BIOGRAFIA LUI CONRAD HAAS (1509-1579) Conrad Haas s-a nscut n anul 1509 n Dornbach, sat asimilat n prezent

n perimetrul Vienei, respectiv n districtul municipal 17, Hernals. Satul aparinuse mnstirii Sfntul Petru din Salzburg. In heraldica civil austriac, pe blazonul Dornbach-ului apar dou chei ncruciate atribuite Sfntului Petru. Viticultura era principala ocupaie a stenilor care, la sugestia abailor si preoilor mnstirii, produceau vinul sacramental. Conrad Haas se trgea din clanul Haasenhof, ce-i avea obria n zona Landshut, ora german nfrit n prezent cu Sibiul. In mod sigur provenea dintr-o familie nstrit, astfel a nvaat latina si germana la coala situat n apropierea Capelei Sf. Ana, restaurat recent. Opiunea pentru cariera armelor se pare ca a fost luat n contextul istoric nefavorabil n care se afla Austria nceputului de secol XVI. Sultanul Sleyman al II-lea, cel care cucerise n anul 1521 Belgradul si cetatea Sabacului, a devenit astfel un pericol iminent pentru Ungaria. La 29 august 1526, n urma btliei de la Mohacs, Ludovic al II-lea, regele Ungariei i pierde viaa, iar Ungaria cretin aproape ca dispare de pe hart, devenind eyalet (paalc) turcesc. Pentru tronul Ungariei se dezlntuie un nou conflict, de data aceasta ntre Ioan I Zpolya, voievod al Transilvaniei, sprijinit turci, care se proclama, in noiembrie 1526 rege al Ungariei si Ferdinand de Habsburg, fratele mpratului Carol Quintul. Arhiducele Ferdinand I este uns rege la Bratislava in decembrie 1526. Regatul Habsburgic al Ungariei cuprindea doar o treime din fostul regat feudal maghiar, ingloband parti importante din Croaia, Slovacia si voievodatul Transilvaniei. Sibienii l sprijin pe Ferdinand, dar sortii sunt de partea lui Ioan Zpolya. Conflictul militar dintre cele doua tabere va continua nc un deceniu, iar misiunea de a apra Europa de turci revine austriecilor. Slbit dupa incendiul din 1525, Viena va rezista cu greu invaziei otomane, ajuns sub zidurile ei n primavara anului 1529. In acelai an, satul Dornbach a fost clcat de turci, care au incendiat biserica. Tnrul Conrad Haas, pasionat pn atunci de alchimie si influenat de familie s devin medic este nevoit s mbrieze meseria armelor. Informndu-i superiorii de interesul suscitat de tunuri si bombarde, a servit la nceput ca guard de artilerie, devenind n scurt timp ofier pe lng curtea imperial austriac. Pe lng pericolul permanent al ameninrii otomane, Sibiul anului 1533 trebuit s fac fa unei epidemii de cium, urmat de o foamete cumplita n 1535. Neprimind nici un ajutor din partea lui Ferdinand, sibienii vor fi nevoiti s-l recunoasc pe Zpolya n 1536. In deceniul patru al secolului al XVI-lea Conrad Haas s-a hotart s mprteasc ideile lui Martin Luther (1483 1546), devenind protestant. Dup moartea lui Ioan Zapolya, lupta pentru putere se intensific n Transilvania al carei guvernator, episcopul Gheorghe Martinuzzi, impus de sultan, deschide curnd negocierile cu Ferdinand. Nici campania otoman din 1542, la care a participat si Petru Rares, reconciliat cu sultanul si readus de acesta in domnia Moldovei, nu a reuit s incline decisiv balana n favoarea fiului minor al lui Zapolya, Ioan Sigismund i a mamei sale, regenta Isabella. In anul 1542 l regsim ca participant la rzboiul cu turcii in btaliile din jurul Vienei si la aciunile militare desfaurate n apropierea Bratislavei. In luna iunie a anului 1551 Conrad Haas a fost trimis n Transilvania, cu trupele aflate sub comanda generalului Johann Baptist Castaldo, comandant suprem al trupelor austriece. Castaldo ptrunde n Sibiu cu 14 companii de infanterie, dotate cu 46 de tunuri si 216 puti de cetate, care sporesc mult capacitatea de aprare a cetii. Apoi, cu aprobare de la mprat, generalul pornete ntrirea fortificaiilor cu bastioane. Conrad Haas, preocupat de ntrirea capacitii de lupt a trupelor imperiale efectueaz o serie de experimente cu tipurile de racheta pe care, n anii anteriori, le imaginase si le consemnase n manuscrisele sale. Planul arhitectului Alexander Klippa prevedea cinci bastioane de mari dimensiuni, plasate la colturile centurii. Construciile includeau platforme spaioase pentru amplasarea tunurilor. Sub platforme erau amenajate cazemate pentru depozitarea muniiei si adpostirea efectivelor. Pe laturile de sud si de vest ale cetii bastioanele erau legate prin curtine, iar cele din nord si est rmneau legate prin vechile ziduri, n faa crora rul Cibin si lacurile constituiau obstacole puternice. Primul bastion denumit Haller (dup numele primarului Peter Haller) a fost ridicat ntre 15511553. Cu toate ca Dieta Transilvaniei a aprobat munca obligatorie si contributii bnesti speciale, ranii si orenii romni si sai din satele invecinate au refuzat s lucreze gratuit pentru construcie. Mai mult, dup o vreme, ostaii lui Castaldo nefiind pltii, din lips de bani, s-au dedat la prdciuni, ceea ce a

dus la o opoziie armat a oraenilor, care pn a urm a determinat retragerea trupelor austriece din Sibiu n anul 1556. Conrad Haas n-a prsit Sibiul odat cu trupele lui Castaldo si n scurt timp, datorit pregatirii sale militare si cunotiinelor solide n domeniul pirotehnicii, este numit ef al arsenalului din Sibiu. A preluat un inventar notat cu minuie n capitolul Raport despre muniie si armament din manuscrisul nregistrat sub numele Varia III 112 si care cuprinde 22 de puti cu roi, 137 de puti mari, 108 puti mici, 255 puti de mn, 39 679 de gloane pentru toate putile, 463 de butoaie cu praf de puc. Cerceteaz cu atenie lucrarea lui Tartaglia Quesiti et inventioni ce ajunsese n cetatea Sibiului prin 1547. n 1554, scap nevtmat dup ce o nou epidemie de cium secer 3200 de sibieni. n vremea incendiului din 1556, care distrusese peste cinci sute de case din ce tate, gloata rsculat mpotriva patriciatnului ssesc a ptruns cu fora n arsenal, jefuind o mare parte din armamentul aflat acolo. Fr ndoial, Conrad Haas a avut un rol important n nbuirea rzmeriei, cu att mai mult cu ct se considera unul din pgubiii rscoalei. Conductorii acesteia au fost prini si decapitai n Piaa Mare. In 1557 a fost chemat la Cluj (Klausenburg) de mprateasa austriaca Isabella, apoi la Bistria (Bistriz). Conrad Haas se bucura de o autoritate profesional incontestabil si avea sub ordinele sale 15 armurieri din principalele ceti transilvane, care i acceptau sfaturile, dar i severitatea inspeciilor. (Varia III 145). In consemnrile sale nu s-a ferit s menioneze si unele lucruri ce nu se ridicau la nivelul exigenelor sale. In calitate de armurier tia s produc praful de puc n zece combinaii diferite si face cteva cltorii la Alba Iulia (Weissenburg), dorind s-l ntlneasc pe Hans Walach (Ioan Romnul), care realiza pe atunci o foarte bun pulbere pentru armele de foc. n laboratorul su din Arsenalul din Sibiu, Conrad Haas r ealizeaz o seam de calcule geometrice si balistice, schieaz mai multe tipuri de cuptoare mobile pentru obinerea crbunelui de mangan si consemneaz o metoda de distilare a iteiului. Conrad Haas s-a artat preocupat de ordonarea carburanilor folosii pentru propulsie, folosirea difereniat a combinaiilor de pulbere n raport cu domeniile de utilizare, utilizarea unor combustibili lichizi pe baza de alcool, precum si a unor compui ai antimoniului. Manuscrisul sibianului Conrad Haas este cel mai vechi document cunoscut din istoria rachetei moderne, iar autorul poate fi considerat pe plan mondial un precursor al inginerilor rachetisti. Manuscrisul sibian este cunoscut n lumea tiinific sub denumirea de Coligatul de la Sibiu (colligare = a lega mpreuna, ital.) si cuprinde, ntre cele 392 de file si 203 ilustratii, trei studii de arta militara, primele dou fiind scrise ntre anii 1417 1459, iar al treilea aparinnd integral lui Conrad Haas, const ntr-o culegere a scrierilor sale ncepnd cu anul 1529: Problemele de pirotehnie si balistic - studiate de catre guadul bavarez Hans Haasenwein, un angajat al municipalitii sibiene; Despre mainile de asediu - scris de ctre un autor sibian anonim, avnd la baz texte ale strategului militar Berthold Schwartz; Creaiile lui Conrad Haas - textul este consacrat construciei si utilizrii rachetelor cu dou si trei trepte prin imbinare reciproc, avnd diferite forme. Sunt descrise nu mai putin de 17 tipuri de rachete, de forme diverse, toate fiind prevzute la partea inferioara cu stabilizatori de direcie de forma triunghiular, aidoma literei grecesti delta. Interesant este faptul c inventatorul medieval era contient de unicitatea consemnrilor sale si a dorit s-i pun amprenta clar a proprietii desenelor sale, datnd foile si marcnd fiecare fil cu iniialele C si H. In manuscrisul care ii aparine lui Conrad Haas, alturi de capitole consacrate artileriei, pulberilor, jocurilor de artificii, mainilor de lupt etc. un important spaiu este rezervat rachetelor cu pulbere, autopropulsate, care erau considerate de inventatorul lor, fie mijloace de lansare n spaiu a artificiilor ce marcau zilele festive, fie arme eficiente de lupt. Nouti erau ns, rmnnd ca o prioritate absolut pe plan mondial, principiul si concepia unor rachete cu mai multe trepte reactive, invenia rachetelor cu dou si trei trepte reactive realizate prin imbinare reciproca, construcia rachetelor pentru dus-intors (bumerang) si a lansatoare de rachete. Este redat si principiul aprinderii in trepte succesive a etajelor reactive ale rachetelor compuse si al poziionrii aripioarelor stabilizatoare pentru rachete. Semnalri scrise privind interesul lui Conrad Haas pentru rachete, le gsim consemnate nc din anul 1529, cnd tnrul inventator a construit o sgeat de foc botezat de el rakettenspfeie, creia n 1535 i-a ataat aripioare de tip Delta, carei asigurau o mai bun stabilitate n zbor. In anul

urmtor Haas construia sgeti de foc cu motoare montate n trepte sau n baterii (grupate), introducnd pentru prima dat n terminologia tehnic cuvintele aruncator de rachete (rakettenslock). Intr-unul din desene gsim schia unei orgi simple (Ein einfach Orgel), de fapt apte rachet e aliniate, ce puteau fi declanate pe rnd, ideea fiind preluat n secolul XX pentru fabricarea celebrelor baterii de rachete sovietice Katiua. Tot el a inventat rachetele de tip bumerang si a fost primul din lume care si-a imaginat o csua zburtoare cu echipaj uman la bord, de fapt o primitiv staie orbital. Era preocupat si de descoperirea unor noi compoziii pentru combustibili, recomandnd folosirea de carburani pe baza de compusi de amoniu si avansnd ideea utilizrii unor combustibili lichizi, total diferii de pulberile diverse pe baz de salpetru care se foloseau in epoc. Pentru construcia unei rachete Conrad Haas a folosit hrtie, lemn, lipici, bumbac si pulberi chimice. El nsui a conceput 17 reete n care indica granulaia necesar pentru arderi violente (reteta nr. 8) sau pentru nici prea lente, nici prea rapide (reteta nr. 15). Haas a fost primul care a mixat compoziia pentru combustibilul solid cam n felul urmtor:Prima dat trebuie s iei o jumtate de pfund de praf de puc, bine granuat si apoi putin mai mult de jumtate de pfund de pulbere de bombard; acesta e cel mai bun material. Se pare c inventatorul medieval s-a condus dup deviza nvat n tineree: NON COGITAT QVI NON EXPERITUR (Nu cunoate cel care nu experimenteaz). In ultimii ani Haas s-a bucurat de preuirea concetenilor si, unul dintre acetia fiind celebrul Albert Huet, primar al burgului de pe Cibin ntre anii 1577-1607. Conrad Haas a determinat primria oraului s stabileasc premii pentru cel mai bun inta cu muscheta, organiznd astfel de concursuri n fiecare lun, contient de necesitatea exerciiilor n pregtirea apratorilor Cetii Roii. Cel care reuea s doboare o pasre n zbor era privit ca un erou si purtat pe brae din Piaa Mic pn la Arsenal. A ordonat s se nceap lucrrile la o noua turntorie pentru tunurile sale si construirea unui nou arsenal, cldirea acestuia se pstreaza n Sibiu si se afl n Piata Armelor, continund pe Aleea Filozofilor. Pentru demararea construciei Conrad Haas l-a imprumutat pe primarul oraului Augustin Hedwig (1557-1577) cu 200 de guldeni aur si dup multe tergiversri a reuit si recupereze bani, abia dup un deceniu. Scrierile si desenele lui Conrad Haas au nceput sa fie studiate in chiar timpul vieii inventatorului. Printre cei mai merituoi intermediari i-am putea enumera pe Johannes Schmidlip (1560-1591) sau pe Lienhardt Frnsberger care se referea la Haas nc din 1557. Dupa aproape un secol, Frank Valentin von Frankenstein (1643-1697), comite de Sibiu, public volumul Breviculus Pyrotehniae cu exemple practice din domeniu. Racheta de pe copert dovedete ca a cercetat manuscrisul primului rachetist din lume, sibianul Conrad Haas. In ultimii ani de via s-a bucurat de preuirea concetenilor sai, unul dintre acetia fiind celebrul Albert Huet, primar al burgului de pe Cibin ntre anii 1577-1607. Conrad Haas se stinge din viata in 1579 si a fost inmormantat in cimitirul din imediata apropiere a zidurilor cetatii pe care a aparat-o, situat actualmente in perimetrul strazilor Cojocarilor, Conrad Haas si Piata Armelor. Surprinztor este faptul c aflat o viata intreaga in slujba armelor, Conrad Haas s-a manifestat deseori mpotriva utilizrii inveniilor sale n scopuri militare, dorind ca studiile sale s aib o aplicaie panic. In ultimul capitol Conrad Haas specifica : Sfatul meu este ca lumea s triasca n pace, s nu mai fie rzboi; muschetele s fie lsate n tecile lor, ghiulelele bombardelor s nu mai mprtie moarte si praful de puc s nu mai ia foc; astfel isi pastreaza Printul banii si Armurierul viata ; acesta este sfatul pe care vi-l da Conrad Haas.