KHAZARII - AL TREISPREZECELEA TRIB n Khazaria, oile, mierea si evreii se afla din belsug (Muqaddasi, Descriptio imperii moslemici, sec

al X-lea) N. Grigorescu ISTORIA EUROPEI si a lumii nu poate fi nteleasa, n adevarata ei semnificatie, fara cunoasterea profunda a istoriei poporului evreiesc, istorie bazata pe o religie nationala exclusiva, care a servit si care constituie premisele religiei crestine si islamice. Aceste doua religii au o oarecare coloratura politica, unificatoare, de apropiere, dar ntr-o masura incomparabil mai mica dect religia mozaic 13513y2415n ;, coagulata pe plan mondial si caracterizata printr-o solidaritate exemplara. n general, religia nu schimba etnia. Dominatia politica ndelungata poate sa duca la formarea unei noi etnii. O religie adoptata voluntar, deci nu impusa prin forta, nu poate sa duca la asemenea rezultate. Proba sunt natiunile europene si islamice care s-au razboit adesea ntre ele. Religia mozaica nfatiseaza o permanenta comemorare si exaltare a unui popor alcatuit din 12 triburi (Simeon, Iuda, Beniamin, Ruben, Gad, Dan, Efraim, Manase, Isahab, Zebulon, Aser, Naftali) care au plecat din regiunea mesopotamica a centrului Ur, s-au deplasat n tara hititilor (Asia mica) apoi au ajuns n Egipt de unde au emigrat mai apoi n Palestina, unde s-au organizat n doua regate: Iuda si Israel. Dupa includerea Palestinei n Imperiul Roman, evreii semiti s-au ntins n tot Imperiul, mai ales dupa distrugerea templului de la Ierusalim. Putini mai sunt azi evreii semiti mprastiati n lume, cum ar fi sefarzii din Spania. Diferite alte popoare au adoptat religia mozaic 13513y2415n ;. ntre acestea, cel mai importat sunt khazarii, turcomani din stepele scititce, care si-au ales acesta religie n anul 740 a.d. cu toate ca nu aveau nimic n comun cu poporul semit. Statisticile arata ca astazi, majoritatea preponderenta a celor 15-20 milioane de evrei din lume sunt de origine khazara, numiti Askenazi. Alungati de navalitori, ei au mpnzit Europa si America, unde au o buna situatie materiala si o mare influenta politica. Aceasta situatie se datoreste organizarii extraordinar de eficiente a bisericii si comunitatilor mozaice din lume, legate ntr-o federatie mondiala. Asadar, mozaismul este o societate formidabila, demna de toata admiratia, cu o structura socio-politica mai puternica dect etnia si statul. Pe plan istoric, gloria khazara nu poate lipsi din istoria ebraica a fondatorului Moise, desi vine de la un popor de rasa diferita, care pe drept cuvnt poate fi calificat, asa cum a facut-o Arthur Koestler, drept al 13-lea trib.

Din secolul al VII-lea pna n secolul al X-lea d.Hr. granitele rasaritene ale Europei ntre Caucaz si Volga erau dominate de un stat evreiesc numi Imperiul khazarilor. Acest stat a jucat un rol important n istoria Europei medievale si deci si a celei moderne. Numai datorita puternicelor atacuri ale khazarilor care au respins ofensiva araba spre Caucaz, Imperiul Bizantin a reusit sa supravietuiasca, si odata cu el, civilizatia crestina. ara khazarilor cu populatie de origine turca ocupa o pozitie strategica cheie la poarta dintre Marea Neagra si Marea Caspica unde se nfruntau marile puteri orientale. Ea servea drept tampon care sa ocroteasca Bizantul de invaziile triburilor barbare din stepele nordice: bulgari, maghiari, pecenegi, vikingi (rusi) si n acelasi timp, armatele khazarilor au stavilit ofensiva araba mpiedicnd cucerirea Europei orientale de catre musulmani. Date fiind mprejurarile, nu ne poate surprinde faptul ca n 732 dupa o victorie a khazarilor mpotriva arabilor viitorul mparat Constantin V s-a casatorit cu o printesa khazara. Fiul lor, ajuns mparat a fost cunoscut sub numele de Leon Khazarul. Dar cine erau acesti khazari remarcabili att prin realizarile lor, ct mai ales prin convertirea la mozaism? Descrierile care au ajuns pna n zilele noastre sunt destul de putine si provin adesea din surse ostile. O cronica georgiana i identifica pe khazari cu armiile lui Gog si Magog. Originea numelui khazar au facut subiectul a numeroase speculatii: foarte probabil, cuvntul provine de la radacina turceasca gaz = a rataci si nseamna pur si simplu nomad. Derivate ale numelui khazar par a fi cuvintele cazac si husar, ambele nsemnnd calaret; de asemenea cuvntul german ketzer, care nseamna evreu. Daca aceste interpretari sunt corecte, ele par sa demonstreze o data n plus importanta acestui popor. Cteva cronici persane si arabe ne ofera date interesante despre khazari. De pilda, Yakubi, istoric arab din secolul al IX-lea traseaza obrsia khazarilor pna la Iafet, al treilea fiu al lui Noe. Una dintre primele referiri la khazari se afla ntr-o cronica siriana datnd de la mijlocul secolului al VI-lea. Alt izvor arata ca ei fusesera n centrul cu un veac nainte, fiind legati de huni. n anul 448, mparatul bizantin Teodosie II a trimis la Attila o solie n care se afla si oratului Priscus. Acesta, pe lnga

informatiile pretioase privind obiceiurile si datinile hunilor, a transmis si anecdote despre un popor supus de huni pe care i numeste akatiri foarte aproape de ak-khazari (khazarii albi). Priscus ne spune ca mparatul bizantin a ncercat sa atraga de partea lui acest neam razboinic, dar lacomul sef khazar nemultumit de banii oferiti a preferat alianta cu hunii. Cronica lui Priscus confirma ideea aparitiei khazarilor pe scena europeana pe la mijlocul secolului al V-lea ca popor dominat de huni. Odata cu prabusirea Imperiului hunilor, dupa moartea lui Attila, khazarii scapati de sub dominatie, au invadat regiunile transcaucaziene ale Gruziei si Armeniei astfel ca n cea de-a doua jumatate a secolului al VI-lea, au devenit forta dominanta printre triburile de la nord de Caucaz pe care le-au supus rnd pe rnd. Cea mai puternica rezistenta au opus-o bulgarii, dar cum si ei au fost nfrnti: o parte dintre bulgari au migrat pe teritoriul Bulgariei de azi iar altii s-au deplasat spre nord-est si au ramas sub suzeranitatea khazarilor. Dar nainte de toate acestea, khazarii au fost dominati timp de un secol de o putere efemera: regatul turcut. De la acestia, khazarii au adoptat titlul conducatorului lor, cel de Kagan. De fapt, organizarea politica a khazarilor se aseamana cu cea a japonezilor din perioada shogunilor: Regele khazarilor poarta titlul de Mare Khagan, dar puterea efectiva este detinuta de loctiitorul acestuia, numit Kagan Bek. De la bun nceput, imperiul khazar a fost constituit dintr-un mozaic etnic eterogen khazarii propriu-zisi fiind probabil o minoritate. n anul 626, mparatul Heraclie a ncheiat prima alianta cu khazarii, pregatindu-si campania mpotriva Persiei. Khazarii i-au furnizat acestuia 40000 de calareti. n schimb, fiica mparatului a fost promisa spre casatorie Kaganului Ziebel, casatorie care totusi nu a mai avut loc din cauza mortii regelui khazar. La 20 de ani dupa Hegira, care a avut loc n anul 622, musulmanii cucerisera deja Persia, Siria, Mesopotamia, Egiptul si asaltau Imperiul bizantin n chiar inima sa. ntre anii 642 si 652, arabii au facut incursiuni puternice n Khazaria, fiind respinsi de fiecare data; ultima oara n 652, ntr-o mare batalie n care au pierit peste 4000 de arabi. Urmatorii 30 - 40 de ani a fost o perioada de liniste. De mai multe ori (n anii 669, 673-678, 717-718) arabii au asediat Constantinopolul pe mare si pe uscat. Daca ar fi reusit sa mpresoare orasul venind si din nord, soarta acestuia ar fi fost pecetluita. ntre timp, khazarii si-au ntarit puterea nspre Ucraina de azi. Razboaiele arabo - khazare s-au reluat cu incursiuni de ambele parti. Evenimentul cel mai important n istoria khazarilor, care a avut consecintele cele mai importante n viitor, a fost cel al convertirii acestora la mozaism n anul 740. Care a fost motivatia acestui eveniment unic? Daca rationam din punctul de vedere al politicii puterii, lucrurile par sa se clarifice. La nceputul secolului al VII-lea lumea era polarizata ntre cele doua puteri ce reprezentau crestinismul si islamismul: Imperiul Bizantin si Califatul arab. Imperiul khazar reprezenta o a treia forta care se dovedise pe potriva celorlalte doua, att ca adversar ct si ca aliat dar el nu-si putea pastra independenta daca accepta fie crestinismul fie islamismul. Prima alegere l-ar fi subordonat automat Imperiului Bizantin iar cea de-a doua califului de la Bagdad. Att bizantinii ct si arabii facusera eforturi pentru convertirea khazarilor, dar fara succes. n acelasi timp, khazarii nvatasera ca religia lor initiala (de tip animist) era primitiva n comparatie cu marile religii monoteiste, dar si incapabila sa ofere conducatorilor autoritatea spirituala si juridica de care se bucurau mparatul si Califul. Ce alta solutie ar fi putut fi mai logica dect sa mbratiseze un al treilea crez, care n plus reprezenta temelia venerabila a crestinismului si islamismului? E totusi absurd sa ne nchipuim ca acesti oameni au adoptat peste noapte o religie ale carei dogme nu le erau cunoscute. n realitate, khazarii i cunosteau bine datorita unui aflux de cel putin un secol de emigranti veniti din Bizant, n urma persecutiilor religioase. La momentul convertirii, n Khazaria exista deja o comunitate evreiasca importanta. mprejurarile care au condus la convertire sunt nvaluite n ceata, dar principalele izvoare arabe si ebraice au cteva elemente comune fundamentale. ntr-o lucrare a cronicarului arab Masudi se spune ca

n vremea lui Harun al Rasid, mparatul bizantin i-a silit pe evrei sa emigreze; acesti evrei au sosit n tara khazarilor unde au gasit un neam inteligent dar nenvatat caruia i-au oferit religia lor. Localnicii au socotit-o mai buna si au acceptat-o. A doua relatare se afla n Cartea regatelor si drumurilor de Al-Bakri (secolul XI). Cronicarul arab povesteste astfel: Regele khazarilor, care fusese pagn, mbratisase crestinismul (de fapt, khazarii adoptasera formal si pentru o scurta perioada 737-740 islamismul n urma unei nfrngeri din partea arabilor; autorul arab a vrut sa-si menajeze cititorii). Apoi, si-a dat seama ca e fals si a vorbit cu dregatorii sai. Acestia i-au spus ca cei care sunt stapni pe cartile sfinte sunt trei. Aduna-i laolalta, cere-le sa-si apere credinta, si apoi urmeaza-l pe acela care se va dovedi stapn pe adevar. Regele a trimis la crestini dupa un preot. La rege se afla un evreu, priceput la vorba, care i-a pus ntrebari preotului: Ce zici de Moise si de Tora care i-a fost dezvaluita? si preotul a spus ca Moise e un prooroc si Tora graieste adevarul. Atunci evreul a spus: Omul acesta a marturisit adevarul crezului meu. Iar regele l-a ntrebat pe preot n ce crede si acesta a spus: Eu zic sa Iisus Hristos este fiul Mariei, este Cuvntul si a dezvaluit tainele n numele lui Dumnezeu.. si atunci evreul a spus regelui: Omul acesta propovaduieste o dogma pe care n-o cunosc, dar ncuviinteaza spusele mele. Preotul nu a mai avut ce replica. Atunci regele a trimis si dupa un musulman, dar evreul a naimit pe cineva sa-l otraveasca. Astfel evreul a reusit sa-l cstige la credinta lui pe rege. (Fara ndoiala, istoricii arabi au vrut sa ndulceasca amarul. Daca nvatatul musulman ar fi participat la dezbatere, ar fi cazut n aceiasi capcana ca episcopul crestin, ntruct ambii acceptau adevarul Vechiului Testament.) Principalul izvor evreiesc consta n asa-zisa corespondenta khazara. E vorba de un schimb de scrisori, n ebraica, ntre Hasdai Ibn Saprut, evreul care era prim-ministrul Califatului Cordobei, si Iosif, regele khazarilor. Autenticitatea acestei corespondente a format obiectul unei controverse, dar acum e acceptata de majoritatea istoricilor. Schimbul de scrisori a avut loc cndva ntre anii 954 si 961. Hasdai a auzit mai nti de existenta unui regat evreiesc independent de la niste negustori din Persia, dar initial nu i-a crezut. Ulterior, bizantinii i-au confirmat relatarea negustorilor, adaugnd numeroase amanunte si date referitoare la Regatul khazarilor si la regele de atunci - Iosif. Drept care Hasdai s-a hotart sa trimita soli cu o scrisoare la Iosif. Scrisoare continea ntrebari referitoare la organizarea statului khazar precum si ntrebarea caruia dintre cele 12 triburi n apartine poporul khazar? n raspunsul primit de la regele khazar, acesta ofera o relatare amanuntita a convertirii - poate chiar legendara, caci trecusera deja 2 secole de la aceasta. Regele Iosif vorbeste de stramosul sau Bulan, caruia i-a aparut n vis un nger care l-a ndemnat sa se nchine la singurul Dumnezeu adevarat. De asemenea, ngerul i cere sa cladeasca un lacas de nchinaciune n care sa poate salaslui Atotputernicul, sfatuind-ul sa atace Armenia pentru a face rost de aurul si argintul necesar. Dupa aceste fapte de arme (invadarea Armeniei) faima regelui s-a raspndit n toate tarile. mparatul bizantin si califul musulmanilor au trimis solii cu daruri de pret si cu oameni nvatati care sa-l faca sa treaca la credinta lor. Dar regele Bulan a trimis si dupa un evreu nvatat si i-a pus laolalta pe acestia sa-si apere credintele lor. Iata dar nca o data o masa rotunda a clericilor - cu diferenta ca musulmanul nu a fost otravit pe drum. Tiparul dezbaterii este acelasi: dupa discutii lungi si inutile, regele amna ntlnirea cu trei zile, apoi i cheama pe oponenti separat. l ntreaba pe crestin care dintre celelalte doua religii sunt mai aproape de adevar, iar acesta spune ca cea a evreilor. Din partea musulmanului primeste acelasi raspuns. Din raspunsul regelui Iosif mai aflam si o genealogie a poporului sau. Desi se dovedeste a fi un nationalist evreu feroce, el nu pretinde - ceea ce ar fi fost imposibil sa sustina - ca neamul sau ar fi de origine semitica. El i urmareste ascendenta nu pna la Sem ci pna la Iafet, al treilea fiu al lui Noe, sau mai precis pna la stranepotul lui Iafet, Togarma - pe care l considera stramosul tuturor triburilor

turcice. Iosif afirma ca Togarma a avut zece fii, iar numele acestora corespund triburilor: uiguri, durstusi, avari, huni, vasilieni, tarniaci, khazari, zagoreni, bulgari, sabiri (cteva dintre popoarele stepelor). Trasatura caracteristica a acestei genealogii o constituie amestecarea Genezei cu traditia tribala turcica. Tot din scrisoarea regelui Iosif, putem trage concluzia ca iudaizarea khazarilor s-a facut n mai multe etape: initial, acestia au adoptat o forma primitiva de iudaism, ntemeiata numai pe Biblie si excluznd Talmudul, pentru ca peste vreo doua generatii sa accepte iudaismul talmudic. Dealtfel, karaitii - o secta iudaica care nu accepta Talmudul - a supravietuit n Khazaria pna n vremurile moderne. Dupa o perioada de liniste si nflorire, asupra khazarilor s-a dezlantuit un nou pericol: vikingii - varegii. Acesti navigatori ndrazneti naintau spre sud pe mare si pe ruri, purtnd razboaie de prada. Timp de peste un secol si jumatate, acordurile comerciale si razboiale au alternat. Foarte ncet, scandinavii si-au schimbat caracterul, slavizndu-se prin amestecul cu supusii si vasalii lor si adoptnd n cele din urma credinta crestin-ortodoxa. La sfrsitul secolului al X-lea s-a format astfel poporul rus. Dealtfel, khazarii au exercitat o oarecare influenta asupra varegilor. Acest lucru ni-l arata si faptul ca primii conducatori varegi de la Novgorod au adoptat titlul de kagan. Totodata, n orasul khazar Itil exista o colonie importanta de varegi, n timp ce n Kiev era si o comunitate de evrei khazari. n ce priveste orasul Kiev, acesta a fost initial sub suzeranitate khazara, dar a trecut mai apoi n stapnirea varegilor. Kievul avea sa devina leaganul primului stat al rusilor.

Un alt popor cu care khazarii au avut legaturi strnse au fost maghiarii. Acestia au fost aliatii khazarilor nca de la aparitia Imperiului khazar. Maghiarii - stabiliti pe Don - au avut rolul de a-i ajuta pe khazari sa stavileasca naintarea varegilor spre sud-est. Relatiile dintre khazari si maghiari s-au strns tot mai

mult: n primul rnd, khazarii le-au dat un rege care a ntemeiat prima dinastie maghiara, n al doilea rnd, mai multe triburi khazare - revoltate mpotriva conducatorilor - s-au unit cu maghiarii, transformndu-le astfel caracterul etnic. n secolul X, n Ungaria se vorbeau nca att maghiara ct si khazara. Dealtfel, limba maghiara a preluat numeroase cuvinte de origine khazara. si dupa stabilirea maghiarilor n Panonia, legaturile cu Khazaria au continuat, multi evrei khazari fiind primiti n Ungaria. Odata cu cresterea puterii rusesti, si mai ales dupa convertirea rusilor la crestinism, legaturile dintre Constantinopol si Khazaria s-au deteriorat. Simptomatica pentru aceasta atitudine a fost predarea Chersonului catre rusi. n anul 965, khazarii au suferit o nfrngere grava din partea rusilor, pierzndusi imperiul. Totusi ei si-au pastrat independenta - dar n niste granite mai restrnse - si credinta. Jertfirea aliantei cu khazarii s-a dovedit n cele din urma a fi un act de miopie politica pentru Bizant. Khazarii izbutisera sa tina piept valurilor de navalitori turci si arabi, protejnd astfel Imperiul Bizantin. Rusii nsa nu reprezentau nsa un pericol pentru razboinicii nomazi ai stepelor. Dealtfel, ca urmare a presiunilor nomazilor, centrele puterii rusesti s-au deplasat spre nord iar Kievul a intrat ntr-un declin rapid. n vidul de putere creat, au navalit popoarele turcice, care s-au instalat n Anatolia, dupa marea batalie de la Manzikert. Este interesant sa vedem cu erau receptati khazarii de catre popoarele cu care s-au nvecinat. n Cronica ruseasca se vorbeste despre tara evreilor care nfruntau armatele cnejilor rusi. Se vorbeste de asemenea despre un evreu urias care a venit cu o armata pna n stepele etar sub muntele Sorocin (nu se stie locul acestor toponime) si numai vitejia generalului Vladimir i-a salvat pe rusi. De asemenea, printre evreii occidentali circulau povesti privind un regat al evreilor rosii, numiti astfel probabil din pricina pigmentatiei usor mongole a multor khazari. Un alt fragment de folclor semilegendar l-a inspirat pe Benjamin Disraeli (politician si romancier englez) sa scrie un roman istoric Uimitoarea poveste a lui Alroy. n secolul al-XII-lea s-a nascut n Khazaria o miscare mesianica ce si-a propus sa nceapa o cruciada evreiasca pentru cucerirea Palestinei. Initiatorul miscarii erau un evreu khazar pe nume Solomon ben Duji (sau Ruhi sau Roy). Acesta a trimis scrisori tuturor evreilor din tarile nconjuratoare spunnd ca a sosit timpul ca Dumnezeu sa-i adune la Ierusalim. Peste 20 de ani, fiul lui Solomon ben Duji, pe nume Menahem si-a luat porecla David al-Roy si titlul de Mesia. El a reusit sa adune o armata considerabila - n care grosul l constituia evrei khazari - si a izbutit sa ocupe o fortareata lnga Mosul. De aici spera sa-si conduca armata spre ara Sfnta. David a strnit numeroase valuri, dar ierarhia rabinica din Bagdad a manifestat ostilitate fata de miscarea lui. David al-Roy a fost asasinat, iar miscarea lui s-a destramat curnd. Conform unei teorii recente, steaua lui David - simbolul statului Israel - a nceput sa fie un simbol national de la cruciada lui David al-Roy. La mijlocul secolului al XIII-lea, regatul khazar a cazut victima marii invazii mongole declansata de Ginghis Han. Chiar si atunci, a rezistat cu ndrjire pna ce s-au predat toti vecinii sai. Dar att nainte ct si dupa ridicarea mongolilor, khazarii au trimis multe lastare si ramificatii n tarile slave nesubjugate, contribuind astfel la faurirea marilor centre evreiesti din Europa rasariteana - si mai apoi Occidentala. Am amintit deja despre diaspora khazara din Ungaria. Cronicarul bizantin Ioan Cinnamus vorbeste de trupe evreiesti din cadrul armatei ungare, n anul 1154. Dealtfel, initial Ungaria era bilingva iar sistemul de conducere era inspirat din dualismul monarhic al khazarilor: tara era condusa de un rege si de un gyula, comandant al armatei. Acest sistem a durat pna la sfrsitul secolului al X-lea cnd regele stefan a adoptat religia catolica si l-a nvins pe un gyula razvratit care, evreu fiind, nu vroia sa se crestineze. Acest episod a pus capat dualismului monarhiei dar nu si influentei comunitatii khazaroevreiesti din Ungaria. Mult timp dupa crestinare, evreii detineau functii importante n regatul ungar. Pe lnga ocupatia mongola, ciuma neagra a grabit migratia khazarilor spre vest. Dupa cum am amintit, n

Kiev a existat o comunitate khazara. n Ucraina si Polonia sunt numeroase toponime derivate de la khazar sau de la jid (evreu) - Jidovo, Kozarzewek, Kozara, Kozarzow, Jidovska etc. Toponime asemanatoare se gasesc si n Muntii Carpati si Tatra precum si n Austria. n timp ce majoritatea evreilor khazari au emigrat spre apus, unele grupuri au ramas acolo unde erau, n Crimeea si Caucaz, formnd enclave evreiesti ce au supravietuit pna n epoca moderna. Foarte multi dintre khazari au emigrat n Polonia si Lituania, la nceputul existentei lor. Aceasta politica a fost generata de atitudinea occidentala a conducatorilor polonezi care doreau sa-si modernizeze tara (n afara de evrei, au fost acceptati foarte multi emigranti germani). n Carta acordata de Boleslav n 1264, evreii aveau dreptul sa-si tina propriile scoli, sinagogi si judecatorii; puteau detine proprietati funciare si de practica orice comert doreau. n timpul domniei regelui stefan Bathori (15751586), evreii aveau dreptul la un parlament propriu si de a percepe impozite de la coreligionarii lor. Pentru a ntelege importanta comunitatii khazaro-evreiasca din Polonia si situatia ei privilegiata, urmatorul fapt este concludent: n a doua jumatate a secolului al XIII. papa Clement IV adreseaza o enclicla unui print polonez n care deplnge faptul ca n mai multe orase poloneze sunt numeroase sinagogi, unele mai nalte dect bisericile, mai maiestuoase si mai frumos mpodobite. n legatura cu numarul evreilor, istoricii moderni apreciaza ca acestia erau circa 500.000 n Regatul polono-lituanian, la mijlocul secolului al XVII-lea. Conform enciclopediei iudaice, n acelasi timp, numarul total al evreilor de pe glob nu atingea dect un milion. Aceste date par sa indice ca n cursul evului mediu, majoritatea credinciosilor mozaici erau khazari. Acestia au constituit baza comunitatilor ebraice din Rusia, Polonia, Lituania, Ungaria, Romnia, unde au ntemeiat acea comunitate evreiasca care a devenit majoritatea dominanta a evreimii mondiale de azi. Chiar daca aceste comunitati au primit emigranti si din alte regiuni, elementul khazar a ramas majoritar. Aceasta teorie, sprijinita de dovezi puternice, ar merita o discutie mai serioasa. Din pacate, ea este omisa - fie din nestiinta, fie dintr-un anumit orgoliu semitic. Multi istorici au ncercat sa subestimeze contributia khazarilor la istoria evreiasca, considernd ca evreii din Europa de Est au imigrat la un moment dat din Occident. Spre sfrsitul primului mileniu, cele mai nsemnate asezari evreiesti erau n Spania maura (evreii sefarzi, care, dupa cum am vazut erau tratati cu toleranta de catre mauri) Franta si Renania. Unele comunitati existau nca de pe vremea romanilor. Ba chiar un grup de evrei a trecut n Anglia, fiind invitati de Wilhelm Cuceritorul care avea nevoie de capitalul lor (n 1290 urmau sa fie expulzati). n toate aceste cazuri (exceptnd Spania) este vorba de comunitati relativ mici ca numar, care n plus au fost decimate n urma persecutiilor religoase. Conceptia traditionala privind emigratia evreilor germani spre Polonia este o simpla legenda - sau mai bine zis o ipoteza ad-hoc inventata de cei care nu cunosteau istoria khazara. Nu exista nici un fel de dovezi privind un asemenea exod. De fapt, spre sfrsitul secolului al XIV-lea, practic nu mai existau evrei n Franta si Germania (n orice caz, un numar infim). Evreii care au ntemeiat comunitatile moderne din Anglia, Franta si Olanda erau de alta origine: evrei sefarzi siliti sa fuga din Spania n urma persecutiilor religioase de dupa reconquista. Alte dovezi mpotriva presupusei origini germane a evreimii rasaritene le ofera structura idisului, limbajul popular al maselor evreiesti. Idisul e un amestec curios de ebraica, germana medievala si elemente slavone si se scrie cu litere ebraice. La prima vedere, cantitatea mare de mprumuturi germane din idis pare sa contrazica teza privind originea khazara a evreimii rasaritene. Dar lucrurile stau tocmai dimpotriva. n primul rnd, nici o componenta lingvistica provenind din Germania apuseana nu se gaseste n idis. Componenta germana care a intrat n idis este de origine germana rasariteana. Sa ne amintim de puternica prezenta a emigrantilor germani n Polonia si lucrurile se vor clarifica. Numai germanii erau mai influenti dect evreii din punct de vedere economic si cultural. Nu e greu de nteles de ce imigrantii

khazari au fost siliti sa nvete nemteste daca vroiau sa razbata n viata: limba germana era o necesitate fundamentala n orice contact cu orasele. O explicatie complementara e si imigratia redusa a unor elemente evreiesti din Germania, dar care prin superioritatea lor culturala, au avut o influen ta importanta asupra coreligionarilor lor din rasarit. Caracteristic e si faptul ca singura sectiune a evreilor khazari care nu au acceptat idisul a fost secta karaitilor - dar aceasta era doar exceptia, nu regula. n concluzie. Evreii din prezent se mpart n doua categorii: sefarzi si askenazi. Sefarzii descind din evreii care traisera n antichitate n Spania pna cnd au fost expulzati de acolo si s-au instalat n tarile mediteraneene si mai putin n Occident. Ei vorbeau un dialect hispano-ebraic, numit ladino si si-au pastrat propriile traditii si mituri. Numarul lor este estimat la circa 500000. n acelasi timp, evreii askenazi - de origine khazara - numara circa 11 milioane. (Ca un amanunt picant, sa pomenim faptul ca Askenaz se numea un frate al lui Togarma pe care, dupa cum spunea Iosif al khazarilor, acestia l revendicau drept stramosul lor.) Termenul de antisemitism este asadar fara noima, consituind o conceptie falsa mpartasita att de evrei, ct si de cei care i-au persecutat.