1

Citete si d mai departe

PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI

sau altfel spus:

PLANURILE DOMINRII NTREGII LUMI, INIIATIV FIXAT S
SE REALIZEZE PN N ANUL 2000 N CELE 24 DE PROTOCOALE
SECRETE, NTOCMITE DE CONDUCTORII FRANCMASONERIEI
MONDIALE CU OCAZIA MARELUI CONGRES SECRET
FRANCMASONIC DE LA BLE, ELVEIA, CARE A AVUT LOC N
ANUL 1897


Motto: Cunoatei adevrul i acesta v va elibera!



PREFA

Este un fapt psihologic cunoscut c majoritatea criminalilor mrturisesc crima nainte de a muri.
Protocoalele Maestrilor Francmasoni constituie o asemenea dovad. Ce sunt aceste protocoale dect o
ngrozitoare mrturisire a tuturor suferin|elor si mizeriilor pe care le-au provocat si nc le mai provoac
FRANCMASONII. Ele ne ofer totodat cheia secret pentru a n|elege tot rul fcut de ei ce bntuie astzi
n omenire. n "lumina" Protocoalelor se ptrund mai exact si mai adnc adevratele cauze ale frmntrilor
sociale si politice, generate cu o diabolic abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revolu|ie Francez
ncoace.

Astzi, ns, lumea a nceput s se destepte. O puternic suflare antimasonic, nu retrograd, nu
obscurantist, nu pornind din motive religioase, ci luminat, na|ional, izvort din adncul instinctului de
conservare, se ridic ACUM tot mai impuntoare din Statele cele mai narmate n lupta pentru existen|.
Aceast miscare creste pe zi ce trece, cucereste pe indiferen|i si converteste pe umanitaristi, care totusi simt
c Patria este mai aproape dect Umanitatea. Lumea crestin a nceput s vad primejdia, i simte apsarea si
ncet, dar sigur, se ridic n sufletul fiecrui romn revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate
utopiile nseltoare si cosmopolite, nf|isate de ea cu viclenie lumii ntregi.

ATENIE! Protocoalele sunt un monument de ac|iune satanic si reprezint izvorul tuturor
ticlosiilor umane actuale.

Protocoalele pun n lumin CAUSA CAUSORUM a decaden|ei lumii actuale, att la nivelul
individului, ct si la nivelul statului.

Citirea Protocoalelor trebuie s se fac temeinic, fr grab, ca si citirea unui document rarisim, de
n|elegerea cruia depinde soarta ntregii umanit|i.

Pentru a n|elege faptele petrecute si decaden|a n care trim, Protocoalele trebuie citite de cel pu|in
trei ori, eventual memorndu-se, pentru a ne fi mai mereu la ndemn.



2
n Protocoale, francmasonii vorbesc si hotrsc n secret si conspirativ; urmri|i-i deci cu aten|ie, cu
foarte mare aten|ie. Dup ce a|i terminat de citit, prezenta|i aceast brosur unic si altora, aceasta fiind o
datorie moral si o cale de aprare a ntregii umanit|i.

Protocoalele con|in planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de
stpnire a ntregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale ncheiate de diferitele sec|iuni ale
Marelui Congres Masonic, care s-a |inut n Elve|ia, la Ble (Basel), n 1897, si formeaz programul masonic
de cucerire mondial, program elaborat si comunicat unor anumi|i "ini|ia|i", pentru a se pstra o urm scris a
acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea n care au czut n minile "profanilor" aceste Protocoale, exist dou versiuni:
prima, c au fost copiate de o femeie, so|ie sau amant a unui "ini|iat", fiind apoi comunicate crestinilor
pentru ca acestia s se pun n gard si s ia msuri de aprare; a doua, c au fost ridicate dintr-un seif pe care
francmasonii l aveau ntr-o cas dintr-un oras alsacian.

Lojele masonice au fost nfiin|ate pentru a servi n lupta pentru suprema|ie, lupt care are un
pronun|at caracter antireligios si n special anticrestin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte nalt
(Ierarhia Superioar Secret) le dirijeaz, inspir, subven|ioneaz si, fr ajutorul dat de acest grup, victoria
lor nu ar fi posibil.

ntr-o zi, cnd, conform opiniei lor, popoarele crestine vor fi dezbinate de francmasoni si nvrjbite
unul mpotriva celuilalt de presa si literatura bolnav - la adpostul liberalismului -, prin atentate, corup|ie si
demoralizare, prin degenerare cauzat de tutun, alcool, droguri etc., prin criz economic mondial, prin
lovituri de stat n diferite |ri, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonic.

Rzboaiele interne si conflictele mondiale, pe care francmasonii stiu s le dezln|uie, vor grbi
venirea domniei despotismului masonic, n locul liberalismului statelor crestine. Atunci, n afar de "religia"
masonic, toate religiile vor fi desfiin|ate.

Un singur stat va fi suficient s cad n minile francmasonilor, si apoi toate celelalte vor cdea unul
dup altul, pentru ca, n final, "Regele" masonilor s domneasc peste toat planeta astfel subjugat.

Dup cum vedem n zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre finalizarea planului masonic, cci
aceste "profe|ii", concretizate n cele 24 de Protocoale n anul 1897, deci acum aproape 100 de ani, au dus la
subjugarea Rusiei de ctre francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora.

Pericolul masonic a nceput s fie dezvluit lumii n anul 1902, cnd profesorul rus SERGHEI
NILUS a scos o prim edi|ie a Protocoalelor, edi|ie care ns a disprut imediat, fiind distrus de
francmasoni. n 1905 a aprut o alt edi|ie, din care un singur exemplar figureaz n catalogul lui British
Museum din Londra. n 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui su AT.BUTMI, a scos o nou
edi|ie a Protocoalelor, intitulat "L'ennemi du genre humain" ("Dusmanul neamului omenesc"). Dup
lucrarea lui SERGHEI NILUS a aprut o alt edi|ie n 1911, la mnstirea Sf. Sergiu, edi|ie care a fost
tradus si de americani. Alte edi|ii au aprut respectiv n anii 1911, 1912 si 1917, ultima dintre acestea fiind
distrus de poporul rus. n 1920 au aprut la Berlin alte edi|ii. Noi edi|ii au aprut n limba francez.
SERGHEI NILUS, n introducerea fcut la edi|ia din 1917, declar c foile con|innd Protocoalele erau
scrise n limba francez si c i-au fost remise de ctre ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat si
lui C.BUTMI. n 1901, doctorul mason Hertzl, anun| Comitetul Masonic c anumi|i "dezertori", au permis
"pgnilor" (crestinilor) s cunoasc tainele Protocoalelor, ceea ce confirm sustragerea acestor documente
din arhivele Francmasoneriei.

Protocoale sunt n numr de douzeci si patru. Sunt mai mult niste nv|turi sau maxime, dect
procese-verbale. Se pare c autorul sau autorii au urmrit s prezinte n douzeci si patru de lec|ii doctrinele


3
francmasonice, |inta pe care o urmresc din cele mai ndeprtate timpuri si amnuntele celui din urm plan de
ac|iune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci cnd totul va fi pregtit pentru a ncepe lupta hotrtoare.

Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. - Francmasonii nu admit alt drept dect cel dat de for|; liberalismul propagat de ei printre crestini
a distrus religia crestin si autoritatea statului.

2. - Aurul a intrat n minile Francmasoneriei si, cu ajutorul lui, aceasta a pus mna pe pres,
dominnd opinia public ce comand guvernele n statele democrate.
S
n Marea Britanie, publica|ii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare
la aceste Protocoale. De asemenea, n Germania, Fran|a, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date
publicit|ii, popula|ia devenind astfel constient de primejdia reprezentat de Francmasonerie.

Poporul romn trebuie s devin, de asemenea, constient de pericolul existent si, trecnd peste orice
ambi|ii si nen|elegeri mrunte, s se uneasc si s se opun ofensivei masonice si robirii neamului nostru.
Unirea tuturor romnilor este, asadar, singura salvare.

Prezenta brosur con|ine pasajele cele mai importante din cele 24 de Protocoale, fr nici o
interpretare sau comentariu, asa cum se gsesc ele n lucrarea original.

OBSERVAII PE MARGINEA PROTOCOALELOR

Din cele expuse n Protocoale se poate constata c acestea formeaz un vast plan masonic de cucerire
si ngenunchiere a lumii crestine, conceput n cele mai mici amnunte.

Societatea si sufletul individului au fost analizate ntr-un mod cu adevrat stiin|ific, toate punctele
vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii s aib unde s loveasc. Pregti|i n spiritul satanicei lor
doctrine, ei au pornit atacul, dar nu ntr-o |ar sau dou, ci pe ntreg globul pmntesc, bazndu-se, deci, pe
lipsa de pregtire a crestinilor. Minciuna, santajul, perfidia, corup|ia, trdarea, lingusirea, crima si necinstea,
n toate formele lor, sunt armele cu care lupt Francmasoneria.



4

TEXTUL PROPRIUZIS AL CELOR 24 DE PROTOCOALE ALE MARILOR
MAETRI FRANCMASONI

PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Dreptul, n viziunea francmasonilor, const n for|. Libertatea este o idee himeric. Liberalismul si
anarhia. Credin|a. Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitalului. Dusmanul intern.
Mul|imea trebuie s fie pclit. Anarhia si efectele ei. Politica si morala nu trebuie s aib nimic comun.
Dreptul trebuie s fie al celui mai tare. Puterea ascuns francmasonic trebuie s fie de nenvins. Scopul
francmasonic justific ntotdeauna mijloacele. Mul|imea este oarb si de aceea poate s fie att de usor
manipulat de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel
mai bine la scopul principal urmrit de francmasoni este autocra|ia. Lichiorurile tari si buturile alcoolice n
exces, care fac s slbeasc constiin|a crestinilor. Clasicismul. Desfrul generalizat. Principiul si regulile
principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesar. Libertate, Egalitate, Fraternitate sau
marea minciun. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocra|iei crestine trebuie s fie ct mai repede
nimicite. Noua aristocra|ie care trebuie s apar. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. Abstrac|ia
utopic a libert|ii. Amovibilitatea (revocarea) reprezentan|ilor poporului.

S lsm la o parte vorbele goale si s cercetm fiecare idee n sine, s luminm situa|ia prin
compara|ii si deduc|ii.

Eu v voi arta, deci, sistemul nostru, att din punctul nostru de vedere, ct si din acela al crestinilor.

Trebuie cunoscut c oamenii care au instincte si porniri rele, sunt mult mai numerosi dect cei care au
porniri bune. De aceea, cele mai bune rezultate se ating guvernnd pe oameni prin violen| si teroare, nu prin
discu|ii academice. Fiecare om este nsetat de putere, fiecare ar voi s se fac dictator, dac ar putea. n
acelasi timp, sunt foarte mul|i cei care ar fi oricnd gata s jertfeasc bunurile celorlal|i, pentru a-si atinge
propriul lor bine.

Ce lucru a |inut si |ine n fru fiarele slbatice care se numesc oameni? Ce i-a cluzit pn acum? La
nceput ei s-au supus puterii oarbe a pumnului, mai trziu legii, care nu este dect aceeasi putere, dar
mascat. De aceea ajungem la concluzia c dreptul e n for|, dreptatea este de partea puterii.

Libertatea este o idee, un gnd, un fapt. Trebuie stiut cum s se fluture aceast idee, cnd este nevoie
s fie atras poporul n cursa viclean a unei idei, n jurul unui anumit partid, mai ales dac acest partid are de
gnd s l zdrobeasc pe cel aflat la putere. Problema aceasta devine usoar dac adversarul si gseste
puterea n ideea de libertate, n ceea ce se numeste liberalism, si mai ales dac si jerfeste ceva din putere
pentru aceast idee. Iat n ce va constata atunci triumful teoriei instituite de noi: frnele slbite ale puterii
sunt luate n mn de ctre al|ii, deoarece for|a oarb a maselor nu poate rmne nici o singur zi fr s fie
strunit si pentru c noua putere nu face dect s ia locul celei vechi, deja slbite prin ideea de liberalism.

n zilele noastre, puterea aurului a nlocuit puterea guvernelor liberale. A fost o vreme cnd domnea
credin|a. Ideea de libertate este acum irealizabil, deoarece nimeni nu stie s se foloseasc de ea ntr-o
msur dreapt. Este suficient s fie lsat poporul s guverneze ctva timp singur, pentru ca aceast
autonomie s se transforme de ndat n destrblare. Iar n clipa aceea se nasc dezbinri care se transform
foarte repede n lupte sociale, n care Statele se mistuie si unde mrimea lor se preface n cenus.

Fie c Statul se istoveste de propriile lui frmntri, fie c certurile sale luntrice l aduc n stare de a
fi la bunul plac al dusmanilor din afar, din acel moment el poate fi socotit ca pierdut si fr de scpare. El
intr astfel n stpnirea noastr. Puterea capitalului, care acum este n ntregime n minile noastre, i apare
atunci acestui Stat ca o luntre de scpare, de care este silit s se aga|e pentru a nu se neca.



5
Pe aceia pe care sufletul lor sim|itor i-ar face s considere netrebnice aceste gnduri, i-as ntreba: dac
un Stat are doi dusmani si dac i este ngduit s foloseasc mpotriva unuia dintre ei, dusmanul din afar,
toate mijloacele de lupt, ca de pild: de a nu-i aduce la cunostin| planurile de atac si de aprare, de a-l
surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, fr ca toate acestea s fie privite ca imorale; de ce, aceleasi
msuri ntrebuin|ate de noi mpotriva unui dusman si mai ru, care urmresc s drme ordinea social si
proprietatea, ar fi privite ca nengduite si imorale?

O minte bine cumpnit poate oare ndjdui s aib sansa s crmuiasc cu folos popoarele prin
ndemnuri cumin|i sau prin convingere atunci cnd calea e deschis contrazicerii, fie chiar nesocotit si fr
nsemntate, dar totusi ademenitoare pentru poporul care n|elege totul numai usurel, la suprafa|? Oamenii,
fie c fac parte din ptura de jos, fie c nu, sunt crmui|i de micile lor patimi, de obiceiurile, de tradi|iile si de
teoriile lor sentimentale. Sunt robi inconstien|i ai mpr|irii n partide care se mpotrivesc n|elegerii celei mai
cumin|i. Orice hotrre a mul|imii atrn de o majoritate ntmpltoare si este mai mereu superficial. Fr a
cunoaste tainele politice, mul|imea ia hotrri fr rost; si atunci un fel de anarhie sap pe dedesubt guvernul.

Politica nu are nici o legtur cu morala. Guvernul, care se las condus de moral, nu este politic si,
prin urmare, puterea lui este subred. Acela care vrea s domneasc trebuie s se foloseasc de viclenie si
I|rnicie. Marile nsusiri ale poporului - sinceritatea si cinstea - sunt defecte pentru politic, pentru c ele
doboar regi si tronuri mai usor dect dusmanul cel mai puternic. Aceste nsusiri trebuie s le lsm regatelor
crestine; noi nu trebuie n nici un caz s le lum drept cluz.

Scopul nostru este s avem n mn puterea. Cuvntul DREPT este o idee abstract pe care nimic nu
o ndrept|este. Acest cuvnt nu nseamn dect att: "D-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi c sunt
mai tare dect tine". Unde ncepe si unde se sfrseste dreptul?

ntr-un Stat unde puterea este ru organizat, unde legile de guvernare au devenit impersonale si usor
de ocolit, n urma drepturilor nenumrate ntemeiate de liberalism, eu socotesc c este un nou drept al meu s
m arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor si asupra tuturor regulilor stabilite, si s le
rstorn; s pun mna pe legi, s cldesc toate institu|iile si s m fac stpnul celor care mi-au predat mie
drepturile pe care le dduse for|a lor si de care s-au lepdat de bun voie, din liberalism.

Din pricina slbiciunii de astzi a tuturor puterilor, stpnirea noastr va fi mai trainic dect oricare
alta, pentru c ea nu va putea fi nfrnt. Pentru aceasta este ns necesar ca ea s se fi nrdcinat att de
bine, nct nici un siretlic s nu o mai poat drma.

Din rul trector pe care suntem sili|i s-l facem acum, se va naste ulterior binele unui guvern
neclintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existen|ei na|ionale, tulburat de liberalism.
Rezultatul ndrept|este mijloacele. S ne orientm cu luare aminte n planurile noastre, mai pu|in asupra
celor bune si morale si cel mai mult asupra celor trebuincioase si folositoare.

Avem naintea noastr un plan, n care este tras n mod strategic linia de care nu ne putem ndeprta,
Ir a primejdui opera mai multor veacuri.

Pentru a gsi mijloacele care duc la acest scop, trebuie s |inem seama de lasitatea, de nemernicia,
nestatornicia mul|imii, de neputin|a ei de a n|elege si cumpni posibilit|ile si mprejurrile propriei sale
vie|i si ale bunstarii sale. Trebuie s n|elegem c puterea mul|imii este oarb, nesbuit, cel mai adesea ea
nu gndeste, ci se ia dup orice zvon. Un orb nu poate cluzi un alt orb fr ca s-l duc la prpastie. Tot
astfel, membrii mul|imii, iesi|i din popor - orict le-ar fi mintea de genial -, nu pot pretinde s conduc
poporul fr a-l pierde n ntregime, din pricin c ei nu n|eleg nimic din politic.

Numai un individ pregtit nc din copilrie pentru autocra|ie poate recunoaste graiul politicii si
realitatea ei. Un popor lsat pe seama lui proprie, adic pe seama celor ridica|i din snul su, se ruineaz prin
certurile partidelor a||ate de setea de putere, si prin dezordinile care se nasc de aici. Este oare cu putin| ca


6
poporul s judece linistit, fr dusmnii luntrice si s conduc afacerile |rii, care nu pot fi amestecate cu
interesele personale? Se pot ei apra mpotriva dusmanilor din afar? Nu, e cu neputin|! Un plan mpr|it n
attea capete cte are mul|imea si pierde unitatea, devine de nen|eles si fr putin| de a fi nfptuit.

Numai un autocrat (un singur stpn atotputernic) poate alctui planuri mari si limpezi, poate aseza la
locul su fiecare lucru, n mecanismul masinii guvernamentale. S recunoastem, deci, c un guvern folositor
|rii si n stare s-si ating scopul propus, trebuie s fie condus de un singur individ responsabil. n anarhia
absolut, civiliza|ia nu poate exista. Ea nu este opera poporului ci a conductorului ei, oricare ar fi el.
Mul|imea este un barbar ce si arat barbaria la orice prilej. ndat ce poporul apuc n mini libertatea, ea se
transform foarte repede n anarhie, care e treapta cea mai deplin a barbariei.

nchipui|i-v dobitoacele acelea umane mbibate de alcool, nucite de vin, crora li se va da dreptul
de a bea fr msur, n acelasi timp n care li se va da libertatea. Noi nu putem ngdui ca ai nostri s decad
pn la o asemenea treapt. Popoarele crestine sunt ndobitocite de butur. Tinere|ea le este irosit si njosit
de studiile clasice complet inutile si de desfrnarea precoce la care i-au impus agen|ii nostri: profesorii,
oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi nssi negustorii nostri si chiar femeile noastre din
localurile de petrecere ale crestinilor. n rndul acestora din urm eu numr si pe asa zisele "femei din lumea
bun", care la rndul lor imit de bun voie, ca niste maimu|e, luxul si desfrnarea celor dinti.

Cuvntul nostru de ordine este: putere cu orice pre| si f|rnicie. Singur puterea poate nvinge n
politic, mai ales cnd este ascuns n talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violen|a trebuie s fie un
principiu, viclenia si f|rnicia o regul pentru guvernele care nu vor s-si predea coroana n minile
agen|ilor unei noi puteri. Acest ru este singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care l urmrim noi. De
aceea, noi nu trebuie s ne oprim n fa|a mituirii, nseltoriei, trdrii, ori de cte ori ele ne pot servi atingerii
scopului nostru. n politic trebuie s te pricepi s iei proprietatea altuia fr a sovi, mai ales dac po|i ob|ine
prin acest mijloc supunerea si puterea.

Statul nostru, n aceast cucerire pasnic, are dreptul s nlocuiasc grozviile rzboiului prin
condamnri la moarte mai pu|in vzute si mai folositoare, necesare adeseori pentru a ntre|ine teroarea
aceasta care face popoarele s asculte orbeste. O nenduplecare constant, dar strasnic este cel mai mare
sus|intor al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai n folosul nostru, este chiar de datoria noastr s ne
|inem de acest program al violen|ei si f|rniciei. O asemenea doctrin bazat pe calcul este tot att de
folositoare ca si mijloacele pe care le ntrebuin|eaz. Nu numai prin aceste mijloace, dar si prin aceast
doctrin a nenduplecrii, vom nvinge si vom robi Guvernului nostru Suprem toate celelalte guverne. Va fi
ndeajuns s se stie c suntem nendupleca|i, pentru ca orice nesupunere s nceteze.

Noi, nc din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE,
FRATERNITATE, cuvinte repetate de attea ori de ctre papagalii inconstien|i care, atrasi din toate pr|ile
de aceast momeal, nu s-au folosit de ea dect pentru a nimici prosperitatea lumii si adevrata libertate
individual, altdat att de bine asigurat prin constrngerea mul|imii. Oamenii care s-au crezut inteligen|i,
n-au stiut s descurce n|elesul ascuns al acestor cuvinte si n-au vzut deloc c ele se contraziceau, ei nu au
vzut c n realitate nu exist egalitate n natur si c nu poate s existe libertate, c natura nssi a creat
inegalitatea min|ilor, a caracterelor si a inteligen|elor, att de mult supuse legilor ei. Acesti oameni nu au
n|eles c mul|imea este o putere oarb si c parveni|ii pe care si-i alege pentru a o guverna, nu sunt mai
pu|ini orbi n politic dect ea nssi. N-au n|eles c ini|iatul, cel introdus n tainele politicii, fie el chiar un
prost, poate guverna, n vreme ce mul|imea neini|ia|ilor, fie chiar plini de geniu, nu n|eleg nimic din politic.
Toate aceste gnduri nu le-au venit deloc n minte crestinilor. Totusi, pe aceasta se ntemeia principiul
guvernmntului drastic. Tatl, Domnitorul, transmitea fiului su secretele politicii, necunoscute, n afar de
membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni s nu le poat trda. Mai trziu, obiceiul transmiterii
adevratelor principii ale politicii, s-a pierdut. Izbnda operei noastre s-a mrit mult prin aceasta.



7

Totusi, n lumea ntreag, cuvintele LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE au adus n
rndurile noastre, prin mijlocirea agen|ilor nostri orbi, legiuni ntregi de crestini care ne purtau cu nsufle|ire
steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei niste viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugnd peste tot
pacea, solidaritatea, stpnind pe dedesubt toate institu|iile Statului. Ve|i vedea din cele ce urmeaz s v
comunicm, c aceasta ne-a folosit cel mai mult nou. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putin|a de a ob|ine
cheia cea mai important sau, mai bine zis, de a desfiin|a privilegiile pe care era ntemeiat aristocra|ia
crestinilor si singurul mijloc de aprare ce-l aveau mpotriva noastr popoarele si na|iunile. Pe ruinele jalnice
ale aristocra|iei naturale si ereditare noi ne-am ridicat aristocra|ia noastr, a inteligen|ei si a banului. Am luat
drept baz a acestei noi aristocra|ii bog|ia, care depinde de noi, si stiin|a, care este ndrumat de maestrii
nostri.

Izbnda noastr a mai fost mult usurat si prin faptul c, n legturile noastre cu oamenii de care
aveam nevoie, am stiut ntotdeauna s atingem si s influen|m corzile cele mai sensibile ale sufletului
oamenilor: meschinria, lcomia, nendestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slbiciuni omenesti,
luate n parte, fiind n stare s nbuse gradat neatrnarea gndului, punnd voin|a oamenilor n slujba celor
care astfel le cumpr sufletul.

Ideea abstract a libert|ii ne-a dat putin|a de a face mul|imea s n|eleag c un guvern nu este
altceva dect un loc|iitor al proprietarului |rii, adic al poporului, si c poate fi schimbat asa cum se schimb
mnusile nvechite.

Amovibilitatea (faptul de a fi revocat) reprezentan|ilor poporului i pune totdeauna la dispozi|ia
noastr; ei depind de alegerea noastr.

AL II-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Toate rzboaiele economice sunt de fapt temelia suprema|iei francmasonice. Administra|ia vizibil si
"Consilierii francmasonici secre|i care ac|ioneaz din umbr". Succesul foarte mare al tuturor doctrinelor
distrugtoare. Asimilarea anumitor principii francmasonice n politic. Rolul de manipulator eficient al
maselor care revine presei. Pre|ul socotit al aurului si valoarea victimelor omenesti. Este n interesul nostru
ca rzboaiele s nu urmreasc, dac se poate, cstiguri teritoriale. Rzboiul fiind astfel mutat pe terenul
economic, na|iunile vor sim|i puterea stpnirii noastre si situa|ia va pune pe cei doi vrjmasi la dispozi|ia
agen|ilor nostri interna|ionali, care au mii de ochi pe care nici o grani| nu-i poate opri. Atunci drepturile
noastre interna|ionale vor covrsi drepturile na|ionale, n adevratul n|eles al cuvntului, si ele vor guverna
popoarele la fel cum reglementeaz dreptul civil al Statelor legturile dintre supusii lor.

Administratorii, alesi cu grij din popor de ctre noi dintre crestinii inconstien|i cei mai slugarnici, nu
vor fi niciodat oameni competen|i pentru administra|ia |rii. n acest chip ei vor deveni niste ppusi trase de
a| de ctre inteligen|ii si genialii nostri sfetnici, de ctre specialistii nostri, crescu|i si pregti|i nc din
copilrie n vederea administrrii afacerilor lumii ntregi. Voi sti|i c specialistii nostri si-au cstigat
cunostin|ele necesare administrrii si punerii n practic a planurilor noastre politice, din experien|a istoriei,
din studiul tuturor evenimentelor importante.

Crestinii nu se orienteaz dup practica observa|iilor impar|iale culese din istorie, ci dup o rutin
teoretic, incapabil de a ajunge la vreun rezultat real. De aceea niciodat noi nu ne vom orienta dup ei; s-i
lsm s-si mai petreac nc ceva timp ca s se mai hrneasc cu noi ndejdi si noi petreceri, sau cu
amintirea plcerilor trecute. S-i lsm s cread n nsemntatea pe care le-am inspirat-o, relativ la legile
stiin|ei, la teorii. Tocmai de aceea propagm n continuu, prin presa noastr, ncrederea lor oarb n aceste
legi. Clasa inteligent a crestinilor va fi mndr de cunostin|ele sale si, fr a le examina n mod logic, ea va
pune n aplicare toate nv|turile stin|ei nscocite de ctre agen|ii nostri pentru a le cluzi min|ile n direc|ia
care ne este trebuincioas nou.



8
S nu crede|i nici o clip c aceste afirma|ii sunt fr o baz serioas: gndi|i-v la succesul pe care l-
am stiut furi cu Darwinismul, Marxismul, Nietzscheismul. ns numai nou influen|a cu adevrat rea a
acestor tendin|e trebuie s ne fie cunoscut.

Trebuie permanent s |inem cont de ideile, caracterele, tendin|ele moderne ale popoarelor, pentru a nu
face greseli n politic si n administrarea afacerilor. Sistemul nostru, ale crui pr|i pot fi alctuite n mod
deosebit dup popoarele pe care le ntlnim n drumul nostru, nu poate reusi dac realizarea sa practic nu
este bazat pe confruntarea rezultatelor trecutului cu prezentul.

Statele de astzi au o mare putere ce poate fi influen|at foarte mult: PRESA. Rolul presei este de a
arta nemul|umirile asa-zise intolerabile, de a aduce la cunostin| plngerile poporului, de a crea nemul|umi|i
si de a le pune la dispozi|ie un glas.

Presa ntruchipeaz n aparen| libertatea cuvntului. Dar Statele nu au stiut s foloseasc aceast
putere si acum ea a czut aproape n ntregime n minile noastre. Prin ea noi am ob|inut o mare trecere, cu
toate c am stat n umbr, mul|umit ei am strns n minile noastre AURUL, n ciuda valurilor de snge si
de lacrimi n mijlocul crora am fost sili|i s ni-l agonisim. Dar toate acestea le-am rscumprat, pn la
urm, jertfind pe mul|i dintre ai nostri. Fiecare victim din rndurile noastre, valoreaz ct mii de crestini
naintea lui Dumnezeu.

AL III-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Sarpele francmasonic simbolic si semnifica|ia lui secret. Nestabilitatea urmrit a balan|ei
constitu|ionale. Teroarea necesar care se inoculeaz n palate. Puterea francmasonic si ambi|ia. Masinile
ridicole de vorbit, parlamentare si pamfletele. Abuzurile curente ale puterii. Sclavia economic. "Adevrul
poporului". Acaparatorii si aristocra|ia. Armata secret a francmasonilor. Accelerarea prin toate mijloacele a
degenerrii crestinilor. Foamea generalizat si dreptul de neclintit al capitalului. Venirea si ncoronarea
"stpnului planetar universal". Scopul fundamental secret al programelor viitoarelor scoli populare ale
francmasonilor. Secretul stiin|ei ordinii sociale. Criza economic general provocat de francmasonerie.
Siguran|a celor care care sunt de ai "Nostri". Despotismul prestabilit al francmasonilor si domnia necesar a
ra|iunii. Pierderea unui cluzitor. Francmasoneria si cum a provocat chiar ea n realitate "Marea" Revolu|ie
Francez. Regele despot este o prefigurare a "STPNULUI PLANETAR UNIVERSAL". Cauzele de baz
ale invulnerabilit|ii francmasoneriei mondiale. Libertatea este o himer.

V pot anun|a c suntem deja aproape de |elul final. nc pu|in timp si cercul se va nchide. Cnd
cercul va fi nchis, toate Statele Europei vor fi cuprinse n el ca n niste ctuse puternice.

Balan|a constitu|ional va fi n curnd rsturnat, deoarece noi am falsificat-o n asa fel ca s se
aplece cnd ntr-o parte, cnd ntr-alta, pn ce, n sfrsit, se va prbusi. Crestinii credeau c au furit-o destul
de puternic si asteptau ntotdeauna ca cele dou talere s fie n echilibru. Acum persoanele domnitoare sunt
puse la zidul infamiei de ctre reprezentan|ii lor, care fac neghiobii si se las tr|i de ctre puterea lor, fr
control si fr responsabilitate. Acesti reprezentan|i si datoreaz puterea terorilor prin care sunt stpnite
Palatele. Persoanele domnitoare, nemaiavnd deloc legtur cu poporul lor, nu se mai n|eleg cu el si nu se
pot apra mpotriva persoanelor lacome dup putere. Puterea clarvztoare a persoanelor domnitoare si
puterea oarb a poporului fiind acum despr|ite de ctre noi, si-a pierdut toat nsemntatea; separate, sunt n
prezent tot att de neputincioase precum orbul fr toiag.

Pentru a ndemna pe ambi|iosi s abuzeze de putere, noi am pus fa| n fa| toate for|ele, dezvoltnd
si amplificnd toate nclina|iile lor liberale ctre independen|. n acest scop am ncurajat orice ac|iune rea,
am narmat toate partidele, am fcut din putere |inta tuturor ambi|iilor. Am transformat n arene de lupt
Statele unde se dezvolt si se manifest astfel de tulburri. nc pu|in vreme si dezordinea, mpreun cu
falimentul, vor apare peste tot.



9
Neobosi|ii limbu|i au transformat sedin|ele Parlamentelor si adunrilor administrative n sterile lupte
oratorice. Ziaristii ndrzne|i, pamfletari fr rusine, atac zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii
vor pregti prbusirea n final a tuturor institu|iilor si atunci totul va fi rsturnat sub loviturile mul|imii
nnebunite.

Popoarele sunt nln|uite prin munca grea, cu mai mult eficien| si trie dect au fost nln|uite de
sclavie si robie. Din sclavia antic ori din robia Evului Mediu se mai putea scpa uneori, ntr-un fel sau altul.
Sclavii puteau fi rscumpra|i, dar astzi noi urmrim ca majoritatea oamenilor s nu poat scpa de mizerie.
Drepturile pe care noi le-am nscris n constitu|ii sunt himerice nchipuiri pentru mul|ime deoarece ele sunt
neadevrate. Toate aceste asa-zise "drepturi ale poporului" nu pot exista dect n nchipuire, fiindc n
realitate ele nu pot fi nfptuite niciodat. Pentru muncitorul proletar, ncovoiat si epuizat de munca lui grea,
zdrobit de o crud soart, ce pre| are dreptul dat vorbre|ilor de a flecri, dreptul dat ziaristilor de a scrie tot
soiul de nerozii alturi de lucruri serioase, din moment ce proletariatul nu trage alt folos din constitu|ie dect
nenorocitele frmituri pe care i le aruncm de la masa noastr mbelsugat, n schimbul unui vot favorabil
planurilor complicilor si agen|ilor nostri? Drepturile republicane sunt o amgire pentru bietul om: nevoia
unei munci aproape zilnice nu-i ngduie s se foloseasc de ele; n schimb, aceste drepturi i iau si garan|ia
unui cstig statornic si sigur, punndu-l la bunul plac al grevelor patronilor sau camarazilor.

Sub conducerea noastr, poporul a distrus aristocra|ia (nobilimea), care-i era ocrotitoarea si mama
hrnitoare natural, de a crei nflorire depindea si bunstarea poporului. Acum cnd aristocra|ia este
distrus, poporul a czut sub stpnirea hrpre|ilor, a speculan|ilor mbog|i|i, care l apas ntr-un chip
nemilos.

Noi vom aprea mai trziu muncitorului ca niste eliberatori de acest jug, cnd i vom propune s intre
n rndurile acestei armate de socialisti, de anarhisti de comunisti pe care, sub pretext de solidaritate, o
sus|inem totdeauna nfruntnd printre ei membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocra|ia, care se
bucura de dreptul asupra muncii lucrtorilor, avea interes ca muncitorii s fie stui, sntosi si puternici.
Interesul nostru este, dimpotriv, ca to|i crestinii s degenereze ct mai repede. Puterea noastr izvorste din
lipsuri, din foame cronic, din slbiciunea muncitorului, deoarece toate acestea l supun voin|ei noastre si l
fac s-si piard si puterea si hotrrea de a se mpotrivi acestei voin|e. Foamea d capitalului mai multe
drepturi asupra muncitorului dect cptase aristocra|ia de la puterea regilor si a legilor. Prin mizerie si prin
ura pe care o produce ea, noi ndrumm mul|imile, ne folosim de minile lor pentru a zdrobi pe cei ce se
mpotrivesc planurilor noastre.

Atunci cnd va veni vremea ca regele nostru universal, al ntregii planete, s fie ncoronat, toate
aceste mini vor mtura din calea noastr tot ceea ce ar putea fi o piedic.

Crestinii aproape c au pierdut obisnuin|a de a gndi fr ajutorul sfaturilor noastre stiin|ifice. Iat de
ce ei nu vd trebuin|a grabnic de a face ceea ce vom face noi atunci cnd ne va fi sosit domnia si anume de a
propvdui n scolile primare singura stiin| adevrat, care e cea dinti dintre toate stiin|ele ordinii sociale,
ale vie|ii omenesti si ale existen|ei sociale, stiin|a care arat diviziunea muncii si mpr|irea oamenilor n
clase si condi|ii deosebite.

Trebuie ca fiecare s stie c niciodat nu poate exista egalitate n urma deosebitelor feluri de munc la
care sunt supusi oamenii, c nu pot fi to|i deopotriv rspunztori naintea legii; c, de pild, rspunderea nu
e aceeasi pentru acela care nu aduce atingere dect cinstei lui proprii. Adevrata stiin| a ordinii sociale, n
taina creia noi nu lsm s ptrund crestinii, ar arta tuturor c locul si munca fiecruia trebuie s fie
diferit, pentru a nu fi un izvor de ncurcturi n urma lipsei de potrivire dintre educa|ie si munc. nv|nd
aceast stiin| (si nc din scolile primare) popoarele se vor supune de bun voie puterilor si ordinii sociale
stabilite de ctre ei n Stat. Dimpotriv ns, n starea de azi a stiin|ei, asa cum am furit-o noi, poporul
ncrezndu-se orbeste n cuvntul tiprit nutreste, n urma neadevrurilor pe care le crede si cu care i
ntre|inem prostia, o ur mpotriva tuturor pozi|iilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece el nu n|elege
importan|a fiecrei pozi|ii sociale.


10

Aceast dusmnie va creste nc n urma crizei economice, care se va sfrsi prin ncetarea
opera|iunilor de burs si a mersului industriei.

Cnd vom da nastere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem, prin aurul care se afl
n ntregime n minile noastre) unei crize economice generale, atunci vom arunca n strad mul|imi ntregi
de muncitori n aceeasi zi, n toate |rile Europei.

Aceste mul|imi nemul|umite vor vrsa cu sete sngele acelora pe care, n simplitatea nestiin|ei lor, i
pizmuiesc nc din copilrie si ale cror bunuri le vor putea atunci jefui.

Ele ns nu se vor atinge de ai nostri, deoarece momentul atacului ne va fi cunoscut dinainte si vom
lua toate msurile pentru a ne pune la adpost.

Am spus c progresul i va supune pe to|i crestinii domniei ra|iunii. Astfel va fi manifestat
despotismul nostru; el va sti s linisteasc toate frmntrile prin msuri strasnice si exemplare; el va sti s
goneasc liberalismul din toate institu|iile.

Cnd poporul vede c i s-au fcut, n numele libert|ii, attea concesiuni si avantaje, si nchipuie
prosteste c el este stpnul si se arunc avid asupra puterii dar, binen|eles, se izbeste de o mul|ime de
piedici. Atunci el nu se gndeste s se ntoarc de unde a plecat, ci ncepe s-si caute un nou conductor si,
astfel, fr s-si dea seama, el si depune toate puterile la picioarele noastre. Aminti|i-v de Revolu|ia
Francez, creia noi i-am dat numele de "Mare"; tainele pregtirii ei ne sunt bine cunoscute deoarece ea a
fost n ntregime opera noastr.

De atunci noi ducem poporul de la o dezamgire la alta, cu scopul ca s se lipseasc chiar si de ceea
ce este bun, n folosul viitorului Rege-despot, pe care n viitor l pregtim lumii.

Astzi suntem atotputernici ca putere interna|ional, cci dac suntem ataca|i ntr-un Stat, suntem
apra|i de celelalte. Lasitatea nesfrsit a popoarelor crestine care se trsc naintea puterii, care sunt
nemiloase fa| de mici slbiciuni si greseli, dar complet ierttoare fa| de nelegiuirile cele mari, care nu vor
s recunoasc contradic|ia dintre ideea libert|ii, care sunt rbdtoare pn la jertf n fa|a puterii brutale a
unui despot ndrzne| - iat ce ne nlesneste din plin neatrnarea noastr. Aceste popoare crestine sufer si
rabd de la prim-ministrii lor nedrept|i evidente pentru care ar fi tiat capul la douzeci de regi.

Cum se poate explica pentru noi un asemenea fenomen ce pune n eviden| o asemenea
inconsecven| a maselor populare n fa|a unor stri de lucruri care par a fi de aceeasi natur? Fenomenul
acesta se explic prin faptul c acesti dictatori - primii ministri - fac ca s se spun la urechea poporului, prin
agen|ii lor, c, dac ei pricinuiesc neajunsuri mari Statelor, toate acestea le fac numai pentru scopul final de a
asigura ulterior fericirea popoarelor, nfr|irea lor interna|ional, solidaritatea, drepturile egale pentru to|i.
Binen|eles, niciodat nu li se spune c aceast nfr|ire nu trebuie s se fac dect sub ghidarea si stpnirea
noastr.

Si iat cum poporul osndeste pe cei drep|i si-i iart pe cei foarte vinova|i, ncrezndu-se din ce n ce
mai mult c doar el singur poate face tot ceea ce i place. n asemenea mprejurri, pn la urm, poporul
nimiceste orice ornduire linistit si d nastere la nedreptate si neornduire la fiecare pas.

Cuvntul LIBERTATE mpinge repede la lupt societ|ile omenesti mpotriva oricrei puteri, fie ea
chiar a lui Dumnezeu si a firii. Iat pentru ce, dup ridicarea noastr la domnie, va trebui s fie scos acest
cuvnt din vocabularul omenesc ca fiind principiul brutalit|ii, care schimb mul|imile n fiare slbatice. Este
adevrat c aceste fiare adorm totdeauna dup ce s-au adpat cu snge si c atunci e usor s le prinzi n
lan|uri. Dar dac nu li se d snge, atunci ele nu dorm, ci lupt.



11

AL IV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Diferitele stadii necesare ale unei Republici. Francmasoneria exterioar si secretele sale. Libertatea si
credin|a. Concuren|a interna|ional a comer|ului si industriei n viziunea francmasoneriei. Rolul esen|ial al
specula|iei. Cultul aurului ca valoare fundamental la francmasoni.

Fiecare Republic trece prin diferitele trepte de dezvoltare, prin diferite stadii.

Primul stadiu cuprinde cele dinti zile de nebunie ale unui orb care se arunc n dreapta si n stnga.
Al doilea este cel al demagogiei din care se naste anarhia; apoi vine n mod inevitabil despotismul; nu un
despotism legal si pe fa| si, prin urmare, rspunztor, ci un despotism nevzut si necunoscut, dar totusi
eficient si foarte sim|it; despotismul desfsurat de ctre o organiza|ie secret care ac|ioneaz cu scrupule ct
mai pu|ine si care opereaz sub scutul ct mai multor agen|i, a cror nlturare la momentul necesar nu numai
c nu-i face nici un ru (acestei organiza|ii), ci chiar o ajut, scutind-o s-si cheltuiasc mijloacele sale cu
rspltirea unor servicii prea ndelungate.

Cine ar putea rsturna o putere nevzut? Cci puterea noastr este una de felul acesta.
Francmasoneria exterioar, de la suprafa|, nu serveste dect pentru acoperirea planurilor noastre; planul
final al ac|iunii acestei puteri, ba chiar si locul organiza|iilor sale, SUPREM CONDUCTOARE, vor
rmne totdeauna necunoscute poporului.

Libertatea n sine ar putea fi complet nevtmtoare si ar putea exista ntr-un Stat fr a aduce vreun
ru bunstrii popoarelor, dac ea s-ar sprijini pe legile credin|ei n DUMNEZEU si ale fr|iei omenesti,
strin de acea egalitate care este dezmin|it chiar de legile firii, care a statornicit nfrnarea si supunerea.
Avnd o asemenea credin|, poporul s-ar lsa guvernat de ctre autoritatea parohiilor si ar merge nainte,
umil si pasnic, sub conducerea pstorului su sufletesc, mpcat cu mpr|irea fcut de Dumnezeu a
bunurilor acestei lumi. Iat de ce trebuie s drmm complet credin|a n cele divine si trebuie s smulgem
din mintea crestinilor nsusi gndul Dumnezeirii si al Sufletului, pentru a le nlocui cu meschine calcule si
lipsuri materiale.

Pentru ca cele mai alese si elevate suflete ale crestinilor s nu aib aproape de loc timp s cugete si s
observe, trebuie s-i abatem pe crestini de la aceste preocupri, mpingndu-i numai ctre grijile industriei si
ale comer|ului. n acest chip toate na|iunile si vor urmri doar cstigurile lor si, luptnd fiecare cu ndrjire
pentru propriile foloase, nu vor bga de seam care este dusmanul lor comun. ns, pentru ca libertatea s
poat astfel dezbina si nimici n ntregime societatea crestinilor, trebuie s facem din specula|ie baza
industriei. Procednd astfel, nici una dintre bog|iile pe care industria le va scoate din pmnt nu va rmne
n mna industriasilor, ci toate se vor spulbera n specula|ii, adic, n final, vor cdea n pungile noastre.Lupta
tenace si nfierbntat pentru expansiune si loviturile vie|ii economice a creat si va crea societ|i dezamgite,
reci si fr suflet. Aceste societ|i vor avea o spontan groaz de politica moral si superioar si de religie.
Singura lor cluz va fi calculul meschin, adic aurul pentru care vor avea un adevrat cult din pricina
bunurilor materiale pe care le poate procura. Atunci clasele de jos ale popoarelor ne vor urma n lupta noastr
mpotriva clasei inteligente a crestinilor de la putere, care sunt potrivnicii nostri, si ei vor face aceasta nu de
dragul binelui si nici pentru a pune mna pe bog|ii, ci numai din ura ce o poart celor supusi.

AL V-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Crearea unei ct mai puternice centralizri a Guvernului. Mijloacele tainice de a-si nsusi puterea care
sunt specifice francmasoneriei. De ce adeseori statele nu se pot n|elege ntre ele. Elitismul generator de
mndrie al francmasonilor. Aurul si banii sunt totdeauna motorul principal care face s se miste toate
mecanismele n state. Monopolurile create de francmasoni n comer| si n industrie. Importan|a nebnuit a
criticii. Institu|iile statului asa "cum se vd". Oboseli si plictiseli cauzate de excesul de cuvntri. Cum se


12
pote pune pe deplin stpnire pe opinia public? Importan|a deosebit a ini|iativei particulare. Guvernul
francmasonic suprem.

Ce form de administra|ie se poate da unor State n care stricciunea, corup|ia a ptruns peste tot,
unde nu po|i ajunge la bog|ie dect prin acele viclene surprize ndemnatice care sunt pe jumtate pungsii?
Unde domneste nenfrnarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sus|in dect cu pedepse si legi
aspre, iar nu pentru c ar fi n|elese si primite de bun voie; unde sim|mintele de Patrie si Religia sunt
nbusite de credin|e cosmopolite? Ce alt form de guvernare s se dea acestor societ|i, dect forma
despotic pe care o vom descrie mai departe? Noi vom cluzi atunci n mod mecanic via|a politic a
supusilor nostri prin legi noi. Aceste legi vor lua napoi, una cte una, avantajele si prea marile libert|i care
au fost mpr|ite de ctre crestini, iar domnia noastr va pune temeliile unui despotism att de mre|, nct
doar el va fi n stare, oricnd si oriunde, s impun tcere crestinilor care vor voi s ni se mpotriveasc si
care vor fi nemul|umi|i.

Ni se va spune c despotismul despre care vorbesc nu |ine seama de progresele moderne. Vom
dovedi contrariul.

Atunci cnd popoarele considerau persoanele domnitoare ca o ntruchipare a Voin|ei Dumnezeiesti,
ele se supuneau fr murmur absolutismului regilor, dar din ziua n care le-am picurat n suflet gndul
propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe niste simpli muritori de rnd. Ungerea
Sfnt n-a mai mpodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credin|a n Dumnezeu; autoritatea a fost
trt n strad, adic ntr-un loc de proprietate public, iar noi am pus astfel ndat mna pe ea.

Mai mult nc, arta noastr de a guverna masele si pe indivizi cu ajutorul unei teorii si a unor jocuri
de cuvinte mestesugit alctuite, ori prin reglementri ale vie|ii sociale si prin tot felul de alte mijloace dibace
- pe care crestinii nu le n|eleg deloc - face si ea parte din geniul nostru administrativ, crescut n spiritul de
analiz, de observa|ie si de o mare eficien| n concep|ii, cum pn acum nimeni nu a mai avut si nu ni se
poate asemna. La fel, nimeni nu se poate compara cu noi n alctuirea planurilor de ac|iune politic si de
solidaritate a noastr. Numai Iezui|ii ar putea s stea alturi de noi n aceast privin|, dar noi am reusit s-i
discreditm n fa|a mul|imii stupide, din pricin c ei formau o organiza|ie vizibil, n timp ce noi rmnem
mereu n umbr mpreun cu organiza|ia noastr secret. De altfel noi stim c lumii nu-i pas ce stpn are.

O alian| trainic ntre to|i crestinii din lume ne-ar putea opri oricnd pentru ctva timp, dar acum noi
stim c suntem scuti|i de aceast primejdie prin rdcinile adnci de nen|elegere pe care nu le mai poate
nimeni smulge din inima crestinilor.

Noi am pus fa| n fa| calculele individuale si na|ionale ale crestinilor, urile religioase si etnice pe
care le-am a||at si le-am |inut aprinse de douzeci de veacuri. De aceea nici un guvern nu va gsi ajutor
nicieri; vom ac|iona astfel nct fiecare va socoti c o n|elegere sau o ac|iune mpotriva noastr este
duntoare propriilor sale interese. Noi trebuie s devenim atotputernici n aceast lume, pentru ca de noi s
se |in mereu socoteal. Puterile trebuie s ajung s nu poat ncheia nici cea mai nensemnat n|elegere
Ir ca noi s nu lum de ndat parte la ea.

Toate roti|ele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum n minile noastre si
acest motor este AURUL. Stiin|a economiei politice, ntemeiat de ctre maestrii nostri, ne dovedeste de
mult vreme puterea urias a aurului.

Capitalul, pentru a avea minile libere si puternice trebuie s ob|in monopolul industriei si al
nego|ului; o mn nevzut este pe cale de a nfptui toate acestea, n toate pr|ile lumii. Aceast libertate va
da n curnd putere politic industriasilor. Poporul le va fi supus. Trebuie mai degrab s dezarmm astzi
popoarele dect s le mpingem la rzboi, s le desteptm patimile fierbin|i si s le canalizm n folosul
nostru dect s le linistim; mai degrab este necesar s punem stpnire pe ideile lor si s le rstlmcim
dect s ne prefacem c nu le lum n seam.


13

|inta de cpetenie a ac|iunilor noastre este s slbim spiritul public al crestinilor prin critic, s-i
facem s-si piard obiceiul de a cugeta adnc, deoarece gndirea profund d nastere mpotrivirii fa| de noi.
S obosim, din contr, puterile gndului n vane hr|uieli oratorice.

De cnd lumea, popoarele, ca si orice om, au luat cuvintele drept fapte, au putut fi cu usurin| nselate
deoarece ele se mul|umesc cu aparen|a lucrurilor si si dau foarte rar silin|a de a cerceta dac promisiunile n
legtur cu via|a social au fost ndeplinite. Iat de ce asezmintele noastre vor avea totdeauna o frumoas
nf|isare la suprafa|, care va dovedi si va pcli poporul ndeajuns cu privire la binefacerile lor n ceea ce
priveste progresul.

Noi vom mprumuta fr s ezitm haina tuturor partidelor, ale tuturor tendin|elor si vom mbrca cu
ele pe oratorii nostri, care vor vorbi att de mult nct toat lumea va fi dezorientat si obosit s-i mai
asculte.

Pentru a dezbina si a cstiga opinia public, trebuie s o buimcim rspndind din diferite pr|i si
vreme ndelungat attea preri care se bat cap n cap, nct crestinii vor sfrsi prin a se pierde n labirintul
acesta si vor sfrsi prin a considera c este mult mai bine s nu ai nici o prere n politic. Vor recunoaste n
final c acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea si c ele nu sunt menite a fi cunoscute dect de
acela care o conduce. Acesta este primul secret.

Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, const n a nmul|i n asa fel
greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vie|ii n comun, nct nimeni s nu mai fie n
stare s descurce acest haos si oamenii s ajung s nu se mai n|eleag unii cu al|ii. Aceast tactic va mai
avea ca urmare rspndirea discordiei n toate partidele, risipirea n direc|ii divergente a tuturor for|elor
colective care nu vor nc s ni se supun. Ea va descuraja de asemenea orice ini|iativ personal orict de
genial si va fi mai puternic dect milioane de oameni printre care a mprstiat suspiciunea si nen|elegerea.
Trebuie s ndrumm permanent educa|ia societ|ilor crestine n asa fel nct minile lor s cad n jos
obosite, ntr-o neputin| dezndjduit, n fa|a oricrui lucru care va cere ini|iativ, perseveren| si voin|.

Sfor|rile, eforturile, care sub regimul libert|ii se desfsoar nestnjenite si nengrdite, sunt
neputincioase n acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere si contrarii ale altora. De aici se nasc apoi
dureroase conflicte morale, dezamgiri si nfrngeri. Noi vom obosi att de mult pe crestini cu aceast
libertate, nct i vom sili s ne ofere o stpnire interna|ional a crei natur va fi asa de eficient nct va
putea ngloba n mod abil, fr o lupt f|is, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care
va conduce ntreaga planet.

n locul guvernelor de astzi noi vom pune cte un Guvern fantom care se va chema Administra|ia
Guvernului Suprem. Minile sale vor fi ntinse n toate pr|ile ca niste clesti, iar organiza|ia sa va fi att de
mare, nct pn la urm nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune.

AL VI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Monoplurile; averile tuturor crestinilor vor ajunge n curnd s depind de aceste monopoluri.
Aristocra|ia slbit va fi lipsit de bog|ia funciar. Comer|ul, industria si specula|ia ca mijloace
francmasonice de mbog|ire fr munc. Luxul care nrobeste. Mrirea salariului si scumpirea imediat
ulterioar a obiectelor de prim necesitate. Anarhia ntre|inut si be|ia generalizat. n|elesul secret al
propagandei unor teorii economice nucitoare.

n curnd vom ntemeia uriase monopoluri, care vor fi izvoare de bog|ii colosale si de care vor
depinde chiar si marile averi ale crestinilor ntr-o asa msur, nct vor fi nghi|ite de ele, cum se ntmpl cu
creditul Statelor a doua zi dup o prbusire politic.



14
Domnii economisti care sunt de fa| vor sti s aplice si s pre|uiasc nsemntatea acestei combina|ii.

Trebuie s mrim prin toate mijloacele cu putin| nsemntatea Guvernului nostru Suprem,
nf|isndu-l ca pe ocrotitorul si rspltitorul tuturor celor care i se supun de bun voie.

Nobilimea crestinilor, n ceea ce priveste puterea ei politic, a disprut. Nu ne mai temem de ea; dar
ca proprietar de bunuri teritoriale, ea ne poate duna n msura n care izvoarele ei de cstig pot fi
independente de noi. Trebuie deci, cu orice pre|, s-i lum din stpnire pmnturile. Cel mai bun mijloc
pentru acest scop este de a mri impozitele pe proprietate funciar, pentru a ndatora prin aceasta pmntul.
Aceste msuri inteligente vor |ine proprietatea funciar ntr-o stare de supunere desvrsit.

Aristocra|ia crestinilor, din tat n fiu, nestiind s se mul|umeasc cu pu|in, va fi usor de ruinat.

n acelasi timp trebuie s ocrotim nego|ul si industria cu mult putere si mai ales s promovm
specula|ia, al crei rol serveste de contra-greutate industriei. Fr specula|ie industria ar nmul|i capitalurile
particulare, ar mbunt|i agricultura, elibernd pmnturile de datoriile create prin mprumuturile bncilor
funciare. Trebuie ca industria s rpeasc pmntului roadele muncii sale ca si ale capitalului si, prin
specula|ie, s ne pun la dispozi|ie nou banii lumii ntregi. Fiind astfel arunca|i n rndurile proletarilor, to|i
crestinii se vor pleca naintea noastr pentru a ob|ine cel pu|in dreptul de a tri modest.

Pentru a nimici industria crestinilor vom mri specula|ia, gustul luxului, al acelui lux inutil care
nghite totul. Vom face s se mreasc salariile, care totusi nu vor aduce nici un folos muncitorilor, deoarece
vom face s apar n acelasi timp si o scumpire a bunurilor de prim necesitate, datorit (vom spune noi)
decderii agriculturii si a cresctorilor de vite. Mai mult chiar, vom submina cu dibcie si n profunzime
temeliile produc|iei, obisnuind pe muncitori cu anarhia si cu buturile spirtoase, n vreme ce vom lua toate
msurile cu putin| pentru a ndeprta de pe pmnturile si ntreprinderile lor pe crestinii inteligen|i.

Pentru ca situa|ia s nu fie vzut prea devreme sub adevrata ei lumin, vom ascunde adevratele
noastre inten|ii sub masca pretinsei dorin|e de a rspndi si face accesibil lumii marile principii economice pe
care le nv|m astzi.

AL VII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Pentru ce trebuie de fapt s fie sporite mereu armamentele. Fermenta|ii, discordii, dusmnii care
exist n lumea ntreag. Constrngerea unei eventuale opozi|ii a "crestinilor" prin rzboiul general. Presa ca
mijloc important de influen| n mas si modul n care este influen|at opinia public. Tunurile americane,
japoneze si chineze.

nmul|irea narmrilor si a personalului poli|ienesc este o ntregire necesar a planului ce l-am expus.
n toate Statele trebuie ca, n afar de noi, s nu se gseasc dect masele de proletari, c|iva milionari
devota|i nou, poli|isti si solda|i.

n ntreaga Europ, ca si pe celelalte continente, trebuie s ntre|inem agita|ia, suspiciunea,
nen|elegerea si ura. Cstigul atunci ne este ndoit. Pe de o parte, prin aceasta |inem n fru toate |rile, care
vor sti c noi putem, dup bunul nostru plac, s provocm dezordinea sau s stabilim ordinea: toate aceste
|ri se vor obisnui astfel, la un moment dat, s ne considere ca o sarcin trebuincioas. Pe de alt parte,
uneltirile noastre ascunse vor ncurca toate corzile care vor fi ntinse n cabinetele de Stat, si toate acestea se
vor realiza de ctre noi cu ajutorul politicii, al contractelor economice si al datoriilor financiare. Pentru a ne
atinge n ntregime scopul, va trebui s dm dovad de o mare viclenie n cursul tratativelor si a negocierilor;
dar n ceea ce se cheam "limba (atitudinea) oficial" noi vom urmri o tactic opus si vom prea a fi cinsti|i
si concilian|i. n acest fel, popoarele si guvernele crestinilor, pe care le-am obisnuit s nu priveasc dect
acea fa| a lucrurilor pe care le-o artm noi, ne vor lua nc o dat drept binefctorii si mntuitorii neamului
omenesc. La orice mpotrivire, va trebui s fim n stare s-i facem pe vecini s declare rzboi |rii care ar


15
ndrzni s ne stea n cale; iar dac si acesti vecini s-ar gndi s se ntovrseasc mpotriva noastr va trebui
s-i nfrngem repede pe to|i ntr-un rzboi universal (mondial) al lumii ntregi.

Cea mai sigur cale a noastr spre succes n politic este secretul, tinuirea ini|iativelor: cuvntul
diplomatului francmason nu trebuie s se mpotriveasc deloc cu faptele sale.

Va trebui chiar s silim guvernele crestine s lucreze dup planul nostru amplu alctuit si care n
curnd va fi aproape de |el. La aceasta ne va ajuta opinia public, aceast opinie public pe care "marea
putere", presa, a pus-o deja pe ascuns n minile noastre. ntr-un cuvnt, pentru a rezuma sistemul nostru de
constrngere eficient a guvernelor crestine ale Europei, i vom dovedi unuia dintre ele puterea noastr prin
atentate, adic prin teroare; iar tuturor, dac cumva aproape toate se vor revolta mpotriva noastr, le vom
rspunde prin glasul tunurilor americane, chinezesti ori japoneze.

AL VIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Utilizarea inten|ionat echivoc a dreptului juriticde ctre francmasoni. Colaboratorii apropia|i ai
regimului francmason. Scolile particulare ca mijloc de educa|ie superioar cu totul special. Economisti si
milionari. Cui ar trebui s fie ncredin|ate toate posturile de rspundere n Guvern?

Trebuie s ne nsusim n ntregime toate armele pe care le-ar putea ntrebuin|a dusmanii mpotriva
noastr. Va trebui s gsim n subtilit|ile si tertipurile limbii juridice o ndrept|ire pentru cazul cnd vom fi
sili|i s dm pedepse care ar putea prea prea ndrzne|e si nedrepte, deoarece este nevoie ca acestea s fie
exprimate n termeni care s aib aerul c sunt niste maxime morale foarte nalte, avnd totodat si o
nf|isare legal. Stpnirea noastr trebuie s se nconjoare de toate puterile civiliza|iei, n mijlocul crora va
trebui s lucreze. Ea va aduna n jurul su publicisti, juristconsul|i experimenta|i, administratori, diploma|i si,
n sfrsit, oameni pregti|i printr-o educa|ie superioar n scoli speciale. Acesti oameni vor cunoaste toate
tainele vie|ii sociale, vor cunoaste toate felurile de a vorbi ntrebuin|nd litere si cuvinte politice, vor avea
cunostin| despre toate dedesubturile firii omenesti, despre toate corzile sim|itoare, pe care va trebui s stie a
cnta. Asemenea corzi sunt, de pild, nf|isarea spiritului crestinilor, tendin|ele lor nnscute, lipsurile,
viciile si caracteristicile lor, apoi particularit|ile de clas si de condi|ie. Este de la sine n|eles c acesti
sprijinitori geniali ai guvernmntului nostru nu vor fi alesi dintre crestini care sunt obisnui|i s-si fac
munca administrativ fr a se ngriji de utilitatea ei. Administratorii blaza|i ai crestinilor semneaz hrtiile
Ir a le citi; ei servesc din interes sau din ambi|ie.

Vom nconjura guvernul nostru cu o ntreag mul|ime de economisti. Iat de ce trebuie ca
francmasonii s nve|e n primul rnd stiin|ele economice. Vom fi de asemenea nconjura|i de o ceat
ntreag de bancheri, industriasi, capitalisti si mai ales de milionari, deoarece, n fond, totul va fi hotrt cu
ajutorul cifrelor.

Un anumit timp, pn ce va sosi momentul cnd nu va fi deloc primejdios s ncredin|m posturile de
rspundere ale Statelor fra|ilor nostri francmasoni, le vom ncredin|a unor indivizi a cror trecut si caracter
vor fi de asemenea natur nct s existe o prpastie ntre ei si popor; unor astfel de oameni le vom da
puterea, crora n caz de abatere de la ordinele noastre s nu le rmn altceva de asteptat dect condamnarea
sau exilul, pentru ca ei s fie sili|i s ne apere plini de devotament interesele pn la ultima suflare.

AL IX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Aplicarea atent a principiilor francmasonice secrete n scopul de a reface educa|ia popoarelor.
Cuvntul tainic de ordine francmason. Importan|a nebnuit a orientrilor antifrancmasonice. Din nou despre
teroare. Ce i asteapt pe cei care servesc francmasoneria. For|a cea "inteligent" si for|a cea "oarb" a
regatelor crestine. mpr|irea aparent a puterii cu poporul. Misterele arbitrariul liberal. Uzurparea gradat a
instruc|iunii si a educa|iei. Interpretarea diferit a legilor. Metrourile si francmasoneria.



16
Aplicnd n practic principiile noastre, trebuie s fi|i cu luare aminte la caracterul poporului n
mijlocul cruia v ve|i gsi si ve|i lucra; aplicarea general, uniform, a acestor principii, nainte de a fi
Icut educa|ia poporului, nu poate avea pentru noi succes. Dar, punndu-le cu tenacitate n practic, n-or s
treac zece ani fr ca s se fi schimbat chiar si caracterul cel mai ndrtnic si fr ca s avem la dispozi|ie
un popor foarte mult supus nou.

Cnd va veni domnia noastr planetar, vom nlocui liberalul nostru cuvnt de ordine: LIBERTATE,
EGALITATE, FRATERNITATE, nu cu un alt cuvnt de ordine, ci cu aceleasi cuvinte reduse la rangul lor
de idei. Vom zice: DREPTUL LA LIBERTATE, DATORIA EGALIT|II, IDEALUL FRATERNIT|II.
Vom apuca astfel taurul de coarne. De fapt, am distrus deja toate guvernele afar de cel al nostru, desi de
drept exist multe. Dac astzi cteva state si ridic glasul mpotriva noastr, aceasta o fac numai de form,
uneori la dorin|a si ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna n siguran| pe fra|ii nostri mai
mici.

n realitate nu mai avem nici o piedic naintea noastr. Guvernul nostru Suprem exist deja n
condi|ii extra-legale, care de obicei sunt cuprinse n cuvntul puternic si energic - DICTATUR. Pot spune
cu deplin convingere c astzi noi suntem legislator. Noi dm hotrri judectoresti, noi osndim la moarte
si noi gra|iem. Suntem comandan|ii tuturor trupelor noastre, ncleca|i pe calul generalului sef. Vom guverna
mereu cu o mn de o|el, deoarece |inem n mini rmsi|ele unui partid altdat puternic, astzi subjugat
nou. |inem n mini si i dominm pe to|i prin pofte nemsurate, lcomii arztoare, rzbunri nemiloase, uri
nemblnzite.

De la noi porneste teroarea care a cotropit totul. Avem n slujba noastr oameni din toate orientrile si
din toate doctrinele: restauratori de monarhii, demagogi, socialisti, comunisti si tot soiul de utopisti. Am
nhmat pe toat lumea la lucru: fiecare sap hotrt la locul lui ultimile rmsi|e ale puterii si, fr s-si dea
seama ce face, se sileste s drme tot ce mai st n picioare. Toate Statele, n urma acestor uneltiri abile, cer
liniste, sunt gata s jertfeasc totul pentru pace, dar noi nu le vom da pace atta timp ct ele nu vor recunoaste
deschis si cu umilin| Guvernul nostru Suprem.

Poporul a nceput deja s strige c trebuie s se rezolve problema social cu ajutorul n|elegerii
interna|ionale. mpr|irea poporului n partide i-a pus pe to|i la dispozi|ia noastr deoarece, pentru a sus|ine o
lupt pentru putere, trebuiesc bani, iar banii sunt to|i sub controlul nostru.

Ne-am putea teme numai de n|elegerea dintre puterea n|eleapt a persoanelor domnitoare si puterea
oarb a poporului, dar am luat toate msurile cu putin| mpotriva unei asemenea eventualit|i. ntre aceste
dou puteri am ridicat un zid, adic o teroare reciproc. n acest chip puterea oarb a poporului rmne
sprijinul nostru, iar noi i vom fi singurii cluzitori; din aceast cauz noi vom sti s o ndreptm cu abilitate
spre |elul nostru.

Pentru ca mna orbului s nu se poate lepda de conducerea si ghidarea noastr, trebuie ca, din cnd
n cnd, s intrm n legtur direct cu el, dac nu personal, cel pu|in prin fra|ii nostri cei mai credinciosi.
Cnd vom fi o putere unanim recunoscut, vom vorbi noi n persoan cu poporul n pie|ele publice si vom da
nv|turi despre afacerile politice, dar n n|elesul care ne va fi nou folositor.

Cum ar putea ei verifica ceea ce-i vom nv|a noi n scolile de la sate? Iar ceea ce va spune trimisul
Guvernului sau persoana domnitoare ea nssi, nu va ntrzia s fie cunoscut ndat de Statul ntreg, deoarece
se va rspndi repede prin gura poporului. Pentru a nu nimici nainte de vreme funda|iile crestinilor, noi ne-
am atins de ele cu o mn prevztoare, am luat n mini resorturile mecanismelor lor. Aceste resorturi erau
asezate ntr-o ordine neclintit, dreapt; noi am nlocuit-o cu o dezordine arbitrar. Ne-am preocupat astfel n
secret de jurisdic|ie, de alegeri, de pres, de libertatea individual si mai ales de nv|mnt si educa|ie, care
sunt reazemul vie|ii libere.



17
Am nselat, demoralizat, nucit si corupt tineretul crestin printr-o educa|ie greoaie si inutil bazat pe
nv|minte si teorii pe care noi demult le stim c sunt false, fiind nscocite si rspndite chiar de ctre noi.

Rmnnd deasupra legilor existente, fr a le schimba n esen|a lor, dar desfigurndu-le numai, prin
interpretri contradictorii, am ob|inut repede rezultate minunate pentru noi. Aceste rezultate au constat mai
nti prin faptul c aceste comentarii nucitoare au mascat legile si, mai trziu, le-au ascuns n ntregime
dinaintea ochilor guvernelor incapabile s se mai orienteze ntr-o legisla|ie att de ncurcat.

De aici s-a nscut teoria tribunalului constiin|ei. Unii spun c lumea se va rscula mpotriva noastr
cu armele n mini, dac va descoperi prea repede despre ce este vorba. Pentru acest caz noi avem, n |rile
din Occident, o arm att de ngrozitoare, nct chiar si cele mai ndrzne|e suflete vor tremura naintea ei:
metrourile, care vor fi introduse pn atunci n toate capitalele, care mpreun cu tunelele lor vor fi folosite de
noi pentru a azvrli astfel n aer toate organiza|iile si toate sediile dusmanilor nostri din toate |rile lumii.

AL X-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

For|a tainic a lucrurilor n politic. "Genialitatea diabolic a josniciei. Ce modificri promite dup
aceea lovitura de stat francmasonic. De ce apreciaz francmasonii sufragiul universal. Stima de sine nsusi.
Sefii francmasoni si promovarea lor. Conductorul cel genial al francmasoneriei. Institu|iile statului si
func|iile lor. Otrava cea puternic a liberalismului. Constitu|ia este totdeauna scoala nen|elegerilor ce apar
ntre partide. Noua er republican. Presedin|ii statelor sunt aproape totdeauna creaturi "de paie" ale
francmasoneriei. Responsabilitatea limitat a presedin|ilor statelor. Misterul afacerii "Panama". Rolul
important al camerei deputa|ilor si al presedintelui statului. Francmasoneria este totodat si o for| legislativ.
Noua constitu|ie republican si rolul acesteia. Trecerea ulterioar la "autocra|ia" francmasonic. Momentul
secret al proclamrii "regelui universal" al planetei Pmnt. Inocularea criminal cu microbi si virusi ale
diferitelor boli precum si alte fapte malefice ale francmasoneriei.

ncep astzi repetndu-v ceea ce v-am mai spus anterior si v rog s v aduce|i aminte c guvernele
si popoarele nu vd dect aparen|a, nf|isarea de la suprafa| a lucrurilor. Cum ar putea ele s descurce
n|elesul ascuns al lucrurilor si situa|iilor cnd reprezentan|ii lor se gndesc mai mult la petreceri nainte de
orice? Este foarte important pentru politica noastr s cunoastem acest amnunt. Ne va fi de folos cnd vom
trece la discu|ia diviziunii puterii, a libert|ii cuvntului, a presei, a libert|ii de constiin|, a dreptului de
asociere, a egalit|ii naintea legii, a inviolabilit|ii propriet|ii si a locuin|ei, a impozitului si, n sfrsit, la
discu|ia retrospectiv a legilor. Toate aceste probleme sunt de o asemenea natur nct nu trebuie s te atingi
de ele de-a dreptul si pe fa|, naintea poporului. n cazul cnd suntem sili|i s lum contact cu ele, nu trebuie
s fie nsirate una cte una, ci trebuie s declarm n bloc c principiile dreptului modern sunt respectate si
recunoscute de ctre noi. nsemntatea acestei omiteri const n aceea c, un principiu cruia nu i-ai spus pe
nume, ne las libertatea de a exclude din el cte ceva fr ca aceasta s se observe, pe cnd, dac le-am
enumera tot ceea ce vrem s excludem, toate acestea ar putea fi primite cu rezerv.

Poporul credul si prost are o deosebit si o mare stim pentru geniile politice si rspunde tuturor
actelor de violen| ale acestora prin cuvinte: "E ticlos, grozav de ticlos, dar ct de dibaci! Iat aici este
numai un joc abil, dar ct de viclean este jucat, ct este de obraznic!"

Noi socotim c este necesar s atragem toate na|iunile la zidirea unui noi edificiu fundamental al crui
plan l avem acum gata. Iat de ce trebuie ca, nainte de toate, s dm dovad de aceast ndrzneal si de
aceast putere a min|ii care, prin persoana influent a actorilor nostri, va sfrma n scurt timp toate piedicile
din calea noastr. Cnd undeva vom fi dat, atunci cnd este cazul, lovitura noastr de Stat, vom spune si vom
repeta popoarelor: "totul merge ngrozitor de ru, to|i au suferit mai mult dect poate rbda un om. Noi vom
ndeprta acum pricinile suferin|elor voastre, adic na|ionalit|ile, grani|ele si diversitatea banilor. Binen|eles
c sunte|i liberi de a ne jura sau nu credin|, ns pute|i voi oare face aceasta pe bun dreptate, dac o face|i
nainte de a fi vzut ceea ce v oferim noi?" Atunci ei ne vor slvi si ne vor purta n triumf ntr-o nsufle|ire
nnebunit de ndejdi. Votul public, din care am fcut arma ridicrii noastre la putere si cu care i-am obisnuit


18
pe oameni prin diferite uniuni si tovrsii (pn si unit|ile cele mai mici ale membrilor omenirii), si va juca
o ultim dat rolul, pentru a exprima dorin|a ntregii omeniri de a ne cunoaste mai de aproape nainte de a ne
judeca.

Iat de ce trebuie s mpingem toat lumea la votul public, fr deosebire de clas si de cens electoral,
pentru a putea ntrona absolutismul majorit|ii, pe care nu-l po|i ob|ine de la clasele censitare inteligente.
Dup ce vom fi obisnuit n acest chip toat lumea cu ideea propriei sale valori, vom nimici nsemntatea
familiei crestine si valoarea ei educa|ional, de asemenea nu vom lsa s se ridice individualit|ile, crora
mul|imea, cluzit de noi, nu le vor ngdui s ias la iveal si nici chiar s vorbeasc. Ea va fi pentru
aceasta obisnuit s nu asculte dect pe noi, care i pltim supunerea si aten|ia. n acest fel vom face din
popor o for| att de oarb, nct nu va fi n stare s se miste n nici o parte, fr a fi cluzit de agen|ii
nostri, pusi n locul conductorilor si. El se va supune acestui regim, deoarece va sti c de acesti noi
conductori vor depinde cstigurile sale, darurile gratuite si tot felul de privilegii pe care le va avea.

Un plan unic de guvernare trebuie s ias dintr-un singur cap, deoarece ar fi incoerent si fr legtur,
dac mai multe min|i si-ar mpr|i sarcina de a-l stabili. De aceea, noi trebuie s cunoastem acest plan de
ac|iune, dar nu trebuie s-l discutm dect noi ntre noi, pentru a nu-i distruge caracterul genial, legtura
dintre pr|ile sale, puterea practic si n|elesul tainic al fiecruia dintre punctele sale. Dac este discutat si
schimbat prin votul public, atunci planul nostru va pstra urma tuturor concep|iilor false ale min|ilor care nu
vor putea ptrunde adncimea si legtura scopurilor urmrite. Planurile noastre trebuie s fie secrete,
puternice si bine concepute. De aceea noi nu trebuie s aruncm munca genial a conductorului nostru la
picioarele mul|imii si, de asemenea, nu trebuie niciodat s o ncredin|m nici mcar unei socit|i restrnse.

Aceste planuri nu urmresc deocamdat rsturnarea institu|iilor moderne si a statelor existente. Ele le
vor schimba numai economia si, prin urmare, toat dezvoltarea lor, care astfel va ajuta mult realizarea
planurilor noastre.

Structuri aproape identice exist, sub diferite denumiri, n toate |rile: Reprezentan|a, Ministerele,
Senatul, Consiliul de Stat, Corpul Legislativ si Corpul Executiv. Nu trebuie s v explic acum mecanismul
legturilor dintre aceste institu|ii, deoarece l cunoaste|i prea bine. Observa|i numai c fiecare din aceste
institu|ii corespunde unei anumite func|ii importate a Statului si v rog s mai observa|i c ceea ce este foarte
important este nu institu|ia, ci func|ia. Asadar func|ia si nu institu|iile sunt importante. Institu|iile si-au
mpr|it toate func|iile guvernamentale: func|ii administrative, legislative, executive. De aceea ele lucreaz n
organismul Statului ca si organele n corpul omenesc. Dac stricm complet o anumit parte a masinii
Statului, aceasta va cdea bolnav, si la fel ca n cazul corpului omenesc mai devreme sau mai trziu Statul
va muri.

Cnd am introdus n organismul Statului otrava liberalismului, toat construc|ia sa politic s-a
schimbat; Statele au czut bolnave de o boal mortal: descompunerea sngelui lor vital si nu ne mai rmne
acum dect s asteptm sfrsitul agoniei lor. Din liberalism s-au nscut guvernele constitu|ionale care au
nlocuit, pe seama credulit|ii crestinilor, autocra|ia salvatoare cu Constitu|ia care, dup cum sti|i, nu este
altceva dect o scoal de discordii, de nen|elegeri, de discu|ii, de deosebiri de vederi si de frmntri sterpe
ale partidelor. ntr-un cuvnt aceasta este scoala a tot ce face ca un Stat s si piard individualitatea si
personalitatea. Att tribuna ct si presa a condamnat pe conductori la inactivitate si la slbiciune. Ea a fcut
astfel din ei niste elemente pu|in necesare, nefolositoare. Prin aceasta se explic usurin|a cu care se va realiza
rsturnarea lor. Epoca republican a devenit atunci posibil, fiindc am nlocuit pe guvernator cu o caricatur
a guvernului, cu un presedinte luat din mul|ime, din mijlocul creaturilor noastre, al sclavilor nostri. Aici se
afl fundamentul minei spate de ctre noi sub poporul crestinilor, sau mai bine zis sub popoarele crestinilor.

ntr-un viitor apropiat vom ntemeia n acelasi mod responsabilitatea presedin|ilor de republic.



19

Atunci vom putea introduce fr team anumite schimbri ce ne vor fi favorabile nou, de care nu va
rspunde dect aceast creatur a noastr care va fi o marionet. Ce ne pas nou dac rndurile celor ce
alearg dup putere vor deveni mai rare sau dac se vor produce, n lips de presedin|i, ncurcturi capabile
de a dezorganiza n ntregime |ara?

Pentru a ajunge la acest rezultat, care ne avantajeaz, vom unelti si manevra alegerea de presedin|i
care au n trecutul lor o pat ascuns. Teama de o asemenea descoperire, dorin|a proprie fiecrui om odat
ajuns la putere de a-si men|ine privilegiile, foloasele si onorurile legate de noua sa condi|ie, vor face din
acestia servitorii credinciosi ai poruncilor noastre. Camera deputa|ilor va acoperi, va apra, va alege
presedin|i, dar noi i vom retrage dreptul de a propune legi sau de a le schimba. Acest drept va fi dat n
realitate numai presedintelui responsabil, care va fi o jucrie n minile noastre.

Puterea guvernului va deveni astfel fr ndoial |inta tuturor atacurilor. Noi i vom da, pentru a se
apra, dreptul de a apela la hotrrea poporului, fr s mai treac prin intermediarul reprezentan|ilor si, cu
alte cuvinte i vom da dreptul de a recurge la serviciul nostru ca un orb ce apeleaz la majoritate. Afar de
acestea, vom da presedintelui dreptul de a declara rzboi. Vom motiva acest drept spunnd c presedintele,
ca sef al ntregii armate a |rii, trebuie s o aib la dispozi|ia sa, pentru a apra noua Constitu|ie republican,
al crei reprezentant direct rspunztor va fi.

n aceste mprejurri, seful guvernului unui stat va fi n minile noastre si nimeni, n afar de noi, nu
va mai conduce indirect puterea legislativ.

Vom retrage de asemeni Camerei, introducnd noua Constitu|ie republican, dreptul de interpelare,
sub pretext de a apra secretul politic. Vom restrnge prin noua Constitu|ie numrul reprezentan|ilor la
minimum, aspect care va avea drept urmare de a micsora cu att mai mult pasiunile politice si pasiunea
pentru politic. Dac, contrar oricror asteptri ale noastre, ele totusi se trezesc chiar n situa|ia acestui mic
numr de reprezentan|i, l vom reduce la minimum printr-un apel la majoritatea poporului.

De presedintele republicii va depinde numirea presedin|ilor si a vicepresedin|ilor Camerei si ai
Senatului. n locul sesiunilor parlamentare constante, vom mrgini sedin|ele Parlamentelor la cteva luni.
Mai departe, vom ac|iona astfel ca presedintele, ca sef al puterii executive, s aib dreptul de a convoca sau
dizolva Parlamentul si, n cazul dizolvrii, de a amna momentul unei noi convocri. Dar pentru ca urmrile
tuturor acestor ac|iuni, n realitate inegale, s nu cad asupra responsabilit|ii, stabilite de ctre noi, a
presedintelui (lucru care ar fi duntor planurilor noastre), vom ndemna pe ministri si pe ceilal|i func|ionari
care nconjoar pe presedinte s treac peste hotrrile acestuia, prin msuri nejuste luate pe propria lor
rspundere; n acest chip, ei vor fi vinova|i si rspunztori n locul su. Noi v sftuim de a ncredin|a acest
rol mai ales Senatului, Consiliului Ministrilor, mai bine dect unui singur individ.

Presedintele-marionet va interpreta dup voin|a noastr legile existente, care dup cum se stie pot fi
interpretate n mai multe feluri. El le va anula cnd i vom spune noi c trebuie si va avea dreptul de a
propune legi provizorii si chiar o nou schimmbare a Constitu|iei, sub pretextul binelui suprem al Statului.

Aceste msuri stabilite aici si puse n practic ne vor da putin|a de a nimici ncetul cu ncetul, pas cu
pas, tot ceea ce vom fi fost sili|i s introducem n Constitu|iile Statelor, nainte de apucarea frnelor puterii;
vom trece astfel pe nesim|ite la suprimarea oricrei Constitu|ii, cnd va fi sosit timpul de a grupa toate
guvernele sub autocra|ia noastr.

Recunoasterea autocra|iei noastre poate sosi si nainte de suprimarea Constitu|iei, dac popoarele,
obosite de neornduielile si caracterul usuratic al conductorilor lor, vor ajunge s strige: "Alunga|i-i si da|i-
ne un rege universal, care s ne poat uni pe to|i si s distrug cauzele nen|elegerilor noastre: grani|ele
na|iunilor, religiile, calculele Statelor; un rege care s ne dea acea pace si acea siguran| pe care nu o putem
ob|ine de la conductorii si reprezentan|ii nostri."


20

Sti|i foarte bine c, pentru a face posibile asemenea dorin|e, trebuie s tulburm n asemenea mod
nentrerupt, n toate |rile, legturile dintre popor si guvern pentru a ajunge s obosim ntreaga lume prin
dezbinare, dusmnie, ur si chiar prin martiraj, foamete, rspndirea bolilor, pentru ca crestinii s nu vad
alt scpare dect aceea de a recurge la suveranitatea noastr absolut si ntreag.

Dac dm poporului timp s rsufle, momentul prielnic nu va veni poate niciodat.

AL XI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Programul tainic al noii Constitu|ii. Cteva amnunte secrete asupra loviturii de stat asa cum este ea
propus de ctre francmasoni. Crestinii sunt n general naivi, prosti si mici. Francmasoneria secret din
umbr si lojile sale exterioare de "fa|ad".

Consiliul de Stat va fi menit s sprijine prerea guvernului. Sub nf|isarea unui corp legiuitor, el nu
va fi n realitate dect un comitet de redactare a legilor si decretelor guvernatorului.

Iat care este programul noii Constitu|ii pe care noi o pregtim: vom crea Legea, Dreptul si
Tribunalul: 1) sub form de propuneri ale corpului legislativ; 2) prin decrete ale Presedintelui (republicii) sub
form de ordine generale, prin acte ale Senatului si prin decizii ale Consiliului de Stat, sub form de ordine
ministeriale; 3) n cazul cnd vom gsi c este folositor, sub forma de lovitur de Stat.

Acum, dup ce am stabilit n mod aproximativ acest modus agendi (modalitate de ac|iune), s ne
ocupm cu amnuntele msurilor care ne vor servi s terminm transformarea Statului n n|elesul pe care l-
am expus. Vreau s zic c ne vom ocupa cu mai mult aten|ie de liberatea presei, de dreptul de asocia|ie, de
libertatea constiin|ei, de principiul electiv si de multe alte lucruri care vor trebui s dispar din repertoriul
omenirii si care urmeaz s fie cu desvrsire schimbate de ndat ce noua Constitu|ie a noastr va fi
proclamat.

Numai n acest moment vom putea publica nestnjeni|i toate ordinele noastre. Mai trziu, orice
schimbare considerabil va fi primejdioas. Dac aceast schimbare se face n sensul unei asprimi care nu
poate fi ndurat, ea poate atrage dup sine o dezndejde foarte mare pricinuit de teama de noi schimbri de
acelasi fel.

Dac, dimpotriv, schimbarea se ndeplineste n sensul unor ngduin|e ulterioare, se va zice c noi
nsine ne-am recunoscut greselile, iar acest lucru va ntuneca faima naltei inteligen|e, a puterii noastre, sau se
va zice c ne-a fost team si c am fost sili|i s facem concesii, pentru care nimeni nu ne va mul|umi,
deoarece to|i vor crede c de fapt au avut dreptul la ele. Att una ct si cealalt din aceste eventualit|i, ar fi
deci pgubitoare pentru noua noastr Constitu|ie.

Noi vrem ca, din ziua proclamrii ei, cnd popoarele vor fi nucite de lovitura de Stat, care se va fi
operat, cnd nc vor fi sub puterea terorii si a nedumeririi, noi vrem ca din acel moment s recunoasc cu
to|ii c noi suntem att de puternici, att de invulnerabili, att de tari, nct nu vom sta n nici un caz la
tocmeal cu dnsii; c, nu numai c nu vom da nici o nsemntate prerilor si dorin|elor lor, dar c suntem
gata si c avem posibilitatea s nbusim cu o for| si cu o autoritate indiscutabil orice ncercare, orice
manifestare a acestor dorin|e si preri; c am stiut s punem mna dintr-o singur lovitur pe tot ceea ce ne
era necesar, si c nu vom mpr|i n nici un caz puterea noastr cu ei. Atunci resemna|i ei si vor nchide ochii
si vor astepta desfsurarea ulterioar a evenimentelor.

Crestinii naivi sunt ca niste oi iar noi suntem pentru ei niste lupi. Sunt convins c sti|i ce p|esc oile
cnd ptrund lupii n staul.



21
Deoarece resemna|i ei vor nchide ochii naintea oricrui lucru, spre a-i pcli le vom promite c le
napoiem toate libert|ile luate, dar aceasta numai cnd dusmanii pcii vor fi potoli|i, iar partidele existente
reduse la neputin|.

Nu mai trebuie s v spun c, n realitate, ei vor astepta mult si zadarnic aceast ntoarcere spre trecut.

Pentru ce altceva am fi oferit si inspirat crestinilor toat aceast politic, fr a le da n realitate
putin|a de a o ptrunde, dac nu doar penru a cstiga pe ascuns, ceea ce noi fr acest mod de a proceda nu
puteam cstiga pe fa|? Acest aspect fundamental a servit mereu ca baz organizrii francmasoneriei noastre
secrete, care nu este cunoscut si ale cror planuri nu sunt nici mcar bnuite de dobitoacele crestine, atrase
de noi n organiza|ia vizibil a francmasoneriei, pentru a ndeprta astfel de la noi privirile bnuitoare ale
fra|ilor lor.

AL XII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Interpretarea masonic secret a cuvntului "libertate". Viitorul diferit al presei n timpul domniei
planetare a francmasonilor. Controlul strict si total al presei atunci. Agen|iile coresponden|ilor. Ce este n
realitate progresul pentru francmasoni? Solidaritatea francmasonilor asa cum se manifest ea n presa
modern. A||area si ntre|inerea preten|iilor "sociale" provinciale. Infailibilitatea noului regim.

Cuvntul libertate, care poate fi tlmcit n diferite feluri, noi l vom defini astfel: "Libertatea este
dreptul de a face numai ceea ce permite legea". O astfel de tlmcire a acestui cuvnt, fcut la timpul
potrivit, va pune toat libertatea n minile noastre, deoarece legile vor nimici sau vor face cu putin| ceea ce
o s ne fie nou plcut, urmrind punerea n practic a programului de mai sus.

Ce rol joac astzi presa? Ea serveste adeseori la a||area patimilor si la ntre|inerea egoismelor de
partid. Ea este plin de desertciune, nedrept|i si minciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu-i n|eleg
deloc menirea. Noi mai nti o vom subjuga si i vom pune oprelisti puternice, iar apoi vom face la fel si cu
celelalte lucrri tiprite, cci la ce ne-ar servi subjugarea presei, dac nu ne vom pune la adpost si de focul
a||tor al brosurii si al cr|ii? Vom transforma publicitatea, care ne cost astzi foarte scump, deoarece
numai prin ea putem cenzura ceea ce se scrie n ziare, ntr-un izvor de venit pentru Statul nostru. Vom
nfiin|a un impozit special asupra presei. Vom sili s se plteasc o garan|ie atunci cnd se nfiin|eaz ziare
sau tipografii. Astfel sperm c va fi scutit guvernul nostru francmasonic de orice atac din partea presei, iar
cnd se va ivi vreun prilej, vom da amenzi fr mil. Timbrele, garan|iile si amenzile, toate acestea vor aduce
Statului nostru venituri uriase.

Este drept c ziarele de partid ar putea trece usor peste asemenea pierderi bnesti si de aceea pe
acestea le vom desfiin|a, ndat ce ne vor fi atacat a doua oar. Nimeni nu se va putea atinge nepedepsit de
aureola atotputernicului guvern al nostru. Pretextul pentru a desfiin|a un ziar va fi c a|| la revolt si
destabilizeaz Statul fr motiv si fr dreptate. V rog s nu v surprind c printre ziarele care ne vor ataca,
vor fi si cele ntemeiate de noi, dar ele fiind ghidate de noi din umbr vor ataca numai acele puncte ale cror
schimbri le vom dori.

Nimic nu va putea fi adus la cunostin|a lumii fr supravegherea noastr. Acest rezultat este deja atins
din zilele noastre prin faptul c toate stirile si nout|ile sunt primite de ctre mai multe agen|ii care le adun
din toate pr|ile lumii. Aceste agen|ii vor fi atunci fr deosebire numai ale noastre si nu vor publica dect
ceea ce le vom ngdui noi.

Dac deja de pe acum am stiut s cstigm de partea noastr pe membrii societ|ilor crestine n asa
msur, nct aproape to|i privesc ntmplrile lumii prin sticla cu anticipa|ie colorat a ochelarilor pe care
chiar noi i-am pus pe nas, dac deja de pe acum nu mai exist pentru noi usi zvorte care s ne mpiedice
cunoasterea acelor lucruri pe care crestinii le numesc prosteste secrete de Stat, ce va fi atunci cnd vom fi
stpnii recunoscu|i ai acestei planete si vom conduce prin persoana Marelui Suveran?


22

Atunci oricine va voi s fie editor, bibliotecar sau proprietar de tipografie ori s se ocupe de industria
tipografic, va trebui s primeasc o diplom, care, n cazul c posesorul ei se va face vinovat de vreo
nelegiuire oarecare mpotriva noastr, va fi luat numaidect napoi. Cu asemenea msuri, intrumentul
gndirii de mas - presa - va deveni un mijloc de manipulare si educa|ie n minile noastre, care nu va mai
ngdui poporului s bat cmpii asupra binefacerilor evolu|iei spirituale si a progresului. Care dintre noi nu
stie oare c aceste binefaceri sunt nchipuite si multe dintre ele duc de-a dreptul la niste aspira|ii care pentru
noi sunt absurde? Din aceste aspira|ii si vise s-au nscut att raporturile anarhice ale oamenilor ntre ei ct si
cu stpnirea, deoarece progresul sau mai bine zis ideea progresului, a dat nastere ideilor tuturor
emanciprilor, fr a le face deloc cu putin| realizarea. To|i acei pe care noi i numim liberali sunt de fapt
anarhisti, dac nu n fapte cel pu|in n gnduirile lor. Fiecare dintre ei urmreste ideea libert|ii si pn la
urm to|i cad n anarhie, protestnd din simpla plcere de a protesta.

Dar s revenim acum la pres. O vom ngreuna, ca si tot ce se tipreste, cu impozite si pre|uri foarte
mari pentru fiecare foaie tiprit ct si cu alte garan|ii. Cr|ile cu mai pu|in de 30 de pagini vor fi taxate
dublu. Le vom nregistra n categoria brosurilor pentru c, pe de o parte, vom reusi prin aceasta s reducem
numrul revistelor care sunt pentru noi otrava cea mai primejdioas, iar pe de alt parte, aceast msur i va
sili pe scriitori s produc lucrri att de lungi, nct vor fi pu|in citite, mai ales din cauza pre|ului lor foarte
mare. Dinpotriv, ceea ce vom edita si tipri noi pentru cluzirea min|ilor n direc|ia pe care o vom stabili,
va fi ieftin si astfel va fi citit de ctre toat lumea. Impozitul foarte mare va nbusi dorin|a multora de a scrie,
iar teama de pedeaps va face pe litera|i s atrne de noi.

Dac totusi se vor gsi unele persoane care doresc s scrie mpotriva noastr nu se va gsi n schimb
nimeni s le tipreasc scrierile. nainte de a accepta o lucrare pentru tiprit, editorul va trebui s mearg la
autorit|i pentru a ob|ine ncuviin|area scris de a o face. n acest chip vom cunoaste dinainte cursele care ni
se ntind si le vom zdrnici dnd dinainte lmuriri asupra subiectului tratat n care suntem ataca|i.

Literatura si ziaristica sunt cele dou for|e educative mai nsemnate, de aceea guvernul nostru va
trebui s fie proprietarul celor mai multe ziare. Prin aceasta, nrurirea duntoare nou a presei private va fi
ndeprtat, iar noi vom cstiga o influen| urias asupra majorit|ii min|ilor. Dac ncuviin|m s apar 10
ziare noi, ndat vom ntemeia 30 de ale noastre si asa mai departe.

Publicul cititor este naiv si nu va bnui nimic. Toate ziarele ediate de noi vor fi n aparen| de
tendin|e si opinii total opuse, lucru care va trezi n cazul majorit|ii credule ncrederea n ele si astfel va
antrage n jurul lor pe dusmanii nostri nebnui|i. Astfel ei vor cdea n curs si vor fi fcu|i inofensivi prin
diferite mijloace pe care le stim.

Publica|iile cu caracter oficial vor sta n rndul nti. Ele vor veghea ntotdeauna interesele noastre si
de aceea influen|a lor, care ne va fi favorabil nou, va rmne urias.

n rndul al doilea vor sta publica|iile oficioase, ale cror rol va fi de a atrage pe nepstori si pe cei
Ir vlag.

n al treilea rnd vom pune asa numita opozi|ie a noastr. Cel pu|in un ziar din acestea va fi cu
desvrsire potrivnic ideilor noastre. Dusmanii nostri vor lua pe acest fals opozant drept un tovars de lupt si
astfel ne vor descoperi toate uneltirile lor datorit acestui tertip.

Ziarele noastre vor fi de toate tendin|ele: unele aristocratice, altele republicane, altele revolu|ionare
sau chiar anarhiste, binen|eles att timp ct va dinui Constitu|ia.



23

Ele vor manifesta n multiple moduri influen|a noastr si vor avea, ca zeul Vishnu, o sut de mini,
care fiecare va grbi schimbarea societ|ii dup cum urmrim noi. Aceste mini vor cluzi prin sugestii
adecvate opinia n direc|ia care duce la scopul nostru, deoarece un om foarte ntrtat pierde putin|a de a
ra|iona si cade cu usurin| sub puterea sugestiei. Neghiobii manipula|i care vor crede c repet opinia ziarului
partidului lor vor repeta si rspndi de fapt prerea noastr, ori aceea care ne va place nou s se spun. Ei si
vor nchipui, datorit naivit|ii, c urmeaz planul partidului lor, pe cnd n realitate nu vor servi dect
steagul pe care l vom ridica pe ascuns chiar noi pe seama lor.

Pentru a conduce n aceast direc|ie armata noastr de ziaristi va trebui s organizm cu deosebit
grij institu|ia aceasta. Sub numele de Birou Central al Presei vom pune la cale sedin|e literare, n care agen|ii
nostri vor da cuvntul secret de ordine si cu diferitele semnale cunoscute numai de francmasoni, fr ca
cineva s poat s bage de seam. Discutnd si n aparen| contrazicnd ini|iativa noastr, dar n mod
superficial, fr a intra n miezul lucrurilor, ziarele noastre vor sus|ine o polemic prefcut cu organele
oficiale, pentru a ne da prin aceasta putin|a de a ne pronun|a si mai limpede dect am putea-o face n primele
noastre declara|ii oficiale, ntrind astfel sugestiile fcute de noi.

Aceste atacuri nscenate de noi vor face ca supusii nostri s cread c pot vorbi liber; iar pe de alt
parte agen|ii nostri vor putea spune pretutindeni, c organele care se declar mpotriva noastr nu fac dect s
cleveteasc n mod prostesc deoarece nu pot gsi pricini adevrate pentru combaterea serioas a msurilor
noastre.

Prin aceste mijloace abile de manipulare nebnuite si nevzute de ctre opinia public, dar foarte
sigure, vom cstiga n orice situa|ie aten|ia si ncrederea public. Prin ele, dup caz, vom ntrta sau vom
linisti, dup cum avem nevoie, spiritele n probleme politice, le vom convinge sau le vom amgi, sco|nd de
sub tipar cnd adevrul, cnd minciuna, cnd ambele abil combinate, adeverind sau dezmin|ind faptele, dup
nrurirea pe care urmrim ca acestea s o aib asupra publicului, pipind totdeauna cu mare pruden| si grij
locul, nainte de a pune cu fermitate piciorul pe el. Ac|ionnd astfel i vom nvinge pe dusmanii nostri fr
doar si poate, deoarece ei nu vor avea la dispozi|ie publica|ii prin care s-si poat spune cuvntul pn la
sfrsit sau denigrnd nu le vom permite s dea nici o replic n ziar n urma msurilor pe care le-am artat.
Astfel, prin campanii mincinoase lansate contra dusmanilor nostri nici nu va mai trebui s-i combatem cu
temeinicie.

n caz de nevoie i vom combate cu trie prin ziarele noastre oficiale recurgnd chiar la calomnii
distrugtoare ce vor fi lansate prin presa noastr din categoria a treia.

nc de pe acum, cel pu|in n cadrele presei, exist o puternic solidaritate francmasonic. Toate
organele presei sunt legate ntre ele prin secret profesional. Ca si strvechii auguri, nici unul dintre membrii
ei nu destinuie secretul si cunostin|ele sale dac nu i se porunceste. Nici un ziarist nu se va ncumeta s
trateze public si s divulge aceast tain, deoarece nici unul dintre ei nu va fi primit n rndul scriitorilor dac
nu are vreo pat rusinoas n trecutul su, care s poat fi ndat fcut public n caz de trdare sau
necredin|. Atta vreme ct aceste pcate sunt pstrate n tain de ctre anumi|i oameni, scriitorul, prin faima
sa, poate atrage si focaliza n jurul lui admira|ia si simpatia majorit|ii |rii, care l va urma cu nsufle|ire.

Socotelile noastre n ceea ce prieste recrutarea de noi francmasoni se ntind cu deosebire asupra
provinciei. Acolo noi trebuie s a||m ndejdi si dorin|e potrivnice celor din capital creia i vom spune c
acestea sunt ndejdiile si dorin|ele adevrate ale provinciilor, desi este lesne de n|eles c izvorul central al
dezbinrilor nu porneste dect de la noi. S sti|i c, atta timp ct nu ne vom bucura nc de o putere deplin
va fi adesea nevoie de a nbusi glasul capitalelor prin acela al majorit|ii, al poporului din provincii, care va
fi cu abilitate a||at de ctre agen|ii nostri. Va trebui ca, n momentul psihologic stabilit de noi, capitalele s
nu mai aib nici un cuvnt de spus asupra faptului mplinit, din simplul motiv c acesta va fi deja primit cu
mult mai repede de ctre majoritatea poporului, prin intermediul oraselor din provincie.



24
Cnd vom intra n noua ornduire de Stat Planetar care va pregti domnia noastr asupra ntregii
planete, nu vom putea lsa s se mai descopere prin pres necinstea public. Va trebui s se cread atunci c
noua noastr stpnire a mul|umit att de bine pe toat lumea, nct au disprut chiar si crimele. Cazurile de
izbucnire a criminalit|ii nu vor trebui atunci s fie cunoscute dect de victimele lor si de martori
ntmpltori.

AL XIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Nevoia pinii zilnice i dreseaz gradat pe oameni. Chestiunile politice care apar. Chestiunile
industriale. Petrecerile ca mijloc de deviere. Casele poporului. Adevrul este unul. Marile probleme care
survin.

Nevoia pinii zilnice i face pe crestini s tac si s fie servitorii nostri umili. Agen|ii nostri din pres
vor discuta, la porunca noastr, msurile si schimbrile pe care ne-ar fi cam greu s le dm publicit|ii dintr-
odat, pe nesteptate. Noi, n acest timp, folosindu-ne de zgomotul pricinuit de aceste discu|ii, vom nfptui
msurile dorite si le vom prezenta publicului ca pe un fapt mplinit. Nimeni nu va avea ndrzneala s cear
nimicirea celor hotrte, mai ales c vor fi prezentate ca fiind un real progres. De altfel, presa va face atunci
un joc util nou si va atrage ndat aten|ia publicului spre chestiuni senza|ionale noi (cci, dup cum sti|i, noi
am obisnit oamenii de a cuta totdeauna ceva nou si schimbtor). C|iva neghiobi, nchipuindu-si c sunt
uneltele sor|ii, se vor npusti asupra acestor noi chestiuni fr a sti c ei nu n|eleg nimic din ceea ce noi vrem
n realitate s se discute. Chestiunile politicii nu sunt deschise nimnui, n afar de aceia care i-au dat nastere,
nc nainte cu multe veacuri si care o conduc chiar si acum n tain.

Din toate acestea pute|i vedea c, prefcndu-ne uneori c cerem prerea mul|imii, noi nu facem
altceva dect s ne usurm nfptuirea planurilor noastre. De asemenea pute|i observa c noi cutm
totdeauna aprobarea nu a faptelor, ci a cuvintelor noastre rostite la cutare prilej. Noi trebuie s spunem
pretutindeni si totdeauna c, n toate msurile noastre ne ghidm dup speran|a unit cu siguran|a de a fi
folositori binelui tuturor.

Pentru a abate cu abilitate aten|ia oamenilor prea ngrijora|i de problemele politice, vom scoate la
iveal problemele economice senza|ionale nainte de asa zisele probleme politice noi. i vom lsa atunci pe
to|i s-si descarce furiile lor asupra acestui subiect. Gloatele se vor nvoi s rmn linistite, s se odihneasc
dup nchipuita lor activitate politic (cu care i-am obisnuit noi nsine, pentru ca s putem lupta prin
mijlocirea lor cu guvernele crestine), cu condi|ia de a avea noi distrac|ii si ocupa|ii. n aceste noi distrac|ii si
ocupa|ii i vom ndrepta apoi aproape pe aceleasi ci politice. Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale
poporului s nu ajung la nimic profund prin cugetare. Eventual i vom opri eficient de la gndire prin
petreceri si sport, prin jocuri, prin desftri vicioase, prin nln|uiri de patimi si prin case de toleran| publice.
ndat vom pune apoi prin pres concursuri banale de arte si tot felul de sporturi. Aceste preocupri de mas
vor ndeprta pentru totdeauna spiritele de la chestiunile elevate unde am avea mult de luptat cu ele. Oamenii,
dezobisnuindu-se din ce n ce mai mult s gndeasc spontan si independent numai prin ei nsisi vor ajunge
s vorbeasc datorit propagandei noastre tocmai asa cum gndim noi. Datorit superficialit|ii si a lenii lor
de a gndi noi vom fi singurii care vom da impulsuri si ndrumri cugetrii mai ales prin intermediul
anumitor persoane care, binen|eles, nu vor fi deloc bnuite de a avea legturi strnse cu noi.

Rolul utopistilor liberali va fi pentru totdeauna sfrsit, atunci cnd va fi recunoscut regimul nostru
francmasonic planetar. Pn atunci vor aduce multe foloase nou. De aceea, adeseori i vom ndemna mult
mai mult pe oameni s nscoceasc tot felul de teorii complet ireale si fantastice, considerate noi, sau asa zise
progresiste, cci astfel vom suci cu o mare usurin| capetele acestor crestini, cu ajutorul cuvntului
PROGRES. Nu gsi|i aproape nici unul printre ei care s n|eleag c sub acest cuvnt se ascunde o greseal,
afar de cazurile cnd este vorba de descoperiri materiale, deoarece adevrul este numai unul singur si
neschimbat, si nu poate prin urmare s progreseze. Progresul, ca o idee gresit, serveste la ntunecarea
adevrului, pentru ca nimeni s nu-l cunoasc, n afar de noi alesii care suntem pzitorii lui.



25
Cnd domnia noastr planetar va fi sosit, oratorii nostri vor vorbi cu patos poporului despre marile
probleme misterioase care au frmntat omenirea pentru a o duce, n sfrsit, la regimul nostru mntuitor.
Nimeni nu va bnui atunci c toate aceste probleme au fost nscocite de ctre noi, dup un plan politic pe
care nimeni nu l-a ghicit n tot cursul lungilor veacuri.

AL XIV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Religia cea nou a viitorului. Sclavia viitorului. Imposibilitatea de a cunoaste misterele religiei
francmasonice a viitorului. Pornografia necesar si viitorul cuvntului tiprit atunci cnd francmasonii vor
avea complet puterea.

Cnd va fi sosit domnia noastr planetar, nu vom recunoaste nici o alt religie afar de aceea a
noastr, care este unic si de care ne este legat destinul, deoarece noi francmasonii suntem alesii prin care
acest destin este unit cu soarta lumii. Din acest motiv va trebui s nimicim toate credin|ele. Faptul c prin
aceast nimicire a credin|ei se sporeste numrul ateilor din zilele noastre, nu ne va stnjeni strduin|ele, ci din
contr va servi drept pild genera|iilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al crei sistem stoic
conceput de noi va izbuti s cucereasc toate popoarele. Vom spune atunci tuturor c n aceasta const
adevrul ei mistic, n care zace toat for|a ei educatoare. Atunci vom publica la toate prilejurile articole n
care vom asemna regimul nostru mntuitor cu cele ale trecutului. Binefacerile unei odihne cstigate dup
veacuri de frmntri vor scoate la iveal nsusirile plcute ale stpnirii noastre. Greselile administratorilor
crestini vor fi zugrvite de noi n culorile cele mai vii. Vom da nastere la o asa de mare scrb fa| de aceste
administra|ii, nct popoarele vor prefera odihna robiei n locul drepturilor mult trmbi|atei libert|i care i-a
zpcit att de mult si care le-a rpit mijloacele de trai fcndu-i s fie exploata|i de ctre o ceat de
aventurieri, nestiutori de ceea ce fac. Nefolositoarele schimbri de guvern, la care i ndemnm noi pe crestini
atunci cnd voim s spm temeliile lor de guvernmnt, vor obosi n aceast vreme att de mult popoarele,
nct ele vor prefera s ndure orice din partea noastr, numai s scape de noi frmntri. Vom arta atunci cu
struin| greselile istorice ale guvernelor crestine care, n lipsa adevratului bine, au ame|it omenirea n
cursul attor veacuri, urmrind un bine social iluzoriu, fr a-si da seama c planurile lor nrut|esc, n loc s
mbunt|easc, condi|iile vie|ii omenesti pe aceast planet.

Filozofii nostri vor discuta toate greselile credin|elor crestine, dar nimeni niciodat nu va discuta
religia noastr sub adevrata ei nf|isare, deoarece nimeni nu o va cunoaste cu adevrat, afar de cei ai
nostri, care nu vor ndrzni niciodat s-i descopere tainele.

n |rile zise naintate, am dat deja nastere unei literaturi nebune, murdare, mrsave. Aceasta o vom
rspndi ctva timp, chiar si dup ce am ajuns la putere, pentru a scoate mai mult la iveal deosebirea dintre
discursurile, dintre programele noastre si aceste nemernicii ale crestinilor. Ini|ia|ii nostri francmasoni,
crescu|i pentru a conduce pe crestini, vor alctui discursuri, planuri, memorii, articole care ne vor da
nrurirea deplin asupra acestor oameni si ne vor ngdui s-i ndreptm ctre ideile si cunostin|ele pe care
vom voi atunci ca ei s le nsuseasc.

AL XV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Secretul loviturii de stat mondiale ce va dura o zi. Condamnrile la moarte ce vor fi pronun|ate
atunci. Soarta viitoare a tuturor francmasonilor crestini. Caracterul legendar si mistic al puterii
francmasonilor. nmul|irea rapid a lojilor francmasonice. Administra|ia central a Marilor maestri
francmasoni. Tainica afacere Azeff. Francmasoneria este cluza esen|ial a tuturor societ|ilor secrete.
Importan|a tainic a succesului public. Colectivismul inerent. Victimele eventuale. Condamnarea ulterioar
la moarte a francmasonilor. Prbusirea planetar a prestigiului legilor si al autorit|ii. Prealegerea
francmasonilor. Scurtimea si limpezimea exemplar a legilor care vor fi promulgate n timpul domniei
viitoare a francmasonilor. Supunere total si necondi|ionat fa| de autoritate. Msuri dure contra abuzurilor
de putere. Cruzimea neobisnuit a pedepselor. Limita vrstei pentru cei care vor fi judectori. Liberalismul
judectorilor si al puterii vor dispare. Banul mondial al Statului Planetar Unic. Absolutismul fr precedent al


26
francmasoneriei. Dreptul de casa|ie. "Aspectul" patriarhal al viitorului "guvern" Planetar. Zeificarea
obligatorie a guvernului. Dreptul celui mai tare n calitatea sa de drept unic. Regele Statului Unic Planetar
este considerat a fi patriarhul lumii.

Cnd n sfrsit vom ncepe a domni peste tot globul - cu ajutorul loviturilor de Stat (pregtite n
aceeasi zi) - si dup ce vom fi hotrt desfiin|area tuturor guvernelor n fiin| (chiar dac pn atunci va mai
trece o oarecare vreme), vom cuta s mpiedicm uneltirile si comploturile mpotriva noastr. n acest scop,
vom osndi la moarte pe to|i aceia care vor ntmpina venirea noastr la putere cu armele n mini. De
asemenea orice nfiin|are de noi societ|i secrete, ce nu va servi scopurile noastre, va fi atunci pedepsit cu
moartea. Att societ|ile secrete care exist n zilele noastre si care ne sunt cunoscute, ori care ne-au servit si
ne servesc nc, ct si cele care nu ne sunt cunoscute, vor fi dup aceea desfiin|ate, iar membrii lor vor fi
trimisi n continente deprtate, n afara Europei. La fel vom proceda cu to|i cei care stiu prea multe despre noi
(chiar din rndurile noastre, din Francmasoneria exterioar, care au ajuns s stie prea multe lucruri secrete).
Aceia pe care i vom cru|a pentru un motiv oarecare, vor tri sub o vesnic amenin|are a surghiunului.

De ndat ce vom avea puterea vom publica legi aspre prin care vom sili pe to|i fostii membri ai
societ|ilor secrete, care ne sunt sau care ne-au fost rivale, s prseasc Europa, care va deveni centrul
stpnirii noastre. (Aici apare destul de clar c, n final, Europa va fi centrul sau, cu alte cuvinte,
Comandamentul Francmasoneriei Mondiale).

n societatea uman n care, gradat noi am semnat din plin semin|ele dezbinrii, nemul|umirii, si a
prins rdcini nen|elegerea (cum este de exemplu protestantismul), nu se va mai putea restabili dup aceea
ordinea dect prin msuri dure, rapide si nemiloase, care vor dovedi o putere de neclintit; este evident inutil
s se dea vreo aten|ie victimelor czute pentru binele nostru viitor. Rolul fiecrui guvern care recunoaste c
exist, nu este numai de a culege roadele privilegiilor sale, ci si de a-si ndeplini datoriile, pentru a ajunge la
nfptuirea anumitor scopuri, fie chiar cu pre|ul celor mai mari jertfe. Pentru ca un guvern s ajung s fie
neclintit, trebuie s-si mreasc la maximum aureola puterii sale, iar aceast aureol nu se cstig dect
printr-o fascinant inflexibilitate a puterii, care trebuie s poarte semnele unei atotputernicii oculte. Asa era,
pn n vremurile din urm, autocra|ia care tocmai de aceea rmne singurul nostru dusman serios din
ntreaga lume, alturi de Papalitate. Aduce|i-v n aceast direc|ie aminte de pilda Italiei necate n snge,
care totusi nu s-a atins de nici un fir de pr al lui Sylla, cel care a vrsat acest snge. Sylla, prin puterea sa
uluitoare, s-a ridicat pn la cea mai nalt treapt n ochii poporului chinuit si jertfit chiar de ctre el, iar
ntoarcerea lui ndrznea| n Italia, l-a fcut si mai inviolabil. Poporul nu se atinge niciodat de acela care-l
hipnotizeaz prin ndrzneal si tria voin|ei lui.

Asteptnd ns venirea momentului victoriei, ct si pentru a grbi clipa triumfului nostru, vom nfiin|a
si vom nmul|i lojile masonice n toate |rile din lume. n aceste loji francmasonice, care pentru cei naivi vor
prea opuse si diferite, i vom coopta si i vom atrage s intre n ele pe to|i aceia care sunt sau pot fi niste
eminen|i agen|i. Aceste grupri, aceste "loji" vor reprezenta totodat centrul nostru principal de informa|ii si
manipulare a maselor ignorante, fiindc ele vor rmne mijlocul cel mai eficient al activit|ii noastre. Vom
conduce centralizat, n mod strict, toate aceste societ|i francmasonice (n mod aparent diferite) printr-o
administra|ie cunoscut numai de noi - cei care suntem si vom rmne total necunoscu|i, pentru a putea
ac|iona ct mai eficient din umbr - si care va fi compus si condus n totalitate numai de cei mai inteligen|i
oameni ai nostri. Lojile noastre francmasonice vor avea fiecare cte un reprezentant numit de noi, iar acesta
va fi cel care va da cuvntul de ordine si programul pe care noi l vom decide; n dosul acestui reprezentant se
va ascunde nebnuit administra|ia despre care am vorbit. Vom forma si vom ntre|ine n cadrul acestor loji
francmasonice focarul tuturor miscrilor anarhice-revolu|ionare si liberale, care vor servi scopurilor noastre.
Aceste loji vor fi alctuite din oameni ct mai docili si maleabili, care vor proveni pe ct posibil din toate
straturile societ|ii, dar mai ales dintre cei boga|i. Planurile politice cele mai secrete ne vor fi astfel aduse
nou totdeauna la cunostin| si vor cdea n mna noastr si, n cazul n care vom fi de acord cu con|inutul
lor, ele vor intra imediat sub autoritatea noastr din prima zi a apari|iei lor. Printre membrii acestor loji vor
trebui neaprat s fie cuprinsi aproape to|i agen|ii poli|iei na|ionale si interna|ionale, deoarece serviciile lor
sunt de nenlocuit pentru noi, avnd n vedere c poli|ia poate nu numai s ia msuri rapide mpotriva


27
nesupusilor si recalcintran|ilor, dar s si acopere ori s musamalizeze complet toate ac|iunile noastre rele sau
s gseasc pretexte avantajoase pentru noi atunci cnd apar nemul|umiri si cnd am putea fi descoperi|i.
Aceia care intr cel mai usor n societ|ile secrete sunt de obicei niste ambi|iosi sau aventurieri si sunt n
general oameni usurateci, cu care nu ne va fi greu s ne n|elegem pentru nfptuirea planurilor noastre.

Dac se vor naste la un moment dat dezordini ntr-un Stat, aceasta va nsemna c am avut chiar noi
nevoie s generm tulburri pentru a nimici o solidaritate prea mare. Dac se va pune la cale un complot n
snul su, conductorul acestei uneltiri va fi unul dintre cei mai credinciosi servitori ai nostri.

Este absolut firesc ca noi, cei pu|ini care facem parte din Ierarhia Francmasonic Secret, si nimeni
altcineva, s fim cei care coordoneaz, nebnui|i de nimeni - din umbr - ac|iunea Francmasoneriei
exterioare, pentru c numai noi stim cu adevrat unde vrem s ajungem; noi, numai noi cei ce facem parte
din elit trebuie s cunoastem scopul final al fiecrei ac|iuni, n timp ce to|i ceilal|i membri ai lojilor nu
trebuie s stie mai nimic. Pentru membrii Francmasoneriei exterioare, scopul respectivei ac|iuni va fi
prezentat ca fiind altul si astfel ei nici mcar nu vor bnui ceea ce urmrim noi atunci. Ei se mul|umesc de
obicei cu un succes momentan, care le satisface amorul propriu n nfptuirea planurilor lor, fr a observa c
acest plan nu porneste totdeauna din ini|iativa lor ci le este sugerat de ctre noi.

Oamenii se nscriu cel mai adesea n loji din curiozitate sau fiind anima|i de speran|a desart de a-si
satisface ambi|iile politice cu ajutorul lor; al|ii vor s profite de rela|iile oferite de noi iar unii numai pentru a-
si expune naintea unui public visurile lor irealizabile, care n realitate nu se sprijin pe nimic. De cele mai
multe ori acestor oameni naivi le este sete de emo|ia succesului si a aplauzelor, manifestri cu care noi nu
suntem niciodat zgrci|i. Noi le oferim ntotdeauna acest succes pentru a ne folosi ulterior de mul|umirea de
sine care este legat de el si datorit creia oamenii primesc foarte usor sugestiile noastre fr a bga de
seam, fiind n acelasi timp cu totul convinsi c exprim fr gres ideile proprii si c ei nici nu ar putea fi n
stare s si le nsuseasc pe ale altora. Nici nu v pute|i nchipui ct de usor si cum pot cdea chiar si cei mai
inteligen|i oameni care se afl si rmn ntr-o stare de naivitate plin de inconstien|, cu condi|ia de a-i face
s fie ct mai mul|umi|i de ei nsisi. n acelasi timp doar noi stim ct este de usor s-i descurajezi prin cel mai
mic insucces, fie chiar numai prin ncetarea aplauzelor, si astfel s-i robesti unei supuneri slugarnice numai
pentru a putea ob|ine mai mereu noi succese.

n msura n care marii nostri Maestri Francmasoni dispre|uiesc gloria, numai spre a face s reuseasc
pe deplin si ct mai repede proiectele lor, n aceeasi msur oamenii obisnui|i care au mintea unor copii sunt
n stare s-si jertfeasc toate |elurile lor numai si numai pentru a ob|ine ct mai mult glorie. Acest fel tipic de
a vedea al lor ne usureaz foarte mult sarcina de a-i influen|a si de a-i conduce. Acesti tigri la nf|isare au n
realitate sufletul unei turme de oi, iar capetele lor, cu rare excep|ii, sunt cu desvrsire goale si tocmai aceasta
explic de ce ei pot fi influen|a|i si manipula|i att de usor. Le-am dat acum drept cal de btaie, asa cum dai
unui copil o jucrile, visul absorbirii complete a individualit|ii omenesti de ctre unitatea simbolic a
colectivismului. nc n-au ajuns s n|eleag si nici nu vor n|elege curnd c aceast jucrie le-a absorbit
deocamdat cu totul aten|ia. Este aici o nclcare f|is a celei mai importante legi a naturii care, din prima zi
a Crea|iei, a fcut pe fiecare fiin| deosebit de cealalt, tocmai pentru a-si afirma n mod creator
individualitatea.

Faptul c noi am fost n stare s-i aducem, iar actualmente s-i men|inem n aceast stare nebuneasc,
nu ne dovedeste oare cu o limpezime orbitoare, ct de pu|in dezvoltat este mintea lor fa| de mintea noastr?
Acest aspect este cea mai important garan|ie a succesului nostru. Ct de clarvztori erau MAESTRII nostri
francmasoni care au spus c pentru a atinge un scop mare nu trebuie niciodat s te opresti n fa|a mijloacelor
si nu trebuie s-|i precupe|esti numrul victimelor jertfite! Noi n-am numrat victimele din rndurile noastre
si cu toate c la nevoie am sacrificat pe unii dintre ai nostri, procednd astfel, am dat Ierarhiei noastre
francmasonice secrete o putere pe care altfel nu am fi dobndit-o poate niciodat. Victimele dintre cei ai
nostri, relativ pu|ine ca numr, ne-au aprat totdeauna la momentul potrivit de distrugerea total.



28
Moartea este sfrsitul de nenlturat al fiecruia. Mai util este s grbim moartea acelora care, plini de
fermitate, pun piedici operei noastre, dect s murim noi, MAESTRII FRANCMASONI care am dat nastere
acestei opere gigantice. Noi va trebui s-i osndim la moarte si s-i executm pe francmasonii trdtori, astfel
nct nimeni, afar de fra|ii lor s nu poat s bnuiasc ceva, nici chiar victimele condamnrii noastre. Ei
mor to|i, cnd trebuie, n conformitate cu planurile noastre, N APAREN| de moarte natural.

Aceste msuri drastice au nlturat din snul francmasoneriei (ordinare) orice urm de mpotrivire si
de nesupunere. Tot predicnd crestinilor liberalismul, noi men|inem totodat si pe agen|ii nostri agitatori ntr-
o supunere desvrsit.

AL XVI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Modul secret n care universit|ile pot fi fcute s devin nevtmtoare. Clasicismul va fi pe deplin
nlocuit. Educa|ia n Statul Planetar Unic si alte profesiuni. Reclama obligatorie a autorit|ii "Stpnitorului"
cel nou n scoli. Desfiin|area complet a nv|mntului liber. Noile teorii ale Statului Planetar Unic.
Independen|a gndirii va fi reprimat. nv|tura n Statul Planetar Unic se va face mai ales prin imagine.

n scopul de a nimici ct mai repede si definitiv toate for|ele colective care nu sunt ale noastre, vom
ntemeia noi altele, care vor ac|iona ntr-un spirit nou asa cum vrem noi (Universit|i). Rectorii si profesorii
vor fi pregti|i n tain pentru munca lor, n spiritul nostru francmasonic, prin programe de ac|iuni strict
secrete si amnun|ite, de la care ei nu se vor putea abate absolut deloc. Ei vor fi atunci numi|i numai dup ce
vor fi verifica|i cu mare grij si vor depinde de guvern. Atunci cnd vom prelua puterea si vom conduce
printr-un Guvern Unic ntreaga planet, vom exclude complet din programele de studii dreptul cet|enesc si
tot ceea ce priveste aspectul tainic care se refer la problemele politice. Aceste mari secrete, care permit s fie
manipulate masele, vor fi predate numai ctorva zeci de persoane alese chiar de noi prin testare pentru
nsusirile lor speciale. Cnd vom fi n final la putere, vom scoate complet din programele de studii toate acele
materii care nainte erau studiate si care pot pricinui tulburri si i vom face pe tineri s fie asculttori si s i
iubeasc pn la idolatrizare (cultul personalit|ii!) pe cei care i vor conduce. Vom sterge apoi din
memoria umanit|ii toate informa|iile referitoare la faptele secolelor trecute care nu ne avantajeaz. Tot
atunci vom face astfel nct vom desfiin|a n ntregime orice form de nv|mnt liber. Sistemul de
reprimare sistematic a gndirii binefctoare, creatoare, libere este de pe acum n vigoare n cadrul
sistemului educa|ional bazat din ce n ce mai mult pe folosirea persuasiv a imaginilor care va trebui s
transforme ct mai repede oamenii n niste animale supuse, care vor astepta iner|i s li se nf|iseze toate
lucrurile prin imagini modificate conform inten|iilor noastre pentru a n|elege totul asa cum vrem noi. n
Fran|a, unul dintre agen|ii nostri cei mai eficien|i si anume Bourgeois, a nceput deja s promoveze noul
program de educa|ie cu ajutorul imaginilor.

AL XVII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Baroul va fi restructurat. Influen|a preo|ilor crestini va trebui s scad tot mai mult. Libertatea
constiin|ei se va urmri s fie diminuat. Regele Statului Planetar Unic al Francmasonilor va fi simultan si
Patriarh si Pap. Mijloacele secrete de lupt ale francmasoneriei cu bisericile existente. Problemele curente
ale presei contemporane asa cum sunt ele privite de francmasoni. Organizarea cea nou a poli|iei. Poli|ia
voluntar. Spionajul si turntoria dup modelul gruprilor francmasonice secrete. Abuzurile de putere vor fi
curent musamalizate.

Baroul i face cel mai adesea pe oameni s devin reci, cruzi, ndrtnici, totodat aceasta i face s fie
obisnui|i s vad totul n folosul aprrii a nu conteaz ce si nu pentru a sus|ine binele social. Prin aceasta ei
demoralizeaz aproape n ntregime tribunalul. Noi vom face din acesti oameni mpietri|i la suflet si foarte
servili func|ionari executivi. Avoca|ii si judectorii vor fi lipsi|i atunci de dreptul de a comunica cu
inculpa|ii; ei vor primi numai procesele de la tribunal si apoi si vor apra clien|ii dup interogatoriul luat de
tribunal, o dat ce faptele le vor fi astfel cunoscute. Ei vor primi n toate cazurile onorarii care vor fi
independente de calitatea aprrii. Aceasta va duce n scurt timp la suprimarea, printre altele, a corup|iei care


29
exist actualmente n aparatul judectoresc, cci la ora actual acesta nu mai consimte s dea cstig de cauz
dect numai celui care plteste. Am luat de asemenea msuri pentru a discredita complet clasa preo|ilor
crestini, si numai c|iva ani ne mai despart de desfiin|area religiei crestine (CONSPIRA|IA
FRANCMASONIC MONDIAL CARE VIZEAZ SUBMINAREA SI DISTRUGEREA
CRESTINISMULUI). n general, presa noastr contemporan va demasca numai afacerile corup|iei de
stat, religiile, incapacitatea flagrant si prostia actualilor conductori si toate acestea vor fi fcute n termenii
cei mai njositori, pentru a-i ponegri si calomnia mai ales pe cei buni si destoinici n toate modurile, asa cum
numai noi stim s facem cu genialitatea noastr diabolic. n timpul guvernrii noastre planetare, fiecare al
treilea om va supraveghea aproape permanent pe ceilal|i. Atunci nu va mai fi deloc rusinos s fii spion, cutr
si denun|tor. Agen|ii nostri, care vor fi cozile noastre de topor n multe situa|ii vor fi racola|i att din
nalta societate, ct si din clasele de jos si chiar din cele de mijloc, dintre editori, tipografi, librari,
comercian|i, muncitori, birjari, lachei etc. Verificarea depozi|iilor si a tuturor arestrilor vor depinde
atunci de un grup de controlori. Acela care nu va da ct mai detaliat raportul asupra a tot ceea ce a vzut si a
auzit n materie de politic, va fi considerat vinovat de tinuire si complicitate, fiind tratat dup aceea ca si
cnd s-ar fi dovedit c a fcut aceste dou lucruri. n regatul nostru universal, care va cuprinde toate |rile
ce vor fi atunci fr grani|, va fi obligatoriu pentru to|i oamenii nostri devota|i si fideli s serveasc statul n
felul acesta.

AL XVIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Msurile suplimentare de siguran| care vor fi luate de francmasoni. Supravegherea foarte atent si
total a conspiratorilor. O gard numeroas care l pzeste la vedere pe Presedintele Statului indic ruina
puterii. Garda regelui Statului Planetar al francmasonilor. Prestigiul mistic si totalitar al puterii. Arestarea
rapid si cercetarea abuziv va fi realizat la prima bnuial atunci.

Cnd vom considera c este stringent necesar s ntrim msurile de protec|ie politic, vom declansa
imediat dezordine si manifestri de nemul|umire, care vor fi amorsate si exprimate de oratori buni. Persoane
nutrind aceleasi sentimente se vor uni cu ei. Aceasta ne va servi atunci drept motiv pentru a autoriza tot felul
de perchezi|ii si supravegheri care se vor putea face chiar cu ajutorul poli|iei.

Nu trebuie s se uite c aproape totdeauna prestigiul puterii scade dac se descoper periodic c exist
comploturi mpotriva sa. Noi am distrus nu o dat prestigiul conductorilor buni prin desele atentate
organizate de agen|ii nostri, care pentru noi nu sunt altceva dect niste miei orbi ai turmei pe care o
conducem. Vom sili astfel pe guvernan|i s-si recunoasc neputin|a prin msurile f|ise de siguran| pe care
ei vor fi nevoi|i s le ia si astfel vom ruina complet pn la urm prestigiul puterii.

A pzi tot timpul, pe fa| un mare conductor nseamn a recunoaste slbiciunea guvernului.
Conductorul Suprem ales de noi, cnd va apare n snul mul|imii va fi totdeauna nconjurat de o mul|ime de
brba|i si de femei care vor fi lua|i de cei naivi drept curiosi. Noi considerm c o dat cu instituirea grzii
oficiale dispare prestigiul mistic al puterii.

Noi i vom aresta imediat pe criminali la prima bnuial. Teama c ne-am putea nsela nu trebuie s
fie un motiv care s dea posibilitatea de fug ori de sustragere unor indivizi bnui|i de un delict sau de o
crim politic, situa|ie pentru care noi ne vom arta a fi nendurtori. Datorit prostiei lor si a naivit|ii
conductorilor de state, la ora actual, guvernele nu sunt n stare s n|eleag ce este n realitate politica si
care sunt tainele ei.



30

AL XIX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Dreptul de a prezenta jalbe si proiecte va fi speculat la maxim de francmasoni. Rzvrtirile si rostul
acestora. Crimele politice vor fi altfel judecate de tribunale. Reclama pentru crimele politice va trebui s
nceteze pentru totdeauna.

Cu toate c noi nu vom ngdui ca fiecare s se ocupe n mod direct de politic, vom ncuraja n
schimb orice raport, orice cerere care va solicita guvernul s mbunt|easc starea poporului: aceasta ne va
permite s vedem ct mai clar si la momentul potrivit toate lipsurile si dolean|ele supusilor nostri, crora le
vom rspunde fie cu ndeplinirea cererilor fcute, dac evident acestea nu ne lezeaz interesele, fie cu o
respingere abil argumentat, care va urmri totodat s dovedeasc greseala de judecat a celor ce le-au
alctuit. Uneltirile revolu|ionare cel mai adesea nu sunt altceva dect ltratul unui c|elus mpotriva unui
elefant. Pentru un guvern care este organizat, asa cum trebuie, nu att din punct de vedere poli|ienesc, ci
social, ltratul acestui c|elus n-are nsemntate si se produce numai pentru c dobitocul nu-si cunoaste de
fapt nici locul si nici nsemntatea lui. Va fi de-ajuns s se dovedeasc, printr-un exemplu sugestiv, att
importan|a unuia ct si a celuilalt, pentru ca acesti c|ei s nceteze de a mai ltra si s nceap s dea
bucurosi din coad de ndat ce zresc elefantul. Pentru a rpi crimei politice faima ei de fapt vitejeasc,
vom avea grij s o punem naintea judectorilor pe aceeasi treapt cu furtul, omorul si mpreun cu orice
alt nelegiuire mrsav si josnic. Atunci opinia public va confunda destul de usor n gndul ei aceast
categorie de crime cu rusinea tuturor celorlalte, si va sfrsi prin a le privi cu acelasi dispre|. Noi ne-am propus
de asemeni si ntr-o anumit msur credem c deja am izbutit s-i mpiedicm pe crestini s mai lupte
mpotriva uneltirilor noastre revolu|ionare. n acest scop, att prin pres, ct si prin cuvntrile noastre sau
articolele publicate, n manualele de istorie care au fost si vor fi n mod viclean alctuite de noi, am fcut o
abil reclam pentru asa zisa jertf total de sine care a fost sau este fcut de ctre cei rzvrti|i chipurile n
vederea binelui obstesc. Aceast reclam a mrit considerabil numrul liberalilor si a aruncat totodat mii de
crestini naivi n rndurile turmei noastre fcndu-i s devin niste supusi francmasoni de duzin care ne
servesc cu devotament interesele.

AL XX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Noul program financiar. Impozitul va fi mrit n mod progresiv. Perceperea progresiv si insidioas a
impozitului prin asa zisele timbre. Cas de fond de titluri si modul n care va fi evitat stagnarea banilor.
Curtea de conturi. Desfiin|area reprezentrii. Stagnarea posibil a capitalurilor. Emisiunea de bani noi.
Schimbul aurului. Schimbarea cea nou de cost a muncii. Bugetul. mprumuturile statului si modul n care
vor fi ele realizate. Seria hrtiilor cu 1% dobnd. Hrtiile industriale. Conductorii crestinilor: favori|ii si
totodat agen|ii eficien|i ai francmasonilor.

Vom vorbi acum succint despre programul nostru financiar pe care special l-am pstrat pentru sfrsit,
ca fiind punctul cel mai greu care totodat este culminant si hotrtor al planurilor noastre de acaparare a
puterii asupra ntregului pmnt. ncepnd acum s v vorbesc despre el, v voi aduce mai nti aminte ceea
ce v-am mai spus odat, sub form de aluzie, si anume c, la noi, suma actelor noastre se rezolv printr-o
banal chestiune de cifre.

Cnd vom pune mna pe putere si vom domni nestingheri|i asupra ntregii planete, guvernul nostru
unic si absolut se va feri n interesul su propriu de a ncrca prea mult poporul cu dri; el nu va uita atunci s
pozeze cu mult abilitate n rolul su de printe si aprtor. Dar cum noi stim dintotdeauna c organiza|ia
guvernamental cost scump, va trebui totusi s gsim din timp mijloace de ntre|inere a ei. Iat de ce noi
credem c trebuie pregtit un anumit echilibru financiar cu o deosebit grij.



31

n timpul guvernrii noastre planetare, unice, Regele ales de noi va avea si va lansa cu ablitate ideea
fictiv a legalit|ii nsusirii si propriet|ii asupra a tot ceea ce se gseste n Statul su (acest lucru va fi destul
de usor de nfptuit), el va putea tocmai de aceea recurge la confiscarea prompt si aparent legal a tuturor
sumelor de bani pe care el va crede c sunt necesare pentru a regla circula|ia monetar a Statului nostru
planetar unic.

n felul acesta, atunci impozitele vor fi percepute fr sfial, dar progresiv si ele vor asigura n
realitate un venit cu mult mai mare dect cel dat de impozitul propor|ional de astzi. Conductorul unic al
statului nostru planetar nu va avea deloc nevoie de propriet|i personale deoarece atunci tot ce este n stat este
de fapt al lui, pentru c noi stim c n cazul n care acesta ar avea averile sale personale acestea ar anula
drepturile sale ABSOLUTE de proprietate asupra bunurilor si a posesiunilor tuturor. Cumprarea unei
propriet|i, sau primirea unei mosteniri, se vor face numai pltind o tax de timbru progresiv. Calcula|i v
rog ct de mult vor depsi aceste impozite care ne vor reveni doar nou actualele venituri ale statelor de pe
tot pmntul.

Singurul individ care nu va mai avea atunci interesul s fure din banii statului este proprietarul lor
unic, adic seful statului nostru planetar. Tocmai din aceast cauz, controlul su direct interesat va face
imposibile pierderile si risipa. Puterea sa nu va fi niciodat la discre|ia favori|ilor care-l nconjoar pentru a-i
da strlucire si mre|ie, pentru c noi stim c acestia nu urmresc n majoritatea cazurilor dect interesele lor
si nu pe acelea ale statului nostru planetar unic.

Crizele economice au fost si vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage
bani din circula|ie. Capitaluri enorme rmneau astfel fr s fie folosite, sustrgndu-se n acest fel banii
statului, care era pn la urm obligat s se adreseze acestor capitaluri pentru a avea bani. Aceste
mprumuturi mresc n final cu foarte mult datoriile statului prin plata ulterioar a dobnzilor. Concentrarea
aproape de neimaginat n trecut a industriei n minile capitalistilor, care au distrus si vor distruge complet
mica industrie, a absorbit nu numai toate for|ele poporului ci si pe acelea ale statelor actuale.

Orice mprumut pe care l solicit dovedeste din plin slbiciunea statului respectiv si nen|elegerea
drepturilor sale. n viziunea noastr mprumuturile stau permanent deasupra capetelor guvernan|ilor precum
o sabie a lui Damocles, iar acestia, n loc s ia de la popor banii de care au nevoie, printr-un impozit
temporar, vin cu mna ntins precum milogii ca s cerseasc de la acele capitaluri uriase care au fost si sunt
ale noastre. mprumuturile externe sunt ntocmai ca niste lipitori care nu se mai pot desface de pe trupul
statului dect atunci cnd cad singure sau atunci cnd statul le arunc deoparte cu hotrre. Totusi statele din
cauza prostiei lor fr margini nu numai c cel mai adesea nu le desfac, ci chiar continu s si le aplice, astfel
c pn la urm multe dintre aceste state trebuie s piard n urma acestor masive si abile "luri de snge"
benevole.

Atta timp ct mprumuturile sunt doar interne, aceasta nu face dect s mute banii din buzunarul
sracului n acela al bogatului. Dar atunci cnd noi am cumprat prin corup|ie si viclenie persoanele cele mai
influente care ne trebuiau, urmrind astfel strmutarea ct mai grabnic a mprumuturilor la extern, aproape
toate bog|iile statelor au nceput s curg ca niste fluvii spre tezaurele noastre si n urma acestui tratament
aproape to|i oamenii au nceput s ne plteasc un bir de robi. Dac nesbuin|a att de evident pentru noi a
conductorilor de stat, n ceea ce priveste afacerile statului si prostia cras persoanelor cu func|ii importante
de conducere precum si coruptibilitatea ministrilor au ncrcat |rile lor de datorii uriase pe care cel mai
adesea acestea nu le pot restitui, trebuie s sti|i c toate acestea ne-au costat bani si au implicat eforturi.
Hrtiile industriale (ac|iunile) vor fi apoi cumprate chiar de guvern care, din simplu tributar de impozite -
cum este acum -, se va transforma mai trziu n mprumuttor din calcul. O astfel de msur abil va face
totdeauna s nceteze stagnarea banilor si parazitismul si va sugruma gradat presa, fiindc trebuie s ave|i n
vedere c aceste lucruri ne sunt foarte de folos att timp ct noi nu avem puterea la nivel planetar; dar re|ine|i
c ele nu vor mai fi deloc de dorit atunci cnd o vom dobndi. Calculele pe care le vom prezenta atunci
vor fi clare la momentul oportun si ele vor pune astfel capt abuzurilor de care la ora actual noi ne folosim


32
cu abilitate si ndrzneal pentru a dobndi puterea, fiindc trebuie s v fie clar c toate acestea nu vor fi
tolerate sub conducerea noastr planetar unic. Conductorii pe care chiar noi i pov|uiam altdat s se
distreze ct mai mult si ct mai des pe banii statului prin recep|ii, etichet, serbri, cadouri nu erau dect un
paravan al nostru. Drile de seam prezentate periodic de favori|ii lor erau n realitate fcute de agen|ii nostri
si ele fceau promisiuni mincinoase si mbucurtoare asupra viitorului cum c acesta va aduce importante
economii si mari ameliorri... Economii de ce anume? De noi mprumuturi?... Asa ar fi putut cei lucizi si
inteligen|i s-i ntrebe dac ar fi fost astfel, dar nefiind, ei nu-i ntrebau pe aceia care le citeau drile de
seam si proiectele care veneau si vin n continuare de la noi...

AL XXI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

mprumuturile interne. Pasivul si impozitele. Conversiile. Casele de Economii si renta. Suprimarea
complet a bursei fondurilor publice. Taxarea modificat a valorilor industriale.

Noi am profitat totdeauna din plin de corup|ia administratorilor si de neglijen|a cras a tuturor
conductorilor pentru a primi ulterior napoi prin intermediul dobnzilor sume duble, triple si uneori chiar si
mai mari, n urma acordrii unor mprumuturi uriase care nu erau aproape deloc necesare statelor respective.

Cnd vom dobndi puterea absolut asupra ntregului pmnt, vom suprima n scurt timp toate
Bursele de fonduri publice, deoarece nu vom mai admite ca prestigiul puterii noastre care va trebui s fie
legendar s ajung stirbit datorit unor varia|ii de pre|uri. Aceste pre|uri vor fi instituite atunci prin lege la
valoarea lor real. Vom nlocui astfel complet atunci bursele cu mari stabilimente de credit special a cror
destina|ie va fi s taxeze valorile industriale n strns legtur cu valorile noastre guvernamentale. Aceste
stabilimente vor fi atunci capabile s arunce pe pia|, chiar ntr-o singur zi, peste cinci milioane de valori
industriale. n felul acesta, toate intreprinderile industriale fr excep|ie vor depinde de noi. V pute|i lesne
nchipui, sper, ce putere urias vom dobndi n acest mod.

AL XXII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Secretul viitorului trebuie s fie ascuns cu grij. Rul secular este singura baz a binelui viitor.
Aureola puterii absolute si adorarea ei mistic de ctre masele ignorante.

V-am artat anterior secretul legturilor noastre cu actualele guverne si opera|iunile financiare pe care
noi le coordonm permanent din umbr.

S sti|i c toate acestea se vor mplini pentru c noi avem n mn cea mai mare for| modern:
AURUL. Cu ajutorul lui (al aurului) mai trebuie oare s demonstrm c Ierarhia noastr este n mod evident
predestinat s aib si s pstreze puterea absolut? Puterea noastr va fi mereu glorioas att pentru c ea va
fi imens, ct si pentru c ea va guverna si va conduce independent de pozi|ia liderilor politici si a oratorilor
ce strig cuvinte nebunesti pe care ei le numesc principii mari si care n realitate nu sunt dect utopii.

AL XXIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Reducerea drastic a produc|iei obiectelor de lux. Mica industrie si rolul ei. Somajul reprezint un
mare pericol n cadrul Statului Planetar Unic. Interzicerea complet a be|iei. Condamnarea definitiv la
moarte a vechii societ|i si nvierea sa fr o nou form. Regele Statului Planetar Unic al francmasonilor va
fi considerat n unanimitate ca fiind alesul lui Dumnezeu.

Pentru ca popoarele s se obisnuiasc cu supunerea, atunci cnd noi vom avea puterea deplin asupra
ntregului pmnt, trebuie s fie obisnuite la un moment dat cu modestia si tocmai pentru aceasta trebuie s
fie micsorat atunci produc|ia de bunuri de consum.



33
Noi vom restabili apoi noua industrie, care va da lovitura capitalurilor particulare ale diversilor
fabrican|i, pentru c marii fabrican|i ndreapt de multe ori, fr s stie, avntul maselor mpotriva
guvernului. Noi stim de asemeni c un popor care se ocup asa cum trebuie de mica industrie nu cunoaste
somajul. Somajul este de altfel lucrul cel mai periculos att pentru conducere ct si pentru noi.

Guvernul Mondial al nostru, care va lua atunci locul guvernelor actuale - guverne care deocamdat
conduc popoarele deja demoralizate si slbite de noi, care au ajuns s tgduiasc chiar si puterea lui
Dumnezeu - va fi nevoit s condamne la moarte astfel de societ|i muribunde si chiar s le nnece n propriul
lor snge stricat, pentru a ridica pe ruinele lor viitoare Republica Mondial Planetar care va fi guvernat
numai de noi.

AL XXIV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

ntrirea rdcinilor regelui Statului Planetar Unic al Francmasonilor. Pregtirea atent si ini|ierea
secret a regelui. ndeprtarea mostenitorilor si direc|i. Regele Statului Planetar Unic si cei trei ini|iatori ai
si. Regele Statului Planetar Unic va avea un destin aparte. Ireprosabilitatea total a moravurilor externe ale
regelui.

Mai mul|i dintre Maestrii nostri francmasoni i vor pregti la momentul oportun att pe conductorii
Republicii ct si pe succesorii acestora, alegndu-i nu dup criteriul eredit|ii, ci dup aptitudinile lor, pe care
noi le considerm esen|iale si i vor ini|ia n tainele ezoterice ale politicii. Urmasii direc|i ai conductorilor
vor fi ndeprta|i prompt dac n timpul studiilor vor da dovad fie de usurin| fie de alte nsusiri care n
viziunea noastr nu le sunt folositoare pentru a conduce.

Numai cei care sunt totdeauna capabili de a conduce cu o mare viclenie si fermitate fiind
nendupleca|i pn la cruzime, vor primi n final dup unele verificri dure frnele puterii din minile Marilor
maestri francmasoni. n caz c vreo boal - sau orice altceva - i va slbi voin|a si inteligen|a, acel conductor
va trebui s cedeze n scurt timp locul altuia care este mai capabil.

Singur Conductorul Suprem si cei trei Mari Maestri Francmasoni care vor fi ini|iatorii si vor
cunoaste cu adevrat ce se urmreste s se finalizeze n viitor. Nimeni altcineva nu va sti unde doreste de fapt
s ajung Conductorul si tocmai de aceea nimeni printre ceilal|i nu va ndrzni s se mpotriveasc la tot
ceea ce el cunoaste.

Conductorul Suprem al Guvernului Mondial nu trebuie s fie dominat de pasiuni ci el trebuie
totdeauna s-si domine pasiunile. Stlpul de atunci al umanit|ii, n persoana Conductorului Suprem ales de
noi numai dintre ai nostri, trebuie s ne sacrifice doar nou toate dorin|ele sale personale.




34

COMENTARIU

Redm n continuare un inspirat comentariu asupra planului strategic criminal al ofensivei
francmasonice mondiale si urmrim astfel s scoatem n eviden| considera|iile tactice asa cum sunt ele
expuse cu cinism n aceste protocoale:

1. Francmasonii mrturisesc aici scopul criminal pe care ei l urmresc si expun cu o mare
ndrzneal mijloacele ce le vor ntrebuin|a, pentru a ajunge la aceast |int. Scopul este: distrugerea oricrui
Stat crestin, pentru a ajunge ei stapni. S vedem acum care le sunt mijloacele? Ca s se ntrebuin|eze cele
mai abile mijloace, trebuie stiut cine este pentru ei adversarul, iar adversarul ce trebuie rpus pn la urm
folosind nu conteaz ce mijloace malefice este na|iunea crestin din fiecare Stat european. Dup destinuirea
plin de impertinen| a francmasonilor, omul este o bestie crud, care nu stie dect de fric. Pentru a stpni
bestia trebuie n viziunea lor nebuneasc s pui mna pe putere. Astzi, cnd votul universal s-a acordat
poporului, tocmai pentru aceasta trebuie s fie zpcite cu abilitate masele cu ideea libert|ii, pentru ca astfel
poporul s prefac libertatea n destrblare si dezordine, si astfel fcnd s fie scpate puterea din minile
guvernan|ilor, masonii sire|i si cruzi ridicndu-se la putere pe umerii poporului nselat.

Cea mai evident dovad cu privire la punerea n aplicare a acestui plan diabolic de lupt ne-o d
presa din toat lumea, condus cam pretutindeni de francmasoni. Avem si n |ara noastr, asa cum fiecare si
poate da seama (dac este suficient de inteligent) o asemenea pres, care nu scrie dect numai si numai n
numele "libert|ii" si "democra|iei".

Pentru a ajunge la o mare destrblare si dezordine, francmasonii mrturisesc c vor lucra n special
prin corup|ie pentru a nvrjbi ntre ele toate partidele politice, pentru ca nu cumva s mai ajung la vreo
n|elegere, ei mrturisesc c vor ac|iona ca s prosteasc si s abrutizeze poporul crestin prin buturi
spirtoase; ei mrturisesc de asemeni c vor strica tineretul prin scrieri si filme pornografice, si c vor deprava
femeile crestine prin lux fr msur, superficialitate si ndemnarea la prostitu|ie. Toate acestea ei le fac
artnd cu o criminal f|rnicie c acesta este de fapt progresul. nvrjbirea aceasta sistematic o urmresc
francmasonii cam peste tot si fr ndoial c ei o urmresc si la noi n Romnia. De aceea putem vedea cu
to|ii ct de nversunate sunt luptele dintre partide.

n ceea ce priveste buturile alcoolice, nu ntmpltor se constat mereu de ctre serviciile sanitare,
falsificarea lor. Barurile de zi sau de noapte si restaurantele se nmul|esc mereu si ntr-o mult mai mare
msur dect celelalte magazine.

n privin|a degradrii morale si spirituale prin vicii si pornografie se pot vedea zilnic si la noi reviste
si ziare care sugestioneaz n acest sens si ndeamn n mod insidios tineretul la desfru, vlguire, sexualitate
animalic, prostitu|ie, sadism, masturbare, masochism, satanism.

Cnd prin astfel de mijloace se va ajunge s se destrame toate legturile sociale si politice din |ar
atunci, spune el, se va arunca ca o fiar de prad asupra a ceea ce a mai rmas din acest putregai si va
rsturna totul, pentru ca el s ntemeieze apoi un Stat nou planetar unic.

n Statul cel nou Mondial, UNIC, ridicat pe ruinele Statelor crestine, francmasonii nu se vor mai
cluzi dup regula LIBERT|II. Acest cuvnt n viziunea sa criminal a fost bun de exploatat, spre a
drma din temelii Statul crestin. El va ntrebuin|a apoi NUMAI "despotismul absolut, fr de care nu poate
exista civiliza|ia".

n aceast lupt ascuns si pe zi ce trece mai agrig, francmasonul si-a luat ca tovars nedespr|it
AURUL, cu care el i cumpr pe crestinii slabi de nger si manipuleaz cu viclenie masele de oameni prin
presa aberant cu care zpceste min|ile celor mul|i si prosti.



35
2. Francmasonul a stiut si stie totdeauna s trag multe foloase din dezordine. Tocmai de aceea, el a
cutat si caut mai mereu s dezln|uie dezordinea, revolu|ia, rzboiul pentru c asemenea frmntri i-au
adus numai profituri.

Cum caut s profite francmasonii de dezordine? n dou feluri: ei se mbog|esc, pe cnd crestinii
srcesc si se mpu|ineaz n rzboaie; astfel ajung francmasonii s spun n final cuvntul hotrtor chiar n
Statele pe care au stiut s le manipuleze cu viclenie pentru ca s le arunce n rzboi.

Tocmai de aceea, cel mai adesea ei caut s fac din rzboaie o ceart sngeroas pentru bani si cum
ei au adunat, deloc ntmpltor, tot aurul din lume n bncile lor, ei vor fi aproape totdeauna asculta|i si la
ncheierea pcii.

Dar n timp de pace oare cum ac|ioneaz cel mai adesea francmasonul? El caut nainte de toate s
ntunece judecata cea dreapt si cinstit a crestinului cu vorbe goale si cu fgduin|e mincinoase, despre care
el nc de mai nainte stie c nu se pot mplini. Prin ce mijloc? Prin PRES. Francmasonul st ascuns n
umbr si priveste cu dispre| cum al|ii muncesc, le afl necazurile, nemul|umirile si apoi el ncepe prin pres
s asmut mul|imea contra crmuirii, s i clatine ncrederea n cinstea si dreptatea conductorilor, pentru a o
atrage de partea lui.

De aceea ei caut n primul rnd ca n orice |ar s pun mna pe PRES. Ei stiu c n viziunea lor
satanic presa este scara care duce la o putere pmnteasc si la bog|ie, peste cadavre de crestini.

3. Intrm astfel si mai adnc n sufletul satanic, perfid si criminal al francmasonului; mai nti el caut
s distrug sistematic ordinea stabilit prin Constitu|ie. Constitu|ia este legea de baz a Statului, care
stabileste un echilibru ntre puterile Statului: ntre Conductorul acestuia, persoanele care crmuiesc si popor.
El caut s sfarme aceast cumpn dreapt, cutnd prin puterea aurului si mai ales prin minciunile din
pres s despart pe conductori de poporul pe care l conduc. Pentru a ajunge ct mai repede aici, ei mping
pe to|i ambi|iosii s dea asalt puterii, ndeamn pe to|i nepricepu|ii s vorbeasc verzi si uscate n Parlament,
pentru a mpiedica guvernele s fac legi, ei pun ziaristii s atace tot ce este bun, spiritual, divin si cinstit n
|ar, pentru ca poporul, care n naivitatea sa crede foarte usor, s nu mai aib ncredere n nimeni si s cear
mereu schimbare de guvern. Cu ct guvernele se schimb mai des, cu att slbeste mai mult puterea de a
conduce si de aceast slbiciune nu profit dect francmasonul. De aceea, citim att de des chiar si n presa
de la noi c e nevoie totdeauna de schimbri de guvern. Poporul care nu cunoaste metoda, greu de nv|at, a
guvernrii, i crede pe francmasoni, pentru c francmasonii pe de o parte i mint cu impertinen| prin
conductorii pe care i cumpr cu aurul lor, iar pe de alt parte ei fac s fie tot mai nemul|umit poporul,
cutnd prin toate mijloacele s-l srceasc si s-i scumpeasc via|a. Cnd omul este flmnd si coplesit de
toate lipsurile, mai usor pleac urechea la minciuni, dect dac i merg toate bine. De aceea francmasonul din
Protocoale mrturiseste c puterea lor creste foarte mult mai ales atunci cnd crestinului i merge tot mai ru,
astfel ne apare evident c puterea francmasonilor st ascuns n foametea crestinului, n nefericirea sa, n
slbirea tot mai mare a muncitorilor nostri.

Tocmai de aceea francmasonul si destinuie gndul su criminal, c el, avnd puterea banului asupra
celor pe care i-a srcit, i va stpni complet si mult mai aprig dect o fceau altdat regii si mpra|ii. La
un semn al lor, toat mul|imea de flmnzi, slbticit de ura provocat de francmasoni prin pres, se va
arunca asupra puternicilor zilei, va distruge totul si atunci francmasonul sconteaz c va lua puterea. Asta el
nu o viseaz, ci o mrturiseste cu un cinism uluitor n Protocoale si tot acolo el arat si drumul pe care va
ajunge la aceast mrsav |int.

Dar oare n aceast revolu|ie ei nu si vor pierde capul? Nu! spun ei cu impertinen|, pentru c ei au
pregtit revolu|ia, ei stiu cnd va izbucni si doar ei vor sti s se fereasc.

Asa tind s ajung n curnd si la noi fracmasonii a||nd luptele politice, mpiedicnd orice unire
cuminte ntre partide, cumprnd pe conductorii lacomi de bani, nvrjbind poporul, aruncnd smn|a urii


36
si a dezndejdii ntre mase. Dar peste hotare? Iat ce mrturisesc chiar ei: "Astzi aproape nimeni nu ne mai
poate ataca, pentru c deja suntem o mare putere care domneste deasupra tuturor Statelor din lume; cnd spre
exemplu ne atac un Stat, ne apr imediat celelalte." De aceea spun ei c au ajuns la culmea puterii si c
pu|in le mai trebuie s se ncolceasc peste trupul ultimelor State de pe continent si astfel s ajung s |in
toat Europa n mini ca ntr-un cleste.

4. Francmasonul, care lupt cel mai adesea pe ascuns, mrturiseste c astzi a ajuns s fie o mare
putere nevzut. Si pentru ca s nlture ct mai repede orice concuren|, el se ridic contra credin|ei crestine,
care iarsi este o for| nevzut. Astfel el si dezvluie planul, n conformitate cu care trebuie ruinat n
ntregime religia crestin. Francmasonul consider c trebuie smuls din sufletul nostru spiritul strmosesc al
credin|ei si al pre|uirii bunurilor sufletesti, divine, mai presus de cele materiale. El caut sistematic s ne
otrveasc, s ne cufunde pe nesim|ite n mocirla poftei nemsurate de bani si a acumulrii obsesive de
bunuri materiale. Astfel crestinul ajunge s nu vad pe dusmanul tuturor celor buni care este francmasonul.
Cum va ajunge el aici? nainte de toate el va trezi n noi pofta banului prin specula|ii n industrie si va ac|iona
astfel nct valorile s treac din mn n mn, pn se vor nfunda tot n bugetul francmasonilor. Odat ce
va trezi si va amplifica aceast poft nesbuit, care ruineaz sufletul, francmasonul va ademeni pe cei mai
mul|i crestini de partea sa, si apoi pe acestia i va trimite la lupt mpotriva crestinilor celor buni si
dezinteresa|i, pentru a distruge astfel si ceea ce a mai rmas bun si divin. Fiecare, atunci cnd va privi atent si
lucid luptele politice ce se dau la noi pentru putere, va cerceta c|i lupttori sunt francmasoni si atunci la
lumina cea nou a Protocoalelor, el va n|elege multe din caracterul si metodele luptelor politice din
Romnia. Pe aceast |ar, frumoas si bogat, care - conform profe|iilor faimoase ale indianului SUNDAR
SINGH - are o misiune spiritual si divin unic, si-au pus ochii francmasonii; ei doresc s mpiedice aici
consolidarea unit|ii spirituale a acestui popor ales de Dumnezeu, s sporeasc slbiciunea, srcia si
dezordinea, pentru a ajunge - MAI ALES AICI- ct mai usor la putere.

5. Dup ce el va ajunge s destrame tot ce era bun, sfnt si ntrit prin legi cinstite n societatea
crestin, francmasonul si pune acum ntrebarea: cum va guverna el peste mormanul de ruine si tot el
rspunde astfel: prin cel mai aprig despotism, dar si acesta va fi ntronat de o asa manier nct ei s rmn
tot n umbr, s nu fie cumva vzu|i, dar mna lor de fier ascuns s |in n fru si n srcie crestinii. Cum
vor ajunge francmasonii s stpneasc opinia public? Prin PRES, aceast pres infect - DE SCANDAL
- va obosi lumea, cutnd s critice cu viclenie tot ceea ce este bun si va urmri totodat s zpceasc
min|ile celor mul|i n asa fel nct acestia s nu mai stie a se descurca aproape deloc n gestionarea propriilor
lor afaceri. Al doilea mijloc este s se aduc atta trivialitate, abjec|ie, stricciune, pornografie, pcate (vicii)
n popor si s nvrjbeasc partidele politice unele mpotriva altora, pn cnd n final se va ajunge la o criz
general cu neputin| de vindecat.

Cinematograful a constituit si constituie fr ndoial un progres remarcabil al fotografiei n legtur
cu scenele n miscare. Cine, dect francmasonii, poart la ora actual rspunderea pentru degenerarea
cinematografului, care prin filmele de groaz si violen| pline de crime si abjec|ii a ajuns s constituie o
grav primejdie moral, asa nct a ridicat mpotriva-i opinia general a celor cu bun sim| (dar care sunt
foarte pu|ini) care astzi l condamn? Cine oare sunt (cu rare excep|ii) patronii localurilor infecte de asa zis
petrecere si de dans ct si a tuturor cluburilor de BINGO sau biliard unde se omoar timpul, se risipeste n
mod aberant energia psihic si se distrug nervii crestinilor din toat lumea? Lua|i acei tineri debusola|i
droga|i si fistichiu gti|i si fetele de astzi depravate, avide de senza|ii tari, care fumeaz, beau si ascult
muzic SATANIC-METALICA sau ROCK, cu exteriorul lor straniu si cu lipsa de sim| a rspunderii si
remarca|i cum de la haina din afar pn la intimitatea ideilor si speran|elor lor demoniace, rele si nesbuite,
pute|i n final s-i pecetlui|i aproape pe to|i cu aceeasi etichet: "Educa|i, rtci|i, manipula|i si exploata|i de
noi". Procednd astfel, faptele crude lumineaz ct se poate de viu fraza din Protocoale: "Printr-o educa|ie
mpnat de principii si teorii aberante, pe care noi le considerm ca fiind false, dar pe care chiar noi le-am
inspirat, am izbutit s rtcim aproape n totalitate tineretul crestin si am ajuns s-l prostim si s-l
demoralizm". "Petreceri abrutizante cu mult alcool si droguri, jocuri de noroc, localuri de dans care
streseaz si tulbur mintea, mode paranoice fr gust, briliante false - toate acestea si multe altele, care


37
"nfloresc" nucind pu|ina minte ce a mai rmas la unii exercit o presiune insidioas nevzut asupra
poporului si totodat nghit aproape toate sursele de venituri."

Protocoalele francmasonilor vorbesc de asemeni despre un Guvern Suprem Planetar care este o form
de crmuire care st cu mult deasupra Statelor, asa cum s-a fcut cu Liga Na|iunilor (actuala O.N.U.) unde la
ora actual este stiut c din umbr masonii cei puternici din Anglia si din Statele Unite uneltesc si hotrsc
aproape totul. n afar de aceast organiza|ie, ei mrturisesc de asemeni cu mult cinism c ntreaga masinrie
a oricrui Stat se afl acum n mna lor, pentru c masinria nu merge dect uns cu bani si aceasta este
pentru ei firesc si obligatoriu, pentru c aurul este al lor.

6. O important parte dintre mijloacele diabolice cu care francmasonii pregtesc ruina economic a
crestinilor, sunt "monopolurile" de mrfuri si articole, adic acapararea n mna unora a tuturor lucrurilor
necesare. Prin aceast acaparare masiv aproape toate pre|urile se impun numai de ctre ei, dup bunul lor
plac, iar tot ce se mai gseste n minile crestinilor este nghi|it rnd pe rnd, sau stors aproape n ntregime
tot de ei.

n primul rnd este evident c cea dnti acaparare a lor este fcut cu banii sau cu alte cuvinte cu
creditul pe care ei l acord cu atta "GENEROZITATE" Statelor. Asa numita finan|are interna|ional este
menit a conduce n realitate, prin DICTAT si santaje insidioase de tot felul politica Statelor NUMAI dup
interesele LOR. Totodat, dup cum mrturisesc chiar ei, n urma frmntrilor politice, revolu|ii sau
rzboaie, se poate face sim|it puterea mare a lor prin aceea c ulterior Statele, dup asemenea frmntri, au
n mod OBLIGATORIU nevoie de mprumuturi foarte mari pentru echilibrarea bugetelor si pentru
acoperirea cheluielilor mari avute.

De aceea arat francmasonii c trebuie mrit ct mai mult prestigiul si nsemntatea asa numitei
finan|ri interna|ionale de care toate Statele, spun ei, trebuie neaprat s atrne ct mai mult.

Astfel nu este deloc ntmpltor c si |rii noastre, luat ca |int de cucerire pentru ei, i-au impus pe
lng alte grele condi|ii si "clauza minorit|ilor" care n realitate vizeaz controlul din afar a problemelor
noastre interne. Ei bine, dac noi am fi complet de acord, cu tot ceea ce francmasonii urmresc s reuseasc
n ROMNIA imediat ni s-ar da (n schimb) bani mul|i ca mprumut, mrfuri, iar Leul probabil, ar ajunge iar
la valoarea lui de mai nainte. Dar iat c n situa|ia actual din moment ce ei nu si-au mplinit nc
dobitoacele lor scopuri pe care le urmresc la noi, au continuat si continu s-si bat joc de interesele noastre,
aducnd Leul la devalorizarea de acum.

Iat prin urmare cu ct abilitate si viclenie si-au fcut ei interesele, urmrind cu stricte|e punerea n
practic a planului din Protocoale.

Uitndu-ne cu o mare aten|ie si luciditate n jurul nostru, putem vedea foarte clar cum aproape tot,
ceea ce ei au plnuit n urm cu aproape 100 de ani se pune la cale si se realizeaz acum sub ochii nostri
CARE NU BNUIESC NIMIC. Infla|ia care creste n fiecare zi, provocat chiar de ei, a adus la stadiul de
criz ndeosebi crestinii. Toate bunurile si pmnturile, trec aproape ntotdeauna n minile LOR. Pre|ul
muncii se ridic tot mai mult, fr ca muncitorii s foloseasc ceva, cci prin intermediul masina|iilor si a
specula|iilor puse la cale de ei pre|ul celor necesare se scumpeste si mai mult.

Prin acest exemplu, elocvent luat din mijlocul vie|ii noastre de zi cu zi, putem vedea (dac nu suntem,
ORBI (tmpi|i!)) ct de mult corespunde realit|ii planul cel hidos si criminal al Protocoalelor, care
dovedeste n mod semnificativ c mrirea reciproc si dezastruoas att a salariilor ct si a pre|urilor
obiectelor de prima necesitate, nu este niciodat fcut pentru ca s cstige salariatul sau productorul, ci tot
numai EL - FRANCMASONUL.

7. ncepnd cu revolu|ia francez, aproape toate revoltele si toate frmntrile, ca si marea majoritate
a rzboaielor din |rile crestine, au fost ncepute de ei sau au fost ntre|inute de ei.


38

Spre exemplu, chiar la noi n |ar, rscoala din anul 1907 a fost fr ndoial pus la cale si ntre|inut
tot de ei, cu scopul (ascuns, se n|elege), de a profita ct mai mult de situa|ia precar a |rii, pentru a ob|ine
noi drepturi si avantaje nemeritate care s-i |in n fruntea treburilor publice, dar chiar si n aceste condi|ii ei
tot au ncercat si ncearc mai departe s provoace noi dezastre prin revolte sau rzboaie.

Idei ru sau n mod nebunesc n|elese despre liberalism, idei vagi si eronate despre asa-zisa toleran|,
pe care Protocoalele le-au compromis si apoi le-au murdrit cu desvrsire, au ajuns s subjuge n timp toate
institu|iile noastre si ntreaga via| public.

Aproape peste tot, francmasonii stpnesc n mod ascuns si prin aceast stpnire ei urmresc s
pregteasc ruina Statelor crestine, asmu|ndu-le pe unele mpotriva altora, pentru ca mai apoi, atunci cnd
aceast metod va fi insuficient, s utilizeze tunurile.

8. Cnd studiem o adunare important care hotrste asupra destinelor omenirii, si mai ales dac le
cercetm cu aten|ie si luciditate trecutul celor care particip la respectiva adunare, atunci aproape fr nici o
greutate putem fixa momentul n care ei au czut n situa|ia fatal, ce le-a adus unele foloase de moment, dar
care i-a fcut s devin si s rmn n mod aproape inexorabil sclavii unei puteri satanice care evit lumina
publicit|ii. Toate aceasta nu se explic dect prin ideile diabolice din Protocoale: "Noi vom face s se aleag
Presedin|ii al cror trecut este ptat".

Ceea ce este ns si mai grav, este faptul c tocmai din cauza acestei influen|e satanice predominante,
adevrul, chiar dac este descoperit pentru unii, iar pentru al|ii care nc se afl si rmn mai departe sub
influen|a LOR, este ntunecat si negat n totalitate, n aceast urias si planetar ac|iune criminal ei sunt n
mod constant ajuta|i de marea si uluitoarea indiferen| cu care chiar popoarele care sunt victime privesc
deocamdat aceast problem.

9. Conducerea Suprem francmasonic a hotrt ca cei alesi dintre ei (francmasoni), care deja de|in
conducerea lojilor masonice n cadrul popoarelor crestine, s nu ac|ioneze n mod similar pentru toate
popoarele planetei, adic s nu ac|ioneze, cu alte cuvinte, dup un model unic pentru toat lumea, ci ei
trebuie s ntrebuin|eze mijloace criminale adecvate care trebuie s fie oarecum diferite, n func|ie de natura
si specificul poporului n mijlocul cruia ac|ioneaz, numai astfel fiind asigura|i c nu vor esua n
ndeplinirea planurilor lor criminale.

Atunci cnd francmasonii vor ajunge stpni peste toat lumea, ei spun c vor nlocui cuvntul lor de
ordine de azi care este cuprins n deviza: "LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE", nu prin alte
cuvinte, ci printr-un alt n|eles, pe care l vor oferi acestei devize si anume acel n|eles nucitor care le poate
usura stpnirea, adic: dreptul la libertate, datoria egalit|ii si idealul fraternit|ii.

Oare ce vrea s nsemne aceast deosebire, care la prima vedere pare a fi numai ntre cuvinte? Pn n
momentul trecerii puterii n minile francmasonilor, libertatea, egalitatea si fraternitatea vor putea s fie un
|el ctre care lumea crestin merge orbeste, dar din momentul n care puterea va trece n minile LOR,
libertatea, egalitatea ca si fraternitatea urmeaz a fi acordate popoarelor numai n msura n care sunt de
obicei acordate drepturile si executate datoriile, adic numai dup bunul plac al celor care de|in puterea.

Peste toate aceste guverne ale statelor ce exist pe aceast planet ei spun c au un guvern al lor
superior francmasonic, care doar acela conduce destinele lumii ac|ionnd n mod ocult dar puternic. Puterea
aceasta efemer ei o au doar prin faptul c au la picioarele lor, prin banii si aurul pe care l de|in, pe to|i
oamenii prbusi|i moral, corup|i, ambi|iosi, ptimasi, plini de vicii sau pta|i, ajutndu-le ambi|iile murdare,
rzbunrile si mplinindu-le toate poftele. n felul acesta ei spun c au n, sau la mna lor pe aproape to|i
conductorii de |ri si popoare, care, prin greselile si ticlosiile lor (multe dintre ele trezite si amplificate chiar
de ei), vor aduce tot mai multe popoare la revolt, pn cnd acestea vor cere - CULMEA PCLELII - de
la EI scparea (salvarea).


39

Singura fric a francmasonilor sunt Regii (care nu au fost coopta|i n francmasonerie), fiindc acestia,
prin independen|a si puterea pe care le-o dau drepturile de mostenire a Tronului, pot s se opun
francmasonilor fcndu-le prin aceasta mult ru. Pentru a ajunge la |elul criminal urmrit de ei, francmasonii
au procedat mai nti la izolarea poporului de conductorul su, ridicnd un zid de minciuni ntre ceea ce
presa si propaganda lor l face s vad, pn cnd n final acesta (conductorul) ajunge s fie un aderent orb
al lor, pe care ei l duc apoi de mn numai unde vor ei.

Ceea ce ne apare ca fiind cumplit de primejdios, este mijlocul n mod evident terorist cu care ei
mrturisesc c vor scpa de revolta omenirii crestine, atunci cnd aceasta se va destepta. Ei spun c ntr-o
asemenea situa|ie vor scpa de furia crestinilor, aruncndu-le n aer toate orasele mari, cu ajutorul drumurilor
(tunelelor) subpmntene pe care atunci le vor avea la dispozi|ie n respectivele orase, astfel nct ei vor
ngropa n ruine revolta crestinilor uni|i care ar ndrzni s se ridice mpotriva lor. Asadar, ntr-o asemenea
situa|ie, asasinatul terorist n mas va pune vrf la toate crimele francmasonilor. Desi la prima vedere asa
ceva pare incredibil s nu uitm tunelele care au fost construite n acest scop din ordinul
FRANCMASONULUI CEAUSESCU.

10. Prin orice mijloace, francmasonii pun n calea neamurilor crestine toate ispitele si viciile, printre
acestea la loc de "cinste" aflndu-se otrvirea lent cu buturi alcoolice, care fac totodat s se prbuseasc
moralitatea si faciliteaz corup|ia. Ei vor astfel s slbeasc ct mai mult orice rezisten| si urmresc n
acelasi timp s zpceasc mul|imea n asa fel nct aceasta s ajung s cread c ei sunt ntr-adevr niste
"mari binefctori" ai omenirii.

Stpnirea aceasta ei sconteaz c pn la urm o vor avea asigurndu-si controlul si domnia asupra
majorit|ii poporului, deoarece n viziunea lor criminal numrul celor din popor care se vor lsa condusi va
fi acela care le va asigura puterea, ntruct, n conformitate cu prerea lor, cei mai mul|i indivizi ai unui popor
sunt ri, viciosi, fr mult inteligen| sau cultur, ei putnd fi tocmai de aceea usor de stpnit prin fric.
Tocmai de aceea francmasonii au luptat si lupt pretutindeni pentru votul universal, ntruct prin el pot fi
nlturate cu usurin| min|ile luminate ale crestinilor care prin vot, n strns legtur cu gradul de cultur si
starea social a fiecruia rzbteau mult mai usor la conducere, acolo unde vor s fie numai ei
(francmasonii).

Dup introducerea zpcelii si rsturnarea tuturor valorilor na|ionale si spirituale din fiecare Stat,
urmeaz n planul lor introducerea REPUBLICII, pe care, dup cum se vede deja au introdus-o n multe
State. Prin republic francmasonii consider c pot conduce cu mult mai mult viclenie si abilitate, ntruct
republicile sunt n general conduse de oameni alesi la intervale scurte de timp (3-4 ani), att prin manipulri
mrsave prin pres ct si prin masina|iile murdare ale conducerii lor ascunse. Presedin|ii de republic la
rndul lor, sunt n felul acesta de asemenea stpni|i de ei. Ei spun c pentru a fi si mai siguri de oamenii lor
de paie, vor mpinge cel mai adesea la preseden|ia Statelor oameni compromisi care au o pat moral n
trecutul lor.

n felul acesta, att prin bani, ct si prin pres si prin influen|a lor mrsav, ascuns dar puternic ei
pot face s fie alesi exact oamenii lor n calitate de presedin|i ai Statelor; imediat dup alegere ei i vor |ine pe
acestia n mn si vor face cu ei ceea ce vor, prin santaje. n cazul n care acestia nu se vor supune, i vor
denun|a la scurt timp dup respectiva nesupunere pentru pcatele lor, care sunt cunoscute numai de
francmasoni. Santaja|i de frica de a nu pierde cumva "binefacerile" puterii, acesti oameni de paie, vor juca
aproape totdeauna dup cum le vor cnta stpnii lor (francmasonii).

Iat prin urmare de ce lupt francmasonii cu atta nversunare n presa lor contra Regilor, si de ce au
ac|ionat cu atta tenacitate si au reusit s fac s se prbuseasc at|ia mpra|i si Regi, punnd n locul lor
niste presedin|i de republic care erau n general "oamenii lor de paie". Acolo unde deja au reusit s
introduc republica, pentru a fi siguri de ea, au fcut la scurt timp dup aceea s se voteze legi care interzic cu
desvrsire orice form de manifestare care ar permite revenirea la guvernarea monarhic. Monarhiile sunt


40
privite ca fiind o mare piedic pentru planurile diabolice de stpnire si distrugere ale francmasonilor
deoarece REGII nu sunt rspunztori n fa|a nimnui pe pmnt, ci ei rspund doar n ceruri, n fa|a lui
Dumnezeu, scpnd astfel complet de sub controlul si puterea francmasonilor.

Pentru a ajunge s stpneasc si mai abil lumea, francmasonii spun c vor face s fie alesi presedin|ii
de republic de ctre Camerele Deputa|ilor, ns acestor Camere li se va ridica cu timpul dreptul de a propune
sau de a schimba legile, acest drept trecnd dup aceea numai asupra presedin|ilor de republic. n felul
acesta, guvernele vor atrage aproape toate atacurile, iar pentru a fi scpate de o rspundere efectiv, se va
introduce peste tot apelul la popor, adic REFERENDUMUL. Poporul care va hotr soarta presedin|ilor si a
guvernelor lor, va fi atunci servitorul lor orb si aproape niciodat nu va hotr altfel dect cum vor vrea
francmasonii. n plus, pentru a avea si mai la ndemn soarta popoarelor crestine, pe care s le poat arunca
atunci cnd vor ei unele contra altora n rzboaie crunte, dreptul de a declara rzboi l vor lsa tot numai
presedintelui, care mai mereu este asa cum am vzut unealta lor supus.

Mai departe francmasonii vor reduce tot mai mult drepturile si garan|iile constitu|ionale, pentru ca
astfel s fac loc unei guvernri AUTOCRATE, care odat cu reducerea garan|iilor constitu|ionale, va spa
tot mai adnc prpastia dintre popoare si guvernele lor.

Gndind cu luciditate la toate acestea ori de cte ori vedem nesfrsitele frmntri dintre partide, ne
putem da seama ct de aproape ncep s se simt francmasonii de nemernica lor victorie.

11. Pn acum protocoalele secrete francmasonice au artat mijloacele ascunse de distrugere a
Statelor crestine, de acum nainte vom asista la ridicarea pe ruinele tuturor statelor crestine a Statului
universal UNIC francmasonic care nu va mai avea frontiere. Protocoalele secrete declar c tot ce scrie astzi
presa din toat lumea despre libertate, despre democra|ie, despre o mai just reparti|ie a bunurilor pmntesti,
despre votul universal, despre aproape toate eforturile ce se fac pentru a aduce fericirea real si bunstarea
celor mul|i si nevoiasi, toate acestea sunt bune pentru "brutele de crestini" care nu n|eleg mai nimic din ceea
ce este real, si care datorit naivit|ii si prostiei lor trebuie mai mereu s fie ame|ite cu fgduieli desarte. Ei
mrturisesc ns c toate aceste vorbe goale vor trebui s dispar din lume n momentul n care vor ajunge ei
la putere. Crestintatea va fi atunci socat si nmrmurit de o asemenea ntorstur si va astepta inert
ndreptarea rului de la noii guvernan|i; francmasonii consider c atunci ea nu va mai fi n stare s opun
vreo rezisten|, dup ce a fost redus la un asemenea grad de mizerie sufleteasc si material. "Crestinii naivi
si prosti sunt ntocmai ca o turm de oi, iar noi suntem ntocmai precum lupii printre ele. Sti|i ce li se
ntmpl oilor cnd ajung lupii n turm". Aceast mrturisire este cu att mai pre|ioas, cu ct constatm c
ea se aplic exact acolo (n statele) unde francmasonii au pus deja mna pe putere.

12. Presa, care astzi este un mijloc de aprare al tuturor libert|ilor aberante care merg uneori pn la
anarhie, va fi strasnic ngrdit atunci cnd va veni stpnirea francmasonilor pentru aceasta promulgndu-se
legi care vor permite aceast restric|ie ntruct libertatea, asa cum o n|eleg ei n timpul domniei lor, este n
viziunea lor dreptul de a face numai ceea ce este ngduit de legi. Ei vor mpiedica total controlul opiniei
publice, care se poate face astazi cu ajutorul tiparului, pe de o parte punnd taxe foarte mari asupra
tipriturilor de orice fel, iar pe de alt parte prin obligativitatea ce o vor institui n a se cere nainte de apari|ia
oricrei scrieri verificarea atent si revizuirea ei de ctre autorit|i. Prin aceste mijloace francmasonii
sconteaz c vor reusi ca tot ceea ce ar putea s le mpiedice domnia prin trezirea opiniei publice, s nu vad
niciodat lumina presei.

Pn atunci ei au ac|ionat ns foarte mult si au cstigat peste tot controlul necondi|ionat asupra marii
majorit|i a presei din lumea ntreag, ascultnd sfaturile date cu o inteligen| diabolic de to|i marii lor
conductori pe care i-au avut si care le spuneau: "Privi|i totul ca fiind aproape nimic. Banii ca fiind nimic.
Considera|ia sau dispre|ul ca fiind mai nimic. Privi|i ns presa ca fiind totul, pentru c avnd controlul
deplin asupra presei, vom avea astfel tot restul".



41
Presa, care cel mai adesea este manipulat de francmasoni, strecoar vrnd nevrnd sugestii
insidioase foarte rele sau rele n sufletul cititorilor si adeseori se lucreaz n secret pentru slbirea Statului,
Na|iunii, Spiritualit|ii, Moralei, a Armatei, a Bisericii, etc.

Tot astfel se poate n|elege CINE anume sap la temelia iubirii dintre fra|i, asmu|nd provinciile |rii
unele contra altora numai pentru a-si realiza interesele LOR politice, conform poruncilor din Protocoale,
unde se vorbeste de sprijinirea subversiv a autonomiei si nen|elegerii dintre provincii: "Aten|ia noastr se
va ntinde n mod special asupra provinciei. Trebuie adeseori s a||m acolo speran|e si dorin|e net
potrivnice celor din capital, creia i vom spune c acestea sunt speran|ele si dorin|ele adevrate ale
provinciilor, desi e lesne de n|eles c izvorul dezbinrilor nu porneste dect de la noi. Cci atta timp ct noi
(francmasonii!) nu ne vom bucura nc de o putere deplin, vom sim|i adesea necesitatea de a nbusi glasul
capitalelor cu acela al majorit|ii, al poporului din provincii, care va fi lesne a||at de ctre agen|ii nostri abili
si CHARISMATICI."

Desi sunt scrise cu zeci de ani nainte de unirea Romnilor, este aproape uluitor ct de exact se
potrivesc aceste planuri cu cele ce se petrec acum la noi.

13. Nevoia zilnic de pine i va face pe oameni s tac, iar prin diferite concursuri de loto, sport,
art, frumuse|e etc., adormi|i si hipnotiza|i de cuvntul magic PROGRES, acestia vor fi astfel distra|i si
ndeprta|i de la problemele grave luntrice sau politice, consumndu-si zi de zi, n mod haotic si inutil, un
imens si pre|ios capital de energie psiho-mental pe care l vor investi spre exemplu n frenezia unui steril
meci de fotbal.

14. Religia crestin se urmreste a fi discreditat treptat de ctre francmasoni.

15. Cei care se vor opune ntr-un mod oarecare instaurrii domina|iei francmasonice vor fi pedepsi|i
cu moartea. Francmasoneria exterioar este doar avangarda si stlpul de sus|inere al Ierarhiei Francmasonice
Secrete. Lojile francmasonice n calitatea lor de grupuri ale francmasoneriei exterioare sunt de fapt o crea|ie a
Ierarhiei Francmasonice Secrete. Odat cu proclamarea formal a Republicii Mondiale, unice aceast
Francmasonerie simpl (exterioar) va fi desfiin|at la scurt timp dup aceea mpreun cu orice form de
liberalism.

16. De asemenea, se va desfiin|a nv|amntul liber (particular), iar n scoli tineretul va fi crescut
numai n spiritul noilor si stpni (Ierarhia Francmasoneriei Secrete).

17. Baroul trebuie s fie demoralizat, atunci la fel si prostimea. Institu|iile publice trebuie
compromise, iar spionajul si turntoria trebuie s fie cultivate n mod sistematic.

18. Prestigiul persoanelor publice care sunt orientate n mod benefic si divin trebuie s fie n mod
sistematic desfiin|at, ca si fiin|a lor, prin atentate, calomnii, denigrare sau folosind alte ci ascunse.

19. To|i criminalii politici si anarhistii nu trebuie niciodat s fie prezenta|i publicului ca fiind niste
martiri care lupt pentru fericirea mul|imii.

20. Crizele economice mondiale sunt n mod inten|ionat ntre|inute de ctre Francmasonerie, cu
scopul de a retrage banii din circula|ie; trebuie astfel ca guvernele s fie determinate - pe diverse ci - s fac
mprumuturi externe uriase cu dobnzi mari, pentru a fi pe deplin la mna (discre|ia) Francmasoneriei. n
viitoarea Republic Mondial Unic, proprietatea particular va putea fi oricnd confiscat de Conductorul
Republicii, care va fi singurul proprietar de fapt n stat.

21. n aceast viitoare Republic Planetar Unic, Bursele de fonduri publice nu vor mai avea ce
cuta, deoarece atunci statul va fixa pre|urile dup cum el va dori. Pn atunci, pe de o parte, mprumutnd


42
cu sume uriase guvernele si, pe de alt parte, ntre|innd corup|ia administra|iei, domina|ia francmasonic
vine de la sine.

22. Aceast domina|ie urmeaz s se instaureze mai ales cu ajutorul aurului si a banilor, care se afl
n minile membrilor Ierarhiei Superioare Secrete a Francmasonilor.

23. Mica industrie va fi, n viitoarea Republic Planetar, singura cale ce va mpiedica apari|ia
somajului.

24. Regalitatea este forma ideal de guvernare n cazul Statului Planetar Unic, ns ea este realizabil
numai atunci cnd regele Statului Planetar va fi ales si educat de Ierarhia Superioar Secret a
Francmasoneriei.

Sfrit