuvinte fr cifr. Aadar, dac adresantul uit s adune la primul rspuns de 33 de carate, pe urmtoarele 15 cuvinte, este atenionat a doua oar, dup care, n cel de-al treilea rspuns, cifra 48 se repet de 6 ori: semnal puternic. Asta, pe prima diagonal a ncrucirii (33 + 15 + 15). Pe cea de-a doua diagonal a ncrucirii ies frumoasele sume: 32 16 + 16, adic 16 * 4 = 64. Simetriile sunt att de bine construite, nct este limpede c textul, n ntregul su, a fost lucrat miglos. Patru ntrebri i patru rspunsuri: 4 * 4 = 16; aceasta pare a fi cifra de baz care trebuie luat n calcul. Primele trei ntrebri au 16 cuvinte (socotind ce-ai din ntrebarea a treia drept dou cuvinte). A patra ntrebare are 7 cuvinte (te-a,

351

dou cuvinte) i bnuim c trebuie s mai fie unul pentru totalul de 24 cuvinte al tuturor ntrebrilor: ntr-adevr, n cine e Poenaru care te-a lovit trebuie, poate, presupus prenumele anunat de Eminescu: Petre Poenaru. Aceast omisiune are importana ei: totalul cuvintelor din ntregul text (adugnd i cifrele, fr a socoti ligaturile cte un cuvnt) este 111 cuvinte. Adugnd cifra 1 pentru cuvntul presupus lips, iese suma de 112: exact 16 * 7 = 112. n text sunt 7 cifre (o dat 64 i de 6 ori, 48). ... Pe mine nu m intereseaz, de fapt, semnificaiile acestor cifre totale n sistemul cifric presupus. Constat doar c, relaiile numerice dintre cuvinte sunt suspect de exacte, ceea ce nseamn c actul, n ntregul su, este un fals. Cade dintr-un condei valoarea probatorie a acestui act. La 12 iunie 1889, poetul spune lucruri de bun sim, c se consider motenitorul lui Matei Basarab i c tenorul Petrea Poenaru l-a lovit la cap. Spusele lui sunt, ns, rebusate. De ctre cine? Vom reveni, desigur, cnd va trebui s facem puin istorie literar. Pn atunci, i rog pe francmasoni s nu m suspecteze de reavoin sau reacredin; mai bine s ajute la elucidarea crimei comise mpotriva lui Eminescu, dac pot. Acum, c am ctigat o sigl, putem msura cu ea i alte documente eminesciene. Coborm n timp la cele mai importante acte ce-l privesc, cel din 28 iunie 1883, ziua cnd a nnebunit Eminescu. Iat, aadar, anunul Romnului, ziarul cu care Eminescu se afla n polemic: Aflm cu sincer prere de ru c d. Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul, tnr plin de talent i nzestrat cu un deosebit geniu poetic, a czut greu bolnav. Sperm c boala sa nu va fi dect trectoare i c n curnd vom putea anuna deplina sa nsntoire. Se observ c i n acest anun din ziarul Romnul numrul total de cuvinte al textului este de 49. Anunul a aprut la 1 iulie 1883, i nici un ziar nu-l preia deocamdat. Iat ns i rspunsul ziarului Timpul, ziarul lui Eminescu, rspuns care vine dup 2 zile, la 3 iulie: Unul dintre colaboratorii acestei foi, d. Mihai Eminescu, a ncetat de a mai lua parte n redacie, atins fiind n mod subit de o grav boal. Ne place ns a spera c lipsa dintre noi a acestui stimat confrate nu va fi de ct de scurt durat i c ne va fi dat fericirea de a anuna revenirea sa sntos la funciunile de pn acum. Acest anun-rspuns are un numr de 65 de cuvinte. Pentru a obine la ambele anunuri un numr simbolic (pentru francmasoni!) de cuvinte, adic 48 de cuvinte pentru primul anun i 64 de cuvinte pentru al doilea anun-rspuns, se scad din ambele texte d., prescurtarea de

352

la domnul. Se observ, de asemenea, cuvintele similare care apar n cele dou anunuri: de, c, d., Mihai, Eminescu, la, i, a, s, sa, nu, va, fi, de, ct, n, adic 16 cuvinte. Cu o zi nainte, la 2 iulie 1883 (cnd nu dduser nc tirea despre Eminescu!) Timpul anuna pe pagina nti, n 16 cuvinte: Cu ncepere de astzi, 1 iulie, direciunea politic i redacia ziarului Timpul este ncredinat d-lui Mihail Paleologu. (cifra nu se socotete)! Ciudata cifr 16 se regsete pn i n bileelul pe care i l-a trimis d-na Szoke, soia lui Slavici, lui Titu Maiorescu la 28 iunie 1883: Domnul Eminescu a nnebunit. V rog facei ceva s m scap de el, c e foarte ru. Revenind la dialogul dintre cele dou ziare, observm c Romnul anun n 2 fraze, iar Timpul rspunde tot n 2 fraze, dup dou zile - spunnd apsat c Eminescu a fost dat afar din redacie! Acest lucru l urmreau stimabilii de 3 ani, de cnd Eminescu i incomoda cumplit cu polemicile i dezvluirile sale! Atenie, ns: nici anunul, nici rspunsul nu zic mai mult dect greu bolnav ori boal grav: nu se pronun cuvntul nebunie; acesta este implicat, presupus. De ce anun adversarii boala lui Eminescu i nu propriul su ziar? Facem meniunea c mprejurrile crizei din 28 iunie 1883, anume ntmplrile din Cafeneaua Capa, nu se tipresc acum; sunt tiute, probabil, doar din zvon public. Abia n 1911, dup 28 de ani, se vor povesti aceste lucruri ca simple amintiri. Acum, la 28 iunie 1883 vestea pic precum un fulger: Eminescu este dat afar din pres. De ce? O boal grav. n martie-aprilie 1883, n cursul unor polemici obinuite, ca s zicem aa, ziarele satelizate de ctre Romnul insinuau c autorul articolelor de la Timpul (nenumit, desigur) este incoerent, nu are logic, Dumnezeu i-a luat minile. L'Independece roumaine titra un editorial de Grigore Ventura Le medicin s'il vous plat. i totui, textele incriminate de incoerene logico-mintale sunt n ediie, se pot vedea de oricine, n afar de faptul c autorul lor este n dezacord cu sistemul de prezentare al realitii de ctre redactorii cu care polemizeaz - i n afar de tonul cam dur al polemicii! - nimic din ceea ce ar putea constitui o dovad medical a nebuniei. ... Vorba e: ce ne facem noi cu aceste parole, cu aceste semne ciudate n texte? La 1883, n momentul crizei i la 1889, nainte de moarte, cifrele 48 i 64 i fac de cap. Ori sunt coincidene pur i simplu, ori secretomania francmasonic a lucrat cu spor, pentru atunci i pentru timpul viitor. Actul i actorii lui Textul-parol din 12 iunie 1889, interogatoriul luat lui Mihai Eminescu n ospiciul din strada Plantelor, pentru a i se dovedi incapacitatea mintal, are o istorie destul de

353

interesant. Desigur, el se afl n biografia dedicat de George Clinescu poetului, dar este fragmentat, astfel c nu atrage atenia cifratorului: n locul ntrebrii a patra (Cine este Petrea Poenaru care te-a lovit?) biograful parafrazeaz: ntrebat cine este atentatorul, declar. Nu este prima oar cnd George Clinescu citeaz fragmentar acte i documente privitoare la Mihai Eminescu; dimpotriv, aceasta este metoda de lucru, putem zice, a biografiei sale. La modul general, se poate afirma c istoricul literar a parcurs ntreaga bibliografie, i-a format o prere despre subiect, dup care nfieaz cititorului aceast prere/impresie argumentndu-i-o cu piesele care i se par necesare. Este metoda de lucru a oricrui biograf ancorat n pozitivism: el va scurta imensitile materialului documentar, reinnd esenialul, sintetiznd. n ceea ce-l privete pe Eminescu, biografiile care i s-au dedicat au tocmai acest specific: curg din sintez n sintez, toi autorii, fr excepii semnificative, au impresia c dein adevrul ultim i ncearc s l desfoare n cuvinte ct mai simple, s fie ct mai convingtori. Nu s-au creat, nc, acele complexe eminesciene, nu s-a studiat, de pild, momentul cutare din viaa lui Eminescu din unghiuri diferite ori complementare, nu fac obiectul unei cercetri multiple nici mcar momentele de rscruce din viaa poetului. Identitatea punctelor de vedere duce la o diversificare monoton a tratrii materialului. Ce s spui, de pild, despre recluziunea lui Mihai Eminescu la Mnstirea Neam (1886-1887), dect c nebunul i-a gsit locul, iar apoi s adjectivezi ct mai viu modelul dat? Ceea ce lipsete la ora de fa n complexul Eminescu este o critic temeinic a izvoarelor, fie chiar i a celor narative. Mrturiile despre recluziunea lui Mihai Eminescu la Mnstirea Neam, de pild, vin din partea unui medic socialist, Panait Zosin, care are o viziune socialist-utopic asupra lumii, care nu l-a vzut pe Eminescu, ci doar a auzit despre el, care era botonean i avea o anumit ncredere n sine nsui ca genius loci etc. n numele su, ca specialist nu este crezut un istoric, Rudolf uu, nu se d crezare amintirilor lui Gala Galaction care vorbete despre un Eminescu ntreg la minte n momentele respective, nu se d crezare nici mcar actelor de buctrie ale stabilimentului, ntocmite de mna poetului. Ce trebuie, n fond, ca s se poat iei din acest impas? Desigur, mai nti un corpus de documente, editarea cu grij i atenie a tuturor mrturiilor n discuie. De multe ori, adevrul se afl n partea necitat, evitat a documentelor pe care le mnuiete chiar i un George Clinescu. Ne vom ntlni n cursul acestei lucrri cu asemenea realiti. Ca s revenim la actul cifrat din 12 iunie 1889, cteva consideraii se impun. Acest text a fost editat prima oar de ctre Radu D. Rosetti n Adevrul literar i artistic din 27

354

septembrie 1922, i sunt demne de atenie observaiile acestuia, omise de biografii lui Eminescu. Le redm: Un funcionar de la Secia a 2-a a Tribunalului Ilfov, aeznd arhiva, a dat peste un dosar care va interesa, desigur, pe biografii lui Eminescu, ntr-un mod deosebit. E vorba de dosarul punerii sub interdicie a marelui poet, cu numrul 645 din 1889, n care se gsete rspunsul la interogatoriu al acestuia, precum i raportul medico-legal al specialitilor numii de Parchetul de Ilfov s-l ancheteze. Dndu-ne seama de discreia cu care trebuie tratat chestiunea i eliminnd tot ce ar putea s ating dureros pe admiratorii genialului inspirat, dm n vileag numai ce credem de cuviin, lsnd altora sarcina delicat de a completa studiul medical i psihiatric al figurii marelui disprut, cu noile acte puse la dispoziie. Se tie c Mihai Eminescu lovit, n iunie 1883 de nemiloasa fatalitate ereditar cum o numete Maiorescu n prefaa Poeziilor publicate n 1890 n editura Socec, a fost internat n diferite sanatorii, att n ar ct i n strintate, i ntre sfritul lui 1884 i nceputul lui 1889 prea vindecat, cnd n 1889 autoritile sesizate de cei n drept l-au internat din nou n spitalul <Caritas> din Bucureti. ntrerupem, pentru a atrage atenia c, ntr-adevr, acest lucru se tia bine, n anii '20 de ctre fotii cunoscui i apropiai ai lui Eminescu (trecuser abia 30 de ani de la moartea poetului): c ntre 1884-1889 poetul era vindecat, dar, din cnd n cnd, mai mergea pe la spitale. Biografiile moderne instituiesc modelul tiranic dup care nebunia i-a aternut definitiv umbra dup primul atac, cel din iunie 1883, pn la moarte, iar n intervalul 1884-1889 poetul n-a mai creat nimic etc. Legendele eminesciene vorbesc, ns, pn astzi de caiete cu poezii ale poetului pierdute, furate, ascunse n aceast perioad. Biografii si trec sub tcere pn i faptul c n buzunarul de la haina n care i-a dat duhul, n 15 iunie 1889, se aflau scrise de mna lui poeziile Viaa i Stelele n cer (vor fi publicate n Fntna Blandusiei), ori discut cu un relativism suspect poezia De ce nu-mi vii... trimis de Eminescu de la Mnstirea Neam n ianuarie 1887, la Convorbiri Literare i aprut n februarie. Desigur, n lada cu manuscrise de care poetul era desprit se regsesc ciorne i variante ale acestor poezii; desigur, poetul scria din amintiri i retua, perfeciona din amintiri. Desigur c, n sensul lzii cu manuscrise, acestea nu sunt creaii noi. Dar, de ce ar fi avut nevoie Eminescu s inventeze motive poetice noi, poezii noi, cnd zeci i sute de poezii vechi i ateptau, n celebra lad, dar i n mintea lui, forme ultime? Cei care l-au vizitat pe Eminescu la Botoani vorbesc de o puzderie de hrtii scrise de ctre poet, unele luate de A.C. Cuza i descifrate, altele luate de rudele poetului. Chiar n strada Plantelor, n mai-iunie 1889, vizitatorii lui Eminescu bolnav vorbesc de maldre de hrtii scrise de ctre el,

355

aruncate la co, ori mturate de femeia de serviciu. Argumentul creativitii cade dintr-un condei n faa abundenei de mrturii documentare i, cu el, diagnosticul medical. ntr-adevr, un paralitic general, un abulic n ultimul grad, acetia sunt pacieni care nu mai creez, nu mai fac diferena ntre via i vis etc. n privina lui Eminescu, impresionante rmn, ns, mrturiile documentare ale unor brbai avizai despre bogia hrtiilor sale scrise. ntre ei, o spune Ilarie Chendi, care a stat n gazd pe strada tirbei Vod, nr.72, pe lng Cimigiu, la aceeai adres pe care o avusese i Eminescu n anii '80 ai secolului trecut (vom vedea c tot acolo era sediul Societii Carpaii). Btrnele gazde, nite nemi, ncep a-i aduce aminte: i mi-au spus, ntre altele, c dup moartea lui Eminescu, care a avut loc n 1889, au venit la dnii 2 domni care erau prietenii lui Eminescu i, mpachetnd toat srcia rmas n urma lui, au umplut 2 cufere cu cri i cu manuscrise i au plecat. Aadar, lada cu manuscrise pe care Maiorescu o luase de la Chibici Rmneanu n 1884 avea... dublur. Pe drept se ntreab Chendi: De la 1884, ns, cnd s-a ntors de la Viena, pn la 1889, cnd a urmat catastrofa morii lui, el a mai muncit mult. Unde sunt manuscrisele lui din acel interval? n aceste condiii, avem tot dreptul s considerm c, mpotriva i chiar n pofida biografilor categorici, asemenea piese neincluse n lada lui Eminescu au existat, exist nc cine tie prin ce unghere. Lipsa lor este presupus prin logica argumentaiei care vrea s instituie modelul unui Eminescu total inactiv ori inapt pentru creaie, dup 1883. n 1922, ns, ca s ncheiem aceast parantez, un Radu D. Rosetti, nu tia de golul pe care l va instaura George Clinescu n anii 1883-1889 ai lui Eminescu. n 1922 el ne transmite un se tie care fcea opinie comun printre intelectualii romni. Continu editorul actului n discuie: La 13 aprilie 1889, cu adresa numrul 6794, procurorul Mavros, azi consilier la Curtea de Apel din Bucureti, cere primului preedinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei cure pacientului Mihai Eminescu, aflat n casa de sntate a doctorului uu din strada Plantelor. Procurorul indic n acelai timp preedintelui tribunalului c bolnavul are ca prieten bun pe Mihail Brneanu, redactor ef la Romnia Liber. Acesta, sesizat, constituie un consiliu compus din T. Maiorescu, Dem Laurian, t. Mihilescu, I.L. Caragiale, I.Gr. Valentineanu i Mihail Brneanu, care, convocai conform articolului 440 din Procedura Civil (jurnalul 2783/89) depun la secia a doua a tribunalului un proces verbal n care sunt de prere c boala fiind n recidiv, reclam interdicia pacientului i rnduirea unui tutor care s poat primi de la stat pensia lui viager i s poat ngriji de ntreinerea interzisului.

356

Procesul verbal al consiliului este scris n ntregime i depus de Titu Maiorescu, care, dup cum e cunoscut, era i avocat. Dup semnarea actului acestuia (12 iunie 1889) i depunerea raportului medico-legal, isclit de doctorii uu i Petrescu, document prea trist pentru a-l reproduce n ntregime, totui interesant pentru toi n partea unde descrie vocea cnttoare a bolnavului venic distrat, preedintele deleag pe judectorul Brusan (celebrul Metru Ghi) cu luarea interogatoriului, i acesta este documentul cel mai preios al dosarului unde se vede continuitatea imaginaiei lui Eminescu n nebunie. Interogatoriul este, aadar, luat (scris, calculat pentru cifrare) de un Metru, adic Matre, adic maistru (grad francmasonic), mai mult chiar: celebru. Radu D. Rosetti, cel care va fi att de greu ncolit la un moment dat de polemici i de pres, atenioneaz cum poate asupra secretelor pe care le dezvluie. Urmeaz documentul pe care l-am prezentat i noi, dup care, ncheierea: n ziua de 19 iunie 1889, adic 7 zile dup luarea interogatoriului, punerea sub interdicie a lui Mihai Eminescu fiind la ordinea zilei, tribunalul, <avnd n vedere c moartea pacientului este cunoscut public>, dispune ncheierea dosarului i tragedia e sfrit. Acesta este actul din care G. Clinescu preia fragmentar doar o parte din cifrul lui Metru Ghi. Desigur, ntreg acest dosar este foarte important i merit efortul pentru a fi gsit. Observaiile medicilor din epoc n privina bolilor psihice, n general, trebuie s fie impregnate de lombrosianism, curentul la mod i n Romnia, astfel c nu sunt n not mult diferit de cele amintitului Panait Zosin. De obicei, pentru ca schema s fie ct mai clar, se urmrete cu insisten factologia, se inventeaz acolo unde lipsete; candida decen a medicilor romni, care vorbesc, ntr-un act medical att de sec, de vocea cnttoare a bolnavului venic distrat ne va da o msur a acestei ruperi dintre corp i suflet cu care opera medicina la sfritul secolului trecut. Acest dosar s-a aflat pn prin anii '50, la Arhivele Statului. Fragmente din el sunt republicate n mai multe cri documentare ale lui Augustin Z.N. Pop. Dorind s reia toate piesele pentru ediia academic, domnul D. Vatamaniuc l-a cerut spre consultare. Ei bine, dosarul lipsete. A fost mprumutat de ctre regretatul Augustin Z.N. Pop i n-a mai fost adus n depozit. Arhiva acestuia s-a risipit, n timpul lungii sale orbiri i imediat dup nedreapta sa moarte. Ediia academic reproduce actul dup ediii anterioare. Radu D. Rosetti i reia textul din Adevrul Literar i Artistic ntr-un volum. Sunt, ns, diferene de un cuvnt sau dou, pe care nu le lum n seam (greeli de tipar, intervenii ale autorului): noi am luat de bun prima scoatere la lumin a textului, cea din revist..

357

Peste dou numere de la aceast erezie eminescian darea n vileag a unui act oficial privind nebunia poetului, Adevrul Literar i Artistic public n facsimil lista de subscripii instituit confidenial de Titu Maiorescu n iulie 1883 pentru a strnge banii necesari internrii lui Eminescu la Viena. Ziarul comenteaz entuziast iniiativa i ncheie cu aceste 24 de cuvinte patetice: Admirabil generaiune! Serveasc documentul acesta pild noii generaii de scriitori, de modul cum nelegeau naintaii lor s-i iubeasc, s-i admire i s-i ajute semenii. Peste nc un numr, iese n aren nsui Corneliu Botez, certndu-l aspru pe Radu D. Rosetti c a publicat un act att de... nepoliticos la adresa lui Eminescu i a corpului judectoresc, act care printr-o coinciden neprevzut a fost greit clasat. Corneliu Botez a rmas n istoria eminescologiei ca organizatorul srbtorilor de la Galai, din 1909, la comemorarea a 20 de ani de la moartea lui Eminescu. El a scos cu acel prilej un volum omagial din vnzarea cruia proiecta ridicarea unei statui pentru Eminescu. Statuia s-a dezvelit cu fast n toamna lui 1911, prilejuind o dur polemic de pres ntre liberali i conservatori pe tema ziaristicii eminesciene. Anii 1909-1911 au fost decisivi pentru ruperea n dou a operei eminesciene, cu aruncarea la co, ca netrebuitoare, a ziaristicii. Corneliu Botez a jucat un rol decisiv n aceast stigmatizare a ziaristicii eminesciene. El a instaurat, de fapt, cu autoritatea public pe care a avut-o (ajutat i de ministrul cultelor i instruciunii publice, Virgil Arion) modelul maiorescian al unui Eminescu-poet, diafan, singur, abuznd de cafea, obosit de munca istovitoare ca ziarist etc. S nu uitm un singur amnunt: Corneliu Botez a fost jurist i a instrumentat, ca procuror general, procesul din 1919 al colaboraionitilor (ziaritii care au colaborat cu administraia lui von Marckensen n Bucureti, sub ocupaie), condamnndu-i la nchisoare pe I. Slavici, T. Arghezi etc. Imediat dup primul rzboi mondial a avut importante funcii n justiie i autoritate moral n lumea presei. Despre Eminescu, ns, el n-a mai scris, n afar de articole ocazionale, cum este acesta din Adevrul literar i artistic, prin care apr, mpotriva unor acte ce dovedesc contrariu, modelul instaurat n anii antebelici. Dup ieirea sa n aren, Adevrul literar i artistic nu mai revine asupra chestiunii. n 1924, ns, va relua vijelios, prin pana lui Panait Istrati, problema ziaristicii eminesciene, provocnd iari o polemic de pres foarte larg ce va antrena, practic, cele mai importante condeie ale momentului - de data aceasta ns n aprarea ziaristicii eminesciene. Adevrul literar i artistic va fi ameninat la un moment dat cu falimentul (lumea refuz s-l mai cumpere), trebuind s-i schimbe directorul i direcia

358

pentru a mai supravieui. Ce se putea spune foarte liber i destul de lejer ntre 1909-1911, nu se mai putea spune n 1924, dup marea epopee a rzboiului... La Adevarul literar i artistic va scrie frecvent George Clinescu. Suspicioi cu tot ce ine de Eminescu, mai ales n ceea ce-l privete pe primul su mare biograf, recitim i noi cartea divinului critic. tim c inea n mod deosebit la final, acel poem al rurilor i pmnturilor rii. Iat-l: Astfel se stinse n al optulea lustru de via cel mai mare poet pe care l-a ivit i-l va ivi vreodat, poate, pmntul romnesc. Ape vor seca n albie, i peste locul ngroprii sale va rsri pdure sau cetate, i cte o stea se va veteji pe cer n deprtri, pn cnd acest pmnt s-i strng toate sevele i s le ridice n eava subire a altui crin de tria parfumurilor sale. Obsesie?! dintre cele dou fraze ale acestui final liric, prima conine (fcnd ligaturile pentru l-a i i-l) 24 de cuvinte - iar a doua conine (fr a mai face ns ligatura pentru s-i) - 48 de cuvinte. Scrie, oare, G. Clinescu o biografie cu parol - ori vrea doar s-i imite pe francmasoni? Pentru dogma francmasonic, orice lucru mare i are originea n negura veacurilor ori n negura timpurilor (vezi fraza-parol a lui Iacob Negruzzi, biograful Junimii despre originea acestei societi: Originile ntemeierii Junimii se pierd n negura timpului...). G. Clinescu se joac, pe aceast tem cu un viitor nedefinit... Iat ceea ce ne hotrte, n sfrit, s ne desprim de dnsul - s nu pornim, adic, de la prezumia de nebunie n cercetarea cderii lui Eminescu. Secretele, dup Eminescu ... Acest tur de for printre documente cred c i-a convins pe muli ct de important este cercetarea unui text n sine dup epuizarea informaiei aferente. Cred, sau mai degrab sper. Pentru c, n caz contrar, m simt eu nsumi dezarmat. ntr-adevr, piesa care urmeaz n dosarul ndeprtrii din pres a lui Mihai Eminescu are mai mult nevoie de pasiunea cifratorului dect de investigrile mele, care aproape s-au epuizat. Ne aflm n faa primei polemici pe seama lui Eminescu - dup declararea public a gravei boli care l-a atins subit. N-a fost numit boala; cineva trebuie s ia piatra n mn i s dea cu ea. n numrul pe luna august 1883 al revistei Literatorul se public cunoscuta (oare?) epigram a lui Alexandru Macedonski: Un X... pretins poet - acum S-a dus pe cel mai jalnic drum... L-a plnge dac-n balamuc Destinul su n-ar fi mai bun

359

Cci pn ieri a fost nuc i nu e azi dect nebun. Da, nebunia unui poet trebuie numit n versuri... Epigrama a fcut epoc, dei Eminescu nu este numit n ea n mod expres. l descoper, ns, Grigore Ventura care, la 4/16 august 1883 public n L'Independence roumaine articolul Une infamie. Suntem, aadar, n jurul nucleului care a jucat drama trist de la 28 iunie 1883. ntr-adevr, la acea dat fusese expulzat din ar Emile Galli, directorul ziarului francez care aprea la Bucureti, ziar care acum se sesizeaz la aluzii. Tot la acea dat, Grigore Ventura fusese cel care-l dusese pe Eminescu la baia Mitraewschi, unde-l abandonase ca s anune poliia c are de ridicat un nebun, n timp ce el nsui, Grigore Ventura, plecase de la locul faptei. Baia Matraewschi se afl pe Dmbovia, nu departe de strada tirbei Vod, pe care se afla i sediul Societii Carpaii, i de unde au venit cei doi prieteni ai lui Eminescu, Secanu i Ocanu, alertai de Ventura, s-l ajute pe Eminescu s-i revin n fire. Printre msurile drastice luate de guvernul Brtianu chiar n aceast zi de 28 iunie 1883 era i desfiinarea Societii Carpaii, la cererea consulului Austro-Ungariei n Bucureti, baronul Von Mayr. Trebuia tocmai s se semneze tratatul secret de alian ntre Romnia i Tripla Alian (Germania, Austro-Ungaria i Italia), negociat timp de mai bine de doi ani de ctre junimiti (prin Petre Carp). Srbtorile naionaliste de la Iai, de la nceputul lui iunie 1883, cnd s-a dezvelit statuia lui tefan cel Mare (i cnd Eminescu, perfect sntos, a citit la Junimea poemul su, Doina) au iritat puterile centrale. Schimbul de telegrame secrete, date n zilele noastre la iveal, vorbesc de ameninri grave: Von Bismarck este gata s declare rzboi Romniei dac nu se fac urgent retractri i nu se dau asigurri ferme c va intra imediat n sfera de influen a Germaniei i Austro-Ungariei. Se cere ferm desfiinarea Societii Carpaii, un adevrat partid secret de rezerv, cu zeci de mii de membri, care milita pe fa i n ascuns pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar i alipirea lui la ar. Petre Grditeanu, autorul unui discurs incediar la Iai, pleac, mpreun cu ministrul de externe, D.A. Sturdza, la Viena s cear scuze, n persoan, mpratului. Mai este expulzat ziaristul Zamfir C. Arbore (prieten cu Eminescu), la cererea Imperiului Rus. Toate acestea - ntr-o singur zi, la 28 iunie 1883, cnd istoria literar consemneaz sec i cderea lui Eminescu! Grigore Ventura, redactor la ziarul L'Independance roumanine, dar i deputai de Galai (urbea lui natal) este cel care descoper boala lui Eminescu, l aduce pe poet ntr-o situaie limit - dup care pleac, alertnd oficialitile (poliia) i prietenii

360

poetului. Vom afla asta, repetm, abia n 1911, dup moartea lui Grigore Ventura. Acum ne confruntm cu momentul august 1883; relaiile diplomatice s-au mbuntit n luna iunie, dup ce guvernul dduse ascultare cererilor imperiale - i Eminescu rmne ca un fel de semn de ntrebare pentru toat lumea. Ce caut, n acest context, Alexandru Macedonski? n linii mari, generale, putem spune c viitorul tratat secret va schimba axa cultural-politic-economic a Romniei ctre lumea germanic, schimbare ce antreneaz reacia francofililor (capitalul francez va ceda locul celui nemesc, finanele de asemenea; rmne ciuda cultural ca form de protest). Macedonski era un filofrancez convins, mptimit dup orizonturile franceze; amnuntele prin care el face tandem cu foaia francez din Bucureti ne scap, dar avem premise s le presupunem. El nsui, ca persoan, va lua cuvntul de vreo 15 ori dup acest incident oferind fel de fel de explicaii care s-l scoat din culp: fie c nu este el autorul epigramei, fie c nu l-a vizat pe Eminescu n mod expres, fie c a scris-o cu un an nainte i acum i-au publicat-o prietenii, profitnd de lipsa lui din redacie etc. Un lucru e cert pentru cine studiaz mentalitatea epocii, mai ales dup pres: nnebuneau foarte muli oameni prin anii '80 ai secolului trecut, muli se sinucideau (cu scrisori triste de bun rmas, publicate prompt n pres), era destul de mare numrul pretinilor poei. Macedonski avea argumente s afirme c se ascunde (se identific) n faldurile epocii lui i nu vizeaz pe cineva anume. D.R. Ventura este categoric: Nu este nici o ndoial, prin aceast epigram este vizat nefericitul nostru coleg i prieten, Eminescu. El conchide: toi cei care au onoarea de a ine n mn o pan n Romnia, nu pot s nu fie indignai de aceast aciune. Eu, subsemnatul, om de litere i jurnalist m constitui n aprtorul bietului meu amic Eminescu i i declar domnului Macedonski c aciunea sa este nedemn. S nu exagerm: Grigore Ventura este Ric Venturiano din O noapte furtunoas a lui Caragiale, lacrimile lui sunt de crocodil. Se purta i atunci parola: Houl strig: prindei houl!. Prieten cu Eminescu n-a fost; dimpotriv, chema cu cteva luni nainte, prin L'Independance roumaine, medicul s constate c argumentaia redactorului de la Timpul este cea a unui individ care i-a ieit din mini; acum cheam poliia la locul faptei. Eminescu l fichiuise aspru de cteva ori prin Timpul c primete cadouri ca s fac publicitate Societii Creditul mobiliar, l considera n manuscrise un om de nimic, iar produciile literare i le ironizase senin n 1878. Sa ntmplat ns un fenomen ciudat. Trecuse 28 iunie, trecuse ntreaga lun iulie, i nimeni nu mai vorbea nimic despre Eminescu, tot ce se spusese erau cele dou note cu parol din Romnul i din Timpul, urmate de alte cteva anunuri de prese atunci, pe moment.

361

Trebuia inventat ceva, contientizat opinia public de cazul Eminescu i atunci lucrurile se leag de la sine: iat, zice Grigore Ventura (cel care denunase), Macedenonski o spune, iat cine l face nebun pe bietul Eminescu. A urmat, s nu uitm, manifestaii publice cu tore i gemuri sparte la casa lui Macedonski. Bastonat de prin cafenele pe biata lui spinare, oprobiul public a atras mult lume n aceste evenimente, a fost un spectacol bucuretean pe cinste. i, n fond, de ce? - Pentru c Macedonski a tradus, n versuri, boala grav a lui Eminescu numind-o nebunie?! pentru c se spunea, n fine, ce e cu Eminescu? Dar urmeaz c lumea era foarte prins de cazul Eminescu, toi edeau cu sufletul la gur s afle ce s-a ntmplat, evenimentul a survenit pe o sete cumplit de informaie i pe creasta unui mare val de interes. n primvara lui 1883 Eminescu mai fusese internat de cteva ori n spitale (consemneaz Jurnalul lui Maiorescu) - dar tiau, probabil, numai intimii poetului de asta. n codul de moravuri publice i politice ale epocii, boala grav a nebuniei l ndeprta definitiv de la viaa public pe cel atins de ea. Declararea nebuniei cuiva nsemna, implicit, i destituirea lui din funcie. Iat, aadar, ce realizeaz Grigore Ventura: dizlocarea unui mare ziarist, a unui adversar de temut, din sistemul unui ziar de opoziie. Tentativa de compromitere prin chemarea poliiei la faa locului nu a funcionat pn la capt, de vreme ce anunul din Romnul nu este categoric iar Timpul, n nota sa de rspuns, ncearc, prin parole, s temporizeze, spernd n nsntoirea repede a celui vizat. A doua tentativ, ns, a reuit: prin gura lui Macedonski, Grigore Ventura anun lumii largi diagnosticul adevrat al bolii lui Eminescu... Macedonski va iei, n cele din urm, din acest rol de portavoce (vom vedea cum); dar deocamdat ne intereseaz altceva: ce anume l face pe Grigore Ventura s afirme c nu e nici o ndoial, despre Eminescu e vorba n epigram? Numrate, cuvintele acestei polemici de o parte i de alta nu par a avea parol cifric, adresabilitate secret. S fie, totui, vreun indiciu n epigram care-l numete att de sigur pe Eminescu? Aceste ase rnduri n-au fost supuse, pn acum, unui examen analitic-numeric -i, desigur, nu noi vom face operaiunea. Cteva observaii facem, totui, pentru cei pasionai de asemenea probleme. Astfel, dup X urmeaz trei puncte, ceea ce sugereaz c avem, totui, de-a face cu un personaj real, cu un nume. n primul rnd al epigramei se gsesc toate literele care compun numele lui Eminescu. l transcriem, punnd majuscule unde trebuie: Un X... prEtINS poEt aCUM

362

Atragem atenia i asupra secvenei etin: este foarte apropiat fonetic de emin, pn i prin cele dou accente pe care le cere. n fond, poate fi vorba de o anagram a numelui poetului n acest prim rnd. Surpriza este, ns, mare cnd i n al doilea rnd regsim literele numelui lui Eminescu: S-a dUS pE CEl MaI jalNic drum... Care s fie cheia acestei anagrame? n fiecare dintre versurile urmtoare gsim toate literele numelui lui Eminescu - mai puin cte una. n rndul 3 lipsete I (am transcris, ca Macedonski, plnge cu , ca s nu fie discuie), n rndul 4 lipsete C (dar se gsete de dou ori n rndul 3, aa cum I care lipsete din rndul 3 se afl de dou ori n rndul 2), n rndurile 5 i 6 lipsete M; dac este, aadar, vorba de o cheie - pasionaii cifrelor trebuie (pot) s o gseasc. Oricum, Grigore Ventura era foarte sigur - Il n'y a pas en douter... - c textul vorbete de Eminescu. O fi fost el un Ric Venturiano - dar i-a descoperit parola lui Macedonski. Cum va fi procedat? Nu cumva operaiunea de anagramare s-a fcut n comun? De ce nu poate declara ferm Macedonski c nu e vorba de Eminescu n acest text din cauza cruia a ptimit att? Atragem atenia c anagramele i aradele erau cele mai ndrgite jocuri de cuvinte n epoc, mai fiecare ziar ntreinnd cititorii cu ele - aa cum este astzi cazul rebusului. Un om moralmente mort La nota Une infamie de Grigore Ventura, din L'Independence roumaine, Al. Macedonski rspunde cu un protest pe care l trimite tuturor redaciilor bucuretene. Unele ziare l public, altele nu; oricum, afacerea Eminescu se lrgete grozav. Dup ce a ieit din tirajul ca i confidenial al Literatorului i s-a rspndit n cel mai important cotidian bucuretean (cu difuzare i peste hotare, ntr-o limb de circulaie), cazul ptrunde i n presa mai larg romneasc. Textul, o scrisoare acr, prin care autorul arat c nu este vinovat de ceea ce a descoperit Grigore Ventura n epigrama sa, este lung i nclcit. Ventura i rspunde vijelios, n alt not, publicat la 14/26 august 1883, cu titlul Un homme mort. Este pentru prima dat n literatura romn cnd, n cursul unei polemici, se recurge la ceea ce se numete ndeobte moarte civil. Un precedent mai fcuse Timpul, sub ochii lui Eminescu, n 1881 i vom reveni la acel moment. Citm aici finalul acestei condamnri la moarte civil pe care o decreteaz Ventura mpotriva lui Macedonski: Ct despre notia circular pe care dl. Alexandru Macedonski a trimis-o mai multor ziare ca rspuns la lecia pe care i-am dat-o, nu cred c trebuie s-i rspund. Exist fapte care-l ucid pe cel care le comite. Pentru mine, d. Macedonski este un om moralmente mort i n-am s imit conduita sa fa de Eminescu, lovindu-l cnd e la pmnt. Requiescat in pace! Textul

363

franuzesc i las greu numrate cuvintele, avnd multe ligaturi; nu ne hazardm s cutm parole n acest atac. n Literatorul, ns, unde revine ca s se apere pentru c presa larg nu prea i d ajutor (doar ziarul Poporul al lui N. Bassarabescu i ia aprarea, ntr-un context nclcit, ns pe care nu-l urmrim n acest studiu, relaia N. Bassarabescu - Mihai Eminescu fiind analizat de ctre noi separat), Macedonski rspunde de cteva ori n texte cu cheie. Iat, mai nti, epigrama sa din numrul pe august al revistei: V. proclam prin ziare moralmente c-am murit./ Dar asupr-i avantajul ce-mi rmne tot e mare/ Din momentul ce afirm i se tie de oricare/ Cum c V. nici o secund moralmente n-a trit. Sunt 33 de cuvinte, o parol francmasonic i o foarte grav ntoarcere a situaiei: moralistul este acuzat de imoralitate! Revista nsi, n numele Societii Literatorul, ameninat cu desfiinarea, d o dezminire pe ultima pagin, pe care o transcriem, pentru c propune o interesant interpretare cifric: Unele ziare s-au fcut ecoul unei calomnii afirmnd c Societatea Literatorul se va dizolva. Dezminim o asemenea insinuare nedemn. Societatea noastr n-a fost niciodat mai prosper. Ea numr peste 1800 de membri, dintre care numai 2 s-au retras, iar 3 au fost exclui. n schimb, mai muli alii s-au grbit s se nscrie n rndul membrilor notri. Simetria textului, prima i a treia fraz au cte 14 totalul, ne ies 69 de cuvinte, sum nerelevant. Aadar, anunul doi s-au retras iar trei au fost exclui trebuie neles ca un ndemn de a scdea din total cifra 5. Iese, astfel, formula care are semnificaie: 64 de cuvinte. Este limpede c societatea strig dup ajutor, lanseaz n public semnale de recunoatere. Grigore Ventura va rspunde indirect. Un grup de persoane public, n aprarea lui, o lung scrisoare de adeziune i de nfierare, totodat, a gestului lui Macedonski. Sunt gleni, alegtori de-ai si. Literatorul rspunde i la acest nou act, dup care polemica se stinge de la sine, aparent inexplicabil. Poate c rspunsul conine mesajul de armistiiu, ori desemneaz categoric nvingtorul. Am vzut c n epigrama anterioar Macedonski l acuz public de imoralitate pe adversar. S fie un avertisment? Noua epigram conine i mai apsat aceast ameninare: Spre a respecta pe nucii/ i pe nebuni i pe tmpii/ V. puse munc, puse zel/ Dar ca dovad de respect/ Din partea sa era mai drept/ S fi-nceput nti cu el. Sunt exact 33 de cuvinte, ca i n epigrama anterioar, dar, atenie, trebuie numrate i cele din ligaturi. Textul este nsoit de o cugetare n dou rnduri care-l evoc pe Eminescu: Naiunile care n-au n rndul lor i nebuni/ Pierde mult nelepciune. Dousprezece cuvinte (jumtatea lui 24, sfertul lui 48), numrnd n-au un singur cuvnt.

364

Semnificaia celor 33 de cuvinte de mai sus, reieite prin altfel de socoteal dect cea obinuit, ar fi c jocul se taie. Macedonski ncalc regulile, polemica s-a tranat. De altfel, trec lunile calde ale verii, la 1 septembrie presa ncepe a discuta liber despre Eminescu: Telegraful este primul care anun c Mai muli prieteni din capital, amici ai nefericitului Eminescu, s-au decis a contribui lunar pentru ntreinerea amicului lor n casa de sntate. D.T. Maiorescu are partea cea mai mare n aceast frumoas i nobil aciune. Lumea se obinuiete cu gndul c n societatea romneasc se afl un nebun pe seama cruia se duelase cu epigrame i condamnri la moarte civil. Actorii i-au fcut datoria, rolul lor a fost acesta, de crainici ai bolii. De acum nainte steaua lui Macedonski va strluci tot mai puternic. n 1886 va obine un privilegiu cu totul deosebit, datorit unor mprejurri de-a dreptul ciudate, neelucidate nc: va semna o poezie cu tlc ntr-o publicaie care primete i semntura lui Eminescu. Evenimentul se consum ntr-o brour ocazional, numit Album literar i scoas de Societatea studenilor universitari Unirea. O crticic de lux, n 32 de pagini, hrtie velin cu chenare colorate, care se deschide cu o cugetare a reginei Elisabeta i conine, ntre altele, un fragment din Poei i critici de T. Maiorescu (studiul de doctrin care a aprut n Convorbiri literare la 1 aprilie 1886; broura noastr are titlul complet: Album literar - 15 martie 1886, deci n sensul titlului, fragmentul maiorescian este inedit!), fragmente din Memoriile Trubadurului de B.t. Delavrancea, (Garabet Ibrileanu le consider tot inedite la data respectiv), o inedit de M. Eminescu Nu m nelegi, datat n josul textului 1879, o poezie dedicat lui V. Alecsandri de Th. tefnescu, o poem n proz semnat X, traducerea tabloului III din Romeo i Julieta de Shakespeare, fcut de Al. Macedonski i poezia aceluiai, Apolog. Acest album a dat mult btaie de cap editorilor lui Eminescu; V.G. Morun l menioneaz la 1890, dar G. Ibrileanu abia l gsete n 1928: L-am cutat n toate bibliotecile publice din ar, la tot felul de particulari, timp de 2 ani, dar n zadar. n sfrit, dup a treia ncercare la bibioteca V.A.Urechia din Galai s-a gsit, cu destul strategie, misteriosul Album. E din 15 martie 1886... (O.V. pag.337). Ibrileanu ia ca cert data din titlu, ceea ce-i permite s concluzioneze c fragmentul maiorescian este inedit; se prea poate s fie o dat semnificativ, un 15 martie aniversar al acestei Societi a studenilor universitari Unirea, despre care nu gsim nicieri vreo informaie. Pe criticul ieean nu-l intereseaz apropierea lui Macedonski de Eminescu; n 1944, ns, revenind asupra subiectului. Perpessicius va lansa semnale interogatoare: Singur terenul neutral al unei ocazionale publicaii studeneti putea s ntruneasc laolalt scriitori nvrjbii, precum Eminescu i Macedonski.

365

Apropierea este mult mai interesant: Eminescu deschide partea literar a Albumului cu poezia Nu m nelegi, iar Al. Macedonski o nchide cu poezia Apolog. Termenul nseamn, reamintim, aprare. Poezia are sens i o reproducem: Semntorul printre brazde lsa smna lui s cad/ i-o parte i-o lua furtuna i paserilor o da-n prad/ O parte s-aternea pe stnc i s rodeasc nu putea/ i alta pe sub blrie ce repede o-nbua;/ Dar partea ce s-oprea-ntre brazde, c-o nsutit rodnicie/ 'L rspltea puin n urm... A semna e datorie. Interesant este poemul n proz semnat X, ce amintete nu numai de primul vers al epigramei de acum 2 ani: Un X... pretins poet..., dar i de stilul poemelor macedonskiene. l reproducem, de asemenea: Soarele asfinea dup deal. i eu priveam, gnditor, la valul de umbr care curgea ncetior la vale. Razele mureau ndrtul dealului i umbra se cobora mereu. Ea se tra pe es, spre mine, ca ceva viu. M ajunse i sttui locului, urmrind-o cu ochii cum se urca pe mine de la picioare spre cretet... Cnd m uitati ndrt, ea necase toat valea, ca un potop. Aa m opresc i m neac valurile reci i neabtute ale vremii. i m-am gndit c mine are s rsar soarele iari, i valuri calde de lumin or s urce ncetior, pe unde se scoboar valurile reci de umbr. Iar pe mine m-neac de veci al vremii ntuneric. Dac literatura n-ar fi frumoas, istoria literar n-ar fi interesant! Poemul n proz semnat X. este chiar al lui Macedonski. Poetul intr sub incidena literei n spatele creia pusese, cu doi ani n urm, un poet nebun. ntreg acest Album literar este pus sub semnul mpciuirii: textul lui Maiorescu, se tie, ncearc s-l mpace pe Alecsandri cu Eminescu; redacia vrea s-i mpace, punndu-i alturi, pe Delavrancea cu Maiorescu. Macedonski ne propune o secven de 3 piese, (scena iubirii din Romeo i Julieta la mijloc!) prin care se apr i vrea s se mpace cu Eminescu. Nu credem c judecile lui Garabet Ibrileanu trebuie clintite din loc: ntr-adevr, fr voia i, probabil, fr tirea lui Eminescu i s-a publicat aici poezia Nu m nelegi: altfel de ce ar fi fost ea datat 1879? De bun seam, deintorul manuscrisului (Eminescu risipea multe manuscrise) a inut s fie corect. n condiiile n care aceast poezie are un sens n fabula mpcrilor, cel puin prin titlu, avem tot dreptul s ne ntrebm dac nu cumva editorii au ales. Asta nseamn c aveau din ce, c deineau, aadar, un stoc de poezii eminesciene i au tiprit una potrivit situaiei. Simple supoziii; pe terenul acesta putem presupune i invers, c aceasta a fost singura pies disponibil i n jurul ei s-a organizat simetriile.

366

Trecem. Aadar, la doi ani i jumtate de la bastonadele din cafenele i ferestrele sparte pentru al fi defimat pe Eminescu, Al. Macedonski public, alturi de poet, ntr-o crticic de lux, cu colaborri selecte. n vara fierbinte a lui 1883 cearta sa cu Ventura, o ceart de lana caprina cum ar fi zis Eminescu, mocirlise n ntreaga Europ, trnd apoi i pe malurile Dmboviei cazul poetului dat afar din pres. Dintr-odat, Ventura se potolete i cauza nu poate fi alta dect acuza din prima epigram, repetat n cea de-a doua: V. nici o secund moralmente n-a trit i Din partea sa era mai drept/ S fi-nceput nti cu el. Ce-ar fi trebuit, oare, s urmeze dac aceast polemic s-ar fi derulat normal cu argumente la vedere? Desigur, Macedonski era obligat s produc probe c V. este imoral. Ce probe? Simplu: el nu trebuia dect s spun (s scrie, adic) ce tiau toi apropiaii lui Eminescu, anume c Ventura a creat incidentul de la Baia Mitraewschi, cu chemarea poliiei, c tot el a dat tirea n ziare etc, iar apoi tot el, Ventura, se lamenteaz c cineva i face prietenul, pe Eminescu adic, nebun. Acest adevr nu s-a spus. Grigore Ventura l-a pstrat cu strnicie ct a trit. Abia dup moartea lui, n 1911, litera tiprit vedea povestea cum a fost. Va exploda Al. Ciurcu, tot redactor la ziarul francez L'Independence roumaine; dup aproape 28 de ani povestirea pare poveste: ducnd, ns, faptele la locul lor, se reconstituie intriga: Un om morlamente mort nu era Macedonski, nu putea s fie el, care a avut curajul i energia s-i nfrng moartea civil, care a ieit n aren crend: acest om fusese fcut s fie Eminescu. Aruncai-l peste bord! Noi pornim de la premisa c raiuni superioare de stat au cerut, la 28 iunie 1883, desfiinarea Societii Carpaii, expulzarea directorului ziarului L'Independence roumaine, vizita umilitoare, la Viena, pentru scuze, a lui Petre Grditeanu, mpreun cu ministrul de externe D. A. Sturdza, expulzarea lui Zamfir C. Arbore i toate celelalte gesturi prin care axa politic a rii a trebuit orientat ctre Puterile Centrale; ntre aceste gesturi, cderea lui Eminescu din pres ni se pare iminent. Presupunem n acest punct, c o criz a poetului, cum mai avusese n ultimele luni, i-a ajutat pe prieteni s scape, decent, de el. Se poate pune ns ntrebarea logic, la urma urmei, de ce nu a putut fi atras Eminescu de partea grupului de intelectuali care au lucrat pentru acest tratat secret de alian? Artizanul tratatului era, doar, P.P. Carp, ncurajat i girat, pe lng Palat, de ctre Titu Maiorescu. Junimea cerea cu glas tare, nc din 1880 apropierea de lumea german. Eminescu era, la urma urmei, de formaie german, lucrase chiar n diplomaie cteva luni la Berlin. De ce a fost nevoie la 28 iunie 1883, de un asemenea tratament brutal n ceea ce-l privete, de ndeprtarea din pres, de stigmatul morii civile, apoi de chetele cu Mai am un singur dor

367

n timp ce el tria i le vedea, de attea i attea tentative de a-l ndeprta din Bucureti? ntr-adevr, guvernul a gsit ieirea din impasul creat la sfritul lui iunie 1883: a dictat msurile cerute de consulul Austro-Ungariei i de telegramele secrete de la Berlin; s-a artat chiar dispus s semneze pe loc celebrul tratat. Semnturile propriuzise au fost schimbate n toamn, cnd s-au putut ntlni oficialitile, dar acordul romn, cerut insistent de Petre Carp de la Viena, a fost dat acum, la nceputul lui iulie, dup scandalurile publice abia consumate. Care ar fi fost poziia lui Eminescu fa de acest tratat care orienta politica general a Regatului Romn ctre lumea german? Desigur, avem la ndemn rspunsul teoretic: opera ziaristic a poetului care vetejete, de la un capt la altul i pe un ton constant ridicat, preteniile Austro-Ungariei de hegemonie n Estul i Sud-Estul Europei. Litera secret a tratatului, intuit ns de opinia public a momentului (sunt numeroase dovezi n acest sens: discursuri parlamentare, articole de pres), cerea amorirea pn la paralizie general, ca s parafrazm diagnosticul lui Eminescu, a vocii pentru Transilvania; prevedea chiar, ntr-o form iniial, pe care I.C. Brtianu a respins-o, ca Regatul Romn s fac poliie n propriul teritoriu mpotriva celor care agit aceast chestiune. n compensaie, Austro-Ungaria sugera ca Romnia s-i arunce ochii n sudul Dunrii, ctre romnii de acolo. Important este, n acest sens, un discurs parlamentar al lui Anastasie Stolojan, din octombrie 1883 (zilele parafrii tratatului); dup ce arat c poi cltori cu limba romn prin toat zona Balcanilor, dup ce atrage patetic atenia asupra romnilor din dreapta Dunrii, acesta o spune cam brusc: Regatul Romniei este mult prea atent la micrile din Ardeal, a fost mult prea receptiv fa de ardeleni, lsnd, ntre timp, n uitare, romnii din aceast zon. Este timpul, conchide Anastasie Stolojan, transmind dorina i voina Guvernului (va fi ntrit de I.C. Brtianu personal), ca romnii s se uite mai insistent peste Dunre. Asta vrea s nsemne, n sensul politicii impuse mai ales de ctre Austro-Ungaria, abandonarea Ardealului n seama Ungariei i ncercarea Romniei de a se interesa, n compensaie, mai insistent, de spaiile subdunrene. S nu uitm: n vara lui 1883 nu numai Eminescu este dizlocat din sistemul presei bucuretene, dar i Ioan Slavici. Acesta este nevoit s ntemeieze, la Sibiu, la 14 aprilie 1884, ziarul Tribuna, n inima Ardealului. Ardelenii nu mai pot fi sprijinii n lupta lor, din Regatul Romniei: tratatele internaionale impun aceast clauz. Dar, desigur, rspunsurile teoretice ale operei lui Mihai Eminescu, ptima aprtor al Ardealului i al ardelenilor, ar trebui completate cu elemente innd de biografia politic a poetului. De ce nu poate fi Eminescu alturi de Petre Carp i Junimea, n aceast

368

schimbare la fa a Romniei? Mai nti, este bine de tiut c Eminescu, ziarist la ziarul Timpul se afla, politicete vorbind, n adversitate fa de Titu Maiorescu i grupul Junimii. Dup alegerile din mai (subiectul din O scrisoare pierdut de I.L. Caragiale) gruparea junimist trecuse de partea liberalilor lui I.C. Brtianu, consituind ceea ce un N. Dimancea a numit, ntr-un discurs parlamentar, opoziia miluit. Cartelul s-a fcut din raiune de politic extern, I.C. Brtianu avnd nevoie i solicitnd expres puni de legtur cu cele dou state germane pentru a rspunde puternicelor presiuni ale acestora ctre alian: punile erau deinute de ctre P.P. Carp i Titu Maiorescu. Maiorescu nu mai avea nimic comun cu ziarul Timpul care ncepe a-l ataca violent pentru trdare politic. Eminescu, ns, rmne la Timpul, alturi de Al. Lahovari, M. Koglniceanu, Lascr Catargiu etc. Mai mult: el devine un conservator radical, criticnd aspru aripa ce sa alipit la trunchiul liberal. Unul dintre articolele anti-maioresciene de la Timpul i aparine chiar lui Eminescu, judecnd dup stil i dup idei (dei ediia academic nu-l primete). De altfel, ca viziune politic, Eminescu se desprise de Titu Maiorescu nc din 1881, n cursul unei lungi polemici de pres prilejuit de un studiu al criticului privind necesitatea ca Romnia s urmeze o politic filogerman. Paternalismul criticului fa de poet, din lunile iulie, august, septembrie 1883 este, aadar, motivat i politic. Maiorescu nsui scpa de criticile aspre ale Timpului odat cu ndeprtarea lui Eminescu i, mai ales, odat cu crearea cazului Eminescu. El va proteja, de fapt, nu numai un bolnav, dar i un adversar de idei, pare-se, un adversar ireductibil, intratabil. Este de presupus, apoi, c nici Petre Carp, care-l atepta pe Eminescu bolnav la Viena i-l va interna la un spital vienez cu medici din anturajul dr. Kremnitz i al lui Carol, nu s-a putut nelege politicete cu poetul dup nsntoirea acestuia. n general, artizanii acestei aliane secrete au avut mult de luptat mpotriva culturii i spiritului public romnesc, care mergea constant ctre inima romanic a Europei, ctre Frana mai ales. Acest paradox specific romnesc, spirit public romanic i politic german, se va rezolva abia n 1916, cnd ara, mpotriva tratatului secret de alian va intra n rzboi mpotriva Puterilor Centrale. Se tie figura trist a lui Titu Maiorescu i inflexiblitatea lui Petre Carp din consiliile de coroan ale lui 1916: ei susin puternic Puterile Centrale, cel de-al doilea motivnd, fr echivoc, c nu poate clca un tratat pe care el nsui l-a semnat. Puin politichie nu stric pentru cine vrea s neleag destinul lui Eminescu. Tratatele erau foarte dure n sec. al XIX-lea, mai ales cnd erau secrete. Iat, apoi, paradoxul n care s-a aflat o persoan marcant a politicii romneti, Petre Carp. Dup ce termin semnarea acestei aliane, el, conservator, trebuie s fie mereu inut n guvernele liberale: este al treilea brbat

369

(dup I.C. Brtianu i Carol I) care cunoate litera aternut pe hrtie. Situaia devine jenant spre 1889, cnd tratatul trebuie rennoit. n timp ce Lascr Catargiu declar n Parlament: Noi nu putem urma dect o politic de neutralitate, adic s fim bine cu toate puterile, cci suntem o ar mic, o ar agricol, n timp ce Al. Lahovari ntrete aceast declaraie, n timp ce tnrul, nc, Tache Ionescu o ntrete de asemenea, Petre Carp tace n scaun: tratatul fusese semnat i se va rennoi. O declaraie a regelui ctre A. Goluchovski, reprezentantul Austro-Ungariei, sun de-a dreptul tenebros: suveranul are intenia chiar s-l arunce peste bord pe btrnul Lascr Catargiu, dac se va opune n continuare literei semnate. Dac eful unui partid dintre cele mai puternice, dac btrnul Lascr Catargiu, a crei personalitate era att de puternic, risc aruncarea peste bord, avem temeiuri s credem c politica mare a rii nu se putea mpiedica n poetul i ziaristul Eminescu! Culmea este alta, ns: cnd Al. Lahovari va deveni ministru de externe i va afla de acest tratat secret, l va accepta fr mari probleme. La fel, Tache Ionescu i cam toi cei care au vzut, n seiful secret pe lng care trebuiau s treac spre funcii, dosarul respectiv. Aceasta repune n drepturi ntrebarea noastr: oare Eminescu, dac-l cunotea (n linii mari, desigur; nu se pune problema s-i fi fost artat!), oare nu-i nelegea necesitatea? Orict de grav, de imperativ era momentul, oamenii responsabili l-au neles. O va spune ntr-un discurs care a fcut epoc, Tache Ionescu, atunci cnd va defini politica instinctului naional: Afirm cu cea mai mare siguran c nu e om politic, nu e partid, nu e parlament, nu e nimeni care s poat duce Romnia pe crarea pe care voiete s o duc dl. Carp i dl. Stere. Noi nu am fost un stat de Don Quijoi, dar nici un stat de incontieni; de la desclecatul de stat cu harta Daciei traiane, cu numrtoarea rilor romne stpnite de alii, pn la omul politic, toi, chiar n ziua n care iscleau un tratat care ne leag cu Austria, n sufletul lor sta scris cu litere de foc: Ardealul i unitatea naional. Toi gndeau c situaia nu e dect un provizorat, c va dura ct vor dura mprejurrile europene ce mpiedicau unirea neamului. Ar fi fost Eminescu un Don Quijote care s-ar fi pus cu ara n bee, adic n-ar fi neles aceasat situaie de provizorat? Al. Lahovari a neles-o, Lascr Catargiu la fel, Tache Ionescu, iat-i poziia. n cazul poetului s-a preferat, ns, ndeprtarea i ncarcerarea n mit. Un mit mut, care nu poate s vorbeasc ori se exprim altfel dect prin vorbe. Pentru c Titu Maiorescu i ceilali care tiau treburile ascunse ale rii nelegeau perfect de bine c sacrificiul lui Eminescu este unul naional n ultim instan, c cea mai puternic voce pentru Ardeal trebuia s tac, pentru a se face politica i acea voce a tcut. De ce au inut ei secret acest adevr?

370

Oare, venind repede rzboiul mondial, n-au mai apucat s-l transmit? Oare n-a mai fost nevoie de adevrul Eminescu dup rzboi i Marea Unire? Oare a fost o fatalitate? Mitul n sine, ca mit, este purttor de adevr, iar adevrul iese, pn la urm, la suprafa; poate c aa au gndit maiorescienii din jurul anilor '20 ai anilor notri. Cum iese, ns, adevrul la suprafa din mit: cu mit cu tot, ori scuturndu-se de el? Dar putem noi s spunem c mitul nsui nu este adevr? Poate conine adevr ceva neadevrat, minciuna, de pild? Nu insistm; sigur este, ns, c pentru muli alii soluia aruncrii peste bord n privina lui Eminescu era mai de dorit. Maiorescu, vom vedea, va scoate la sfritul acestui an civil al lui Eminescu un volum din versurile sale ce-l va dizloca definitiv din sistemul ziaristicii. Volumul va conine... exact 64 de poesii. ntre ele, Mai am un singur dor, cu trei variante, inedite: acestea vor migra din ediie, se vor pune pe muzic de roman i se vor cnta n crciumi, n saloane, la serbrile colare, la ntruniri: Eminescu nsui, viu i dornic s reintre n pres, i va asculta prohodul n aceast parantez a anilor interzii, 1884-1888. Cteodat se va revolta, va sparge vitrinele librriilor, i va lua volumul de poezii din raft - i-l va arunca n noroi, clcndu-i-l n picioare: atunci forele de ordine vor interveni prompt i-l vor duce pe insurgent la poliie. Aa s-a ntmplat la 8 noiembrie 1886, de ziua Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil, la lai: poetul a fost mpachetat pe loc i dus, ca alienat psihic, la stabilimentul rudimentar de la Mnstirea Neam. Pe lng aruncarea n noroi a propriului volum de versuri, de ziua onomasticii sale, i s-a mai adus acuzaia c se lua de femei pe strzile Iailor, le apuca de turnura rochiilor, le atingea n mers etc. Cine va fi depus, dintre distinsele doamne ale urbei, plngere la poliie n acest sens? Acolo, la Mnstirea Neam poetul va definitiva - zic editorii (de fapt, va re-crea, pentru c diferena dintre variantele manuscrise i forma definitiv este enorm, trebuie s recunoasc acest lucru pn i Garabet Ibrileanu) - poezia De ce nu-mi vii?, pe care o va trimite spre publicare lui Iacob Negruzzi, la Convorbiri literare, cu acest bileel: Ii trimit deodat cu aceasta mai multe versuri crora, de i se par acceptabile, le vei face loc n Convorbiri. ndealtminterelea, m aflu bine i sntos in mijlocul acestor muni i-i doresc asemenea. Comenteaz Ibrileanu : Bietul d. Negruzzi! Eminescu, dei ntr-un moment de luciditate, era n papuci i halat ntr-o cas de nebuni... Scrisoarea aceasta nu e de om cu minte. (O. V., p. 365, nota). G. Ibrileanu pornete de la convingerea ferm, de nezdruncinat, c Eminescu n-a mai creat nimic dup 1883 i, deci, tot ce se public din poeziile lui dup aceast dat trebuie considerat postum, oper fr girul autorului, fr voina lui de a fi publicat etc. De fapt, scopul

371

demonstraiei lui Ibrileanu este altul: el atac, risipind argumente imbatabile, ediia T. Maiorescu din 1883, spunnd-o apsat: Putea, oare, teoreticianul devenit faimos, al pturilor superpuse, apostolul naionalismului, dumanul marelui partid liberal, tribunul zilnic al durerilor grave ale rasei, s publce: Mi te d cu totul mie, Nu zi ba de te-o cuprinde (...) Ori chiar i acestea, nepotrivite pentru un lupttor politic, cum era el atunci: Mai am un singur dor/ In linitea srii/ S m lsai s mor etc Ori ideea de sinucidere din Se bate miezul nopii (...) Nu cumva acum, la maturitate, i cnd avea un stagiu de om public, ca teoretician al unei grave ideologii sociale i naionale - nu cumva credea c nu i-ar fi ezut frumos s publice i elegii amoroase ori invitaii la dragoste i alte poezii uoare - i unele traduse? (O. V. p. 329) Acesta este miezul demonstraiei lui Ibrileanu, el este primul care sesizeaz c ediia din 1883 a schimbat cursul vieii lui Eminescu, a fcut din cel mai mare teoretician - cel mai mare poet; a scindat viaa i opera. Rmne o ciudenie, o curiozitate logic, indrjirea criticului de la Viaa Romneasc de a crede, sau de a considera, c n intervalul 1884-1889 Eminescu era complet inapt pentru creaie. Poate fi vorba de o convingere intim - dar i de lipsa informaiilor pe care le deinem n prezent despre poet. De pild, Ibrileanu vorbete de celebrul stabiliment de la Mnstirea Neam - cnd azi se tie c era o cas prginit, fr medic permanent, unde bolnavii - destul de puini la numr - se ngrijeau unii pe alii, de unde Eminescu evada adeseori, trecnd un rule pn n sat s nchine o stacan de vin cu te miri cine... Poezia De ce nu-mi vii? are, apoi, un sens precis n contextul n care poetul a fost dus la Mnstirea Neam pentru c aga femei pe strzile Iailor. El cheam, n peisaj autumnal, o anumit femeie: Pe lumea asta sunt femei/ Cu ochi ce scapr scntei/ Dar orict ele sunt de sus/ Ca tine nu-s, ca tine nu-s. El o evoc: i-aduci aminte cum pe-atunci/ Ne preumblam prin vi i lunci/ Te ridicam de subiori/ De-attea ori, de-attea ori Poezia se afla i n juralul intim al Veronici Micle, iar aceasta o adnotase: Mi-a plcut mai mult ultima strof Cci tu nseninezi mereu... - de unde Ibrileanu declar: Veronica Micle confund: aceasta e penultima strof Dac, ns, poeta avea poezia cu dedicaie, trebuie s-o fi obinut nainte de 1883 (lucru cu care i criticul este de acord): atunci, de ce nu se poate accepta c Veronica Micle deinea o variant anterioar, cu alt aranjament al strofelor, dup obiceiul lui Eminescu? Principiul dup care viaa i opera lui Eminescu sunt lucruri complet diferite, nou ni se pare prea rigid. De ce nu-mi vii? pstreaz ecoul ntmplrilor de la Iai, din toamna lui 1886, i opune acelor femei - s le zicem: de sus - un chip familiar, apropiat, femeia care nsenineaz - cum i place Veronici - viaa sufletului.25mpotriva tuturor sfaturilor i

372

sftuitorilor din Junimea - de Veronica Micle. n cele din urm, n primvara lui 1888, ea va produce, n viaa poetului, acea revoluie de care se temeau toi: l va duce de mn pe poet la Bucureti, unde el va regsi pana de ziarist. Urmeaz o colaborare anonim la cteva ziare i reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemic ce va zgudui guvernul fcndu-l, pentru o clip, pe Gun Vernescu s demisioneze rupnd o coaliie destul de fragil de altfel a conservatorilor (care luaser, n fine, puterea) cu liberalii. Repede se afl, ns, c autorul articolului n chestiune este bietul Eminescu - i repede acesta este cutat, gsit, internat la sanatoriul doctorului uu, i celelalte. G. Ibrileanu nu avea cum s tie aceste amnunte pe care eminescologia le-a dat la iveal ntre timp. Dar el tia lucrul esenial: c ara zcea, de la 1883 n sus, pe secrete. O societate care se dezvolt pe baza unui tratat secret de alian politic - nu se poate s nu-i creeze prghiile i canalele sale de ntreinere a acestui secret. inerea lui Eminescu deoparte face parte din logistica puterii (n epoc, putere nsemna nu numai guvern - parlament - partide, ci ntregul cerc interesat public de destinul naiunii). G. Ibrileanu face abstracie de asta - aa cum face abstracie de multe elemente ce constituie viaa vie a lui Eminescu. Lupta sa exemplar pentru a dovedi c Maiorescu nu avea dreptul s publice anumite poezii ale lui Eminescu - rmne oarecum de neneles: cu ce scop desfiineaz, la urma urmei, ediia din 1883? De altfel, Ibrileanu coboar in amnunte pn cnd, am zice, se pierde ori se ascunde n ele. Gest mefistofelic? Abstraciune pur mai degrab, pasiune pentru ideile n sine. Zvor la porile Orientului ntrebarea: de ce n-a fost Eminescu ntiinat de brusca orientare politic a rii spre Puterile Centrale, ori de ce n-a fost avertizat cel puin s fie mai prudent? (pentru c semnale n acest sens veneau insistent de la Viena: se tie, doar, c P.P. Carp i scria lui Titu Maiorescu, printre altele: i mai potolii-l pe Eminescu!) - se pune n termeni nc mai insisteni cnd privim destinul operei poetului. ntr-adevr, tocmai n toamna lui 1883, ca pentru a-l nsoi pe bolnav n lumea german, pornete marea campanie de traducere a operei sale poetice (dar i a prozei: se traduce i basmul Ft-Frumos din lacrim) n limba german. Iniiativa vine din zonele de sus ale puterii, nsi regina Carmen Sylva traducnd poezii de Eminescu pentru revistele germane de lux (elegant rspuns la gestul poetului de a-i fi tradus, n romnete, Vrful cu dor - poem dramatic din care se detaeaz Mai am un singur dor), nsoit fiind de Mitte Kremnitz, Jules Bethelheim, Moses Gaster etc. Se poate spune c avem de-a face cu prima campanie organizat n literatura romn pentru popularizarea peste hotare a operei unui scriitor.

373

Se mai fcuse acest lucru n perioada paoptist, dar la alt palier: literatura popular romneasc era tradus i publicat masiv n spaiul cultural francez (campionul acestei iniiative fusese Vasile Alecsandri). Acum, vrful de lance este Eminescu - iar terenul vizat, cultura german. Campania demareaz odat cu declararea public a nebuniei poetului. Dei detaliile acestei aciuni ne scap, n linii mari nelegem intenia oficial: se dorete dublarea demersului politic de ctre cel cultural (ca s nu mai vorbim c, economic, n Romnia companiile franceze ncep s fie nlocuite cu cele nemeti care vor construi ci ferate, osele, vor aduce n ar armament; comerul se deruleaz preponderent cu Puterile Centrale iar petrolul romnesc ncepe a fi tot mai mult apreciat n aceeai zon). E o nemire- va ncerca s strige presa, tot mai oprimat ns: n aceti ani numii ai viziratului lui I. C. Brtianu - se fac insistente ingerine n lumea presei, se atac chiar redaciile cu cititori pltii i narmai cu bte, se cumpr, de ctre putere, ziarele importante etc. lar axul cultural al acestei orientri devine... poezia lui Eminescu. Se mergea pn la amnuntul semnificativ: exact cnd poetul viziteaz Veneia - revista german Bukarester Sallon traducea sonetul eminescian Veneia. Argumente ofer, desigur, poezia eminescian suficiente pentru a justifica apropierea cultural romno-german - dar mai ales suportul ei filosofic, depistat n Schopenhauer i bine pus n eviden. Acum ncepe a se nfiripa i mitul antifranuzismului lui Eminescu, bazat de asemenea pe opera poetului. O poezie precum Ai notri tineri la Paris nva/ La gt cravatei nodul cum se face... ar semnifica acest dispre al lui Eminescu fa de colile Parisului, motivat de gelozie, el fcndu-i studiile la Viena ori Berlin. Nu este, ns, locul exagerrilor nefolositoare. Trebuie spus c, pe filonul germanismului oficial i pe firul rou Eminescu, tot acum ncep s vin, atrai de Bucureti, marii ardeleni de la sfritul secolului - Ilarie Chendi, Nerva Hodo, t. O. losif, Ioan Scurtu. Cei mai muli dintre ei vor face o halt foarte nimerit pe la Tribuna ardelean a lui Ioan Slavici. Ajuni n Bucureti, unii dintre ei (Chendi i Hodo) vor nnebuni ca i poetul; cu toii vor pregti, ns, curentul redeteptrii naionale, Smntorismul, pe structur stilistic eminescian. Smntorismul poate fi neles mult mai bine n arie cultural larg, fr cantonarea strict n literatur. Iat, de pild, arhitectura (domeniu n care - nu cred c este nevoie s mai insistm - se ilustreaz cu strlucire francmasoneria). n 1891 se pun bazele colii romneti de arhitectur i se invit, n acest scop, Ia Bucureti ilutri reprezentani ai domeniului din Frana i Germania. ine un discurs celebrul Wallot, arhitectul Reichstagului german: Eu, unul, m simt fericit c am gsit

374

n Romnia un buchet de arhiteci i colegi care aparin colii franceze i germane i al cror merit l-am putut aprecia cu ocazia concursului internaional pentru proiectele Camerei i Senatului. Dup mine, fa cu numrul i valoarea arhitecilor, ce n-am crezut la nceput s fie n Romnia, nu mai este nevoie s se mai publice concursuri internaionale. Proiectele expuse, dei foarte bine concepute, ns fiind fcute de arhiteci din diferite ri, ele pot fi ulilizate n mod diferit la Roma, Paris, Berlin etc. Cred c ar fi fost mult mai interesant i original dac proiectele erau inspirate din elementele arhitecturii romneti. n scurtul timp ct am stat n Bucureti am putut cpta convingerea c dumneavoastr avei o arhitectur naional care este plin de motive interesante i care se pot utiliza cu mare folos. De aceea, dar, recomand suprimarea concursului internaional i mi permit a v recomanda ca, n concepiunile monumentelor ce vei avea a construi, s v inspirai din arhitectura naional... Lumea arhitecilor romni era oarecum divizat n epoc: a construi dup modele autohtone - ori a ne alinia arhitecturii internaionale? Fcuse oarecare scandal casa Lahovari, construit de arhitectul Ioan Mincu n cel mai autentic stil romnesc, n plin centrul Bucuretilor. Semnificativ este faptul c, la inaugurarea coIii romneti de arhitectur, reprezentantul Franei refuz s participe, iar purttorul su de cuvnt va vorbi n replic subtil la reprezentantul Germaniei. Frana dorete n toate un stil unitar prin mbinarea utilului cu plcutul, s te simi oriunde pe glob la fel, construcii stas, spirit arhitectonic universal... Iat, n schimb, acest discurs al arhitectului german Wallot: el poate fi considerat actul de ntemeiere al Smntorismului n Romnia. Accentuarea specificului naional, ridicarea prin fore proprii a rii (formul mult ndrgit de liberali), ntrirea ncrederii n valorile locale - toate acestea sunt ctiguri certe ale secolului, n spatele crora nu e hazardat a vedea orientarea rii ctre cultura i spiritualitatea german. Sincronismul de peste cteva decenii, n schimb, va avea totdeauna de reproat rii c nu intr n Europa pe poarta latin, a Franei mai ales. Iat c, ncepnd cu 28 iunie 1883, poarta francez se nchide pentru romni - mai nti pe cale politic, apoi economic, apoi cultural. Filofranuzii notri ncep a se exila definitiv n limba i n spaiul fizic francez. Ruptura aceasta i va permite lui Poincarr s ne arunce vorbele grele de la 1901: Aici, n Romnia, suntem la porile Orientului! Zvorul a fost, n 1883, Eminescu; cheia rmne, dup ce i-a mplinit menirea ncuierii, n tenebrele secretelor de tot felul ale secolului...

375

Eminescu nu a murit nebun- demonstraia o face celebrul medic Ovidiu Vuia, din a crui carte fundamental despre tem publicm fragmente elocvente DESPRE BOALA I MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU studiu patografic n concluzie 1. Prin studiul meu patografic, bazat strict pe documente i interpretarea lor hermeneutic adic fr s in seama de alte mprejurri de ordin extern, netiinifice, reiese demonstrat c marele nostru poet, Mihai Eminescu a suferit de o psihoz maniaco-depresiv, lipsit de substrat anatomic, numit i endogen. Prin urmare nu a avut lues, deci nici paralizie general progresiv ori alt form a respectivei mbolnviri. n concluzie 2. Aadar, ntre anii 1883-1889 nu a prezentat o mare ntunecime, boala psihic nu i-a alterat capacitile creatoare, s-a bucurat de o luciditate caracteristic unui creier normal. Nu exist nici o baza tiinific s explice activitatea sa poetic din timpul bolii ca o simpl reproducere mecanic din memorie a versurilor scrise nainte de 1883. Poezii ca De ce nu-mi vii, Kamadeva, La Steaua, 55 de alte versuri intitulate Dalila din timpul bolii i adugate la cele din manuscrisele aflate n posesia lui Titu Maiorescu au constituit postum publicata Scrisoare a V-a, sunt mrturii greu de nlturat, care, toate, susin pstrarea puterii sale creatoare i n timpul marei ntunecimi. Desigur mai adugm traducerile sale de mare calitate, ca o schi presupus a fi a lui Mark Twain, dar nu-i exclus paternitatea eminescian i piesa Lais de Augier, tradus n german K. Saar. Ultimei dndu-i forma scrisorilor din anii 1881, dintr-o simpl tlmcire n versuri reuete o capodoper cu adevrat eminescian, depind pe ceilali autori, dar nscriind-o n marea sa tradiie demonstreaz i continuitatea, neatins de boal a creativitii sale. Lais e datat cu anul 1888, nu exist nici o ndoial asupra acestei realiti, P. Creia confirm data i el, decisiv pentru a ne apra definitive teza. Despre inexistena unei mari ntunecimi n perioada bolii la Eminescu pledeaz i alte studii, prin care se demonstreaz luciditatea poetului ca om de tiin. Astfel A. Bhose, comentnd studiile sanscrite ale poetului, subliniaz faptul c n anii 1884-1886 cunotinele sale au atins nivelul unui specialist, cele dinainte de boal purtnd amprentele unui amator, nceptor. S nu uitm c avem de-a face cu o cunosctoare a respectivei limbi. Mai departe 376

Octav Onicescu i Aurel Avramescu, matematicieni de valoare, cercetnd manuscrisele eminesciene n materie, majoritatea concepute n timpul bolii, unele chiar n Februarie-Martie 1889, ajung la convingerea c poetul avea cunotine fundamentale n specialitatea lor, calculele lui nu sunt producii de dement ci ale unui om lucid, n stpnirea capacitilor sale de a realiza un studio tiinific. La aceste contribuii trebuie s adugm i articolul lui Al. Oprea despre omul de tiin Eminescu. La fel i cel al lui Maria Bucur privind corespondena lucid a poetului din timpul bolii. n concluzie 3. Cauza morii poetului reiese din studiul obiectiv al acelorai documente, mult mai numeroase, n acelai timp semnate de medici. Din raportul d-rului Vine, publicat mai trziu pe notele avute din 1889 ca i medic curant al poetului n sanatoriul dr. uu, ct i raportul medico-legal ntocmit de acelai dr. uu i dr. Petrescu, alturi de care trebuie amintit buletinul aflat nesemnat la Academie probabil aparinnd internistului dr. Tomescu, ultimul valoros i pentru datele autopsiei, putem constata c la internare (1889) Eminescu nu a avut dect discrete simptome maniacale i depresive, deci de natur psihic, subliniindu-se chiar lipsa fenomenelor organice de alt natur, aspect ce nltur hotrtor posibilitatea unei paralizii general progresive. n spital, cam de la sfritul lunii Aprilie, nceputul lunii Mai poetul prezint tot mai accentuat, tremurturi ale membrelor, gurii, limbii i o ataxie, situaia psihic se complic i ea cu un delir, totui, nsoit de momente de luciditate, aa cum o descriu unii vizitatori. i n aceast stare se poate face diagnosticul diferenial cu o paralizie progresiv n stadiul ei final (Bacaloglu) tocmai prin prezena remisiunilor fie i scurte, niciodat presente la un paralitic a cruri substan cerebral este total distrus, n respectiva faz final. Decisiv ne vine n ajutor dr. Vine, orict simptomele sunt de caracteristice pentru intoxicaie, cnd scrie c bolnavilui i s-au administrat injecii cu mercur. Poetul era sensibilizat din perioada friciunilor cu mercur de la Botoani, pentru declanarea gravelor simptome de intoxicaie inclusiv sincopa cardiac, pe baz alergic, ar fi fost suficiente una sau dou injecii ntr-a doua faz, totui avem dovada c s-a fcut o ntreag cur de tratament de unde agravarea simptomelor i sfritul poetului prin sincopa cardic descris de d-rul Vine, martorul apropiat al evenimentului.

377

Nu exist, nici din simptomele bolii nici din cele descrise la autopsie, motive tiinifice s acceptm traumatismul cranico-cerebral ca i cauz a morii poetului, mai ales c o atare situaie nu ar fi putut fi muamalizat, autopsia decurgnd de-a dreptul ca un act public n prezena nu numai a oficialitilor, dar i a ziaritilor. Cu aceast ocazie insist asupra unui aspect important. Nici dr. Iszak, nici ceilali medici ieeni, care au indicat greit tratamentul cu mercur, nu pot fi incriminai de sfritul poetului. Explicarea o gsim n faptul c ei cunoteau complicaiile terapiei cu mercur i au tiut s se opreasc la primele semne toxice i astfel s previn catastrofa. Am descries deaproape atitudinea doctorului Iszak, mai mult dect deontologic, atunci cnd, confruntat cu diagnosticul medicilor vienezi, dei convins c are dreptate a suspendat cura de mercur. Interesant c dr. Vine, dup atta timp, nu pune n discuie intoxicaia cu mercur, poate fiindc intervenia unui atare factor e trecut systematic cu vederea de ctre medici, nca i n timpurile noastre. Sigur, a avut o importan diagnosticul aprioric al marei ntunecimi, astfel c medicii s-au concentrat asupra paraliziei generale, chiar i atunci cnd o combinau cu o schizofrenie (C. Vlad, 52) sau alii pn n zilele noastre o consider, cu nimic justificat drept un sifilis congenital. S-a luat n considerare iar numele celebre ori, G. Marinescu n acest context e ntrecut de medicul anonim V. Vine prin descrierea sa, amintind i injeciile de mercur. n orice caz nu e misiunea mea s stabilesc de ce mi-a venit chiar mie rolul s elucidez problema cauzei morii lui Eminescu, lund n considerare n primul rnd documentul i nu omul care-l scrie. Aceasta e calea adevrului, singura metod valabil, de altfel nu ntmpltor Eminescu se ntreab unde poate gsi cuvntul s exprime adevrul, iar Heidegger descoper esena Poeziei nu n frumos, ci n Adevr. Cum a purtat Eminescu n sufletul su durerea romnilor din toate timpurile i din toate rile romneti n-a mai purtat-o nimeni.

378

Numai urmnd nvturile lui, mai pot afla urmaii calea mntuirii din prpastia in care am czut. Cine va clca alturi, va rtci Se nenorocete pe sine i va nenoroci i pe alii, fcnd s creasc ruina rii, in loc de a o scdea. (Simion Mehedini) Post-fa Eminescu, marele nostru contemporan Am aezat n fruntea studiului meu patografic Despre boala i moartea lui Mihai Eminescu vorbele lui Simion Mehedini n legtur cu eternitatea spiritual romneasc a poetului, deoarece ele rezum fidel i credina mea privitor la bardul nostru naional. l consider creatorul absolut, cum l caracteriza Rosa del Conte dar definiia o port de cnd m tiu gravat cu cer n inima mea sau n limbaj hegelian se nelege neparodiat de Marx el satisface nevoia de nlare a omului carpato-dunrean dincolo de lucrurile finite spre venicia idealurilor divine. Poezia lui m-a cluzit ntreaga via, tot ea mi-a dat puteri s rezist, printre strini n exil, pn la capt. Cu aceast iubire neoplatonic de fapt singurul mod n care se poate cunoate o mare personalitate, confundndu-te i simind ca ea tot dup recomandri hegeliene m-am dedicat studiului bolii i mori lui Eminescu, avnd ca specialist n afeciunile cerebrale, nainte, doar documentele i adevrul din ele. Trebuie s recunosc, la nceput fr vreo prejudecat, eram convins c voi putea demonstra paralizia lui general, form a sifilisului nervos susinut de G. Marinescu i G. Clinescu n primul rnd, dar n continuare numai realitatea obiectiv a datelor m-a determinat

379

s ajung la concluzii total opuse i anume, Eminescu n-a avut sifilis i n-a fost alcoolic. Demonstrat deci faptic, fr nici o ndoial, poetul nostru a suferit de o psihoz endogen, maniaco-depresiv, fr substrat organic, ea nu i-a alterat capacitatea intelectual i creatoare, n viaa lui n-a existat zisa mare ntunecime, invenia eminoscologilor interbelici, cu precdere. Sfritul i-a fost provocat de sincopa cardiac survenit n urma tratamentului cu injecii de mercur, administrate n sanatoriul doctorului uu din Bucureti n cursul ultimei internri din Februarie-Iunie 1889. n lumina acestor date in s subliniez, cu toate c bine se observ, l consider pe Eminescu egal cu substana etern a contiinei neamului romnesc sau, dup gndurile lui C. Noica, omul deplin al culturii romneti. Nu am nici o legtur cu cele dou curente actuale, antieminescian i proeminescian, din ar, forme de rzboi civil mascat, care macin n mod condamnabil cultura romneasc. Adic o serie de intelectuali, n fruntea crora se afl domnii Zigu Ornea, A. Buzura, N. Breban, t. Augustin Doina, I. Negoiescu, Al. Paleologu i alii, au lansat, i nu de ast-zi, o adevrat campanie de demontare, antieminescian. Dup ei se impune o desprire de Eminescu, devenit un autentic pericol al contemporaneitii nostre. Ori, cum o scrie dl. Z. Ornea n Adevrul din 1994: Opiniile lui Eminescu despre fenomenul romnesc nun e pot ajuta. Dimpotriv., completat, n mod sinistru, de t. A. Doina care-l consider pe Luceafrul literaturii romneti drept un protolegionar, probabil invidios de lumina sub care amndoi autorii respectivi nici nu se pot distinge, nici mcar ca pete de umbr. Dar curentul respectiv, e cazul s-o scriu, are n mini cele mai importante instituii ale rii, astfel c nu ntmpltor dl. Z. Omea s-a grbit s-mi critice, n mod nedrept cartea Mistrul mortii lui Eminescu aprut n ed. Paco, Bucureti, 1996. Astfel, dup ce m minimalizeaz ca poet i scriitor al exilului, domnia sa se grbete s-i dea cu prerea despre boala lui Eminescu artnd o inocent lips de pregtire, n acest sens mnuia noiuni clare medicale cu o confuzie compromitoare pentru obiectivitatea cerut chiar i unui exeget de literatur. Mai departe, mpreun cu G. Munteanu ultimul autor al unei Viei a lui Eminescu n care susine n mod total fals c poetul nostru ar fi suferit de sifilis congenital, de fapt numit impropriu ereditar pe linie de mam i merge pn acolo nct afirm c Eminescu a infectat-o

380

cu lues pe iubita sa Veronica Micle, desigur ipotez aprat de dl. Z. Ornea mi-au ultragiat lucrarea nu numai n reviste, dar i la postul de televisiune naional (TVR 2). n emisiunea respectiv dl. Ornea era reprezentat prin proectarea vizibil a articolului su n care i-a permis s-mi comenteze versurile dedicate de mine lui Eminescu prin sublinieri groase i diferite semne de ntrebare. Deci s-a recurs, n absena mea, pe data de 15 Ianuarie 1997, n cadrul emisiunii Hyperion, la un atac lipsit de orice moral, s nu-l numesc ordinar, nedemn de doi pretini literai i de cei ce au organizat o atare cacialma. Confruntat cu manifestri de acest gen n care adevrul era terfelit n mod mai mult dect condamnabil mpreun cu autorul care-l susinea, ocrotit de calificarea sa de specialist n bolile cerebrale, am cerut dreptul de replic garantat n orice democraie adevrat, dar dl. Gulea, directorul televiziunii, pur i simplu nu mi-a rspuns, mi l-a furat. Dup mai multe insistene din partea editorului crii mele dl. Gh. Srac, mi s-a adus la cunotin c cererea mea este la dl. Iosif Sava, afirmative directorul seciei culturale a televiziunii. Ori cu acest cunoscut vechi i nou comunist, demnitatea mea de exilat nu-mi permite s stau de vorb, mai ales c nu are nici pregtirea s dea el o sentin n problema Eminescu. Lsndu-m insultat la televiziunea romn din Bucureti, fr drept la replic, pe aceast cale m limitez s art felul totalitar n care neleg unii s procedeze n Romnia de astzi, zis democrat. Eu in orice caz, dac m numeam Stere Gulea, nu dormeam o noapte linitit dup ce aflam ce se ntmpl la postul pe care-l conduce!!! Cu toate aceasta, m delimitez hotrt i de cellalt current proeminescian, care dei l apr pe Eminescu, din pcate recurge la argumentaii la fel de subiective, total inadmisibile tiinific, s m refer la doi dintre reprezentanii lui, dar nu sunt singurii, n persoana lui N. Georgescu, A doua Via a lui Eminescu, ed. Europa Nova, Bucureti, 1994 i Th. Codreanu, Dubla sacrificare a lui Eminescu, ed. Macarie, Trgovite, 1997. Primul merge pn acolo nct e de prere c ntreaga boal psihic a poetului nu ar fi dect o nscenare a dumanilor lui, n frunte cu francmasoneria, i insinueaz c ea l-a i ucis. in s o relev, cu toat puterea, n cercetrile mele n-am gsit nici un document sau alt dovad ct de minor s ntreasc respectiv teorie. Mai mult, doresc s insist asupra mrturiei

381

regretatului Pamfil eicaru, unul din cei mai buni cunosctori ai situaiei politico-sociale romneti interbelice, pe care l-am solicitat n legtur cu activitatea respectivei formaiuni n ara noastr. El mi-a rspuns n scris, i pstrez rndurile, c politicienii romni interbelici ca cei de pe vremea lui Eminescu de altfel nu au luat n serios organizaia masonic i n acest sens mi-a dat urmtorul exemplu. Argetoianu, ca ministru de externe, era gata s fac o vizit n Germania i pentru a trata de pe picior de egalitate cu Stresemann, ministrul de externe german, a dat ordin s fie nscris n masoneria romneasc cu gradul 33, ceea ce, cu toat opoziia bazat pe un statut strict alctuit, pn la urm a i dobndit. Lucrul e de luat n seam, odat ce cu totul altfel era privit masoneria, de pild, n Germania pe vremea lui Goethe. Magul de la Weimar, cunoscut pentru respectful su fa de rangurile nobiliare, descrie prin manuscrisele sale cum a inut cuvntarea la moartea lui M. Wieland n loja lor masonic i arat locul exact pe care-l deinea fiecare ca-n stalurile unui templu. Goethe procedeaz cu o solemnitate caracteristic german fa de executarea unui ritual de a cruri eficien se simea convins. n respectivul context greu se poate imagina rolul masoneriei n lichidarea lui Eminescu nc o dat o accentuez nu exist nici o prob documentar n acest sens. Venind vorba prin contrast de neseriozitate, m-a referi la dl. Georgescu, acesta i ntunec grav credibilitatea atunci cnd afirm, negru pe alb, c dup autopsie creierul lui Eminescu a fost pus pe geam i a venit pisica de l-a mncat. Ori se tie c nobilul creier a fost trimis lui Marinescu i acesta l-a aruncat la gunoi pe motiv de putrefacie. Gestul cu totul reprobabil nu l-a mpiedicat pe celebrul savant s revie n 1914 cu o descriere fcut intr-o scrisoare adresat unui ziarist i s pun, total gratuity, diagnosticul de paralizie general progresiv la Eminescu. n lucrrile mele m ocup pe larg de acest aspect i art c marele savant nu are dreptate. n ce-l privete pe N. Georgescu, evitnd documentele ce le-ar fi gsit la A.Z.N. Pop, este autorul unei otii n care lapsusul realitii nu poate fi iertat dect dac se admite c ntreaga verbigeraie nu e altceva i nici nu caut s fie, dect un numr senzaional de circ. Dl. Th. Codreanu, mergnd pe urmele unui atare maestro, devine i el autorul a nenumrator

382

supoziii prin nimic justificate, de fapt producii ale unei fantezii nfierbntate ca, de pild, cnd gsete n numerele din delirul poetului aprut n ultimele zile ale vieii sale, drept urmare a efectelor nocive ale medicaiei, nici mai mult nici mai puin dect simboluri masonice (???) lsate drept mesagii urmailor. Mai departe, e demn de amintit activitatea dr. Iszak, medic evreu emigrat din Polonia, stabilit la Botoani, care analizat obiectiv se arat ct se poate de binevoitoare fa de pacientul su, Eminescu. De altfel nu singur ci impreun cu medicii de la Iai i-au prcis friciunile cu mercur bnuind, greit, gome sifilitice pe creier. Dar ce-i important, dup ce-a aflat diagnosticul d-rului Notnagel (1887) de la Viena, consonant cu cel al lui Obersteiner, din corespondena adresat lui Titu Maiorescu, de boal psihic de origine neluetic, cum reiese din corespondena lui Harieta, sora poetului, dr. Iszak a renunat la friciunile mercuriale, dei mpotriva convingerilor sale, rmas la diagnosticul prim. Ori s recunoatem c n acest caz a artat un caracter deosebit, nu de toate zilele. E drept, poetul a prenzentat fenomene de intoxicaie hidrargic n 1887 (I. Nica), dup friciunile mercuriale, administrate n parte de Harieta, n parte de dr. Iszak n persoan, dar ele nu erau mortale i ce-i sigur att el ct i colegii de la Iai cunoteau simptomele paralizante ale intoxicaiei mercuriale, lucru evident n modul judicious cu care conduceau cura respectiv. Prin urmare, orice intenie nociv din partea dr. Iszak, asta o putem afirma cu siguran, e mai mult dect nentemeiat i regretabil exegeii eminescieni o ntresc, atunci cnd, ca de pild G. Clinescu, nu-l pomenete dect pe dr. Iszak practicnd friciunile mercuriale i nu amintete, dei a avut raportul doctorului Vine n mini, c lui Eminiescu i sau fcut injecii mercuriale, n 1889, n cursul ultimei internri n sanatorul dr. uu. Mai mult, la dr. Vine n descrierea sa, ct i n raportul aflat la Academie presupus a fi redactat de dr. internist Tomescu, se insist asupra fenomenolor tipice de intoxicaie mercurial aprute n timpul internrii a doua, cam de pe la sfritul lunii Aprilie, nceputul lui Mai 1889 ca: tremurturi, numite n tratatele de specialitate hidrargirice, att sunt de caracteristice, polinevrit, tulburri psihice, sincope mici cardiace, ades terminate printr-o sincop mici cardiace, ades terminate printr-o sincop letal cardiac, aa cum de altfel a evoluat boala i la Mihai Eminescu. La autopsie, inima i rinichii au prezentat o marcat

383

degeneres- cen grsoas, baza intoxicaiei cu mercur, la poet moartea a survenit printr-o miocardit mercurial. De reinut c la examenul macroscopic creierul era de greutate normal (1490 gr.) ca al lui Schiller, cum s-a amintit, ori poetul german a suferit de plmni, nu a avut tulburri psihice. La fel circumvoluiile cerebrale se artau de aspect i structur normale, asemntor cu creierul lui Hoelderlin, i cum apar la psihozele endogene, fr substrat organic. n paralizia gen. progresiv creierul prezint o atrofie accentuat cu retracia circumvoluiilor, simptom capital absent la poetul nostru. Dac mai adugm i tulburrile psihice doar de ordin afectiv cu meninerea lucid a memoriei i lipsa altor tulburri organice ca tulburri de vorbire, de scris, pupilare prezente la un paralitic general, putem face diagnosticul diferenial fr nici o dificultate la Eminescu ntre o psihoz maniaco-depresiv de care a suferit i o paralizie general progresiv care i s-a atribuit n mod eronat. ntr-un cuvnt, paraliticul general e dement n primul rnd, pe cnd Eminescu a prezentat o meninere constant a facultilor sale intelectuale inclusive cele creatoare. Iat deci date obiective, imposibel de pus n discuie, care arat existena la poet a unei intoxicaii mercuriale cu efect letal, dar ea nu se datoreaz curie de friciuni practicat de dr. Iszak, ci de injeciile cu mercur prescrise de dr. uu, aspect ce l-am putut clarifica doar dup cercetri cu totul obiective, tiinifice. Dar nici dr. uu n-a lucrat la comanda cine tie crei oculte, deci nu a avut intenia de a-l ucide pe poet, a fcut-o sigur involuntar i cu totul explicabil prin faptul c nu cunotea complicaiile tratamentului pe care l aplica, ceea ce nu-l salveaz postum de responsabilitatea actului svrit. Ar mai fi de adugat c mercurul era aplicat nc din Renatere n sifilisul din stadiul prim i cel secundar, cum mrturisete n autobiografia sa Benvenuto Cellini, c i-a tratat morbul galic cu fumigaii de mercur. Dar, pe de alt parte se tie nc de pe timpul mbolnvirii lui Lenau (1846-1850) c acest medicament e ineficace n perioada teriar i contraindicat pentru lipsa de efect n paralizia general progresiv, cum se poate constata din diagnosticul bolii poetului german: boal organic a creierului de tip demenial n care se contraindica orice

384

tratament intempestiv, se nelege mercurul. Ct privete tabloul intoxicaiei mercuriale se afla descries nc din acei ani n tratatele de medicin, cu frecventa complicaie a sincopei cardiace. Insist asupra acestei probleme deoarece un specialist n istoria medicinii, la una din prezentrile lucrrii mele, pentru a-i apra pe medicii care i-au administrat lui Eminescu terapia cu mercur era vorba atunci numai de dr. Iszak susinea c n acele vremuri acesta era tratamentul sifilisului, ori asta nu e adevrat. n vremea mbolnvirii lui Eminescu era tiut i contraindicat tratamentul cu mercur n demenele organice, ori la loc de frunte printre acestea figura tocmai paralizia progresiv general. Dac greeala doctorului Iszak const n fixarea unui diagnostic greit, la dr. uu e mult mai greu de neles modul su de gndire. La prima criz din vara lui 1883 Eminescu a stat sub observaia sa i i-a pus diagnosticul de manie acut, boal psihic confirmat de medicii vienezi, care nu are nicio legtur cu sifilisul. n cursul celei de a doua internri n 1889 la 23 Martie, dr. uu i dr. Petrescu ntocmesc un raport medico-legal din care reiese clar c marele nostru poet nu prezenta dect simptome maniacale cu predominan. Au pus diagnosticul de demen nelegndu-se prin ea ceea ce numim noi astzi cronicizarea maniei. Titu Maiorescu, bun cunosctor al bolilor psihice care figurau ca materie n cadrul facultii de filozofie i psihologie de la Viena, urmat de el, a vorbit de o manie care a trecut n demen la poet. Dar el nu a neles un sifilis cerebral prin acest diagnostic, fiindc aceast etiologie nu o considera prezent la poet. Criticul vorbea de un factor ereditar, nelegnd prin el o afeciune familial care tim astzi c e transmis prin gene. Interesant de reinut c n vremea noastr dl. G. Munteanu nelege prin sifilis ereditar o boal congenital, eroarea fiind evident. Spre deosebire de prima, afeciunea congenital, i sifilisul a fost una, se transmite direct transplacentar, organ prin care trece spirochete dar ea nu are nicio legtur cu cele genetice. Astfel, eroarea doctorului uu e dubl: el punnd diagnosticul de demen la Eminescu, a confundat-o cu una paralitic de unde tratamentul fatal cu mercur, administrat pentru o boal care nici nu era de natur sifilitic, cum era socotit de medicii din Iai i dr. Iszak.

385

De reinut, n ultim analiz indifferent de natura bolii poetului, mercurul era contraindicat i n una i n cealalt, chiar dr. uu a rmas uimit de cursul bolii cnd el i-a mai dat poetului nc vreo doi ani de via, uitnd total de medicaia periculoas ce i-a administrato. De altfel, atunci cnd la un bolnav intoxicat cu mercur i apar tremurturile el este pierdut, ori ele survenindu-i la ultima internare, demonstreaz cnd i s-au fcut dozele mortale din respectivul toxic. Iat concluziile tiinifice ale studiului meu patografic, fr nici o legtur cu politicul i manifestrile sale tendenioase i de-o parte i de alta. A judeca i stigmatiza politic opera unui mare creator nseamn s practici crima spiritual, aezndu-te pe poziii mai mult dect retrograde. Se tie, de pild, c marele pictor francez Courbet a fost unul din conductorii Comunei din Paris (1870-1871), calitate n care a dat dispoziii s fie distrus columna lui Napoleon din Place Vendome. Pentru despgubirea material a pagubei realizate, Courbet a fost urmrit de justiie pn la sfritul vieii, ncheiat, n Elveia. Dar oare se gndete cineva s-l condamne, astzi, pentru activitatea sa politic pe autorul unei opera alctuind mndria secolului de aur al artei franceze, de altfel att de bogat n unice realizri? Aa se procedeaz astzi n Romnia de pild cu filozoful Nae Ionescu ori cu poetul Radu Gyr, ostracizai din cultura romneasc pentru vinele lor politice. Totui n Occident s-a pus o limit unor atare pedepse, dac ne gndim c Heidegger, pentru convingerile sale de circumstan a refuzat s-i ard carnetul de partid nazist a fost interzis pe un interval de cinci ani, dup care nimic nu l-a mpiedicat s ajung unul din cei mai mari filosofi ai secolului al XX-lea. Dar Ezra Pound, nchis n 1945 pentru rezistena sa antiamerican, n cutile din Pisa, scpat de la condamnare la moarte numai dup ce-a fost declarat nebun, e mpiedicat s-i ocupe locul de cinste printre marii poei moderniti? Numai la noi continu acea clasificare a intelectualilor, n de stnga i de dreapta, pecete politic fr sens spiritual propriu-zis, mai ales fiindc ea urmrete condamnarea de care am vorbit. Sunt convins, n ce privete valoarea inestimabil a lui Eminescu pentru neamul romnesc i prin el pentru ntreaga omenire, amestecul politicului joac un rol cu totul negativ,

386

dup umila mea prere, ambele tendine antieminesciene i proeminesciene, a doua clarificat drept o replic pe msur tot exagerat, aezate la poluri dei opuse, au n comun extremismul n judecata lor, indiferent de numele celui care l practic. Dl. Manolescu i exprim uimirea privitor la romnii care protesteaz vehement cnd despre Eminescu se vorbete n mod negativ la posturile naionale de televiziune ori n scris. i i pune ntrebarea cu o naivitate disimulat, dac oare despre Eminescu am ajuns s nu se poat vorbi? i rspundem noi: desigur e de dorit s se vorbeasc despre marele poet nu numai la data naterii i morii sale i-atunci degradant, ci n fiecare zi s trim ntru Eminescu, fiindc el este cea mai reprezentativ figur a sufletului romnesc, Dantele-Valah cum potrivit l numete poetul desrailor, Aron Cotru. Dar nu se pot ine discursuri farnice despre el, cu tendina de a-l degrada, slujind imposturii i minciunii! Singura modalitate de a te apropia de geniul eminescian este acela de a te ridica din cercul tu strmt, pmntean, vulgar, josnic de cele mai multe ori, la lumina sa divin unde strlucete ca un Luceafr, nemuritor i rece. Aceasta e unica poziie care cinstete ADEVRUL, n slujba cruia m-am pus fr nici un compromis, n studiul meu patografic Despre boala i moartea lui Eminescu. Dr. Docent medic neuropatolog OVIDIU VUIA ROMNIA - VICTIMA UNUI PLAN CRIMINAL AL STRATEGILOR NOII ORDINI MONDIALE Poligon de ncercare n plan real pentru SIDA, depopulare, deznaionalizare, dezindustrializare, Recent au fost prezentate o serie de documente ce incrimineaz strategii Noii Ordini Mondiale (N.O.M.) de producere artificial i rspndirea controlat a virusului AIDS.

387

Conform acestor documente, n fundamentarea descoperirii sunt angrenate organisme precum CIA, Ministerul Aprrii al SUA (Departement of Defense - DOD) i Clubul de la Roma. Interesant este c malefica idee a producerii unui virus uciga ca antidot mpotriva suprapopulrii planetei a fost elaborat i dezvoltat n mod secret de ctre eminena cenuie a Clubului de la Roma, dr. Aurelio Peccei, o dat cu pregtirea documentelor pentru Conferina Populaiei de la Bucureti, cnd s-a atras atenia asupra dublrii populaiei n progresie geometric. Astfel, dac n 1900, populaia Globului era de 1,6 miliarde locuitori, n 1960 se dublase (deci crescuse cu 1,6 miliarde n 60 de ani), ca n 1999, deci n acest an s se dubleze din nou i s ajung la 6 miliarde. Ceea ce nseamn c n mai puin de 40 de ani populaia Globului a crescut cu 3 miliarde de locuitori. Iat de ce, n documente strict confideniale, strategii lumii, autorii din umbr ai Noii Ordini Mondiale (N.O.M.) au pus la punct un plan de reducere n mas a populaiei, n special a celor din rile subdezvoltate ale Africii, unde dei mortalitatea este extrem de ridicat (n jur de 20 la mie) natalitatea este dubl (peste 40 la mie) astfel c i sporul anual al populaiei n aceste ri este de 20-25 la mie i chiar mai mult. n schimb n rile dezvoltate sporul populaiei este de circa 1 la mie, zero sau chiar subunitar, dar nu mai mult de 1-2 la mie. n aceast situaie de depopulare lent (Germania, Suedia, Olanda etc.) au luat msuri de sprijinire a familiilor, ncurajnd femeile s aib ct mai muli copii, chiar i atunci sau mai ales atunci cnd nu sunt cstorite. n Germania situaia de femeie necstorit cu doi, trei sau patru copii a devenit un soi de meserie, ele fiind un fel de matc reproductoare a statului german, foarte aproape de ceea ce visa cu decenii n urm un alt precursor al N.O.M. Se tie c rata mortalitii este direct dependent de nivelul de trai i se modific rapid, n vreme ce natalitatea ine de gen i de mentaliti, fiind mai dificil de modificat. Aa se face c n rile arabe, care au dat de bogia petrolului, rata natalitii a rmas neschimbat ca n vremurile de srcie, respectiv foarte ridicat, n vreme ce rata mortalitii a sczut la cote incredibile, de 3-5 la mie. Motiv pentru care strategii N.O.M. i ntrein acolo focare de rzboi n ideea stoprii acestei explozii demografice. Nimic nu se face la ntmplare. Virusul HIV a fost produs tocmai pentru a stopa creterea populaiei n Africa devenit o bomb demografic pentru a se abate atenia opiniei publice, mai precis pentru a fi intoxicat cu informaii ce par veridice s-a prezentat varianta infectrii de la maimuele verzi din Congo, prin consumul crnii acestora ori prin sodomie. Pe aceeai linie a inoculrii ideii c ar fi vorba de pedeapsa divin pentru devierile omenirii sfritului de mileniu, s-a mers i n

388

cazul infestrii deliberate a grupurilor de homosexuali din America. n toate cazurile, virusul imunodeficitar (HIV) a fost inoculat prin injectare. n acelai mod s-a procedat n cazul planului complex de-a dreptul criminal la care este supus Romnia de peste un deceniu, devenit un poligon de experimente incredibile. Dar care i arat de acum rezultatele odioase. Este tiut c primele cazuri de SIDA au aprut n Leagnul nr. 1 Sfnta Ecaterina din Bucureti. Explicaia medicilor de bun credin a fost i este c virusul a fost inoculat n mod dirijat, n cadrul unui program de vaccinare, susinut de o fundaie internaional, implicat i n exportul de copii din Romnia. La vremea respectiv s-a declanat o anchet urmat de un proces penal care au fost ns muamalizate la intervenia unor fore internaionale oculte, aceleai ns care aveau n vedere anihilarea Romniei sub toate aspectele, ncepnd cu populaia. Inocularea HIV i rspndirea SIDA constituie doar unul din mijloacele folosite pentru depopularea galopant a Romniei. Conform unor cifre vehiculate de presa strin (din Israel, de pild) Romnia are actualmente o populaie cu 2 milioane mai redus dect n 1990, deci cu 10% mai puin. Cert este c n baza ultimelor cifre statistice, Romnia a ajuns la un raport natalitate-mortalitate mai mult dect alarmant, fr corespondent ntr-o alt ar sau ntro alt perioad. Conform datelor Comisiei Naionale pentru Statistic, mortalitatea depete 14,7 la mie, n vreme ce natalitatea scade sub 10 la mie. Aadar, de la 2-3 la mie spor n anii '80 s-a ajuns la minus cinci la mie, cu zone foarte extinse n care s-a ajuns la minus apte sau opt la mie! Cifrele coincid ntrutotul cu cele preconizate de cupola N.O.M., care are n vedere ca n urmtoarele decenii populaia s se reduc n mod drastic la numai 2 miliarde de oameni, aproximativ la nivelul la care se gsea n perioada anterioar primului rzboi mondial. Ca un argument n plus care confirm cele ce se ntmpl n Romnia trebuie artat faptul c strategii crerii virusului S.I.D.A. i ai celorlalte mijloace criminale de diminuare a populaiei s-au ocupat de reducerea populaiei n Salvador prin declanarea unui rzboi local. Planul ns a euat, conform unor declaraii ce provin din chiar cercul celor iniiai ntruct nu a fost combinat cu alte mijloace de reducere a populaiei, motiv pentru care un asemenea plan complex cuprinznd inocularea virusului HIV, atacul la nivel psihosocial, nfometarea, deznaionalizarea i, n cele din urm, i un rzboi civil sau interetnic se aplic n Romnia. Thomas Ferguson, cel care a fcut dezvluirile cu privire la Salvador i care este unul din strategii Clubului de la Roma a susinut ct se poate de nevinovat c Salvadorul trebuia

389

salvat ntruct rata natalitii era de 3,3 la mie, aproape unic n lume ntre rile nonafricane. Printr-o coinciden tragic, Romnia avea, n anii 80, cnd s-a pus la punct planul ce avea s nceap cu asasinarea lui Ceauescu, exact acelai procent de cretere demografic: peste trei la mie. Reducerea populaiei prin mijloacele artate este, dup Ferguson, cheia strategiei Clubului de la Roma i a grupului lui Henry Kissinger, care au elaborat o strategie ce se potrivete exact cu ceea ce s-a ntmplat n Romnia. Ei spuneau astfel: Vom veni ntr-o ar i vom ntreba: care este planul vostru de dezvoltare? Aruncai-l. Nu v trebuie nimic. Doar s aplicai un plan de exterminare a populaiei. Prea muli oameni nseamn rscoal sau comunism. n baza acestor informaii vehiculate i n ara noastr, dar de fiecare dat ocolindu-se faptul c i Romnia constituie un astfel de cobai, se explic toate aciunile de agresiune mpotriva Romniei i populaiei sale. Se explic de ce Banca Mondial a alocat 50 milioane de dolari pentru ca s se desfiineze 100.000 de locuri de munc ale minerilor, se explic de ce Fondul Monetar Internaional condiioneaz acordarea mprumuturilor sale de desfiinare a marilor combinate zootehnice i de distrugere a agriculturii, respectiv a surselor de hran, se explic de ce Romnia a fost obligat s-i reduc la 30% efectivele miliare, se explic de ce Romnia a fost obligat s-i reduc rezerva de gru de la 2 milioane de tone la numai 350.000 de tone pe care deja a consumat-o. Anii 1999-2000 constituie punctul final al acestui plan decenal de anihilare a Romniei. Foametea ce se prefigureaz n mod cert respectiv realizarea unei recolte de numai 2 milioane de tone de gru fa de un necesar de cel puin 3,5 milioane de tone - coincide cu situaia ncetrii de pli concomitent cu epuizarea rezervei valutare prin plata forat a dobnzilor de 2,5 miliarde de dolari, cu radicalizarea populaiei prin creterea exploziv a omajului i ncetarea plilor ctre bugetari i pensionari (acetia din urm n numr de 6 milioane) i mai ales cu declanarea conflictelor interetnice n Ardeal n scopul implicrii Romniei ntr-un rzboi de uzur, distrugtor. Acestea sunt faptele binecunoscute din presa de toate zilele, din informaiile publice. Ceea ce nu vd politicienii, nici cei de la putere i nici toi cei din opoziie, este prezena acestui plan diabolic ce leag lucrurile i le face ntrutotul explicabile. Din pcate, ntr-un mod catastrofal pentru noi. Loja Popaganda Due despre procesul Ceauescu Unul din cele mai interesante si mai puin cunoscute comentarii, legate de suprimarea rapida si atat de controversata - a lui Ceausescu, in decembrie 1989, a fost fcuta de Marele 390

Maestru al Lojei PROPAGANDA DUE (P.2). Pentru cititorii si analistii mai putin avizati, semnalam ca P.2 este o loja nespecifica, lansat n 1966. Atunci generalul Giordano Gamberini (Marele Maestru al Marelui Orient din Italia.) i ncredineaza lui Licio Gelli sarcina de a strnge ntr-un unic Atelier elita politic si economic din Italia. Trebuie spus ca Licio Gelli, fost susinator si inalt demnitar al regimului Musollini, emigrase la sfarsitul razboiului in Argentina dupa ce reusise sa delapideze, printr-un hold-up organizat de serviciile secrete ale Republicii de la Salo, Banca Naionala a Iugoslaviei de 60 tone lingouri de aur si 20 de tone monede antice din aur, ncarcate n 53 de camioane, cuprinzand 1300 cutii de tezaur expediate apoi prin Cattaro, un mic port munte-negrean la Adriatica. Devenit prieten apropiat al, preedintelui argentinian Juan Peron, Gelli este semnalat ca recrutat de KGB n Argentina, prin santaj, in schimbul ascunderii trecutului sau fascist. Revenit prin 1955 in Italia, Gelli face avere in domeniul textilelor si stabilete relatii inalte in Italia, unde politicieni, editori, bancheri, nalte fee bisericesti i vor deveni colaboratori apropiati. Momentul cheie al carierei lui Gelli este legat de capturarea arhivei SIFAR, adica a celor 157.000 de dosare compromitoare privind lumea politica, financiara si militara a Italiei - dosare alcatuite de politia secreta (SIFAR) - si care potrivit unei decizii a Parlamentului italian ar fi trebuit sa fie distruse. Prin generalul De Lorenzo, apoi prin generalul Alavena (seful serviciilor secrete militare), copiile dosarelor compromitatoare au intrat insa in posesia lui Gelli si prin el, a KGB-ului, permitandu-i lui Gelli sa influenteze decisiv viata politica italiana timp de vreo 15 ani, pana cand Gelli va fi eliminat de pe scena politica. Formulata de Gelli, sprijinit discret de KGB, PROPAGANDA DUE (P.2) va grupa numai in Italia 49 de bancheri, 83 mari industriasi, catva generali (inclusiv sefii serviciilor secrete italiene), 60 de mari politicieni, multi dintre capii mass-mediei italiene. Conexiunile externe, puse in evidenta dupa descoperirea registrelor lojii, de catre poliie, la locuina Gratiellei Corrocher, secretara lui Calvi, bancherul lui Gelli scot in relief legturi din cele mai inalte a lui P.2 , atat in Occident cat si in rile comuniste. Printre membrii externi ai lui P.2 s-au numarat Juan Peron si Lopez Rega , mna dreapta a Isabelei Peron (modelul care a insprirat-o politic pe Elena Ceausescu) o ntreaga cohort de conducatori din Brazilia, Uruguay, Bolivia, Paraguay. Politicieni francezi, ca Charles Pasqua, au fost prieteni intimi ai lui Gelli. Nu pe ultimul loc s-au situat si civa conductori comuniti. Astfel, potrivit lui Pierre Carpit, liderul roman Nicolae Ceausescu a fost iniiat nc din 1966, devenind apoi unul dintre pionii cei mai importani ai operaiunilor lui P.2 pe plan

391

international, fapt confirmat apoi si de Yves Stavrides. Potrivt unor studii recente, Gelli susinut de KGB - urmarise prin nfiinarea lojei P.2 cteva eluri globale : 1) dezbinarea Occidentului si dezmembrarea NATO; 2) penetrarea de catre KGB a structurilor francmasonice clasice, in scop de manipulare politica; 3) orchestrarea actiunilor teroriste internationale, P.2 fiind considerat astzi, de analisti competenti, drept cea mai spectaculoasa actiune subversiva din intreg secolul XX, initiata de KGB. Ceausescu, in acest context, nu afost decat un vector, dar unul pe care tocmai P.2 prin filierele sale, l-a acreditat ca mare personalitate politica si ca mediator, in multe chestiuni internationale. Marele secret al lui Ceausecu este de fapt aparteneta sa secreta la P.2 si implicarea in comploturile de anvergura ale acesteia. In acest scop, defeciunea Pacepa, din 1978, are o semnificaie special, marcand declinul treptat al liderului roman, in paralel cu Gelli, caruia lojile americane i-au retras sprijinul, dupa ce s-a descoperit ca lucra dublu , alaturi de KGB. In acest context, iata ce declara Marele Maestru al Lojii P.2 (si sucesor al lui Gelli, eliminat printr-un proces celebru de pe scena politica internationala), referitor la dedesubturile procesului Ceausescu, imediat dupa executia de la Targoviste: Nu cred ca poporul roman si-a rasturnat conducatorul. Cred ca a fost o lovitura de stat, deoarece romanii nu erau suficient de pregatiti. Chiar judecatorii care l-au condamnat pe Ceausescu la moarte nu erau pregatiti. Ei n-au fost in stare sa-i puna in fa PROBLEMELE NECESARE. Intrebare : Ce fel de probleme ? Raspuns : tiu eu care! Sunt multe dar eu nu vi le dezvalui. Este secret. Acestea fiind spuse, la cinci ani de la momentul Trgovite, sa incercam - zicem noi cu ceva sanse de succes - sa schitam macar cateva dintre marile secrete pe care Ceausescu le-a dus cu el in mormant si care explic procedura ultrarapid n care a fost eliminat, evitandu-se astfel un proces public, de tip clasic, cu declaratii stanjenitoare. Aadar: - Finanarea revenirii lui Peron la putere in Argentina, pe banii lui Ceauescu si serviciilor secrete romne, revenire cu anumite eluri geopolitice

392

- Afacerea MORO (Brigzile Roii erau conduse de Giovanni Semzani, care anterior fazei de terorism rosu, fusese un criminalist care lucrase ani de zile in acesta calitate, pentru Ministerul Justitiei Italiene). - Pista bulgara (atentatul contra Papei Ioan Paul al II-lea, din 13 mai 1981, care-l implica pe turcul Mehmet Ali Acca si doi ofiteri din serviciul secret bulgar). Potrivit ns lui Alexandre de Morenche, fost sef al serviciilor secrete franceze, acesta fusese ntiinat de Ceausescu cu 6 luni inainte de pregatirea atentatului, care avertizase Vaticanul si serviciul secret italian, dar informaia fusese ignorata. - Crahul Bancii Ambrosiano (1,3 miliarde dolari) din care 41 milioane de dolari vrsati de fapt in contul lui Bettino Craxi si PSI, in vederea alegerilor. - Operaiunea Demavand - Traficul de arme sovietice sustrase de Oliver Morth n Polonia, si expediate apoi prin Stettin in Nicaragua. - sustragerea de catre Pentagon a unor arme sofisticate sovietice, operaiune in care au fost implicai att fraii Ceauescu, ct si generalul Jaruzelski, fapt pentru care ultimului i s-au redus datoriile externe si nu i s-a mai facut proces pentru instaurarea legii martiale in Polonia. - Promovarea lui Gorbaciov la conducerea URSS cruia P.2 i-a construit si o luxoas vil n Italia, asigurandu-i, n detrimentul lui Ceausescu, din 1985, o presa fantastica de vest, exact aa cum procedase cu liderul roman cu 20 de ani mai devreme. - Cazul Nixon. Presedintele american a fost, la sfatul lui Gelli, unul dintre susintorii lui Ceauescu, introducand cu H. Kissinger linia politica a asa-zisei diferenieri in raporturile cu rile comuniste. De altfel, vizita lui Nixon la Bucuresti, din 1969, este opera lui Gelli, ajutat de Frank Gigliotti, important sef al CIA si membru in P.2, artizanul celor cteva comploturi contra lui Kennedy, ntre 1960-1963, nume esenial in dezlegarea afacerii Oswald si a conexiunii CIA - Gelli - KGB, de aceea evitat cu regularitate in anchete si rapoarte.

393

- Cazul dizidentului M. Botez, membru din 1966 al lojei P.2, iniierea fiindu-i fcuta la Hotelul Excelsior din Roma, alturi de ctiva romni. (Botez a decedat subit dupa o cin la Restaurantul La Premiera din Bucuresti, la puin timp dupa apariia n pres a tirii ca ar putea candida la preedenia Romniei) Si ar mai fi cteva, unele romneti (ca de pilda, deponenii italieni ai BRCE (BANCOREX - a crei sigla conine de trei ori cifra 6), contul Andreotti etc) dar s nu anticipm... Sfritul sec. XX va fi bogat n dezvluiri istorice cutremuratoare. Ceausescu a fost doar unul din martorii importanti, alturi de alii. Romnia ca o PRAD S-a constatat c n ultimii ani, n Transilvania se desfoar o abil ofensiv economic, n scopul susinerii autonomiei politice i economice a judeelor cu populaie preponderent maghiar. George Soros este unul din protagonitii acestei ofensive maghiare n Ardeal. Creterea influenei maghiare n Ardeal conine o strategie bine pus la punct, care urmrete nite linii de aciune bine stabilite. Acestea sunt: Retrocedarea imobilelor, terenurilor i altor bunuri care au aparinut nobilimii maghiare i cultelor specifice etniei maghiare. Aciunile ntreprinse pe aceast linie sunt susinute pe baza fostului statut de naiune privilegiat a Principatului Transilvaniei n care etnia maghiar deinea puterea politic i economic. Existena acestui statut a permis consemnarea proprietilor n mai multe documente folosite n prezent att de istoriografia ungar, ct i de ctre descendenii familiilor nobiliare maghiare pentru a justifica i solicita imperativ aplicarea principiului Restitutio in integrum, principiu care, aplicat fr discernmnt n Transilvania, ar afecta interesele fundamentale ale populaiei majoritare romneti, mergndu-se pn la contestarea originii acesteia i a dreptului legitim de a tri n aceast zon. Pe baza dreptului istoric de proprietate este solicitat retrocedarea, n prima faz, a unor imobile i terenuri dintre care mai reprezentative pentru etnicii maghiari, sunt la ora actual urmtoarele: Timioara: Casa maghiar i Liceul Piarist; 394

Oradea: Universitatea, Facultatea de Stomatologie,

(revendicate de Fundaia

maghiar catolic Caritas), Muzeul rii Criurilor (revendicat de ctre Biserica Catolic). Tot n cadrul judeului Bihor mai sunt revendicate Castelul din Cighid, cldirea spitalului din Borod (de ctre o persoan din Debrecen/Ungaria) i terenul pe care se afl Marghita (de ctre Biserica Reformat din Oradea). Satu Mare: sunt revendicate toate imobilele i terenurile care au aparinut nobilimii maghiare i Bisericii Reformate, parte din ele fiind deja obinute, cu sprijin parlamentar i al autoritii locale. n judeul Cluj, n perioada 1995-1997, o serie de asociaii culturale i turistice au fost preocupate s identifice monumente istorice i cldiri sub motivaia editrii unor lucrri tiinifice. Documentele obinute au fost folosite pentru nceperea unor procese de recuperare a acestor imobile, folosindu-se din plin prevederile legii privind restitutio in integrum. Sunt vizate de asemenea, diverse obiective de genul celor menionate anterior, n oraele Sf. Gheorghe, Braov i Slaj, totaliznd astfel o list impresionant de cldiri i terenuri. Extinderea societilor comerciale cu capital mixt, romno-maghiar, n vederea realizrii unui control tot mai accentuat al activitii economice. Din anul 1997, este n curs de derulare o puternic ofensiv economic a capitalului ungar n Transilvania. Astfel, prin intermediul bisericii catolice, etnicii maghiari au fost dirijai s-i preschimbe cupoanele n aciuni la diverse societi ce prezentau interes de complementaritate sau posibile concurente pentru industria uoar ungar, care a luat un deosebit avnt. Blocajul financiar i speculaiile bursiere au dus aceste ntreprinderi n pragul falimentului sau la subevaluarea capitalului propriu, prin scderea cursului aciunilor, care au putut fi astfel achiziionate foarte ieftin. Este cazul ntreprinderii Armedica, al crui pachet majoritar de aciuni a fost achiziionat de societatea Gedeon-Richter, cu capital majoritar maghiaro-german, urmnd apoi aprobarea n funciile de conducere a personalului loial acionarului principal maghiar, amplasarea n interiorul intreprinderii importul de medicamente din Ungaria. a drapelului maghiar, impunerea folosirii limbii maghiare i orientarea produciei spre realizarea unor produse secundare care s faciliteze

395

La fel s-a procedat n cazul fermelor de tip Avicola, care, prin scderea artificial a valorii aciunilor i prin scumpirea furajelor, au fost aduse n incapacitate de plat sau au fost falimentate. De asemenea, a luat amploare micul trafic cu produse alimentare, care devine o adevrat concuren pentru produsele romneti. Transilvania, n general, i zonele din vest, sunt transformate n adevrate piee de desfacere, neoficiale, ale industriei alimentare ungare. i n domeniul exploatrii forestiere s-a produs un adevrat jaf nc din anul 1990, n special n judeele Harghita i Covasna, n condiiile n care Ungaria este deficitar la aceast materie prim. Se poate aprecia c inteniile de a penetra economia din Transilvania se realizeaz prin intermediul unor firme ale minoritarilor maghiari, aflate n relaii cu firme din strintate, tot ale etnicilor maghiari. Astfel firmele Wuc i Confortomega din Cluj-Napoca, conduse de Zoltan Arpad, reprezint interesele firmei Polus din Canada, al crei patron majoritar este tot un etnic maghiar. De asemenea, se acioneaz prin intermediul Asociaiei maghiare a specialitilor din Transilvania, care coordoneaz activitatea specialitilor romni de etnie maghiar din zon, acetia furniznd investitorilor maghiari informaii care s-i avantajeze n raport cu partea romn. Asociaia este condus de Varga Bela, profesor la Universitatea Transilvania, din Braov. Susinerea financiar a etnicilor maghiari, cu intervenia unor bnci din Ungaria. Investitorii romni de etnie maghiar sunt puternic susinui de ctre banca Pater din Trgu Mure (filial a Budapest Bank din Ungaria) i de fundaia Lam din Ilieni, judeul Covasna. Se acioneaz pentru deschiderea unei filiale a bncii i n Braov. Fundaia Lam ( Fundaia pentru ncurajarea agriculturii particulare i a dezvoltrii agricole din judeul Covasna) s-a constituit n anul 1993, ca reprezentan a fundaiei Heks din Elveia, la iniiativa preotului reformat Kato Bela din comuna Ilieni, care este i preedintele acesteia. Respectiva fundaie i desfoar activitatea prin intermediul Bisericii reformate i are ca principal scop ajutorarea cetenilor de naionalitate maghiar pentru cumprarea de terenuri i prestarea de ctre acetia a unor activiti economice private: peste 60 de persoane

396

de etnie maghiar au fost mprumutate, fr dobnd, cu sume ntre 500-95000$, cu scopul declarat de sprijinire a investiiilor n agricultur. Finanarea agenilor economici din Transilvania se realizeaz i prin creditele acordate de bncile din Ungaria, cu condiia ca minimum 65% din produsele importate s fie produse n Ungaria. n acest context, se remarc activitatea financiar desfurat de Romanien American Enterprise Fund care acord credite n afaceri cu cele mai mici dobnzi de pe pia, n valoare de maximum 15000$, avnd durata de rambursare de pn la 18 luni. Afacerea se deruleaz n cadrul programului Capa, partea american fiind reprezentat de nimeni altul dect miliardarul George Soros. ROMNIA a doua Palestin? Aparent bizar, ntrebarea are, aa cum voi demonstra n cele ce urmeaz, o baz ct se poate de real. tiu c majoritatea celor care sunt la curent cu evenimentele politice actuale privesc Israelul drept cel mai puternic stat din lume care, prin colosala sa putere financiar i prin cahalurile sale (guverne oculte evreieti care exist n orice ar), dicteaz politica statului respectiv conform propriilor sale interese. Cel mai gritor exemplu n acest sens este recentul complot sionist - Sexgate - din S.U.A. unde preedintele Clinton, amestecndu-se n treburile interne ale Israelului, a simit din plin fora Cahalului din ara sa, fiind acum adus n situaia umilitoare de a fi o simpl marionet n slujba stpnilor si. Pentru majoritatea oamenilor politici, chiar dac recunosc sau nu, scandalurile sexuale n care a fost implicat Bill Clinton au avut un singur scop - realizarea intereselor israeliene care urmresc crearea unui Israel Mare, care s se ntind de la Eufrat la Nil. Un astfel de stat, dei a fost promis de Dumnezeu lui Avraam, nu va putea fi creat, conform afirmaiilor profeilor evrei, dect dup venirea pe pmnt a lui Mesia, care va pune capt celui de-al treilea rzboi mondial pe care, contient sau nu, prin umilirea lumii arabe, evreii sunt la un pas de a-l declana. Dac avem n vedere i instabilitatea politico-financiar, n special din Rusia i Asia (realizat prin F.M.I. i Banca Mondial), putem spune c scenariul acestui rzboi, transmis de Dumnezeu profetului Ezechiel, a nceput s se desfoare (Ezechielcap. 38,39). Este vorba de o alian format de Rusia, rile arabe i rile asiatice care vor

397

ataca Israelul i America. Pentru a demonstra c Israelul Mare va fi creat dup venirea lui Mesia, voi prezenta un mic fragment din lucrarea Ierusalim! de Larry Collins i Dominique Lapierre: i totui, n acest carusel al fericirii (fericire generat de decizia Adunrii Generale a Naiunilor Unite, din 29 noiembrie 1947, care a mprit Palestina ntre evrei i arabi - n.a.) se auzeau i voci nemulumite. Cu capetele plecate, n sanctuarul ntunecos al sinagogii lor, conductorii sectei evreieti ortodoxe, de un fanatism turbat, Neturei Karta, ineau, de-a dreptul doliu. Pentru aceti oameni profund religioi (n prezent ei spijin guvernul condus de Netanyahu - n.a.) care credeau c numai i numai Divinitatea putea porunci ntoarcerea evreilor acas, statul pe care-l srbtoreau conaionalii lor era o blasfemie: un miracol furit de mini omeneti, cnd nu puteau fi permise dect cele dumnezeieti!. Prin venirea lui Mesia, pe lng crearea Israelului Mare, vor fi soluionate i diferendele dintre evrei, cretini i musulmani, ndeplinindu-se astfel profeiile biblice. Voi da numai dou exemple: Toate neamurile pmntului vor fi binecuvntate n smna ta (promisiunea fcut de Dumnezeu lui Avraam, n.a.) pentru c ai ascultat de porunca Mea! (Geneza 22:18). Israel va fi al treilea, unit cu Egiptul i cu Asiria, ca o binecuvntare n mijlocul Pmntului. Domnul otirilor i va binecuvnta i va zice: Binecuvntat s fie Egiptul, poporul Meu i Asiria, lucrarea minilor Mele, i Israel, motenirea Mea! (Isaia 19:24-25). Formarea Statului Israel, ca i Biblia pe care evreii au dat-o omenirii sunt, la o prim analiz, foarte greu de neles. De aceea, foarte muli oameni ignor aceste aspecte. Voi da un exemplu: sunt puini cei care tiu c, pentru mplinirea profeiei biblice privind prima strngere a evreilor din toat lumea, profeie ce viza crearea statului evreu, fostul prim-ministru al Israelului, Itzac Shamir, a susinut o alian cu Hitler, cu Germania Nazist, contra Marii Britanii (Bar Zohar, Ben Gourion, Le Prophete arm, Paris, 1966, p.99). Profeii evrei vorbesc de dou strngeri laolalt ale evreilor din toat lumea. Muli rabini greesc creznd c prima stngere a avut loc dup ce s-au ntors din robia babilonian unde au fost dui n anul 586 .Chr. Atunci au fost cei din Babilon, nu din toat lumea. Prima stngere a evreilor din toat lumea avut loc, deci, cnd s-a creat statul evreu, n perioada 1947-1948, continund i ulterior. n prezent, tiind ce se va ntmpla n Israel, evreii ncep s fug, pregtindu-se pentru a doua strngere din toat lumea. Despre acest eveniment profeii evreilor vorbesc pe larg (ei nu i prea citesc; prefer Talmudul). Am ales dou exemple din Vechiul Testament: n ziua aceea, vlstarul lui Isaia (Mesia - n.a.) va fi ca un steag pentru

398

popoare; neamurile se vor ntoarce la El, i slava va fi locuina Lui. n acelai timp, Domnul i va ntinde mna a doua oar, ca s rscumpere rmia poporului Su, risipit n Asiria, n Egipt, n Patros i n Etiopia., la Elam, la incar i la Hamat i n ostroavele mrii. El va nla un steag pentru neamuri, va strnge pe surghiuniii lui Israel i va aduna pe cei risipii ai lui Iuda, de la cele patru capete ale Pmntului. (Isaia 10:10-12). n versetul de mai sus se vorbete despre o rmi a poporului evreu. Din cele care urmeaz putem deduce unde se va duce majoritatea acestui popor: Leam fost un TEMPLU pentru ctva vreme, n ARA n care au venit (Ezechiel 1:16). Singura ar din lume n care exist un templu identic cu cel descris de profetul Ezechiel este Romnia, templul fiind Casa Poporului. Aspectul delicat al acestei probleme acum ncepe. Evreii, dup cum vom demonstra n continuare, au luat de mult n calcul Romnia ca loc unde s creeze statul evreu, iar mai nou, ca loc de refugiu n caz de rzboi. Cel de-al II-lea rzboi mondial i-a determinat s plece din ara noastr. n prezent, dup ce ne-au acuzat c i-am omort cu sutele de mii (istoricii i rabinii evrei neag acest lucru) vor s se rentoarc. Doar 700.000 de familii. Dac nainte de rzboi erau 700.000-800.000 i au fost omori, cine revendic proprietile? Morii? Au nviat? Dac romnii i-au omort, de ce nu se duc n Ungaria, cu George Soros n frunte? De frica anti-semitismului feroce al ungurilor vor s dea Transilvania acestora, doar ca lor s le fie bine. Planul prin care evreii doresc ocuparea Romniei exist n arhivele israeliene, XVI, p. 719, 1866. Dac voiesc s ne cucereasc, n-au dect s-o fac ... fis, ca toate naiile, cu arma n mn- afirma, referindu-se la evrei, marele poet Mihai Eminescu (Scrieri Politice Literare, Ed. Minerva 1905, p. 111). n cazul n care profeiile biblice se vor mplini i, mpini de rzboiul din Orientul Mijlociu, evreii vor veni n Romnia, ei trebuie s uite Talmudul i s-i citeasc profeii. Dumnezeul lor este i al nostru. Evreii ne vor fi stpni, iar noi, romnii, slugile lor. n lucrarea sa Pericolul ovreesc, J.D. Protopopescu, n 1922, afirma urmtoarele: Cnd venim n lume, motenim, o dat cu ara i limba strmoeasc, i obligaiunea de a ne apra naionalitatea. Nu putem da cu piciorul tuturor sacrificiilor fcute de strmoii notri pentru a construi aceast ar, orict de scump ni s-ar plti acest gest, ci avem datoria de a ne apra ara.i naionalitatea cu toat energia de care suntem capabili. Avem, aadar, datoria de a lupta n contra ovreilor, ruilor sau oricrui alt popor care vrea s ne rpeasc libertatea, fie politic, fie economic. S ne ncordm forele fizice i intelectuale i s luptm fr preget, pentru ca Neamul

399

lui Mihai Viteazul i tefan cel Mare s nu devin o turm de iloi ntr-o Nou Plestin. n 1868, treizeci de deputai romni, avnd n fruntea lor pe preedintele Camerei, au denunat Guvernului (expunerea de motive a proiectului de lege contra emanciprii evreilor din Romnia a fost publicat n Monitorul Oficial din 1868 chestiunea ovreiasc) i, n acelai timp, lumii ntregi c evreii ncearc s nfiineze n Romnia acel stat evreiesc care ar fi prima realizare a ideilor lor de dominaie asupra popoarelor cretine: Presa vremii din ntrega Europ a redat strigtul de disperarea al Poporului Romn: Evreii vor s fac din Romnia, Palestina i din Bucureti, noul Ierusalim. n 1913, savantul romn dr. N.C. Paulescu, cel care a fost privat de primirea premiului Nobel pentru medicin n urma descoperirii insulinei, afirma n lucrarea Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria urmtoarele: Romnia, cu pmntul ei excesiv de fertil i cu locuitorii ei buni, blnzi ca nite miei i, mai ales, naivi ca nite copii, este un fel de El Dorado (ar de aur) care ar constitui o prad bogat, un adevrat Rai pmntesc pentru poporul lui Israel. Dezvluirea planurilor de ocupare a Romniei i-a atras furia evreimii, fiind, prin toate mijloacele, mpiedicat s primeasc Premiul Nobel. Tot doctorul N. Paulescu afirma c, n lucrarea lui L. Chabauty, Les juifs, nos matres sunt scrise urmtoarele: De vreo 30 de ani, adic de pe la 1850, evreii caut s-i creeze acest centru naional, aceast ar israelit, n provinciile danubiene, astzi regatul Romniei. Dei pare depit de realitatea istoric, problema nfiinrii unui stat evreu n Romnia este mai aproape de mplinire ca niciodat. n cele 9 lucrri pe care le-am scris, n ciclul Lumi paralele, am expus, pe larg, confruntarea dur care a existat de mii de ani ntre evreii mondialiti i cei naionaliti. Acetia din urm, care au dorit i au reuit s nfiineze Statul Israel n teritoriul promis de Dumnezeu lui Avraam, merit toat stima celor care au citit i au neles profeiile Vechiului i Noului Testament. Celorlali, mondialitilor, le amintesc cuvintele profeilor: De te voi uita, Ierusalime, usuc-mi-se dreapta i lipeasc-mi-se limba de cerul gurii, dac nu-mi voi aminti de tine, Sion.Mondialitii sunt acei evrei care consider c ara lor e aceea n care se simt bine. Sunt lipitorile care o sug, pn nu mai rmne nimic din ea. ncercnd s fac o sintez a acestor aspecte, lucru destul de greu, dar absolut necesar pentru o analiz obiectiv i lucid a inteniilor unor evrei fa de Poporul Romn, am avut norocul s o gsesc excelent realizat n revista Atac la persoan, de ctre redactorul-ef al

400

acesteia, domnul Drago Dumitriu, sub titlul O aciune mondial concertat - Lichidarea lui Netanyahu i a Israelului (9 februarie 1998). nainte de a prezenta cteva fragmente din acest articol, in s menionez faptul c am fost profund indignat citind pe prima pagin a revistei Atac la persoan (din 14 septembrie 1998) urmtoarele: Sfidnd Constituia rii noastre i drepturile omului, Comunitatea Evreiasc din Romnia cere ca revista noastr s fie interzis. n acest timp, imaginea ne este compromis, n toat lumea, prin agenii internaionale de pres i canale de Televiziune care transmit date mincinoase despre Atac la persoan. n continuare, voi prezenta fragmentele menionate din articolul redactorului-ef Drago Dumitriu: Criza politic din Orientul Mijlociu este cea mai periculoas etap a sfritului de mileniu. Practic, s-a ajuns la confruntarea ideilor i conceptelor materializate, de trei milenii, prin societi progresiste, ierarhice i discrete. nc de la formarea acestor societi, poporul israelit s-a mprit n dou curente ultraantagonice, ce i continu, i astzi, att existena ct i nemiloasa confruntare. Unul din curente susine supremaia evreiasc mondial, cu sprijinirea elementelor evreieti din fiecare ar, conform principiului Ubi bene, ibi patria, negnd, practic, dependena evreilor de pmntul lui Iacov-Israel. (Acetia vor desfiinarea revistei Atac la persoan i consider Romnia pmntul pe care trebuie s-l cucereasc - n.a.). Cellalt curent, deosebit de vitregit de-a lungul istoriei, are doctrina Eretz IsraelPmntul lui Israel. Anume, crearea statului israelit pe vechile teritorii biblice, ca stat independent. Puternic susinut financiar i politic, primul curent, mondialist, a dorit crearea puterii evreieti oriunde n afara Israelului. Astfel, evreii mondialiti domin America, Frana, Africa de Sud .a. Crearea statului evreu s-a format sub imperiul unei strategii diabolice, anume din dorina de a crea statul care, n scurt timp, s fie distrus de vecini - arabii. Se mpucau doi iepuri, se ddea o lovitur cumplit curentului pro-statal, naionalist, i se crea o aur de victim tuturor evreilor, aur de care aveau s profite, ca i dup rzboiul mondial, mondialitii din America i Frana. Nimeni nu i-a nchipuit, ns, puterea de rezisten i credin n destin a evreilor. Nici puterea antic a pmntului lui Israel. n fond, n-au crezut nici n destin, nici n scrierile sfinte ... Ultimele incidente, al cror subiect este Benjamin Netanyahu, dovedesc clar c S.U.A. i Occidentul i vor sfritul, ct mai rapid, vajnicului om de stat israelit ... marile puteri

401

influenate de mondialiti sunt hotrte s l lichideze pe Netanyahu i, cu aceasta, chiar spiritul naionalist israelian. inta ulterioar: statul Israel! O jertf de snge nchinat aurului. Articolul Antisemitismul la el acas ... publicat n revista Romnia Mare din 25 septembrie 1998, de ctre domnul Paul Suditu, m determin s fac unele comentarii. Dei pare mai aproape dect oricnd, crearea statului evreu n Romnia nu se va produce, deoarece evreii au acum ara lor. Contestat de muli rabini, evenimentul formrii statului Israel a fost prezis de profei: n vremea de apoi, vei merge (coaliia ruso-arab, creia i se vor altura i rile din Orientul ndeprtat - n.a.) mpotriva rii ai crei locuitori, scpai de sabie (suferinele ndurate de evrei din anul 70 d. Chr. pn la crearea statului Israel - n.a.), vor fi strni dintre mai multe popoare pe munii lui Israel care mult vreme fuseser pustii (Ezechiel 38:8). Unirea forelor naionaliste din Romnia i viitorul rzboi mondial vor mpiedica destrmarea rii noastre, dei contextul politic actual este aproape identic cu cel din 1940, cnd mai multe partide politice sinucigae, n primul rnd P.N.., grupate n jurul regelui nebun Carol al II-lea, cum l-a denumit filosoful Nae Ionescu, au acceptat sfrtecarea granielor Romniei Mari, fr ca Poporul Romn s fie consultat i fr s se trag un singur glonte. i atunci evreii urmreau crearea statului lor n Romnia. Acum au un stat pe care, ct de curnd, vor trebui s-l apere. C. Lazarovici, din Tel-Aviv, care a insultat grav Poporul Romn, afirm c N. Ceauescu a trebuit s moar fiindc n-a respectat angajamentul fa de evrei, refuznd s se mai mprumute de la F.M.I., Banca Mondial etc. Lipsa de judecat i vederea ngust a acestui evreu mondialist nu pot concepe consecinele dezastruoase ce se vor abate asupra statului Israel din cauza acestor organisme financiare. Recent (21 septembrie 1998), academicianul Leonid Abalkin, consilier principal al noului prim-ministru al Rusiei, Evgheni Primakov, declara urmtoarele: Dac n Rusia va veni la Putere o dictatur, atunci vinovat va fi numai directorul F.M.I.. Michel Camdessus. Aa se va face coaliia ruso-arab. Probabil, C.L. va prsi oraul Tel-Aviv cnd va ncepe conflictul i va veni n Romnia s-i scape pielea, la fel ca muli ali evrei care, doar n sectorul 4 din Bucureti, au umplut cutiile potale ale blocurilor cu oferte, de genul: Cumprm imobile pentru cetenii romni stabilii n strintate. Pentru cei interesai, firma se numete Ruset & Avram International Trad. Inc. S.R.L. C.L. greete grav susinnd c evreii (de teapa lui) vor injecta populaia cu SIDA. Au i fcut-o. Informaii la: ziaristul italian Mino Damato, care conduce Fundaia Bambini in emergenza, dr. Cristian Apetrei - Laboratorul de Virusologie din Iai i prof. dr. Ioan Tnanu

402

de la spitalul Sf. Spiridon din Iai. Acetia au dovezi clare i au atras atenia opiniei publice, dar degeaba. Reamintesc c prin Ordinul M.S. 1349/13.07.1995, fundaia masonic ROTARY s-a ocupat de vaccinarea copiilor. Nu o incriminez. Ar trebui s se fac cercetri. Spre satisfacia lui C.L.. nu le face nimeni. C.L. susine c Romnia este grdina evreilor i acolo vom furi noul stat Israel. Romnia nu va fi niciodat grdina evreilor, dar Israelul, din cauza mondialitilor, va fi sigur mormntul evreilor. Din nefericire pentru ei, majoritatea nevinovai, evrei naionaliti, nu trdtori ai religiei iudaice precum C. Lazarovici, vor plti cu viaa greelile semenilor lor. Vor muri cu gndul la Israelul Mare pe care, conform profeilor Vechiului i Noului Testament, la sfritul Armaghedonului, l vor dobndi: Atunci voi strnge toate neamurile la rzboi mpotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luat, casele vor fi jefuite i femeile batjocorite ... n toat ara, zice Domnul, dou treimi vor fi nimicite, iar cealalt treime va rmnea. Dar treimea aceasta din urm o voi pune n foc, i o voi curi cum se curete argintul, o voi lmuri (scoaterea din cap a ideilor mondialiste - n.a.) cum se lmurete aurul (Zaharia 14:2 i 13:8-9). Pn la lmurirea evreilor, romnii ar trebui s in cont de cuvintele lui Simion Mehedini: Ori ne ridicm pe planul Istoriei, alturi de naiile care au ajuns pe treapta cea mai nalt, lipindu-ne de pmntul nostru prin folosirea intens, dar prevztoare a tuturor izvoarelor de energie naional, ori vom fi fr doar i poate ntrecui de alii i eliminai dintre propriile noastre hotare. Numai noi, evreii, suntem n msur s decidem cine s conduc Romnia, pentru c numai nou ne-a dat Dumnezeul lui Israel aceast putere suprem. Astfel delireaz prin TelAviv Cezar Lazarovici. Ali mondialiti (nu merit s-i denumensc evrei deoarece a insulta statul Israel) etaleaz aceeai patologie n Romnia, sau chiar prin nalte foruri mondiale, unde se pune la cale federalizarea Romniei, n timp ce, culmea sfidrii, tot romnii sunt acuzai de antisemitism. Cel mai recent exemplu este al ziaristului Mihai Antonescu, de la sptmnalul Atac la persoan care, pentru un pamflet de 5 rnduri, risc o pedeaps maxim de 5 ani nchisoare. Perspectiva exodului masiv din Israel n Romnia, n cazul izbucnirii unui conflict armat, i determin pe mondialiti s ia, preventiv, msuri dure mpotriva presei din Romnia. S nu cread C. L. i Brucan (citat de C. L.) c din 20 de milioane de romni proti nu se va gsi o mn de romni detepi care s-i trezeasc pe mondialiti la realitate - realitatea statelor naionale i unitare, de exemplu Israelul Mare i Romnia Mare. Acestor evrei internaionaliti, mai corect spus TRDTORI AI STATULUI ISRAEL, le voi transmite cteva puncte de

403

vedere ale domnului Michael Shapiro, membru activ al comunitii evreieti din New York, avocat, compozitor i scriiitor care, n excelenta lucrare Mndria evreiasc, afirm urmtoarele: Evreii ar trebi s fie mndri de motenirea lor. Cel mai adesea nu sunt. Muli evrei, mai ales n America, vor s fie precum ceilali. Mai bine s fie simpli ceteni ai rii lor, participani la marele experiment social al naiunii i invizibili pentru curioi, dect s fie pur i simplu evrei ... LAUDA DE SINE nu este un substitut pentru nelegerea minunatelor dogme ale gndirii iudaice ... Ierusalimul a fost ntotdeauna un LOC DE NTOARCERE, nu de prsire ... Pacea din Orientul Mijlociu n-ar trebui s fie att de iluzorie pentru popoare cu origini comune ... Dac trebuie s existe un sfrit al antisemitismului i al prejudecii evreilor contra cretinilor, aceasta se va ntmpla cnd evreii i cretinii vor recunoate c religiile lor se trag din aceleai rdcini... S fii evreu nu nseamn s ai doar o relaie de supunere cu Dumnezeu. Mndria evreiasc, n cel mai bun sens, presupune CUNOATEREA PORUNCII DATE POPORULUI IUDAIC DE A ALEGE CU NELEPCIUNE CEEA CE ESTE BUN, NU DOAR N FAVOAREA LOR NII, CI PENTRU NTREAGA UMANITATE. Viaa romnilor, aa cum o plnuiete Francmasoneria Puini dintre noi mai reflectm profund asupra a ceea ce a devenit la ora actual viaa noastr. Unii ne spun c trebuie s ne trim viaa, c e mai bine s lsm cugetrile pentru vremea cnd vom fi btrni. Aceast situaie se poate compara cu aceea n care am juca un joc ale crui reguli le aflm abia la sfrit, iar dac ne pstrm n aceast situaie nu ar trebui s fim surprini c, jucnd dup reguli greite, am pierdut lamentabil jocul. Totui nu este vorba de un joc oarecare, ci de unul cu totul special, care este chiar viaa noastr. Paradoxal, chiar dac nu tim de unde venim n aceast via i unde vom ajunge dup ce aceasta se va ncheia, nu avem timp s ne oprim i s ne ntrebm ncotro mergem. Prini n acest cerc vicios, puini mai au puterea s spun vreau s tiu cine sunt, vreau s-mi triesc viaa cu adevrat liber! Articolul de fa ne propune s meditm la ntrebarea dac ntr-adevr aceasta este viaa pe care o vrem, dac noi ne facem viaa sau dac nu cumva un anumit mod de via ne este impus... Pentru majoritatea romnilor, existena este intrat n deriv, iar curgerea timpului se nteete, parc. Romnii nu mai au repere de via memorabile. Viaa s-a mbolnvit de cenuiu, de monotonie i dintr-o dat ne-am dat seama c vremea vieuirii

404

noastre nu mai are rbdare s ofere zile cu gust demn de aducere aminte, nopi cu parfum de neuitat, rgazuri nstelate de fericiri imposibil de pierdut prin vreme. n schimb, sunt mbrcate, n mod artificial, n haine srbtoreti, ntmplri lipsite de nsemntate, doar-doar vom ncetini, cumva, fuga secundelor. Oamenii caut s construiasc baraje pentru a domoli cderea spre moartea sufleteasc . Dar strdania romnilor de a opri decderea nu mai are vigoare, deoarece lecia conform creia n unire st puterea unui popor a fost uitat. Strigtul poetului de odinioar Oprete, Doamne, ceasornicul cu care ne msori destrmarea! nu se mai aude demult n sufletele oamenilor, ci a rmas nchis, ntre pagini prfuite (dar care pot fi readuse oricnd la via acolo unde oamenii pun suflet). Majoritatea romnilor merg cu pai obosii pe aceleai drumuri, cu aceleai scopuri banale, zi de zi, fr s mai fie n stare, fr s mai vrea s deosebeasc ziua de azi cu aceea de ieri, pe aceea de mine de cea dinainte. Sufocai de rutina unor viei fr bucurii, nu mai au curajul de a-i ncerca norocul pe crri nebttorite. Traseele drumului lor amintesc de inele trenuleelor electrice cu care se jucau n copilrie. Nu se poate iei din ruta prestabilit dect printr-o catastrof sau, desigur, printr-o minune dumnezeiasc. Numai c romnilor li s-a atrofiat demult gustul pentru miracol, ndejdea ctre fericirile care vin pur i simplu ca o binecuvntare divin. i atunci se mulumesc cu un destin mbibat de plictis, de monotonie, de apatie, care va duce inevitabil, dac nu este schimbat, ctre catastrof. Totui, va trebui s se hotrasc foarte curnd ce aleg: minunea sau catastrofa... n paralel cu timpul lor fugar, politica i ia tributul de nelinite. Altfel trec anii ntr-o ar n care nu eti nevoit s-i bai capul cine ajunge preedinte sau primar. La romni, vacanele nu mai seamn a vacane, ci a fug. Toamnele sunt o povar, pentru c smluiesc n cenuiu toate nemplinirile de peste an. Le alung aa cum alung i iernile, pentru c viscolul se tnguie ca un muribund, iar sub brad st ghemuit srcia. Primverile vin spre ei cu atta fragilitate i cu att parfum efemer, nct rentoarcerea la via devine, de multe ori, trist i dureroas. Canicula verilor le arde buzele, cuvintele, gndurile. Speranele sunt secate, ca un pru de cmpie, n iulie... Dup attea iluzii mutilate, orice plan se ofilete tcut. ntr-un vertij straniu al derutei, ajung s se contrazic n propriile gnduri, visurile se ncaier absurd, rzgndirile curg ca o hemoragie a sufletului.

405

Aproape nimeni nu mai are timp de demersuri spirituale. Clinchetul ultimelor monezi din portofel e ca un lact care nu te las s ptrunzi prin albiile poeziei. E vremea trenurilor care stau prea puin n gar. Lumea modern a fcut ca ndemnul Bate fierul ct e cald ! s prospere. Supravieuim ntr-o vitez care e deja un atentat la drepturile omului. Trim mult mai repede dect n alte epoci. Obsesia de a umple viaa pn la refuz cu diverse sortimente de senzaii a declanat o reacie paradoxal: nu mai avem timp pentru nimic, n timp ce hoii de timp jubilez cci totul merge nc aa cum ei au plnuit. Pragmatismul vremurilor a impus o lege dur: timpul nseamn bani, iar banii nseamn totul. Oamenii au tiat de pe lista prioritilor tot felul de lucruri care in de suflet, de ncntare, de adevrata fericire. Nu mai citim, nu mai meditm la propriile sentimente, nu mai iubim. Un amestec de grab i team de ratare a fcut ca tririle poetice s fie nlocuite cu calcule. Nimic nu se face fr o planificare. Totul trebuie s aib un rost. Tehnica este fascinant, pn n momentul n care rpete hrana spiritual. i trebuie zile ntregi s vezi Muzeul Luvru, parcurgndu-l cu pasul. Dar pe Internet l expediezi n douzeci de minute. Dac citeti Anna Karenina, i ia o sptmn. Dac vezi filmul i ia dou ore. Treptat, lumea optez pentru cele mai rapide modaliti de asimilare, fr s ia n seam faptul c adevratele bucurii sunt legate de fonetul molcom al paginii de carte i de nuanele tulburtoare ale unui Van Gogh contemplat n original. Cine mai are timp s asculte simfonii ntregi? Acum, lumea se limiteaz la nite teme clasice cunoscute, de regul prescurtate drastic i remixate uneori chiar penibil n ritmuri disco. Oamenii trec pe lng monumente i sculpturi ca pe lng stlpii de curent electric. Tradiiile s-au preschimbat n demonstraii de vitez. Nu mai e timp de iubire. Pn la abandonarea n faimoasele mreje ale dragostei, oamenii se intereseaz ce meserie are cel vizat, ct ctig, dac e o persoan dinamic, dac poi avea baz pe el. Dac toate condiiile practice au fost ndeplinite, i face loc i cte un miez de dragoste. Amorurile se consum fr o stare interioar adecvat. Nici un biat nu mai curteaz o jumtate de an o femeie, pentru a ajunge n alcov. Tandreea se consum dup principiul vzut-plcut. Oamenii nu mai au capacitatea de a sesiza sublima atracie sufleteasc ce aduce adevrata mplinire afectiv i d via unei relaii de iubire. Ritualurile sentimentale au ieit din garanie. Totul decurge rapid, goana este principiul fundamental al comunicrii.

406

Oamenii nu mai au timp pentru ei nii. Vor s fac totul deodat. Cndva, fie i numai butul ceaiului era o ndeletnicire ampl, tihnit. n prezent, o mn st pe computer i cealalt pe ceaca de cafea. Apoi, mna de pe computer se mut o secund pe genunchiul amantei, iar mna de pe ceac umbl ntr-un sertar, dup vreun document. ntre timp, ochii se mai plimb i ctre televizor, s nu le scape ceva important. Cu o atenie napoleonic, obsedai de timp i de spaiu, alergnd dup autobuz i dup cumprturi, oamenii s-au dezvat dramatic, de umanul din ei... La prima vedere tot ceea ce a fost descris anterior pare un tablou trist despre nite oameni care au uitat de ei nii. Romnii aproape c s-au obinuit deja cu el. Totul pare o ntmplare nefericit, o boal care-i face pe romni s sufere. Dac cineva ndrznete s spun c totul este de fapt un plan diabolic, foarte abil realizat, este catalogat drept paranoic de ctre pres, este ameninat de serviciile secrete i este treptat scos din viaa social prin diverse manevre care pornesc de la nivele guvernamentale. Prin toate aceste msuri, cineva dorete ca nimic s nu perturbe somnul contiinei romnilor. Srcia, monstrul care ucide lent, dar sigur Romnia Se pare c n mare parte planurile francmasonilor de a ngenunchea poporul romn au avut succes. Francmasoneria a reuit n mare parte s mbolnveasc Romnia de srcie. Dac srcia ar fi doar n exteriorul oamenilor problema nu ar fi chiar att de grav, dar cnd srcia pune stpnire pe suflet, situaia este cu adevrat dramatic. Astfel, srcia nu e numai un disconfort care se manifest n salturi n aceast perioad, ci un mod de via ce declaneaz reacii acute, ntunecnd mai ales mintea oamenilor. Srcia declaneaz cea mai mare parte din certurile conjugale, care nu o dat degenereaz n divoruri traumatizante. Tracasai de o via mizerabil, oamenii se mbat i se ceart, omorndu-i timpul n venica har violent. Femeile blazate i nemulumite de via i vars oful n capul brbailor vicioi i, de aici ncepe infernul. Cine mai tie de la ce a pornit prima ceart? Sociologii tiu: de la srcie. De la lipsa de speran i motivaie care este cea mai grav form de srcie - srcia interioar. Lumea a nceput s priceap c i ofer statului mai mult dect el are bunvoina s returneze ctre populaie. i atunci, printr-o form fireasc de revolt, apare o

407

lehamite p-guboas. Omul nu mai are chef s munceasc i s-i dedice viaa unor cauze pierdute din start. Din ce n ce mai multe segmente din populaie abandoneaz lupta, cutnd refugiu n cele mai inadecvate activiti extraprofesionale. Majoritatea romnilor care emigreaz o fac din cauza srciei. Prea puini mai au i alte motivaii. E o dram s prseti definitiv pmntul prinilor ti. Dac s-a ajuns pn la acest incredibil exod ctre rile dezvoltate, aceasta spune enorm despre dezastrul actual. Foamea e doar unul din chipurile mizeriei umane. n urma ei, ca un cortegiu funebru, vin toate celelalte rzvrtiri: ura, nverunarea, rzbunarea, invidia, furia. n zadar vor treblui psihologii ncercnd s depisteze sursa acestor tare contemporane. Rspunsul e cu mult mai prozaic i mai concret dect s-ar fi putut bnui. Suntem att de sraci, nct ne-am nvelit n viciu ca ntr-o vest antiglon. Pcatul nostru zilnic (ignorarea sufletului) a devenit o absurd form de aprare. Mai tim oare cum arat o carte? Recentul sondaj C.U.R.S. a semnalat o realitate dramatic. Apetena i preocuparea romnilor pentru cultur au sczut att de dramatic, nct ar trebui s fie gsit rapid o soluie de oprire a derapajului spre dezastrul numit incultur. Din cercetarea realizat de C.U.R.S. se poate afla c 48% dintre romni nu mai citesc cri. O jumtate din populaia rii a abdicat de la exerciiul minii, de la fericita zbav despre care cronicarul spunea c: nu este alta nici mai frumoas nici mai cu folos n toat viaa omului zbav, dect cetitul crilor. Exist oameni care nu au putut niciodat strbate pn la capt traseul dificil al unei lecturi complete, care au rsfoit cu sil i obid o carte i apoi au rmas cu gustul eecului. colile nu mai gsesc, se pare, mijloace convingtoare pentru a-i antrena pe copii n sportul minunat al cititului. Cu scuza c, dup revoluie, crile au devenit inaccesibile din cauza preurilor imense, oamenii au renunat s citeasc. Aceia care nu sunt dispui s fac asemenea investiii n cultur sunt gata s plteasc fleacuri de pe urma crora satisfaciile sunt nzecit mai mici i mai puin durabile. n fiecare ora, n fiecare cartier, n cele mai multe dintre comune se gsete cte o bibliotec pentru cei care nu au ntr-adevr bani de dat pe cri. Dar fiele bibliotecilor din ar sunt tot mai goale, oamenii nu-i mai ostenesc paii pn n locurile n care se afl

408

depozitat nelepciunea marilor crturari ai pmntului. Scuzele sunt mincinoase. Cei care doresc s citeasc pot gsi cri. Mai rmne s se hotrasc s renune la obiceiul cronofag al privitului la televizor, patima pguboas a ultimelor decenii, s renune la nepsare i s refuze tentaia comod a necunoaterii, pentru a gsi apoi curajul de a cuta comorile spirituale din cri. ngerii Justiiei Divine Prin nelegiuirile pe care le comit, francmasonii vor ca oamenii s cread c Dumnezeu a uitat de oameni, i c acum forele satanice conduc Pmntul. C acest lucru nu este adevrat, o arat numeroase semne divine: miracole (pe care oamenii sunt educai s nu le cread), apariii divine (ale Fecioarei Maria), informaii spirituale propagate de micrile spirituale divin inspirate, etc. Un exemplu zguduitor al faptului c forele divine sprijin umanitatea pentru a depi situaia de decdere pe care o traverseaz, este i cazul pe care vi-l prezentm n continuare: numeroase incendii (peste 600 de cldiri), a cror cauz nu a putut fi determinat sub nici o form de anchetatori, au fost semnalate peste tot n lume, strnind bnuiala c originea lor este legat de intervenia divin. Primul care a emis aceast ipotez este preotul italian Marco Galone, care susine c aceste incendii misterioase care au avut loc ncepnd cu luna iulie a anului trecut n mai multe ri, printre care Statele Unite, Israel, Irak, i n alte state ale Orientului Mijlociu, sunt semne ale justiiei divine. Peste 900 de martori au asistat nmrmurii la exploziile i incendiile care au cuprins diverse cldiri i alte locuri unde poliia suspecta desfurarea unor activiti necurate. Intrigai de legtura evident ntre distrugerea unor astfel de edificii i manifestarea justiiei divine, nalii prelai de la Vatican au ordonat deschiderea unei anchete proprii, numindu-l la comand pe preotul Marco Galone. Acesta, o adevrat autoritate n materie, fiind autorul ctorva tratate despre existena i intervenia ngerilor, a fost nzestrat cu o echip de ali cinci anchetatori, printre care un fizician i un fost comisar-ef de poliie. Pe msur ce rapoartele despre focuri devastatoare care se iscau ca din senin n ntreaga lume asaltau Vaticanul, investigatorii se convingeau din ce n ce mai mult c este vorba despre pedeapsa lui Dumnezeu, adus la ndeplinire de aa-numiii ngeri ai Justiiei Divine. Iat ce declar printele Galeno: Nu poate fi vorba despre aciunile unor fiine umane. Nenumrai martori, printre care poliiti i militari, au afirmat c au asistat la scene n

409

care imeni ngeri, purtnd sbii de foc, au prsit n zbor locul incidentelor. Ei au mai descris cum ngerii incendiau cldirile respective, lovind sbiile de pereii exteriori, pn cnd acetia luau foc. Dar despre ce gen de cldiri este vorba, mai exact? Un recent caz este cel al exploziei unui depozit de lng Ierusalim, unde poliia bnuia c exist o fabric secret de explozibil, aparinnd teroritilor arabi. Un alt exemplu este acela al unei case dubioase din zona sudic a oraului Los Angeles, loc preferat de ntlnire a traficanilor de droguri din zon. Pompierii venii s sting incendiul declanat puteau s jure c au vzut cel puin zece ngeri, prsind locul dezastrului, dup ce i-au ndeplinit misiunea. Acelai lucru l susin i martori oculari ai unui incident asemntor petrecut n Bagdad (Irak), unde o explozie misterioas a distrus o cldire suspect de adpostirea unor arme chimice. i cum numrul incendiilor de acest gen a ajuns la 615, e greu de crezut c totul nu este dect o coinciden Proiectul ROIA MONTAN jefuirea poporului romn Toate acestea (planurile secrete francmasonice de dominare a lumii) se vor mplini pentru c noi (francmasonii) avem n mn cea mai mare for modern: AURUL. Cu ajutorul lui (al aurului) puterea noastr va fi mereu glorioas, att pentru c ea va fi imens, ct i pentru c ea va guverna i va conduce independent de poziia liderilor politici (al XXII-lea protocol secret francmasonic din cadrul Protocoalelor nelepilor Sionului) Introducere explicativ Aurul este echivalentul general prin care se exprim valoarea tuturor mrfurilor i produselor, ct i valoarea banilor (de hrtie) aflai n circulaia monetar. La nceputuri, a existat schimbul nemijlocit de bunuri cu valoare egal: un asemenea schimb avea loc ntre dou persoane, fiecare posednd un bun pe care voia s-l schimbe pe un altul deinut de cellalt. Mai apoi oamenii au nceput s foloseasc ca mijloc de schimb anumite obiecte ce aveau o valoare intrinsec, cum ar fi scoicile decorative, blocurile de sare, bucelele de metal preios sau pietrele preioase. Mai trziu, au aprut monedele de metal, ce conineau o anumit cantitate de metal preios, n general aur sau argint.

410

Impunerea francmasoneriei pe plan politic, ncepnd cu secolul al XIX-lea, a condus treptat la punerea n aplicare a strategiilor sale viznd controlul financiar asupra valorilor fixe, metalele preioase, cheia nstpnirii economice i politice depline asupra naiunilor lumii. nc din 1869, n discursul programatic privind trecerea n revist a progresului realizat n munca de stpnire a lumii, inut la Praga de rabinul Reichhorn, se preconiza ca: Noi, nelepii francmasoni, , s ncercm s nlocuim circulaia aurului cu bani de hrtie. Cuferele noastre vor nghii aurul i noi vom dirija valoarea hrtiilor care ne vor face stpni pe toate poziiile. Astfel, s-a reuit impunerea ideii c era mai convenabil s se pstreze metalul preios n tezaurul unei bnci i s se emit bancnote de hrtie (ce echivalau cu o chitan, certificnd c purttorul deinea o cantitate de metal preios), bancnotele putnd fi schimbate cu metal, la cerere. Fiecare dintre aceste inovaii a fost un pas nainte spre separarea banilor de bunurile cu valoare real. Un pas mai departe a fost fcut la conferina de la Bretton Woods (1944), care a creat Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional. Statele reprezentate la aceast reuniune au czut de acord s creeze un nou sistem financiar mondial, n care fiecare guvern participant se angaja s schimbe la cerere propria moned n dolari americani la un curs stabilit. n schimb, guvernul Statelor Unite se angaja s schimbe la cerere dolarii n aur la un curs de 35 de dolari la 28,35 grame aur. Aceasta introducea standardul aur pentru toate valutele lumii, pe baza rezervei americane de aur depozitat la Ford Knox (aflat sub controlul unui consoriu de bnci multinaionale controlate de francmasoni, prin familia Rothschild). n 1971, pentru a proteja dolarul (era evident pretutindeni c Statele Unite creau, n scopul imensei lor expansiuni economice i militare mondiale, mult mai muli dolari dect puteau echivala cu aurul lor), preedintele Nixon a declarat c S.U.A. nu vor mai schimba la cerere dolarii n aur. Altfel spus, dolarii fr acoperirea lor n aur (prin tezaurele naionale stocate de fiecare ar), nu au absolut nici o valoare. Controlul aproape total exercitat de francmasonerie asupra finanelor mondiale, prin concentrarea bncilor (mpreun cu rezervele lor de aur cu tot) n structuri bancare multinaionale aflate n subordonarea direct a francmasoneriei, ct i politica concertat a forurilor financiare mondiale (francmasonice), Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional, bazat pe finanri condiionate i mprumuturi (pe termen lung, falimentare pentru statele naionale)

411

au condus i vor conduce n ritm accelerat la subordonarea total a rilor lumii. O subordonare iniial financiar (prin pierderea solvabilitii naionale, datorit epuizrii rapide a rezervelor de tezaur pentru plata datoriilor - mereu mai mari i mai grele datorit dobnzilor asumate prin mprumuturile bancare), ulterior politic i naional. Iar cheia, suportul acestei nstpniri a hidrei francmasonice asupra naiunilor planetei este controlul AURULUI. Altfel spus, adevrata independen (economic, politic i deci i naional) a unei ri const n rezervele de aur de care dispune (deoarece valutele nu au o acoperire real). Tezaurizate (n fondurile de tezaur ale Bncilor Naionale) sau poteniale (sub form de zcminte naturale, ce pot fi utilizate n caz de necesitate), aceste rezerve strategice de aur reprezint o adevrat garanie de neatacat a suveranitii economice a statului - cu condiia ca aceste rezerve de aur s rmn n proprietatea naional i n folosina exclusiv a rii. Implicaiile preconizatei catastrofe de la Roia Montan n producia de aur (fin), Romnia ocupa locul al doilea n Europa (dup Rusia). n Romnia minereurile de aur sunt concentrate n dou mari zone auroargentifere din Transilvania: zona Brad (cu centre de extracie la Roia Montan, Gura Barzei, Bia, Zlatna, Baia de Arie), unde exist zcminte de aur nativ i zona Baia Mare, unde se gsesc zcminte de sulfuri polimetalice bogate n aur i n argint. (Cf. Dicionarului Enciclopedic Romn, 1962). Dintre aceste centre de extracie, n zona Roia Montan se afl cel mai mare zcmnt de aur din Europa continental, estimat la peste 300 de tone de aur i 1.600 de tone de argint, avnd o valoare de 3 miliarde de dolari. De notat c, compania canadian implicat n scandalul de la Roia Montan a pltit pentru concesionarea exploatrii aurifere din Roia Montan doar 3 milioane de dolari! Roia Montan este singura exploatare profitabil (produce 320 de kg. de aur pe an, i aceasta pentru c Banca Naional a Romniei nici nu dorete mai mult), celelalte exploatri fiind falimentare (sau, mai bine spus, falimentate). Cealalt mare zon auroargentifer a Romniei, zona Baia Mare, a fost exploatat pn de curnd de un concern australian, n condiii economice, financiare i ecologice absolut dezastruoase pentru ara noastr.

412

Aurul nu era exploatat pentru Romnia, ci pentru a fi vndut n afar de compania australian, ara noastr neprimind dect procente minime din toat aceast afacere. n plus, anul trecut, datorit gravelor neglijene n procesul de producie i a sistemului de protecie neadecvat, s-a produs o grav poluare (cu cianur de sodiu) a apelor din zon, inclusiv a Tisei. La acel moment au existat aprecieri c aceast catastrof ecologic ar fi cea mai mare din Europa, dup dezastrul de la centrala nuclear de la Cernobl. Statul romn este obligat acum de organismele europene s plteasc, pentru poluarea mediului ecologic (Tisa), despgubiri statului ungar, n valoare de 105 milioane de dolari. n concluzie, zcmntul aurifer de la Roia Montan este cea mai important, de fapt unica, rezerv de metal preios a Romniei. Iar acum aurul din Roia Montan, aurul Romniei, a fost concesionat spre exploatare i comercializare exclusiv unei companii strine, care n maxim zece ani preconizeaz s epuizeze definitiv aceast unic rezerv strategic de aur a Romniei. Conexiunile dintre planurile francmasonice de dominare a lumii prin intermediul controlului aurului aplicate i pentru Romnia, recunoscut chiar de francmasoni ca fiind pmntul fgduinei (Noul Ierusalim sau, altfel spus, viitorul centru spiritual al planetei), i afacerea de la Roia Montan sunt mai mult dect evidente Date semnificative * Rezervele de aur estimate oficial: Proiectul companiei canadiene S.C. Gold Corporation Roia Montan vorbete de exploatarea a 300 tone de aur, dar noi credem c este vorba de o cantitate mult mai mare. Rezerva de minereu, spre exemplu, depete 227 milioane tone Dac n prezent, prin metode curate, fr cianuri, se exploateaz 420.000 tone de minereu pe an, compania canadian dorete s exploateze 13 milioane de tone/an. Ceea ce s-ar exploata, n sistemul clasic, n 30 de ani, ei vor s extrag ntr-un singur an! Aadar, producia pentru urmtorii 300 de ani, o ans pentru generaiile viitoare, va fi exploatat n 10 ani. O grab criminal, care va lsa pustiu n urm. Aurul exploatat la Roia Montan va fi vndut n strintate cci Banca Naional a Romniei nu-l cumpr, nu are nevoie (Cel puin deocamdat)! ara noastr rmne doar cu redevena de 2%, cu impozitul pe cele cteva sute de salarii (700 n faza de producie, dup afirmaia d-lui Timi) i cu participarea de 20% din aciuni.

413

i atunci de ce s scoi, n grab, tot aurul din mruntaiele pmntului? De ce s nu exploatezi lent i curat, fr cianur? n urma acestei aciuni criminale iniiate de S.C. Gold Corp, rezerva strategic de aur a Romniei, solvabilitatea noastr naional, va deveni un vis (Eugen Cornea, topograf, prim-vicepreedinte al Asociaiei Alburnus Maior din Roia Montan) Plaiurile Iancului se pregtesc s devin o gigantic rezervaie de cianuri Munii Apuseni fac parte din sufletul romnilor, sunt munii lui Avram Iancu i ai legendarei sale legiuni, sunt munii lui Popa Balint i ai lui Horea, Cloca i Crian. Aici sunt ngropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reuit s treac de Roia Montan. Aici sunt locurile n care dacii i extrgeau aurul, locul de unde romanii au luat sute de tone de aur i de argint i de unde au mai extras nc pn cnd au venit alii, mai puternici. Roia Montan este cea mai veche localitate din Romnia, atestat documentar de 1870 de ani, tbliele cerate descoperite aici datnd din 6 februarie 131 dup Hristos. Alburnus Maior (numele strvechi al Roiei Montan) era n antichitate un important centru comercial. Aici existau piee i mine de aur, se organizau licitaii, era unul din nodurile economice importante ale Europei. Povestea acestor locuri de o specific frumusee este de fapt povestea aurului, cci dup romani au venit ali invadatori, atrai de strlucirea bogiilor din Apuseni. Venic a existat un imperiu care a rvnit la toate acestea, venic s-a purtat o lupt. mpratul roman Traian a exploatat din Alburnus Maior 165 de tone de aur i 1.500 de tone de argint, ducndu-l la Roma. Imperiul Austro-Ungar a extras i el 100 de tone. Bogia acestui loc pare infinit, pentru c noii stpni canadieni sper s scoat i ei, n urmtorii 20 de ani, ceea ce a mai rmas. Dar acum aurul nu va mai fi scos din galerii, ci prin exploatri de suprafa. Iar la suprafa triete istoria. Printre oameni n 10 ani urmeaz ca aici s nu mai fie nimic, dect un deert de cianur de potasiu, un crater colosal care va lua locul satelor rspndite prin muni. Zcmntul milenar de la Roia Montan va disprea i, odat cu el, oraul nsui, bisericile, cldirile, animalele i oamenii; munii vor fi rai, scobii.

414

Cea mai mare exploatare de aur de suprafa din Europa va fi aici. Dup accidentul de anul trecut, de la Baia Mare, cnd au fost deversate ntr-un ru apele cianurate ale unei exploatri aurifere, presa occidental a scris c atunci s-a petrecut cea mai teribil catastrof ecologic european, dup Cernobl. Acum Romniei i se cer despgubiri de ctre Ungaria, n valoare de 105 milioane de dolari. Ei bine, aflai c aceast exploatare de la Roia Montan va fi de o sut de ori mai mare i implicit, riscurile vor fi de o sut de ori mai mari. Sute de milioane de tone de minereu dislocat din muni i de sub satele nefericite ale moilor vor fi depuse ntr-un imens lac amenajat n valea Cornei. Satul va fi mutat, cu istoria sa cu tot i cu bisericile sale, pentru a face loc unei zone n care nu va putea locui nici o fiin. Aceast zon a apocalipsei ecologice va fi otrvit cu sute de tone de cianur, substan folosit n procesul de extragere a aurului. Bogia de pe urma creia au trit romnii de mii de ani este pe cale de a deveni blestemul acestor locuri. Se intenioneaz extragerea a 200 de milioane de tone de minereu, circa 800 de grame de cianur fiind necesare pentru fiecare ton. Aceasta nseamn 200 de mii de tone de cianur lsate libere n natur, n ap, n sol Iar un gram de cianur omoar un bou! Despre rezervele de aur rmase ne spune geologul Aurel Manta: Este aur pentru 200 de ani de-aici nainte, dac l exploatm cum se cuvine, aici mereu va fi aur Nici Ceauescu nu a ndrznit s fac ce vor tia s fac. Ceauescu a expropriat vreo 11 familii prin anii 70 i a distrus cetatea dacic i multe case sunt fcute acum din pietrele perfect finisate ale meterilor daci, dar nu a ndrznit s mearg mai departe. Aici, aurul e sub ora. Iei praf de pe drum i praful la are aur care se poate extrage, separa. nainte, se folosea mercurul. Acum se folosesc cianurile. O ar ce se urmrete a fi umilit Patrulaterul aurului din Munii Apuseni tezaurul nostru naional e pe cale s intre n mna unor aventurieri internaionali care vor s-l sece dintr-o dat, lsnd n urm un peisaj mutilat i otrvit de cianuri. Bisericile sunt pe cale s fie rase din temelii, fabuloasa istorie a locului va fi umilit, batjocorit, tras nc o dat pe roat. Cu buzunarele niciodat stule de

415

bani, responsabilii de azi ai destinelor rii uit c Patrulaterul aurului din Apuseni este, nainte de toate, un Patrulater al istoriei naionale. Acolo, la Albac, la Abrud, la Roia i Cmpeni, s-au scris dou dintre cele mai importante momente ale identitii noastre naionale: rscoala lui Horea i revoluia lui Avram Iancu. Jertfa lor, pltit cu torturi fizice i morale, i-a adus pe moi i pe ardeleni la masa istoriei, lsnd Apusenii n pstrarea ntregului romnesc. Dei primarul din Roia Montan a afirmat c, din punct de vedere arheologic, nu mai exist nimic aici, avea s se dovedeasc c aceast afirmaie era o minciun uria, cci n aceste locuri de pe Dealul Carpeni, de sub stncile vrfului Guri, sunt zeci de ruine dacice i romane, iar ceramica roie a acestor ruine arde printre ierburile culcate de vnturi; adevratele flcri de pe comori sunt resturile de vase, de amfore, pe care noi le clcm n picioare la fiecare pas, pentru c nu avem pe unde trece. Peisajul este terifiant: se vd resturile unei biserici paleocretine abia explorate ce vor fi ngropate n steril, stupefacia las loc unui urlet interior i unei panici care nu poate fi explicat. Sufletul acestui loc al Dealului Carpenilor este copleitor. Cum de aceste locuri nu sunt clasate arheologic, cum de vor fi acoperite de mizeria cianurilor fr mcar s fie dezgropate? Iarba i copacii acoper ct vezi cu ochii zidurile unor construcii nghiite de valurile istoriei. Ale istoriei noastre. i dac sunt clasate, atunci cum s fie sacrificate? i dac vor fi sacrificate, atunci ce a cutat ministrul culturii, domnul Teodorescu, aici, invitat de compania traficantului de droguri? Lumea e pe invers. Unde e Academia Romn, unde sunt acele spirite venic treze, care ar trebui s se lege cu lanuri de pietrele acestea mturate de vnturi, ale sanctuarului ciudat de lng Tul Gurilor, de pe dealul Hbadului, de sub vrful chiolnei? Drumul roman care lega Alburnus Maior (Roia Montan), de Alburnus Minor (Abrud) e aici, trece pe lng ceea ce pare a fi fost un uria sanctuar de form semirotund; o piatr de altar zace prsit; zeci, sute de morminte ale unor timpuri milenare sunt rspndite n ntreaga zon. E mai mult, mult mai mult dect credem. Ni se arat apoi alte i alte guri de min strvechi, de mii de ani, n care nc i astzi se mai poate scormoni pe filoane, dup aur. Simim probabil cu toii o tristee teribil, de cetean al unei republici clcat n picioare de proprii conductori, o ar cu genunchii prbuii n cioburile trecutului su, incapabil s se ridice, incapabil s se apere, incapabil s ridice capul din pmnt.

416

i nu putem observa c, n loc s nlm un panteon al istoriei naionale, o zon de protecie i de rememorare spiritual din care s ne regenerm puterile, ne vindem aurul i trecutul pe cinci argini, nici aceia intrai n visteria srac a rii noastre? Corupie i clientelism politic Proiectul de vnzare a aurului de la Roia Montan a demarat, a fost aprobat i se bucur de susinerea guvernului actual, dar aprobrile iniiale au fost date de fostul guvern de rniti. Se susine c exist sute de aprobri din partea tuturor instituiilor statului, de la ministerele Industriei, Mediului, Culturii, Amenajrii Teritoriului, de la alte agenii guvernamentale pentru aceast criminal aciune. Fostul secretar de stat la Ministerul Mediului, Dumitracu, cel care a susinut acordarea avizului de mediu n 1999 (cnd compania canadian a solicitat acordul acestui minister), este astzi directorul S.C. Gold Corporation Roia Montan. Simpl coinciden? Unul din membrii Consiliului de administraie al companiei este deputat al partidului de guvernmnt, iar prefectul de Alba, Ioan Rus, care a fost la nceput de partea oamenilor din Roia Montan, acum acioneaz contra, vorbind ca un angajat de facto al lui Frank Timi. Consilierii de la Roia Montan, care s-au opus iniial semnrii Planului de Urbanism General sunt astzi angajai ai aceluiai domn Timi, dup ce i-au schimbat, impariali, opiniile, aprobnd planul, dei legea impune organizarea unui referendum al populaiei pe aceast tem. Vasile Frank Timi, personajul de prim-plan De loc din Maramure, absolvent al unei coli profesionale de mecanici auto, propit, prin anii 80, n Australia, Timi se ntoarce n 1995 n Romnia. Aici obine, aa cum numai n ara noastr se poate produce, contra unei sume modice, de 3 milioane de dolari, concesionarea exploatrii aurifere de la Roia Montan (cu un zcmnt estimat a avea o valoare de 3 miliarde de dolari)! Aceasta dup ce pltete nota delegaiei oficiale romne n Canada, format din secretarul de stat la Mine, prefectul de Alba, directorul de la Mine Deva (din 1997), care la ntoarcere semneaz contractul de asociere cu compania Roia Montan Eurogold Corporation, special nfiinat pentru aceast exploatare, ce-l avea ca preedinte pe Timi.

417

Timi a mai contribuit (n 1998), printr-un specialist n drept minier canadian, la elaborarea proiectului care st la baza Legii minelor! Emite aciuni ale Roia Montan Eurogold Corporation pe pieele bursiere internaionale (la bursa din Toronto). Se ocup apoi de crearea unui hi de firme, firme acionare la alte firme (precum firma Deva Gold S.A. asociat cu Regia de Aur Deva, pe lng firma de faad canadian Eurogold) aa nct asociaii s fie greu de identificat i de urmrit. nfiineaz multe firme off-shore (firme care nu pltesc statului romn impozite i taxe, avnd sediul n paradisurile fiscale), firme canadiene, firme australiene, un hi financiar foarte greu de controlat de autoriti, aproape imposibil de descifrat, constituit tocmai cu aceast intenie. Totul este organizat astfel nct circuitul banilor s fie uor de pierdut, aurul s ias din ar fr nici o problem, iar vinovaii s nu mai fie gsii niciodat. n doi ani Vasile Frank Timi obine (sau, cel puin, susine c a obinut) sute de aprobri multe discutabile de la Mediu, de la alte ministere, de la prefectur, de la primrii, de la felurite comisii i agenii guvernamentale. El susine o politic duplicitar, cci autoritile neag existena oricrui demers oficial. (Vezi comunicatul de pres al Ministerului Apelor i Proteciei Mediului, care precizeaz c: 1. Ministerul nu a dat nici un fel de acord pentru lucrrile de investiii la Roia Montan Gold Company; 2. Pn n prezent nu a fost depus documentaia tehnic, potrivit procedurilor legale, pentru obinerea acordului de mediu necesar nceperii activitii industriale n zona Roia Montan.) Acelai personaj promite investiii de 400 de milioane de dolari, promite locuri de munc i rscumprarea cinstit a proprietilor moeti, ademenete i amenin cu exproprierea, organizeaz bizare sondaje de opinie pentru a dovedi c oamenii vor s-i prseasc casele, angajeaz printre oamenii si foti demnitari ai statului romn i mbuntete relaiile cu autoritile regionale i locale suficient de mult pentru ca oamenii s-l bnuiasc de corupie. Timi nu are banii necesari s susin exploatarea aurului din zon, lucru, de altfel, pe care l i recunoate. El joac n acest moment o posibil mare cacealma. Atu-ul lui este sperana c, ludnd rezerva de aur din Apuseni, va obine finanri externe. Se bate cu pumnul n piept c firmele lui sunt cotate la bursa canadian, c are negocieri avansate cu investitori, dar deocamdat, nici un dolar nu este cert. Ce se va petrece, ns, dac ele nu vor fi suficiente? Probabil Timi va renuna la exploatare, i va strnge lucrurile i va pleca de unde a venit,

418

lsnd n urm un dezastru ecologic i uman. Sute de milioane de tone de cianur, mii de hectare de spturi abandonate, case, culturi, drumuri distruse. Cine va plti pentru toate acestea? Cititorii B.I.Y. trebuie s tie c n realitate V.F. Timi este un traficant de droguri: el a fost condamnat de dou ori n Australia pentru deinere de heroin, n 1994 i 1997 (conform dezvluirilor publicaiei candiene Minews), cu numai trei ani nainte de a veni n Romnia n calitate de salvator al Apusenilor. El posed doar 10% din aciunile companiei canadiene Eurogold. Site-ul firmei canadiene Eurogold Corporation- Gabriel Resources Ltd.: www.gabrielresources.com Campanie publicitar otrvit Campania publicitar a S.C. Gold Corporation Roia Montan este organizat de Planning Alliance. Modalitile ei de aciune: - publicitate (promoional i lobby) n marile cotidiene: Romnia Liber, Adevrul, Libertatea. Exemple: Petre Mihai Bcanu (directorul Romniei Libere) afirm: n curnd, muli vor regreta c nu s-au nscut la Roia Montan, deoarece, au venit banii!; Csue drpnate, acoperite de srcie preul pltit pentru modernitate este vorba de casele vechi de 200 de ani, monumente de arhitectur, care vor disprea sub exploziile dinamitelor etc. Sunt pagini ntregi de ziare n care este prezentat programul de strmutare a localnicilor. Compania S.C. Gold Corporation Roia Montan nelege c oamenii sunt nerbdtori s se mute- aa ncep anunurile. n realitate, nimeni nu este nerbdtor s plece din Roia Montan, nimeni nu vrea s plece, doar c unii sunt ameninai i obligai s plece. Din modul n care este construit mesajul publicitar rezult clar c Timi i ai lui acolii ncearc o cras manipulare a opiniei publice. n pres se d impresia c toi localnicii vor s se mute, c toi triesc ntr-o mare fericire, c nu exist nici o nemulumire, nici un scandal acolo, i c aceste probleme sunt simple invenii ale unor ziariti ruvoitori.

419

- campanie (promoional i lobby) la televiziunile locale (cu contribuia televiziunii S.I.C.A., ramur local a Pro TV din zon); - publicitate stradal, afie tip: Cianura de sodiu conine compui netoxici, benefici pentru sol, cum sunt ngrmintele pe baz de amoniu; Organismul uman are cea mai mare capacitate de a metaboliza cianuri!!; Alte afirmaii aberante ale responsabililor locali: Degajarea acidului cianhidric n atmosfer va fi n cantitate mic i nu va depi, deasupra iazului, valoarea din interiorul unei camere n care se fumeaz (cnd se tie c la Baia Mare, deasupra iazului cu cianuri, cad psri moarte); Cianura nu este mai toxic dect hipocloritul pe care-l folosesc gospodinele la splatul rufelor!! (afirmaie a reprezentantului Inspectoratului de Mediu Alba). Crim ecologic Dezavantajele principale ale exploatrii la suprafa a aurului: aurul este amestecat cu metale cu grad ridicat de toxicitate, posibil chiar uraniu. Efectele: pe o raz de 70 de km., gazele se vor mprtia cu iueal, poluarea va distruge aproape tot. Bolile se vor nmuli, pomii nu vor mai da fructe, animalele vor avea de suferit. Adio turism montan i agrar! Proiectul va otrvi Apusenii. n 10-15 ani, nu va mai rmne nimic. Se termin i aurul i se termin pentru totdeauna cu acest col paradisiac de ar. Vom rmne doar cu o mare zon distrus. Cum facem cu pdurea rii, aa facem i cu aurul: ne vindem pe nimic. Proiectul de la Roia Montan este cel mai neplcut prejudiciu ce se poate produce mediului nconjurtor Lavinia Andrei (inginer energetician), preedinta organizaiei ecologiste Terra Mileniul III: Exploatarea slbatic ce se preconizeaz la Roia Montan, strmutnd sute de case i aruncnd n aer munii i istoria, este un exemplu de nedurabilitate total. Este cel mai neplcut prejudiciu ce se poate aduce mediului nconjurtor. Din punct de vedere economic, a fost demonstrat, n toat istoria economiei mondiale, c un profit maxim ntr-un timp scurt nu este totodat un fenomen durabil. Hai s le oferim moilor o ans durabil! S ngrijeasc o pensiune turistic sau s amenajeze propria cas pentru turism, s vnd tricotaje, esturi i obiecte din lemn, s vnd

420

plante medicinale, fructe de pdure i ciuperci culese de pe munte. Nu se vor mbogi, dar nu cumva vor pierde mai mult dac accept iluzoriile promisiuni ale companiei miniere? M doare sufletul cnd m gndesc la Roia Montan, la timpurile ce o ateapt. i-a putut cineva nchipui, n urma accidentului de la Baia Mare, tocmai oamenii de la Brila vor fi afectai de cianur? N-ar fi crezut nimeni n acele momente. Iar astzi firma australian se ascunde ca mortul n ppuoi i ameninarea plii a peste 100 de milioane de dolari despgubire pentru Ungaria planeaz asupra statului romn. i mai e ceva grav: n S.U.A., dac cineva vine s-i taie pomul din faa casei, vecinii anun imediat Poliia i-l opresc pe tietor din aciunea sa, pn la lmurirea incidentului. n Romnia, totul este un strigt n pustiu. Oamenii din Roia Montan strig, strig i nu tiu de ce s se agae, la cine s apeleze, ce s fac. Au pierdut complet ncrederea n instituiile statului. Mai degrab i pun ndejdea n Posibila intervenie internaional a Ungariei, o ar vizat direct de efectele nocive ale cianurilor ce ar putea fi folosite la Roia Montan. Legile europene ar trebui s fie valabile i n Romnia D-na Francoise Heidebroek, economist din Belgia, lucreaz n Bucureti, n cadrul unor proiecte ale Bncii Europene de Investiii. A cltorit mult n lume, a vzut multe locuri frumoase, dar n cele din urm s-a oprit n satul Bucium-Poieni din Munii Apuseni, pentru c i s-a prut un muzeu viu fr egal. i-a cumprat o cas aici, alturi de ali patru conceteni. Aici se poate face un altfel de turism, spune belgianca, salvarea oamenilor este turismul rural. mi petrec aici fiecare sfrit de sptmn, fiecare vacan. Eu sunt european i tiu c noi occidentalii n-am respectat peisajele, ci le-am stricat. De aceea n ceasul al 12-lea, U.E. a dat deja legi stricte privind protecia mediului, care ar trebui s fie valabile i n Romnia. Proiectul Eurogold, pe baz de cianuri, la o scar att de mare, nu a fost i nu va fi acceptat niciodat n Europa. Acceptnd aceast investiie, statul romn pierde foarte mult, pe lng daunele provocate de cianuri oamenilor i animalelor. Calculele companiei sunt doar financiare i nu trebuie s fii mare economist, ci doar un om de bun-sim, ca s-i dai seama c, pe termen lung, Romnia pierde extraordinar. Dac se ine cont de costurile indirecte, proiectul nu poate fi viabil. Adevratul pre al acestuia va fi o tragedie pentru ara Moilor i pentru Romnia. Guvernul dorete s ne conving c totul va trebui sacrificat pentru acest proiect de interes

421

naional, ns eu spun c adevratul interes al Romniei este de a-l opri. Sunt sigur c, ntr-un viitor nu prea ndeprtat, aciunea companiei canadiene va fi catalogat drept genocid. De cte incidente de tipul celui petrecut n Baia Mare este nevoie ca s se priceap acest lucru? O carte mpotriva francmasoneriei La sfritul acestei saptamani este programata la Cluj lansarea cartii Strategia diabolica a fortelor oculte pentru instaurarea noii ordini mondiale .Autorul acesteia se numeste Nicolae Trofin are 27 de ani si este proaspat absolvent, cu nota 10, al Facultatii de Teologie din Cluj. desi mai sunt aproape 8 zile pana la lansarea oficiala a cartii, ea a declansat un adevarat scandal, clujenii, in ciuda pretului de 25.000 de lei, cumparand-o in draci. Nicolae Trofin a declarat in exclusivitate Evenimentului Zilei ca este prima lucrare de acest gen publicata de un reprezentant al bisericii Ortodoxe, dupa lucrarea mitropolitului Ardealului, Nicolae Balan, din anul 1937. Trofin afirma ca din cauza acestei carti a fost batut in luna octombrie 1996 in plina strada si ca acum doua saptamani a fost convocat la sediul SRI Cluj, unde a fost amenintat si i s-a spus ca in Germania ar fi fost arestat pentru atitudine revizionista si antisemita. Am fost anchetat de mai multe ori dar am refuzat sa dau o declaratie. apoi am fost la Arhiepiscopul Bartolomeu Anania care mi-a spus : -Da cine esti tu sa scrii asa ceva ? Cine te crezi ? Te crezi scriitor?. Nicolae Trofin considera ca Bartolomeu Anania merge pe linia francmasonica, in predicile lui putand fi lesne intuit acest lucru. Cert este ca datorita acestui scandal, cartea lui Nicolae Trofin a devenit un best-seller la Cluj, fiind cumparata pe sub mana.(...) Titlurile catorva capitole: Evreii nu mai sunt popor ales, Francmasoneria, creatia evreilor, Comunismul - creatia francmasoneriei, Comunismul - un pas catre noua ordine mondiala, New Age - Satanizarea (creatia francmasoneriei), Rusia si noua ordine, Anul francmasonic '89 - planuirea caderii lui Ceausescu, Comunism -satanism. Bogdan Eduard - Evenimentul; Zilei 1 iulie 1997

422

BISERICA I FRANCMASONERIA Dupa izgonirea din rai istoria omului continua cu cele doua ramuri: cea a lui Set (fiii lui Dumnezeu) - binecuvntata si cea a lui Cain - revendicat, cu dreptate, de francmasoni a fi protoparintele lor.[1] Duhul magic al acestuia si al semintiei sale s-a remarcat prin inventarea uneltelor, tehnicii, tehnologiei, artei, instrumentelor. Mason inseamna propriu-zis zidar; omul de tip cainit se vrea si el a fi un zidar, un ziditor, dar nu mai se aseamana Ziditorului sau. Inrautatirea progresiva a semintiei magice (masonice) cainite a determinat luarea hotarrii radicale de strpire (eliminare) fizica prin potopul universal. In urma acestuia supravietuiesc cei opt insi: Noe cu fii sai (Sem, Ham si Iafet) si sotiile lor, din semintia setita binecuvntata a dreptilor (religiosii ortodocsi). Dar, contrar ideilor optimiste ale evolutionistilor, situatia se inrautateste din nou, si neamurile postdiluviene: semitii, iafetitii si hamitii cad in idolatrie si masonerie. Ca asa au stat lucrurile ne dovedeste momentul zidirii Turnului Babel, unirea neamurilor impotriva lui Dumnezeu: Facerea Cap XI 1. Si era tot pamntul un rost si un glas la toti. 2. Si fu dupa ce au purces ei de la rasarit, aflara cmpu in locul lui Senaar si lacuira acolo. 3. Si zise om catra vecinul sau: Veniti sa facem caramizi si sa le ardem in foc. Si le fu lor caramida in loc de piatra, si varul le era lutul. 4. Si zisera: Veniti sa ne zidim noao cetate si turnu caruia vrful va fi pna in ceriu, si vom face noao nume mai nainte dect ne vom rasipi pre fata a tot pamntul. 5. Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele l-au zidit fiii oamenilor.

423

6. Si zise Domnul: Iata, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dnsii toate cte vor apuca a face. 7. Veniti si, pogornd, sa turburam acolo limbile lor, pentru ca sa nu auza fiestecarele glasul aproapelui sau. 8. Si-i rasipi pre dnsii Domnul de acolo preste fata a tot pamntul, si potolira a face cetatea si turnul. 9. Pentru aceaea s-au chemat numele ei Turburare[2], pentru ca acolo au turburat Domnul rosturile a tot pamntul si de acolo au rasipit pre dnsii Domnul preste fata a tot pamntul. Interesant este faptul ca francmasonii nu fac de obicei nici o referire la acest moment crucial al istoriei omenirii. In loc de aceasta se face o trecere la alt moment important din istoria constructiilor: Templul Regelui Solomon. Originile societatilor francmasonice sunt destul de greu de trasat cu siguranta, cronologia prezentnd fluctuatii semnificative. Totusi, pentru aparitia francmasoneriei moderne speculative se propune ca data secolul XVII si ca loc Scotia. Francmasoneria operativa - breslele de zidari constructori de catedrale, aveau o organizare in mare parte secreta, bazata pe un crez filosofic comun, cum ar fi cel mai timpuriu care s-a pastrat, datat in jurul anului 1400 numit The Old Charges, o scriere ermeticomoralista. Doctrina francmasoneriei se bazeaza pe o mitologie proprie, fiind legata de Egipt si Templul lui Solomon. mpriei III, [3] Cap. V 1.Si trimise Hiram, imparatul Tirului, slugile lui catra Solomon, pentru caci au auzit ca pre el au uns intru imparat in locul lui David, tatne-sau, caci iubind era Hiram pre David toate zilele. 2.Si au trimis Solomon catra Hiram, zicnd:

424

3.Tu stii pre tata-mieu, David, ca nu putea ca sa zideasca casa numelui Domnului Dumnezaului mieu, de catra fata[4] razboaielor ce l-au incunjurat pre el pna i-au dat Domnul pre ei supt urmele picioarelor lui. 4.Si acum au odihnit Domnul Dumnezaul mieu mie, pre imprejur nu iaste hiclean, nu iaste tmpinare rea. 5.Si iata, eu zic sa zidesc casa numelui Dumnezaului mieu, in ce chip au grait Domnul catra David, tatal mieu, zicnd: Fiiul tau, pre carele voiu da in locul tau pre scaunul tau, acesta va zidi casa numelui Mieu. 6.Si acum porunceaste si sa-m taie leamne den Livan. Si iata, robii miei, impreuna cu robii tai, si simbria lucrului tau da-voiu tie, dupa toate cte vei zice; caci tu stii ca nu iaste la noi stiind leamne a taia, precum sidoneanii. 7.Si fu dupa ce intelease Hiram cuvintele lui Solomon, sa bucura foarte si zise: Blagoslovit Dumnezeu astazi, Carele au dat lui David fecior intelept preste norodul cel mult acesta. 8.Si au trimis Hiram catra Solomon, zicnd: Auzit-am de toate carele ai trimis catra mine. Eu voiu face toata voia ta la leamne de chedru si de pefcu[5]. 9.Robii miei le vor pogori pre eale de la Livan la mare si eu le voiu pune pre eale plute, den locul carele vei trimite catra mine; si le voiu scutura pre eale acolo si tu le vei radica. Si vei face voia mea, ca sa dai pine casii meale. 10.Si era Hiram dnd lui Solomon chiedri si pini si toata voia lui. 11.Si Solomon au dat lui Hiram 20 000 de cori[6] de gru si mahil[7] casii lui si 20 000 de veth[8] de untdelemnu pisat; intr-acesta chip da Solomon lui Hiram pre an. 12.Si Domnul au dat intelepciune lui Solomon, in ce chip au grait lui. Si era pace intru mijlocul lui Hiram si intru mijlocul lui Solomon, si pusera fagaduinta intru mijlocul lor.

425

Reproducem in continuare pasaje din Sfnta Scriptura spre a limpezi aspectele intunecoasei mitologii francmasonice legate de personajul Hiram, asimilat intr-un fel lui Osiris. Dar nimic de acest fel in Cartea sfnta: Cap. VII 1.Si au trimis imparatul Solomon la Tiros si au luat pre Hiram de la Tiros, 2.Fecior unii famei vaduve, si acesta den fealiul lui Neftalim, si tatul lui, om tirian, mester de arama si plin de mestersug si de priceapere si conostinta a face tot lucrul cu arama. Si sa duse catra imparatul Solomon si au facut toate lucrurile. 3.Si au topit pre cei 2 stlpi la elamul[9] casii, si 18 coti inaltimea stlpului, si imprejurul 14 coti imprejura pre el, si grosimea stlpului, de 4 deagete sapaturile, si asa stlpul al doilea. 4.Si doao glavnte[10] deasupra au facut sa le dea preste capetele stlpilor, varsatura de arama; de 5 coti inaltimea unii glavnte si 5 coti inaltimea glavntei a doua. 5.Si au facut doao mreji, ca sa acopere glvnta stlpilor, si mreaja la o glavnta si mreaja la glvnta a doua; si lucru spnzurat, doao rnduri de rodii de arama mrejite, lucru spnzurat, rnd preste rnd, si asa au 18 facut la a doua glavnta. 6. Si glavnte preste capetele stlpilor, lucru de crin, 19 dupa elam, de 4 coti. 7. Si polimar[11] preste amndoi stlpii, si deasupra coastelor[12] bold[13], si de rodii[14] 200 de rnduri preste capeteaua[15] a doua. 8. Si s-au pus stlpii lui elam al besearecii si au pus un stlp si au numit numele lui Iacum[16] si au pus stlpul al doilea si i-au numit numele lui Voloz[17]. 9.Si preste capetele stlpilor, lucru de crin; si sa savrsi lucrul stlpilor. Arhitectura Sfntului Templu din Ierusalim a fost preluata de nesfnta masonerie cu simbolistica mintilor cazute ale fratilor arhitecti: De fiecare parte a usii se afla o coloana 426

goala, din bronz, avnd un capitol suportnd rodii intredeschise. Pe trunchiul coloanei din stnga de la intrare, adica coloana aflata la nord, se gaseste litera J (de la Jakin) pe cea a coloanei din dreapta, sau la miaza-zi, se afla litera B (de la Boaz).[18] Cu timpul masoneria operativa este inlocuita de masoneria speculativa ai carei membri provin la inceput din rndurile burgheziei scotiene si engleze avnd ca reprezentanti pe scotianul William Schaw (1550-1602) si pe astrologul britanic Elias Ashmole (1617-1692), initiat in anul 1646. Variante. Reprezentani. Fiind rodul intrigilor omenesti, masoneria cunoaste o serie intreaga de variante, rituri, acceptate, regulate sau tot soiul de dizidente. De aceea, socotim suficient in iconomia lucrarii noastre a descrie ca exemplu ritualurile de initiere in masoneria suedeza: GRADUL I Discipolul Sf. Ioan Acesta este primul grad, care are un ritual de debut, din care fac parte sabii, bastoane si altele. Viitorul discipol este legat la ochi si raspunde la unele intrebari. Are loc juramntul de tacere, iar maestrul de ceremonie spune ca acela care incalca juramntul va fi infatisat unui tribunal competent Discipolul trebuie sa raspunda acum la intrebarea: Esti gata sa-ti amesteci sngele cu cel al confratilor? si maestrul care face initierea bate de trei ori intr-un compas indreptat spre inima neofitului GRADUL III Maestrii Sf. Ioan

Localul va fi o capela mortuara intunecata. In mijlocul camerei se afla un cosciug iar pe capacul acestuia se afla un cap de mort. Pe altar se afla o Biblie, un craniu si doua oase de mort incrucisate. Acum are loc o inmormntare rituala. Cel ce va deveni maestru al Sf. Ioan se intinde in cosciug si este purtat in sunete de muzica mortuara. Se mai introduce si o alta notiune de catre maestru: Mac-Benac, ceea ce inseamna carnea se desprinde de pe oase, sau cu alte cuvinte corpul a inceput sa se descompuna. Maestrul spune memento mori. O mistrie atrna de o panglica albastra pe sortul maestrului Sf. Ioan.

427

GRADELE IV-V

Discipolii sau confratii Sf. Andrei

Cel care va fi discipol sau confrate in loja Sf. Andrei este expus acum unei noi incursiuni simbolice pe tarmul mortii. El merge singur printr-un coridor decorat cu capete de mort si oase. In final, maestrul indreapta pumnalul ritual catre ochiul drept al neofitului, apoi catre gura acestuia. GRADUL VI Maestrii Sf. Andrei Pe altar se afla se afla Biblia, o lampa, trei sfesnice cu trei brate si un craniu de mort pe doua oase incrucisate. Intr-o camera alaturata, pe podea, se afla un cosciug. Discipolul devine aici maestru al Sf. Andrei. I se leaga o panglica la gt si maestrul deputat spune: Pe baza angajamentelor facute de tine, te leg cu aceasta panglica aurita legamntului, astfel inct, dupa terminarea probei sa devii o veriga din inseparabilul nostru lant fratesc. GRADUL VIII Cavaler Templier

Pentru acela care este numit cavaler templier se deschide o lume mult mai larga, care este necunoscuta celor de grade inferioare. Ordinul are o capela proprie. Pentru ritualul de grad VIII, in camera de pregatire se afla o masa cu o Biblie deschisa. Acolo sade maestrul de ceremonii care detine un formular cu 9 angajamente pe care aspirantul trebuie sa le semneze In marea sala a capelei, altarul este imbracat in negru. Cosciugul este acoperit cu o pnza neagra cu margine de aur. Pe aceasta este cusuta o cruce rosie. Cel ce va deveni Cavaler Templier sau mai complet, Mult Stralucitor Cavaler al Ordinului Templierilor al Domnului nostru Isus Cristos sfnt si sarac se va imbraca dinainte in armura de cavaler GRADUL IX Gradul Luminii

Pentru ritualul de gradul IX este nevoie de mai multe incaperi: camera de pregatire, camera capitoliului, camera alba si camera de curatire. Toti cavalerii ordinului poarta haine albe si pumnale GRADUL X:1 si X:2. Gradul Secret

428

Gradul al zecelea este impartit in doua: unul deschis, cunoscut, X:1, si altul care, pna in prezent este strict secret, X:2, respectiv Legamntul intern, care necesita ritualuri de snge. Ceremonia pentru X:1, cuprinde angajamente si proceduri simbolice, maestrul de ceremonii bate in altar ti toti cei de fata pornesc in procesiune catre capela, iar acolo un preot conduce un ritual cu frngerea pinii. Inaintea ceremonialului pentru gradul X:2 se aminteste solicitantului juramntul facut de acesta inca de la gradul I asupra amestecului de snge, iar apoi acesta va trebui sa-l exercite. Un preot ia cupa ordinului in care se afla vin. Inainte, cel care voia sa fie primit se taia la degetul mare de la mna dreapta si picura snge in cupa. Astazi, acest lucru se face doar simbolic. Conform ritualului, preotul ia si aduce o cupa de cristal cu snge vechi, al fratilor deja primiti, si lasa doar trei picaturi sa se amestece cu vinul cel rosu din cupa Ordinului. Preotul citeste ceva din Biblie si invita pe aspirant sa bea din amestecul de vin cu snge. Apoi bea si preotul insusi si trimite amestecul de vin cu snge si celorlalti confrati ce se afla in jurul altarului. GRADUL XI Gradul de maestru Templier Acest grad este de fapt o functie care decerneaza titlul de ,Mult Iluminat Frate Cavaler si comandor al Crucii rosii. In timpul ceremoniei, cosciugul se afla in mijlocul salii inconjurat de 81 de lumnari aprinse. Maestrul cel mare deschide adunarea, un preot conduce rugaciunea si cntarile de psalmi. Cavalerul care va fi primit in noul grad este adus in sala imbracat in mantie alba, iar ceremonialul are multe similitudini cu hirotonirea de preoti sau calugarirea din biserica romano-catolica[19] Reprezentani Pe reteaua internet se pot accesa mai multe documente legate de prezentarea unor figuri marcante ce au facut sau fac parte din masonerie. Iata un extras de acest gen: Lista Francmasonilor renumii PRESEDINTI S.U.A: George Washington, James Monroe, Andrew Jackson, Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman, Lyndon B. Johnson, Gerald R. Ford.

429

LIDERI POLITICI: Winston Churchill, Simon Bolivar, Benito Juarez, Edward VII, George VI, Pandit Nehru, Lajos Kossuth, Giuseppe Mazzini, Eduard Benes, Regele Hussein al Iordaniei, Yasser Arafat, Francois Mitterand, Helmut Kohl, Gerhard Shroeder, Tony Blair, Yikzak Rabbin, Cecil Rhodes, Benjamin Franklin, Rev. Jesse Jackson, Robert Dole, Al Gore, Printul Phillip, Zbigniew Brzezinski, Lordul Peter Carrington, Andrew Carnegie, W. Averell Harriman, Henry Kissinger, Robert McNamara. ARTISTI: William Shakespeare, Leonardo da Vinci, W.A. Mozart, Leopold Mozart, Ludwig van Beethoven, Jean Sibelius, Franz Liszt, Josef Haydn, Richard Wagner, George Gershwin, Count Basie, Louise Armstrong, Nat King Cole, Giacomo Meyerbeer, John Wayne, Clarke Gable, Ernest Borgnine, Oliver Hardy, Walt Disney, Duke Ellington, Douglas Fairbanks, Charles Chaplin, Bob Hope, Harry Houdini, Al Jolson, Harold C. Lloyd, Ronald Reagan, Peter Sellers, Cecil B. DeMille. MAGNATI AI FILMULUI: Jack Warner, Louise B. Mayer (MGM), Darryl F. Zanuck (20th Century Fox) INDUSTRIE, COMERT, FINANTE: Henry Ford, Walter P. Chrysler, Pehr G. Gyllenhammar (Volvo), Percy Barnevik (ABB), Andr Citron, Samuel Colt (Colt revolver), familia Rockefeller, familia Rothschild, King C. Gillette (lame de ras), Charles C. Hilton (Hilton hotels), Sir Thomas Lipton (Tea), Ransom E. Olds (Oldsmobile), David Sarnoff (parintele televiziunii), Edgar Bronfman Jr. (Seagram Whiskey), Rich DeVos (Amway), Alan Greenspan (Fed. Reserve), Giovanni Agnelli (FIAT), Peter Wallenberg (SE-Bank Sweden) AVENTURIERI: Charles A. Lindbergh, Roald Amundsen, Amiralul Richard Byrd, Casanova, William Buffalo Bill Cody, Davy Crockett, FILOSOFI: Johann Wolfgang von Goethe, Gotthold E. Lessing, Voltaire ASTRONAUI: Buzz Aldrin, Neil Armstrong, Leroy Gordon Cooper, Edgar D. Mitchell, John Glenn

430

SCRIITORI: Mark Twain, Sir Walter Scott, Rudyard Kipling, Robert Burns, Heinrich Heine, Alexander Puskin, Sir Arthur Conan Doyle, Jonathan Swift, Oscar Wilde, Jules Verne, H.G. Wells, Robert Burns, Carlo Collodi (Pinocchio), Edward Gibbon, Rudyard Kipling, Lewis Wallace (Ben Hur), Alexander Pope TIIN: Carl Sagan, Hans C. Orsted, J.J Frk. von Berzelius, Albert Abraham Michelson (viteza luminii), C.F.S. Hahnemann (homeopatia), Alexandre Gustave Eiffel, Joseph Ignance Guillotin (inventatorul ghilotinei), Franz Anton Mesmer (hipnotismul), Albert Einstein, A.J. Sax (saxophone) DIVERI: Frederic A. Bartholdi (Statuia Libertatii), Daniel Carter Beard (fondatorul Boy Scouts), EDUCAIE: Leland Stanford (Railroads & Stanford University) LIDERI RELIGIOSI: Billy Graham, Rev. Jesse Jackson, Joseph Smith (fondatorul Mormonilor), Brigham Young (al doilea lider Mormon), Aleister Crowley (Satanist), Gerald B. Gardner (Wiccan), Wynn Westcott (Golden Dawn) ORGANIZAII: Jean Henry Dunant (Crucea Rosie), Melvin Jones (Lions Int.), Giuseppe Mazzini (Iluminati Italiei), Albert Pike (Ku Klux Klan) SERVICII SECRETE: Edgar Hoover.[20] Lista de mai sus este desigur greu de verificat in totalitate, iar numele sunt iniruite aleatoric. Crestinul ortodox nu se va impresiona de rasunatoarele nume de mai sus, stiind bine ca in Imparatia lui Dumnezeu altele vor fi criteriile si judecatile Sale. Iar ceea ce pare a fi realizare si slava intru propasirea si fericirea omenirii va fi gasit ca tragnd usor la cntar Pozitia Bisericii. Hotarrile bisericii ortodoxe privitoare la masonerie: Cipru, Grecia. Romnia

431

Este binecunoscut conflictul dintre francmasonerie si Vatican. Papii au emis mai multe bule[21]: Papi Acte pontificale Datele promulgarilorClement al XII-lea Constitutia In Eminenti 4 mai 1738 Benedict al XIV-lea Constitutia Providas 18 mai 1751 Pius al VII-lea Constitutia Ecclesiam a Jesu Christo 13 sept. 1821 Leon al XII-lea Constitutia Quo graviora 13 martie 1825 Pius al VIII-lea Enciclica Traditi 24 mai 1829 Grigore al XVI-lea Enciclica Mirari vos 15 august 1832 Pius al IX-lea Enciclica Qui pluribus 9 nov. 1846 Pius al IX-lea Enciclica Quantacura 8 dec. 1864 Pius al IX-lea Syllabus 8dec. 1864 Pius al IX-lea Alocutiunea consistoriala Multiplices inter 25 sept. 1865 Pius al IX-lea Constitutia Apostolicae Sedis 12 oct. 1869 Leon al XIII-lea Enciclica Humanum Genus 20 apr. 1884 Declaratia Congregatiei pentru doctrina credintei din 26 noiembrie 1983 Am fost intrebati daca aprecierea Bisericii asupra asociatiilor masonice s-a schimbat, dat fiind faptul ca in noul Cod al dreptului canonic nu s-a facut o mentiune speciala, ca in codul anterior. Aceasta Sf. Congregatie este in masura sa raspunda ca aceasta imprejurare se datoreaza criteriului adoptat in redactare, care a fost utilizat si pentru alte asociatii, trecute si

432

ele sub tacere, deoarece sunt incluse in niste categorii mai largi. Parerea negativa a Bisericii asupra asociatiilor masonice ramne deci neschimbata intruct principiile lor au fost intotdeauna considerate incompatibile cu doctrina Bisericii, iar inscrierea in aceste asociatii ramne interzisa de Biserica. Credinciosii care apartin asociatiilor masonice sunt cazuti intr-un pacat grav si nu pot accede la sfnta impartasanie. Autoritatile ecleziastice locale nu au competenta sa se pronunte asupra naturii asociatiilor masonice printr-o hotarre care ar implica derogare de la ceea ce s-a afirmat mai sus, pe linia declaratiei acestei Sf. Congregatii, din 17 februarie 1981.[22] Aceste interdictii au fost totusi ignorate in ultima vreme, datorita intereselor de putere lumesti ale Vaticanului: Relatiile catolicilor cu francmasoneria au facut multe valuri si sunt binecunoscute in Occident. Astfel, Mary Ball Martinez a scris in cartea Subminarea Bisericii Catolice ca in acest secol multi papi au fost masoni. Jurnalista Mary Ball Martinez a fost 15 ani reporter al Vaticanului pentru o seama de reviste faimoase (The Wonderer) sau la alte reviste (ca The National Review). Mary Ball afirma ca papa Ioan al XXIII[23]-lea era initiat in francmasonerie si ca a participat la intrunirile Lojei Marelui Orient de la Paris din 1940. Carlos Vasquez, mare Comandor al Francmasoneriei Mexicane, a declarat ca papa Ioan XXIII si de asemenea Paul al VI-lea erau masoni; episcopul Sergio Mendez din Cuernabaca (care a introdus la Conciliul Vatican II initiativa de a anula interdictia credinciosilor catolici de a putea fi si masoni) a fost in aceeasi loja cu Carlos Vasquez, dupa cum declara chiar acesta din urma. In CDL Report din mai 1995 gasim urmatoarea mentiune: Pe 9 strazi ale Vaticanului sunt 4 loje masonice. Unii din cei mai inalti reprezentanti ai staffului Vaticanului sunt membri ai masoneriei si apartin Ritului Scotian.[24] Nu trebuie sa uitam ca fenomenul masonic a ptruns i n spaiul ortodox. In secolul al XIX-lea Biserica Ortodoxa a reactionat cu asprime, osndind francmasoneria intr-o seama de documente, dintre care amintim: Afurisania impotriva francmasoneriei data de ctre Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului (1815): Prin urmare, spunem ca, oricine fiind imbracat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om va bine vesti voua o alta Evanghelie afara de ceea ce am 433

bine vestit voua, macar de ar fi si Inger din cer, anatema sa fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricti se alatura cu grabire acestei slujbe dracesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmeaza in mndria si ratacirea lor, sa fie afurisiti si dati anatemei de catre Tatal, Fiul si Sfntul Duh. Dupa moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinnd si tremurnd, precum Cain, vor fi ei asupra pamntului. (Facere IV, 14). Pamntul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vnzatorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, pna la sfrsitul vietii lor, nimic nu vor dobndi. Fie ca lucrarile si mestesugurile lor sa fie blestemate si sa se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor starui in rautatea lor vor avea parte de o atare rasplata. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urcioasa lor erezie, si se vor lepada de blestemata lor mndrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adica vor fi binecuvntati si iertati de catre Tatal, Fiul si Sfntul Duh, Treimea cea singura neamestecata si nedespartita, Unul Dumnezeu in fiinta, si de catre noi, smeritii Sai slujitori. (Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815) Francmasonii nu s-au cutremurat de aceasta afurisanie si au continuat lucrarea lor de aducere a duhului cainit in spatiul rasaritean ortodox, incepnd cu anul masonic 1848. Se cunosc actiunile lor de modernizare a statelor din aceasta zona, printre care si Romnia. Are loc o slabire tot mai accentuata a duhului traditional ortodox, si inlocuirea lui cu cel secularizat, importat din lojile apusene franceze. Ceea ce este cel mai grav, este faptul ca masonii au patruns in Biseric, si nu numai in compartimentul laic: Iata aici, in cartea fratelui Dan A. Lazarescu, Romnii n francmasoneria universal, pe care a editat-o Centrul Naional de Studii Francmasonice[25] da, exista si asa ceva - aveti o lista de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romne: arhimandritul Gherasim de la Mitropolia Moldovei, cel care traduce Taina francmasonilor[27] la 1787;

434

episcopul Melchisedec Stefanescu[28], al carui rol in lupta pentru Unire la 1859 este arhicunoscut, ministru in guvernul Kogalniceanu, aparator al autocefaliei Bisericii Romne fata de Patriarhia de la Constantinopol; arhiereul Filaret Scriban[29], profesor de teologie la Universitatea din Iasi, luptator pentru Unire, deputat si senator in Parlamentul tarii; episcopul-carturar Gherasim Clipa[30], care la cumpana dintre veacurile XVIII si XIX, strnge in jurul lui o adevarata scoala de calugari carturari-francmasoni; episcopul Amfilohie Hotineanul[31], autor de manuale[32] scolare; mitropolitii Leon Gheuca[33], Dionisie Lupu[34], Atanasie Stoianescu sau, mai aproape de zilele noastre, Irineu Mihalcescu[36]. Sa nu-l uitam si pe traducatorul Bibliei, parintele-scriitor Gala Galaction[37]. Se spune acelasi lucru chiar si despre primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne, Miron Cristea[38], fost regent in timpul minoratului regelui Mihai.[39] Daca pentru francmasoni cei de mai sus reprezinta o legimitate onorabila, nu acelasi lucru se intmpla in cadrul Bisericii. Secolul XX a dus la o confruntare de mari proportii si o crestere a activitatii masoneriei internationale. Biserica Ortodoxa continua sa sufere de pe urma acestei mari incercari. In 1909 Meletie IV (Metaxakis), viitorul patriarh al Constantinopolului, devine francmason in Loja Marelui Orient al Greciei; in 1910, ajunge la gradul 33.

435

In 1925 episcopul si tovarasul de loje masonica al lui Kemal Atatrk, Vasile III, este instalat ca patriarh al Constantinopolului. In 1929 episcopul si tovarasul de loje masonica al lui Atatrk, Fotie al II-lea, este instalat ca patriarh al Constantinopolului.[40] Contextul interbelic se manifesta prin afirmarea unor forte politice de dreapta ce se opun cu putere masoneriei (democratiile occidentale). Aceste forte permit Bisericii sa se pronunte mai ferm impotriva masoneriei. La 15 august 1932 Mitropolitul Antonie (Hrapovitki) (ROCA) anunta intr-o enciclica pastorala afurisirea francmasonilor.[41] Anul urmator, a fost rndul Bisericii Greciei sa se pronunte asupra masoneriei Declaraia Oficiala a Bisericii Greciei privind masoneria (1933) Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei in sedinta din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de studierea si examinarea societatii secrete internationale - Francmasoneria. Au ascultat cu atentie expunerea introductiva a Comisiei celor patru episcopi ce au alcatuit-o din insarcinarea primita de la Sfntul Sinod in precedenta sa sedinta; de asemenea pozitia Facultatii de Teologie a Universitatii din Atena si in mod special parerea in aceasta problema a profesorului Panag Bratsiotis. De asemenea au luat in considerare informatiile asupra acestei chestiuni aparute in Grecia sau in strainatate. Francmasoneria nu este o societate filantropica sau o scoala filosofica, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de vechile credine pagne din care provine i a cror continuare i rod este. Acest lucru nu este numai recunoscut de membrii proeminenti ai lojelor, ba ei chiar declara acest lucru cu mndrie, afirmnd literal: Francmasoneria reprezinta supravietuirea credintelor antice si poate fi numita pastratoarea lor; Francmasoneria izvoraste din misterele egiptene; umilul atelier al Lojei Masonice nu reprezinta altceva dect pesterile si intunericul cedrilor Indiei, necunoscutele adncuri ale Piramidelor, criptele maretelor temple ale lui Isis; in misterele grecesti ale Masoneriei, mergnd pe stralucitoarele drumuri ale

436

intelepciunii deschise de marii initiati Prometeu, Dionisos si Orfeu, se afla formularea eternelor legi ale universului! Aceasta legatura intre Masonerie si vechile credinte idolatre este marturisita de toate ritualurile ce sunt interpretate in timpul initierilor. Ca si in ritualurile vechilor credinte idolatre unde viata si moartea zeului erau imitate, in aceasta repetare imitativa a zeului, initiatul murind o data cu moartea patronului cultului, care intotdeauna era o persoana mitologica personificnd Soarele sau natura care moare iarna si invie primavara, tot astfel se intmpla si in cea de-a treia treapta a initierii in Masonerie, cnd este repetata moartea lui Hiram - patronul Masoneriei, repetare in care initiatul este supus acelorasi lovituri, cu aceleasi instrumente si in aceleasi zone ale corpului ca si Hiram. Dupa cum marturiseste un important francmason, Hiram este ca si Osiris, ca si Mithra, ca si Bachus una din personificarile Soarelui. Astfel Masoneria este, cum s-a si recunoscut, o religie foarte diferita, separata si straina de credinta crestina. Acest lucru este aratat fara nici o indoiala de faptul ca ea are propriile-i temple cu altare pe care slujitorii lor le numesc ateliere ce nu pot avea mai putina istorie si sfintenie dect Biserica si le caracterizeaza ca fiind temple ale virtutii si intelepciunii unde Fiina Suprem este adorata si unde este invatat adevarul. i are propriile ceremonii religioase, ca ceremonia adoptarii - botezul masonic, ceremonia recunoasterii conjugale casatoria masonica, ritualul mortii, consacrarea templului masonic si altele. Isi are propriile initieri, propriul ceremonial ritual, are ordine ierarhica proprie si o disciplina bine intemeiata. Din existenta agapelor masonice, a sarbatoririi solstitiilor de vara si de iarna se poate concluziona ca Masoneria este o religie fiziolatra (adorarea naturii). Este adevarat ca la prima vedere Francmasoneria se impaca cu oricare alta religie pentru ca nu da nici o importanta religiei careia initiatul ii apartine. Acest lucru se explica prin caracterul sincretic pe care il poseda, chiar acest caracter dovedind ca ea isi are radacinile in vechile credinte idolatre care acceptau spre initiere pe adoratorii oricaror alti zei. Dar ca si credintele idolatre, in ciuda aparentului caracter de toleranta si acceptare a zeilor straini, prin acest caracter sincretic submineaza si treptat zdruncina increderea in celelalte religii astfel inct Francmasoneria, care incearca sa inglobeze treptat intreaga omenire si care promite perfectiunea morala si cunoasterea adevarului, astazi vrea sa se ridice in pozitia unei super-religii, privind la celelalte religii (neexceptnd crestinismul) ca fiindu-i inferioare. Astfel induce adeptilor sai ideea ca numai in lojele masonice se taie si se slefuieste piatra cea necuprinsa si neinteleasa. Si faptul ca numai Francmasoneria creeaza o fraternitate excluznd orice alte legaturi (ce sunt considerate

437

de Masonerie ca fiind inferioare, chiar cnd e vorba de Biserica crestina) dovedind fara tagada pretentiile sale de supra-religie. Aceasta inseamna ca, prin initierea masonica, crestinul ajunge frate cu musulmanul sau cu budistul, in timp ce crestinul neinitiat in Masonerie devine pentru el un strain. Pe de alta parte, Francmasoneria prin continua exaltare a cunoasterii si prin incurajarea liberei cugetari nepunnd nici o stavila cautarii adevarului (dupa cum afirma in Constitutia si riturile sale), si chiar mai mult, prin adoptarea asa-zisei etici naturale se arata a fi in opozitie totala cu religia crestina. Crestinismul propovaduieste credinta inainte de toate, ingradind ratiunea omeneasca cu granitele trasate de revelatia dumnezeiasca, conducnd la sfintenie prin mijlocirea harului dumnezeiesc. Cu alte cuvinte, Crestinismul fiind o religie a revelatiei, cu dogmele si adevarul sau, cere mai inainte de toate credinta si isi intemeiaza morala pe harul dumnezeiesc; francmasoneria accepta numai adevarul natural si aduce adeptilor sai libera cugetare si investigarea realitatii numai cu ajutorul ratiunii. Isi bazeaza morala numai pe fortele naturale ale omului si are numai scopuri omenesti. Incompatibilele contradictii dintre Crestinism si Francmasonerie sunt clare. Este firesc faptul ca diferite denominatiuni crestine au luat pozitie impotriva Francmasoneriei. Nu numai Biserica Catolica, pentru propriile-i motive, a infierat prin numeroase enciclice papale miscarea masonica, ci si comunitatile luterane, metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca fiind incompatibila cu crestinismul. Mai mult ca oricare, Biserica Ortodoxa, pastrnd in integralitatea sa tezaurul credintei crestine, i s-a impotrivit de fiecare data cnd chestiunea Francmasoneriei a fost ridicata. De curnd, Comisia Inter-Ortodoxa, intrunita la muntele Athos si la care au luat parte reprezentantii tuturor bisericilor autocefale ortodoxe, au caracterizat Masoneria ca fiind un sistem anticrestin, subversiv. Adunarea Episcopilor greci in sedinta mai sus mentionata a ascultat si a acceptat urmatoarele concluzii care au fost formulate pe baza cercetarilor si a discutiilor de catre Prea Sfintia Sa Arhiepiscopul Hrisostomos al Atenei: Francmasoneria nu poate fi compatibila cu crestinismul atta timp ct ea ramne o organizatie secreta actionnd si propovaduind in ascuns, glorificnd rationalismul. Francmasoneria accepta in rndurile membrilor sai nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis sa faca parte din aceasta organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar sa fie atrasa atentia acelora care au intrat in Masonerie fara gnduri ascunse si fara sa se fi lamurit ce este intr-adevar Masoneria, sa rupa

438

orice legatura cu ea, crestinismul fiind singura religie care invata adevarul absolut si care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declara ca toti fiii credinciosi ai Bisericii trebuie sa se fereasca de Francmasonerie. Cu nestramutata credinta in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem rascumpararea, prin sngele Lui si iertarea pacatelor dupre bogatia darului Lui, pre care l-a prisosit intru noi, intru toata intelepciunea si priceperea (Efeseni I, 7 intru adevarul revelat de El si propovaduit de Apostoli, nu prin cuvinte intelepte ci impartasindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curatati si mntuiti spre viata vesnica, nu trebuie sa decadem din harul lui Hristos devenind partasi la inchinarea pagneasca. Este impotriva firii sa apartii lui Hristos si in acelasi timp sa cauti usurare si perfectiune morala in afara Lui. Acestea fiind spuse, toti cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie sa rupa orice legatura cu lojele si activitatile masonice, asigurndu-se astfel de reinnoirea legaturilor, slabite de ignoranta, cu Dumnezeul si Mntuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteapta cu dragoste acest lucru de la cei initiati in loje, fiind incredintata ca multi dintre ei au primit initierea masonica nestiind ca prin aceasta ei au trecut la alta religie, ci au facut-o din ignoranta creznd ca nu au facut nimic potrivnic credintei parintilor lor. Incredintndu-i dragostei, si in nici un caz ostilitatii sau adversitatii fiilor credinciosi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor ii indeamna sa i se alature in rugaciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevarul si Viata sa-i lumineze si sa-i intoarca la adevarul de care prin ignoranta s-au departat. Stimulati de acest context, dar si de catre adevarul de credinta, sinodalii nostri au iesit in fata natiunii cu o declaratie de condamnare a masoneriei, si aceasta desi capii statului si Bisericii din acel timp, regele Carol al II-lea si patriarhul Miron Cristea aveau mari afinitati cu institutia in cauza. Cretinismul i francmasoneria Temei Nr. 785/1937. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, da citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod inca din anul 1934. Sf. Sinod insusindu-si concluziile din referat hotaraste:

439

I. Biserica osndeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive: 1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnndu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avnd in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda. 2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi. 3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamnt laic, reprobnd orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei. 4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobndirea mntuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mntuirii. 5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti nu dau nici o insemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului. 440

In afara de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social cnd intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei. 6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamntesti dect aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mna unor factori nestiuti inca nici de ei, avnd sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva juramntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramnt pagnesc. 7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobndeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietii spirituale din snul omenirii. Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui duman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al naiunei, sunt urmatoarele: 1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii; 2. Indemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar, Fria Ortodox Romn extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramna in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormntarii, in caz ca pna atunci nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti. 3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-1 va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

441

4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara. II. Intreg referatul impreuna cu concluziile se va tipari in brosura prin Consiliul Central Bisericesc si se va intrebuinta ca mijloc de propaganda impotriva francmasoneriei. I.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunostinta ca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede ca este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El - d. Pangal - in numele delegatilor declara ca toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe. Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Ion Pangal si a celorlalti conducatori ai masoneriei nationale romne, cetita in ziua de 25 Februarie a.c. in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anunta ca aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine inteles ca hotarrea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista. La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorognd Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata. PRESEDINTE, (ss) MIRON Secretar, (ss) GALACTION CRAIOVEANU In 1948 Atenagora I (nascut Aristoklis Spyrou), fost arhiepiscop al Americilor de Nord si de Sud, initiat in masonerie la Atena, ajuns la gradul 33, devine patriarh ecumenic al Constantinopolului.

442

In iulie 1972 patriarhul ecumenic Atenagora moare si este inmormntat; o inmormntare cu sicriul inchis. Este urmat de catre Dimitrie (mason de gradul 33, in loja mama a Turciei, membru al lojilor grecofone Houlous si Hakikat).[43] Reluarea osndirii masoneriei de ctre Biserica Ciprului (1993) Sf. Sinod, in edina sa din 11 febr. 1993, studiind documentul semnat si depus la acesta de catre mai mult de 11 000 de credinciosi ortodoci membri ai pliromei (plenului) Sfintei noastre Biserici a Ciprului, prin care se cerea fixarea pozitiei oficiale a Bisericii Ortodoxe fata de masonerie si condamnarea acesteia spre luarea la cunostinta si ferire a credinciosilor, comunica cele de mai jos: Masoneria este o organizatie in afara Bisericii noastre Ortodoxe, cu o conceptie despre lume care nu duce catre principiile credintei noastre ortodoxe. Prin ceremoniile secrete oficiate in intuneric si prin modurile de initiere a adeptilor ei, cu initiatori in cele sfinte (tainele) preoti si arhierei si initiati, se autopropune ca un fel de alta religie. Se prezinta chiar ca o suprareligie si cultiva sincretismul, adica egalizarea si amestecarea tuturor religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat si de condamnat pentru adevarul credintei in Hristos. Pentru toate acestea masoneria nu a fost niciodata aprobata de Biserica. Aceasta a condamnat in mod repetat si condamna organizatiile secrete de orice natura, mai ales cnd acestea sunt intretesute cu ceremonii care au coloratura religioasa. Hristos este Lumin, Adevr, Via, si adeptul adevarat al lui Hristos trebuie sa traiasc i s lucreze n cadrul acestei lumini si sa evite cte se savrsesc in intuneric. Pentru aceea, crestinul adevarat, si nu numai dupa nume, nu poate sa fie membru sau adept al masoneriei. Principiile intr-ajutorarii, care sunt prezentate a fi profesate de masoni, exista din belsug si in crestinism. Prin urmare, crestinul care doreste sa practice aceste principii, poate sa o faca in cadrul Bisericii si prin Biserica. Nu este nevoie sa se incadreze in organizatii secrete si de provenienta dubioasa.

443

De altfel, dupa cum ne spune Apostolul Pavel ce impreunare are lumina cu intunericul? (2 Corinteni VI, 14). Domnul nostru Iisus Hristos ne invata ca tot cela ce face rele, uraste Lumina; si nu vine la Lumina, ca sa nu se vadeasca lucrurile lui. Iar cela ce face adevarul, vine la Lumina; ca sa se arate lucrurile lui, ca intru Dumnezeu sunt lucrate. (Ioan III, 20-21). Pentru aceea, sfatul Bisericii catre membrii pliromei sale, in ceea ce priveste situarea lor fata de masonerie, este aceea pe care o arata Apostolul Pavel in Epistola catre Efeseni: nu va amestecati cu faptele cele fr de road ale intunericului, ci mai vrtos si mustrati iar toate vadindu-se de lumina se arata; ca tot ce se arata lumina este. (Efeseni, V, 11, 13) Ramneti deci, atasati in mod statornic la lumina vesnica a lui Hristos si in cadrul acesteia alcatuiti-va viata si croiti-va calea! [44] Daca vom compara cele patru pozitii oficiale si normative ale Ortodoxiei privitoare la francmasonerie, si anume, Cipru 1815, Grecia 1933, Romnia 1937 si din nou Cipru 1993, constatam, ca un numitor comun, osndirea acestei miscari. Totusi, se poate observa un fel de diminuare a consistentei si tariei declaratiilor respective, si chiar o tendinta de treptata secularizare. Tonul duhovnicesc si bisericesc al primei afurisanii se diminueaza pe parcurs, lucru ce tradeaza un fel de slabire si de deplasare a perspectivei catre lumea aceasta, lucru ce micsoreaza eficienta acestor actiuni Condamnrile Vaticanului Fiecare isi disputa caracterul universal si de aici conflictul. Biserica este catolic, adica universal. Masoneria depeste graniele naionale si concureaza universalitatea Bisericii Romei. Masonii cred in marele Arhitect al Universului. Dar este Marele Arhitect si Dumnezeul crestinilor? Disputa dureaza de peste doua secole si nu se profileaza nici un armistitiu. Inca de la inceput, Biserica Catolica, a vazut in Francmasonerie un pericol, considerind organizatia incompatibila cu doctrina crestina. Prima luare de pozitie a fost formulata de Papa Clement al XII-lea in constitutia In Eminenti, publicata in 1738. Aceasta

444

este confirmata si reinnoita de Papa Benedict al XIV-lea. Pius al VII-lea isi urmeaza predecesorii si publica constitutia Ecclesiam a Jesu Christo in1821, fiind urmat de Leon al XIIlea in 1825. Aceeasi pozitie o adopta si urmatorii Suverani Pontifi: Pius al VIII-lea si Grigore al XVI-lea. Dupa asasinarea primului-ministru italian Pellegrino Rossi, proclamarea si infrngerea Republicii Romane si revenirea Papei la Roma (1850), Pius al IX-lea incepe asanumita politica de intransigen (Non possumus) fa de puterea seculara si ajunge sa fie considerat cel mai important adversar al Masoneriei. Papa Leon al XII-lea, in 1884, analizeaza amanuntit punctele de vedere ale Bisericii si ale Francmasoneriei. Papa arata ca naturalismul adoptat de francmasoni se bazeaza pe convingerea ca natura este desavirsita si suficienta siesi, ca si cum nu ar fi atinsa de pacat. Astfel, ar fi de ajuns sa urmarim natura, fara sa fie nevoie de lupta pentru a infringe pornirile pasionale sau violente. Episcopul Romei reproseaza Francmasoneriei ca doreste manipularea oamenilor prin subminarea familiei, educatiei tinerilor, orinduirii sociale existente, chiar a notiunii de autoritate, si de asemenea ca, promovind egalitarismul socialist si comunist, des-considera deosebirile dintre oameni. In 1906 Pius al X-lea condamna Francmasoneria si avertizeaza asupra legaturii ei cu comunismul. Masonii sunt exclui de la euharistie (sfnta mprtanie) Din cauza unor formulari ambigue de dupa Conciliul Vatican II, unii au crezut ca Biserica Catolica si-a indulcit pozitia fa de francmasoni. Pentru a risipi nelmuririle, in 1983, Cardinalul Razinger a publicat o Declaratie despre Asociatiile Masonice, in care arata ca ? sentinta negativa a Bisericii privitoare la asociatiile masonice ramine neschimbata de vreme ce principiile sale au fost mereu considerate ireconciliabile cu doctrina Bisericii, drept care ramine interzis a deveni membru in acestea. Credinciosii care adera la asociatiile masonice sint in pacat grav si nu pot primi Sfnta Impartasanie?. O mare parte dintre dispute s-a axat pe analizarea riturilor francmasonilor, pe secretismul organizatiei, pe influenta sa in politica, in presa. Si Biserica, si Francmasoneria s-au schimbat, insa trecerea timpului nu pare a fi modificat raporturile dintre ele. Chiar daca Francmasoneria nu practica rituri ofensatoare pentru crestini sau nu ascunde conspiratii mondiale, Biserica nu o accepta nici astazi deoarece crestinismul este esentialmente o religie revelata (Dumnezeu s-a aratat omului) si supranaturala. Dincolo de orice satisfactie sau implinire naturala, crestinul tinde la o vesnicie

445

de unire cu Dumnezeu insusi, si dincolo de orice posibilitati naturale, aceasta unire e inceputa de pe acum in Sfintele Taine ale Bisericii. In Prima Porunca e afirmata unicitatea lui Dumnezeu. El cere nu doar respect, ci chiar inchinare. Dumnezeu nu accepta sa isi imparta locul cu nimeni. Biserica respinge ideea ca Dumnezeu ar putea fi folosit de o organizatie sau privit ca un zeu printre altii, oarecum echivalent cu Budha ori Manitu, plasat cumva sub umbrela Marelui Arhitect. Pericolul privatizrii religiei Astzi, mai mult ca oricnd, lumea ncearc s descifreze tainele viitorului, s intuiasc decursul acestuia. Oamenii de tiin se strduiesc, de pild, s priceap, att ct pot pricepe, impactul tiinei asupra profilului omului modern; pe de alt parte, teologii ncearc i ei s interpreteze ct mai exact consecinele ntlnirii dintre tiin i religie, dintre tiina omului i tiina lui Dumnezeu. Nu puini sunt aceia care susin c trim deja ntr-o perioad post-teologic (C. Sedmak). Pe de alt parte, nu trebuie ignorat faptul c modernitatea nu poate i nici nu trebuie s-i propun s exclud religia; nu puini sunt oamenii care astzi afirm deschis nevoia de religie, indiferent de forma i sensul acesteia. Ateismul din secolul al XIX-lea sau din anumite perioade ale secolului al XX-lea, n formele sale agresive, este greu identificabil n lumea n care trim. Setea de religie, ntr-o lume tot mai deschis, spun sociologii, nu trebuie s ne surprind. Ceea ce trebuie s ne surprind este modul n care omul religios se comport n societatea premodern i modern. n societatea premodern, religia a reprezentat dintotdeauna un fapt integrator, un centru n care se regseau toi oamenii, ntreaga societate. n societatea modern, dimpotriv, religia nu mai are, n foarte multe cazuri, aceeai for, pentru c orice societate modern se caracterizeaz, n principal, printr-o difereniere clar din punct de vedere social, religios, economic, politic etc. Diferenierea funcional a societii se repercusioneaz implicit asupra vieii oamenilor; ea se caracterizeaz, n special, printr-o puternic fragmentare, pe diferite domenii, care, de cele mai multe ori, nu mai sunt compatibile. Oamenii triesc n contexte absolut diferite, au dorine i oferte care nu au nimic n comun, inclusiv din punct de vedere religios. Din perspectiv religioas, se constat azi, mai mult ca oricnd, o tendin spre privatizare sau subiectivare. Odat privatizat i subiectivat, religia nu mai are dect un impact minor 446

asupra societii. De altfel, aceast privatizare i subiectivare a religiei confirm faptul c, astzi, nu se mai poate vorbi de un ateism agresiv, similar celui din secolul al XIX-lea sau din anumite perioade ale secolului al XX-lea. n conformitate cu acest criteriu, cel ce nu mprtete valorile moral-religioase nu nseamn c i propune necondiionat i combaterea lor. Viaa religioas a fiecruia capt un caracter absolut privat. Aceast mutaie n plan religios implic i un alt aspect: n lumea modern, cu greu mai poi gsi un loc pentru Dumnezeu; ntr-o atare lume, Dumnezeu nu mai este att de necesar nici pentru a explica originea lumii, nici pentru a aduce temeiuri privind viaa moral. Tot ceea ce se ntmpl n lume se pune pe seama unei cauzaliti interne. Aa se i explic, de altfel, faptul c, n perioada modern, credina n Dumnezeu s-a diminuat. Pentru omul modern, Dumnezeu a devenit un strin (P. Hnermann). n att de diversele domenii ale vieii publice, cum ar fi cel politic, economic, tiinific sau juridic, de exemplu, Dumnezeu nu mai apare, despre El nu se mai vorbete, sau se vorbete foarte puin (H.-J. Hhn). Este i motivul pentru care s-a cerut ca numele lui Dumnezeu s fie cel puin pomenit n preambulul Constituiei Europene. Privatizarea religiei pune n discuie, bineneles, inclusiv viitorul teologiei, pentru c teologia nu ar trebui s rmn nicicnd i niciunde o problem privat. Aa cum afirm H. Lehmann, att n lumea islamic, ct i n India sau Orientul ndeprtat, parola nu nseamn modernizare sau religie, ci religie plus modernizare. Un teolog, fie el i universitar, nu vorbete niciodat doar n numele disciplinei pe care o reprezint, n numele ideilor pe care le poate mprti n mod subiectiv, ci totdeauna n numele lui Dumnezeu. Orice privatizare i subiectivare a religiei i teologiei nseamn o relativizare a adevrului lui Dumnezeu, o ndeprtare simultan de tine nsui i de Dumnezeu. Biserica Ortodox condamn Masoneria Spre deosebire de Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa nu a combatut att de vehement Francmasoneria, desi a condamnat-o in termeni severi. Astfel, in 1937, Biserica Ortodoxa Romana a dat prima si singura hotarire de condamnare a Masoneriei. Referatul Studiu asupra Francmasoneriei a fost ntocmit de Mitropolitul Nicolae al Ardealului, ca urmare a cererii facute de Sfintul Sinod inca din 1934. Sfntul Sinod, in sedinta din 11 martie

447

1937, si-a insusit concluziile din referat si a hotarit ca Biserica osndete Francmasoneria ca doctrina, ca organizaie i ca metoda de lucru ocult. Iata cteva fragmente din concluziile studiului Mitropolitului Nicolae al Ardealului, aflate si astzi n vigoare. Francmasoneria este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un insemnat rol, avnd un rit cvasi-religios, luptnd impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica. Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osndete Francmasoneria ca doctrina, ca organizaie i ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive: 1. Francmasoneria inva pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnndu-i sa admita numai ceea ce descopera ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sint revelate de Dumnezeu. (...) 2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobind ideea unui Dumnezeu personal, deosebit de lume, si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi. 3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamint laic. (...) 4. In lojile Francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii, si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. (...) 5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. (...) Prin acest cult, Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. 6. Francmasoneria este un element de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamintesti decit aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. (...) Impotriva juramintului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramint pagnesc. 7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual

448

al natiunilor si le-a ajutat s-i dobndeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din snul omenirii?. Bibliografie * * * Biblia 1688, Bucuresti, 1997 * * * Constituia i Codul Organic al lojei Marelui Orient * * * Cretinismul si Francmasoneria. Ce este Francmasoneria pentru poporul crestin. Mijloacele popoarelor crestine de a o combate, Ed. Sfintei Episcopii a Argesului; 1934 (titlu dat de redacie) * * * Hronograf, Oradea, 1992 * * * ntreaga opera apologetica si seria de brosuri populare Biserica si Sinagoga; * * * Precis historique du Grand Orient de France * * * Scara, treptele 2 si 4 * * * Texte care au zguduit lumea, Iai, 1995 Badulescu Dan, Imparia rului New Age, Ed. Christiana, 2001 Bidegain, Jean Le Grande Orient de France, Paris, 1905 Comanescu Radu, Istoria francmasoneriei, Bucuresti, 1992 Crainic, Nichifor: Ortodoxism i masonerie, David Petru, Invazia sectelor, Constanta, 1999 Dem Marc, 666 Antihrist, Ed. Domino, 1997 Dobridor Ilariu, Decderea dogmelor

449

Lannhoff, Eugen Biblia, raportorul i compasul Lazare, Bernard Antisemitisme Lina, Juri Sub semnul scorpionului Mihalcescu Irineu, Teologia luptatoare, Ed. Ep. Romanului si Husilor, 1994 Mironescu Ioan Nor, Moldova crestina si judaismul talmudic, 1927 Monaste Serge, Protocoalele de la Toronto, Ed. Samizdat, 1995 Mota Ioan I., Protocoalele inteleptilor Sionului (traducere si comentarii), 1923 Muret Maurice LEsprit juif, Paris Nefontaine Luc, Francmasoneria, Ed. Diogene, 1990 Nestorescu-Balcesti, H., Masoneria - o stare de spirit, o ai sau nu o ai, Centrul National de Studii Francmasonice, Bucuresti, 2003 Nicolae al Ardealului, Studiu asupra Francmasoneriei, (aprobat de Sf. Sinod, 1937). Bibl. Inst. Biblic al B.O.R. Paulescu Nicolae, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Buc., 1913 Poncius, Leon (de) La dictature des Puissances Occultes Popescu Ioan St., Lectiuni duminicale. Francmasoneria, 1934 Popescu - Malaiesti, N., Iudeii si romnii, 1939 Popovici Justin, Biserica Ortodoxa si Ecumenismul, Petru Voda, 2002 Ranc, Paul, Francmasoneria in lumina Bibliei, Agape, 2000 Serafim (Alexeiev), Ortodoxia si ecumenismul, Mn. Slatioara, 1997 450

Stefanescu Paul, Ritualul lojilor francmasonice albastre, Bucuresti, 1998 NOTE: Vezi La Rose du Silence Vezi Athenee des etrangeres Ritul de 33 de grade, Ritul Scoian Antic i Acceptat este guvernat de Marile Constituii din 1786 Apelul de la Strasburg reprezint fundamentul CLIPSAS Vezi www.clipsas.abt.ro Cele 11 Puteri Masonice Suverane reunite la Strasburg la 22 ianuarie 1961 afirma necesitatea restabilirii Lanului de Unire, raiunea de a fi a Centrului de Legatur a Semnatarilor (CLIPSAS). Vezi: www.franc-maconnerie.org www.fm-fr.org Franc-maconnerie francaise www.maconnic.ch francmaconnerie suisse www.hiram.be www.godf.org Grand Orient de France www.gldf.org Grande Loje de France www.gltso.org Grande Loje Traditionelle et Symbolique Opera www.journalchretien.net www.psychologie-sociale.com

451