3.

Optimizare
3.1 Extreme locale (recapitulare)
Fie ) : 1 R
j
R o functie real a cu j variabile si a = (a
1
, a
2
, . . . , a
j
) un punct al
domeniului de denitie 1.
Denitia 7 Punctul a este punct de extrem local pentru ) daca si numai daca
exista vecinatate a sa n care cre sterea func tiei ) (x) ) (a) are semn constant; cu
alte cuvinte, exista r 0 a. .
:q:() (x) ) (a)) = co::t. () x o (a, r) 1.
a este minim local ) (x) ) (a) 0 () x o (a, r) 1
a este maxim local ) (x) ) (a) 0 () x o (a, r) 1
Exemplul 9 (j = 2)
) : R
2
R, ) (r, j) = r
2
5j
2
+ 1
(a, /) = (0, 0) este maxim local pentru )
) (r, j) ) (0, 0) = r
2
3j
2
+ 1 1 =

r
2
+ 3j
2

0
Teorema 10 (Fermat j = 1)
) : 1 R R unde 1 este interval si a 1:t 1,
i) a este punct de extrem local
ii) ) este derivabila n a

)
0
(a) = 0
19
3. Optimizare
Teorema 11 (Fermat j = 2)
) : 1 R
2
R unde 1 este mul time deschisa (i. e. orice punct situat n 1
este con tinut n 1 mpreuna cu o vecinatate a sa),
i) (a, /) este punct de extrem local
ii) ) este derivabila par tial n (a, /)

0 )
0 r
(a, /) = 0 si
0 )
0 j
(a, /) = 0
Teorema 12 (Fermat, cazul general)
) : 1 R
j
R unde 1 este mul time deschisa (i. e. orice punct situat n 1
este con tinut n 1 mpreuna cu o vecinatate a sa),
i) a este punct de extrem local
ii) ) este derivabila par tial n a

0 )
0 r
i
(a) = 0 () i = 1, j
Fie ) : 1 R
j
R o functie derivabil a partial cu j variabile si a = (a
1
, a
2
, . . . , a
j
)
un punct al domeniului de denitie 1.
Denitia 8 Punctul a este un punct critic (sta tionar) al func tiei ) daca si numai
daca
0 )
0 r
i
(a) = 0 () i = 1, j.
Consecinta 13 Punctele de extrem local ale unei func tii ) : 1 R
j
R o func tie
derivabila par tial, interioare domeniului de deni tie, se gasesc printre punctele sale
critice.
Observatia 4 Exista puncte critice care nu sunt puncte de extrem local.
) : R
2
R , ) (r, j) = j
2
r
2
0 )
0 r
= 2r si
0 )
0 j
= 2j (0, 0) este punct critic al func tiei )
(a, /) = (0, 0) nu este punct de extrem local pentru ) deoarece
) (r, j) ) (0, 0) = j
2
r
2
nu are semn constat n vecinatatea originii
) (r, 0) ) (0, 0) = r
2
0 iar ) (0, j) ) (0, 0) = j
2
0
20
3.1. Extreme locale (recapitulare)
3.1.1 Exprimarea matricial a a formulei lui Taylor de ordinul al
doilea
Fie ) : 1 R
j
R o functie de clas a C
2
1
si a = (a
1
, a
2
, . . . , a
j
) un punct interior
domeniului de denitie 1. Formula lui Taylor n vecin atatea punctului a
) (x) = ) (a) +
1
1!
d) (a) (x a) +
1
2!
d
2
) (a) (x a) + 1
2
Diferentiala de ordinul nti
d) (a) (x a) =
0 )
0 r
1
(a) (r
1
a
1
) +
0 )
0 r
2
(a) (r
2
a
2
) + +
0 )
0 r
j
(a) (r
j
a
j
) =
=

0 )
0 r
1
(a)
0 )
0 r
2
(a)
0 )
0 r
j
(a)

r
1
a
1
r
2
a
2
.
.
.
r
j
a
j

=
= qrad ) (a) (x a)
t
Matricea hessian a (matricea lui Hesse)
Matricea p atrat a ce contine toate derivatele de ordinul doi ale functiei, organizat a
dup a cum urmeaz a:
H
)
=

0
2
)
0 r
2
1
0
2
)
0 r
1
0 r
2

0
2
)
0 r
1
0 r
j
0
2
)
0 r
2
0 r
1
0
2
)
0 r
2
2

0
2
)
0 r
2
0 r
j
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0
2
)
0 r
j
0 r
1
0
2
)
0 r
j
0 r
2

0
2
)
0 r
2
j

H
)(a)
=

0
2
)
0 r
2
1
(a)
0
2
)
0 r
1
0 r
2
(a)
0
2
)
0 r
1
0 r
j
(a)
0
2
)
0 r
2
0 r
1
(a)
0
2
)
0 r
2
2
(a)
0
2
)
0 r
2
0 r
j
(a)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0
2
)
0 r
j
0 r
1
(a)
0
2
)
0 r
j
0 r
2
(a)
0
2
)
0 r
2
j
(a)

21
3. Optimizare
Diferentiala de ordinul al doilea se poate exprima cu ajutorul matricii hessiene:
d
2
) (a) (x a) =
j
X
i=1
0
2
)
0 r
2
i
(a) (r
i
a
i
)
2
+ 2
X
16i<)6j
0
2
)
0 r
i
0 r
)
(a) (r
i
a
i
) (r
)
a
)
) =
= (r
1
a
1
, r
2
a
2
, . . . , r
j
a
j
) H
)(a)

r
1
a
1
r
2
a
2
.
.
.
r
j
a
j

=
= (x a) H
)(a)
(x a)
t
Formula lui Taylor n vecin atatea punctului a devine
) (x) = ) (a) +
1
1!
qrad ) (a) (x a)
t
+
1
2!
(x a) H
)(a)
(x a)
t
+ 1
2
Dac a a este un punct critic atunci
0 )
0 r
i
(a) = 0 () i = 1, j
iar gradientul este nul:
qrad ) (a) = (0, 0, , 0)
Cresterea functiei n punctul critic a se reduce la:
) (x) ) (a) =
1
2!
(x a) H
)(a)
(x a)
t
+ 1
2
Studiul semnului cresterii functiei n vecin atatea punctului critic, prin
neglijarea restului, este echivalent cu studiul signaturii matricii hessiene
H
)(a)
.
3.1.2 Determinarea extremelor functiilor cu dou a variabile
( = 2)
.
1. Calculul derivatelor partiale de ordinul nti.
2. Determinarea punctelor stationare (a, /) prin rezolvarea sistemului

0 )
0 r
= 0
0 )
0 j
= 0
3. Studiul signaturii matricii hessiene
) (r, j) ) (a, /) ' (r a, j /) H
)(o,b)

r a
j /

22
3.1. Extreme locale (recapitulare)
unde
H
)(o,b)
=

0
2
)
0 r
2
(a, /)
0
2
)
0 r0 j
(a, /)
0
2
)
0 r0 j
(a, /)
0
2
)
0 j
2
(a, /)

r :
: t

/ /

r :
: t

/
/

= (/r + /:) / + (/: + /t) / = /

2
r + 2//: + /
2
t =
= r

/
2
+ 2//
:
r
+ /
2
t
r

= r

/
2
+ 2//
:
r
+ /
2
:
2
r
2
+ /
2
t
r
/
2
:
2
r
2

=
= r

/ + /
:
r

2
+
/
2
r
2

rt :
2

Discutie
det H
)(o,b)
= rt :
2
0 si r 0 H
)(o,b)
pozitiv denit a
(a, /) este punct de minim local
det H
)(o,b)
= rt :
2
0 si r < 0 H
)(o,b)
negativ denit a
(a, /) este punct de maxim local
det H
)(o,b)
= rt :
2
6= 0 si r 6= 0 H
)(o,b)
nedenit a
(a, /) nu este punct de extrem local
det H
)(o,b)
= rt :
2
= 0 sau r = 0 se studiaz a separat semnul
expresiei ) (r, j) ) (a, /) pe o vecin atate a lui (a, /)
3.1.3 Determinarea extremelor functiilor cu p variabile
.
1. Calculul derivatelor partiale de ordinul nti.
2. Determinarea punctelor stationare a = (a
1
, a
2
, . . . , a
j
) adic a rezolvarea sistemu-
lui

0 )
0 r
1
= 0
.
.
.
0 )
0 r
j
= 0
3. Studiul semnului cresterii functiei n vecin atatea punctului stationar se reduce
la studiul signaturii matricii hessiene
) (x) ) (a) ' (x a) H
)(a)
(x a)
t
23
3. Optimizare
unde
H
)(a)
=

/
11
/
12
/
1j
/
12
/
22
/
2j
.
.
.
.
.
.
.
.
.
/
1j
/
2j
/
jj

Discutie cu regula lui Sylvester

Se vor calcula mai nti minorii diagonali
i

i
= det

/
11
/
12
/
1i
/
12
/
22
/
2i
.
.
.
.
.
.
.
.
.
/
1i
/
2i
/
ii

i = 1, j

Discutie

i
0

i = 1, j

H
)(a)
pozitiv denit a
a este punct de minim local
(1)
i

i
0

i = 1, j

H
)(a)
negativ denit a
a este punct de maxim local

i
6= 0

i = 1, j

n orice alt a situatie dect cele de mai sus

H
)(o,b)
nedenit a a nu este punct de extrem local
() i a..
i
= 0 se studiaz a separat semnul
expresiei ) (x) ) (a) pe o vecin atate a lui a
3.2 Extreme cu leg aturi
METODA MULTIPLICATORILOR LUI LAGRANGE
Problem a
Fie ), q
1
, q
2
, . . . , q
I
: 1 R
j
R func tii de clasa C
2
1
.
Sa se determine extremele locale ale func tiei ) condi tionate de identita tile
[]

q
1
(r
1
, r
2
, ..., r
j
) = 0
...
q
I
(r
1
, r
2
, ..., r
j
) = 0
(/ < j) .
Denitia 9 a i:t1, a = (a
1
, a
2
, ..., a
j
) se nume ste punct de extrem local al lui )
relativ la mul timea 1 daca restric tia ) |

admite pe a ca punct de extrem local

propriu-zis.
Cu alte cuvinte, a este punct de extrem local al lui ) relativ la multimea
1, d.d. () r 0 a.. expresia ) (x) ) (a) are semn constant pe o (a; r) :
24
3.2. Extreme cu leg aturi
a este minim local al lui ), dac a ) (x) ) (a) > 0, () x o (a; r)
a este maxim local al lui ), dac a ) (x) ) (a) 0, () x o (a; r)
.
Extreme locale ale lui ) relative la multimea = {x | q
1
(r) = 0, . . . , q
I
(r) = 0}
se numesc extreme conditionate sau extreme legate.
Pentru solutionarea problemei extremelor conditionate, denim functia auxiliar a
1 (functia lui Lagrange):
1(x; `
1
, `
2
, ..., `
I
) = ) (x) + `
1
q
1
(x) + `
2
q
2
(x) + ... + `
I
q
I
(x)
unde numerele reale `
1
, `
2
, ..., `
I
se numesc multiplicatori Lagrange; acestia vor
determinati odat a cu punctele critice ale lui 1.
Observ am c a 1 este o functie cu j + / variabile iar sistemul cu ajutorul c aruia
determin am punctele critice are j + / ecuatii:

0 1
0 r
1
= 0
.
.
.
0 1
0 r
j
= 0
0 1
0 `
1
= 0
.
.
.
0 1
0 `
I
= 0

0 1
0 r
1
= 0
.
.
.
0 1
0 r
j
= 0
q
1
(x) = 0
.
.
.
q
I
(x) = 0
Rezolvnd sistemul obtinem coordonatele punctelelor critice si valorile corespunz a-
toare ale multiplicatorilor.
Fie x
0
= (r
01
, r
02
, ..., r
0j
) un punct critic si `
01
, `
02
, ..., `
0I
valorile determinate
ale multiplicatorilor corespunz atoare lui x
0
. Cresterea functiei lui Lagrange n vecin a-
tatea punctului critic obtinut se poate aproxima cu formula lui Taylor de ordinul al
doilea
1(x) = 1(x
0
) + d1(x
0
) (x x
0
) +
1
2
d
2
1(x
0
) (x x
0
) + 1
2
1(x) 1(x
0
) '
1
2
d
2
1(x
0
) (x x
0
)
1(x) 1(x
0
) '
1
2
(x x
0
) H
1
(x
0
) (x x
0
)
t
d
2
1(x
0
) =
j
X
i,)=1
0
2
1
0r
i
0r
)
(x
0
) dr
i
dr
)
=
=
j
X
i=1
0
2
1
0r
2
i
(x
0
) dr
2
i
+ 2
j
X
i,)=1

0
2
1
0r
i
0r
)
(x
0
) dr
i
dr
)
Studiul semnului cresterii se reduce astfel la studiul signaturii matricii Hessiene aso-
ciate lui 1. Fiind ns a o problem a de extrem conditionat, variabilele r
1
, r
2
, ..., r
j
nu
25
3. Optimizare
sunt libere ci legate prin relatiile []. Diferentiem aceste / ecuatii pentru a stabili
relatiile dintre dr
1
, dr
2
, ..., dr
I1
, dr
I
, dr
I+1
, ..., dr
j
:

0q
1
0r
1
(x
0
) dr1 + ... +
0q
1
0r
I
(x
0
) dr + ... +
0q
1
0r
j
(x
0
) dr
j
= 0
...
0q
I
0r
1
(x
0
) dr1 + ... +
0q
I
0r
I
(x
0
) dr + ... +
0q
I
0r
j
(x
0
) dr
j
= 0
(/ < j)
Am obtinut un sistem liniar de / ecuatii, cu j necunoscute dr
1
, dr
2
, ..., dr
I1
, dr
I
,
dr
I+1
, ..., dr
j
; dac a rangul matricii acestui sistem liniar este /, egal cu num arul ecuati-
ilor sistemului putem exprima dr
1
, dr
2
, ..., dr
I1
, dr
I
cu ajutorul celorlate j/ difer-
entiale dr
I+1
, ..., dr
j
. (Nu conteaz a care sunt cele / diferentiale n functie de care le
exprim am pe celelate j /. Pentru simplitate, aici am manevrat diferentialele n
ordinea aparitiei lor).
Substituim cele / diferentiale g asite n expresia diferentialei de ordinul doi si se
obtine o form a p atratic a n j / variabile
d
2
1(x
0
) =
j
X
i,)=I+1

/
i)
dr
i
dr
)
unde /
i)
sunt coecientii obtinuti dup a reducerea termenilor de forma
0
2
1
0a

0a

(x
0
) .Asadar
r amne de studiat signatura matrici de ordinul j/ asociate formei p atratice reduse:

/
I+1 I+1
1
2
/
I+1 I+2
1
2
/
I+1 j
1
2
/
I+1 I+2
/
I+2 I+2
1
2
/
I+1 j
1
2
/
I+2 j
/
j j

.
Dac a aceast a matrice este pozitiv denit a, x
0
este un minim conditionat al lui ),
dac a este negativ denit a, x
0
este un maxim conitionat al lui ); dac a aceast a matrice
nu este nedenit a, atunci x
0
nu este punct de extrem conditionat al lui ).
Problem a rezolvat a
Sa se demonstreze inegalitatea mediilor
r
1
+ r
2
+ + r
j
j

r
1
r
2
r
j
unde j este un numar natural 2 iar r
1
, r
2
, . . . , r
j
sunt numere pozitive.
Rezolvare
Fie ) : R
j
+
R functia denit a prin ) (r
1
, r
2
, . . . , r
j
) = r
1
r
2
r
j
. Ne propunem
s a determin am valorile extreme ale lui ) (adic a ale produsului r
1
r
2
r
j
) n ipoteza
c a suma variabilelor este constant a: r
1
+ r
2
+ + r
j
= o. Recunoastem aici o
problem a de extrem conditionat cu o singur a leg atur a.
26
3.2. Extreme cu leg aturi
Functia Lagrange asociat a problemei este
1(r
1
, r
2
, . . . , r
j
) = r
1
r
2
r
j
+ `(r
1
+ r
2
+ + r
j
o) .
Punctele stationare si multiplicatorul ` se determin a rezolvnd sistemul

0 1
0 r
1
= 0
.
.
.
0 1
0 r
j
= 0
0 1
0 `
= 0

r
2
r
j
+ ` = 0
.
.
.
r
1
r
j1
+ ` = 0
r
1
+ r
2
+ + r
j
= o
.
Avem n vedere c a r
i
0

i = 1, j

si nmultim pe rnd primele j ecuatii cu r

1
, r
2
si respectiv cu r
j
r
1
r
2
r
j1
r
j
+ `r
1
= 0
.
.
.
r
1
r
2
r
j1
r
j
+ `r
j
= 0
;
rezult a imediat
`r
1
= `r
2
= . . . = `r
j
de unde
r
1
= r
2
= . . . = r
j
.
Dar suma este constant a si obtinem
r
1
= r
2
= . . . = r
j
=
o
j
.
Revenim n prima ecuatie si deducem valoarea multiplicatorului
` =

o
j

j1
.
Studiem natura punctului critic

o
j
,
o
j
, ,
o
j

. Derivatele partiale de ordinul al

doilea ale functiei Lagrange sunt
0
2
1
0 r
2
1
=
0
2
1
0 r
2
2
= . . . =
0
2
1
0 r
2
j
= 0
0
2
1
0 r
i
0 r
)
= r
1
r
i1
r
i+1
r
)1
r
)+1
r
j

i, , = 1, j, i 6= ,

deci diferentiala de ordinul al doilea are forma

d
2
1

o
j
,
o
j
, ,
o
j

= 2
j
X
i,)=1

o
j

j2
dr
i
dr
)
= 2

o
j

j2
j
X
i,)=1

dr
i
dr
)
.
27
3. Optimizare
Variabilele r
1
, r
2
, . . . , r
j
sunt legate ntre ele prin relatia r
1
+ r
2
+ + r
j
= o
prin urmare
dr
1
+ dr
2
+ + dr
j
= 0
iar diferentiala de ordinul doi devine
d
2
1

o
j
,
o
j
, ,
o
j

=
= 2

o
j

j2
j1
X
i,)=1

dr
i
dr
)
+ 2

o
j

j2
j1
X
i=1
dr
i
(dr
1
dr
j1
) =
= 2

o
j

j2
j1
X
i=1
dr
2
i
2

o
j

j2
j1
X
i,)=1

dr
i
dr
)
.
Matricea simetric a asociat a acestei j 1 forme p atratice este negativ denit a:
2

o
j

j2

1
1
2

1
2

1
2

1
2
1
1
2

1
2

1
2

1
2
1
1
2
.
.
.

1
2

1
2

1
2
1

.
Punctul

o
j
,
o
j
, ,
o
j

este maxim local

) (r
1
, r
2
, . . . , r
j
) )

o
j
,
o
j
, ,
o
j

.
r
1
r
2
r
j

o
j

r
1
r
2
r
j

o
j

r
1
r
2
r
j

r
1
+ r
2
+ + r
j
j
.
Problem a rezolvat a
Sa se determine punctele de extrem ale func tiei
) : R
3
R, ) (r, j, .) = rj.
condi tionate de identita tile
r + j + . = 5 si rj + j. + .r = 8.
Rezolvare
28
3.2. Extreme cu leg aturi
1. Construim functia lui Lagrange:
1(r, j, .) = rj. + `(r + j + . 5) + j(rj + j. + .r 8) (`, j R) .
2. Determin am punctele critice si valorile corespunz atoare ale multiplicatorilor
Lagrange ` si j.
0 1
0 r
= j. + ` + j(j + .)
0 1
0 j
= .r + ` + j(. + r)
0 1
0 .
= rj + ` + j(r + j)
Obtinem sistemul simetric:

j. + ` + j(j + .) = 0
.r + ` + j(. + r) = 0
rj + ` + j(r + j) = 0
r + j + . = 5
rj + j. + .r = 8
.
Adun am ntre ele primele trei ecuatii
rj + j. + .r + 3` + j(2r + 2j + 2.) = 0
si nlocuim sum si suma dublelor produse din ultimelor dou a ecuatii
8 + 3` + 10j = 0.
Sc adem ntre ele, dou a cte dou a, primele trei ecuatii

j. .r + ` ` + j(j + .) j(. + r) = 0
.r rj + ` ` + j(. + r) j(r + j) = 0
rj j. + ` ` + j(r + j) j(j + .) = 0
,
reducem termenii asemenea si scoatem factorul comun

j. .r + j(j r) = 0
.r rj + j(. j) = 0
rj j. + j(r .) = 0

(. + j) (j r) = 0
(r + j) (. j) = 0
(j + j) (r .) = 0
.
Conform ec arei ecuatii n parte, avem de analizat cte dou a situatii:
. = j sau r = j
r = j sau j = .
j = j sau . = r.
Din motive de simetrie, este sucient s a studiem urm atoarele patru cazuri:
i) . = j, r = j si j = j; ii) . = j, r = j si . = r;
iii) . = j, j = . si . = r; iv) r = j, j = . si . = r.
29
3. Optimizare
Observ am imediat c a i), iii) si iv) conduc la r = j = . de unde, conform ecuatiilor a
patra si a cincea din sistemul initial, rezult a contradictia 3r = 5 si 3r
2
= 8 .
n cazul ii) . = r = j iar ecuatiile a patra si a cincea din sistemul initial devin

2r + j = 5
2rj + r
2
= 8
.
Efectu am substitutia j = 5 2r n ultima ecuatie si obtinem succesiv
2r(5 2r) + r
2
= 8 3r
2
10r + 8 = 0
r
1
= 2, r
2
=
4
3
.
Rezult a imediat
j
1
= 1, j
2
=
7
3
, .
1
= 2, .
2
=
4
3
.
Valorile corespunz atoare ale multiplicatorilor sunt
j
1
= 2, j
2
=
4
3
respectiv, conform relatiei ` =
10j 8
3
dedus a la nceput:
`
1
=
10j
1
8
3
=
2
3
, `
2
=
10j
2
8
3
=
16
6
.
n nal, avnd n vedere proprietatea de simetrie, punctele critice sunt:
(2, 1, 2) , (1, 2, 2) , (2, 2, 1)
corespunz atoare multiplicatorilor `
1
=
2
3
si j
1
= 2;

4
3
,
7
3
,
4
3

7
3
,
4
3
,
4
3

4
3
,
4
3
,
7
3

corespunz atoare multiplicatorilor `

2
=
16
9
si j
2
=
4
3
.
3. Calcul am derivatele partiale de ordinul doi ale functiei Lagrange si form am
diferentiala de ordinul al doilea:
0
2
1
0 r
2
= 0,
0
2
1
0 j
2
= 0,
0
2
1
0 .
2
= 0,
0
2
1
0 r0 j
= . + j,
0
2
1
0 j 0 .
= r + j,
0
2
1
0 . 0 r
= j + j.
d
2
1 = 0dr
2
+ 0dj
2
+ 0d.
2
+ 2 (. + j) drdj + 2 (r + j) djd. + 2 (j + j) d.dr
d
2
1 = 2 (. + j) drdj + 2 (r + j) djd. + 2 (j + j) d.dr
4. Diferentiem leg aturile ntre variabile pentru a stabili relatiile dintre difer-
entialele dr, dj si d..
30
3.2. Extreme cu leg aturi
Leg atura r + j + . = 5 conduce la
1dr + 1dj + 1d. = 0
iar rj + j. + .r = 8 conduce la
(j + .) dr + (r + .) dj + (j + r) d. = 0.
5. Studiem natura punctelor critice.
Punctul (2, 1, 2) corespunz ator multiplicatorilor `
1
=
2
3
si j
1
= 2
Relatiile ntre diferentialele dr, dj si d. sunt n acest caz

dr + dj + d. = 0
3dr + 4dj + 3d. = 0
de unde rezult a
dj = 0 si d. = dr.
Diferentiala a doua calculat a n (2, 1, 2) devine
d
2
1(2, 1, 2) = 2 (2 2) drdj + 2 (2 2) djd. + 2 (1 2) d.dr =
= 2d.dr = 2 (dr) dr = 2dr
2
deci este pozitiv denit a si n consecint a (2, 1, 2) este un punct de minim conditionat.
La aceeasi concluzie ajungem si n cazul punctelor critice (1, 2, 2) si (2, 2, 1) val-
oarea minim a a functiei ind
) (2, 1, 2) = 4.
Punctul

4
3
,
7
3
,
4
3

corespunz ator multiplicatorilor `

2
=
16
9
si j
2
=
4
3
Relatiile ntre diferentialele dr, dj si d. sunt n acest caz
(
dr + dj + d. = 0
11
3
dr +
8
3
dj +
11
3
d. = 0
de unde rezult a
dj = 0 si d. = dr.
Diferentiala a doua calculat a n

4
3
,
7
3
,
4
3

devine
d
2
1

4
3
,
7
3
,
4
3

= 2

4
3

4
3

drdj + 2

4
3

4
3

djd. + 2

7
3

4
3

d.dr =
= 2d.dr = 2 (dr) dr = 2dr
2
deci este negativ denit a si n consecint a

4
3
,
7
3
,
4
3

este un punct de maxim conditionat.

La aceeasi concluzie ajungem si n cazul punctelor critice

7
3
,
4
3
,
4
3

si

4
3
,
4
3
,
7
3

valoarea maxim a a functiei ind

)

4
3
,
7
3
,
4
3

=
112
27
.
31
3. Optimizare
3.3 Metoda gradientului
Inegalitatea Cauchy-Schwarz-Buniakovsky
v R
j
, v = (
1
,
2
, . . . ,
j
) =
1
e
1
+
2
e
2
+ +
j
e
j
v =

1

2
. . .
j

v
t
=

2
.
.
.

Produsul scalar al vectorilor v si w

v w =
1
n
1
+
2
n
2
+ +
j
n
j
=
j
X
i=1

i
n
i
vw
t
=

1

2
. . .
j

n
1
n
2
.
.
.
n
j

=
j
X
i=1

i
n
i
(exprimarea produsul scalar ca pro-
dus de matrici)
Lungimea unui vector
kvk =

v v =kvk =
q

2
1
+
2
2
+ +
2
j
=
v
u
u
t
j
X
i=1

2
i
Are loc inegalitatea
|v w| kvk kwk
Identitatea |v w| =kvk kwk este vericat a d.d. vectorii v si w sunt coliniari adic a
v = /w, / R .
Demonstra tie
Fie t R si functia ) : R R, ) (t) = kv+twk
2
.
0 kv+twk
2
= (v+tw) (v+tw) =
= kvk
2
+ 2v w t + kwk
2
t
2
Functia ) este o functie de gradul al doilea, pozitiv a pe toat a axa real a. Astfel
ecuatia ) (t) = 0 nu poate avea r ad acini reale distincte deci discriminantul =
(2v w)
2
4 kwk
2
kvk
2
este negativ, eventual, egal cu zero:
(2v w)
2
4 kwk
2
kvk
2
0 ,4
(v w)
2
kwk
2
kvk
2
0
(v wkwk kvk) (v w+ kwk kvk) 0
kvk kwk v w kvk kwk
|v w| kvk kwk
Inegalitatea devine egalitate dendat a ce vectorii v si w sunt coliniari:
|v w| =kvk kwk = 0
32
3.3. Metoda gradientului
) (t) = kv+twk
2
= kvk
2
+ 2v w t + kwk
2
t
2
=
= kvk
2
+ 2 kvk kwk t + kwk
2
t
2
= (kvk + kwk t)
2
n particular, pentru t =
kvk
kwk
rezult a
)

kvk
kwk

v
kvk
kwk
w

2
=

kvk kwk
kvk
kwk

2
= 0
deci v =
kvk
kwk
w = /w.
3.3.1 Determinarea directiei descresterii celei mai rapide
) : 1 R
j
R functie de clas a C
2
pe multimea decshis a 1
d o directie n R
j
(adic a d este un vector nenul)
x 1 si c 0 a.. x + cd 1
Problem a
min
x1
) (x)
Spunem c a directia d este o direc tie de descre stere d.d.) (x + cd) ) (x) < 0
() c (0, c)
n procesul de c autare al minimului functiei ) pornim din punctul xat x si ne
propunem s a facem un pas n directia d pe care descresterea nregistrat a de functia
este cea mai mare (n valoare absolut a). Conform formulei lui Taylor:
) (x + cd) = ) (x) +) (x) (x + cd x) + 1
1
prin urmare descresterea functiei la trecerea din x n x + cd este
) (x + cd) ) (x) ' c) (x) d .
Produsul scalar dintre gradientul functiei si directia c autat a ) (x) d este negativ.
Conform inegalit atii Cauchy-Schwarz-Buniakovsky
|) (x) d| k) (x)k kdk
33
3. Optimizare
iar ) (x) d si atinge valoarea minim a k) (x)k kdk dac a si numai dac a directia
d este coliniar a cu gradientul ) (x) :
d = c) (x) .
Din identitatea ) (x) d =k) (x)k kdk rezult a imediat semnul multiplicatorului
c :
) (x) (c) (x)) = k) (x)k kc) (x)k
ck) (x)k
2
= |c| k) (x)k
2
|c| = c.
prin urmare c < 0 iar versorul directiei celei mai rapide descresteri este
d =
1
k) (x)k
) (x) .
3.3.2 Metoda gradientului (p=2)
) : 1 R
2
R functie de clas a C
1
pe multimea decshis a 1
(r
0
, j
0
) punct interior domeniului 1
: (r, r) 1, (t) = (r(t) , j (t)) -curb a situat a n domeniul 1 a..
(0) = (r
0
, j
0
) (are punctul initial (r
0
, j
0
) )

0
(t) =

0 )
0 r
(r(t) , j (t)) ,
0 )
0 j
(r(t) , j (t))

(curba ia n orice punct directia descresc atoare a gradientului functiei ))

Functia ) este strict descresc atoare pe directia ) deoarece
/ : (r, r) R, /(t) = () ) (t) = ) (r(t) , j (t))
are derivata strict negativ a
/
0
(t) =
0 )
0 r
(r(t) , j (t)) r
0
(t) +
0 )
0 j
(r(t) , j (t)) j
0
(t) =
=

0 )
0 r
(r(t) , j (t))

0 )
0 j
(r(t) , j (t))

2
=
= k) (r(t) , j (t))k
2
< 0
Teorema 14 Daca curba este parametrizata pe 1 = (0, ) si
() lim
t
(t) = (r

, j

) 1
atunci (r

, j

) este un punct critic al func tiei ) :

0 )
0 r
(r

, j

) = 0,
0 )
0 j
(r

, j

) = 0.
34
3.3. Metoda gradientului
Demonstratie
Ration am prin reducere la absurd. Presupunem c a punctul limit a (r

, j

) nu
este punct critic: ) (r

, j

) 6= (0, 0) deci, avnd n vedere continuitatea derivatelor

partiale, k) (r, j)k 6= 0 pe o ntreag a vecin atate o ((r

, j

) , c)
k) (r, j)k : 0 () (r, j) o.
Functia / este continu a ind compusa a dou a functii continue ) si parametrizarea
, prin urmare
lim
t
/(t) = (r

, j

) .
Fie t
0
si t
1
dou a valori arbitrare din 1 = (0, ); avem
/(t
1
) /(t
0
) =
Z
t1
t
0
/
0
(t) dt =
Z
t1
t
0
k) (r(t) , j (t))k
2
dt <
<
Z
t
1
t0
:
2
dt = :
2
(t
1
t
0
) .
Trecem la limit a dup a t
1
n inegalitatea de mai sus:
lim
t
1

(/(t
1
) /(t
0
)) < lim
t
1

:
2
(t
1
t
0
)

si obtinem
) (r

, j

) ) (r(t
0
) , j (t
0
)) <
ceea ce este imposibil. Asadar presupunerea este fals a iar punctul limit a (r

, j

) este
un punct critic pentru ).
35
3. Optimizare
3.3.3 Algoritmul de minimizare pe directia celei mai rapide
descresterii
) : 1 R
j
R functie de clas a C
2
pe multimea decshis a 1
min
x1
) (x)
i) Fix am punctul initial x
0
1 si calcul am gradientul functiei obiectiv ) :
) (x
0
) .
ii) Consider am x
1
= x
0

c
k) (x
0
)k
) (x
0
) cu pasul c 0 calculat astfel nct
,(c) = ) (x
1
) ) (x
0
) = )

x
0

c
k) (x
0
)k
) (x
0
)

) (x
0
) este minim.
Cu pasul minim c = c
0
determin am x
1
= x
0

c
0
k) (x
0
)k
) (x
0
) .
Procedeul continu a cu determinarea punctelor x
2
, x
3
, . . . , x
a
, . . . :
x
a+1
= x
a

c
a
k) (x
a
)k
) (x
a
) (: 1) .
iii) Algoritmul se opreste dendat a ce distanta dintre dou a puncte succesive ale
sirului (x
a
) devine mai mic a dect o valoare precizat a - 0, numit a tolerant a:
kx
a+1
x
a
k =

c
a
k) (x
a
)k
) (x
a
)

=
c
a
k) (x
a
)k
k) (x
a
)k = c
a
-.
min
x1
) (x) ' ) (x
.
)
unde este cel mai mic num ar natural ce veric a c
a
-.
36